PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEÅ¢EAN GORJ ...

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN GORJ 

ACTUALIZARE 2009 - 2011 

Fazele 1-2 

ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA: PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI. 

DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI (PIESE SCRISE) 

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ 

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting 

proiectant general 

- Contract 11 /2009 - 

PREŞEDINTE UAUIM - Manager General C.C.P.E.C.: Prof. dr. arh. Emil BARBU POPESCU 

Director Tehnic C.C.P.E.C.: Arh. Luminiţa PATRON 

parteneri: 

Şef proiect: Lect. drd. arh. Gabriel PASCARIU 

Institutul Naţional de Cercetare- 

Dezvoltare în Construcţii, Urbanism 

şi Dezvoltare Teritorială (URBAN- 

INCERC-suc. URBANPROIECT) 

proiectant de specialitate 

Director: Arh. Vasile MEIŢĂ 

Director ştiinţific: dr. ecolog 

Alexanru Ionuţ PETRIŞOR 

Şef proiect: ing. Elena STANCU 

Universitatea Bucureşti - 

Centrul Interdisciplinar de 

Cercetări Avansate Asupra 

Dinamicii Teritoriale (CICADIT) 


Director: prof. dr. Ioan IANOŞ, 

Şef proiect: prof. dr. Cristian 

BRAGHINĂ 

HALCROW ROMÂNIA S.R.L 


Director: Jeni Ioniţă 

Manager de proiect: Mădălina 

POPESCU 

Coordonator tehnic: Dr. Ing. 

Romeo FĂRCĂŞANU 

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. 


Administrator: arh. Andrei 

JELESCU, 

Director General: arh. Toader 

POPESCU, 

Coordonator ştiinţific: arh. 

Şerban POPESCU-CRIVEANU 

S.C Atelier Proiectare PERFECT 

S.A 


Director: arh. Dan DOBRE 

Şef proiect: arh. Dumitru 

FLORESCU 

Noiembrie 2010

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN GORJ 

Actualizare 2009-2011 

Fazele 1-2 

ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA: 

PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI. 

DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ 

Elaboratori: 

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” – CENTRUL 

DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZĂ ŞI CONSULTING – proiectant general 

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII, 

URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ – URBAN-INCERC, SUCURSALA 

URBANPROIECT - proiectant de specialitate 

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETĂRI 

AVANSATE ASUPRA DINAMICII TERITORIALE (CICADIT) - proiectant de specialitate 

HALCROW ROMÂNIA S.R.L - proiectant de specialitate 

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – Bucureşti – proiectant de specialitate 

S.C ATELIER PROIECTARE PERFECT S.A – Târgu Jiu - proiectant de specialitate 

Colectiv de elaborare UAUIM – CCPEC (coordonare, cap. A5, A6, C4, D, planşe 1.1, 2.1, 5.1) 

arh. Gabriel PASCARIU (şef proiect) 

urb. Adrian CIOANGHER 

urb. Paul IUGA MUREŞAN 

urb. Eugen MARINESCU 

urb. Izabella MORTH 

urb. Radu SANDOVICI 

urb. Liviu VELUDA 

colaboratori: 

urb. Irina CIOANGHER 

urb. Iulian BARBĂLATĂ 

urb. Dana GLINSCHI 

urb. Diana Mihaela GRIGORE 

urb. Alina IUGA MUREŞAN 

Colectiv de elaborare UNIVERSITATEA din BUCUREŞTI – CICADIT (cap. A2, B, C, pl. 1.1, 4.1) 

Prof. dr. Cristian BRAGHINĂ (director de proiect), 

Prof. dr. Cristian TĂLÂNGĂ 

Lector dr. Daniela ZAMFIR, 

Dr. Radu Daniel PINTILII 

Valentina STOICA 

Cristian DRĂGHICI 

Andreea CERCLEUX 

Colectiv de elaborare INCDCUDTD- URBAN-INCERC SUCURSALA URBANPROIECT (cap. 

A2, A6, pl. 3.1.a, 3.1.b, transpunere GIS) 

Şef departament: arh. Ion PELEANU 

Ing. Elena STANCU (şef proiect) 

Ing. Amelia CAZACU 

Ing. Mariana DOROBANŢU 

Ing. Viorica NICULESCU 

Ing. Antonio TACHE 

Ing. Dinu ZAHARESCU 

Grafică computerizată: Tehn. Cristina IVANA, des. Marioara DUMITRU 

Redactare computerizată: Dactilo. Ancuţa GHEOLDEA, Tehn. Laura UNGUREANU 

Colectiv de elaborare S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. (cap. A1, A4, A6) 

Coordonator ştiinţific: arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU 

Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU 

Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU 

Urb. Ramona Elena UNGUREANU 

Urb. Alina DRĂGOESCU 

Colectiv de elaborare HALCROW ROMANIA (cap. A3., pl. 1.1) 

Ing. Mădălina POPESCU (manager de proiect) 

Dr. Ing. Romeo FĂRCĂŞANU (coordonator tehnic) 

Ecolog Roxana DORNEANU 

Ing. Monica VOINEA 

Colectiv de elaborare S.C Atelier Proiectare PERFECT S.A (cap. A5 şi documentare) 

arh. Dan DOBRE 

arh. Dumitru FLORESCU 

Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, INCD URBAN- INCERC, Sucursala Urbanproiect, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, Halcrow România, Sc Atelier Proiectare Perfect SA Tg.Jiu.

Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Gorj Consiliul Judeţean Gorj 

A. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA TERITORIULUI 

A.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL ADMINISTRATIV-TERITORIAL 

A.2. CADRUL NATURAL 

A.3. STAREA FACTORILOR DE MEDIU 

Rânca foto: GP Peştişani foto: IM Valea Jiului foto: IM Exploatarea Jilţ Sud - Mătăsari foto: IM 

Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, INCD URBAN- INCERC, Sucursala Urbanproiect, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, Halcrow România, Sc Atelier Proiectare Perfect SA Tg.Jiu. 

1


CUPRINS 

A. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA TERITORIULUI ....................................................................... 1 

A.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL ADMINISTRATIV-TERITORIAL............................ 5 

A.1.1 Localizare şi cadru administrativ teritorial actual............................................................... 5 

A.1.2. Evoluţia împărţirii administrative - istoricul judeţului ................................................................ 6 

A.1.3. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI ....................................... 13 

A.1.4. ANEXE ............................................................................................................................................ 15 

A.2. CADRUL NATURAL ................................................................................................................................ 31 

A.2.1. Relieful............................................................................................................................................. 31 

A.2.1.1 Relieful, specificităţi, influenţe ................................................................................................ 31 

A.2.2. Clima................................................................................................................................................ 33 

A.2.2.1 Regimul precipitaţiilor............................................................................................................. 33 

A.2.2.2 Temperaturile ........................................................................................................................... 34 

A.2.2.3. Fenomene meteorologice extreme .......................................................................................... 35 

A.2.3 Resursele de apă............................................................................................................................... 35 

A.2.3.1 Apele subterane ........................................................................................................................ 36 

A.2.3.2 Apele de suprafaţă.................................................................................................................... 38 

A.2.3.3. Lacuri, iazuri şi acumulări piscicole...................................................................................... 40 

A.2.3.4.Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor)........ 42 

A.2.4 Flora şi fauna.................................................................................................................................... 42 

A.2.5 Resursele solului şi fondul forestier ............................................................................................... 44 

A.2.5.1. Resursele solului ...................................................................................................................... 44 

A.2.5.2. Resursele forestiere ................................................................................................................. 47 

A.2.5.3. Resursele subsolului ................................................................................................................ 48 

A.2.6. Zone expuse la riscuri naturale ..................................................................................................... 49 

A.2.6.1. Inundaţii................................................................................................................................... 49 

A.2.6.2. Alunecări de teren ................................................................................................................... 55 

A.2.6.3.Cutremure................................................................................................................................. 64 

A.2.7. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI ....................................... 66 

A.3. STAREA FACTORILOR DE MEDIU .................................................................................................... 71 

A.3.1 Aerul ................................................................................................................................................. 71 

A.3.1.1. Cadrul legislativ....................................................................................................................... 71 

A.3.1.2. Principalele surse şi tipuri de emisii ...................................................................................... 71 

A.3.1.3. Calitatea aerului ...................................................................................................................... 74 

A.3.1.4. Evolutia calitatii aerului ......................................................................................................... 76 

A.3.2. Apa ................................................................................................................................................... 79 

A.3.2.1 Cadrul legislativ........................................................................................................................ 80 

A.3.2.2 Resursele de apa ....................................................................................................................... 80 

A.3.2.3 Calitatea apelor de suprafata .................................................................................................. 80 

A.3.2.4 Ape subterane ........................................................................................................................... 84 

A.3.2.5 Apa potabila.............................................................................................................................. 88 

A.3.2.6 Apele uzate ................................................................................................................................ 88 

A.3.2.7 Propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor ........................................................... 89 

A.3.3. Solul.................................................................................................................................................. 90 

A.3.3.1 Fondul funciar .......................................................................................................................... 90 

A.3.3.2 Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor ...............................................90 

A.3.3.3 Calitatea solurilor .....................................................................................................................92 

A.3.3.4 Zone critice sub aspectul degradarii solurilor........................................................................93 

A.3.4. Biodiversitatea .................................................................................................................................95 

A.3.4.1 Habitatele naturale ...................................................................................................................95 

A.3.4.2 Habitatele naturale de interes comunitar ..............................................................................95 

A.3.4.3 Starea ariilor naturale protejate..............................................................................................96 

A.3.4.4 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii ..............................................................97 

A.3.5 Starea padurilor ...............................................................................................................................98 

A.3.5.1 Fondul forestier. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic ...............................................98 

A.3.5.2 Distributia padurilor dupa principalele forme de relief........................................................98 

A.3.5.3 Starea de sanatate a padurilor.................................................................................................98 

A.3.5.4 Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire...............................99 

A.3.5.5 Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului .........................99 

A.3.6. Zgomotul ........................................................................................................................................100 

A.3.7. Gospodarirea deseurilor ...............................................................................................................101 

A.3.7.1 Cadrul legislativ ......................................................................................................................101 

A.3.7.2 Deseuri municipale..................................................................................................................101 

A.3.7.3 Deseuri periculoase ................................................................................................................101 

A.3.7.4 Gestionarea deseurilor de productie .....................................................................................102 

A.3.7.5 Deseuri generate de activitati medicale.................................................................................103 

A.3.7.6 Namoluri ..................................................................................................................................103 

A.3.7.7 Deseuri din echipamente electrice si electronice ..................................................................103 

A.3.7.8 Vehicule scoase din uz ............................................................................................................103 

A.3.7.9 Uleiuri uzate ............................................................................................................................103 

A.3.7.10 Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului...................................103 

A.3.7.11 Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor..........................................................104 

A.3.8. Substante si preparate chimice periculoase ................................................................................104 

A.3.8.1 Cadrul legislativ ......................................................................................................................104 

A.3.8.2 Aspecte privind riscul utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane 

si mediului.............................................................................................................................................104 

A.3.8.3 Importul si exportul anumitor substante si preparate periculoase ....................................107 

A.3.9. Radioactivitatea.............................................................................................................................107 

A.3.10. Aspecte privind agresiunile antropice asupra factorilor de mediu.........................................108 

A.3.10.1 Agricultura ............................................................................................................................108 

A.3.10.2 Industria ................................................................................................................................109 

A.3.10.3 Energia...................................................................................................................................111 

A.3.10.4 Transporturile.......................................................................................................................114 

A.3.10.5 Turismul ................................................................................................................................115 

A.3.10.6 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu ...............................................................117 

A.3.11. Instrumente ale politicii de mediu ......................................................................................119 

A.3.12. DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI .......................................125 

A.3.13. ANEXE ......................................................................................................................................136 

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................138 


2


LISTA TABELELOR DIN VOLUM 

Tabel nr. 1: Locul judeţului Gorj în cadrul Regiunii Sud-Vest ....................................................................... 5 

Tabel nr. 2: Distribuţia precipitaţiilor medii multianule (în mm.) pe anotimpuri....................................... 34 

Tabel nr. 3: Grosimea medie decadica a stratului de zăpadă (cm)................................................................ 34 

Tabel nr. 4: Temperatura aerului. Medii multilunare şi multianuale (°C) .................................................. 34 

Tabel nr. 5: Amplitudinea termică (luna cea mai rece şi luna cea mai caldă).............................................. 34 

Tabel nr. 6: Cantităţile de precipitaţii căzute în anii cei mai secetoşi ........................................................... 35 

Tabel nr. 7: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2009 ........................................... 35 

Tabel nr. 8: Volumele de apă captate pe destinaţii în judeţul Gorj 2009...................................................... 35 

Tabel nr. 9: Principalele bazine hidrografice .................................................................................................. 35 

Tabel nr. 10: Principalele cursuri de apă......................................................................................................... 38 

Tabel nr. 11: Alte cursuri de apă ...................................................................................................................... 39 

Tabel nr. 12: Lacurile naturale......................................................................................................................... 40 

Tabel nr. 13: Lacurile de acumulare ................................................................................................................ 42 

Tabel nr. 14: Cantităţile de resurse biologice comercializate......................................................................... 43 

Tabel nr. 15: Specii admise la vânat (I) pentru perioadele de vânat ale anului 2009 .................................. 44 

Tabel nr. 16: Specii admise la vânat (II) pentru sezonul 2009 ....................................................................... 44 

Tabel nr. 17: Specii admise la vânat pentru A.V.P.S. Diana de Callatis....................................................... 44 

Tabel nr. 18: Clasa Protisolurilor..................................................................................................................... 45 

Tabel nr. 19: Clasa Cernisolurilor.................................................................................................................... 45 

Tabel nr. 20: Clasa Cambisolurilor .................................................................................................................. 45 

Tabel nr. 21: Clasa Luvisolurilor...................................................................................................................... 46 

Tabel nr. 22: Clasa Pelisolurilor ....................................................................................................................... 46 

Tabel nr. 23: Clasa Hidrisolurilor .................................................................................................................... 46 

Tabel nr. 24: Asociaţiile de proprietari din judeţul Gorj (obşti) ................................................................... 48 

Tabel nr. 25: Evoluţia suprafeţelor împădurite în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 ............................. 48 

Tabel nr. 26:Evoluţia suprafeţelor regenerate natural în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 ................. 48 

Tabel nr. 27: Unităţi administrativ teritoriale afectate de inundaţii............................................................. 50 

Tabel nr. 28: Unităţi administrativ teritoriale şi localităţi cu riscuri ridicate de inundaţii ........................ 51 

Tabel nr. 29: Efectele de atenuare a viiturilor de către acumularea Rovinari............................................. 52 

Tabel nr. 30: Principalii parametri de funcţionare ai lucrărilor hidrotehnice, în raport cu efectul de 

apărare pentru care au fost executate ..................................................................................................... 53 

Tabel nr. 31: Zone cu pericol de alunecări de teren........................................................................................ 56 

Tabel nr. 32: Fondul de locuinţe şi populaţia în judeţul Gorj (Anuarul Statistic al României – 2006)............ 65 

Tabel nr. 33: Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din Gorj ...................................... 65 

Tabel nr. 34: Emisiile de dioxid de sulf pentru anul 2007-2008-2009, pe grupe de surse............................ 72 

Tabel nr. 35: - Evolutia anuala a cantitatilor de dioxid de sulf...................................................................... 72 

Tabel nr. 36: Emisiile de oxizi de azot pentru anii 2007-2008-2009, pe grupe de surse............................... 72 

Tabel nr. 37: - Evolutia anuala a cantitatilor de oxizi de azot ....................................................................... 72 

Tabel nr. 38: - Emisiile de amoniac pentru anii 2007- 2008- 2009, pe grupe de surse ................................. 72 

Tabel nr. 39: - Evolutia anuala a cantitatilor de amoniac .............................................................................. 72 

Tabel nr. 40- Emisiile de compusi organici volatili nemetanici in perioada 2007-2009, pe grupe de surse 73 

Tabel nr. 41- Evolutia anuala a cantitatilor de compusi organici volatili nemetanici ................................. 73 

Tabel nr. 42- Emisiile de metale grele pentru anul 2009, pe grupe de surse: ............................................... 73 

Tabel nr. 43- Emisiile de plumb pentru anul 2007-2008-2009, pe grupe de surse........................................ 73 

Tabel nr. 44 - Emisiile de poluanti organici persistenti pentru anul 2009, pe grupe de surse.....................74 

Tabel nr. 45- Evolutia anuala a emisiilor de POP............................................................................................74 

Tabel nr. 46- Evolutia anuala a emisiilor de bifenili policlorurati .................................................................74 

Tabel nr. 47: Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice pentru anii 2007- 2008- 2009 pe grupe de 

surse.............................................................................................................................................................74 

Tabel nr. 48- Evolutia anuala a emisiilor de HAP ...........................................................................................74 

Tabel nr. 49- Date statistice privind emisiile de NO 2 pentru anul 2009........................................................75 

Tabel nr. 50- Date statistice privind emisiile de SO 2 pentru anul 2009 .........................................................75 

Tabel nr. 51- Date statistice privind emisiile de PM 10 pentru anul 2009 .......................................................75 

Tabel nr. 52- Date statistice privind emisiile de monoxid de carbon pentru anul 2009 ...............................75 

Tabel nr. 53- Date statistice privind ozonul troposferic pentru anul 2009....................................................76 

Tabel nr. 54- Reteaua locala de monitorizare a calitatii aerului din judetul Gorj - 2009 ............................76 

Tabel nr. 55- Emisiile de gaze cu efect de sera (tone) in perioada 2000 - 2008 .............................................77 

Tabel nr. 56 - Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (tone/poluant (CO 2 Eq)) ..................................78 

Tabel nr. 57- Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor ..........................................................78 

Tabel nr. 58- Emisii anuale de dioxid de carbon (2000 – 2008)......................................................................78 

Tabel nr. 59- Emisii anuale de metan (2000 – 2009)........................................................................................78 

Tabel nr. 60- Emisii anuale de protoxid de azot (2000 – 2009)......................................................................78 

Tabel nr. 61- Certificate alocate pentru anul 2008-2012.................................................................................79 

Tabel nr. 62- Resursele de apa potentiale si tehnic utililizabile pentru anul 2009........................................80 

Tabel nr. 63- Volumele de apa captate, in functie de destinatie, in judetul Gorj - 2009 ..............................80 

Tabel nr. 64-Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de grupa 

generala .......................................................................................................................................................80 

Tabel nr. 65- Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de fitoplancton 

......................................................................................................................................................................81 

Tabel nr. 66- Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de 

macrozoobentos..........................................................................................................................................82 


microfitobentos...........................................................................................................................................82 

Tabel nr. 68– Surse de apa de suprafata folosite in scop potabil (captari de apa) din judetul Gorj - 200988 

Tabel nr. 69- Repartitia terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Gorj, in perioada 2000-2009 

......................................................................................................................................................................90 

Tabel nr. 70- Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2009, in judetul Gorj............................................91 

Tabel nr. 71- Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2009, in judetul Gorj................................91 

Tabel nr. 72- Situatia solurilor afectate de reziduuri zootehnice ...................................................................91 

Tabel nr. 73- Situatia suprafetelor arabile pentru perioada 2000 - 2009 ......................................................91 

Tabel nr. 74- Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zonele Dragoieni- 

OSPA si Targu Jiu - Soseaua de centura .................................................................................................91 

Tabel nr. 75- Parametrii statistici, pH si Cl, in zonele Dragoieni – Soseaua de centura ..............................92 

Tabel nr. 76- Incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate...........................92 

Tabel nr. 77- Cernisoluri....................................................................................................................................92 

Tabel nr. 78- Cambisoluri ..................................................................................................................................92 

Tabel nr. 79- Luvisoluri......................................................................................................................................92 

Tabel nr. 80. - Spodisoluri..................................................................................................................................92 

Tabel nr. 81- Hidisoluri ......................................................................................................................................92 


3


LISTA FIGURILOR DIN VOLUM 

Tabel nr. 82– Protisoluri.................................................................................................................................... 93 

Tabel nr. 83- Complexe si asociatii de soluri ................................................................................................... 93 

Tabel nr. 84- Pelisoluri....................................................................................................................................... 93 

Tabel nr. 85- Zonele critice sub aspectul degradarii solurilor la nivelul anului 2009.................................. 94 

Tabel nr. 86: Situatia ariilor naturale protejate din judetul Gorj – 2009..................................................... 97 

Tabel nr. 87: Situatia parcurilor nationale din judetul Gorj – 2009 .............................................................97 

Tabel nr. 88- Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2009 ............................. 99 

Tabel nr. 89: Compozitia deseurilor............................................................................................................... 101 

Tabel nr. 90:Deseuri municipale generate in anul 2009 ............................................................................... 101 

Tabel nr. 91: Cantitatea deseurilor de productie nepericuloase – 2009...................................................... 103 

Tabel nr. 92: Cantitate de ulei uzat pe anul 2009.......................................................................................... 103 

Tabel nr. 93- Principalele surse de POP - Poluantii Organici Persistenti................................................... 106 

Tabel nr. 94- Situatia utilizarii produselor fitosanitare, in judetul Gorj in perioada 1999-2008 ............ 106 

Tabel nr. 95- Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj in perioada 2000-2009 .............. 108 

Tabel nr. 96- Evolutia septelului in perioada 2000-2009 in judetul Gorj.................................................... 108 

Tabel nr. 97- Unitati in care se desfasoara agricultura ecologica in judetul Gorj in perioada 2000-2009109 

Tabel nr. 98- Evolutia utilizarii solului in agricultura in judetul Gorj in perioada 1999-2007................. 109 

Tabel nr. 99– Lista instalatiilor IPPC din judetul Gorj................................................................................ 110 

Tabel nr. 100- Consumul de energie electrica (KWh)/locuitor in perioada 1999 – 2009........................... 112 

Tabel nr. 101- Consumul brut de energie la nivelul judetului Gorj (2007-2009) ....................................... 112 

Tabel nr. 102- Cantitatea de energie termica (Gcal) produsa in perioada 1999 – 2009 in judetul Gorj.. 112 

Tabel nr. 103- Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 – 

2008 in judetul Gorj ................................................................................................................................ 113 

Tabel nr. 104- Emisiile de poluanti rezultati din transporturi in perioada 1999-2009, la nivelul judetului 

Gorj........................................................................................................................................................... 114 

Tabel nr. 105- Numarul de vehicule inscrise in circulatie in anul 2007 in judetul Gorj............................ 115 

Tabel nr. 106- Numarul de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 – 2008 in judetul Gorj........ 115 

Tabel nr. 107- Poluari accidentale inregistrate in judetul Gorj in anii 2007 si 2008 ................................. 119 

Tabel nr. 108- Numarul total de poluari accidentale inregistrate in perioada 1999-2008 in judetul Gorj 

................................................................................................................................................................... 119 

Tabel nr. 109: Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Gorj - planul de investitii de mediu in 

anul 2009 si realizarile in perioada ianuarie-decembrie 2009. ............................................................ 121 

Tabel nr. 110: Aportul agentilor economici platitori (494 inregistrati) din judetul Gorj la veniturile 

Fondului pentru Mediu, in anul 2008 .................................................................................................... 121 

Tabel nr. 111: Proiecte finantate din fondul PHARE in judetul Gorj in anul 2008 .................................. 122 

Tabel nr. 112: Cheltuieli privind protectia mediului in cadrul primariilor din judetul Gorj in anul 2007 

(LEI - fara TVA)...................................................................................................................................... 136 

Tabel nr. 113: Cheltuieli privind protectia mediului efectuate de producatori specializati (Cod caen 3710, 

3720, 4100, 5157, 9002, 9003) din judetul Gorj in anul 2007 (LEI - fara TVA)................................. 136 

Tabel nr. 114: Cheltuieli privind protectia mediului in intreprinderi din judetul Gorj in anul 2009 (LEI - 

fara TVA) ................................................................................................................................................. 136 

Fig. 1: Poziţia judeţului Gorj în teritoriul naţional şi regional.........................................................................5 

Fig. 2: Treptele de relief în judeţul Gorj...........................................................................................................33 

Fig. 3: Repartiţia izotermelor în judeţul Gorj..................................................................................................35 

Fig. 4: Principalele bazine hidrografice din judeţul Gorj ...............................................................................38 

Fig. 5: Alunecările de teren în judeţul Gorj conform PATN Secţiunea V.....................................................55 

Fig. 6: Harta factorului litologic - K a ................................................................................................................59 

Fig. 7: Harta factorului geomorfologic - K b ......................................................................................................59 

Fig. 8: Harta factorului structural - K c .............................................................................................................60 

Fig. 9: Harta factorului hidroclimatic - K d .......................................................................................................60 

Fig. 10: Harta factorului hidrogeologic – Ke....................................................................................................61 

Fig. 11: Harta factorului seismic - K f ................................................................................................................61 

Fig. 12: Harta factorului silvic - K g ...................................................................................................................62 

Fig. 13: Harta factorului antropic – K h .............................................................................................................62 

Fig. 14: Harta de hazard la producerea alunecărilor de teren - coeficientul mediu de hazard K m ............63 

Fig. 15: Harta zonelor de risc seismic ...............................................................................................................64 

Fig. 16: Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, a g pentru cutremure având intervalul 

mediu de recurenţă IMR = 100 ani (reprezentarea judeţului Gorj) .................................................65 

Fig. 17: Zonarea teritoriului judeţean în termeni de perioada de control (colţ), T C a spectrului de răspuns 

......................................................................................................................................................................65 

Fig. 18- Variatia lungimii totale a conductelor de canalizare .........................................................................89 


4


locuitori la vremea aceea devine al 7-lea oraş al judeţului. După 1990 (în anul 2004) au mai fost 

A.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL 

declarate alte două noi oraşe: Tismana şi Turceni (legea 83 /2004), cu populaţii de cca. 8000 locuitori 

ADMINISTRATIV-TERITORIAL 

fiecare. În anul 2000 oraşul Motru a fost ridicat la rangul de municipiu, fiind al doilea oraş după Tg. 

Jiu, şi singurul din judeţ cu peste 20.000 locuitori. 

A.1.1 Localizare şi cadru administrativ teritorial actual 

Judeţul Gorj este situat în sud-vestul României, în nord-vestul provinciei istorice Oltenia. Judeţul 

are o suprafaţă de 5601,74 km 2 şi se desfăşoară de o parte şi de alta a cursului mijlociu al râului Jiu. 

Forma este inscriptibilă într-un trapez dreptunghic uşor teşit la unul dintre vârfuri şi cu dimensiuni 

maximale transversale sau longitudinale de cca. 75-80km. Prin poziţia sa, s-a aflat de-a lungul 

timpului într-o zonă de graniţă politico-administrativă (între Oltenia, Ţara Românească şi Transilvania 

sau Imperiul Austro-Ungar), dar şi geografică şi economică. Administrativ, se învecinează cu judeţele 

Hunedoara, la nord, Vâlcea la est, Dolj la sud, Mehedinţi la sud-vest şi Caraş-Severin la vest. Din 

1998 Judeţul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-vest Oltenia. 

Sub aspect economic, judeţul Gorj se află în zona de contact dintre economia montană şi 

submontană şi cea de câmpie. Prin specificul resurselor sale, Gorjul este unul dintre principalii 

furnizori energetici ai ţării atât sub formă de energie primară (lignit, ţiţei) cât şi procesată (energie 

electrică şi termică). Conform datelor INSSE, în 2008, cărbunele extras în Gorj a reprezentat peste 

70% din totalul cărbunelui extras la nivel naţional, iar producţia de gaze naturale extrase a 

reprezentat cca. 20% din totalul naţional. De asemenea Gorjul produce peste 20% din energia 

termoelectrică a României (PDR Sud Vest 2007-2013). 

Din punct de vedere al populaţiei Gorjul se situează sub mediile naţionale, fiind al 4-lea în regiune, 

după Dolj, Olt şi Vâlcea, iar ca suprafaţă este de talie medie, fiind al 3-lea după Dolj şi Vâlcea. Din 

punct de vedere al gradului de urbanizare, Gorjul se situează sub media naţională şi pe locul 3 în 

regiune, după Dolj şi Mehedinţi. 

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, judeţul Gorj se află într-o poziţie mai puţin 

favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai 

scăzut. Studiile şi analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea Sud - est în rândul celor 4 

regiuni mai puţin dezvoltate, alături de regiunile Nord-vest, Sud şi Nord-est. 

PIB – ul judeţului în anul 2007 a fost de 7613 milioane lei ceea ce a reprezentat 22% din toatl 

regiune de dezvoltare şi 1,8% din produsul intern brut al României. 

Judeţul Gorj cuprinde un număr de 70 de unităţi administrativ-teritoriale de bază, conform legii 2 

din 1968 (cu completările ulterioare). Gorj-ul este probabil unul dintre cele mai stabile judeţe din 

punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale, modificările post-decembriste fiind puţin 

numeroase. Astfel, în intervalul 1989 – 2009 nu au fost înfiinţate noi comune prin separare sau 

regrupare (în condiţiile în care în ţară pot fi numărate peste 200 de astfel de situaţii, deci cca. 5 noi 

comune în medie pe judeţ). 

Modificările au fost de statut administrativ, prin declararea de noi oraşe. Trebuie subliniat că 

reţeaua urbană a judeţului s-a dezvoltat relativ recent, cu excepţia capitalei, toate celelalte oraşe 

obţinând acest statut după 1966. Astfel, după ce în 1968, Motru, Novaci, Tg.Cărbuneşti şi Ţicleni 

devin oraşe, în 1981 Rovinari dobândeşte acest statut, iar în 1989, Bumbeşti-Jiu, cu peste 11.000 de 

În prezent judeţul Gorj are 2 municipii, 7 oraşe şi 61 de comune. Numărul de sate aparţinătoare 

este de 411 (conf. INSSE Gorj, 2008), dintre care 35 aparţin oraşelor şi municipiilor. Acestora li se 

mai adaugă 15 localităţi componente ale oraşelor Tg. Jiu, Motru, Rovinari şi Turceni. Este de remarcat 

că în intervalul 1968 – 1977, comunele Băleşti, Drăguţeşti şi Turcineşti au avut statut de comune 

suburbane ale municipiului Târgu Jiu. 

Tabel nr. 1: Locul judeţului Gorj în cadrul Regiunii Sud-Vest 

Suprafaţa 

(km 2 ) 

Populaţia Densitate 

(Loc/km 2 ) 

Oraşe Comune Sate PIB 2007 

(Mil lei) 

Regiunea Sud Vest 29.212 2262274 79 40 408 2070 34419,6 

Dolj 7.414 708504 99 7 104 378 10675 

Gorj 5602 378871 69 9 61 411 7613,9 

Mehedinţi 4.933 295248 62 5 61 344 3755,6 

Olt 5.498 470709 89 8 104 377 5566,3 

Vâlcea 5.765 408942 72 11 78 560 6808,8 

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009 

Fig. 1: Poziţia judeţului Gorj în teritoriul naţional şi regional 


5


A.1.2. Evoluţia împărţirii administrative - istoricul judeţului 

În partea de vest a Ţării Româneşti domnitorul Mircea cel Bătrân constituie la 1391 o provincie cu 

statut special, Banatul Severinului, cu reşedinţa la (Turnu) Severin; provincia are un statut 

A.1.2.1. Teritoriul în perioada dinainte de întemeierea statului feudal 

semiautonom în Ţara Românească, este condusă de Banul Severinului, cel mai important dregător 

domnesc din ţară. Sub presiunea militară a regilor Ungariei care atacă şi ocupă Severinul formând 

Banatul Unguresc, provincia Ţării Româneşti devine Banatul Olteniei cu reşedinţa mai întâi la 

Strehaia şi, tot la începutul sec XV, mai spre est, la Craiova. Mitropolia ortodoxă a Severinului, 

întemeiată în anul 1370 (a doua mitropolie din Ţara Românească, după cea stabilită la 1359 la Curtea 

de Argeş), se retrage în 1419 la Strehaia şi se desfiinţează ulterior; în 1503 se înfiinţează Episcopia 

Râmnicului şi Noului Severin, cu scaunul la Râmnicu Vâlcea, ca urmare a aceluiaşi proces de 

retragere spre est a autorităţii statului feudal muntean. 

Teritoriul actualului judeţ Gorj a făcut parte din statul dacilor; poziţia teritoriului, la sudul zonei în 

care au fost construite cele mai importante aşezări întărite ale dacilor, a făcut ca rolul de apărare al 

aşezărilor să fie preponderent în viitorul judeţ (sunt cunoscute fortificaţiile geto-dace de la Polovragi, 

în una dintre care s-a găsit un fragment ceramic cu litere latine care constituie una dintre cele 3 dovezi 

materiale ale folosirii scrisului latin de către daci). 

Relieful teritoriului, care cuprinde cîmpia spre Dunăre, dealurile subcarpatice şi versanţii de sud ai 

Carpaţilor Meridionali, a condus la formarea unor drumuri de trecere peste Carpaţi cu o importanţă 

strategică deosebită (drumul prin Pasul Vâlcan care trecea peste Munţii Vâlcanului şi Retezatului; 

drumul prin pasurile Urdele şi Tărtărău care trecea peste Munţii Parângului şi Şureanului). 

Cucerirea romană a Daciei (101-271 d.Hr.) a cuprins întregul teritoriu al Olteniei dintre Dunăre şi 

Carpaţi, mărginit la est de Valea Oltului (unde s-a construit Limes Alutanus) şi temporar, de traseul 

fortificaţiei Limes Transalutanus, ridicată la est de valea Oltului. Teritoriul actual al judeţului Gorj era 

împărţit între provinciile Dacia Superior (mai târziu Dacia Apulensis) şi Dacia Inferior (mai târziu 

Dacia Malvensis); hotarul dintre aceste provincii era stabilit probabil pe cursul râului Jiu. În această 

perioadă a crescut importanţa drumului dintre Drobeta şi Sarmizegetusa romană, drum care trecea prin 

Târgu Jiul de acum, prin Bumbeşti Jiu, valea Jiului şi trecea Carpaţii prin pasul Vâlcan. Urmele 

stăpânirii romane sunt frecvente în judeţul actual: cea mai importantă aşezare romană este cea de la 

Bumbeşti Jiu (şi la Târgu Jiu s-au găsit urmele unor aşezări romane). 

După retragerea armatelor romane din Dacia, teritoriul de la nordul valului de apărare denumit 

„Brazda lui Novac” (construit la începutul sec. IV d.Hr.) rămâne populat şi se află sub stăpânirea unor 

populaţii alohtone (huni, slavi) sau a unor state vecine mai dezvoltate (statul bulgar, statul ungur); sunt 

semnalate, de asemenea, voievodate româneşti în Oltenia, Transilvania de Sud şi Muntenia. Populaţia 

autohtonă se creştinează sub influenţa bisericii bizantine şi rămâne ortodoxă după separarea bisericilor 

ortodoxă şi catolică (Marea Schismă, 1054). 

