Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Simpozionul: Noi concepţii şi realizări în domeniul ecologiei forestiere
Luni, 2 noiembrie 2009, la Academia de Ştiinţe
Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti”a
avut loc Simpozionul „Noi concepţii şi realizări în
domeniul ecologiei forestiere”, organizat de Secţia
de silvicultură cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la
naşterea doctorului inginer Nicolae Doniţă - membru
titular al ASAS.
Au participat membrii Secţiei de silvicultură a
ASAS şi numeroşi invitaţi din Institutul de Cercetări
şi Amenajări Silvice şi din alte instituţii de cercetare
şi de învăţământ superior.
După cuvântul de deschidere ţinut de acad. Victor
Giurgiu - preşedintele Secţiei de silvicultură a
ASAS, au fost prezentate următoarele comunicări
ştiinţifice:
- Despre cataloagele regionale de tipuri de
ecosisteme şi de staţiuni forestiere (Dr. Nicolae
DONIŢĂ)
- Ecofiziologia în sprijinul gestionării durabile
a pădurilor (Prof. Darie PARASCAN şi Conf. Dan
GUREAN)
- Un nou criteriu de caracterizare ecologică a
pădurilor: dimensiunea spiritual estetică (Dr. Constantin
BÂNDIU)
- Perspectivele dezvoltării cartografiei forestiere
şi a bazelor de date geospaţiale pentru o
silvicultură ecologică (Dr. Iovu Adrian BIRIŞ şi
Dr. Vladimir GANCZ).
Cu privire la aceste comunicări s-au pronunţat
acad. V. Giurgiu, dr. C. Roşu, prof. I. Leahu, prof.
D. Târziu, dr. C. Bândiu, prof. Gh. Ionaşcu, dr. F.
Carcea, prof. A. Rusu, prof. I.I. Florescu, dr. I. Seceleanu,
prof. Şt. Tamaş, dr. V. Gancz ş.a.
Ca deosebit de valoroasă s-a dovedit contribuţia
adusă de dr. N. Doniţă referitoare la cataloagele
regionale de tipuri de ecosisteme şi de staţiuni forestiere.
S-a constatat că, prin această lucrare, se
dezvoltă creativ gânduri şi soluţii exprimate cu
decenii în urmă de autor referitoare la zonarea şi
regionarea ecologică a pădurilor. S-a apreciat că,
numai astfel, silvicultura românească se va putea
apropia de concepte şi \mpliniri concrete promovate
în mai multe ţări avansate ale Uniunii Europene.
În urma dezbaterilor a mai rezultat că dr.
N. Doniţă preia şi dezvoltă creativ sugestii şi
recomandări formulate cu 3-4 decenii în urmă de
regretatul acad. Constantin Chiriţă, de dr. V. Giurgiu
(1968) ş.a. Din păcate, aceste cercetări au fost iresponsabil
abandonate de factorii decidenţi. Acum,
regionarea ecologică a pădurilor şi a silviculturii
necesită ample, profunde şi urgente cercetări care să
conducă la soluţii concrete, după exemplul altor ţări
cu o silvicultură avansată ale Europei.
Din domeniul ecofioziologiei s-a apreciat ca
binevenită contribuţia domnilor prof. D. Parascan şi
conf. D. Gurean, contribuţie care deschide noi căi
de cunoaştere a legităţilor de funcţionare a ecosistemelor
forestiere, ceea ce se va putea înfăptui numai
prin cercetări în staţionar, nemijlocit în ecosisteme
forestiere naturale, căci ecofiziologia forestieră este
în primul rând o ştiinţă a ecosistemelor.
Prin comunicarea sa, dr. Constantin Bândiu caută
conexiuni între filozofie şi silvologie. Ideile lansate
de autor necesită însă cercetări suplimentare. Până
atunci, teoria formulată de dr. C. Bândiu ar trebui
lansată şi pe plan internaţional, unde se dezvoltă,
de asemenea, creaţii filozofice referitoare la păduri.
Confruntarea, în acest cadru, va fi benefică.
Ample şi necesare discuţii a generat comunicarea
referitoare la perspectivele cartografiei
forestiere şi la bazele de date geospaţiale în
silvicultură. În cadrul dezbaterilor s-a arătat necesitatea
recunoaşterii rolului amenajamentului, fără
de care nu ar fi fost posibilă realizarea acestei
lucrări. Destrămarea sistemului unitar de amenajare
a pădurilor (odată cu reconstituirea neraţională
a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere)
va constitui însă o serioasă constrângere pentru
dezvoltarea cartografiei fondului forestier naţional.
44 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6