Pilda polilor – Luca 19, 11-27 - mesagerul crestin

Pilda polilor – Luca 19, 11-27 – F.R.
Din cauza pstrrii polului nu i s-a oferit robului nici-un loc în administraia împriei, ci
împratul a poruncit s i se ia ce i-a fost încredinat, i prin aceasta i s-a anulat relaia de
serviciu. Cei ce erau în jur au fost însrcinai s-i ia polul încredinat i s îl dea celui ce avea
zece poli. La obiecia, c el avea deja zece poli, împratul rspunde cu o locuiune proverbial,
c fiecare, care are, va primi mai mult, i de la acela care nu are, se va lua i ce are. 3 Ceea ce
împratul spune s se ia robului lene este în favoarea celui ce cu credincioie i hrnicie a adus
un câtig mare pentru stpânul su. Acest principiu cu caracter general îi va gsi aplicarea când
va reveni Domnul.
d) Sentina de pedepsire a dumanilor împratului
Luca 19, 27
27. »Cât despre vrjmaii mei, care n-au vrut s împresc peste ei, aducei-i încoace,
i tiai-i înaintea mea.«
Vorbirea împratului se îndreapt de la robii si spre dumanii si, ca s spun ce se va
întâmpla cu ei. Cetenii lui au fost chemai în primul rând s aib parte de binecuvântrile
împriei lui. Dar aceti ceteni au devenit dumanii lui, de aceea el nu mai are pentru ei nicio
alt caracterizare a lor. Expresia: »vrjmaii mei« face aluzie la exprimarea: »Nu vrem ca
omul acesta s împreasc peste noi.« Sentina, legat cu aducerea dumanilor, este scurt
i grav: »tiai-i înaintea mea.« Expresia grav din textul original: katasphaxete = a tia în
buci, înseamn în gura judectorului regal c nu sunt nici-un fel de circumstane atenuante
pentru cei rzvrtii, ci ei vor avea parte de pedeapsa unei mori îngrozitoare, fr mil.
Coninutul pildei noastre este împotriva ateptrilor artrii în curând a Împriei lui
Dumnezeu, aa cum au gândit iudeii (compar cu Luca 19, 11).
Pilda vorbete, cei drept, de instaurarea unei împrii. Dar acestei instaurri îi precede o
cltorie într-o ar îndeprtat i o absen îndelungat a viitorului împrat. În acest timp
trebuie ca slujitorii regali s dovedeasc credincioia lor i ura cetenilor lui s devin vizibil.
Isus compar plecarea Sa din aceast lume, care urma s aib loc în curând, cu cltoria
omului de neam mare; prin reîntoarcerea împratului, Domnul vrea s arate revenirea Sa în
putere i slav. Ora revenirii Sale în putere i slav va fi pentru ucenici o or de rspltire, iar
pentru dumani va fi o or a judecii. Prima parte a pildei (Luca 19, 12-14) caracterizeaz
perioada intermediar, când Domnul este departe, ca pe un timp de prob pentru credincioia
ucenicilor i de descoperire a urii dumanilor Lui. Cea de-a doua parte a relatrii (Luca 19, 15-
27) arat ce însemntate are ora revenirii Domnului pentru cei credincioi i pentru dumani.
comportri greite i nu facem de ruine Evanghelia Sa prin faptele i prin vorbirea noastr, i participm la orele
de Adunare.
Ce înelege Isus prin zarafi Prin zarafi (sau banc) se înelege atotputernicia divin, i prin actul de depunere a
banilor, la care a fost solicitat robul, se înelege starea de rugciune, în care robul, care se credea inapt s fac ceva
pentru Hristos, putea cel puin s-L roage pe Dumnezeu ca prin cunotiina biblic s poat recunoate acel avantaj
pe care Dumnezeu îl consider bun. O astfel de rugciune poate s-o fac oriicine. Rspunsul lui Isus ar fi fost cam
aa: »Dac nu ai p utut lucra, puteai totui prin r ugciune s -i dovedet i credincioia!«
3
Exist o lege, în baza creia roadele muncii executate contribuie la mrirea roadelor muncii care se va face în
viitor. Cci fiecare har, pe care i-l însueti zilnic i-l faci un mijloc de a lucra, mrete sensibilitatea noastr
pentru revrsri mai mari de har, în timp ce fiecare har, care nu a fost folosit, se va lua înapoi, ceea ce are ca
urmare reducerea capacitii de a primi daruri noi. Din aceast lege a vieii morale rezult c cu timpul toate
puterile harului se concentreaz în robii credincioi, i ele vor trebui retrase de la cei delstori. În Evanghelia dup
Luca 8, 18, Isus a spus: »ce i se pare c are«, aici spune: »ce are«. Ambele expresii sunt corecte. Avem un har, care
ne-a fost dat; dar dac nu-l facem s lucreze în noi, atunci nu-l posedm cu adevrat, credem numai c îl avem.
5 / 5