Organizarea politică şi socială a populaţiei din teritoriul studiat este probabil distrusă temporar din 

cauza marii invazii tătare din 1241-1242. După înfrângerea tătarilor, la care au contribuit şi cnezii 

valahi, populaţia se reorganizează în unităţi teritoriale (cnezate, voievodale), unele dintre acestea fiind 

vasale voievodului Transilvaniei. Sunt semnalate unele elemente de continuitate a populaţiei autohtone 

pe teritoriul Olteniei şi Ţării Româneşti: toponimia majoritar românească, proprietatea moşnenească 

asupra pământului (în special în Oltenia) şi obiceiul specific femeilor din Oltenia de a purta greutăţi pe 

cap (obicei tracic sau getic, consemnat şi de Herodot). 

A.1.2.2. Teritoriul în perioada dintre întemeierea statului feudal Ţara Românească 

(intervalul dintre 1310 şi 1352) şi începutul vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi (1524) 

În intervalul dintre anii 1310 şi 1352 domnitorii Basarabi unifică formaţiunile statale situate în 

dreapta şi stânga râului Olt şi întemeiază statul feudal Ţara Românească cu o situaţie politică 

schimbătoare, fie vasal alternativ regilor Ungariei şi Sultanului Înaltei Porţi, fie stat independent. 

Capitala Ţării Româneşti este la început la Curtea de Argeş, de la 1418 la Târgovişte şi, de la 1465, 

alternativ la Târgovişte şi la Bucureşti. 

Marcarea teritoriului Ţării Româneşti s-a făcut prin construirea la sfârşitul sec. XIV a unor 

mănăstiri fortificate pe drumurile principale care legau ţara cu cele vecine: Mănăstirea Vodiţa (1370, 

pe drumul din Defileul Dunării); schitul Topolniţa (sfârşitul sec. XIV, pe drumul din defileul Dunării); 

Mănăstirea Tismana (1378, pe drumul prin masivul Parâng spre Valea Jiului Românesc, biserica s-a 

construit la locul unde exista o biserică mai veche; Mănăstirea Vişina (în intervalul 1370-1380, pe 

valea Jiului); Mănăstirea Cozia (1388, pe valea Oltului); acestora li se adaugă probabil vechea biserică 

a mănăstirii Polovragi (1504, pe valea Olteţului). 

Ţara Românescă era organizată, din punct de vedere administrativ, în judeţe administrate de câte 

un ispravnic numit de domnitor şi care avea reşedinţa într-o localitate de scaun. Primul judeţ menţionat 

în Ţara Românească, la 1385, este judeţul Jaleş, cu reşedinţa până la 1444 în satul Dăbăceşti (probabil 

Runcu de astăzi); judeţul cuprindea teritoriul străbătut de o parte a cursului râului Jiu şi de cursurile 

râurilor Jaleş, Bistriţa şi Tismana. Reşedinţa judeţului se mută în sec. XV la Târgul Jiului şi denumirea 

judeţului se schimbă în Gorjiu (în slavonă, Jiul de munte, spre deosebire de judeţul Doljiu – Jiul de 

câmpie). 

Alte părţi ale teritoriul actual al judeţului Gorj au intrat în componenţa mai multor judeţe vechi, 

cum sunt jud. Motrului (menţionat în 1415) şi judeţul Gilortului (menţionat 1502-1520). În vecinătatea 

jud. Gorj sunt menţionate judeţele Vâlcea (1392), Mehedinţi (1483), Dolj (1483) şi Ţara Loviştei (care 

făcea parte din Muntenia). Poziţia judeţului la marginea de NV a Ţării, a condus ca, în funcţie de 

condiţiile istorice, o parte a teritoriului să facă parte din Banatul Unguresc (din 1419 până la o dată 

necunoscută, partea de Vest, inclusiv măn. Tismana), sau să i se adauge judeţului altui teritoriu (din 

1520 până la o dată necunoscută, judeţul s-a întins în partea de Nord, cuprinzând valea Jiului 

Românesc – Jiul de Vest, conform hotărniciei stabilite între domnitorul Ţării Româneşti , Neagoe 

Basarab şi regele Ungariei Ioan Zapolya). O altă informaţie istorică excepţională se referă la existenţa 

unor Bani de Tismana, semnalaţi pentru prima dată la 1454, dată la care, fără îndoială, Tismana făcea 

parte din Ţara Românească. 

A.1.2.3. Teritoriul în perioada de vasalitate faţă de Sultanul Porţii Otomane a Principatului 

Autonom al Ţării Româneşti (1524-1716) 

La sfârşitul perioadei istorice anterioare, Oltenia, inclusiv jud. Gorj, se află sub jurisdicţia Banului 

Craiovei, numit dintre boierii Craioveşti şi care avea o anumită independenţă faţă de domnitorul ţării, 

influenţând uneori politica acestuia. În perioada de început a sec. XVI, cînd Imperiul Otoman, sub 

sultanul Soliman II Magnificul, se afla în perioada de maximă putere militară şi ameninţa Europa, 


6


frecventele conflicte sângeroase dintre domnitorul Ţării Româneşti şi partida boierilor Craioveşti au administrativ, militar, economic şi fiscal este stabilit şi pentru Moldova care, şi ea, este înconjurată de 

condus în anul 1524 la instaurarea vasalităţii faţă de Înalta Poartă a Împărăţiei Cerului. 

provincii şi raiale otomane. 

Expansiunea Imperiului Otoman, care a cuprins cursul Dunării până la Viena şi aproape întregul 

ţărm al Mării Negre, a avut ca urmare schimbarea profundă a regimului politic al întregii zone în care 

trăia populaţia viitoare a României; în 1538 Moldova devine, la rândul ei, principat autonom vasal 

Sultanului Înaltei Porţi; în 1541 Transilvania capătă acelaşi statut politic de principat autonom vasal; 

în 1541 Ungaria, învinsă la Mohacs în 1526, devine paşalâc şi intră în componenţa Imperiului 

Otoman; în 1552 devin un singur paşalâc provinciile Banat, Timişoara şi o parte a Crişanei (cu 

reşedinţa la Timişoara). 

Spre jumătatea sec. XVI puterea boierilor Craioveşti este diminuată, odată cu diminuarea 

privilegiilor Banului Craiovei care devine un dregător obişnuit al domnitorului. În această perioadă se 

semnalează distrugeri în localităţile din teritoriul judeţului: în 1595 turcii conduşi de Paşa de Vidin 

ocupă şi distrug Craiova, acţiune militară care a avut , probabil, consecinţe şi în Gorj; în 1631 pe 

teritoriul judeţului, la Târgu Jiu, se înfruntă armatele domnitorului Leon Tomşa şi boierilor pământeni 

conduşi de Matei Aga din Brâncoveni (viitorul domnitor Matei Basarab, 1632-1654). După instalarea 

ca domnitor, Matei Basarab reconstruieşte mănăstirile Tismana şi Polovragi şi fundează Schitul 

Crasna, ultimele două amplasate în partea de nord-est a judeţului. 

Teritoriul judeţului, cu scaunul la Târgu Jiu, se extinde în această perioadă spre est (com. 

Alimpeşti), spre sud (com. Ioneşti şi Turceni) şi spre sud-vest (com. Slivileşti). Matei Basarab 

cumpără moşii în satul Baia de Fier, în care începe exploatarea minereului de fier (prima atestare 

documentară a prelucrării fierului, în 1644). Judeţul este în continuare sub jurisdicţia Banilor Craiovei, 

astfel că la 1699 Marele Ban al Craiovei Cornea Brăilescu face reparaţii importante la Mănăstirea 

Tismana, adăugând case egumeneşti şi chilii. 

A.1.2.4. Teritoriul în perioada Administraţiei Militare Austriece şi a Administraţiei Semi- 

Coloniale Otomane (1716-1828) 

Perioada anterioară se sfârşeşte cu retragerea armatelor otomane din Austria, Ungaria, 

Transilvania, Banat, învinse în urma asediului nereuşit al Vienei (1683). Armata otomană este 

înlocuită de armata austriacă: în 1686, prin Tratatul de la Viena (Tratatul hallerian), Transilvania intră 

sub protecţia Împăratului, principatul fiind subordonat direct acestuia prin Diploma Leopoldină 

(1691); în 1716 întregul Banat devine provincie a Imperiului Austriac. În 1687 domnitorul Ţării 

Româneşti Şerban Cantacuzino duce tratative cu armata imperială cu scopul recunoaşterii 

independenţei ţării, tratative întrerupte de moartea domnitorului (1688). În aceste condiţii, Imperiul 

Otoman rămâne dominant pe ţărmurile Mării Negre şi în bazinele inferioare ale Dunării şi Nistrului. 

Această dominaţie conduce la instituirea unei administraţii semi-coloniale în Moldova (1711) şi în 

Ţara Românească (1716); forma cea mai directă a administraţiei a fost numirea direct de Sultan a 

domnitorilor celor două principate, aceştia fiind recrutaţi din rândurile funcţionarilor greci ai 

Imperiului Otoman (fanarioţii). 

Ţara Românească plăteşte un tribut anual Sultanului, are comerţul îndreptat numai spre Istambul, 

nu are voie să aibă armată proprie şi este supravegheată de trupele turceşti din Bucureşti, staţionate în 

raialele Turnu, Giurgiu, Brăila, în teritoriul otoman al Bulgariei de azi şi în Dobrogea; acelaşi statut 

Expansiunea Imperiului Austriac se manifestă puternic în Ţara Românească, teatrul războiului 

austro-turc din 1716-1718, terminat prin Pacea de la Passarowitz (Požarevac) – 1718 – prin care 

întreaga Oltenie intră în Imperiul Austriac. În teritoriul mărginit la est de râul Olt, la sud de fluviul 

Dunărea, la nord şi vest de munţii Carpaţi se instaurează administraţia austriacă, ajutată de Banul de 

Craiova, numit de împărat şi de 4 boieri importanţi. Administraţia austriacă execută între 1719-1722 

ridicarea topografică a Olteniei (harta Fr. Schwantz), face primul recensământ al satelor şi locuitorilor 

din Oltenia (conscripţie) şi începe încasarea taxelor în întreaga provincie în conformitate cu aceasta. În 

anul 1739, prin Pacea de la Belgrad, Imperiul Austriac se retrage pe graniţa Banatului şi, după 21 de 

ani de ocupaţie militară austriacă, Oltenia reintră în Ţara Românească. 

Intenţiile Imperiului Austriac de a ocupa teritoriul Ţării Româneşti se manifestă constant în 

decursul sec. XVIII: după ce, în 1775 Austria ocupase Bucovina şi Suceva, care aparţinuseră 

principatului Moldovei, în anul1787, profitând de războiul ruso-turc care s-a desfăşurat pe teritoriul 

Munteniei şi Moldovei, armata austriacă ocupă Muntenia; ocupaţia ia sfârşit în 1789, prin Pacea de la 

Şiştov dintre Austria şi Turcia care păstrează frontierele Ţării Româneşti în situaţia dinaintea 

războiului. 

De-a lungul întregului sec. XVIII în ambele principate româneşti începe să se simtă expansiunea 

Imperiului Rus care tinde să înlocuiască dominaţia Imperiului Otoman. Pacea de la Kuciuk-Kainargi 

(1774) liberalizează comerţul Moldovei şi Ţării Româneşti de monopolul otoman şi oficializează 

dreptul Rusiei de a interveni la Istanbul în favoarea principatelor româneşti. După mai multe ocupaţii 

şi atacuri militare de mari proporţii, Rusia şi Turcia ducând războiul pe teritoriile Principatelor 

române, se încheie Pacea de la Bucureşti (1812), prin care Imperiul Rus ajunge la malul de est al 

Prutului prin ocuparea Basarabiei. Eliminarea dominaţiei otomane se face simţită prin instalarea 

domnitorilor de origine română (1822 – domnitorii pământeni, primul din Ţara Românească fiind 

Grigore Ghica) şi, conform Convenţiei ruso-turce de la Akkerman (1826), prin aceea că domnitorii 

principatelor româneşti se aleg de Divanul boierilor şi sunt confirmaţi de Rusia şi de Turcia. 

Războaiele, ocupaţiile militare, incursiunile trupelor de pedeapsă sau de jaf au făcut ca pe teritoriul 

actualului judeţ Gorj să nu se poată realiza construcţii de mari proporţii. Scaunul judeţului se fixează la 

Târgu Jiu şi oraşul creşte: se construiesc case boiereşti sau locuinţe ale unor orăşeni înstăriţi, biserici şi 

mori. În unele sate se construiesc locuinţele micilor boieri – multe sub forma clădirilor întărite care au 

căpătat numele de „cule” – şi bisericile de ţară dintre care multe sunt din lemn. 

La sfârşitul perioadei Ţara Românească este dezorganizată prin mişcarea revoluţionară condusă de 

Tudor Vladimirescu care în 1821 porneşte cu trupele din extremitatea de nord-vest a judeţului Gorj 

(Tismana şi Padeş) şi desfăşoară acţiuni în special în Oltenia, Bucureşti şi Vâlcea; combinarea mişcării 

cu acţiunile „detaşamentului negru” de naţionalişti greci, veniţi din Rusia sub comanda lui Alexandru 

Ipsilanti conduce la moartea lui Tudor Vladimirescu, la înfrângerea de la Drăgăşani a mişcării şi la 

ocuparea din nou a Ţării Româneşti şi, mai ales, a Olteniei, de către trupele otomane. Luptele cu 

armata otomană s-au dat şi în jud. Gorj , ceea ce a condus la un număr mare de distrugeri materiale şi 

de pierderi omeneşti. 


7


A.1.2.5. Teritoriul în perioada Protectoratului Imperiului Rusesc – Administraţia Colonială 

Rusească şi Domniile Regulamentare (1828-1859) 

În această perioadă cele două ţări româneşti constituie obiectul disputei dintre Imperiul Rus şi 

Imperiul Austriac, datorită scăderii puterii militare şi politice a Imperiului Otoman. După ocupaţia 

militară rusească şi exploatarea colonială a ţărilor (1828-1834), urmează o perioadă de instabilitate 

datorată statutului ambiguu al guvernării ţărilor – ambele rămân sub suzeranitatea Sultanului Porţii 

Otomane şi se află sub protectoratul Ţarului Rusiei. Instabilitatea guvernării se accentuează prin 

efectele revoluţiei francmasonice declanşate la începutul anului 1848, atât în Moldova cât şi în Ţara 

Românească; revoluţiile sunt anihilate prin ocupaţiile militare ale ţărilor de către armata rusească în 

Moldova şi de cea turcească în Ţara Românească (de notat că armata rusească a ajutat, la cererea 

Austriei, şi la stingerea revoluţiei din Transilvania). 

În deceniul al VI-lea al sec.XIX instabilitatea politică a Ţării Româneşti atinge un maxim din 

cauza mişcării ţăranilor din Oltenia (1853-1854), a trecerii prin ţară a armatelor ruseşti angrenate în 

„Războiul Crimeei”, a ocupării Ţării Româneşti de armata austriacă (1854, concomitent cu ocuparea 

Moldovei de armata turcească), a refugierii la Viena a domnitorului Barbu Ştirbei (1853-1854), a 

agitaţiei politice a a tinerilor împotriva domnitorului Barbu Ştirbei, a înlocuirii, din 1856, a 

domnitorului numit pe 7 ani cu caimacanul Alexandru D. Ghica (fostul domnitor din perioada 1834- 

1842), a luptelor politice determinate de alegerea şi funcţionarea Divanului ad-hoc care urma să se 

pronunţe asupra reorganizării viitoare a ţării (1857-1858). 

După anul 1856 guvernarea ţării are în continuare un caracter ambiguu, întrucât Tratatul de Pace 

de la Paris (1856), înţelegerea dintre Regina Victoria a Marii Britanii şi împăratul Napoleon III al 

Franţei (1857) şi Convenţia de la Paris (1858) stabilesc pentru Ţara Românească şi Moldova un statut 

care cuprindea, în esenţă: suzeranitatea ţărilor faţă de Sultanul Înaltei Porţi, sub protectoratul celor 6 

puteri europene garante; cele două ţări vor purta numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării 

Româneşti”; alegerea domnitorilor de către o Adunare Electivă convocată în urma adoptării deciziilor 

Divanurilor ad-hoc; guvernarea ţării prin adunări legiuitoare şi guvern propriu, având unele instituţii 

comune pentru cele două ţări (Comisia Centrală pentru elaborarea legilor de interes comun şi Curtea 

de Casaţie); în acest fel, Convenţia de la Paris este noua constituţie a ţărilor româneşti şi ea înlocuieşte 

prevederile Regulamentului Organic. 

În această perioadă, sub impulsul administraţiei militare ruseşti, începe procesul de trecere de la 

organizarea feudală la organizarea modernă a Ţării Româneşti şi a Moldovei; Regulamentul Organic, 

care începe să se aplice în Ţara Romnânească din anul 1831, este o formă de constituţie adaptată după 

formulele administrative ale statului centralizat rus. Ţara este organizată în judeţe împărţite în plăşi; 

judeţul Gorjiu, cu reşedinţa la Târgu Jiului, se definitivează ca întindere şi, ca judeţ de graniţă, se 

învecinează la vest cu Austria şi la nord cu Austria, ulterior cu Ungaria. 

În toată această perioadă de mare nesiguranţă societală şi socială, acţiunile de organizare a statului 

şi de învestire în economie sunt prezente, ceea ce demonstrează avansul clar al Ţării Româneşti. În 

judeţ se organizează serviciul de poştă al statului, serviciile de apărare prin armata naţională (după 

1830), structurile incipiente şcolare, structurile incipiente spitaliceşti, structurile incipiente 

administrative. În anul 1870 se înfiinţează la Târgu Jiu prima manufactură din Oltenia – manufactura 

de produse ceramice a lui Friedrich Drexler. După 1845, domnul Gheorghe Bibescu începe activitatea 

de construire a drumurilor naţionale care cuprind şi drumul Bucureşti – Piteşti – Craiova – Orşova 

(inclusiv podurile de lemn peste râuri). Este marcat interesul de stat pentru refacerea monumentelor 

istorice: între 1844 şi 1850 se restaurează mănăstirea Tismana. 

În anul 1853 în judeţ exista numai 1 oraş – Târgul Jiului; existau mai multe bâlciuri care erau atât 

de importante încât au fost incluse în lista bâlciurilor din Ţara Românească: Târgu Jiu 3 bâlciuri/an; 

Târgu Cărbuneşti 3 bâlciuri/an; Stăneşti, Scoarţa, Bengeşti, Polovragi – câte 1 bâlci/an. Existenţa 

bâlciurilor mari dovedesc importanţa în teritoriu a localităţilor în care aveau loc bâlciurile. 

Drumurile importante, pe care circulau căruţele de poştă erau următoarele: 

(1) Drumul Subcarpatic, între Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu şi Cerneţi (Turnu Severin), care în judeţ 

avea staţii de poştă la Polovragi, Bengeşti, Târgu Jiu, Peştişani, Glogova; 

(2) Drumul Jiului (pe malul stâng al râului) care în judeţ avea staţii de poştă la Târgu Jiu, Rovinari, 

Sărdăneşti şi, în afara judeţului de atunci, la Ţânţăreni. Acest drum ajungea la Craiova, suprapunânduse 

între Filiaşi şi Craiova cu marele drum al Ţării Româneşti între Cerneţi (Turnu Severin) – Craiova – 

Slatina – Piteşti – Bucureşti. 

Staţiile de poştă dovedesc importanţa în teritoriu a localităţilor în care acestea se făceau. 

A.1.2.6. Teritoriul în perioada Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (1859-1877) 

Perioada de maximă instabilitate politică din Ţara Românească şi Moldova, datorată în primul rând 

adversităţilor dintre marile puteri europene, se încheie odată cu urmările Convenţiei de la Paris (1858): 

alegerea Divanelor ad-hoc şi a Adunărilor Elective pentru domnitori. Rezultatul procesului intern de 

confruntare între marea boierime conservatoare şi mica boierime revoluţionară este alegerea dublă a 

lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor (1859 – unirea de facto). Alegerea este recunoscută în acelaşi an 

de puterile garante şi de Sultanul Înaltei Porţi; ultimul emite în anul 1861 „ Firmanul de organizare 

administrativă a Moldovei şi Valahiei” ca stat unificat sub suzeranitatea Sultanului şi sub protectoratul 

puterilor garante (unirea de jure). Principatelor Unite au existenţă legală internaţională, parlament şi 

guvern propriu, putând intra în tratate internaţionale ca entitate juridică; capitala ţării se stabileşte la 

Bucureşti (1862). 

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza reprezintă şi intrarea ţării în rândul ţărilor moderne, prin numărul 

mare al legilor care produc reforme în domeniile social, politic şi administrativ şi, mai ales, în regimul 

de proprietate asupra pământului (ne referim la legea rurală pentru abolirea clăcii şi pentru 

împroprietărirea ţăranilor clăcaşi, legea de secularizare a averilor mănăstireşti, legea pentru adoptarea 

sistemului metric, Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă, legea pentru organizarea 

sistemului judecătoresc, legea electorală, legea pentru înfiinţarea Curţii de Conturi, legea comunală, 

legea de organizare administrativă, legile de organizare a puterii armate şi ale Arsenalului Armatei, 

legea pentru Ministerul Afacerilor Străine, înfiinţarea Agenţiilor Diplomatice ale Principatelor Unite, 

convenţiile telegrafice cu ţările vecine, legea de cesionare a construirii Drumurilor de Fier, legea 

organizării Camerelor de Comerţ, legea organizării Bisericii Ortodoxe Române, legea instrucţiunii 

publice, Regulamentul bibliotecilor publice, legea de înfiinţare a învăţământului superior artistic şi a 

Muzeului Naţional de Antichităţi, legea înfiinţării Poştei de Stat, legea de unificare a serviciilor 

sanitare ale statului, legea de înfiinţare a C.E.C., înfiinţarea Primăriilor oraşelor Bucureşti şi Iaşi ş.a.). 

În activitatea sa domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost sprijinit de unii dintre cai mai valoroşi oameni 


8


de stat din acea perioadă (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Ion Ghica, Anastasie Panu, Nicolae 

Kretzulescu, Vasile Boerescu ş.a.) precum şi de mulţi dintre oamenii de ştiinţă ai ţării. 

După detronarea lui Alexandru Ioan Cuza (1866), Principatele Unite sunt conduse de Principele 

Carol de Hohenzollern – Sigmaringen (Carol I), pe baza Constituţiei adoptate în anul 1866 şi 

amendate ulterior în mai multe rânduri. În cadrul legislativ care deja se realizase, acţiunile statului în 

primii ani de domnie ai Principelui Carol I au constat în perfecţionarea relaţiilor sociale şi în 

dezvoltarea economică. Cea mai importantă acţiune a acestei perioade este începutul realizării reţelei 

de drumuri moderne şi reţelei de căi ferate, ambele reţele începând să racordeze Principatele Unite cu 

vecinii de la vest, nord şi nord-est, respectiv Ungaria, Austria şi Rusia. 

Judeţul Gorjiu este statornicit prin Legea de organizare administrativă din 1864 şi se înfiinţează 

Comitetul Judeţean Gorjiu care funcţionează la Târgul Jiului. Dezvoltarea socială şi populaţiei 

judeţului şi dezvoltarea reţelei de localităţi fac un mare salt după anul 1864 când începe 

împroprietărirea ţăranilor eliberaţi de sarcinile feudale şi care se conjugă cu preluarea de către stat a 

proprietăţilor mănăstirilor (cea mai importantă mănăstire din judeţ era măn. Tismana). 

Judeţul Gorj începe să fie legat de reţeaua modernă de drumuri naţionale, în 1873 terminându-se 

execuţia şoselei Târgu Jiu – Filiaşi, legată de şoseaua Craiova - Filiaşi - Turnu Severin - Vârciorova 

(şosea care făcea legătura între Bucureşti - Muntenia şi Banat - Ungaria). 

Calea ferată Bucureşti - Piteşti - Slatina - Craiova - Filiaşi - Turnu Severin - Vârciorova, deci 

legătura dintre Muntenia şi Ungaria s-a executat în perioada 1868-1875; această cale ferată trecea 

aproape de limita de sud a judeţului din acea perioadă. 

A.1.2.7. Teritoriul în perioada Regatului României (1877-1918) 

În perioada Regatului, care începe cu recunoaşterea internaţională a Independenţei (1878) şi se 

termină cu întregirea ţării după Primul Război Mondial, s-a creat în România statul capitalist modern. 

Realizarea a beneficiat de veniturile aduse de o economie bazată în primul rând pe activităţile umane 

din sectorul primar, s-a datorat activităţii susţinute a oamenilor de stat şi a tehnicienilor români sau 

străini care au activat în ţară, sub foarte inteligenta domnie a Regelui Carol I de Hohenzollern- 

Sigmaringen şi a fost favorizată de condiţiile internaţionale de echilibru între imperiile europene. Nu 

în ultiml rând, dezvoltarea s-a realizat şi datorită adăugării la teritoriul ţării a provinciei Dobrogea 

(1878), ca o compensaţie pentru pierderea a trei judeţe din Basarabia intrate în Rusia (judeţele Cahul, 

Ismail, Bolgrad). 

Principalele realizări ale ţării în această perioasă de stabilitate sunt: (i) stabilirea împărţirii 

administrative a ţării; (ii) stabilirea instituţiilor statului la nivel central şi judeţean; (iii) stabilitatea şi 

amplificarea organizării militare; (iv) dezvoltarea infrastructurilor – drumuri, căi ferate, poduri, 

sistemul telegrafic, poşta, navigaţia maritimă şi navigaţia pe Dunăre, ultima supusă în continuare 

regimului internaţional al Comisiunii Dunării; (v) stabilitatea şi dezvoltarea economică, inclusiv o 

reformă agrară de mai mici dimensiuni; (vi) dezvoltarea urbanistică a localităţilor – cartiere noi, străzi 

noi, alimentări cu apă, canalizări, alimentare cu energie electrică etc., precum şi apariţia unor localităţi 

noi; (vii) organizarea sistemelor de sănătate publică, de învăţământ şi cultură; (viii) colaborarea 

statului în primul rând cu biserica ortodoxă şi în al doilea rând cu celelalte culte, în special cu cel 

mozaic. 

La sfârşitul perioadei, la intrarea României în război (1916), Oltenia, Muntenia şi Dobrogea sunt 

ocupate de trupele germane, bulgare şi turceşti şi, la începutul anului 1918, se încheie Pacea de la 

Bucureşti care conduce la pierderi teritoriale ale României şi la subjugarea economică a ţării faţă de 

Germania învingătoare. 

Stabilitatea regimului României dinainte de război se răsfrânge şi asupra judeţului Gorj, a cărui 

reşedinţă este în continuare la Târgu Jiu; judeţul este împărţit (1890) în 4 plăşi: Gilortul (reşedinţa 

Vladimir), Jiul (reşedinţa Urdarii de Jos), Novaci (reşedinţa Novaci) şi Ocolul (reşedinţa Brădiceni). 

Organizarea judecătorească consta din Tribunalul judeţean la Târgu Jiu şi din 4 judecătorii amplasate 

la Peşteana, Săuleşti, Târgu Cărbuneşti şi Târgu Jiu. 

Infrastructura rutieră este deja organizată şi este compusă din următoarele căi principale : 

• Şoseaua naţională de pa malul stâng al Jiului (Filiaşi – Peşteana de Jiu – Târgu Jiu – Bumbeşti 

Jiu – Vama cu Ungaria – Petroşani – Haţeg); această şosea este unită cu şoseaua Bucureşti – 

Piteşti – Slatina – Craiova – Turnu Severin – vama cu Ungaria – Vârciorova – Orşova; 

• Şoseaua judeţeană Târgu Jiu – Polovragi – Horezu – Râmnicu Vâlcea (spre judeţul Vâlcea); 

• Şoseaua judeţeană Târgu Jiu – Târgu Cărbuneşti – Vladimir – Spahii – Filiaşi (spre judeţul Dolj); 

• Şoseaua judeţeană Târgu Jiu – Ciuperceni – Turnu Severin (spre judeţul Mehedinţi) 

• 11 şosele vicinale care asigură legătura cu majoritatea comunelor judeţului. 

• Infrastructura de cale ferată este formată din următoarele linii: 

• Filiaşi – Târgu Cărbuneşti – Târgu Jiu (terminată în 1888 – actuala linie 202); 

• Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu (terminată în 1915 – actuala linie 202). Se menţionează că în 1916 

începe proiectarea legăturii de pe Valea Jiului între căile ferate româneşti şi cele ungureşti (linia 

Bumbeşti – Livezeni, care se racorda la linia Simeria – Haţeg – Petroşani – Lupeni, ultima 

executată în etape între 1870 şi 1882). 

Târgu Jiu rămâne singurul oraş al judeţului; aici se organizează toate serviciile statului; se 

construiesc sediul Prefecturii Gorj, liceul Tudor Vladimirescu, spitalul şi cazărmile; se reconstruiesc 

bisericile şi în oraş se desfăşoară activităţi culturale, comerciale şi meşteşugăreşti. 

Judeţul Gorj este în continuare un judeţ în care populaţia are preponderent activităţi agricole, 

pastorale şi de exploatare a lemnului. Începe exploatarea rudimentară a unor resurse energetice 

(antracitul de la Schela, petrolul, gazele naturale), accentuate prin exploatarea sistematică a grafitului 

de la Baia de Fier şi a lignitului de la Rovinari, începute de armata germană în timpul ocupaţiei (1916- 

1918). 

Pacea de la Bucureşti (1918) a adus o restrângere a teritoriului României care, în judeţul Gorj, a 

fost resimţită prin pierderea, în favoarea Ungariei, a versanţilor de sud ai Carpaţilor şi a zonei de la 

nordul Novacilor şi Polovragilor. Pierderea războiului mondial de către puterile centrale a făcut însă 

inoperantă modificarea graniţelor, aşa cum fusese stabilită prin Tratatul de pace. 

A.1.2.8. Teritoriul în perioada Regatului României Unite (1918-1947) 

Perioada interbelică este cea în care se instaurează capitalismul în România, în condiţiile 

excepţionale oferite de unirea cu provinciile locuite de români situate în Austria, Rusia şi Ungaria 


9


(respectiv Bucovina, Basarabia, Transilvania şi Banatul). Statul român face dovada unei capacităţi • Îmbunătăţirea şi întreţinerea drumurilor existente; realizarea şoselei strategice peste Parâng 

remarcabile de administrare şi de organizare a unei ţări cu un teritoriu şi cu o populaţie mult crescute 

între Novaci, Şugag şi Sebeş, înaugurată în 1939 (Drumul Regelui); 

(suprafaţa totală – 294.244 kmp, faţă de 137.903 kmp înainte de război; populaţia totală 16.267.177 • Realizarea legăturii feroviare între magistrala Bucureşti – Craiova – Turnu Severin – Timişoara 

locuitori, faţă de 7.897.311 locuitori înainte de război; menţionăm că situaţia înainte de război 

şi bazinul carbonifer al Jiului românesc, prin legarea localităţilor Bumbeşti şi Livezeni pe 

cuprinde şi Cadrilaterul dobrogean, intrat în România în 1913). Noua situaţie organizatorică şi politică 

Valea Jiului. Această lucrare, foarte pretenţioasă şi costisitoare, a fost începută în această 

a ţării este consfinţită prin Constituţia din anul 1923 (în care, ca mare noutate, au drept de vot şi 

perioadă şi, în anul 1941 când a fost întreruptă din pricina războiului, rămăseseră neexecutaţi 

femeile cetăţene ale României). 

18 km de linie; 

La începutul acestei perioade are loc acţiunea, revoluţionară pentru întreaga societate, prin care 

ţăranii sunt împroprietăriţi iar moşierii sunt expropriaţi cu despăgubiri; în vechiul Regat (adică 

Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova) au fost împroprietărite cca 420.000 familii de ţărani cu cca 

1.400.000 ha teren de cultură. Acţiunea, începută în anul 1918 prin Legea agrară pentru vechiul Regat, 

urmată de decrete şi alte legi de completare, s-a terminat aproape total în anul 1924. Urmările acestei 

mari împroprietăriri s-au manifestat şi în Judeţul Gorj, producându-se mişcări de populaţie importante, 

prin aşezarea ţăranilor pe noile terenuri, creşteri şi înfiinţări de localităţi. 

Politica economică a statului român a constat şi din încurajarea industriei de toate categoriile, prin 

organizarea industriei de stat, subvenţionarea industriaşilor privaţi şi organizarea – în 1925 (a 

Camerelor de Comerţ şi Industrie cu caracter privat. Judeţul Gorj nu a avut o industrie dezvoltată: 

după război existau exploatări forestiere, ateliere de cherestea, ţesătorii (printre care Ţesătoria de in şi 

mătase N. N. Lupulescu), fabrica de produse ceramice şî 4 societăţi de exploatare a cărbunelui). Din 

acest motiv, judeţul nu a avut propria Cameră de Comerţ şi Industrie, fiind arondat la cea din Craiova. 

După cel de-al doilea Război Mondial, se adaugă activităţilor economice din sectorul primar acelea de 

exploatare sistematică a grafitului de la Baia de Fier. Trebuie accentuat faptul că activităţile industriale 

din judeţ au crescut foarte mult prin efectul “dispersării industriei strategice”, impusă de pierderea 

teritoriului şi de începerea războiului: în 1940, în judeţ se transferă o parte din industria de confecţii, 

de ţigări şi de armament. 

Împărţirea administrativă din anul 1925 prevedea organizarea teritoriului în judeţe, plăşi şi, ca o 

mare noutate administrativă, comune formate dintr-unul sau mai multe sate. Judeţul Gorj este 

organizat astfel: o comună urbană – Târgu Jiu; 7 plăşi – Amaradia (reşedinţa Hurezani , azi com. 

Hurezani), Cărbuneşti (reşedinţa Tîrgu Cărbuneşti, azi oraşul Tîrgu Cărbuneşti), Gilortu (reşedinţa 

Bibeşti, azi în comuna Săuleşti), Jiu (reşedinţa Peşteana de.Jiu, azi în comuna Bîlteni), Novaci 

(reşedinţa Novaci, azi oraşul Novaci), Ocolul (reşedinţa Târgu Jiu), Vulcan (reşedinţa Brădiceni, azi în 

com. Peştişani); 153 comune rurale formate din 453 sate. Suprafaţa judeţului era de 4579 kmp, adică 

81,2% din suprafaţa actuală. Împărţirea teritoriului judeţului respectă şi criteriul geografic: trei plăşi 

cuprind teritoriile de munte şi de dealuri (Novaci, Ocolul şi Vulcan), 4 plăşi cuprind teritoriile de 

dealuri şi de câmpie. În anul 1938, printr-o nouă organizare administrativă (care a durat numai doi 

ani), se organizează Ţinutul Olt, cu reşedinţa la Craiova, din care făcea parte Judeţul Gorj. Ocuparea, 

în 1940, a aproape jumătate din ţară de către statele vecine a făcut ca din septembrie 1940 să se revină 

la împărţirea administrativă dinaintea anului 1938. 

