Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Mountains (1994), „Some remarks on scientific reserves
and nature protection” (1994), „Conservarea
pădurilor virgine” (2004) etc.
• Educa]ie: Alocu]iuni în aule universitare, la
cursuri pentru studen]i (Oradea, Arad, Timişoara,
Braşov, Bucureşti), demonstrând o veritabilă
vocaţie didactică.
• Arii protejate: Participarea la ac]iunea de constituire
a actualei re]ele de parcuri na]ionale (1991-
1995) şi elaborarea documenta]iei pentru declararea
unor importante unită]i de protejare şi conservare,
cum sunt: Parcul Natural Comana (2000) şi Parcul
Na]ional Măcin (2006).
- În calitate de teoretician silvolog. Prezen]a în
literatură a lui Nicolae Doni]ă trebuie asociată şi cu
lansarea unor concepte de mare densitate teoretică,
menite să modifice vechi paradigme. Într-o formă
condensată, acestea ar fi:
• bivalen]a semantică a pădurii: fenomen geografic
şi fenomen bio-ecologic în acelaşi timp;
• arealul ecologic diferă, nu se suprapune cu cel
geografic;
• zonele de vegeta]ie trebuie dublu definite: după
latitudine şi după altitudine;
• silvicultura ecologică se bazează pe conceptul
de regionare geografică şi ecologică (1992) şi, ca
un corolar;
• teoria genezei pădurii (2006): un compromis
între presiunea de concuren]ă din partea vecinilor
(comunită]ii) şi aspira]ia spre lumină a indivizilor.
• Ca participant la diferite manifestări ştiin-
]ifice şi programe interna]ionale şi na]ionale. Pe
lângă participarea cu valoroase lucrări la congrese şi
conferin]e interna]ionale de prestigiu (Japonia, Rusia,
Germania, Italia, Grecia), Nicolae Doni]ă a contribuit
la realizarea unor proiecte de mare importan-
]ă pentru conservarea naturii, precum CORINE,
HABITATE 92/43, NATURA 2000, HARTA DE
VEGETA}IE A EUROPEI, LIFE, IPGRI, PĂDURI
VIRGINE, PĂDURI CU VALOARE RIDICATĂ DE
CONSERVARE ş.a.
Aceste colaborări, precum şi numeroasele vizite
în străinătate, i-au prilejuit întâlniri cu cele mai marcante
personalită]i ale vremii, în materie de ştiin]e
ale naturii, personalită]i care deopotrivă l-au iubit şi
apreciat ca pe un veritabil şi valoros om de ştiin]ă,
născut şi format în umbra Carpa]ilor. Dintre aceştia
men]ionăm: H. Walter şi H. Ellenberg (Germania),
REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6
E. Landolt (Elve]ia), P. Ozenda şi Jean-Marie Gehu
(Fran]a), F. Pedrotti (Italia), R. Neuhausel (Cehia),
Zoia Karamâşeva (Rusia) etc.
Devine conducător de doctorat din 1990, având
sub îndrumare 15 doctoranzi, dintre care 9 au şi ob-
]inut titlul, ca de ex. Iovu-Adrian Biriş (ICAS), Ecaterina
Fodor (Univ. din Oradea), M. Petrescu (Tulcea),
I. Fră]ilă (Timişoara).
Din 1991 este membru titular al ASAS.
Este, de asemenea, membru al Asocia]iei Interna]ionale
pentru Studiul Vegeta]iei şi al Societă]ii
Generale pentru Studiul Sta]iunii.
Activează şi în colectivele de redac]ie ale unor
prestigioase reviste de specialitate: „Braun-Blanquetia”,
Studii şi Cercetări de Biologie ale Academiei
Române, Analele ICAS, Revista Pădurilor.
În calitate de prim autor (sau de colaborator) are
patru lucrări premiate de Academia Română (tratatul
de Ecologie Forestieră, Harta geobotanică,
Făgetele din România - Cercetări ecologice,
Habitatele din România) şi una de AGIR (Harta
Pădurilor din România, pe unită]i ecosistemice).
În final, putem spune că Nicolae Doni]ă este un
om de ştiin]ă complet, de forma]ie enciclopedică,
generos şi deschis în rela]iile sale cu partenerii, totdeauna
gata să ajute, să dea îndrumări competente,
fără a pretinde nimic în schimb. Are talentul rar
întâlnit de a şti să lucreze cu oamenii, de a-i face să
dea mai mult decât ei înşişi cred că o pot face, de a
se face iubit şi ascultat, evitând cu delicate]e conflictele.
Este prietenos, îndatoritor şi bun, emanând
o atmosferă de calm olimpian, de parcă ar apar]ine
altor timpuri, mai bune decât cele în care trăim.
Pe de altă parte, trebuie să arătăm că încercarea
de a cuprinde în câteva pagini această mare şi
complexă personalitate este iluzorie. La el, via]a se
împleteşte strâns cu opera, vibrând în tot ceea ce a
gândit şi scris, formând o sinteză cu profunzime de
cristal.
Dr. ing. Constantin BÂNDIU
Prof. dr. ing. Darie PARASCAN
49