Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Foto 5. Faze iniţiale ale procesului de transformare în arboretul din u.a. 22, UP III Băile. (Foto: dr. I. Barbu).
substanţial diversificată, atât sub raportul vârstelor
(între 20 şi 120/130 de ani), cât şi din punct de
vedere al modului de grupare a entităţilor echiene,
caracterizat printr-un complex de buchete, grupe
şi pâlcuri de diferite vârste, sugerând o apropiere
relativă de structura plurienă a pădurilor naturale.
Pentru cele două unităţi amenajistice (6 şi
7 din UP III Băile), precum şi pentru u.a. 1 din
UP VI Crivaia (parcela 106 din fosta subunitate
de grădinărit constituită în anul 1951), au fost
prezentate volumele extrase pe deceniile de aplicare,
în raport cu cele prevăzute prin amenajament. De
asemenea, pentru aceste arborete a fost redată sub
formă grafică şi distribuţia arborilor pe categorii de
diametre la începutul procesului de transformare, în
anul 2004 (când s-a realizat o primă inventariere pe
suprafeţe de probă permanente) şi în prezent (2009).
Aşa cum era de aşteptat, evoluţia în timp a
distribuţiei respective evidenţiază şi sub acest raport
modificări structurale importante. În special în cazul
arboretelor din u.a. 1, UP VI Crivaia şi u.a. 7, UP III
Băile, sensul modificărilor este pregnant pozitiv (a
se vedea graficele din articolul menţionat anterior).
În u.a. 22 din UP III Băile – cu arboret
REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6
caracterizat prin condiţii de vegetaţie şi de dezvoltare
similare cu ale celor din unităţile amenajistice 6 şi 7
a aceleiaşi unităţi – procesul de transformare se află
încă într-o fază incipientă. În decursul a patru decenii
de la începerea transformării, aici s-a recoltat doar
un volum aproximativ echivalent unei posibilităţi
decenale. Se constată că, deşi grupele sau pâlcurile
de tineret instalate preponderent în deceniul
1971–1981 au fost amplasate corespunzător şi se
dezvoltă în bune condiţii, din cauza sistării tăierilor
în ultimele decenii, conducerea în continuare
a lucrărilor va fi mai dificilă, date fiind vârsta
înaintată şi omogenitatea arboretului în porţiunile
încă neparcurse cu tăieri.
Intervenţiile participanţilor, concretizate în
întrebări, în opinii asupra referatului prezentat şi
în puncte de vedere personale, au creat un climat
propice unor dezbateri de înalt nivel ştiinţific.
Aspectele care au generat cele mai multe intervenţii
au fost legate de oportunitatea aplicării tăierilor
de transformare spre grădinărit, de necesitatea
asigurării accesibilităţii arboretelor parcurse cu
astfel de tăieri, de natura şi intensitatea intervenţiilor,
de mărimea şi numărul punctelor de regenerare ce
41