Dezvoltarea infrastructurilor de circulaţie în această perioadă este orientată către realizarea 

legăturilor dintre vechiul Regat şi noile teritorii ale ţării. Din acest motiv, în Judeţul Gorj se fac 

investiţii importante: 

• Ca urmare a măsurilor de încurajare a investitorilor privaţi, se execută o linie ferată îngustă 

pentru exploatările forestiere – linia „Cloşanul” între Târgu Jiu şi Cloşani (lungime cca 69 km). 

În perioada interbelică, în Judeţul Gorj activează o intelectualitate puternică, cu reprezentanţi în 

toate domeniile – politic, ştiinţific, tehnic şi artistic. Gheorghe Tătărescu – ministru şi prim-ministru al 

României, Grigore Iunian – deputat şi ministru, fraţii Schileru, Gen. Constantin Săvoiu şi alţii sunt 

originari din judeţ şi au proprietăţi aici. La ţârgu Jiu, Miliţa Pătraşcu realizează statuia Ecaterinei 

Teodoroiu (1935). În centrul oraşului se ridică cel mai important ansamblu urban de sculptură 

modernă: Constantin Brâncuşi, originar din Gorj, realizează Ansamblul destinat celebrării eroilor 

gorjeni căzuţi în primul război mondial, compus din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului 

şi Coloana Fără Sfârşit (inaugurat în 1938), pentru a cărui realizare au avut loc şi importante 

transformări urbanistice: reamenajarea Grădinii Publice, crearea parcului de la Oborul de Fân, 

străpungerea Căii Eroilor şi constriuirea Bisericii Sf. Petru şi Pavel, în axul acesteia. 

Sfârşitul perioadei analizate este determinat de marea ruptură produsă de cel de-al Doilea Război 

Mondial, de instabilitatea politică acută care a precedat acest război şi care i-a succedat. Intervalul de 

timp dintre anii 1939-1947 se termină cu abdicarea silită a Regelui Mihai I şi cu instaurarea 

socialismului de model sovietic în ţara denumită Republica Populară Română. 

A.1.2.9. Teritoriul în perioada Republicii Socialiste (1947-1989) 

Perioada analizată începe de la constituirea Republicii Populare Române şi se termină cu revoluţia 

spontană care a înlăturat regimul comunist: este perioada de dominare a ţării de conducătorii Partidului 

Muncitoresc (din 1965 Partidul Comunist) Român şi în care, într-o primă fază s-au aplicat principiile 

comuniste sovietice şi apoi s-au aplicat aceleaşi principii, ajustate de ideile „conducătorului” de creare 

a unui comunism cu specific românesc. 

Programul de guvernare a ţării în această perioadă se bazează, în esenţă, pe următoarele: 

(i) centralizarea deciziei şi conducerea autoritară a tuturor proceselor; (ii) schematizarea formelor 

de organizare societală; (iii) desfiinţarea proprietăţii private şi a celei a colectivităţilor prin intrarea 

tuturor bunurilor în proprietatea statului; (iv) egalizarea socială prin pauperizarea populaţiei şi prin 

anihilarea intelectualităţii; (v) anihilarea religiei şi a clerului; (vi) controlarea tuturor contactelor 

populaţiei cu străinătatea; (vii) colectivizarea agriculturii şi proletarizarea ţărănimii; (viii) folosirea 

intensă a tuturor resurselor naturale şi în primul rând a celor energetice; (ix) industrializarea ţării în 

toate ramurile industriale şi în mod egal în toate oraşele; (x) perfecţionarea infrastructurilor de 

transport în teritoriu şi în oraşe, eficienţa producţiei industriale şi agricole şi orientarea lor către 

export; (xi) locuirea colectivă în mari cartiere care conţin şi dotările necesare vieţii cotidiene; (xii) 

creşterea cantitativă a oraşelor, sistematizarea acestora după modele stereotipe şi restrângerea 


10


teritoriilor urbane, distrugerea satelor; (xiii) demolarea centrelor vechi ale localităţilor; (xiv) realizarea Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni), 61 comune (compuse din 399 sate); 17 sate aparţin oraşelor, 

amenajărilor pentru sport, agrement şi vacanţă; (xv) stabilirea unor obiective gigantice şi care au numărul total al comunelor din judeţ este 64, iar al satelor este 416. 

pronunţat caracterul propagandistic. 

La începutul acestei perioade se produce acţiunea revoluţionară de naţionalizare a mijloacelor de 

producţie (inclusiv a terenului agricol:1948) şi a locuinţelor (1950), cu scopul trecerii în domeniul 

statului a bunurilor (în special imobile) aflate în proprietate privată. Administrarea bunurilor şi 

funcţionarea întreprinderilor statului au fost încredinţate unor întreprinderi organizate, după caz, la 

ministere sau ls Sfaturile Populare ale regiunilor, raioanelor (după 1968 ale judeţelor) şi oraşelor. 

Terenul agricol a fost cuprins în sisteme diferite: terenurile agricole foste ale statului şi cele 

expropriate au fost incluse în sistemul Întreprinderilor Agricole de Stat (I.A.S.); terenurile agricole ale 

ţăranilor din zonele de câmpie-deal au fost incluse în sistemul Cooperativelor Agricole de Producţie 

(C.A.P.) pri acţiunea de colectivizare forţată din perioada 1950-1960; terenurile forestiere foste ale 

statului şi cele expropriate au fost incluse în sistemul de exploatare forestieră al statului; terenurile 

agricole ale ţăranilor din zona de munte-deal au rămas în posesia proprietarilor. 

În judeţul Gorj, în anul 1980 terenurile agricole, în cea mai mare parte cuprinse în sistemele I.A.S. 

şi C.A.P., aveau suprafaţa de 2753,82 km2 (48,8% din suprafaţa judeţului); terenurile forestiere, în 

totalitate ale statului, aveau suprafaţa de 2453,07 km2 (48,5%) din suprafaţa judeţului. 

În perioada socialistă s-a manifestat şi procesul de evoluţie a împărţirii administrative a ţării: la 

început ţara a fost împărţită în regiuni şi raioane, după modelul sovietic şi, din 1968, în judeţe care au 

reprezentat forma stabilizată de împărţire administrativ-teritorială. În anul 1950 se trece de la 

împărţirea în judeţe la împărţirea în 28 de regiuni, printre care şi Regiunea Gorj cu reşedinţa la Târgu 

Jiu. În 1952 se reduce numărul regiunilor la 18, Gorjul făcând parte din Regiunea Craiova; oraşul 

Târgu Jiu devine „oraş raional reşedinţă de raion” (raionul Târgu Jiu). Teritoriul actual al judeţului 

Gorj era împărţit în 1952 în 7 raioane care cuprindeau şi teritorii care fac parte acum din judeţele 

alăturate (Baia de Aramă, Filiaşi, Melineşti, Novaci, Strehaia, Târgu Cărbuneşti, Târgu Jiu). 

În 1956, când numărul regiunilor se reduce la 16, Regiunea Craiova rămâne neschimbată, cele 7 

raioane din care făcea parte teritoriul actual al judeţului Gorj fiind Amaradia, Baia de Aramă, Filiaşi, 

Gilort, Novaci, Strehaia, Târgu Jiu (cu multe schimbări de limite ale raioanelor). 

În 1960 se schimbă denumirea (Regiunea Oltenia) şi se fac modificări ale limitelor şi denumirilor 

raioanelor: teritoriul actual al judeţului se împarte între raioanele Baia de Aramă (reşedinţa eponimă), 

Filiaşi (reşedinţa eponimă), Gilort (reşedinţa Târgu Cărbuneşti), Olteţu (reşedinţa Bălceşti), Strehaia 

(reşedinţa eponimă), Târgu Jiu (reşedinţa eponimă) – total 6 raioane (cu excepţia oraşului Târgu Jiu – 

denumit „oraş regional” – celelalte reşedinţe de raioane sunt situate în sate). 

Instabilitatea împărţirii politico-administrative este oprită în anul 1968, când se desfiinţează 

regiunile şi se revine la împărţirea ţării în judeţe şi reapare judeţul Gorj, cu reşedinţa în municipiul 

Târgu Jiu; judeţul îsi măreşte teritoriul în părţile de vest, sud-vest şi sud-est, pierde un teritoriu în 

partea de nord-est în Munţii Parângului, ajungând la suprafaţa de 5641 km2. 

Prin Legea de organizare administrativă a ţării nr. 2/1968 s-a organizat reţeaua de localităţi şi 

împărţirea în comune ale judeţului: 1 municipiu (Târgu Jiu, cu 3 comune suburbane), 4 oraşe (Motru, 

Ulterior, numărul oraşelor judeţului se măreşte la 6, prin înfiinţarea oraşelor Motru (1966) şi 

Rovinari (1981). 

Prin Legea de organizare administrativă a ţării nr. 2/1989 judeţul are următoarea structură a 

UATB: 1 municipiu (Târgu Jiu), 6 oraşe (Bumbeşti Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, 

Ţicleni), 49 comune; această lege, care aparent urmărea diminuarea aparatului administrativ al ţării, nu 

s-a aplicat din cauza evenimentelor de la sfârşitul anului 1989. 

Prin industrializarea socialistă a judeţului s-au înţeles acţiunile de dezvoltare a industriei 

extractive, a industriei prelucrătoare şi a celei energetice: 

• industria extractivă (sectorul primar de activităţi umane) a constituit principala direcţie de 

dezvoltare a industriei şi a marcat puternic întregul teritoriu al judeţului: extracţia lignitului în 

minele din bazinul Motru; extracţia lignitului în cariere situate în „platformele de extracţie” 

Rovinari-Jilţ; extracţia antracitului la Schela; extracţia grafitului la Baia de Fier; extracţia 

ţiţeiului în zona Bălteni-Ţicleni. În deceniile 8 şi 9 ale sec. XX din judeţul Gorj se extrăgea 

70% din cărbunele extras în toată ţara. 

• industria prelucrătoare (sectorul secundar al activităţilor umane) cuprindea un mare număr de 

combinate şi întreprinderi industriale: combinatul de Lianţi şi Azbociment Bârseşti – Târgu Jiu 

(în deceniile 8 şi 9 ale sec. XX Combinatul producea 20% din cantitatea de ciment produsă în 

ţară); întreprinderea de maşini-unelte pentru presare-forjare Târgu Jiu; întreprinderea de 

articole tehnice din cauciuc Târgu Jiu; întreprinderea de sticlărie de menaj Târgu Jiu; 

Combinatul de Prelucrare a Lemnului Târgu Jiu; Fabricile de confecţii şi de ţigarete Târgu Jiu; 

Uzina mecanică Sadu-Bumbeşti; Întreprinderea de Utilaj Minier Rogojelu. 

• industria energetică se baza pe lignitul extras în judeţ şi cuprindea termocentralele de la 

Turceni (cea mai mare termocentrală a ţării) şi de la Rovinari. 

Efectul acestei industrializări rapide a fost în primul rând acela că judeţul Gorj era cel mai mare 

furnizor de energie şi de resurse energetice al ţării. Pentru a putea face faţă industrializării, în judeţ au 

fost atraşi oameni din alte judeţe (creşterea populaţiei judeţului a fost de cca. 50.000 locuitori – 30.000 

bărbaţi şi 20.000 femei – între recensămintele din 1966 şi 1977, adică de la cca. 300.000 la cca. 

350.000 locuitori). În această perioadă populaţia unor oraşe şi comune a scăzut: Târgu Cărbuneşti, 

Alimpeşti, Bumbeşti – Piţic, Câlnic, Ciuperceni, Cruşeţ, Dănciuleşti, Godineşti, Hurezani, Logreşti, 

Mătăsari, Muşeteşti, Prigoria, Runcu, Schela, Stăneşti, Stejari, Teleşti, Urdari; în unele dintre aceste 

comune populaţia s-a diminuat şi ca urmare a dislocării acesteia din cauza extinderii exploatărilor 

lignitului prin cariere şi depunerii sterilului în halde. Se poate aprecia că în perioada 1965-1985 în 

interiorul judeţului Gorj a avut loc o masivă mişcare de populaţie, prin aportul de populaţie nou-venită 

şi prin relocarea populaţiei din anumite părţi ale judeţului (populaţia judeţului a fost în 1992 de 

400.100 locuitori). 

Altă consecinţă a industrializării economiei şi a mişcărilor interne de populaţie a fost dezvoltarea 

localităţilor urbane, în special prin construirea de locuinţe colective: s-au construit în judeţ peste 


11


30.000 apartamente, din care cca. 25.000 apartamente în mun. Târgu Jiu, cca. 3000 apartamente în întregii activităţi industriale din ţară, activitatea minieră a regresat puternic şi a fost reluată în jud. Gorj 

oraşul Motru şi cca. 1000 apartamente în oraşul Rovinari. 

după anul 2002 numai în sectorul exploatării lignitului de suprafaţă. 

Lucrările hidrotehnice au constituit o preocupare majoră a regimului socialist; pe teritoriul 

judeţului Gorj s-au executat unele baraje care au modificat peisajul natural şi cultural: în partea de NV 

a judeţului, acumulările de pe cursurile superioare ale râurilor Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa; în 

partea centrală a judeţului, acumularea tip polder de la Ceauru (baraj de cca. 15m înălţime), 

abandonată în momentul de faţă; pe cursul Jiuluiacumularea de la Târgu Jiu care a modificat puternic 

situl monumentelor realizate de Constantin Brâncuşi în Parcul Municipal. 

Infrastructura de circulaţie feroviară a avut în această perioadă o foarte mare dezvoltare: de la cca. 

95 km de cale ferată normală existentă în anul 1945, s-a ajuns la sfârşitul perioadei la cca. 250km de 

cale ferată normală; acestora li se adăuga calea ferată îngustă Târgu Jiu – Cloşani (cca. 69 km). S-au 

executat următoarele linii noi, majoritatea fiind necesare transportului cărbunelui (în ordine 

cronologică): 

• 1948, linia de cca.18km lungime între Bumbeşti şi Livezeni, începută înainte de război, care s- 

a executat prin muncă voluntară (Şantierul Naţional al Tineretului). S-a terminat astfel linia 

202 care uneşte Oltenia cu Transilvania. 

• 1962, linia industrială Strehaia – Motru (linia 914) 

• 1976, linia Filiaşi – Turceni – Rovinari – Târgu Jiu, pe valea Jiului (linia 221), împreună cu 

ramificaţia de linie industrială Ţicleni – Drăgoteşti (1978). 

• 1989, linia industrială Târgu Cărbuneşti – Seciurile (linia 219) care trebuia unită cu linia 

Băbeni – Berbeşti din jud. Vâlcea (linia 205) pentru a se realiza o linie industrială subcarpatică. 

• După 1980 se desfiinţează „Cloşanul” – linia îngustă necesară exploatărilor forestiere, dintre 

Târgu Jiu şi Cloşani (linia putea fi folosită şi în scop turistic). 

În perioada socialistă cultura a fost folosită în primul rând în scopuri propagandistice, 

accentuându-se că masele populare trebuie să se bucure de o cultură specifică, populară, laică, fără 

nuanţe elitiste sau mistice. Din acest motiv în judeţ au fost construite sau organizate 160 de cămine 

culturale, 7 case de cultură şi 8 cluburi muncitoreşti; de asemenea au fost organizate Muzeul Satului de 

la Curtişoara (Bumbeşti-Jiu), case memoriale ale unor personalităţi ş.a. Ansamblul monumnental 

sculptat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu a avut o soartă deosebită: în anul 1951 se solicită 

demolarea Coloanei Fără Sfârşit din cauză că nu se putea înscrie în arta oficială a realismului socialist; 

în anul 1956 ansamblul este înscris în Lista Monumentelor de Cultură de pe Teritoriul RPR. În anul 

1967 ansamblul este restaurat, fiind considerat de data aceasta la justa lui valoare. Din acel moment 

oraşul Târgu Jiu a devenit ţinta tuturor celor care apreciază arta modernă. 

A.1.2.10. Teritoriul în perioada statului democratic (după 1989) 

Perioada contemporană începe la sfârşitul anului 1989, cu evenimentele revoluţionare care au dus 

la ahihilarea conducerii PCR. Perioada 1990-1992 este o perioadă de mare instabilitate a ţării; unul 

dintre factorii generatori de instabilitate a fost reprezentat de acţiunile minerilor – în majoritate a celor 

din judeţul Gorj – care, conduşi de unii lideri sindicali nou creaţi, au început lupta pentru ca minele să 

nu fie desfiinţate şi pentru a fi în continuare bine retribuiţi. Cu toate acestea, pe fondul reducerii 

La începutul perioadei se pun bazele transformării sociale, politice şi economice a ţării, în esenţă 

prin: (i) preluarea unor modele de dezvoltare din ţările democratice şi renunţarea la modelul comunist; 

(ii) aducerea protecţiei mediului şi naturii ca principal factor al dezvoltării; (iii) acceptarea pluralităţii 

de idei în societate; (iv) descentralizarea activităţilor statului la nivelul reşedinţelor de judeţe; (v) 

crearea administraţiei publice locale şi refacerea patrimoniului comunităţilor locale; (vi) 

descentralizarea activităţilor de urbanism si de autorizare a construirii; (vii) incurajarea iniţiativei 

private şi a folosirii capitalului privat românesc sau străin; (viii) retrocedarea terenurilor agricole şi a 

pădurilor către foştii proprietari şi desfiinţarea sistemului C.A.P.; (ix) privatizarea industriei şi 

preluarea imobilelor industriale de către particulari; (x) vânzarea locuinţelor din blocuri către foştii 

locatari ai acestora. 

Restructurarea socială, politică şi economică este un proces în desfăşurare şi este normal ca acest 

proces şi să fie dificil şi cu incongruităţi. În judeţul Gorj situaţia economică a locuitorilor a urmărit o 

curbă puternic descendentă. Populaţia judeţului este şi ea în regres (400.100 locuitori la recensământul 

1992, 387.308 locuitori la recensământul din 2002). 

Teritoriul şi structura administrativă ale judeţului Gorj au avut stabilitate în această perioadă, după 

Decretul Lege nr. 38/1990 care revizuieşte Legea nr. 2/1989: judeţul are 1 municipiu (Târgu Jiu), 6 

oraşe, 63 comune (total 70 UATB) şi 414 sate. Limitele teritoriului judeţean rămân neschimbate, dar, 

fără un motiv clar explicat, suprafaţa judeţului se diminuează în 1994 la 5602 km 2 (între anii 1968 şi 

1993 suprafaţa oficială a judeţului a fost 5641 km 2 ). Se produc schimbări legale n rândul oraşelor: 

oraşul Motru devine municipiu (2000), comunele Tismana şi Turceni devin oraşe (2004). Actualmente 

structura celor 70 UATB din judeţ este după cum urmează: 2 municipii (Târgu Jiu şi Motru), 7 oraşe 

(Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni), 61 comune; în judeţ 

există 411 sate. 

Dezvoltarea urbanistică a localităţilor din judeţ a intrat într-un proces de stagnare datorat absenţei 

marilor investiţii de stat sau private; investiţiile mai mici, canalizate în general în domeniul comercial 

şi bancar, au fost localizate în general în centrele oraşelor şi în special în Târgu Jiu. Este însă de 

remarcat dezvoltarea staţiunii turistice Rânca, dezvoltare care a condus la o localitate cu caracter 

dezordonat şi fără calităţi peisagistice. De asemenea, o dezvoltare dezordonată se manifestă şi în noua 

zonă de locuinţe din Târgu Jiu de pe malul drept al Jiului. 

Infrastructurile de transport feroviar nu s-au dezvoltat în această perioadă; se manifestă chiar 

tendinţe de abandonare a unor căi ferate industriale. Infrastructura rutieră s-a dezvoltat în partea de 

nord-est a judeţului, prin realizarea şoselei de mare altitudine Novaci-Runcu-Obârşia Lotrului-Sebeş 

(DN 67C), denumită „Transalpina”. 

Cea mai importantă investiţie în domeniul cultural este restaurarea monumentelor create de 

Constantin Brâncuşi şi a parcurilor care le înconjoară. Acestora li se asociază importanta amenajare a 

zonei pietonale centrale a municipiului Târgu Jiu. 


12


A.1.3. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

Puncte tari 

Puncte slabe 

Analiza mediului intern 

Puncte tari 

• Populaţie autohtonă cu un puternic caracter 

etnico-social (gorjenii, populaţie autohtonă din 

perioadele dacă şi romană) 

• Tradiţii populare puternice în mediul rural 

(bâlciuri, târguri, festivaluri de folclor, formaţii 

artistice, muzee săteşti, diverse alte manifestări 

tradiţionale ş.a.) 

• Vechea proprietate a moşnenilor şi a ţăranilor 

(teren agricol şi păduri) a revenit acestora 

• Cele mai frumoase zone montane din Oltenia 

sunt localizate în judeţele Gorj, Vâlcea şi 

Mehedinţi. 

• Singura zonă dezvoltată pentru turism şi 

pentru locuinţe de secundare alpin este staţiunea 

Rânca 

Puncte slabe 

• Popuulaţie suplimentară, venită în judeţ odată 

cu industrializarea şi dezvoltarea industriei 

extractive (după 1960) 

• Îmbătrânirea generală a populaţiei 

• Populaţia venită prin industrializare şi cea 

care trăieşte la oraş nu are tradiţii rurale 

• Manifestările tradiţionale sunt organizate mai 

mult din iniţiativă şi cu subvenţii private 

• Există un număr mare de oameni care nu au o 

proprietate imobiliară, în special cei care locuiesc 

în oraşe 

• În urma strămutărilor generate de activitatea 

carierelor şi de acumulările hidrotehnice, există 

ţărani care şi-au pierdut proprietatea sau care au 

fost împroprietăriţi în alte părţi 

• Zona montană este slab utilizată pentru turism 

şi sport 

• Staţiunea Rânca are o dezvoltare urbanistică 

haotică şi intensivă ce alterează peisajul 

• După anul 1989 colectivităţile locale şi-au 

reluat patrimoniul şi administraţia publică locală 

are buget propriu 

• Judeţul se remarcă printr-un număr mare de 

personalităţi din toate domeniile, dintre care se 

remarcă sculptorul Constantin Brâncuşi, creatorul 

monumentelor de la Târgu Jiu 

• Locuitorii sunt ocupaţi în extragerea 

bogăţiilor subsolului şi în ramura energetică 

Analiza mediului extern 

Oportunităţi 

• Există locuitori ai judeţului care lucrează în 

străinătate şi care aduc venituri suplimentare 

familiilor rămase în judeţ. 

• Preluarea în mediile social, economic, politic, 

administrativ şi cultural a unor modele din ţări cu 

experienţă democratică îndelungată. 

• Aducerea protecţiei mediului şi a naturii la 

rolul de principal factor al dezvoltării 

• Bugetul administraţiei publice locale este 

redus din cauza contribuabililor săraci şi a 

marelui număr de agenţi exemptaţi de impozite 

locale (întreprinderi de stat, biserici etc.) 

• Personalităţile gorjene nu sunt cunoscute nici 

pe plan local, în schimb monumentele create de 

Constantin Brâncuşi sunt vizitate în mod 

nedisciplinat 

• Ramurile extractivă şi energetică, în 

proprietate majoritară a statului, şi-au diminuat 

puternic activitatea după 1989. 

Ameninţări 

• Diminuarea populaţiei active din judeţ şi 

existenţa unor probleme sociale ale copiilor care 

nu sunt crescuţi în familie 

• Folosirea unor modele din ţările cu experienţă 

democratică îndelungată poate fi nepotrivită unor 

procese din judeţ 

• Unităţile poluante aparţin în majoritate statului 

care face investiţii mici în protecţia mediului 

• Judeţul este amplasat în mijlocul ţării şi are 

legături cu toate regiunile acesteia, în special prin 

infrastructurile orientate către sudul şi estul 

judeţului. 

• Legătura cu partea central-nordice a ţării se 

face prin două coridoare (Valea Jiului şi Şoseaua 

Transalpină) 

• Judeţul a fost amplasat la marginea de nordvest 

a ţării până în anul 1918; legăturile judeţului 

cu partea de nord şi de vest a ţării sunt puţin 

dezvoltate, datorită şi obstacolelor naturale 

constituite de lanţurile muntoase. 

• Traseele de munte care leagă judeţul de partea 

central-nordică a ţării sunt greu de utilizat în 

timpul iernii. 

• Din totalul de UATB ale judeţului, 13% sunt 

localităţi urbane (2 municipii şi 7 oraşe) 

• Teritoriul judeţului a avut stabilitate în timp şi 

reşedinţa lui la Târgu Jiu are o tradiţie de 500 de 

ani 

• Dezvoltarea urbanistică a localităţilor din 

judeţ a stagnat 

• Centralizarea administrativă şi configuraţia 

infrastructurilor de transport fac ac mun. Târgu 

Jiu să fie singurul punct focal al judeţului 


13


DIAGNOSTIC 

PRIORITĂŢI 

Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României; are reşedinţa la în municipiul Târgu 

Reţeaua rutieră 

Jiu şi face parte din regiunea istorică Oltenia (Regiunea Sud-Vest). 

- Realizarea unor trasee de mare viteză; 

Din punct de vedere al localizării judeţul este conectat la marele drum est-vest care leagă Muntenia 

de Oltenia şi parcurge următorul traseu: Timişoara, Turnu Severin, Craiova, Bucureşti. Pe direcţia - Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale; 

perpendiculară (nord-sud), judeţul este traversat de coridorul de trecere (în sistem rutier şi feroviar) a - Realizarea de pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseele 

Carpaţilor Meridionali care creeză conexiuni între regiunile Oltenia şi Transilvania. 

- reţelei majore; 

Carpaţii Meridionali, situaţi în nordul judeţului, au avut rol de apărare în decursul istoriei şi în 

prezent participă la crearea unui cadru natural diversificat. 

- Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi în 

De-a lungul timpului, populaţia a căpătat o individualitate puternică, existând în cadrul regiunii 

- zonele inundate; 

Oltenia, pe teritoriul judeţului, „gorjanul” şi nu „olteanul”. În perioada interbelică se subliniază Reţeaua feroviară 

intelectualitatea ridicată care profită de talentul marelui sculptor Constantin Brâncuşi, fiind singurul 

judeţ în care este valorificată opera acestuia, lucru care oferă o puternică identitate a judeţului şi în 

- Modernizarea infrastructurii feroviare. 

special capitalei de judeţ, Târgu Jiu. 

Caracteristica distinctivă constă, pe lângă prezenţa ansamblului monumental Constantin 

Brâncuşi (cu o valoare artistică excepţională), în faptul că judeţul Gorj este primul judeţ al ţării în 

producţia energetică; acest lucru se datorează industrializării puternice şi a resurselor subsolurilor. 

Regresul din ultimii ani este generat de faptul că Gorjul este judeţul cu nivelul cel mai scăzut al 

investiţiilor străine din România, ceea ce se poate explica printr-un mediu nefavorabil atât în termeni 

fizici (prezenţa masivă a minelor active sau dezafectate) cât şi în termenii forţei de muncă cu 

experienţa în activităţi monoindustriale. 

Calitatea vieţii populaţiei şi dezvoltarea judeţului sunt afectate de închiderea minelor şi de 

retragerea subvenţiilor acordate minerilor, care timp de câteva decenii au reprezentat pătura de 

muncitori cea mai privilegiată a ţării. 

Neînlăturaea disfuncţionalităţilor legate de infrastructuri tehnice şi absenţa investiţiilor autohtone 

sau străine, produsă de un mediu administrativ şi de afaceri prea puţin atractiv, cât şi nevalorificarea 

elementelor de potenţial (localizarea, elementele cultural istorice, caracteristica distinctivă) regresul 

judeţului se va perpetua, provocând o scădere accentuată a calităţii vieţii populaţiei. 

- Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şi 

modernizarea mijloacelor de transport. 

Târguri şi bâlciuri 

- încurajarea organizării acestor evenimente pentru perpetuarea tradiţiilor şi pentru expunerea şi 

comercializarea produselor locale. 

- Realizarea cadrului adecvat acestor manifestări, în condiţii 


14


A.1.4. ANEXE 

ISTORICUL JUDEŢULUI 

ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN CARE 

SE SCHIMBĂ FORMA DE STAT 

100 î. Hr. – Formarea statului centralizat dac; 

trcerea la societatea împărţită în clase sociale: 

nobili, oameni liberi, sclavi. 

- 106 d. Hr. – Cucerirea de către armata 

romană a Împăratului Traian a cetăţilor dacice 

din munţii Orăştiei -Şureanu, după moartea 

lui Decebal. 

- 271 d. Hr. – Retragerea armatei romane din 

„ Dacia Felix” şi aşezarea acesteia pe malul 

drept al Dunării (sub împăratul Aurelian). 

- Începutul sec. X. – Aşezarea triburilor 

maghiare în Câmpia Pannonică. 

PERIOADA, FORMA DE STAT 

ŞI TERITORIUL ŢĂRII 

100 î. hr – 106 d. Hr. 

Perioada clasică a civilizaţiei getodace; 

se formează statul centralizat 

dac cu capitala în Munţii Orăştiei, 

în jurul cetăţii de la Grădiştea 

Muncelului, identificată cu 

Sarmizegetusa Regia. 

- 106 d. Hr. – 271 d. Hr. – Provincie a 

Imperiului Roman în Dacia, cu capitala 

la Colonia Ulpia Traiana Augusta 

Dacica (Sarmizegetusa) întemeiată în 

108 d. Hr. Colonia era cea mai înaltă 

formă de organizare municipală în 

Impreiu şi era sediul guvernatorului şi al 

aparatului administrativ. 

- 271 d. Hr. - sec X. 

Lipsa unei organizări statale 

permanente în perioada invaziilor 

popoarelor migratoare. 

- Începutul sec. X – Intervalul 

dintre 1310-1352 – Formaţiunile 

FAPTE ŞI EVENIMENTE CARE AU INFLUENŢAT TERITORIUL ACTUALULUI JUDEŢ GORJ 

- Oltenia şi Banatul fac parte din statul dac; 

- Drumul prin pasul Vâlcan care trecea peste munţii Vâlcanului şi Retezatului şi unea zona întărită a dacilor cu câmpia din jurul Văii Jiului era apărat de cetatea Băniţa 

(distanţa dintre Târgu Jiu şi Băniţa - cca. 50 km); 

- Drumul prin pasurile Urdele şi Tărtărău care trecea peste munţii Parângului şi Şureanului şi care unea zona întărită a dacilor cu câmpia din jurul Văii Gilortului era 

apărat de Cetatea Căpâlna (distanţa dintre Novaci şi Căpâlna -cca. 80 km); 

Domnia regelui Burebista (70 î. Hr. – 44 î. Hr.) – cea mai mare întindere a statului geto-dac; Oltenia şi Banatul fac parte din stat. După moartea lui Burebista statul se 

împarte în 5 părţi conduse de căpetenii locale. 

Sec. I î. Hr. - Dacii construiesc cetăţi cu ziduri de piatră şi valuri de pământ: Polovragi (com. Polovragi, unde se găsesc o cetăţuie şi o cetate de refugiu), Stoina (com. 

Stoina), Teleşti (com. Teleşti), Ţicleni (oraş Ţicleni). Au fost găsite aşezări sau necropole geto-dacice la Albeni (com. Albeni), Alimpeşti (com. Alimpeşti), Socu (com. 

Bărbăteşti), Vidin (com. Jupîneşti). La Polovragi s-a găsit un fragment ceramic cu litere latine, una dintre cele 3 dovezi ale folosirii scrisului latin de către daci găsite 

până acum. 

- 31 î. Hr. - Este menţionat în Banat şi Oltenia regele dac Cotiso care lupta împotriva romanilor din ţinuturile vecine. 

- Domnia (regelui) Decebal (87 d. Hr. – 106 d. Hr.) – Oltenia şi Banatul fac parte din regatul dac. 

- 101 d. Hr. – Corp de armată romană care trece Dunărea la Drobeta (Turnu Severin) şi urcă pe valea Cernei spre Transilvania; înfrângerea lui Decebal la Tapae (Poarta 

de Fier a Transilvaniei - la vest de Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, la limita dintre judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin ). 

- 105 d. Hr. – Încheierea construcţiei podului peste Dunăre la Drobeta (arhitectul Apollodor din Damasc). Armata romană urcă spre Transilvania pe Valea Oltului şi 

spre Banat pe Valea Cernei. 

- 119 d. Hr. - Transilvania şi Banatul sunt incluse în provincia romană Dacia Superior (reşedinţa la Apulum – Alba Iulia); Oltenia formează provincia Dacia Inferior 

(reşedinţa la Romula – Reşca lângă municipiul Caracal). 

- Împăratul Traian începe construirea sistemului de apărare de pe Valea Oltului - limes Alutanus - între Dunăre la Islaz şi versantul nordic al munţilor Carpaţi la Boiţa- 

Sibiu. Oltenia ocupată de romani este apărată de Dunăre la S, limes Alutanus la E, muntii Carpaţi la V şi N. 

- 123 d. Hr. – 124 d. Hr. – Oraşele Drobeta (Turnu Severin), Romula (Reşca lângă mun. Caracal) şi Napoca (Cluj) capătă rang de municipiu . 

- Se construieşte drumul roman care unea Drobeta cu Sarmizegetusa, prin pasul Vâlcan, şi care în judeţul Gorj urmează pe un tronson malul stâng al Jiului (traseul nu a 

fost identificat prin dovezi arheologice). 

- Romanii construiesc 1 castru de piatră la Bumbeşti Jiu, alte 2 castre de pământ la Bumbeşti Jiu şi 1 castru de pământ la Valea Perilor (com. Cătunele). Există urme de 

aşezări civile romane la Glodeni (com. Bălăneşti), 3 aşezări civile la Bumbeşti Jiu , 1 aşezare la Valea Perilor (com. Cătunele), 3 aşezări civile la Hăieşti şi Săcelu (com. 

Săcelu), câte 1 aşezare civilă la Valea Poieni (com. Sămărineşti), Văgiuleşti (com. Văgiuleşti) şi în municipiul Târgu Jiu. 

- 193 d. Hr. – 211 d. Hr. – Domnia împăratului Septimius Severus : Drobeta primeşte rangul de colonia; romanii cuceresc teritoriul de la est de râul Olt şi construiesc o 

nouă frontieră întărită denumită limes Transalutanus (se compunea din 17 castre ridicate în spatele unui val de apărare şi unite de un drum strategic). Traseul ei a fost : 

Turnu Măgurele – Roşiorii de Vede – Costeşti – Piteşti – Câmpulung Muscel – Bran – Râşnov. 

- 212 d. Hr. Constituţia Antoniniana a împăratului Caracalla acordă cetăţenie romană tuturor locuitorilor liberi din provinciile imperiului, deci şi din Oltenia. 

- 248 d. Hr. Romula devine colonia. 

306-337 Domnia lui Constantin cel Mare – Romanii cuceresc un teritoriu de pe malul stâng al luncii Dunării şi un număr de oraşe, printre care Drobeta, Sucidava 

(Celei) şi Romula. Se construieşte un val de apărare împotriva năvălitorilor din Nord, paralel cu Dunărea între Hinova (jud. Mehedinţi), Muntenia (Ploieşti) şi 

Pietroasele (jud. Buzău) cu lungimea de peste 300 km, numit popular „ Brazda lui Novac”. 

