Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Este necesară educarea populaţiei pentru a impune
politicienilor adoptarea de măsuri de conservare a
naturii. Pro Silva Europa poate contribui la această
educare printr-o mai largă răspândire a conceptului
silviculturii apropiate de natură.
*
După discuţii asupra referatelor, participanţii la
cele trei grupe de lucru au formulat idei şi sugestii
pentru activitatea viitoare a Pro Silva Europa. Acestea
au fost prezentate sintetic la sfârşitul zilei. S-a pus accent
pe o mai extinsă implicare a cercetării ştiinţifice
în studierea efectelor aplicării îndelungate a conceptului
silvicultură apropiată de natură, pe o mai bună
comunicare a rezultatelor în cercurile specialiştilor,
dar şi în rândul populaţiei prin metode variate.
În 26 septembrie s-au organizat trei deplasări
în păduri în care se aplică conceptul silviculturii
apropiată de natură.
Participanţii din România au participat la deplasarea
C cu trei obiective. La primul obiectiv
(pădurea Fundaţiei Pahernik) s-a putut observa
conversiunea arboretelor artificiale de molid în arborete
amestecate de fag şi răşinoase, prin regenerare
naturală şi crearea de structuri diversificate,
la început prin tăieri în ochiuri, apoi prin tăieri selective
individuale sau în grupe. După 50 de ani de
aplicare s-a ajuns la compoziţii complexe şi structuri
diversificate. Condiţiile de vegetatie deosebit
de favorabile sunt reflectate de arborii de molid de
mari dimensiuni (48 m înălţime, 131 cm diametru,
21 m 3 volum).
La cel de-al doilea obiectiv (pădurea privată a
familiei fermierului Sgern) (39 ha) s-au cercetat arborete
de amestec de brad, fag, molid, gospodărite
prin tăieri selective de arbori şi grupe de arbori.
Volumul de lemn la ha este de 427 m 3 , creşterea
anuală de 9 m 3 /ha, iar recolta 60% din creştere.
Reţeaua de drumuri este de 70m/ha, iar drumurile
de scoatere 100 m/ha. S-au putut vedea atât arborete
de molid artificiale, de calitate deosebită, în parte
Bibliografie
Biolley, H., 1980: Oeuvre écrite. Supplément aux
organes de la Société Forestiére. Suisse, 458 p.
Gayer, K., 1901: Futaie traitée par coupes successives
ayant un caractère jardinatoire. In: Traité de sylviculture,
Bruges, Gustave Stock, pp. 145-148.
Giurgiu, V., et al., 1997, Silvologie I. Editura
Academiei Române, Bucureşti, 161 p.
relativ pluriene încă neconvertite, dar cu o bogată
regenerare de brad, cât şi arborete relativ pluriene
de fag, molid şi de brad. A fost admirat cel mai înalt
molid din zonă de 61,8 m înălţime, 113 cm diametru
şi 30 m 3 volum.
Din păcate, din lipsă de timp nu s-a putut cerceta
conversiunea molidişurilor echiene în arborete
de amestec, pluriene, de la Mislinia, în care timp
de 60 de ani prof. R. Mlinşek, unul din fondatorii
Pro Silva Europa, a reintrodus fagul prin plantaţii.
Acum fagul este în plafonul mijlociu sau chiar superior
al arboretelor.
Consfătuirea Pro Silva Europa de la Logarska
Dolina, care a marcat cea de a 20-a aniversare a
întemeierii acestei importante organizaţii de promovare
a silviculturii apropiate de natură, a fost
plină de învăţăminte de ordin forestier şi practic.
Impresionante au fost rezultatele practice ale
conceptului promovat de Pro Silva atât în pădurile
de stat cât şi în cele private din Slovenia. Desigur,
la aceasta a contribuit strădania silvicultorilor sloveni,
care şi-au însuşit ideile şi îndemnurile prof.
dr. R. Mlinşek, condiţiile staţionale deosebit de favorabile
şi existenţa unei reţele dense de drumuri
şi, mai ales, legislaţia corect aplicată şi controlul
riguros exercitat de serviciul silvic al statului. Nu
mai puţin importantă este şi atitudinea cooperantă
a proprietarilor de păduri, care au înţeles avantajele
aplicării acestui gen de silvicultură şi o folosesc pe
scară largă.
Bazându-se pe principii consacrate din
silvicultură, Pro Silva aduce elemente noi legate
de importanţa tuturor componentelor ecosistemului
forestier, oferă perspectiva unei rentabilităţi economice
bazată în primul rând pe calitatea lemnului
extras şi promovând o viziune ,,holistică” aduce mai
în lumină binefacerile oferite oamenilor de către
pădure, subliniind că o societate normală reclamă
existenţa pădurii cu o structură ,,normală” din toate
punctele de vedere.
Giurgiu, V., et al., 2001: Les forêts vierges de
Roumanie. Ėditions de l’ASBL “Forêt walonne”, 199 p.
Leibundgut, H., 1993: Europäische Urwälder. Wegweiser
zur naturnahen Waldwirtschaft. Paul Haupt, Berne, 260 p.
Otto, H.J., 1998: Ėcologie forestière. IDF, Paris, 397 p.
Schütz, J.Ph., 1997: Sylviculture 2. La gestion des
forêts irrégulières et mélanges. Presses polytechniques et universitaires
romandes, Lausanne, n˚ 13, 178 p.
Turkheim, B. de, 1993: Bases économiques de la
36 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6