Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Cronică
Dezbaterea ştiinţifică „Aplicarea tăierilor de transformare spre
grădinărit în pădurile Ocolului silvic Văliug”
A intrat în tradiţie organizarea de către Secţia
de Silvicultură a Academiei de Ştiinţe Agricole şi
Silvice (ASAS) a unor dezbateri ştiinţifice pe teme
de regenerare naturală a arboretelor (Mihăieşti,
2004; Săcele, 2005; Câmpulung Moldovenesc,
2006). În această tradiţie se înscrie şi organizarea, în
29 septembrie a.c., a dezbaterii „Aplicarea tăierilor
de transformare spre grădinărit în pădurile Ocolului
silvic Văliug”.
Au participat membri ai Secţiei de Silvicultură
a ASAS, directori din centrala şi direcţiile silvice ale
Regiei Naţionale a Pădurilor–Romsilva, cercetători
şi proiectanţi amenajişti din Institutul de Cercetări şi
Amenajări Silvice (ICAS), şefi de ocoale şi ingineri
silvici din direcţiile silvice Caraş Severin, Suceava,
Argeş, Neamţ şi Prahova.
Alegerea Ocolului silvic Văliug drept gazdă
a dezbaterii nu a fost deloc întâmplătoare. Este
cunoscut faptul că în pădurile acestui ocol silvic
s-au aplicat, încă din anii ’50 ai secolului XX,
primele tăieri de transformare spre grădinărit,
astfel că după aproape 6 decenii, aici s-a acumulat
o bogată experienţă, oglindită în structurile actuale
ale arboretelor „parcurse” sistematic cu asemenea
tăieri.
Dezbaterile s-au desfăşurat în teren, unde
participanţii au avut posibilitatea de a parcurge
arboretele din parcelele 6, 7 şi 22 din UP III Băile,
considerate ca reprezentative pentru evidenţierea
dinamicii structurale, efect al aplicării de-a lungul
deceniilor a unor tăieri de transformare spre
grădinărit.
Cuvântul de deschidere din partea Secţiei de
Silvicultură a ASAS a fost prezentat de moderatorul
dezbaterii, care a subliniat, printre altele, importanţa
iniţierii unor astfel de acţiuni în fundamentarea
unor politici de extindere a tratamentelor care
promovează regenerarea naturală şi realizarea
de arborete cu structuri diversificate, capabile să
asigure în mod continuu funcţiile ecologice, sociale
şi economice atribuite.
În alocuţiunea de bun venit, directorul Direcţiei
silvice Caraş-Severin, ing. Ştefan Stănescu, a reliefat
preocuparea silvicultorilor din această zonă pentru
promovarea tratamentelor care asigură regenerarea
naturală a arboretelor, fapt dovedit şi de calitatea
(încă) deosebită a pădurilor gospodărite cu simţ de
răspundere de către aceştia.
Foto 1. Doctorand ing. Belcea prezentând istoricul
pădurilor din O.S. Văliug. (Foto: dr. I. Barbu).
Istoricul gospodăririi pădurilor din Ocolul
silvic Văliug până la naţionalizare a fost prezentat în
detaliu de către drd.ing. Ion Belcea. A rezultat faptul
că până în anul 1920, pădurile Ocolului silvic Văliug
erau incluse în „patrimoniul domenial” al Societăţii
privilegiate austriece de căi ferate de stat (St.E.G.).
Acestea erau supuse unui regim silvic raţional,
specific reglementărilor austriece, gospodărirea
lor asigurând materialul lemnos şi cărbunele de
lemn necesare exploatărilor miniere şi industriale
(metalurgice). După anul 1880 (anul intrării în
vigoare a Codului silvic ungar), amenajamentele
elaborate, în intervalul 1884 – 1905, pentru
toate pădurile aflate în proprietate, au preconizat
regimul codrului, cicluri de 100 de ani şi „metoda
de exploatare a tăierilor succesive”. Exploatările
concentrate din a doua jumătate a secolului al XIXlea
au avut ca efect dispariţia quasitotală a pădurilor
seculare de fag din zonă.
38 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6