- 328 – Construirea unui pod peste Dunăre între Sucidava (Celei, mun.Corabia, jud. Olt ) şi Ghighen (Bulgaria). Podul este construit de arhitectul roman Theophilius 

Patricius, autorul unei monografii a podului de la Drobeta. Podul a fost, probabil, distrus repede, întrucât nu mai este menţionat în istorie. 

- Sec. IV –VII – Invazii ale mai multor popoare migratoare în câmpiile Munteniei şi Olteniei. Dominaţia hunilor asupra teritoriilor nord – dunărene (sec. V). 

- Sec. VI – la Sucidava(Celei) se construieşte prima bazilică creştină cunoscută la Nordul Dunării. Împăratul bizantin Iustinian reface capetele de pod romane de pe 

malul stâng al Dunării (Sucidava, Turnu-Măgurele – Turris). 

- Sec. VI-VII -Invazii ale triburilor slave în regiunile extracarpatice ale ţării, pe care le stăpânesc. 

- Sec. VII – Formarea statului slav bulgar la sudul Dunării. Teritoriul fostei Dacii este izolat de lumea bizantină. 

- Sec. IX-X – Statul bulgar are autoritate asupra unor regiuni din Nordul Dunării. 

- Sec. X – Lupte între maghiarii conduşi de regele Arpad şi conducătorii unor formaţiuni de stat valahe din Ardeal (voievdate, ducate); 

- Sec. X - adoptarea liturghiei slavone de populaţia nord dunăreană. 


15




- Intervalul dintre 1310 şi 1352 – 

Întemeierea statului feudal Ţara Românească 

. 



statale care preced Ţara 

Românească. 

- Intervalul dintre 1310 şi 1352- 

1524 – Ţara Românească este 

alternativ stat vasal regelui 

Ungariei, stat independent şi stat 

vasal Sultanului Înaltei Porţi. 

Teritoriul ţării cuprindea Muntenia, 

Oltenia, Banatul de Severin 

(temporar), Dobrogea (temporar), 

regiunea din nordul gurilor Dunării 

(temporar), feude în 

Transilvania(temporar). 

Capitala ţării este la Curtea de 

Argeş, din 1418 la Târgovişte şi de 

la 1465, alternativ, la Bucureşti şi 

la Târgovişte. Teritoriul Ţării se 

diminuează cu raialele Turceşti 

Turnu, Giurgiu şi Brăila. Navigaţia 

pe Dunăre este stăpânită de 

Imperiul Otoman. 


- 1050 – Într-o lucrare persană se afirmă că la nordul Dunării trăieşte o populaţie deosebită de slavi şi de maghiari. 

- 1067-1071 – Invazia cumanilor în Ţara Românească ; aceştia îi alungă pe foştii ocupanţi ai ţinutului - pecenegii. 

- 1075 – Atestarea stăpânirii Transilvaniei de regii Ungariei 

- 1114 – Cronică islandeză : în Nordul Dunării este ţara numită „ Blökumannaland ” 

- 1141 – Începutul aşezării germanilor în Transilvania, cu privilegiile acordate de regii Ungariei. 

- 1185 – Întemeierea Imperiului Asăneştilor la Sudul Dunării (capitala la Veliko Târnovo). 

- 1197-1207 – Ţarul Caloian al statului Asăneştilor din actuala Bulgarie are în stăpânire, probabil, şi Valahia. 

- Sec. XIII. – Construirea cetăţii de piatră de la Turnu Severin şi a mai multor biserici în cetate. 

- 1230 – Întemeierea Banatului de Severin - cu statut semiautonom în regatul ungar – care cuprindea o parte a Olteniei de Vest (cu Turnu Severin – jud. Mehedinţi) şi 

ţinutul dintre munţii Semenicului şi Carpaţi.; primul ban de Severin menţionat este Luca. Banatele erau mărci militare de graniţă în lumea slavilor (sec. X-XIII), 

preluate de regatul maghiar. Banatul de Severin a fost desfiinţat după bătălia de la Mohacs. 

- 1241 – Invazia tătarilor în Muntenia şi în Banatul de Severin; tătarii ocupă teritoriul din Vestul Munteniei, până la Olt. 

- 1247 – Diploma ioaniţilor dată de regele Ungariei Bela al IV-lea : Banatul de Severin este acordat Ordinului cavalerilor ioaniţi; în Oltenia de acum exista voievodatul 

lui Litovoi (Ţara Litua) care rămâne independent. După războiul dintre Litovoi aliat cu fratele său Bărbat şi Ungaria (1277-1279), Bărbat recunoaşte suzeranitatea 

regelui Ungariei asupra teritoriului voievodatului (Oltenia). 

- 1275 – Atestarea documentară a staţiunii balneare Săcelu. 

- 1291-1342 – Voievodul Ţării Româneşti deţine, cu unele întreruperi, Banatul de Severin. 

- Circa 1290-circa 1310 – Exista voievodatul lui Tihomir care cuprindea şi Oltenia (), vasal voievodului Transilvaniei Ladislau Kan. 

- Intervalul dintre 1310-1352 – Domnitorul Basarab I (fiul lui Tihomir) unifică formaţiunile statale din dreapta şi stânga Oltului şi întemeiază Ţara Românească . 

- 1330 – După lupta de la Posada (probabil în Ţara Loviştei) în care regele Ungariei Carol Robert de Anjou este înfrânt, Ţara Românească devine independentă. 

- 1359 – Mitropolia Ţării Româneşti cu scaunul la Curtea de Argeş este recunoscută de Sinodul Patriarhiei din Constantinopol; Iachint de Vicina este primul mitropolit 

al Ţării Româneşti. 

- 1370 – Înfiinţarea Mitropoliei de la Severin (a doua mitropolie în Ţara Românească, după mitropolia de la Curtea de Argeş) care avea jurisdicţie pe teritoriul Olteniei, 

Severinului, Făgăraşului şi Almaşului. Primul mitropolit este Antim-Daniil Critopul. Mitropolia a durat până la începutul sec. XV. 1419 – Mitropolia Severinului işi 

mută scaunul la Strehaia. 

- 1371 – Vladislav I(Vlaicu Vodă) împarte Ţara Românească în două : Muntenia are domnitor pe de Vladislav şi Oltenia pe de fratele său Radu I (care nu are titlu de 

voievod) 

- 1370-1385 – Călugărul sârb Nicodim construieşte mănăstirile Vodiţa(1369-1370 –prima mănăstire cunoscută în Ţara Românească), Tismana şi Vişina, în timpul 

domnitorului Vladislav I (Vlaicu Vodă), lucrările fiind continuate în timpul domnitorilor Radu I şi Dan I. În anul 1380 stareţul mănăstirii Tismana era Nicodim. 

Mănăstirile Tismana şi Vişina sunt amplasate în actualul judeţ Gorj. 

- 1385 – Menţionarea primului judeţ din Ţara Românească - judeţul Jaleş, cu reşedinţa la Dăbăceşti (probabil Runcu), care se afla pe teritoriul actualului judeţ Gorj 

(denumit ca atare la sfârşitul sec. XV). Jaleş este denumirea veche a râului Sohodol. 

- 1388 – Se termină construcţia mănăstirii Cozia, pe valea Oltului, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân. (1386-1418). 

- 1388 – Prima menţiune documentară a oraşului Râmnicu Vâlcea. 

- 1389 – Imperiul Otoman ocupă Serbia, după bătălia de la Kossovopolje. Oltenia şi Banatul sunt vecine cu Imperiul Otoman. 

- 1391 – Menţiunea documentară a banului ca administrator al Olteniei (mare dregător al Ţării Româneşti). 

- 1391 – Este consemnată Bănia românească care cuprinde Severinul si teritoriul Olteniei (Mircea cel Bătrân ). Reşedinţa banului era în cetatea Severinului; când 

Severinul este ocupat, reşedinţa era la Strehaia. La începutul sec. XV reşedinţa se mută la Craiova. 

- 1393 – Imperiul Otoman ocupă ţaratul de la Veliko Târnovo (Bulgaria de azi); acum Ţara Românească se învecinează la sud cu Imperiul Otoman (Rumelia). 

- 1406 – Menţionarea documentară a târgului “Jiul”, menţionat cu numele “Tîrgu Jiu” la 1429, menţionat ca oraş în anul 1597. 

- 1415 – Mircea cel Bătrân plăteşte turcilor un tribut pentru răscumpărarea ţării. 

- 1419 – Mănăstirile Vodiţa şi Tismana sunt probabil sub suzeranitatea regelui Sigismund al Ungariei, pe o perioadă necunoscută. 

- 1419 – Turcii asediază cetatea Severinului; după înfrângerea acestora, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg anexează Banatul Severinului (cu oraşele Severin, 

Mehadia, Orşova) şi îl pune sub comanda condottierului Filippo Scolari (Pippo Spano). Între 1429-1435 Banatul este cedat cavalerilor Teutoni, inclusiv oraşele de mai 

sus. În 1438 Iancu de Hunedoara devine ban al Severinului. 


16







- 1424 – Prima menţiune documentară a vămii de la Calafat. 

- 1430 – Prima menţiune documentară a comunei Amarul în judeţul Jaleş (azi dispărută). 

- 1444 – Exista mănăstirea Bistriţa (judeţul Vâlcea)care a fost refăcută la 1494, 1510 şi mai târziu. 

- 1444 – Armata cruciată trece prin Banatul Severinului, trece Dunărea la Orşova şi atacă Imperiul Otoman. 

- 1475 – Prima menţiune documentară a oraşului Craiova. 

- 1503 Radu cel Mare înfiinţează episcopia Râmnicului şi Noului Severin cu scaunul la Râmnicu Vâlcea. 

- 1504 – Biserica veche a mănăstirii Polovragi, reconstruită din zid la 1643 de Danciul Pârâianul, logofăt al lui Matei Basarab. 

- 1509-1510 – Puternic conflict între voievodul Mihnea cel Rău şi boierii munteni, în special boierii Craioveşti care apelează la sprijinul turcilor. Conflictul continuă şi 

in 1511, acum cu noul voievod Vlad cel Tânăr (Vlăduţ), care este ucis şi decapitat în 1512. 

- 1520 – Prima hotărnicie păstrată care se referă la hotarul din Oltenia dintre Ţara Românească şi Transilvania. 

- 1523 – Pârvu Craiovescu devine mare ban şi instalează în Ţara Românească pe domnitorul Radu Bădica din familia Craioveştilor (mort 1524). 

- 1524 – Instaurarea vasalităţii faţă de 

Sultanul Înaltei Porţi (Radu de la Afumaţi) 

- 1716 – Instaurarea domniilor fanariote 

(Nicolae Mavrocordat). 

- 1524 – 1716 – Ţara Românească 

este stat vasal Sultanului Înaltei 

Porţi , condus de domnitori aleşi de 

boieri sau impuşi de armate străine. 

Capitala ţării a fost alternativ la 

Târgovişte şi la Bucureşti şi, din 

1626, la Bucureşti (Alexandru 

Coconul). 

- 1716-1828 – Ţara Românească - 

stat vasal Sultanului Înaltei Porţi, 

condus de domnitori greci numiţi 

de Sultan. Teritoriul ţării se 

diminuează temporar prin ocuparea 

Olteniei de Imperiul 

Austriac(1718-1739). Capitala 

Ţării este la Bucureşti. 

- 1524 – Radu de la Afumaţi reia domnia Ţării Româneşti; este sfătuit de boierii Craioveşti să devină vasal sultanului şi să plătească tribut acestuia. 

- 1526 – Bătălia de la Mohács, în urma căreia armata turcească ocupă Buda – capitala Ungariei. În 1541 Ungaria devine paşalâc cu capitala la Buda şi Transilvania 

devine principat autonom vasal Imperiului Otoman (Dieta de la Debreţin). În 1552 Banatul, Timişoara şi o parte a Crişanei devin paşalâc cu capitala la Timişoara. În 

1538 Moldova devine stat vasal Sultanului Înaltei Porţi . Ţara Românească, vasală şi ea Sultanului, este mărginită la Sud, Vest şi Est de Imperiul Otoman, la Nord şi 

Nord Est de state vasale Imperiului. 

- 1539 – Ultima încercare a boierilor Craioveşti - cu ajutor turcesc- de a subordona pe domnitorul Ţării Româneşti, reprimată de domnitorul Radu Paisie. 

- 1593 – Mihai Viteazul, fost ban al Craiovei, devine domnitorul Ţării Româneşti (fiind sprijinit şi de boierii Banatului Olteniei). La 1600 el va uni pentru prima dată 

cele 3 ţări româneşti. 

- 1595 – Ocuparea şi distrugerea Craiovei de turcii conduşi de Paşa de Vidin. 

- 1602-1610 – Se scrie cronica Buzeştilor care este cronica domniei lui Mihai Viteazul - prima scriere originală cunoscută în limba română. 

- 1631 – La Târgu Jiu are loc lupta lui Matei Aga (Matei Basarab) şi trupele moldoveneşti ale lui Leon Vodă Tomşa. 

- 1636 – Matei Basarab construieşte schitul Crasna (com. Crasna). 

- 1643 – Este menţionată exploatarea fierului la Baia de Fier. 

- 1644 – Matei Basarab cumpără moşii în satul Baia de Fier şi începe exploatarea în mină şi prelucrarea minereului de fier (prima atestare documentară a prelucrării 

fierului). 

- 1686 – Transilvania redevine principat autonom, subordonat direct împăratului Austriei (1691). 

- 1690-1697 – Construirea mănăstirii Horezu (Constantin Brâncoveanu). 

- 1705-1708 – Este ales Episcopul Râmnicului Antim Ivireanul; acesta înfiinţează la Râmnicu-Vâlcea prima tipografie unde au fost tipărite mai multe lucrări în limba 

română (este episcop până în 1708). 

- 1716 – Numirea de către Sultanul Înaltei Porţi a domnitorului Nicolae Mavrocordat (care între 1711-1715 fusese primul primul nostru domnitor fanariot al Moldovei). 

- 1716-1718 – Războiul austro-turc desfăşurat în parte pe teritoriul Ţării Româneşti (întreaga Muntenie a fost ocupată de trupele austriece). 

- 1718 – Prin tratatul de la Passarowitz (Pojarevac), Banatul şi Oltenia intră în Imperiul Austriac; Oltenia va fi alipită Ţării Româneşti prin Pacea de la Belgrad 1739. 

- 1719 – În Târgu Jiu se construieşte casa pitarului Dumitrache Măldărescu. 

-1746 – Desfinţarea rumâniei (legătura personală a ţăranilor şerbi faţă de boieri) de către Constantin Mavrocordat. 

- 1747 - în Târgu Jiu se construieşte Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel, demolată şi reconstruită între 1927-1937 pe un nou amplasament, in axul Căii Eroilor; la 

sfinţirea noii biserici a participat şi sculptorul Constantin Brâncuşi. 

- 1748 – Se construieşte biserica Toţi Sfinţii din satul Baia de Fier, ctitorie a arhimandritului Dionisie Bălăcescu, constructorul “Foişorului lui Dionisie” de la mănăstirea 

Horez. 

- 1749 – Constantin Mavrocordat defineşte statutul tăranilor vecini (ţărani fără pământ, dar nu robi ai proprietarului pământului). 

-1749 – În Târgu Jiu se construieşte biserica Sfinţii Voievozi, numită ulterior „Catedrală” (reparaţii în secolele XIX şi XX); ctitori negustorii Dobre Sârbu şi Radu 

Cupeţu. Pictură nouă de Mişu Popp şi Iosif Keber. 

- 1772 – În Târgu Jiu se construieşte biserica Sfinţii Împăraţi, refăcută în 1867-1875. 

- 1774 – Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi prin care Rusia are dreptul de a interveni în favoarea Principatelor Române şi care limitează monopolul otoman asupra 

comerţului exterior al acestora. 

- 1780 – Se naşte Tudor Vladimirescu în satul Vladimir, com. Vladimir. 

- 1787 – Război ruso-turc desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române. Trupele austriece ocupă Muntenia şi mănăstirile mari (Sinaia, Cozia, Tismana ş.a.). 1788 –intenţia 


17






- 1828 – Începutul ocupaţiei militare ruseşti. -1828-1859 – Ţara Românească e 

stat cu capitala la Bucureşti, sub 

suzeranitatea Sultanului Înaltei 

Porţi şi sub protectoratul Ţarului 

Rusiei, condus de domnitorii 

pământeni pe baza Regulamentului 

Organic (1830/1831) şi al 

Convenţiei de la Paris (1858). 

Teritoriul Ţării Româneşti se 

completează cu teritoriile fostelor 

raiale turceşti şi graniţa cu Imperiul 

Otoman se stabileşte pe talvegul 

Dunării. 


austriecilor de ocupare a Ţărilor Româneşti este oprită prin pacea de la Şiştov(1789) prin care se păstrează situaţia teritorială dinaintea războiului. 

- 1790 – În Târgu Jiu se construieşte casa slugerului Barbu Gănescu, în care a locuit sculptorul Constantin Brâncuşi în anii 1937-1939. 

- 1800-1801 – Trupele Paşei din Vidin (Pasvan - Oglu) pradă Oltenia şi în special Craiova şi Târgu Jiu. Invazia se repetă în 1806. 

- 1806-1812 – Război ruso-turc – ocuparea Munteniei, urmată de pacea de la Bucureşti prin care Rusia ocupă Basarabia. 

- 1806-1820 – Tudor Vladimirescu este vătaf al Plaiului Cloşanilor. 

- 1821 – Tudor Vladimirescu vine din Bucureşti la Târgu Jiu, întăreşte mămăstirea Tismana şi dă proclamaţia de la Padeş. Cetele pandurilor trec prin Baia de Aramă, 

Broşteni, Strehaia, organizând o tabără la Tînţăreni – Gorj. Trupele pandurilor avansează spre Slatina şi Bucureşti. Bătălia de la Drăgăşani în care armata turcească 

înfrânge armata eteristă; lupte ale pandurilor cu turcii la Slobozia – Târgu Jiu şi la Tismana. 

- 1826 – Răscoală în Oltenia, condusă de Simion Mehedinţeanu şi Ghită Cuţui, panduri. 

- 1828 – Războiul ruso-turc, ocuparea Ţării Româneşti de trupele ruseşti; administraţie militară rusească. 

- 1829 – Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol: autonomie administrativă pentru Tările Române (principate) sub dublul protectorat al Turciei şi Rusiei; 

administraţie militară rusească a celor două principate până la adoptarea unei Constituţii; libertatea comerţului principatelor; restituirea către Muntenia a teritoriilor 

raialelor turceşti (Turnu Măgurele, Giurgiu, Brăila);graniţa cu Imperiul Otoman se stabileşte pe talvegul Dunării. Elaborarea Regulamentelor Organice – noile 

Constituţii (aproape identice în cele 2 principate; (Regulamentul Organic pentru Muntenia 1830, aplicat din 1831). 

- 1830 – Manufactură de produse ceramice la Târgu Jiu, austriacă, proprietar Friedrich Draxler; prima manufactură din Oltenia. 

- 1830 - Iancu Jianu (boier şi vestit haiduc din Oltenia) – acţiunile sale aveau un puternic caracter naţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman); a 

construit clădiri pentru binele obştii în Craiova şi Caracal. Iancu Jianu este înmormântat în biserica Adormirea Maicii Domnului din Caracal, ctitorită de familia Jianu. 

- 1832 – Prima şcoală mixtă în Târgu Jiu (Institutul Costache Stanciovici). 

- 1834 – Retragerea armatei ruseşti şi numirea în Muntenia a domnitorului român Alexandru Ghica. 

- 1838 – Şcoala normală de învăţători Târgu Jiu. 

- 1844 – Decretul lui Gh. Bibescu pentru emanciparea ţiganilor statului, ai autorităţilor publice şi ai mănăstirilor închinate. 

- 1846 – Începerea construirii reţelei de drumuri naţionale care cuprinde şi drumul Bucureşti – Craiova-Orşova (legătura cu Austria); podurile de la Slatina, peste cele 2 

braţe ale Oltului s-au construit între anii 1845 şi 1847, când au fost inaugurate de domnitorul Gheorghe Bibescu. 

- 1848 – Adunarea populară de la Islaz (jud. Romanaţi, azi jud. Olt) care adoptă Proclamaţia şi constituie guvernul provizoriu (din care fac parte şi gorjenii Christian 

Tell şi Gheorghe Magheru). Guvernul Provizoriu intră cu triumf în Craiova, unde populaţia depune jurământul pe programul revoluţiei. Comisari de propagandă ai 

Guvernului Provizoriu la Târgu Jiu şi în satele judeţului Gorj (în primul rând Radu D. Ruset). Arderea Regulamentului Organic şi a pitacelor de boierie la Târgu Jiu. 

Organizarea corpului de armată din ţărani voluntari comandat de gorjanul Gheorghe Magheru, cu tabăra de bază la Râureni(Râmnicu Vâlcea). 

- 1844 -1850 – Restaurarea mănăstirii Tismana, începută sub domnitorul Gheorghe Bibescu : extinderea bisericii şi refacerea incintei cu chilii, arhitect Johann Schlatter. 

- 1848 – Guvernul revoluţionar decretează eliberarea robilor ţigani ai boierilor şi încearcă împroprietărirea ţăranilor clăcaşi. 

- 1848 – Începutul, în Ungaria, a revoluţiei împotriva guvernului de la Viena; Dieta din Cluj votează unirea Principatului Transilvania cu Ungaria; Banatul face parte în 

continuare din Imperiul Austriac (până în anul 1860 când este alipit Ungariei). Până în 1860 judeţul Gorj se învecinează la nord cu Ungaria şi la Vest cu Austria. 

- 1848 – Ocuparea Ţării Româneşti de armata turcească şi sfârşitul revoluţiei francmasonice de la 1848. 

- 1849 – Numirea în Muntenia, de către Sultanul Înaltei Porţi, a domnitorului Barbu Stirbei, ca urmare a convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman. 

- 1850-1868 – Episcop al Râmnicului este Sfântul Calinic de la Cernica, om de cultură şi reformator al mănăstirilor. 

- 1853-1854 – Mişcare ţărănească în Oltenia, condusă de Ioniţă Magheru şi Gheorghe Scurtulescu, reprimată de armată. 

- 1853 – Începe războiul Crimeei (1853-1856), cu o parte din operaţiuni desfăşurate în Muntenia; ocupaţie militară rusească. 

- 1854 – În urma convenţiei turco-austriece de la Boiacikoy, Muntenia este ocupată de armata austriacă şi Moldova de armata turcească. 

- 1856 – Domnitorul Barbu Ştirbei decretează desfiinţarea robiei ţiganilor în Ţara Românească. 

- 1856 – Congresul de pace de la Paris pentru terminarea războiului Crimeei : înlăturarea protectoratului rusesc asupra Ţărilor Române care rămân în suzeranitatea 

Imperiului Otoman, sub garanţia puterilor europene; convocarea Adunărilor ad-hoc pentru revizuirea Regulamentelor Organice; liberalizarea navigaţiei pe Dunăre şi 

înfiinţarea „Comisiei Europene a Dunării” cu sediul la Galaţi. 

- 1857- În bazinul Jiului de Vest (Jiul Românesc) se industrializează exploatarea şi prelucrarea cărbunelui (Uricani, Lupeni). 

- 1857 – Convocarea Adunării (Divanul) ad – hoc la Bucureşti; judeţul Gorj trimite la Adunare pe Gheorghe Magheru, Christian Tell, Z.I. Broşteanu, P.B. Gănescu şi pe 


18




- 1859 – Alegerea lui Alexandru Ion Cuza ca 

domnitor al ambelor principate (Moldova şi 

Tara Românească) 



-1859-1877 -Principatele Unite ale 

Moldovei şi Ţării Româneşti – stat sub 

suzeranitatea Sultanului Înaltei Porţi şi 

sub protectoratul puterilor garante, 

condus succesiv de principii Al. I. Cuza 

şi Carol de Hohenzollern – 

Sigmaringen, pe baza Convenţiei de la 

Paris şi a Constituţiei (1866). Oraşul 

Bucureşti este proclamat capitala 

Principatelor Unite (1862) şi, în 

consecinţă, oraşul Iaşi pierde calitatea de 

capitală. 

1877 – Proclamarea independenţei României. 1877 – 1919 – România – regat 

independent (1881), cu capitala la 

Bucureşti, condus succesiv de regii 

Carol I şi Ferdinand. Teritoriul ţării 

se diminuează cu judeţele din sudul 

Basarabiei (1878) şi se completează 

cu Dobrogea (1878), Dobrogea de 

Sud(1913), Basarabia, Bucovina şi 

Transilvania (toate 1918). În 

perioada 1916 – 1918, din cauza 

ocupării oraşului Bucureşti de 

armatele germană, bulgară şi turcă, 

oraşul Iaşi devine capitala de facto 

a României. 


ţăranul Ion Roibu din Novaci. Alegerile pentru Adunare conduc la formarea unei unanimităţi unioniste. 

- 1857 – Împăratul Franţei, Napoleon al III-lea şi Regina Victoria a Angliei hotărăsc ca Ţara Românească şi Moldova să aibă instituţii similare (unire parţială). 

- 1858 – Conferinţa de la Paris privind organizarea Principatelor Române : organizarea „Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti” fiecare cu domnitor, 

guvern şi adunare legiuitoare proprie, sub suzeranitatea Sultanului Înaltei Porţi şi cu garanţiile celorlalte 6 puteri reprezentate la Conferinţă (Marea Britanie, Franţa, 

Austria, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei); modalitatea de alegere în Adunările elective; se înfiinţează Comisia Centrală pentru elaborarea legilor de interes comun şi a 

Curţii de Casaţie comune, ambele cu sediul la Focşani;Convenţia de la Paris rămâne în vigoare până în anul 1866. 

- 1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, recunoscut de Puterile garante si de Turcia. 

- 1860 – Împăratul Austriei, Franz Joseph I decretează : redevenirea Transilvaniei ca stat autonom în Imperiul Austriac;alipirea Banatului la Ungaria. În 1865 Dieta Transilvaniei din Cluj 

votează încorporarea Transilvaniei la Ungaria; în felul acesta judeţul Gorj se mărgineşte la Vest şi la Nord cu Ungaria. 

- 1863 – Legea secularizării averilor mănăstireşti (care aveau moşii care cuprindeau 25-26% din suprafaţa ţării). Cea mai bogată mănăstire din judeţul Gorj este mănăstirea Tismana care 

deţinea multe sate şi o mare parte din munţii Parângului. 

- 1864 – Convenţia statului român cu englezii John Trevor Barclay şi John Staniforth pentru construirea a 19 poduri metalice peste râurile principale, în vederea realizării sistemului de şosele 

naţionale. Între anii 1872 şi 1875 s-au construit la Slatina 2 poduri de fier pentru şosea (peste braţele Oltului). şi 1 pod de fier pentru calea ferată. 

- 1864 – Legea comunală a Principatelor Unite împarte ţara în judeţe, comune urbane şi comune rurale. Fiecare judeţ, inclusv judeţul Gorj, este condus de un Consiliu Judeţean. 

- 1864 – Legea rurală, intrată în vigoare în 1865, eliberează ţăranii de sarcinile feudale şi îi împroprietăreşte cu loturile de pământ pe care le folosesc (prin răscumpărare); au fost împroprietărite 

şi familiile de însurăţei. Din totalul de 11.712 familii de clăcaşi din judeţul Gorj au fost împroprietărite în timp 10.303 familii cu 66.181pogoane (cca. 33.090 ha). 

- 1866 – Venirea în ţară a principelui Carol care debarcă la Turnu Severin şi trece în triumf prin Craiova şi prin Slatina. 

- 1866 – Adoptarea Constituţiei României care are formă de stat monarhie constituţională sub suzeranitatea Imperiului Otoman. 

- 1867 – Crearea Imperiului Austro-Ungar (chesaro-crăiesc); Împăratul Austriei Franz Joseph I devine şi rege al Ungariei, entitate a Imperiului cu guvern şi parlament propriu care funcţionează 

la 

Buda. Transilvania şi Banatul făceau parte din Ungaria , deci judeţul Gorj se învecinează cu Ungaria la Vest şi Nord. 

- 1868 – Legea pentru construirea şi exploatarea reţelei de căi ferate, concesionată consorţiului prusac reprezentat de dr. B. H. Strousberg; una dintre linii este 

Bucureşti-Piteşti-Slatina-Craiova-Turnu Severin-Vârciorova (legătura cu Austro-Ungaria). 

- 1870 – Terminarea în Ungaria a liniei ferate Deva Simeria – Petroşani , necesară transportului cărbunelui din Valea Jiului. Linia a fost prelungită în 1892 pe Valea 

Jiului de Vest până la Lupeni. 

- 1870 - Semnalarea zăcămintelor de grafit de la Baia de Fier (Ludovic Mrazec şi Gheorghe Munteanu-Murgoci ). 

- 1873 – Se construieşte şoseaua Filiaşi-Târgu Jiu, pe malul stâng al Jiului. Drumul vechi Craiova -Târgu Jiu , denumit „Drumul de Olac” trecea pe malul drept al Jiului, 

prin satul Brăneşti. 

- 1875 – Construirea casei lui Mogoş în satul Ceauru (com. Rovinari) – azi în Muzeul Satului Bucureşti. 

- 1875 – Intră în funcţiune calea ferată românească Piteşti – Slatina – Craiova – Tunu Severin – Vârciorova (punct de graniţă). În 1878 în Ungaria intră în funcţiune 

calea ferată Caransebeş – Orşova (punct de graniţă); circulaţia călătorilor între Vârciorova – Orşova (4 km) se făcea cu trăsura sau pe jos. Legătura Vârciorova – 

Orşova s-a terminat în anul 1879; în felul acesta în anul 1879 se putea ajunge de la Bucureşti la Viena pe calea ferată de la Nordul Dunării. 

- 1877 – Proclamarea independenţei României. 

- 1877-1878 - Războiul între Rusia (aliată cu România) şi Turcia, desfăşurat în Bulgaria – Războiul de independenţă. Se încheie la 1878 cu Tratul ruso-turc de la San 

Stefano : independenţa României, Bulgariei, Serbiei şi Muntenegrului; tratatul se revizuieşte în acelaşi an prin Congresul internaţional de la Berlin. România se 

întregeşte cu Dobrogea şi pierde judeţele din Sudul Bsarabiei - Bolgrad, Cahul, Ismail – pe care le deţinea din 1856. Dunărea este în continuare sub juristdicţia Comisiei 

Europene a Dunării. 

- 1878 – La retragerea armatei ruse din Bulgaria, principele Carol care se temea de ocuparea armată a ţării se refugiază în Oltenia; armata română se organizează pe 

poziţii de apărare pe malul drept al Oltului. 

- 1879 – Convenţia austro-ungară-română pentru joncţiunea căilor ferate la Vârciorova. În 1880 statul român preia în patrimoniul său linia ferată Roman – Bucureşti – 

Craiova – Vârciorova. 

- 1880 – Nicolae D. Miloşescu înfiinţează în Târgu Jiu tipografia care i-a purtat numele. 

- 1881 – Începutul exploatării antracitului la Schela – Gorj (1881-1894 Victor Ion, 1894-1898 Dincă Schileru). 

- 1881 – România devine regat, condus de regele Carol I. 

- 1883 – Începutul exploatării ţiţeiului prin săparea unor puţuri la Bîlteni (proprietarul Dincă Schileru). 

- 1884 – Săparea a 2 puţuri pentru gaze naturale lângă Târgu Jiu ( puţul Bălănescu şi puţul Danielescu). 

- 1884 – Se înfiinţează la Târgu Jiu muzeul Gorjului (iniţiativă Alexandru Ştefulescu, Witold Rolla Piekarski, Aurel Diaconovici, Iuliu Moisil); aceştia întreprind în 


19







acelaşi an primele excursii de documentare la monumentelor istorice din judeţ. 

- 1888 – Darea în funcţiune a liniei ferate Filiaşi – Târgu-Cărbuneşti – Târgu Jiu, continuată în 1915 cu linia Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu. 

- 1889 – Şoseaua Slatina – Craiova – Turnu Severin este terminată; proiectul şi execuţia aparţin Ministerului Lucrărilor Publice. Pentru această şosea se construiesc 

poduri metalice : la Slatina peste Olt, la Filiaşi peste Jiu ş.a. În aceeaşi perioadă se construieşte şi şoseaua Piteşti – Drăgăşani – Târgu Jiu cu podurile aferente. Şoseaua 

Târgu Jiu – Motru – Turnu Severin (cu podul istoric peste Jiu din oraşul Târgu Jiu) se construieşte în 1894-1895. 

- 1895 – Legea minelor pentru exploatările miniere şi petrolifere; se produce separarea dintre dreptul de proprietate al statului asupra subsolului şi dreptul de proprietate 

al persoanelor asupra solului. 

- 1898- Ridicarea statuii lui Tudor Vladimirescu la Târgu Jiu (sculptor Constantin Bălăcescu). 

- 1898 – În Târgu Jiu se construiesc Prefectura Gorj (arh. Petre Antonescu) şi Liceul Tudor Vladimirescu (arh. Thoma Dobrescu). 

- 1898 a.q. – cca. 1900 – Se execută drumul naţional prin defileul Jiului (Bumbeşti-Jiu - frontieră) proiectat şi executat de Ministerul Lucrărilor Publice. În 1898 

şantierul este vizitat de Principele Ferdinand. 

- 1905 – La Craiova începe apariţia revistei „Ramuri” care avea şi tipografie proprie. 

- 1907 – Mişcări ţărăneşti în întreaga Românie; în judeţul Gorj se semnalează mişcări mai puternice în satele Turcenii de Jos (com. Turceni), Valea lui Câine (azi 

Gilortu, com. Brăneşti), Hurezanii de Sus (com. Hurezani), Petreştii de Sus (azi oraşul Tîrgu Cărbuneşti), Prigoria (com. Prigoria), Cernădia (azi Novaci), Turburea 

(com. Turburea). 

1919 – Ratificarea unirii României de către 

Parlamentul României 

1919 – 1947 

România unită – regat cu capitala la 

Bucureşti, condus succesiv de 

regele Ferdinand, consiliul de 

regenţă, regii Carol II şi Mihai, pe 

baza Constituţiei României (1923). 

Teritoriul ţării se diminuează 

temporar cu Transilvania de nord 

(1940 – 1944) şi definitiv cu 

Dobrogea de Sud, cu Basarabia şi 

Bucovina (din 1944). 

- 1916 – România intră în primul război mondial; armata română trece prin defileul Jiului în Transilvania şi ocupă oraşul Petroşani şi Valea Jiului de Vest. După 

ofensiva trupelor germane au loc două mari bătălii la Târgu Jiu, în urma cărora armata română se retrage spre Bucureşti. Trupele germane ocupă la sfârşitul anului 

oraşele Târgu Jiu, Craiova, Drăgăşani, Bucureşti, odată cu toată Muntenia. 

- 1916-1918 – În timpul ocupaţiei germane a judeţului Gorj, aramata germana a început să exploateze minele de grafit de la Baia de Fier (inginerul Heinerich Stichlik) şi 

lignitul din bazinul Rovinari. 

