Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Cuvânt de r`spuns la aniversare
Mul]umesc conducerii Sec]iei de Silvicultur`,
pre[edintelui ei, pentru organizarea acestei
s`rb`toriri a celui ce p`[e[te \n cel de al nouălea
deceniu de via]`. Mul]umesc celor ce m` onoreaz`
cu prezen]a [i mai ales celor care au vorbit despre
activitatea mea din cei 54 de ani de cercetare ce s-au
scurs atât de repede.
Prea laudativele aprecieri nu mi se cuvin doar
mie. Trebuie s` le \mpart cu cei care au contribuit la
formarea mea ca om, ca cercet`tor, \n ni[a social` \n
care m-am aflat.
Pentru c` a[a cum ni[a ecologic` \[i pune amprenta
pe organismul care tr`ie[te \n ea, prin relaţiile
pe care le are cu mediul abiotic [i biotic, tot a[a ni[a
social` influen]eaz` puternic formarea individului
care se dezvolt` \n ea. Chiar dac` genetic el are anumite
\nsu[iri, \ntreaga sa devenire depinde \n mare
m`sur` de rela]iile pe care le are cu cei cu care vine
\n contact prelungit, dar uneori [i de scurt` durat`.
De aceea, \n aceast` zi, memorabil` pentru mine,
a[ vrea s` amintesc, desigur \n linii mari, pe cei ce
s-au aflat \n aceast` ni[` [i sub influen]a c`rora am
devenit ceea ce am fost [i sunt.
Este vorba \n primul rând de familia [i cercul de
prieteni pe care i-am avut [i \i am. Am crescut \n
vremuri grele de timpuriu f`r` tat`. Mama [i rudele
apropiate m-au ajutat s` termin liceul [i facultatea
s`-mi \ncep cariera. Datorez mult so]iei mele Doina
Ivan, [i ea cadru didactic [i cercet`tor \n domeniul
paji[tilor. Este un mare privilegiu de a avea al`turi
un om care te \n]elege [i te sus]ine, cu care po]i discuta
problemele care te preocup`.
Interesul pentru natur` mi l-au trezit doi eminenţi
profesori de la liceul din Turda - Nicolae Hristea [i
Gheorghe Botezatu. M-au \nv`]at s` iubesc natura
[i mi-au determinat op]iunea pentru a studia Silvicultura.
La facultate am avut ca mentori profesori [i oameni
de [tiin]` din genera]ia de aur: regreta]ii C.C.
Georgescu, Grigore Eliescu, Teodor B`l`nic`, Alexandru
S`vulescu, Constantin P`unescu, Emil
Negulescu, Atanasie Haralamb, Nicolae Ruc`reanu.
M` bucur de onoranta prezen]` a profesorului Aurel
Rusu, care a f`cut parte din aceea[i echip`. De
la fiecare dintre ace[ti mari profesori am r`mas nu
numai cu solide cuno[tin]e dar [i cu un anumit mod
de a gândi cu orient`ri pentru viitor.
Conducătorul meu de doctorat a fost profesorul
Negulescu, deosebit de exigent, iar preşedinte a
comisiei de doctorat profesorul Constantin Costea.
Profesorul C.C. Georgescu mi-a deschis calea
spre ştiinţă, insistând să mă aducă din producţie la
Colectivul Forestier al Academiei, pe care-l conducea.
L-a ajutat C.I. Popescu, doctorandul său,
pe atunci ministru. Mi-am făcut ucenicia în cercetare,
la Sergiu Paşcovschi, care de la început
mi-a dat ocazia de a colabora la lucrări importante
de cartografie, dendrologie şi geografie forestieră,
profilându-mă ca cercetător.
La Institutul de Biologie al Academiei am avut
ca şefi de laborator oameni de ştiinţă prestigioşi: la
început profesoara Ana Paucă, distins fitosociolog,
apoi profesorul I. Popescu-Zeletin, auxolog, după
ce a revenit din închisoare împreună cu profesorii
Georgescu şi Gr. Eliescu, încadraţi la acelaşi institut.
Am avut colegi deosebiţi în Colectivul Forestier
şi apoi în Institutul de Biologie: Constantin Bândiu,
Vasile Tutunaru, Vasile Mocanu, Gheorghe Dihoru,
Mihaela Paucă şi alţii, împreună cu care am demarat
primele cercetări ecologice în staţionarea asupra
pădurilor.
Prin străduinţa profesorilor I Popescu-Zeletin şi
CC Georgescu am făcut o specializare în Germania,
cu o bursă Humboldt, sub îndrumarea profesorului
Heinz Ellenberg, creatorul Programului Biologic
Internaţional şi al primei clasificaţii ecologice a
vegetaţiei lumii. În timpul specializării i-am cunoscut
pe cei mai mari cercetători ai vegetaţiei din
Europa: H. Walter, autor al „Vegetaţiei Globului”,
R Tuxen, promotor al cercetării şi cartării vegetaţiei
în Germania, E Oberdorfer, care a publicat sinteza
fotosociologică a Germaniei, H. Gams, care a pus
bazele teoretice ale studiului vegetaţiei, E. Schmid,
care a creat teoria florelor zonale, P. Ozenda care a
publicat o primă sinteză asupra vegetaţiei Europei.
I-am cunoscut pe marii ecologi P. Duvigneaud, H.
Whittater şi alţii. La reluarea bursei i-am cunoscut
pe profesorii M. Prodan H. Moosmar şi am lucrat cu
H. Spicker acum şi el profesor la Freiburg. În două
deplasări am putut cunoaşte şi modul de gospodărire
50 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6