Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

fertilizanţilor, a combaterii chimice şi controlul
densităţii vânatului.
Funcţia culturală a pădurii îşi regăseşte astăzi
locul cuvenit prin recunoaşterea importanţei pădurii
în asigurarea unui nivel acceptabil al sănătăţii fizice
şi mentale a populaţiei în centrele aglomerate.
Unul din cele mai importante obiective Pro Silva
este cel al conservării întregului spectru al formelor
de viaţă tipice ecosistemelor forestiere, chiar dacă
ele nu prezintă aparent ,,valoare comercială” sau
,,socială”.
Cu privire la speciile forestiere introduse în
cultură, se recunoaşte că aceste specii pot da rezultate
economice pozitive în anumite situaţii. Se
recomandă introducerea lor în cultură limitat şi
numai după testări de lungă durată în zone în care
tipul natural de pădure dă rezultate nesatisfăcătoare
datorită intervenţiei antropice, efectelor schimbărilor
climatice sau dezastrelor naturale.
În cursul anilor, o serie de specialişti din învăţământ,
cercetare şi practică silvică, inclusiv proprietari
de păduri, animaţi de acest concept, au discutat
la consfătuirile organizate de asociaţie şi au căutat
să-l aplice în multe ţări din Europa.
Astfel, după 20 de ani, în pădurile europene
există experimente reuşite de transformare a arboretelor
echiene, multe create artificial, cu alte specii
decât cele staţional indicate, în arborete cu structuri
diversificate, cu compoziţii naturale sau apropiate
de cele naturale, asigurând continuitatea funcţiilor
de producţie şi de protecţie, generând randamente
economice ridicate.
În România concepţia, principiile şi obiectivele
asociaţiei Pro Silva Europa au fost cunoscute încă
din anul 1990. Astfel, în statutul Societăţii ,,Progresul
silvic” s-a menţionat că aceasta ,,se afiliează”
la mişcarea ecologică europeană Pro Silva. Ulterior,
după primul Congres Pro Silva Europa (Besançon,
1993), la care a participat şi preşedintele Societăţii
,,Progresul Silvic” (V. Giurgiu), în statutul acesteia
s-a adoptat formularea potrivit căreia ,,Progresul
Silvic” este membru colectiv al mişcării ecologice
europene ,,Pro Silva”. În literatura de specialitate
s-a făcut recomandarea de a se promova concepţia
Pro Silva în silvicultura românescă (Giurgiu, 1995,
1997, 2001 ş.a.), acolo unde sunt condiţii favorabile
acestui scop. Din păcate, factorii de decizie n-au
recepţionat mesajul.
Consfătuirea, care a marcat a 20-a aniversare
a Pro Silva Europa, s-a desfăşurat în Slovenia, în
zilele de 24-27 septembrie 2009, în parcul peisagistic
Logarska Dolina, într-un peisaj de munţi înalţi,
cu vârfuri de 2.000-2.500 m, aproape complet
împăduriţi până la 1.700-1.800 m.
De altfel, întreaga Slovenie este bogată în păduri
(1.169.196 ha), iar gradul de împădurire este de
57%, crescând cu 30% \n intervalul 1947-2003.
Peste jumătate din păduri sunt dominate de fag în
arborete pure sau în amestec cu răşinoase sau cu
gorun. Productivitatea medie este de 7,3 m 3 /an/ha,
dar poate ajunge şi la 10 m 3 /an/ha în brădeto-făgete.
Tăierile rase şi păşunatul au fost interzise prin lege
încă din 1948; se fac doar tăieri sub adăpost. Pe
suprafeţe mari se practică cvasigrădinăritul sau chiar
grădinăritul, bazat pe metoda controlului. Asemenea
tăieri sunt posibile pentru că reţeaua de drumuri
este în medie de 20 m/ha, dar ajunge în unele situaţii
şi până la 60 m/ha, iar cu drumurile de scoatere până
la 100 m/ha. Din cele 1.169.000 ha pădure, 65%
sunt în proprietate privată (314.000 proprietari),
iar restul de 35% sunt de stat. Întreaga activitate de
management forestier este asigurată de serviciul silvic
al statului, care întocmeşte amenajamentele cu
planurile decenale şi execută marcarea şi controlul
de regim silvic. Iar starea foarte bună a pădurilor
constatată de noi pe teren, în mai multe situaţii,
atestă eficacitatea acestui mod de gospodărire. De
menţionat că planurile decenale se întocmesc nu
numai pe ocoale dar şi pe regiuni. Se exploatează
anual circa 2.700.000 m 3 lemn, reprezentând numai
40% din creştere, managementul fiind orientat pe
sporirea rezervelor de lemn.
*
În prima zi a consfătuirii, la care au participat
peste 100 de speciali[ti, au fost susţinute patru
referate generale urmate de discuţii şi s-a lucrat
în trei grupe tematice (ştiinţă, practică, educaţiecomunicare).
Primul referat, prezentat de prof.dr. J.F. Schütz,
preşedinte al Pro Silva Europa, a avut ca subiect
„Dezvoltarea silviculturii apropiate de natură
şi rolul Pro Silva Europa”. S-a relevat că, faţă de
cerinţele sporite de asigurare a resurselor de apă şi
energie, de conservare a solurilor şi a biodiversităţii,
de reducere a emisiilor de CO 2
pentru prevenirea
schimbărilor climatice, se pune tot mai mult accen-
34 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6