- 1917 - În luptele de la Mărăşeşti moare eroic luptătoarea gorjană sublt. Ecaterina Teodoroiu. 

- 1918 – Pacea de la Bucureşti , între România şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia. România cedează Dobrogea şi mari suprafeţe din zonele muntoase; în 

judeţul Gorj linia graniţei cu Ungaria trece prin regiunea dealurilor şi urcă până la vârful Păpuşa din munţii Parângului, cu pierderea defileul Jiului; de asemenea se 

pierde şi valea Lotrului. 

- 1918 – Unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei (inclusiv Banatul) – Constituirea României Mari. 

- 1919 – Conferinţa de pace de la Paris confirmă crearea României Mari; în anul 1920 Tratatul de Trianon care intră în vigoare în 1921 stabileşte teritoriul întreg al ţării. 

Judeţul Gorj este acum situat în mijlocul părţii de Vest a ţării. 

- 1919 – Se înfiinţează societatea românească „ Creditul Minier ” care obţine concesiunea exploatării terenurilor miniere şi petrolifere din ţară. 

- 1920 – Decretul regal pentru împroprietărirea ţăranilor care au luptat în război; definitivarea reformei agrare s-a făcut prin legea din 1921, prin care s-a expropriat şi a 

fost împărţit ţăranilor un teritoriu care reprezenta 66% din terenul arabil stăpânit de moşieri, răscumpărarea fiind plătită de stat. 

- 1921 – Internaţionalizarea navigaţiei pe Dunăre prin Convenţia de la Paris la care a fost semnatară şi România. 

- 1921 – Realizarea monumentului de la Padeş, pentru celebrarea centenarului Proclamaţiei de la Padeş (Tudor Vladimirescu); autori, sculptorii Emil Beker şi Gheorghe 

Tudor. 

- 1924 – Înfiinţarea în Valea Jiului a societăţii carbonifere „Lupeni”, cu capital parţial de stat. 

- 1924 – La Târgu Jiu se înfiinţează „Societatea Tehnică Minieră” pentru extragerea lignitului; funcţionează până în anul 1929. 

- 1924 – Legea învăţământului primar şi normal din România; în 1925 în judeţul Gorj există 215 localuri de şcoală. 

- 1925 – Noua împărţire administrativă a ţării, prin Decret Regal, prevede împărţirea în judeţe, plăşi, comune urbane, municipii şi reşedinţe de judeţ, comune rurale şi 

sate. Judeţul Gorj are 1 comună urbană (Târgu Jiu), 7 plăşi, 153 comune rurale compuse din 456 sate; suprafaţa teritoriului judeţului era 4.579 kmp (457.900 ha) circa 

81,2 % din suprafaţa actuală. Plăşile judeţului erau : Amaradia (reşedinţa Hurezani , azi com. Hurezani), Cărbuneşti (reşedinţa Tîrgu Cărbuneşti, azi oraşul Tîrgu 

Cărbuneşti), Gilortu (reşedinţa Bibeşti, azi în comuna Săuleşti), Jiu (reşedinţa Peşteana de.Jiu, azi în comuna Bîlteni), Novaci (reşedinţa Novaci, azi oraşul Novaci), 

Ocolul (reşedinţa Târgu Jiu), Vulcan (reşedinţa Brădiceni, azi în com. Peştişani). 

- 1927 – Se înfiinţează la Târgu Jiu o fabrică de produse refractare ceramice. 

- 1927 – În satul Meri-oraşul Bumbeşti Jiu se construieşte monumentul generalului I. Dragalina, mort în luptele din 1916 de la Bumbeşti. 

- 1928-1929 – Se înfiinţează 3 societăţi pentru exploatarea cărbunelui : (1928) „ Jiul – SAR – Miniera” cu sediul la Târgu Jiu; (1929) „ Rovinari” – SAR, cu sediul la 

Bucureşti; (1929) „ Sălătruc” – SAR, cu sediul la Târgu Jiu. 

- 1932 – Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice în fiecare municipiu, comună urbană sau rurală. În 1933 se construieşte Biblioteca Publică din Târgu 

Jiu. 


20




1947 – Proclamarea Republicii Populare 

Române, din 1965 Republica Socialistă 

România 



1947 – 1989 

România socialistă – republică cu 

capitala la Bucureşti, condusă de 

Partidul Muncitoresc Român (din 

1965 – Partidul Comunist Român), 

pe baza Constituţiilor din 1948 şi 

1965. 


- 1935 – Se realizează la Târgu Jiu mausoleul eroinei Ecaterina Teodoroiu (sculptor Miliţa Pătraşcu). 

- 1935 – Aréthie Tătărescu, preşedinta Ligii Femeilor Române din Gorj, comandă lui Constantin Brâncuşi ridicarea la Târgu Jiu a unui monument pentru celebrarea 

eroilor gorjeni căzuţi în primul război mondial. Pentru realizarea monumentelor se schimbă folosinţa Târgului Fânului în parc, se modifică Parcul Municipal de pe malul 

Jiului, se realizează o stradă nouă – Calea Eroilor - şi se construieşte biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938 şi cuprinde : Masa 

Tăcerii, Alea Scaunelor. Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Constantin Brâncuşi a realizat cel mai important ansamblu de artă monumentală modernă din lume, din 

perioada interbelică. Ansamblul a fost donat de ctitorii săi oraşului Târgu Jiu (1938). 

- 1938 – Noua împărţire administrativă a ţării: judeţele fac parte din Ţinuturi care sunt conduse de un rezident regal. Jud. Gorj va face parte din Ţinutul Olt cu reşedinţa 

la Craiova (împreună cu judeţele Dolj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea). În 1938, judeţul Gorj avea 1 comună urbană (Târgu Jiu), 6 plăşi, 157 comune rurale compuse din 455 

sate; suprafaţa teritoriului judeţului era 4579km² (457.900 ha.). 

- 1939 – Se înfiinţează Mitropolia Olteniei, Râmnicului şi Severinului, prin ridicarea rangului Episcopiei Râmnicului şi Noului Severin, cu scaune la Craiova şi Râmnicu 

Vâlcea (primul mitropolit este Nifon Criveanu, până în 1946). Judeţul Gorj este sub jurisdicţia acestei mitropolii, cu o singură protoierie cu sediul la Târgu Jiu. 

- 1939 – Se înfiinţează Lagărul de la Târgu Jiu pentru adăpostirea temporară a unor militari refugiaţi din Polonia atacată de Germania. Începând cu 1941 lagărul a fost 

folosit pentru deţinuţii de drept comun sau politici (printre alţii au fost internaţi aici Tudor Arghezi şi Gheorghe Gheorghiu Dej, evadat în 1944); lagărul a funţionat până 

în 1944. 

- 1939 – Se inagurează, în prezenţa regelui Carol al II-lea, şoseaua strategică peste munţii Parângului, între Novaci, Şugag şi Sebeş, acum DN 67 C. Fostă potecă de 

munte denumită „Poteca Dracului”, a fost amenajată ca drum la începutul secolului XX de inginerul Aurel Diaconovici – inginerul şef al judeţului Gorj – şi a fost 

refăcută, ca investiţie a statului, începând din anul 1934, cu marele aport al ministrului Gheorghe Tătărescu. În funcţie de perioada istorică, şoseaua a fost numită 

Drumul Parângului, Drumul Regelui, Drumul Republicii. Şoseaua trece prin actuala staţiune montană Rânca. 

- 1940 - Mari pierderi teritoriale şi de populaţie suferite de România sub presiunea puterilor în expansiune sau aliatelor acestora: Basarabia şu Bucovina intră în 

componenţa U.R.S.S. (iunie); Transilvania de Nord intră în componenţa Ungariei (august); Cadrilaterul Dobrogei intră în componenţa Bulgariei (septembrie). 

- 1940 - În parohiile Mitropoliei Olteniei, deci şi în judeţul Gorj, au fost repartizaţi ca oficianţi 165 de preoţi şi diaconi refugiaţi din Basarabia, Bucovina, Transilvania 

şi Cadrilater. 

- 1940 – Abdicarea Regelui Carol II care este urmat la tronul României de fiul său, sub numele de Regele Mihai I (septembrie). 

- 1940 – Se desfiinţează Ţinuturile ca unităţi administrative şi se revine la împărţirea în judeţe aşa cum era până în 1938, fără părţile care nu mai făceau parte din 

România (septembrie). Judeţul Gorj nu suferă nicio modificare faţă de situaţia anterioară. 

- 1940 – Atelierele de confecţii APACA din Cluj şi o parte din uzinele de armament de la Sibiu sunt mutate (dispersate) la Târgu Jiu şi la Bumbeşti - Jiu; tot aici se 

înfiinţează fabrica de ţigări CAM, pentru a suplini absenţa produselor din Transilvania ocupată (în total la aceste unităţi lucrau cca. 3000 muncitori). 

- 1941 – Intrarea României în război contra URSS, alături de Germania şi Ungaria. 

- 1942-1943 – Peste 200 de preoţi şi călugări din Mitropolia Olteniei au devenit misionari ai ortodoxiei în ţinutul Basarabiei şi Transnistriei (unii dintre ei au activat ca 

misionari aproape 2 ani). Mitropolitul Olteniei a vizitat Transnistria şi a sfinţit un număr de biserici refăcute după distrugerile provocate de sovietici. 

- 1944 – După 23 august armata română luptă împotriva Germaniei; Muntenia, Oltenia şi Transilvania sunt ocupate de armatele sovietică şi română. 

- 1945-1946 – Înfăptuirea reformei agrare postbelice în judeţul Gorj. 

- 1945-1948 – Începutul exploatării sistematice a grafitului la mina Baia de Fier (în muntele Catalinul). 

- 1947 – Regele Mihai I este silit să semneze actul de abdicare de la tronul României. 

- 1947 – Regatul României devine Republica Populară Romînă. 

- 1948 – Naţionalizarea mijloacelor de producţie, a bunurilor comunelor, a terenurilor agricole şi a locuinţelor. Cea mai importantă unitate minieră din judeţul Gorj din 

acea perioadă - mina de antracit Schela – este naţionalizată. 

- 1948 – Şantierul Naţional al Tineretului în judeţul Gorj, prin care se execută linia ferată Bumbeşti (Meri) – Livezeni, linia 202; linia fusese proiectată şi începută în 

perioada interbelică şi nu fusese terminată din cauza războiului. În 1916 – 1918 compania ungurească MAV proiectase şi ea linia Livezeni – Bumbeşti, neexecutată din 

cauza primului război mondial. Lungimea totală a liniei 31 de km; executate până în 1941: 8 km Bumbeşti – Meri, 5 km la sud de Livezeni; în 1948 se execută tronsonul 

de legătură, în lungime de 18 km. 

- 1948-1951 – Începutul exploatării petrolului la Bîlteni şi Ţicleni. 

- 1949 – Începe procesul de cooperativizare a ţăranilor posesori de pământ, care a condus la pierderea proprietăţii private asupra majorităţii terenurilor agricole. Nu au 

fost cooperativizaţi locuitorii comunelor care aveau terenuri cu fâneţe şi păşuni : Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Crasna, Turcineşti, Stăneşti, Runcu, Tismana, Padeş, 

Drăgoteşti, Licurici, Roşia de Amaradia, Prigoria ş.a. 

- 1950 – Înfiinţarea Întreprinderii de Stat „Lignitul” care începe exploatarea lignitului la Rovinari (Valea lui Lazăr); întreprinderea se dezvoltă continuu. Între 1968-1972 

se construieşte Întreprinderea Energetică Rovinari (Termocentrală). 

- 1950 – Marea Adunare Naţională adoptă Legea pentru noua împărţire administrativ-economică a ţării. Se desfinţează vechile judeţe şi ţara este împărţită în 28 de 


21







regiuni, printre care şi regiunea Gorj. În 1952, printr-o nouă împărţire administrativ – economică, se reduce numărul regiunilor la 18: teritoriul actualului judeţ Gorj face 

parte din Regiunea Craiova cu reşedinţa în oraşul eponim de subordonare republicană. Oraşul Târgu Jiu are statul administrativ de oraş raional reşedinţă de raion, iar 

teritoriul fostului judeţ este împărţit între 7 raioane: Baia de Aramă, Filiaşi, Melineşti, Novaci, Strehaia, Târgu Cărbuneşri, Târgu Jiu. În 1956 se reduce numărul 

regiunilor la 16, Regiunea Craiova rămânând la teritoriul din 1952; se schimbă denumirile şi suprafaţa unor raioane, teritoriul judeţului Gorj fiind împărţit în următoarele 

7 raioane: Amaradia (reşedinţa Melineşti), Filiaşi (reşedinţa Filiaşi), Gilort (reşedinţa Târgu Cărbuneşti), Novaci (reşedinţa Novaci), Strehaia (reşedinţa oraşul Strehaia), 

Târgu Jiu (reşedinţa oraşul Târgu Jiu, oraş raional reşedinţă de raion). Această împărţire administrativă a fost schimbată în anul 1968. 

- 1951 – Serviciul de Gospodărie Comunală şi Întreţinere Locativă al Sfatului Popular al Oraşului Târgu Jiu (SGCIL) scrie către Ministerul Afacerilor Interne despre 

Coloana fără Sfârşit : „ Ţinând seama că această coloană prin materialele rezultate din demontarea ei ar putea folosi la alte lucrări edilitare de primă necesitate al 

oraşului Târgu Jiu, vă rugăm a ne da cuvenita aprobare pentru dărâmarea ei, materialele feroase rezultate putând fi preluate de Of. DCA din localitate”. Se răspunde în 

1952 că poate fi menţinută Coloana, fiind o operă decorativă inspirată din formele artei populare din regiune. Se încercase însă demolarea Coloanei fără Sfârşit cu 

ajutorul unor lanţuri trase de un tractor marca Stalineţ; spre norocul artei şi al României, Coloana turnată la Petroşani şi montată la Târgu Jiu de ing. Ştefan Georgescu – 

Gorjan a rezistat tentativei de distrugere. Climatul oficial este caracterizat de lucrarea acad. George Oprescu „Sculptura statuară românească” : „Până azi Brîncuşi s-a 

menţinut pe linia aceluiaşi abstractism decadent. Afundându-se într-un fel de primitivism preistoric şi stilizând la extrem, sculpturile sale, lipsite de conţinut, devin nişte 

enigme, uneori stranii, alteori comice. Coloana infinită, care ar fi trebuit să comemoreze pe ostaşii căzuţi în primul război mondial, nu e decât un fel de stâlp de cerdac 

ţărănesc, dar care nu susţine nimic, înălţându-se fără rost în nesfârşit, capabil însă, prin adăugarea la infinit a unităţilor în care se poate descompune, să dea impresia că 

poate ajunge până la cer”. 

- 1956 – În Lista Monumentelor de Cultură de pe Teritoriul RPR , la capitolul Monumente de Artă Plastică, figurează la nr. 245-246 : „Tg. Jiu – Parcul oraşului – Arcul 

de triumf şi diverse lucrări artistice decorative, de Constantin Brîncuş; Tg. Jiu - Parcul oraşului – Coloana decorativă de inspiraţie populară, din metal, de C. Brîncuş”. 

- 1959 – Începe procesul de industrializare socialistă a ţării prin planurile cincinale, cu investiţii realizate în special în oraşele importante: Combinatul pentru Prelucrarea 

Lemnului Tg. Jiu(1959), Combinatul de Lianţi şi Azbociment Tg. Jiu(1965), Întreprinderea de Confecţii Tg. Jiu(1965), Fabrica de Sticlărie Menaj Tg. Jiu (1975), 

Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc Tg. Jiu (1975). 

- 1960 – Începe dezvoltarea industriei extractive în jud. Gorj: pe Valea Motrului, exploatarea lignitului în minele Horăşti, Leurda, Ploştina, ulterior se deschid şi cariere 

de exploatare la zi; Întreprinderea Minieră Jilţ (1977) cu minele de lignit Mătăsari, Drăgoteşti, Tehomir, Cojmăreşti, Jilţ Sud, Jilţ Nord s.a. Se fac exproprieri ale 

locuinţelor ţărăneşti şi se fac reamplasări de locuinţe în sate şi în Tg. Jiu. 

- 1960 – Primele construcţii de locuinţe colective în localitatea Ploştina, devenită în anul 1966 oraşul Motru. 

- 1962-1977 – Dublarea lungimii căilor ferate din judeţ prin liniile necesare activităţii extractive : Strehaia-Motru (linia 914, 1962), Filiaşi - Rovinari – Tg. Jiu (linia 

221, 1976), Filiaşi – Drăgoteşti (linia 221, 1978). 

- 1964 – Metalizarea Coloanei fără Sfârşit din Tg. Jiu; operaţiunea a fost repetată în anul 1976. 

- 1965-1975 – Se construiesc alte mari obiective determinate de industria minieră: Termocentrala cu combustibil solid de la Rogojelu (com. Fărcăşeşti); lacul Ceauru, 

destinat atenuării viiturilor de pe râul Jiu care ar fi putut periclita carierele din aval. Pentru construirea lacului Ceauru a fost strămutat satul Ceauru şi s-a desfinţat satul 

Vârţu. Lacul Ceauru a fost abandonat după anul 1990. 

- 1966 – Se înfiinţează oraşul Motru. 

- 1967 – Are loc Colocviul Internaţional Constantin Brâncuşi care se desfăşoară la Bucureşti şi la Tg. Jiu; pentru aceasta la Tg. Jiu se restaurează componentele 

ansamblului, se amenajează Parcul Coloanei fără Sfârşit şi Grădina Publică. 

- 1968 – Reorganizarea împărţirii administrativ teritorială a ţării prin desfiinţarea regiunilor şi reînfiinţarea judeţelor. Comparativ cu situaţia de dinainte de 1950, judeţul 

Gorj se extinde în părţile de sud - est, sud – vest şi vest şi se restrânge în partea de nord – est cu zona din munţii Parângului pe care o deţinuse; suprafaţa judeţului este 

5.641 kmp. Se înfiinţează municipiul Tg. Jiu(reşedinţa judeţului), oraşele Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti şi Ţicleni. Structura pe UATB a judeţului : 1 municipiu cu 3 

comune suburbane (Băleşti, Drăguţeşti, Turcineşti), 4 oraşe, 61 comune, 416 sate (din care 17 sate aparţin oraşelor şi 399 sate sunt grupate în comune). 

- 1975 – Se aprobă programul de urbanizare etapizată pe cincinale a comunelor din judeţul Gorj, prin înfiinţarea de oraşe noi: Etapa I, 1876-1880, în trei 

comune(Bumbeşti-Jiu, Tismana, Turceni); Etapa II, 1981-1985, în 5 comune (Mătăsari, Rovinari, Săcelu, Trestioara – Drăgoteşti , Turburea); Etapa III, 1986-1990, în 4 

comune(Baia de Fier, Căpreni, Peştişani, Logreşti). 

- 1978 – Punerea în funcţiune a termocentralei cu combustibil solid de la Turceni. 

- 1970 – 1980 – Se demolează majoritatea clădirilor vechi din centrul oraşului şi se construiesc hotelul Gorjul şi blocuri de locuinţe în centrul oraşului Târgu Jiu, pe 

ambele părţi ale Căii Eroilor. 

- 1980 – Se construieşte pe râul Jiu acumularea hidrotehnică din Târgu Jiu; cu această ocazie se construieşte un dig de cca. 6m înălţime care desparte Parcul Municipal 

de cursul râului şi schimbă radical situl ansamblului monumental creat de C. Brâncuşi. De asemenea, se schimbă amplasamentul podului istoric peste Jiu care se 

reconstruieşte pod de acces din Parcul Municipal la insula lacului. 

- 1981 – Se înfiinţează oraşul Rovinari care primeşte teritorii din com. Bâlteni şi Teleşti. 


22






1989 – Trecerea la sistemul democratic După 1989 

România – republică parlamentară 

cu capitala la Bucureşti, condusă de 

preşedinte, pe baza Constituţiei 

României (1991). 


- 1983 – 1989 – Executarea liniei ferate Târgu Cărbuneşti - Seciurile (23 km) care trebuia unită cu linia Băbeni – Berbeşti – Alunu din jud. Vâlcea, executată în aceeaşi 

perioadă (43,5 km). Linia subcarpatică de legătură între Valea Jiului şi Valea Oltului (Tg. Cărbuneşti - Băbeni), destinată transportului cărbunelui din minele situate pe 

traseu în cele 2 judeţe, a rămas neterminată cu un tronson de circa 10 km (trecerea peste râul Olteţ). 

- 1989 – Noua împărţire administrativă stabilită prin Legea nr. 2/1989 reduce numărul UATB din jud. Gorj: 1 municipiu (Tg. Jiu), 6 oraşe (Bumbeşti Jiu, Motru, 

Novaci, Rovinari, Tg. Cărbuneşti, Ţicleni) , 49 comune. 

1990 – Se revizuieşte împărţirea administrativă a ţării prin DL nr. 38/1990. Jud. Gorj are următoare structură a UATB : 1 municipiu, 6 oraşe, 63 comune (60 comune 

obişnuite, conform Legii nr. 2/1968 şi cele 3 comune suburbane ale municipiului Tg. Jiu care devin comune obişnuite).Numărul satelor: 414. 

- 1990 – 1991 – Minerii din jud. Gorj, sub conducerea unor lideri sindicali nou creaţi, invadează oraşul Tg. Jiu şi iau parte activă la invadarea oraşului Bucureşti. 

- 1991-1992 – Lista Monumentelor Istorice din România, adoptată prin Ordin Comun de Ministerul Culturii şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, 

înscrie în continuare monumentele istorice din jud. Gorj; printre acestea, componentele ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuşi la Tg. Jiu. 

- 1992 – Începe diminuarea activităţilor industriei miniere şi extractive din jud. Gorj. 

- 1993-2001 – Restaurarea Coloanei fără Sfârşit din Tg. Jiu, prin demontarea, restaurarea şi remontarea celor 16 module. 

- 1994 – În anuarul Statistic al României (apărut în 1995), suprafaţa judeţului Gorj este de 5602 km 2 ; între anii 1968 şi 1993 suprafaţa oficială a judeţului Gorj este de 

5641 km 2 . 

- 1998 – Acţiuni de protest ale minerilor, la care participă şi minerii din jud. Gorj, încheiate cu luptele de la Costeşti, jud. Vâlcea şi cu înţelegerea de la mănăstirea 

Cozia. 

- 2000 – Oraşul Motru devine municipiu (Legea nr. 180/2000). 

- 2000-2003 – Restaurarea componentelor de piatră ale ansamblului lui Constantin Brâncuşi de la Tg. Jiu. 

- 2002 – Începe revigorarea industriei extractive din jud. Gorj; se dau în exploatare noi perimetre pentru cariere şi se fac exproprieri şi recazări ale populaţiei. 

- 2002-2003- Restaurarea parcurilor care cuprind ansamblul creat de Constantin Brâncuşi (Parcul Municipal şi Parcul Coloanei fără Sfârşit). 

- 2004 – Lista Monumentelor Istorice din România publicată în Monitorul Oficial; capitole speciale pentru fiecare judeţ, inclusiv pentru jud. Gorj. Lista este completată 

în anul 2005. 

- 2004 – Se înfiinţează oraşele Tismana şi Turceni (Legea nr. 83/2004); ca urmare jud. Gorj are următoarea structură a UATB : 2 municipii (Tg. Jiu, Motru), 7 oraşe 

(Bumbeşti Jiu, Novaci, Rovinari, Tg. Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni), 61 comune, 411 sate. 

- 2007 – România este primită în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline. 


23


B.ORAŞE 

JUDEŢUL GORJ - UATB ÎN ANUL 1968 

LEGE PENTRU MODIFICAREA LEGII NR.2/1968 PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A 

TERITORIULUI REPUBLICE SOCIALISTE ROMÂNIA 

(Legea nr. 55/1968) BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, P I, Nr. 163-165, pp. 86-92 

JUDEŢUL GORJ 

cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Jiu 

Municipii 1 

Oraşe 4 

Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor 18 

Comune /din care suburbane 64 /3 

Sate /din care, aparţin oraşelor 416 /17 

A. MUNICIPII 

Denumirea municipiului 

1. TÎRGU JIU menţionat documentar ca aşezare 

rurală la 23 nov. 1406 cu numele Jiul, menţionată 

cu numele actual la 20 mar. 1429; atestat 

documentar ca oraş la 22 iun. 1597 

Localităţi componente ale municipiului 

1. TÎRGU JIU 

2. Bîrseşti 

3. Drăgoeni 

4. Iezureni 

5. Polata 

6. Preajba Mare 

7. Romaneşti 

8. Slobozia 

9. Ursaţi 

Denumirea municipiului Comune suburbane Sate componente ale comunei suburbane 

1. TÎRGU JIU 

1. BĂLEŞTI 

1. BĂLEŞTI – atestat documentar în 1429. 

2. Ceauru 

3. Corneşti 

4. Găvăneşti 

5. Rasova 

6. Stolojani 

7. Tălpăşeşti 

8. Tămăşeşti 

2. DRĂGUŢEŞTI 

9. Voinigeşti 

1. DRĂGUŢEŞTI 

2. Cîrbeşti 

3. Dîmbova 

4. Iaşi-Gorj – atestat documentar în sec. XV 

5. Tîlveşti 

3. TURCINEŞTI 

6. Urecheşti 

1. TURCINEŞTI 

2. Cartiu 

3. Horezu 

4. Rugi 

Denumirea oraşului 

Localităţi componente ale 

oraşului 

1. MOTRU înfiinţat la 27 mai 1966 1. MOTRU – primă atestare 

în 1385, veche denumire 

Ploştina 

2. Dealu Pomilor – vechea 

denumire Porcaşa până la 1 

ian. 1965 

3. Horăşti 

4. Însurăţei – vechea 

denumire: Însurăţei- 

Cinculeşti 

5. Leurda 

6. Ploştina 

2. NOVACI menţionat documentar ca sat 

în 1502; oraş înfiinţat la 17 feb. 1968 prin 

unificarea satelor Novaci-Români, Novaci- 

Străini din fosta com. Novaci , Vlădoi din 

fosta com. Cernădia şi Bălani din fosta 

com. Pociovaliştea 

3. TÎRGU CĂRBUNEŞTI menţionat 

documentar ca sat în sec. XIV cu numele 

Tîrgu Gilortului, apoi s-a numit Tîrgu 

Bengăi,Târgu Petreşti, Petreştii de Sus, 

iar, din 1912 poartă numele actual; oraş 

înfiinţat la 17 feb. 1968 

4. ŢICLENI - menţionat documentar ca sat 

în oct. 1597; oraş înfiinţat la 17 feb. 1968, 

prin unificarea satelor Ţicleni, Răţina, Gura 

Lumezii şi Tunşi din fosta com. Ţicleni 

Sate ce aparţin 

oraşului 

1. Lupoiţa 

2. Roşiuţa 

3. Râpa – vechea 

denumire: Râpa de 

Lupoaia până la 17 

feb. 1968 

1. Berceşti 

2. Hirişeşti – 

menţionat documentar 

în 1587 

3. Pociovaliştea 

4. Siteşti 

1. Blahniţa de Jos – 

vechea denumire: 

Purceleni, până la 1 

ian. 1965 

2. Cărbuneşti-Sat 

3. Cojani 

4. Creţeşti 

5. Curteana 

6. Floreşteni – vechea 

denumire: Floreşti, 

până la 17 febr. 1968 

7. Măceşu 

8. Pojogeni 

9. Rogojeni 

10. Ştefăneşti 


24


C. COMUNE 

Nr.crt./Denumirea comunei 

Satele componente 

1 2 



6. Scrada 

1 2 

7. Scurtu 

1. ALBENI 1. ALBENI - menţionat documentar la 30 iunie 1486 

10. BÎLTENI 1. BÎLTENI 

2. Bîrzeiu de Gilort 

2. Cocoreni 

3. Bolboceşti 

3. Moi 

4. Doseni 

4. Peşteana-Jiu – menţionat documentar în sec. XVI 

5. Mirosloveni 

5. Rovinari 

6. Pruneşti 

6. Vlăduleni 

2. ALIMPEŞTI 1. ALIMPEŞTI 

11. BOLBOŞI 1. BOLBOŞI 

2. Ciupercenii de Olteţ – vechea denumire: Ciuperceni până la 17 

2. Bălăceşti 

feb. 1968 

3. Bolboasa 

3. Corşoru 

4. Igirosu 

4. Nistoreşti 

5. Miclosu 

5. Sîrbeşti 

6. Ohaba-Jiu 

3. ANINOASA 1. ANINOASA 

7. Valea – vechea denumire: Conace până la 1 ian. 1965 

2. Bobaia 

12. BORĂSCU 1. BORĂSCU – vechea denumire a satului şi a comunei a fost Livada între 

3. Costeşti 

1 ian. 1965 şi 17 feb. 1968 

4. Groşerea 

2. Baniu 

5. Sterpoaia 

3. Calapăru – vechea denumire: Calapăru de Sus până la 17 feb. 1968 

4. ARCANI 1. ARCANI 

4. Gura-Menţi 

2. Cîmpofeni 

5. Menţii din Dos 

3. Sănăteşti 

6. Miluta 

4. Stroieşti 

7. Scoruşu 

5. BAIA DE FIER 1. BAIA DE FIER – menţionat documentar în 1480 

13. BRĂNEŞTI 1. BRĂNEŞTI – menţionat documentar în sec. XVI 

2. Cernădia 

2. Bădeşti 

6. BĂLĂNEŞTI 1. VOITEŞTII DIN VALE 

3. Brebenei 

2. Bălăneşti 

4. Capu Dealului 

3. Blidari 

5. Gilortu – vechea denumire: Valea lui Cîine până la 1 ian. 1965 

4. Cînepeşti 

6 . Pîrîu 

5. Glodeni 

14. BUMBEŞTI-JIU 1. BUMBEŞTI-JIU menţionat documentar ca aşezare rurală la 14 sept. 

6. Ohaba 

1696 

7. Voiteştii din Deal 

2. Curtişoara - atestat documentar în sec. XV 

7. BĂRBĂTEŞTI – 1. BĂRBĂTEŞTI – menţionat documentar la 4 septembrie 1520 

3. Lăzăreşti 

2. Musculeşti – vechea denumire: Sărăcineşti până în secolul XIX 

4. Pleşa – vechea denumire: Porceni Birnici până la 1 ian. 1965 

3. Petreşti – menţionat documentar la 15 iunie 1504 

5. Tetila 

4. Socu – menţionat documentar în anul 1746 

15. BUMBEŞTI-PIŢIC 1. BUMBEŞTI-PIŢIC – vechea denumire: Bumbeşti până la 17 feb. 1968 

8. BENGEŞTI-CIOCADIA 1. BENGEŞTI – atestat documentar în sec. XV; vechea denumire: 

2 . Cîrligei 

Bengeştii de Mijloc până la 17 feb. 1968 

3. Poienari 

2. Bălceşti 

16. BUSTUCHIN 1. BUSTUCHIN 

3. Bircii 

2. Cionţi 

4. Ciocadia 

3. Motorgi 

9. BERLEŞTI 1. BERLEŞTI 

4. Nămete 

2. Bîrzeiu 

5. Poieniţa 

3. Gîlceşti 

6. Poiana- Seciuri – vechea denumire: Poiana până la 17 feb. 1968 

4. Lihuleşti 

7. Pojaru 

5. Pîrîu Viu 

8. Valea Pojarului – vechea denumire: Strâmba până la 1ian. 1965 


25






1 2 

1 2 

17. CĂPRENI 1. CĂPRENI – vechea denumire: Căprenii de Mijloc 

7. Slămneşti 

2. Aluniş – vechea denumire: Scurtu până la 17 feb. 1968 

8. Slăvuţa 

3. Brăteşti 

9. Urda de Jos 

4. Bulbuceni 

10. Văluţa – vechea denumire: Văluţa de Sus 

5. Cetatea – vechea denumire: Călugăru până la 1 ian. 1965 

23. DĂNCIULEŞTI 1. Dănciuleşti 

6. Cornetu 

2. Bibuleşti 

7. Dealu Spirei 

3. Hălăngeşti 

8. Satu Nou 

4. Obîrşia 

18. CĂTUNELE 1. CĂTUNELE 

5. Petrăchei – vechea denumire: Petrăcheşti 

2. Dealu Viilor – vechea denumire: Capu Dealului până la 17 feb. 1968 

6. Rădineşti 

3. Lupoaia 

7. Zăicoiu 

4. Steic 

24. DĂNEŞTI 1. DĂNEŞTI 

5. Valea Mănăstirii 

2. Barza 

6. Valea Perilor – vechea denumire: Bîrzuica 

3. Botorogi 

19. CIUPERCENI 1. CIUPERCENI 

4. Brătuia – vechea denumire: Brătuia-Lazu până la 17 feb. 1968 

2. Boboieşti 

5. Bucureasa 

3. Peşteana-Vulcan 

6. Merfuleşti 

4. Priporu 

7. Şasa 

5. Strîmba-Vulcan – vechea denumire: Sărdăneşti-Strâmba 

8. Trocani 

6. Vîrtopu 

9. Ţîrculeşti 

7. Zorzila 

10. Ungureni 

20. CÎLNIC 1. Cîlnic 

11. Văcarea 

2. Cîlnicu de Sus – vechea denumire: Rudăria până la 1 ian. 1965 

25. DRĂGOTEŞTI 1. DRĂGOTEŞTI 

3. Didileşti 

2. Corobăi 

4. Găleşoaia 

3. Trestioara 

5. Hodoreasca 

26. FĂRCĂŞEŞTI 1. FĂRCĂŞEŞTI 

6. Pieptani 

2. Fărcăşeşti-Moşneni 

7. Pinoasa 

3. Peşteana de Jos 

8. Stejerei 

4. Rogojel 

9. Vîlceaua 

5. Roşia-Jiu 

21. CRASNA 1. CRASNA – atestat documentar în anul 1486; vechea denumire: Crasna- 

6. Timişeni 

Ungureni până la 17 feb. 1968 

7. Valea cu Apă 

2. Aninişu din Deal 

27. GLOGOVA 1. IORMĂNEŞTI 

3. Aninişu din Vale 

2. Cămuieşti 

4. Buzeşti 

3. Cleşneşti 

5. Cărpiniş 

4. Glogova 

6. Crasna din Deal 

5. Olteanu 

7. Drăgoieşti 

28. GODINEŞTI 1. GODINEŞTI - menţionat decumentar în anul 1904 

8. Dumbrăveni – vechea denumire: Turbaţi până la 1 ian. 1965 

2. Arjoci 

9. Radoşi 

3. Chiliu 

22. CRUŞEŢ 1. CRUŞEŢ – vechea denumire: Mierea Birnici 

4. Cîlceşti 

2. Bojinu 

5. Pîrîu de Pripor 

3. Marineşti 

6. Pîrîu de Vale – vechea denumire Pîrîu 

4. Măiag – vechea denumire: Stejaru până la 17 feb. 1968 

7. Rătez 

5. Mierea 

29. HUREZANI 1. HUREZANI 

6. Miericeaua 

2. Busuioci 


26






1 2 

1 2 

3. Pegeni 

10. Valea Racilor 

4. Plopu 

38. PADEŞ 1. CĂLUGĂRENI 

5. Totea de Hurezani 

2. Apa Neagră 

30. IONEŞTI 1. IONEŞTI 

3. Cerna-Sat 

2. Gura Şuşiţei 

4. Cloşani 

3. Ilieşti 

5. Motru Sec 

4. Picu 

6. Orzeşti 

31. JUPÎNEŞTI 1. JUPÎNEŞTI 

7. Padeş 

2. Boia 

8. Văieni 

3. Pîrîu Boia 

39. PEŞTIŞANI 1. PEŞTIŞANI – menţionat documentar în anul 1525 

4. Vidin 

2. Boroşteni 

5. Vierşani 

3. Brădiceni – menţionat documentar la 30 aprilie 1518 

32. LELEŞTI 1. LELEŞTI – menţionat documentar în sec. XV 

4. Frînceşti 

2. Frăteşti – menţionat documentar în sec. XVI 

5. Gureni – vechea denumire: Gureni-Hobiţa 

3. Rasoviţa 

6. Hobiţa – menţionat documentar la 30 aprilie 1518 

33. LICURICI 1. LICURICI 

7. Seuca – menţionat documentar la 20 septembrie 1604 

2. Frumuşei 

40. PLOPŞORU – menţionarea 1. PLOPŞORU 

3. Negreni 

documetară a localităţilor 2. Broşteni 

4. Totea – vechea denumire: Totea de Vladimir până la 17 feb. 1968 

componente datează din anul 3. Broştenii de Jos 

34. LOGREŞTI 1. TÎRGU LOGREŞTI – vechea denumire: Logreşti-Birnici 

1496 

4. Ceplea 

2. Colţeşti 

5. Cursaru 

3. Frunza – vechea denumire: Ţăndăleşti până la 1 ian. 1965 

6. Deleni 

4. Logreşti – Moşteni 

7. Izvoarele 

5. Măru 

8. Olari 

6. Popeşti 

9. Piscuri 

7. Seaca 

10. Sărdăneşti 

35. MĂTĂSARI 1. MĂTĂSARI 

11. Văleni 

2. Brădet 

41. POLOVRAGI 1. POLOVRAGI – menţionat documentar în anul 1480 

3. Brădeţel 

2. Racoviţa – menţionat documentar în anul 1502 

4. Croici 

42. PRIGORIA 1. PRIGORIA 

5. Runcurel 

2. Bucşana 

36. MUŞETEŞTI 1. MUŞETEŞTI 

3. Burlani 

2. Arşeni 

4. Călugăreasa 

3. Bîrcaciu 

5. Dobrana 

4. Gămani 

6. Negoieşti 

5. Grui 

7. Zorleşti 

6. Stănceşti 

43. ROŞIA DE AMARADIA 1. ROŞIA DE AMARADIA – vechea denumire: Roşia de Sus până la 

37. NEGOMIR 1. NEGOMIR 

17 febr. 1968 

2. Artanu 

2. Becheni 

3. Bohorel 

3. Dealu Viei 

4. Condeieşti 

4. Ruget 

5. Nucetu – denumiri vechi: Racii de Strîmba, Strîmba până la 1 ian. 1965 

5. Seciurile – vechea denumire: Poeniţa-Seciuri 

6. Orzu 

6. Stejaru 

7. Paltinu 

7. Şitoaia 

8. Raci 

44. RUNCU 1. RUNCU 

9. Ursoaia 

2. Bîlta 


27






1 2 

1 2 

3. Bîltişoara 

7. Ştiucani 

4. Dobriţa 

8. Tehomir 

5. Răchiţi 

51. STĂNEŞTI 1. STĂNEŞTI 

6. Suseni 

2. Alexeni 

7. Valea Mare 

3. Bălani 

45. SAMARINEŞTI 1. SAMARINEŞTI 

4. Căleşti 

2. Băzăvani 

5. Curpen 

3. Boca 

6. Măzăroi – vechea denumire: Cernădia până la 17 feb. 1968 

4. Duculeşti 

7. Obreja 

5. Larga 

8. Pîrvuleşti 

6. Ţirioi 

9. Vaidei – vechea denumire: Merişorii între 1 ian. 1965 – 17 feb. 1968 

7. Valea Bisericii 

10. Vălari 

8. Valea Mică – vechea denumire: Valea Mare până la 17 feb. 1968 

52.STEJARI 

1. STEJARI – denumirea satului şi a comunei Stejari a fost până la 1 ian. 

9. Valea Poienii 

1965 Cordeşti, după care s-au numit Stejarul până la 17 feb. 1968 

46. SĂCELU 1. SĂCELU 

2. Baloşani 

2. Blahniţa de Sus – vechea denumire: Purceleni până la 1 ian. 1965 

3. Bădeşti 

3. Hăieşti 

4. Dealu Leului 

4. Jeriştea – vechea denumire: Murdari până la 1 ian. 1965 

5. Piscoiu 

5. Maghereşti – vechea denumire: Maghereştii din Deal până la 17 feb. 

6. Popeşti-Stejari – denumire veche: Popeşti până la 17 feb. 1968 

1968 

53. STOINA 1. STOINA 

47. SĂULEŞTI 1. SĂULEŞTI – vechea denumire: Brătieşti 

2. Ciorari 

2. Bibeşti 

3. Mieluşei – vechea denumire: Mieluşei-Ulmetu 

3. Dolceşti 

4. Păişani 

4. Purcaru 

5. Toiaga 

48. SCOARŢA 1. SCOARŢA 

6. Ulmet 

2. Bobu 

7. Urda de Sus 

3. Budieni 

54. TELEŞTI 1. TELEŞTI – menţionat documentar în 1483; vechea denumire: Teleşti- 

4. Cerătu de Copăcioasa 

Birnici până la 17 feb. 1968 

5. Cîmpu Mare 

2. Buduhala 

6. Colibaşi 

3. Şomăneşti 

7. Copăcioasa 

55. TISMANA 1. TISMANA – menţionat documentar în anul 1377 

8. Lazuri 

2. Celei 

9. Lintea 

3. Costeni 

10. Mogoşani – menţionat documentar la 18 ianuarie 1480 

4. Gornoviţa 

11. Pişteştii din Deal 

5. Isvarna 

49. SCHELA 1. SÎMBOTIN 

6. Pocruia – menţionat documentar în timpul lui Mircea cel Bătrân(1386- 

2. Arsuri 

1418) 

3. Gornăcel – vechea denumire: Porceni Moşteni până la 1 ian. 1965 

7. Racoţi 

4. Pajiştele 

8. Sohodol 

5. Schela 

9. Topeşti 

50. SLIVILEŞTI 1. SLIVILEŞTI 

10. Vîlcele 

2. Cojmăneşti 

11. Vînăta 

3. Miculeşti 

56. TURBUREA 1. TURBUREA – vechea denumire: Turburea de Jos până la 17 feb. 1968 

4. Strîmtu 

2. Cocorova 

5. Sura 

3. Poiana – atestat documentar în anul 1654; vechea denumire: Poiana de 

6. Şiacu 

Sus 


28




UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ DIN JUDEŢUL 

1 2 

GORJ ÎN PERIOADA 1968-2009 

4. Spahii 

5. Şipotu 

M = municipiu O = oraş CS = comună suburbană a mun. Tîrgu Jiu C = comună S = sat 

57. TURCENI 1. TURCENI – vechea denumire: Turcenii de Sus, până la 17 feb. 1968; 

Denumirea 

L 2/1968 + L 2/1989 DL 38/1990 Recensământ 

menţionat documentar în anul 1529 

UATB 

L 55/1968 

1992 

Situaţia 2009 

2. Gîrbovu 

1 2 3 4 5 6 7 

3. Jilţu 

1. Mun. Tîrgu Jiu M M M M M 

4. Murgeşti 

2. Mun. Motru O O O O M (înfiinţat 

prin 

5. Strîmba-Jiu – menţionat documentar în sec. XVI; vechea denumire între 

L180/2000) 

1 ian 1965 – 17 feb. 1968: Gârbovu de Sus 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu C O 

O O O 

6. Valea Viei 

înfiinţat prin 

58. ŢÎNŢĂRENI 1. ŢÎNŢĂRENI 

L2/1989 

2. Arpadia 

4 Oraş Novaci O O O O O 

3. Chiciora 

5 Oraş Rovinari S 

O 

O O O 

în comuna înfiinţat prin 

4. Floreşti 

Bîlteni Decretul de stat 

59. URDARI 1. Urdari – vechea denumire: Urdarii de Jos până la 17 feb. 1968 

nr. 336/1981(sat 

2. Fîntînele – vechea denumire: Stejarul până la 17 feb. 1968 

component nou 

3. Hotăroasa 

înfiinţat Vîrţ*) 

60. VĂGIULEŞTI 1. VĂGIULEŞTI 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti O O O O O 

7 Oraş Tismana C C C C O (înfiinţat 

2. Cîrciu 

prin 

3. Covrigi 

L83/2004) 

4. Murgileşti 

8 Oraş Turceni C C C C O (înfiinţat 

5. Valea Motrului – vechea denumire: Valea Rea până la 1 ian. 1965 

prin 

61. VLADIMIR 1. ANDREEŞTI 

L83/2004) 

2. Frasin 

9 Oraş Ţicleni O O O O O 

10 Com. Albeni C Com. 

C C C 

3. Valea Deşului 

Albeni-Prigoria 

4. Vladimir – atestat documentar în sec. XVI 

11 Com. Alimpeşti C C C C C 

12 Com. Aninoasa C C C C C 

13 Com. Arcani C C C C C 

14 Com. Baia De Fier C C C C C 

15 Com. Bălăneşti C C C C C 

16 Com. Băleşti C.S. 

C C C C 

M. Tîrgu-Jiu 

17 Com. Bărbăteşti C C C C C 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia C C C C C 

19 Com. Berleşti C C C C C 

20 Com. Bîlteni C C 

C C C 

diminuată prin 

Decretul de 

stat nr. 

336/1981 

21 Com. Bolboşi C în com. C C C 

Borăscu-Bolboşi 

22 Com. Borăscu C Com. 

C C C 

Borăscu-Bolboşi 

23 Com. Brăneşti C ** C C C 

24 Com. Bumbeşti-Piţic C C C C C 

25 Com. Bustuchin C C C C C 

26 Com. Căpreni C Com. Căpreni- C C C 

Hurezani 


29


Denumirea 

L 2/1968 + L 2/1989 DL 38/1990 Recensământ Situaţia 2009 

Denumirea 

L 2/1968 + L 2/1989 DL 38/1990 Recensământ Situaţia 2009 

UATB 

L 55/1968 

1992 

UATB 

L 55/1968 

1992 

1 2 3 4 5 6 7 

1 2 3 4 5 6 7 

27 Com. Cătunele C ** C C C 

67 Com. Ţînţăreni C C C C C 

28 Com. Ciuperceni C C C C C 

68 Com. Urdari C Com. Urdari- C C C 

29 Com. Cîlnic C Com. 

C C C 

Fărcăşeşti 

Cîlnic-Teleşti 

69 Com. Văgiuleşti C C C C C 

30 Com. Crasna C C C C C 

70 Com. Vladimir C C C C C 

31 Com. Cruşeţ C C C C C 

TOTAL UATB, din care: 69 56 70 70 70 

32 Com. Dănciuleşti C C C C C 

Municipii 1 1 1 1 2 

33 Com. Dăneşti C C C C C 

Oraşe 4 6 6 6 7 

34 Com. Drăgoteşti C ** C C C 

Comune suburbane ale M. 

3 - - - - 

35 Com. Drăguţeşti C.S. 

C C C C 

M. Tîrgu-Jiu 

36 Com. Fărcăşeşti C în com. Urdari- C C C 

Fărcăşeşti 

37 Com. Glogova C C C C C 

38 Com. Godineşti C ** C C C 

39 Com. Hurezani C în com. 

C C C 

Căpreni- 

Hurezani 

40 Com. Ioneşti C ** C C C 

41 Com. Jupîneşti C ** C C C 

42 Com. Leleşti C C C C C 

43 Com. Licurici C C C C C 

44 Com. Logreşti C C C C C 

45 Com. Mătăsari C C C C C 

46 Com. Muşeteşti C * C C C 

47 Com. Negomir C C C C C 

48 Com. Padeş C C C C C 

49 Com. Pestişani C C C C C 

50 Com. Plopşoru C C C C C 

51 Com. Polovragi C C C C C 

52 Com. Prigoria C în comuna C C C 

Albeni-Prigoria 

53 Com. Roşia de Amaradia C C C C C 

54 Com. Runcu C C C C C 

55 Com. Sămărineşti C * C C C 

56 Com. Săcelu C C C C C 

57 Com. Săuleşti C C C C C 

58 Com. Scoarţa C C C C C 

59 Com. Schela C Com. Schela- C C C 

Turcineşti 

60 Com. Slivileşti C C C C C 

61 Com. Stăneşti C C C C C 

62 Com. Stejari C C C C C 

63 Com. Stoina C C C C C 

64 Com. Teleşti C în com. Cîlnic- 

Teleşti; 

diminuată în 

1981 – vezi 

Rovinari 

C C C 

65 Com. Turburea C C C C C 

66 Com. Turcinesti C.S. 

C C C 

M. Tîrgu-Jiu 

în com. 

Schela- 

Turcineşti 

Tîrgu Jiu 

Comune 61 49 63 63 61 

* - Vîrţ(Vîrţu) – sat care a fost desfiinţat a.q. 1968 şi a fost înglobat în satul Şomăneşti, com. Teleşti; s-a reînfiinţat prin 

Decretul de stat nr. 336/1981, ca sat component al oraşului Rovinari 

** – Comune al căror nume nu apare în anexa Legii nr. 2 din 18/04/1989, publicată in Buletinul Oficial nr. 15 din 

25/04/1989; în lege nu este precizat U.A.T.B. în care au fost incluse în perioada 18.04.1989-22.01.1990. 

Sursă: http://www.gorj.insse.ro/main.phpid=436 


30


Munţii Vâlcan situaţi în nord-vestul judeţului, între râurile Jiu şi Motru au înălţimi care variază 

A.2. CADRUL NATURAL 

între 1945 m, Vârful Orlea şi 400-500 m pe linia localităţilor Porceni-Curpen-Dobriţa-Valea Mare- 

Boroşteni-Pocruia-Padeş. Culmile sunt uşor accesibile, cu plaiuri deschise presărate cu numeroase 

A.2.1. Relieful 

stâne. Aceşti munţi au un aspect asimetric, terminându-se brusc spre Depresiunea Petroşani şi în trepte 

spre Depresiunea Subcarpatică Gorjenă (Olteană). Sunt alcătuiţi predominant din şisturi cristaline în 

care apar intruziuni de granite. Plaiurile unduitoare ale Platformei Gornoviţa sunt locuite din 

preistorie, platforma fiind fragmentată de afluenţii Jiului, Tismana, Bistriţa, Sohodol şi Şuşiţa care îşi 

au obârşia în platforma înaltă. Masivul este în mare parte împădurit, exceptând bordura calcaroasă 

sudică cu formaţiuni endo şi exocarstice, unde Platforma Gornoviţa situată deasupra umerilor calcaroşi 

are mare extindere. Calcarele sunt de vârstă jurasică. 

A.2.1.1 Relieful, specificităţi, influenţe 

Formele de relief ale teritoriul judeţului Gorj sunt reprezentate prin 3 mari unităţi fizicogeografice 

care coboară în trepte de la nord la sud: Munţii Carpaţi reprezentaţi prin versanţii sudici ai 

Munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, ce aparţin Carpaţilor Meridionali, Subcarpaţii Getici, partea 

dintre Motru şi Olteţ cunoscuţi şi sub numele de Subcarpaţii Gorjului, precum şi dealurile colinare din 

jumătatea sudică a judeţului, aparţinătoare Piemontului Getic. Altitudinea maximă a reliefului se 

înregistrează în Vârful Parângul Mare (2518 m) iar cea mai mică pe Valea Jiului, la sud de localitatea 

Ioneşti (100 m), rezultând o diferenţă de altitudine între cele două puncte de 2.418 m. 

Munţii Gorjului reprezintă 30% din suprafaţa judeţului, ocupă partea nordică a acestuia şi au avut 

o evoluţie comună cu Carpaţii Meridionali din care fac parte. Versanţii sudici ai acestor munţi se 

desfăşoară în trepte corespunzătoare celor trei platforme: Borăscu, Râul Şes, Gornoviţa (Posea şi 

colab., 1974, Velcea şi Roşu, 1982, Geografia României, vol. III, 1987) studiate pentru prima dată şi 

denumite de geograful francez Emanuel de Martone în 1907. 

Munţii Parâng ocupă partea de nord-est a judeţului între Jiu şi Olteţ având orientarea culmii de la 

vest la est şi o altitudine maximă în Vârful Parângul Mare de 2518 m. Sub culmile muntelui îşi au 

obârşia ape ca Sadu, Galbenul, Olteţul. Înălţimile de peste 2.000 m sunt presărate cu urme ale 

gheţarilor: văi, morene, creste stâncoase, grohotişuri, etc. Relieful glaciar din Munţii Parâng este 

considerat a fi cel mai dezvoltat din Carpaţii Meridionali; acest tip de relief prin formele sale atestând 

existenţa ultimelor două faze glaciare: Riss şi Wurm (Velcea şi Savu, 1982). Cele mai dezvoltate 

reliefuri glaciare relicte se păstrează în bazinele superioare ale Jieţului, Lotrului, Latoriţei, Gilortului. 

Constituţia geologică este dominată de roci cristaline. Cristalinul Parângului este un cristalin de gradul 

II, care cuprinde atât roci eruptive cât şi roci cristaline-şisturi. Dintre rocile eruptive predomină 

granitul şi dioritul. Granitul se întâlneşte pe întreaga bordură meridională, dar se întâlnesc şi treceri 

spre gnaisuri, amfibiolite etc. Este de remarcat prezenţa în aceasta zonă a unor şisturi filitoase şi 

grafitoase, cu apariţii lenticulare de grafit curat, situat între izvoarele Olteţului şi Galbenului. Pe 

spinările înalte ale Parângului, după cutările hercinice, a intervenit o puternică eroziune, care a subţiat 

placa de şisturi, în unele locuri depozitele mării mezozoice fiind depuse direct pe eruptiv (granit). 

Vârsta acestor granite este postperminană (Oncescu, 1968). Plaiurile din aceşti munţi sunt mai puţin 

fragmentate de ape şi coboară până la altitudinea de 600-700 m de-a lungul linie situate la nord de 

localităţile Muşeteşti, Crasna, Cărpiniş, Novaci, Polovragi. Pe văile Galbenului şi Olteţului, înainte de 

ieşirea acestora din munţi, peisajul se diversifică, apar impunătoarele chei cu cele două peşteri, Peştera 

Muierilor şi Peştera Polovragi şi alte forme ale reliefului carstic. În acest sens, pe aceste roci dure s-au 

putut păstra platformele de eroziune. Între 1800-2200 m platforma Borescu, 1400-1600 m platforma 

Râu Şes şi între 800-1000 m platforma Gornoviţa. Aceste platforme, adevărate şesuri montane 

(Baranovsky şi Neamu, 1971) sunt folosite ca fâneţe (Gornoviţa) şi pentru păşunat. 

În colţul nord-vestic al judeţului se desfăşoară versantul sudic al Munţilor Godeanu (Vârful 

Godeanu 2230 m), cu aspectul lor de platoşă cu abrupturi puternice şi prezenţa reliefului glaciar pe 

marile înălţimi. 

Munţii Godeanu se desfăşoară pe o arie îngustă, în partea de nord-vest a judeţului. Culmile 

muntoase au altitudini medii între 1.800-2.000 m. Varietatea peisajului este dată de netezimea 

platformelor de eroziune, aspectul mai greoi ai culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile 

calcaroase prezente şi aici au condus la apariţia unor forme carstice deosebite: Cheile Cernei, Cheile 

Cernişoarei, Peştera cu Corali. Altitudinea mare, versanţii abrupţi şi văile puternic adâncite, ca şi lipsa 

unor bazinete depresionare, au impus restricţii la apariţia şi dezvoltarea aşezărilor umane în zona 

montană. Singura localitate din zona montană este Cerna-Sat, situată în bazinul superior al Cernei. 

Legătura dintre Oltenia şi Transilvania pe teritoriul judeţului Gorj se realizează prin următoarele 

trecători: 

‣ Trecătoarea Lainici începe la nord de oraşul Bumbeşti Jiu şi se termină la sud de Iscroni 

urmând defileul îngust al Jiului, desparte Munţii Vâlcan de Munţii Parâng. Are o lungime de 29 km şi 

este străbătută de DN 66 şi de o cale ferată simplă electrificată. În caz de avariere, varianta alternativă 

este itinerariul Târgu Jiu-Turcineşti-Schela-Pasul Vâlcan-Iscroni sau Runcu-Cheile Sohodolului- 

Câmpu lui Neag. 

‣ Trecătoarea Novaci-Sebeş face legătura între Oltenia şi Depresiunea Sebeşului. Începe la 

ieşirea nord Novaci şi se termină la sud de Petreşti (judeţul Alba) urmând pe cea mai mare parte 

traseul râului Sebeş, desparte Munţii Căpăţânii, Lotrului şi Udinului de Munţii Parâng şi Sebeş. Are o 

lungime de 117 km şi este străbătută de DN67C. 

Subcarpaţii Gorjului sunt situaţi în partea centrală a judeţului ocupând circa 34% din suprafaţa 

sa; situaţi între Motru şi Olteţ sunt formaţi din două şiruri de dealuri paralele cu lanţul muntos din 

nord, dublate de două şiruri de depresiuni sau ulucuri depresionare. Primul uluc depresionar, cunoscut 

şi sub denumirea de Depresiunea Subcarpatică Olteană, se află chiar la poalele muntelui, fiind pus în 

evidenţă de abruptul şi roca dură a acestuia şi este format din Depresiunea Polovragi pe Olteţ, 

Depresiunea Cernădiei, Depresiunea Novaci pe Gilort, Depresiunea Bumbeşti pe Jiu, Depresiunea 

Stăneşti pe Şuşiţa Verde, Depresiunea Runcu pe Jaleş, Depresiunea Brădiceni pe Bistriţa, Depresiunea 

Celei pe Tismana şi Depresiunea Padeş pe Motru. Aceste depresiuni cu fundul plat şi cu un climat de 

adăpost sunt folosite pentru culturile agricole şi sunt intens populate. Aceste depresiuni s-au format 


31


prin eroziune diferenţială într-o arie sinclinală puternic fracturată ca un mic graben. Râurile la ieşirea 

din munte au întâlnit roci mai puţin dure şi astfel si-au putut largi valea şi au creat terase puţin înalte 

(Tufescu, 1966). Al doilea uluc depresionar, cunoscut în literatura geografică şi sub numele de 

Depresiunea intracolinară sau Târgu Jiu-Câmpu lui Neag are ca limită vestică Depresiunea Ciuperceni 

iar spre est pătrunde pe Valea Câlnicului până dincolo de Albeni. 

Alternanţa culoarelor depresionare, larg extinse, cu cele deluroase, bine individualizate, coborârea 

generală a înălţimilor de la est la vest, ca şi de la nord la sud, şi dependenţă de acelaşi nivel de bază 

local dat de valea Jiului sunt caracteristicile morfologice principale reflectate evident în peisajul 

regiunii (Geografia României, vol. IV). Structurile cutate din partea sudică a Subcarpaţilor Gorjului, în 

special între Jiu şi Olteţ conţin petrol,iar formaţiunile pliocene zăcăminte de lignit (Geografia 

României, vol. IV). 

Depresiunea Polovragi prezintă aspectul unui pod de terasă, formată în perioada când Olteţul şi 

Tărâia divagau la ieşirea din munte, pendulându-şi cursul când spre Bengeşti când spre Racoviţa- 

Cerna (Baranovsky şi Neamu, 1971). Terasa aceasta înclină dinspre Olteţ spre Tărâia. 

Depresiunea Cernădiei se întinde în continuare spre vest, cu aspect de interfluviu, cu uşoare 

lăsări axiale, lăsări folosite de şoseaua judeţeană Novaci- Cernădia- Baia de Fier. 

Depresiunea Novaci este asemănătoare întrucâtva Depr. Polovragi. Ea este determinată de 

existenţa pieţei de adunare a apelor, în care Gilortul primeşte ca afluenţi pe Scăriţa, Gilorteţul şi 

Lometea. Extensiunea maximă sub formă de câmp neted se află la confluenţa Gilortului cu Gilorteţul, 

în rest depresiunea se prezintă sub formă de interfluvii (Baranovsky şi Neamu, 1971). 

Depresiunea Stănceşti – Aninişu este o depresiune deluroasă, vălurită, cu mici lărgiri de văi în 

zona sedimentelor nisipoase de vârstă miocenă. Trecerea de la rocile cristaline, mai dure, la cele 

sedimentare a determinat accelerarea eroziunii laterale şi astfel formând unele mici bazinete 

depresionare secundare pe râurile Aniniş, Cărpiniş, Crasna, Drăgoeşti şi Stănceşti. 

Pe teritoriul judeţului Gorj se mai întâlneşte şi un al doilea şir de depresiuni, cunoscute în literatura 

geografică sub numele de Depresiunea Intracolinară. Din rândul acestora se evidenţiază Depr. 

Intracolinară Tg. Jiu – Câmpu Mare precum şi Depr. Intracolinară dintre Jiu şi Motru care se întinde 

pe o lungime de 60 km şi pe o lăţime de 5-18 km. 

Depr. Tg. Jiu – Câmpu Mare este o zonă de subzistenţă (scufundare), care se caracterizează prin 

prezenţa unei largi pieţe de adunare a apelor, lărgimea considerabilă a paturilor aluvionare şi grosimea 

mare a aluviunilor, toate acestea denotând un intens proces de acumulare de aluviuni, existenţa unui 

accentuat proces de meandrare şi despletire a tuturor cursurilor care converg aici şi apariţia a 

numeroase albii prăsite, justificând în acest fel marea extensiune a teraselor şi o suprafaţă largă de 

divagare. (Baranovsky şi Neamu, 1971, Velecea şi Savu, 1982, Tufescu, 1966). 

În zona Subcarpaţilor sunt incluse şi grupurile piemontane, adevărate contraforturi ce racordează 

nivelul Platformei Gornoviţa cu zona deluroasă, interfluviile fiind formate în special din pietrişuri. Şi 

în cazul dealurilor subcarpatice se observă distribuţia lor pe două şiruri. Primul şir de dealuri sunt 

numite generic dealuri subcarpatice piemontane sau Dealurile Gorjului. Structura lor este cutată, la 

fel ca şi în restul Subcarpaţilor, chiar dacă această structură cutată nu este atât de evidentă ca şi în 

cazul Subcarpaţilor Curburii. Aceste dealuri se află la contactul cu ulucul depresionar submontan 

respectiv al doilea şir de depresiuni – depresiunea intracolinară, alcătuind o adevărată mediană cutată 

(Tufescu, 1966). Râurile au fragmentat transversal această mediană deluroasă. Al doilea şir de dealuri 

se află între depresiunea intracolinară şi Piemontul Getic. Limita cu Piemontul Getic este foarte slab 

evidenţiată: “limita sudică, dinspre Piemontul Getic, este mai puţin evidentă şi pe alocuri chiar destul 

de dificil de precizat ca urmare a unităţii de evoluţie a reliefului subcarpatic şi piemontan, atât în faza 

constituirii piemontului, cât şi în aceea a sculptării cuaternare. Luându-se drept argument principal 

pentru fixarea limitei de sud cele mai nordice resturi de ale cuverturi piemontane care în mare parte 

corespund cu cele mai înalte puncte ale piemontului (prin asocierea cuverturii piemontane cu nisipuri 

romaniene mai rezistente la eroziune), se observă că aceasta (n.n limita) are un mers în zigzag, cu 

deplasări în sud în dreptul văilor principale şi înaintări spre nord pe interfluvii, urmărind în general, 

cuesta prin care piemontul se termină în sud” (Geografia României, vol. IV, pag. 232). V. Tufescu 

vede această limită cu Piemontul Getic un pic mai nuanţat: “limita spre Platforma Getică se prezintă, 

în genere, clară, cu un abrupt de cuestă orientat spre nord, evidenţiat prin fragmente de văi 

subsecvente la poale. Aşa este povârnişul nordic al Dealului Bujorescu, dinspre valea Tismanei şi 

Jiului, între Ciuperceni-Peşteana Jiu, precum şi cuesta tipică de la Ţicleni, de-a lungul unei văi 

subsecvente (Cioiana), sau cea aliniată pe stânga văii Câlnic de la est de Gilort. Treptat însă spre est, 

contactul acesta pierde din claritate[…] contactul spre Platforma Getică urmează linia de separare 

dintre dacian şi levantin, dincolo de care se pune clar în evidenţă structura monoclinală a 

Piemontului Getic” (Tufescu, 1966. pag. 184). Reprezentativ pentru dealurile subcarpatice externe, 

mai ales pentru judeţul Gorj, este Dealul Bran, cu o înălţime maximă de 333 m acesta prezintă un 

aspect netezit şi acoperit cu depozite de terasă, domină Podişul Getic aflat la sud printr-o cuestă mai 

înaltă cu 70-80 de m., dincolo de valea Cioiana (Badea, 1961 citat de Tufescu, 1966) 

Dealurile colinare din sudul judeţului aparţin Podişului Getic fiind formate din depozite 

sedimentare monoclinale cu structuri orizontale de vârstă mio-pliocenă. În aceste structuri îşi fac 

apariţia bogăţii ale subsolului, cele mai importante fiind lignitul, petrolul şi gazele de sondă. Numele 

de Podişul Getic este atribuit numai părţii păstrate ca formă de acumulare piemontană de vârstă 

villafrachiană (Geografia României, vol. IV citând din V. Mihăilescu, 1966), separat de munte prin 

apariţia ulterioară a Subcarpaţilor Getici (în cazul de faţă ne interesează Subcarpaţii Gorjului ca 

subunitate a Subcarpaţilor Getici) ca urmare a distrugerii cuverturii piemontane şi scoaterii în evidenţă 

a structurilor subcarpatice (L. Badea citat în Geografia României, vol. IV, 1992). Din cadrul 

Piemontului Getic, pe teritoriul judeţului Gorj se regăsesc următoarele subunităţi: Piemontul Motrului 

(parţial, la est de Motru – Dealurile Jilţului ), Gruiurile Jiului, culoarul Jiului şi Piemontul Olteţului 

puţin după râul Amaradia cunoscute în literatura geografică sub numele de Dealurile Amaradiei 

Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Gorj (Motru, Jiu, Gilort) împart aceste dealuri 

în următoarele grupe: 

- Dealurile (Piemontul) Motrului între Motru şi Jiu; se prezintă sub forma unor dealuri 

prelungi fragmentare cu direcţie nord-vest – sud-est, în conformitate cu înclinarea generală a 

piemontului. Aici sunt localizate unele din cele mai importante resurse de lignit. 

- Dealurile (Gruiurile Jiului) dintre Jiu şi Gilort; cunoscute local sub numele de Dealul Lung 

sau Dealul Muierii. Se prezintă sub formă triunghiulară, cu culmi prelungi. Cu toate că în mare 


32


parte sunt acoperite de păduri prezintă şi suprafeţe intens afectare de procese de degradare A.2.2. Clima 

actuale. 

- Dealurile (Piemontul) Olteţului între Gilort şi Olteţ cu subunitatea Dealurile Amaradiei. Este 

o unitate relativ omogenă, prezentând diferenţieri de la nord la sud şi de la vest la est. Sunt 

formaţi din pietrişuri şi nisipuri de diferite categorii. Se observă o înlocuire treptată de la nord 

la sud, a formaţiunilor predominant argiloase cu cele predominant nisipoase (Geografia 

României, vol. IV, 1992, pag. 400). 

Luncile Jiului şi Gilortului sunt bine dezvoltate cu lăţimi de 3-4 km, pe terasele acestora fiind 

înşirate numeroase localităţi rurale. 

În Piemontul Getic, rocile de solificare sunt formate în majoritate din marne, argile marnoase, 

precum şi din pietrişuri şi nisipuri. Procesele pedogenetice principale sunt procesele de alterare 

puternică a silicaţilor şi de migrare a produselor secundare de alterare. Solurile Piemontului Getic, în 

cea mai mare parte a lor , se caracterizează prin procese de alterare cu formare de argilă, acumulată în 

orizontul B, şi silice, acumulată rezidual în orizonturile A2 şi A1 şi în orizontul de humus (PAAR Gorj 

2009). 

Zona dealurilor Piemontului Getic, puternic împădurită, prezintă aproape toate varietăţile de soluri 

de pădure. Se mai întâlnesc de asemenea soluri în diverse grade de podzolire, iar în luncile râurilor şi 

pe terase soluri aluvionare aflate în diferite grade de solificare. 

Clima judeţului Gorj se caracterizează prin varietatea de nuanţe determinată de complexitatea 

reliefului precum şi prin diversitatea proceselor atmosferice condiţionate de poziţia geografică a 

judeţului faţă de principalele componente ale circulaţiei generale a atmosferei. În general clima este 

temperat continentală cu influenţe submediteraneene în partea de nord-vest şi nord-est. 

Climatul blând cu temperaturi moderate şi precipitaţii abundente se datorează şi circuitului maselor 

de aer sudice, sud-vestice dar şi vestice. Acestea cu originea în anticiclonul Azorelor, capătă după 

trecerea munţilor Banatului şi Mehedinţi un caracter foehnal, sosind pe teritoriul judeţului Gorj sub 

forma aerului cald şi uscat, îndeosebi primăvara, ceea ce determină de multe ori topirea rapidă a 

zăpezii de pe versanţii cu expunere estică şi sud-estică. Masele de aer în regim anticiclonal, provenite 

din anticiclonul siberian (nord-uralian) îşi pierd din excesivitate (răceală şi uscăciune). În literatura 

geografică se mai foloseşte şi termenul de climă temperat continentală de tranziţie (între clima 

temperată cu influenţe oceanice şi clima temperată continentală). Aici manifestându-se intr-un mod 

atenuat, nedeterminant, şi influenţele submediteraneene cât şi influenţele oceanice, dar şi cele 

temperat continentale excesive (Atlasul României, aut. Rey, Groza, Ianoş, Pătroescu, 2008, pag. 34). 

Caracteristicile climatice se diferenţiază şi altitudinal. Factorii geografici (relief, sol, vegetaţie, apa) 

contribuie la diferenţierea mai multor topoclimate. Astfel zona montană prezintă un climat 

caracteristic zonei înalte cu o pregnantă neuniformitate în repartiţia elementelor climaterice datorită 

neomogenităţii reliefului şi a orientării culmilor muntoase. 

Zona depresionară şi de dealuri din nordul judeţului fiind la adăpostul munţilor are o climă mai 

călduroasă. Aici se instalează un topoclimat sub-mediteranean care a favorizat şi dezvoltarea unor 

plante caracteristice ţărilor climatului sub-tropical (castanul dulce comestibil, liliacul sălbatic, iasomia, 

mojdreanul şi viţa de vie sălbatică – Geografia României, vol. I, 1982). În schimb se înregistrează 

inversiuni de temperatură, aerul rece şi umed acumulându-se la suprafaţa depresiunii ceea ce 

favorizează ceaţa, poleiul şi brumele, mai frecvente în perioada noiembrie-ianuarie. Direcţia 

predominată a vânturilor pentru Tg. Jiu sunt nord, nord-est şi sud-vest. Datorită calmului atmosferic 

din depresiuni, peste 70% din vânturile care bat în Tg. Jiu şi circa 50% din cele înregistrate pe dealuri 

nu depăşesc 1m/s (Geografia României, vol. IV). Condiţiile climatice sunt în general favorabile 

dezvoltării culturilor agricole, însă predominanţa solurilor cu fertilitate redusă influenţează direct 

proporţional productivitatea culturilor agricole. 

A.2.2.1 Regimul precipitaţiilor 

Precipitaţiile în medie anuală sunt de circa 750 mm/an în zona depresionară şi ajung până la circa 

1.200 mm /an în zona muntoasă înaltă. Lunar, cea mai mare cantitate de precipitaţii se produce în 

iunie, aproximativ 100 mm iar cea mai scăzută pentru depresiuni şi dealuri în ianuarie, aproximativ 60 

mm. Pentru această zonă, numărul de zile cu ploaie este în medie de 100 pe an iar a celor cu ninsoare 

de 20 pe an. 

Fig. 2: Treptele de relief în judeţul Gorj 


33


Tabel nr. 2: Distribuţia precipitaţiilor medii multianule (în mm.) pe anotimpuri 

Staţia Alt. Iarna Primavara Vara Toamna 

meteo absolută (XII-II) (III-V) (VI-VIII) (IX-XI) 

Cantitatea 

din 

semestrul 

cald 

Cantitatea 

medie 

anuală 

(mm) 

Perioada 

cu date 

directe 

Polovragi 532 m. 152,2 226,8 282,4 188,6 519 850 1952-2004 

Tg. 262 m. 132,7 181 200,8 144,7 390,6 659,2 1956-2004 

Logreşti 

Apa 258 m. 198,4 240,8 226,6 231,9 473,8 897,7 1896-2004 

Neagră 

Tg. Jiu 205 m. 162,9 194,7 223 181,7 427,7 762,3 1896-2004 

sursa: C. Savin - Râurile din Oltenia, vol. I, 2008 

Tabel nr. 3: Grosimea medie decadica a stratului de zăpadă (cm) 

Staţia meteo decada I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII INTERVAL 

OBSERVAT 

Tg. Jiu I 5,2 5,5 1,4 - - - - - - - - 3,5 1961-1982 

II 7,4 3 1,2 - - - - - - - - 0,9 1961-1982 

III 7,9 2,8 0,5 - - - - - - - 0,3 1,4 1961-1982 

Polovragi I 9,5 8,8 10,4 0,1 - - - - - - 0,1 1 1961-1982 

II 12,2 10,9 8,1 - - - - - - 0,1 5,4 1961-1982 

III 12,8 15,3 9,8 - - - - - - - 1 7,4 1961-1982 


Repartiţia teritorială a precipitaţiilor atmosferice este direct influenţată de varietatea formelor de 

relief mai ales prin altitudinea diferită se creează o etajare a cantităţilor de precipitaţii căzute, în cazul 

de faţă în Gorj. Cele mai mari cantităţi anuale s-au înregistrat la staţia Parâng (la altitudine de 1.200 

m) înregistrează o cantitate medie anuală de 951 mm/an. Este presupus că pe vârfurile cele mai înalte 

din Masivul Vâlcan, la altitudini de 1800 m, unde se găseşte maximul de condensare, valorile să 

depăşească 1000-1100 de mm/an. Astfel cu cât coborâm altitudinal şi cantitatea de precipitaţii scade. 

Se remarcă de asemenea apariţia celui de-al doilea maxim de precipitaţii în toamnă. La Tismana 

maximul de toamnă (259,9 mm) este aproape egal cu cel căzut în mai-iunie (vara) 262,9 mm. De 

asemenea se observă o scăderea a cantităţii de precipitaţii de la nord la sud, dar şi de la vest la est. În 

acest sens la Tismana media multianuală a precipitaţiilor este de 925 mm/an spre deosebire de Novaci 

unde această medie este de 863 mm/an. (Geografia României, vol. IV, pag. 236) Geografii au pus 

această scădere a precipitaţiilor de la vest la est pe seama diminuării influenţelor maselor de aer 

vestice. 

A.2.2.2 Temperaturile 

Temperatura medie anuală în întreaga zonă depresionară şi de dealuri a judeţului descreşte de la 

sud la nord în paralel cu creşterea în altitudine, având valori în medie de +11 0 C în depresiune şi +10 0 C 

în zona dealurilor subcarpatice. La poalele Vâlcanului temperatura medie anuală nu depăşeşte 6 0 C. 

Încălzirea de la o lună la alta se face mai rapid în vestul judeţului şi mai lent în est. 

În zona muntoasă temperaturile medii anuale descresc de la poale spre vârf fiind de +7 0 C la 600 m 

altitudine şi de -2 0 C la peste 2.400 m altitudine. Această situaţie este valabilă mai ales pentru Munţii 

Parâng şi Munţii Godeanu. Pentru Munţii Vâlcan care au altitudini mai mici şi culmi mai domoale, 

valorile temperaturilor şi a celorlalţi factori meteorologici sunt mai atenuate. Excepţii de la această 

regulă pot să apară în cazul zonelor cu calcar, unde din cauza albedoului temperaturile sunt ceva mai 

ridicate (0,5-1 0 C la medie) 

O analiză a temperaturilor pe anotimpuri ne arată că iarna este mai rece pe fundul depresiunilor, 

unde se produc puternice inversiuni de temperatură. Din observaţiile făcute de diverşi geografi şi 

meteorologi s-a constat ca pe înălţimi medii pe culmile netede ala dealurilor (Bran, Motrului, 

platforma Gornoviţa) temperatura medie a lunii ianuarie este cu 0,5 0 C până la 1,5 0 C mai ridicată decât 

în depresiuni. (Baranovsky şi Neamu, 1971). 

Vara încălzirea este accentuată, temperaturile medii depăşind 20 0 C în lunile iulie şi august. Aceste 

temperaturi sunt mai scăzute cu 5-6 0 C decât temperaturile medii înregistrate în aceleaşi luni în 

Câmpia Olteniei şi Câmpia Română. Teritoriul judeţului Gorj este caracterizat de toamne (octombrie) 

cu temperaturi medii lunare mai ridicate cu 1-2 0 C decât in aprilie. 

Staţia 

meteo 

Alt. 

abs 

Tabel nr. 4: Temperatura aerului. Medii multilunare şi multianuale (°C) 

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media 

multianulă 

Perioada 

de 

observaţii 

Polovragi 532 m. -2,2 -0,7 3,6 9,6 14,6 17,7 19,6 18,9 15,4 9,7 4,4 0 9,2 1952-2004 

Tg. 

Logreşti 

262 m. -2,1 -0,9 4 10,3 15,6 18,9 20,6 19,9 15,3 9,7 4,4 -0,1 9,7 1956-2004 

Apa 

Neagră 

258 m. -2,3 -0,5 4 9,7 14,9 18,4 20,4 19,7 15,4 9,8 4,3 -0,3 9,5 1896-2004 

Tg. Jiu 205 m. -2,7 -0,2 4,9 10,9 16,1 19,6 21,7 21 16,6 10,6 4,8 -0,1 10,2 1896-2004 

Sursa: C. Savin - Râurile din Oltenia, vol. I, 2008 

Tabel nr. 5: Amplitudinea termică (luna cea mai rece şi luna cea mai caldă) 

Staţia meteo Alt. absolută Ianuarie Iulie Amplitudinea medie multianuală 

Polovragi 532 m. -2,2 19,6 21,8 

Tg. Logreşti 262 m. -2,1 20,6 22,7 

Apa Neagră 258 m. -2,3 20,4 22,7 

Tg. Jiu 205m. -2,7 21,7 24,4 

Sursa: C. Savin - Râurile din Oltenia, vol. I, 2008 


34


A.2.2.3. Fenomene meteorologice extreme 

Procentul mare de calm atmosferic caracteristic zonelor depresionare (Târgu Jiu 53,2% pe an) 

contribuie alături de fenomenul de inversiune termică la stagnarea elementelor nocive din atmosferă şi 

în consecinţă la creşterea gradului de poluare a localităţilor, cu intensităţi direct proporţionale cu sursa 

de nocivitate. Alte fenomene meteorologice extreme pot fi menţionate îngheţurile timpurii (apariţia 

cea mai timpurie a fost pe 20 septembrie în Tg. Jiu) şi respectiv dispariţia târzie a acesteia (20 mai). 

Mai pot fi menţionate temperaturile extreme (ger /caniculă, vezi Tab. 10), dar şi ploile torenţiale (vezi 

Tab. 6). Seceta este un fenomen extrem a cărei prezenţă a dus ca în unii ani (în anul 2000) cantitatea 

de precipitaţii căzută să fie chiar cu 60% mai mică faţă de media multianuală. 

Tabel nr. 6: Cantităţile de precipitaţii căzute în anii cei mai secetoşi 

Staţia meteo Altit. abs. Nornal pp/an Anii cei mai 

secetoşi 

Pp. mm/an Deficit faţă de normal pp/an 

% 

1983 587,3 34,7 

Apa Neagră 258 m 898,8 

1988 605,3 32,7 

2000 338,1 62,4 

1992 383,4 41,9 

Tg. Logreşti 262 m 659,5 

1993 473,7 28,2 

2000 383,6 41,8 

1983 543,8 28,6 

Tg. Jiu 205 m 761,7 

1992 454,3 40,4 

2000 333,4 56,2 


A.2.3 Resursele de apă 

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2009, după AJM GORJ, sunt prezentate 

în tabelul de mai jos: 

Tabel nr. 7: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2009 

Judeţul 

Resursa de suprafaţă mii mc Resursa din subteran mii mc 

Sursa: APM Gorj 

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 

Gorj 2.047.000 507.946,6 545.000 17.988 

Realizarea volumelor de apă captate pe destinaţii în judeţul Gorj pe b.h. Jiu, conform Balanţei 

Apei pe 2009 sunt prezentate în tabelul următor: 

Tabel nr. 8: Volumele de apă captate pe destinaţii în judeţul Gorj 2009 

TRIM. I TRIM. II TRIM. III TRIM. IV TOTAL 

BAZINUL 

Specificaţie 

HIDROGRAFIC 

PRELEVAT 

Prelevat Prelevat Prelevat Prelevat 

2009 

populaţie 1.917 1.560,9 1.449,02 1.631,1 6.558,1 

industrie 115.659,8 110.615,7 134.955,2 135.301,4 496.532,2 

agricultura 1.734,5 1.760,8 881 480 4.856,3 

Total suprafaţa 

119.311,3 113.937,5 137.285,2 137.412,5 507.946,6 

râuri interioare 

BAZIN JIU 

populaţie 1.662,9 2.042,2 2.021,3 1.735,3 7.461,8 

industrie 2.558,2 2.735,0 2.700,5 2.275,0 10.268,8 

agricultura 86,2 30,4 75,4 65,1 257,3 

Total subteran 4.307,4 4.807,8 4.797,3 4.075,4 17.988,0 

TOTAL B.H. JIU 123.618,7 118.745,3 142.082,5 141.488 525.934,7 


Nr. 

crt 

Bazinul 

hidrografic 

Tabel nr. 9: Principalele bazine hidrografice 

Lungime curs de apa Lungime cursuri de apă 

principal (km) 

codificate (km) 

Suprafaţa bazinului 

hidrografic (kmp) 

1. JIU 141 1980 5131 

2. Cerna 25 103 231 

3. Olteţ 33 60 238 

TOTAL 199 2143 5 00 


Fig. 3: Repartiţia izotermelor în judeţul Gorj 


35


Cercetările hidrogeologice pentru alimentarea cu apă a mun. Tg. Jiu au furnizat date privind regimul 

A.2.3.1 Apele subterane 

apelor carstice din calcarele mezozoice ale Autohtonului de pe flancul sudic al Munţilor Vâlcan ce 

1 Prezentarea corpurilor de ape subterane 

formează sectorul estic Bistriţa-Şuşiţa al corpului de ape Tismana-Dobriţa. 

Evidenţa resurselor de ape subterane la nivelul unităţilor teritoriale de gospodărirea apelor a fost impusă 

de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodărirea lor integrată cu a celor de suprafaţă, precum şi de 

adoptarea unei politici de alocare preferenţială. 

Conform Directivei 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii 

apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber şi a celor cu nivel sub presiune, în perimetrul 

D.A. Jiu rezultând un număr de corpuri de ape subterane. 

În accepţia acestei directive, corpul de ape subterane este un volum distinct de ape subterane dintr-un 

acvifer sau mai multe acvifere. Acviferul este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu 

o porozitate suficientă şi o permeabilitate astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor 

subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane. În baza acestor condiţii I.N.H.G.A. 

Bucureşti, prin Laboratorul de Ape subterane a identificat în perimetrul judeţului Gorj corpurile de ape 

subterane prezentate mai jos. 

2. Corpul de ape subterane din zona montană Tismana-Dobriţa 

Este situat pe rama sudică a Munţilor Vâlcan, la contactul cu Depresiunea subcarpatică olteană. 

Relieful zonei se caracterizează prin prezenţa fenomenelor carstice în aria de dezvoltare a calcarelor şi 

printr-o morfologie tipică de platou în ariile de dezvoltare a Cristalinului Getic sau Granitului de Tismana. 

Se constată, în acelaşi timp, legăturile hidraulice directe între apele de suprafaţă şi subterane din zona 

montană şi cele din ulucul depresionar, ceea ce ne determină să considerăm că formează un acelaşi corp de 

ape constituit din mai multe acvifere. 

2.1. Apele freatice din ulucul depresionar Tismana-Dobriţa 

Zona depresionară Tismana-Dobriţa, cu aspectul unei câmpii întinse slab ondulate între râul Motru la 

vest şi râul Şuşiţa la est, are în subsolul său un strat acvifer cu dezvoltare cvasicontinuă pe direcţie vest-est, 

fiind limitat la sud de formaţiunile argiloase ale dealurilor subcarpatice interne. Acest strat acvifer este captat 

de puţurile domestice ale locuitorilor satelor numeroase care se află aici. 

Pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici a acestui acvifer a fost construită staţia hidrogeologică de 

ordinul I Tismana alcătuită din 4 foraje amplasate în această zonă. Stratul freatic se întâlneşte la adâncimi 

cuprinse între 4,0 şi 10,0 m. Grosimea lui este cuprinsă între 7,5 şi 14,0 m. 

2.2 Apele freatice din formaţiunile calcaroase mezozoice 

Între valea Motrului la vest, şi valea Şuşiţei la est, în rama sudică a Munţilor Vâlcan se dezvoltă aproape 

continuu un masiv calcaros puternic carstificat de vârstă tithonic-urgonian, în al cărui subsol se întâlneşte un 

acvifer foarte productiv cu importanţă economică deosebită. 

Compania Apa - Craiova are în exploatare captarea de ape subterane Izvarna, care asigură o parte din 

necesarul de apă al municipiului Craiova. Din debitul de 1200-1400 l/s se captează cca 700 l/s gravitational, 

pomparea apei fiind oprită din lipsă de fonduri. Diferenţa de debit este deversată în pârâul Orlea printr-un 

preaplin. 

În acest sector principala captare de ape subterane este Captarea izvorului Runcu Sohodol, cu un debit 

proiectat de 315 l/s. Calitatea apei este deosebită, confirmată şi de valorile principalilor indicatori de calitate 

a apei determinaţi în anul 2009 de S.C.Aparegio S.A. Tg. Jiu. Tot din acest corp de ape subterane au fost 

prelevate probe de apă din izvoarele Vâlceaua, Jaleş şi Pătrunsa, care au următoarele valori la principalii 

indicatori de calitate a apei. Trebuie amintit că, tot în zona montană, la est de valea Jiului, în munţii Parâng, 

există captări de ape subterane pozate în roci cristaline, care asigură necesarul de apă al localităţilor din 

zonă, între care mai cunoscut e oraşul Novaci, dar care nu au fost prinse intr-un corp de ape subterane. 

D.A.Jiu Craiova a monitorizat calitatea apelor captate din izvoarele Tolanu şi Cerbu, determinându-se 

următoarele valori ale indicatorilor de calitatea apei: 

3. Corpul apelor freatice din terasele şi luncile Jiului şi afluenţilor 

În cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeză pe subunităţi geomorfologice, 

deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale acestora sunt condiţionate de subunitatea 

geomorfologică în care sunt cantonate, creând discontinuităţi în dezvoltarea regională a lor. Subunităţile 

geomorfologice în care se dezvoltă corpul de ape sunt: Câmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaţii 

Getici. 

Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice care au putut fi separate şi urmărite în cadrul 

câmpiei, aparţin Pleistocenului superior constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului şi 

afluenţilor, alcătuite în principal din pietrişuri şi nisipuri şi cele ale Holocenului inferior şi superior din care 

fac parte aluviunile terasei joase a Jiului şi luncilor Jiului şi afluenţilor. Lunca şi terasele Jiului reprezintă 

unitatea hidrogeologică cea mai importantă din punctul de vedere al răspândirii depozitelor freatice şi al 

resurselor de apă. Lungimea pe care se dezvoltă această unitate în cadrul câmpiei este de cca 80 km, iar 

lăţimea medie de cca. 5 km având un rol deosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de ape 

freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare. 

Stratele freatice sunt interceptate la adâncimi diferite, funcţie de nivelul de terasă. În zonele teraselor 

veche, înaltă şi superioară, stratele acvifere se întâlnesc frecvent sub adâncimea 10 -15 m. În zonele terasei 

joase şi lunca propriu-zisă stratul freatic a fost interceptat în majoritatea cazurilor între 5 - 20 m adâncime. 

Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului freatic variază în limite cuprinse între 3-8 m. 

Grosimile cele mai mari s-au întâlnit în zonele din bazinul inferior al Jiului. În zonele de terasă grosimile 

sunt mai mici, rar depăşind 10 m. 

În aprecierea calităţii apelor freatice s-a mai ţinut cont şi de o serie de componenţi care prin conţinutul 

lor ridicat, peste limitele de potabilitate admise de Legea apei potabile nr.458/2002, depreciază calitatea 

apei. În acest sens s-au considerat ape nepotabile apele cu conţinuturi mai ridicate decât limitele admise la 

ionii: Fe 2+ - 0,2 mg/l, Mn 2+ - 0,05 mg/l, NO - 2- 0,5 mg/l, NO - 3- 50 mg/l. 

Din analiza datelor existente se constată că majoritatea apelor freatice din bazinul inferior al Jiului 

prezintă reziduu fix cuprins între 271 - 1129 mg/l. Pe direcţia afluxului subteran apele se îmbogăţesc în 

săruri şi reziduul fix creşte. 


36


Se remarcă totodată că în zonele cu regim hidrodinamic mai lent (cu pante mici de curgere) la care se cantitativă şi calitativă a lui. Corpul de ape este constituit din mai multe complexe acvifere, care conţin strate 

mai adaugă şi factorul evaporaţie din strat, când nivelul hidrostatic este aproape de suprafaţă (sub 3 m), acvifere cu legături hidraulice directe, ce determină parametri hidrogeologici asemănători. 

apele sunt mai mineralizate. 

4.1 Complexul acvifer Dacian 

Valorile reziduului fix fiind strâns legate şi de constituţia litologică a complexului acvifer, vor fi diferite 

şi de la un caz la altul. În zonele în care apa este cantonată în formaţiuni grosiere (nisipuri cu pietrişuri şi 

bolovăniş) reziduul fix prezintă valori scăzute, spre deosebire de zonele cu strate acvifere alcătuite din 

depozite cu granulometrie mai fină (nisipuri fine, prăfoase, argiloase) reziduul fix este mai ridicat. S-au 

înregistrat ape nepotabile cu reziduu fix peste limitele admisibile (reziduu fix 1200mg/l), in lunca Jiului aval 

de combinatul chimic Craiova, precum şi aval de mun. Craiova, la care concură factorii litologic şi cel al 

evaporaţiei, dar şi poluarea antropică. 

De asemenea, în apele freatice din lunca Jiului conţinutul în fier este depăşit, cauza fiind naturală. 

Piemontul Getic, în perimetrul b.h. Jiu este cuprins între valea Dunării şi valea Olteţului, având aspectul 

unui platou slab înclinat spre SE, adânc fragmentat de văile bazinului. Aceasta conduce la o drenare 

puternică a interfluviilor constituente, stratele de nisipuri şi pietrişuri fiind în majoritatea cazurilor fără apă 

sau cu apă foarte puţină, care apare sub formă de izvoare la baza versanţilor. Apele freatice din luncile 

piemontului au reziduul fix cuprins între 668 mg/l şi 1085 mg/l (Ceplea F3). Creşterea reziduului fix este 

însoţită de o creştere puternică a ionului SO 2- 4 ajungând la valori de 102,8 mg/l (Ceplea F3). 

Apele freatice din Subcarpaţii Getici, datorită configuraţiei reliefului (dealuri subcarpatice separate 

de depresiuni întinse) şi litologiei, se dezvoltă numai în zonele depresionare şi în luncile râurilor care 

traversează acestă zonă geografică. În Depresiunea intracolinară au fost executate foraje 

hidrogeologice pentru cercetarea stratelor freatice atât în compartimentul vestic Teleşti-Tămăşeşti, cât 

şi în compartimentul estic Scoarţa-Albeni. Stratele acvifere sunt situate la adâncimi mici în 

compartimentul vestic (1,4-2,2m) şi mai mari în cel estic (2,0 - 6,3 m). Grosimea stratelor captate este 

mare în vest (7-16,1 m) şi mai mică în est (3,0 - 4,4 m) cu menţiunea că în vest este captat un singur 

strat acvifer constituit din bolovănişuri şi pietrişuri, pe când în est de regulă sunt captate 2-3 straturi de 

bolovănişuri cu grosimi mici. 

În zona Tg.Jiu - Romaneşti majoritatea forajelor hidrogeologice executate sunt imperfecte, datorită 

bolovanilor mari întâlniţi la execuţia manuală a forajelor. Nivelul hidrostatic al apelor freatice este situat la 

adâncimi medii de 2,0 m (Teleşti-Tămăşeşti), 2,5 m (Romaneşti) şi 3,0 m (Scoarţa-Albeni). Apele freatice 

au reziduu fix cu valori cuprinse între 144,4 mg/l (F3 Teleşti) şi 468 mg/l (Scoarţa – Albeni F3). În dealurile 

subcarpatice interne şi cele externe nu se poate vorbi de strate freatice importante. Aici, chiar dacă există o 

rocă magazin capabilă să cantoneze ape freatice, aceasta este puternic drenată de văile care fragmentează 

relieful, izvoarele fiind rare şi temporare, având debite extrem de mici sub 0,1 l/s. 

4. Corpul de ape subterane de adâncime din formaţiunile pliocene 

Acest corp de ape, deosebit de mare ca extensie în suprafaţă şi în adâncime, ce se dezvoltă atat în b.h. Jiu 

cat si în b.h. Dunarea, nu a fost cercetat sistematic, ci s-au executat foraje hidrogelogice de cercetare şi 

exploatare fără un studiu complex al întregului corp de ape. În ultimul timp s-a trecut la organizarea unor 

programe de cercetare a acestui corp de ape, care să sistematizeze toate datele existente şi monitorizarea 

Formaţiunile daciene, în cuprinsul Câmpiei Olteniei, au o largă răspândire, fiind întâlnite din valea 

Dunării până în valea Oltului. Ele lipsesc în sectorul Dunăre-Drincea şi în lunca Dunării din sectorul Jiu-Olt. 

În cazul extinderii captărilor mai importante pentru alimentarea cu apă a diferitelor centre populate trebuie 

să se ţină seama de rezervele de apă daciene care pot rezolva cu succes această problemă. Condiţia care 

trebuie rezolvată este eliminarea excesului de amoniu din aceste ape. 

Captarea de ape subterane a D.S.U.P. Rovinari este amplasată pe malul stâng al Jiului, fiind constituită 

din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimea de 130-200 m. 

Captarea de ape subterane a Serviciului Public Tg.Cărbuneşti este amplasată pe malul stang al 

Gilortului, fiind constituită din 8 foraje hidrogeologice cu adancimea de 300 m. 

Captarea de ape subterane a S.C. Petromservice Ţicleni este amplasată pe malul drept al Gilortului, fiind 

constituită din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimea de 350 m, 

Captarea de ape subterane a S.C. U.A.T.A.A. Motru, pusă in funcţiune in anul 1974, este amplasată pe 

malul stâng al Motrului, la Steic, fiind constituită din 23 foraje hidrogeologice cu adâncimea 115-250 m. 

4.2 Complexul acvifer Ponţian 

Date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele ponţiene sunt sumare şi neconcludente pentru o 

caracterizare a complexului acvifer Ponţian. Formaţiunile ponţiene se întâlnesc în subsolul Câmpiei Olteniei 

pe tot cuprinsul său, la adâncimi ce variază foarte mult în special de la vest la est, afundându-se mult în zona 

culoarului craiovean şi de la sud la nord. 

5. Corpul de ape subterane de adâncime din formaţiunile sarmaţiene 

Depozitele acestui etaj se pare că se întâlnesc în aproape tot perimetrul D.A.Jiu, sub depozitele pliocene, 

formând un sinclinal din Depresiunea subcarpatică de sub munte din nord, unde sunt la adâncimi reduse, 

afundându-se în zona mediană şi ridicându-se aproape de suprafaţa terenului în zona Dunării. În nord, la est 

de Jiu, este reprezentat prin trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne şi gresii cu faună de apă 

dulce, mediu, predominant grezos cu faună de apă salmastră, superior, nisipos - grezos, cu faună de apă 

dulce. La vest, este în facies marnos-argilos; în centrul depresiunii, în zona Bumbeşti-Curtişoara este în 

facies psamo-psefitic, favorizând acumularea unor mari rezerve de ape subterane. 

În aceste depozite, la nord de Tg.Jiu, în ulucul depresionar de la Bumbeşti-Curtişoara - Iezureni se 

dezvoltă un complex acvifer de vârstă Sarmaţian (după unii Sarmaţian - Meoţian) deosebit de productiv. 

Alimentările cu apă ale obiectivelor economice şi publice se realizează din stratele acvifere meoţiene, 

constituite din pietrişuri şi nisipuri. 

Fronturile de captare ale Aparegio Târgu Jiu, S.C. Suinprod S.A. Târgu Jiu şi Ratmil Sadu au forajele 

hidrogeologice săpate în pietrişurile sarmaţiene. Adâncimea forajelor variază între 150 - 300m, funcţie de 

numărul de strate captate. Apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apă a municipiului 

Târgu Jiu. 


37


Captarea de ape subterane Curtişoara a Aparegio Tg. Jiu este amplasată pe malul stâng al Jiului, la 

Tabel nr. 10: Principalele cursuri de apă 

nord de mun. Tg. Jiu, fiind constituită din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimile cuprinse între 150-300 m, 

Nr. 

Lungimea cursului de apă : 

Denumirea cursului de apă 

crt. 

Totală Pe teritoriul judeţului Gorj 

având debite deosebit de mari de 30-35 l/s/foraj, în prezent acestea sunt în conservare. În anul 2009 S.C. 

Aparegio S.A. Tg. Jiu a săpat 4 foraje hidrogeologice de adâncime la Polata, în apropiere de Tg. Jiu, care 

captează apele subterane de adâncime din acest corp de ape subterane, în care D.A. Jiu Craiova a determinat 

valori peste CMA la indicatorul de calitate NH + 4 , cuprinse între 2,96 - 3,28mg/l (F1 Polata, Gorj). 

A.2.3.2 Apele de suprafaţă 

Apele de suprafaţă sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe suprafaţa terenului, 

precum şi apele tranzitorii şi apele costiere (nu este cazul Gorjului). Reţeaua hidrografică a judeţului 

însumează într-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale. 

Densitatea medie a reţelei hidrografice este asemănătoare cu densitatea medie pe tara de 0.49-0.50 

km/kmp, iar scurgerea medie anuala (scurgerea superficiala) variază între 10 l/kmp si 3.1 l/kmp în 

sudul judeţului (Ujvari, 1972, PAAR Gorj 2009). Principalele râuri care au bazinele superioare în zona 

montană înaltă (Gilort, Şuşiţa, Jaleş, Bistriţa, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale 

importante, cu apă de foarte bună calitate întrucât suprafeţele bazinele aferente nu sunt afectate de 

activităţi umane (PAAR Gorj 2009). Cu excepţia cursurilor superioare ale Olteţului şi Cernei, întreaga 

reţea hidrografică a judeţului este tributară Jiului. 

Jiul este unul din marile bazine pluviale ale ţării (suprafaţa bazinului 10.469 km 2 , lungime 398 

km). Acesta îşi adună apele din sud-vestul Carpaţilor Meridionali, partea vestică a Subcarpaţilor şi a 

Podişului Getic şi de pe o mică parte a Câmpiei Române. 

Pe teritoriul judeţului Gorj străbate munţii prin defileu până la Bumbeşti Jiu iar apoi zona de deal 

şi podiş printr-o vale largă cu terase şi curs cu multe meandre. Are un debit de 25,5 m 3 /secundă la 

Vădeni. În zona lacului de acumulare de la Rovinari primeşte mai mulţi afluenţi şi anume Tismana, 

Bistriţa, Jaleşul, Şuşiţa, Amaradia, care-i sporesc debitul la 47m 3 /secundă. a Peşteana Jiu primeşte ca 

afluenţi pe Cioiana apoi Jilţul la nord de Turceni şi Gilortul la nord de Ioneşti, debitul sporind la 

60m 3 /secundă. In afara judeţului, Jiul primeşte râul Motru, iar pe stânga Amaradia de Hurezani. 

Influenţa climaterică de nuanţă sub-mediteraneană se reflectă şi în oscilaţiile debitelor şi nivelelor 

apei înregistrate în timpul anilor. Debitul lunar maxim al apei râurilor depăşeşte cu mult valoarea 

medie; astfel pentru Jiu ea a atins 71,3 m 3 /secundă faţă de 25,5 m 3 /secundă valoare medie. Valori mari 

ale scurgerii apei o are Jaleşul la Stolojani de 33.8 l/sec/kmp si Orlea la Celei de 43.4 l/sec/kmp. 

Valorile reduse ale scurgerii apei în Podişul Getic de 1-3 l/sec/kmp se datoresc cantităţilor mici de 

precipitaţii şi repartizărilor neuniforme în timpul anului, precum şi gradului mare de permeabilitate a 

substratului litologic (nisip si pietriş).Scurgerea medie superficiala lunară se produce în perioada 

martie-aprilie, iar cea minimă în septembrie (PAAR Gorj 2009). 

1. JIU 339 141 

2. GILORT 116 116 

3. MOTRU 134 56 

4. AMARADIA 106 62 

5. OLTEŢ 185 33 

6. BLAHNIŢA 53 53 

7. BISTRIŢA 45 45 

8. TISMANA 42 42 

Fig. 4: Principalele bazine hidrografice din judeţul Gorj 


38


Tabel nr. 11: Alte cursuri de apă 

Nr.crt. Denumire curs apa Lungime(km) 



50. Rasova 22 

99. V. Iepii 8 

1. Jiu 139 

51. Dambova 11 

100. Susita 4 

2. Chitiu 6 

52. Timiseni 8 

101. Motru 80 

3. Braţcu 11 

53. Cioiana 26 

102. Scărişoara 4 

4. Sadu 22 

54. Brătuia 8 

103. Motru Sec 17 

5. Zănoaga 5 

55. Lumedia 7 

104. Capra 3 

6. Sadu lui San 7 

56. V.Mare 11 

105. Motruşor 2 

7. Porcu 16 

57. Romanaţ 8 

106. Lupoaia 10 

8. Tetila 11 

58. Jilţ 49 

107. Ploştina 13 

9. Sambotin 11 

59. V. lui Voicu 7 

108. Amaradia 62 

10. Harabor 14 

60. Jilţ Slivileşti 14 

109. Poieniţa 10 

11. Cartiu 12 

61. Cojmăneşti 11 

110. Strâmba 9 

12. Iazul Topilelor 7 

62. Tehomir 10 

111. Seaca 8 

13. Hodinau 5 

63. Jilţul Mic 17 

112. V. Gâlceştilor 19 

14. Susita 37 

64. V. Racilor (Negomir) 26 

113. V. Negrenilor 18 

15. Macris 5 

65. Borăscu 19 

114. Totea 13 

16. Suseni 24 

66. Ceplea 12 

115. Plopului 9 

17. Cornu 16 

67. Gilort 116 

116. V. Hartanului 8 

18. Iaz 8 

68. Plescioaia 8 

117. Gagai 8 

19. Amaradia 41 

69. Romanu 9 

118. Amarazuia 23 

20. Grui 10 

70. Gilortelul Mare 10 

119. Horga 7 

21. Inoasa 9 

71. Hirisesti 11 

120. Slăvuţa 17 

22. Holdun 7 

72. Galben 32 

121. Valuta 15 

23. Gornac 9 

73. Muset 5 

122. V. Boului 10 

24. Zlast 18 

74. Rudi 10 

123. Mierea 11 

25. Budieni 10 

75. Ciocadia 28 

124. Plosca 15 

26. Sasa 10 

76. Ghia 9 

125. Taraia 15 

27. Tismana 42 

77. Aniniş 16 

126. Cerna 15 

28. Tismăniţa 7 

78. Ciocazeaua Radosului 8 

127. Măneasa 6 

29. Sohodol 14 

79. Calnic 25 

128. V. Cărbunelui 11 

30. Vezieş 7 

80. Calugareasa 6 

129. Rădocheasa 8 

31. Orlea 18 

81. Giovria 5 

130. Cărbunele 6 

32. Pocruia 15 

82. V. Călugăreasca 8 

131. V. lui Iovan 11 

33. Peşteana 12 

83. Barzei 8 

132. Godeanu 6 

34. Vârtop 7 

84. Ştefăneşti 7 

133. Balmez 10 

35. Strâmba 7 

85. Blahniţa 53 

134. Olanul 13 

36. Calnic 10 

86. Turbaţi 20 

135. Starminos 7 

37. Icazna 6 

87. Larga 10 

136. Olteţ 41 

38. Bistriţa 45 

88. Bobu 7 

137. Ungurel 6 

39. Lespezel 8 

89. Tratel 14 

138. Taraia 15 

40. Vâja 6 

90. V. Rea 10 

41. Bistricioara 13 

91. Socul 7 

Sursa: PAAR Gorj 2009 

42. Ogaşul Hobiţei 6 

92. Purcari 13 

43. Balta 19 

93. Vladimir 19 

44. Bătrâna 9 

94. Sterpoaia 19 

45. Jaleş 42 

95. Groşerea 17 

46. Pleşu 6 

96. Cocorova 14 

47. Plescioara 9 

97. V. lui Caine 7 

48. Piva 7 

98. Arpadia 8 

49. Runc 9 


39


A.2.3.3. Lacuri, iazuri şi acumulări piscicole 

Judeţul Gorj dispune de un număr mic de lacuri naturale, acestea fiind reprezentate de lacurile glaciare din Munţii Parâng şi Godeanu, mai cunoscute fiind lacurile Gâlcescu, Tauri, Mija şi Pasărea şi lacuri 

artificiale cum ar fi lacurile antropice: Lacul Motru pe râul Motru (4,8 mil. m³) şi Lacul Clocotiş (Vâja) pe Bistriţa Olteană, alte lacuri amenajate pe cursul râului Jiu şi Tismanei şi de asemenea Lacul Valea lui 

Iovan pe râul Cerna. De asemenea, forajele efectuate în localitatea Ţicleni au pus în evidenţă prezenţa apelor minerale. 

Nr. 

Crt. 

Tabel nr. 12: Lacurile naturale 

Denumirea Tip zona Bazin Munţi Râu Origine Aşezare 

1. Lăcşorul Urdele munte 

Latoriţa - Căldarea Urdele (Latoriţa de 

Jos) 

Munţii Parâng Urdele (Latoriţa de Jos) glaciara stâna Urdele - Vf. Urdele (2228m alt) 

2. Lacul Ascuns (Lacul Secat) munte Jiet - Caldarea Sliveiului Muntii Parâng Slivei glaciara 

3. Lacul Becheru munte Bistriţa Gorjană Muntii Vâlcan 

Bistrita gorjana la confluenta 

cu raul Becheru 

acumulare 

4. Lacul Cărbunele (Lacul Petroasa) munte Lotru - Căldarea Carbunele Muntii Parâng Carbunele (obarsie) glaciara 

Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt) - Vf. 

Carja 

La Bocşe 

Muntele Cărbunele - Şaua Carbunele 

(2162m alt) 

5. Lacul Cârja (Lacul Custura) munte Jiet - Căldarea Sliveiului Muntii Parâng Slivei glaciara Vf. Carja (2405m alt - Muntele Slivei 

6. Lacul Ciobanu (Iezerul Pietros) munte Lotru - Căldarea Gauri Muntii Parâng Coasta lui Rus (obarsie) glaciara 

7. Lacul Gauri munte Lotru - Căldarea Gauri Muntii Parâng glaciara 

Creasta Balconul - Şaua Ciobanu (1824m 

alt) la N 

Şaua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri 

(2244m alt) 

8. Lacul Gheresul (Lacul Deresul) munte Jiet - Căldarea Gheresul Muntii Parâng Parau Gheresu (obarsie) glaciara Şaua Gheresul - Muntele Gheresul 

9. Lacul Glameii munte Motru Muntii Mehedinţi 

Motru Sec la confluenta cu raul 

Capra 

Cioaca Glameii (1048m alt), Piatra Closani 

(1421m alt) 

10. Lacul Îngheţat (Taul Adânc) munte Jiet - Căldarea Mija Muntii Parâng Slivei (obarsie) glaciara Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt) 

11. Lacul Lotrana munte Gilort - Căldarea Setea Mica Muntii Parâng Setea Mica (obarsie) glaciara Vf. Iesul (2375m alt) 

12. Lacul Mare al Huluzului munte Lotru Muntii Parâng Huluzu nivale 

la N de Saua Huluzul (1824m alt) - 

Muntele Huluzul 

13. Lacul Mic munte Jiet - Căldarea Sliveiului Muntii Parâng Slivei (obarsie) glaciara Muntele Slivei 

14. Lacul Micaia munte Lotru Muntii Parâng Huluzu glaciara 

15. 

Lacul Mija Mare (Lacul Mija sau 

Lacul Zavoiele sau Taul de la 

Lunci) 

Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele 

Huluzul 

munte Jiet - Caldarea Mija Muntii Parâng Mija Mare (obarsie) glaciara Muntele Slivei - Vf. Slivei 

16. Lacul Motru munte Motru Muntii Vâlcan 

Motru la confluenta cu raul 

Valea Mare 

acumulare 

Dealul Mocerita 

17. Lacul Parleele (Lacul La Parleala) munte Jiet - Căldarea Sliveiului Muntii Parâng Parleele (obarsie) glaciara Muntele Slivei 

18. Lacul Porcului (Taul Porcului) munte Jiu - Căldarea Sapei Muntii Parâng Obarsia Polatistei - Parleele alpin Vf. Recii (1468m alt) 

19. Lacul Ratii munte Cernişoara Muntii Vâlcan Cernisoara (izvoare) 

Pasul Jiu-Cerna (1409m alt) - Ciuceava 

Sturu 


40


Nr. 

Crt. 

Denumirea Tip zona Bazin Munţi Râu Origine Aşezare 

20. Lacul Rovinari - Ceauru (proiect) râu Jiu Jiu acumulare Subcarpatii Gorjului - Dealul lui Bran 

21. Lacul Sec Parleele munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Parlelele glaciara Muntele Slivei 

22. Lacul Secat din Gauri munte Lotru - Căldarea Gauri Munţii Parâng glaciara 

23. Lacul Setea Mare munte Lotru - Căldarea Dracului Munţii Parâng Plescoaia (Setea Mare) - obarsie glaciara 

24. Lacul Slivei munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Slivei (obarsie) glaciara 

Saua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri 

(2244m alt) 

Muntele Setea Mare - Vf. Plescoaia (2250m 

alt) 

Muntele Slivei - Vf. Carja - Vf. Mija 

(2397m alt) 

25. Lacul Tetila deal Jiu Tetila Targu-Jiu - NE - Curtisoara - Tetila 

26. Lacul Valea de Pesti munte Jiul de Vest Munţii Vâlcan 

Valea Jiului de Vest confluenta 

cu raul Valea de Pesti si raul 

Sohodol 

nivala 

Muntele Sigleu - Cioaca Neagra (N) 

27. Lacul Verde (Lacul Verde I) munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Slivei glaciara Muntele Slivei 

28. Lacul Verde II munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Slivei glaciara Muntele Slivei 

29. Lacul Verde III munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Slivei glaciara Muntele Slivei 

30. Lacul Vija munte Bistriţa Gorjană Munţii Valcan 

Bistrita gorjana la confluenta 

cu Vija 

acumulare 

Piatra Gemeni (1453m alt) - Varatec 

Proprietati : Cheile Bulzului (Prislop) 

31. Lacul Zanoaga Gemanarii munte Jiet - Căldarea Gemanarii Munţii Parâng Roşiile (obarsie) glaciara Vf. Gemanarea (2426m alt) 

32. Lacul Zanoaga lui Burtan munte Jiet - Căldarea Sliveiului Munţii Parâng Burtan (obarsie) glaciara Muntele Slivei - cascade 

33. Lacurile Iesului munte Gilort - Căldarea Setea Mica Munţii Parâng Setea Mica (obarsie) glaciara Vf. Iesul (2375m alt) 

34. Lacurile Muntinul munte Latorita - Căldarea Muntinul Munţii Latoritei Izvoarele Muntinului (obarsie) glaciara Muntele Muntinu (2010m alt) 

35. Lacutul Sfinxului munte Latorita - Caldarea Latoritei Munţii Latoritei Latorita - izvoare glaciara 

36. Tăul de Jos al Huluzului munte Lotru Munţii Parâng Huluzu glaciara 

37. Tăul dintre Brazi al Huluzului munte Lotru Munţii Parâng Huluzu nivale 

38. Tăul dintre Brazi al Huluzului munte Lotru Munţii Parâng Huluzu nivale 

39. Tăul fără Fund al Huluzului munte Lotru Munţii Parâng Huluzu glaciară 

Acumulări piscicole 

• Amenajare piscicolă Tismana 

- amplasament: râu Tismana, oraş Tismana, jud. Gorj, cod bazin hidrografic VII-1.31(1-2), hm 138 /- suprafaţa amenajata piscicol 0.9 ha /- producerea si creşterea păstrăvului de consum 

Sfinxul Latoritei (1915m alt) - Muntele 

Muntinu (2010m alt) 


Huluzul 


Huluzul 


Huluzul 


Huluzul 

• Amenajare piscicolă Arcani 

- amplasament: lunca dintre cele doua braţe naturale ale pârâului Jaleş din intravilanul satului Sănăteşti, comuna Arcani, jud. Gorj, cod bazin hidrografic VII.1.031.07 /- suprafaţa amenajata piscicol 0.3146 ha / 

producerea şi creşterea păstrăvului de consum 


41


A.2.3.4.Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor) 

Principalele cursuri de apă care în timp au creat probleme din punct de vedere social şi economic 

au fost amenajate prin executare de lucrări de regularizare, îndiguire, apărări şi consolidări de maluri. 

Existenţa unei bogate reţele hidrografice a condus la construirea a 9 baraje hidroenergetice dispuse 

pe cursul superior al Cernei, Motrului, Tismanei, Bistriţei şi mijlociu al Jiului care au determinat 

existenţa unui volum de apă acumulată de peste 300 milioane m 3 . 

Principalele amenajări hidrotehnice – diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor 

din judeţul Gorj sunt următoarele: 

a) Lacuri de acumulare 9, din care în administrarea SGA Gorj 2, S.C. Hidroelectrica 6 şi U.M. 

Sadu 1: - Volum acumulat: 80 110 mil mc 

b) Îndiguiri si regularizări de albii: 

-Îndiguiri-144,8 km 

-Regularizări-105,4 km 

din care: în administrare SGA Gorj: 



iar în administrarea altor unităţi: 



d) Lucrări de desecare: 9084 ha 

e) Combaterea eroziunii solului 51213 ha 

f) 15 centrale hidroelectrice în exploatare 

(Sursa: Datele necesare pentru această secţiune au fost furnizate de către Sistemul de Gospodărire 

a Apelor Tg-Jiu şi Direcţia Statistică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj) 

Denumirea 

lacului 

Cursul de apa pe 

care este 

amplasat 

Tabel nr. 13: Lacurile de acumulare 

Tipul Volumul 

genetic acumulării - 

Suprafaţa la nivel 

normal de 

retenţie (ha) 

Deţinător 

mil. mc- 

Sadu Sadu artif. 0,270 2,82 UM Sadu 

Vădeni Jiu artif. 4,500 72.5 SC Hidroelectrica 

Tg-Jiu Jiu artif. 1,750 35,2 SC Hidroelectrica 

Rovinari Jiu artif. 

Nepermanent 

SGA Gorj 

150 100 

Priza Rovinari Jiu artif 0,550 14 SGA Gorj 

Turceni Jiu artif 7,400 150 Complex 

Energetic Turceni 

Tismana av. Tismana artif 0,750 21 SC Hidroelectrica 

Vâja Bistriţa artif 2,000 17 SC Hidroelectrica 

Valea Mare Motru artif 4,800 36,6 SC Hidroelectrica 

Valea lui Iovan Cerna artif 119,35 - Judeţul Mehedinţi 

A.2.4 Flora şi fauna 

În România clima, vegetaţia şi solurile se manifestă prin următoarele unităţi zonale pe latitudine: 

• zona de stepă, în câmpiile şi podişurile din sud-estul României, între altitudinile de 0 şi 100 m; 

• zona de silvostepă, în câmpiile şi podişurile din estul, sudul şi vestul României, între 

altitudinile de 50 şi 150 m; 

• zona pădurilor de foioase sau nemorală în câmpiile, piemonturile şi podişurile periferice 

regiunii muntos-deluroase, între altitudinile de 100–300(400) m. În teritoriul muntos-deluros 

existã următoarele unităţi zonale pe altitudine: 

• etajul nemoral al pădurilor de foioase (între 300–400 şi 1300–1450 m) altitudine; 

• etajul boreal al pădurilor de molid (între 1300–1450 şi 1750–1850 m); 

• etajul subalpin al răriturilor de arbori şi tufărişurilor (între 1750–1850 şi 2000 - 

2200 m); 

• etajul alpin al tufărişurilor pitice şi al pajiştilor scunde (peste 2000–2200 m). În 

funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Gorj, se găsesc 

concentrate un număr mare de ecosisteme. În structura biocenozelor din aceste 

ecosisteme se remarcă o floră şi faună sălbatică bogată. 

• zona alpină cuprinsă între 1600 si 2518 m. cuprinde o subzonă alpină inferioară între limita 

superioară a pădurii şi 1200-2200 m şi o subzonă alpină superioară situată intre 2100-2200 m. 

si 2518m. altitudine maximă a Vârfului Parângul Mare. 

• subzona alpină superioară caracterizată prin ierni geroase cu zăpezi mari si veri 

scurte si relativ călduroase, vanturi aproape permanente. Vegetaţia lemnoasa se 

compune din Salix herbacea, Salix redusa (sălcii pitice), Rhododendron kotschyi 

(smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis idaea (merisor), Loiseleuria 

procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor erbacee este presarat cu : Festuca 

supina (patrusca), Seslaria disticha ( coada iepurelui), Nardus stricta (teposica), 

Dianthus gelidua (garofita de munte), Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla 

ternata (scinteiuta de munte), Agrostis rupestris (iarba mieilor); 

• subzona alpină inferioară se caracterizează prin formaţiuni lemnoase arbustive de 

Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi 

(smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile 

dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex sp. 

(coarna), alături de Gentiana lutea (ghintura galbena), - monument al naturii, 

Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte). 

Dintre putinele insecte care s-au încumetat sa ocupe nisa ecologică amintim 

formele endemice de fluturi Erebia laptim, Erebia epiphron, sau gândacul Cicindela 

silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai întâmplător si nu depăşesc niciodată 

altitudinea de 2200 m. Pasările au si ele câteva specii care rămân si cuibăresc in 

zona alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra 

rupicapra) monument al naturii ca relict glaciar se afla in câteva porţiuni din cresta 


42


principala a Parângului, in ultima perioada au fost observate câteva exemplare, care Fauna ihtiologică este reprezentată prin zona păstrăvului, mrenei şi cleanului. 

sunt monitorizate de către O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului; 

Endemismele floristice şi faunistice ce se întâlnesc în judeţul Gorj: 

• subzona forestieră cuprinde în ordinea coborârii altitudinale subzona coniferelor, 

• endemisme floristice: Aconitum omeag, Arthemisia pehosa ssp. carpatica, 

subzona fagului si sub zona stejarului; 

Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica, etc. 

• subzona coniferelor reprezentată printr-o banda îngusta de păduri de molid şi brad, 

care de multe ori este întreruptă de pădurile de fag ce urcă pînă la golurile alpine . 

Vegetaţia lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul roşu, 

caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase întâlnim : Dryopteris filix mas (feriga), 

Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumânărica pamantului), 

Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium (margareta), Festuca 

rubra (paiusul rosu), etc. In compoziţia pajiştilor se întâlnesc speciile : Nardus 

stricta ( parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul ), Carex leporina (rogozul de 

munte ), etc. In raport cu zona alpina numărul plantelor si animalelor care trăiesc in 

aceasta subzona este mai mare, datorita condiţiilor climatice mai propice. Dintre 

insectele întâlnite amintim in special lepidopterele : Acherontia atropus (fluturele 

cap de mort), Lymantria monacha (omida păroasa a molidului). Batracienii ajung in 

aceasta subzona prin Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca 

râioasa ), iar dintre reptile Lacerta vivipara (şopârla de munte), Vipera berus 

(vipera). Pasările acestor zone sunt : Parus aster (piţigoiul de brădet), Parus cristatus 

(piţigoiul moţat), Parus montana (piţigoiul de munte), Corvus corax (corbul) Tetrao 

urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor păduri este Ursus arctos 

(ursul cafeniu); 

• subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600-1.700 m., având interferări 

cu subzonele învecinate stejarului si coniferelor . Aici întâlnim plante lemnoase : 

Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul), Carpinus betulus (carpenul), 

Betula pendula (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul), Salix caprea (salcia 

căpreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator). Stratul 

ierbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus 

purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria bulbifera 

(coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului), Symphytum tuberosum 

(tataneasa), Atopa belladona (mătrăguna),etc. Numărul animalelor este determinat 

si de condiţiile climatice astfel aici se regăsesc un număr mare de specii . 

Majoritatea insectelor , batracienilor, reptilelor, pasărilor si mamiferelor se găsesc 

in aceasta subzona; 

• subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile Novaci, 

Crasna se întâlnesc si păduri de Q.robur, pe lingă acestea se găsesc si specii 

forestiere : Ulmus montana (ulm), Malus silvestris ( mărul pădureţ), Sorbus 

terminalis (scoruşul de munte). Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de 

plante si o mulţime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de Vulpes 

vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Capreolus capreolus (căpriorul ), Sus scrofa 

(mistreţul). 

• endemisme faunistice: Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, 

Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite amintim : capra neagra – 

(Rupicapra rupicapra), râsul – (Linx linx), vulturul pleşuv sur- (Gyps fulvus), pajura 

– (Anquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca ţestoasa 

(Testudo hermani), etc. 

Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice 

Judeţul Gorj, reprezintă o sursă semnificativă pentru o mare varietate de specii de floră şi faună, ce 

se utilizează in diverse sectoare: farmacie, industrie, construcţii, etc. 

În ultima perioadă aceste resurse sunt solicitate din ce în ce mai mult atât pentru piaţa internă, cât 

şi pentru cea externă. În prezent activităţile de “recoltare, capturare şi /sau achiziţie /comercializare pe 

piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică “sunt reglementate prin 

Ordinul 410 din 11 aprilie 2008. 

În anul 2009 au fost autorizate un număr de 21 persoane juridice şi o persoană fizică în vederea 

comercializării resurselor biologice, conform tabelul de mai jos: 

Tabel nr. 14: Cantităţile de resurse biologice comercializate 

Nr. crt. Resursa biologica Cantitatea (kg) 

1. Ciuperci 

- hribi (Boletus sp.) 

- gălbiori (Cantharellus cibarius) 

- ghebe (Armillaria mellea) 

- altele (Morchelaceae,etc.) 

2. Fructe de padure 

- afine (Vaccinium myrtillus) 

- zmeură (Rubus idaeus) 

- măceşe (Rosa canina) 

- mure (Rubus fruticosus) 

- altele 

610.000 

250.000 

115.000 

55.000 

140.000 

60.860 

30.910 

62.120 

3. Plante medicinale 

- Salcâm, tei, soc 12.410 

4. Melci (Helix pomatia) 200.000 

În vara anului 2009, ca urmare a schimbărilor climatice resimţite prin neuniformitate a repartiţiei 

precipitaţiilor, cât şi a variaţiei de temperaturi (ce nu caracterizează în mod normal această zonă), a 

dus la scăderea cantităţilor recoltate în vederea comercializării, la aceasta se adaugă şi modul 

defectuos de recoltare, nereglementat prin acte normative. 


43


Tabel nr. 15: Specii admise la vânat (I) pentru perioadele de vânat ale anului 2009 

Tabel nr. 17: Specii admise la vânat pentru A.V.P.S. Diana de Callatis 

Titulari autorizaţii 

Specia 

Zona din care se recoltează 

Nr. Specii de mamifere de interes 

crt. vânătoresc 

Direcţia Silvică Gorj A.J.V.P.S. Gorj 

/capturează/ achiziţioneză/ 

Autorizate Recoltate Autorizate Recoltate 

1. Urs (Ursus arctos) 3 3 0 0 

2. Lup (Canis lupus) 8 3 0 0 

3. Râs (Lynx lynx) 3 0 0 0 

4. Pisicã sãlbatică (Felis silvestris) 2 0 0 0 

5. Cerb (Cervus elaphus) 27 12 0 0 

6. Căprior (Capreolus capreolus) 32 10 17 17 

7. Capră neagră (Rupicapra rupicapra) 16 11 0 0 

8. Mistreţ (Sus scrofa) 64 44 34 34 

9. Iepure (Lepus europaeus) 52 36 590 590 

10. Vulpe (Vulpes vulpes) 165 45 134 134 

11. Viezure (Meles meles) 3 0 0 0 

12. Cerb lopătar ( Dama Dama ) 1 0 0 0 

Nr. 

crt. 

Tabel nr. 16: Specii admise la vânat (II) pentru sezonul 2009 

Titulari autorizaţii 

Specii de păsări de interes vânătoresc Direcţia Silvică Gorj A.J.V.P.S. Gorj 

Autorizate Recoltate Autorizate Recoltate 

1. Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 6 0 0 0 

2. Fazan (Phasianus colchicus) 75 30 430 430 

3. Gâscã de varã (Anser anser rubirostris) 0 0 10 10 

4. Raţă (Anas plathyrhyncos) 50 5 370 370 

5. Sturz (Turdus iliacus) 280 208 100 100 

6. Graur (Sturnus vulgaris 280 200 10 10 

7. Potârniche (Perdix perdix) 0 0 80 80 

8. Stăncuţa(Corvus monedula) 60 0 0 0 

9. Sitar (Scolapax rusticola ) 50 0 0 0 

Sursa : APM Gorj 

De asemenea fondul de vânătoare FV 6 Bistriţa este administrat de Asociaţia Vânătorilor şi 

Pescarilor Sportivi Diana de Callatis care a fost autorizat în anul 2009 pentru a recolta următoarele 

specii de animale şi păsări. 

Cantitatea (kg 

sau exemplare) 

comercializează 

1. Cerb comun (Cervus elaphus ) F.V.6 Bistriţa 5 

2. Căprior (Capreolus capreolus ) F.V.6 Bistriţa 2 

3. Capră neagră ( Rupicapra rupicapra ) F.V.6 Bistriţa 3 

4.Mistreţ (Sus scrofa ) F.V.6 Bistriţa 3 

5. Cocoş de munte (Tetro urogalus) F.V.6 Bistriţa 1 

6. Graur ( Sturnus vulgaris) F.V.6 Bistriţa 20 

7. Sturz de vîsc ( Turdus viscivorus) F.V.6 Bistriţa 20 

8. Sturzul viilor ( Turdus iliacus) F.V.6 Bistriţa 20 

9.Cioară grivă( Corvus corone cornix) F.V.6 Bistriţa 10 

10.Cioară de semănătura( Corvus frugilegus) F.V.6 Bistriţa 10 

11.Vulpe (Vulpes vulpes ) F.V.6 Bistriţa 10 

12. Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) F.V.6 Bistriţa 5 

Sursa : APM Gorj 

A.2.5 Resursele solului şi fondul forestier 

A.2.5.1. Resursele solului 

În judeţul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condiţiilor de relief, dominant 

foarte fragmentat, cât şi de rocă, climă şi vegetaţie (fond funciar 560,174 mii ha). În zona piemontană 

şi în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în asociaţie cu soluri brune. 

Solurile montane sunt de regulă scheletice şi au grosime redusă. 

În partea centrală a judeţului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbuneşti, pe relief aşezat, domină solurile 

brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite şi, mai ales, în nordul depresiunii solurile 

podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate; aceste soluri au de regulă textură mijlocie la 

suprafaţă. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului şi afluenţilor săi. 

Suprafaţa ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu 

alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinţă agricolă 

cca. 110 mii ha. Condiţiile de sol şi mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în 

agricultură a solului (cu excepţia depresiunii subcarpatice şi a luncilor), astfel că folosinţa silvică are o 

pondere mai însemnată. 

Prin poziţia sa geografică, judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizicogeografice 

ale Europei (Geografia României, vol. I, PAAR Gorj 2009), fapt care determină existenţa 

unor soluri caracteristice acestor domenii geografice (soluri brune de pădure, specifice Europei 

centrale, şi soluri brun-roşcate de pădure, specifice regiunilor mediteraneene). 


44


Condiţiile pedoclimatice şi de substrat geologic diferenţiază două zone cu soluri diferite: 

Piemontul Getic şi dealurile şi depresiunile Subcarpaţilor Getici. Pe teritoriul judeţului Gorj, conform 

noii clasificări a solurilor, întâlnim următoarele clase şi tipuri de soluri: 

1. Clasa Protisoluri 

Include soluri variate, în curs de formare, ale căror profile nu prezintă caractere morfologice 

suficient conturate (soluri care au orizont A sau O sub 20 cm grosime urmate de roca sau alt material 

parental) pentru a putea fi încadrate la unul din tipurile de sol evoluate. Formarea acestor soluri este 

condiţionată de caracteristicile terenului. 

Regosolurile (eutrice, calcarice, molice) reprezintă stadiul iniţial al pedogenezei, dezvoltându-se 

în zonele în care procesele de formare ale solului sunt limitate de eroziunea geologică, de acumulare a 

materialelor neconsolidate, de condiţiile climatice respective sau materiale parentale aduse la zi prin 

alunecări. Regosolurile sunt în general bine drenate, cu textura mijlocie nediferenţiată pe profil. Sunt 

răspândite pe versanţii puternic inclinaţi şi utilizate ca pajişti. 

Psamosolurile (eutrice, molice) au conţinut scăzut de humus, indicii hidrofizici au valori mici, 

conductivitatea hidraulică prezintă valori mari, prezintă drenaj global bun. 

Aluviosolurile (eutrice, molice) se caracterizează printr-un grad destul de ridicat de fertilitate 

datorită în special regimului hidric şi edafic favorabil. Fertilitatea lor depinde mai puţin de stadiul de 

evoluţie. Pentru cultivarea lor sunt necesare lucrări de îndiguire, de ameliorare şi de prevenire a 

degradării. 

Nr. 

crt. 

Specif. 

Tabel nr. 18: Clasa Protisolurilor 

U.M. 

Clase de calitate 

(ha) I II III IV V Total (ha) 

1 Arabil 30076 - 4071 3314 22418 273 30076 

2 Pajişti 13184 - 235 8250 2218 2481 13184 

3 Vii 305 - - - 170 135 305 

4 Livezi 448 - - - 310 138 448 

5 Total 44013 - 4306 11564 25116 3027 44013 

Sursa: APM Gorj, Raportul Mediului 2010 

2. Clasa Cernisoluri 

În această clasă sunt cuprinse solurile profund humifere de culoare închisă, bine structurate, fiind 

soluri cu un orizont A molic (Am) continuat cu orizont intermediar (AC, AB, Bv sau Bt) având în 

partea superioara culori închise. Sunt soluri cu acumulări de materie organică saturate în baze, a căror 

formare este considerata specifica zonelor de stepa si silvostepa. Tipurile de sol mai frecvente care 

aparţin Cernisolurilor sunt cernoziomurile şi faeoziomurile. 

Cernoziomurile (tipice, calcarice, kastanice, cambice) sunt soluri cu orizont A molic, orizont 

intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori mai deschise, orizont C calcic sau concentrări de pudra friabila de 

carbonaţi secundari in primii 125 cm. Sunt soluri a căror răspândire este practic asociata depozitelor 

relativ recente, bogate in carbonaţi cum sunt: loessurile, depozitele loessoide, depozite nisipoase, 

alături de un relief acumulativ tânăr, covor vegetal ierbos şi condiţii climatice reprezentate printr-un 

bilanţ radiativ ridicat, evapotranspiraţie cu valori mari şi precipitaţii moderate. 

Faeoziomurile sunt soluri formate în condiţii relativ apropiate cernoziomurilor, materiale 

parentale asemănătoare, dar de regulă mai puţin carbonatice, un regim climatic ceva mai umed şi o 

vegetaţie specifică zonelor de silvostepă. Spre deosebire de cernoziomuri, carbonaţii de calciu lipsesc 

din profilul de sol, însă levigarea nu este atât de puternica încât sa îndepărteze complet bazele, ceea ce 

este demonstrat de saturaţia în baze ridicată şi o activitate biologica intensă, fapt ce determină 

formarea unui orizont mediu profund bogat în humus. În general se întâlnesc în asociere cu 

cernoziomurile. Morfologic prezintă următoarea succesiune de orizonturi: Am, orizont intermediar Bt, 

Bv, AC şi orizont Cca care poate sa apară la adâncimi mai mari de 125 cm. Orizontul de bioacumulare 

este brun închis la culoare şi are grosimi de 30-40 cm sau chiar mai mult. Activitatea biologică este 

foarte intensă. Urmează un orizont intermediar B (argiloiluvial, cambic) sau AC cu o structură în 

general prismatică. Sub acest orizont se află un orizont de acumulare a carbonaţilor de calciu, care apar 

sub formă de micelii la partea superioară şi sub formă de concreţiuni la partea inferioară a acestuia. 

Faeoziomurile sunt predominant lutoase şi lut nisipoase bogate în humus, moderat sau puternic 

levigate, cu permeabilitate mijlocie pentru apă şi aer, reacţie slab alcalină sau neutră şi aprovizionare 

bună cu elemente nutritive. 

Tabel nr. 19: Clasa Cernisolurilor 

Nr. crt. 

U.M. (ha) 


Specif. 

I II III IV V Total (ha) 

1. Arabil 150 - - 53 97 - 150 

2. Pajişti 1245 - 850 240 155 - 1245 

3. Vii - - - - - - - 

4. Livezi - - - - - - - 

5. Total 1395 - 850 293 252 - 1395 


3. Clasa Cambisoluri 

Cuprinde soluri cu orizont B cambic, format pe materiale parentale texturale de la mediu la fin, 

derivate dintr-o mare varietate genetică de roci. Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, 

caracterizate prin alterarea (slaba sau moderata) a materialului parental şi prin absenţa unor cantităţi 

apreciabile de argila, materie organica, compuşi cu Al sau Fe, modificări de culoare, structură şi 

consistenţă. Sunt soluri ce prezintă un orizont A (Am, Ao) urmat de un orizont intermediar cambic 

(Bv) având culori mai deschise. Aceasta clasa este reprezentata prin eutricambosol. 

Eutricambosol, caracterizat printr-un orizont B cambic ce are o cromă mai deschisă şi conţinut de 

argilă mai ridicat decât orizontul subiacent. Succesiunea orizonturilor este Ao-Bv-C. Principalele 

proprietăţi fizice şi chimice sunt accentuat influenţate de roca de solificare. Sunt soluri mai puţin 

fertile utilizate în cultura plantelor de câmp, dar mai ales ca păşuni. 

Nr. crt. Specif. 

Tabel nr. 20: Clasa Cambisolurilor 

U.M.(ha) 


I II III IV V Total (ha) 

1 Arabil 28525 - 1235 13173 13272 845 28525 

2 Pajişti 9909 - 5403 2200 1710 596 9909 

3 Vii 1555 - 216 610 429 300 1555 

4 Livezi 1243 - 267 564 412 - 1243 

5 Total 41232 - 7121 16547 15823 1741 41232 



45


4. Clasa Luvisolurilor 

6. Clasa Hidrisolurilor 

Înglobează solurile care au caracter de diagnostic un orizont B-argiloiluvial (Bt). Sunt soluri cu 

acumulare de argila în profunzime. 

Preluvosolurile se definesc prin orizont Bt, având culori gălbui sau roşii. Orizontul Ao are 

grosime de 20 - 30 cm şi culoare deschisă (brun – brun deschisă). Orizontul Bt este mai gros şi are 

culori gălbui, fiind urmat de materialul parental. Dintre neoformaţii, caracteristice sunt cele din Bt, sub 

forma de pelicule de argilă. Textura este diferenţiata pe profil, adesea mijlocie în Ao, iar în Bt fina sau 

tot mijlocie, dar cu un conţinut mai mare de argila. Structura este grăunţoasă, relativ bine dezvoltată în 

Ao şi columnoid prismatica sau prismatica bine dezvoltata in Bt. Bioacumularea în cazul acestor soluri 

este mai redusă decât la cernoziomuri. Sunt în general soluri cu un conţinut de humus scăzut, un grad 

de saturaţie în baze de peste 75 % (eubazic) şi un pH relativ neutru. Fertilitatea acestor soluri este 

condiţionată de regimul precipitaţiilor. 

Luvisolurile prezintă orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic 

(Bt) cu grad de saturaţie în baze de peste 53%. Însuşirile fizice şi fizico-mecanice cât de cât favorabile 

la suprafaţă devin total nefavorabile în adâncime (tasare accentuata, permeabilitate scăzuta, aeraţie 

necorespunzătoare). 

Tabel nr. 21: Clasa Luvisolurilor 

Nr. 

U.M. 


Specif. 

crt. 


1 Arabil 28559 - 550 5840 21449 720 28559 

2 Pajişti 35323 - 2735 18253 12210 2125 35323 

3 Vii 3410 - - 250 2749 411 3410 

4 Livezi 4190 - - 1840 2231 119 4190 

5 Total 71482 - 3285 26183 38639 3375 71482 


5. Clasa Pelisolurilor 

Cuprinde soluri ce au orizont pelic sau vertic începând din primii 20 cm sau imediat în Ap. 

Pelisolurile sunt reprezentate prin vertosoluri. 

Vertosolurile se caracterizează prin orizont vertic de la suprafaţă la cel mult 20 cm (sub stratul 

arat) care se continua pana la cel puţin 100 cm; conţin peste 30% argila in toate orizonturile pana la cel 

puţin 100 cm. 

Nr. 

crt. 

Specif. 

Tabel nr. 22: Clasa Pelisolurilor 

U.M. 



Arabil 2771 - - 825 1736 210 2771 

Pajişti 403 - 325 78 - - 403 

Vii 1250 - - 484 632 134 1250 

Livezi 250 - - 85 101 64 250 

Total 4674 - 325 1472 2469 408 4674 


Include soluri cu orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociază proprietăţi gleice 

(Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie un orizont Bt sau un orizont E si Bt la care se asociază 

proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm. Sunt soluri ce s-au format şi evoluează în condiţiile 

unui exces de apă de lungă durată care a cauzat formarea unui orizont de glei (Gr). Solurile 

hidromorfe sunt reprezentate prin gleiosoluri. 

Gleiosolurile se definesc prin orizontul Gr a cărui limită superioară este situată în primii 50 cm, 

având o culoare cenuşie cu frecvente pete de culoare gălbui-roşcata alternând cu pete verzui, este 

astructurat şi prezintă separaţii ferimanganice sub forma de pete şi concreţiuni. În partea superioară au 

un orizont A (Am, Ao). Formarea gleiosolurilor este condiţionată de prezenţa unei umidităţi excesive, 

la mică adâncime, într-o anumită perioadă din an sau tot timpul anului. Atributul dominant al 

gleiosolurilor este starea lor prelungita cu apă, asociată cu lipsa de aeraţie, un mediu nefavorabil 

pentru rădăcini şi condiţii slabe pentru fauna solului. Însuşirile negative ale acestor soluri se datorează 

excesului de apă, iar în cazul unei argilozităţi crescânde se accentuează lipsa oxigenului şi a unei 

aeraţii corespunzătoare, se înrăutăţesc însuşirile fizico-mecanice (aderenţa şi plasticitate mare). 

Nr. 

crt. 

Specif. 

Tabel nr. 23: Clasa Hidrisolurilor 

U.M. Clase de calitate 


Arabil 750 - - - 125 625 750 

Pajişti 2795 - - 1610 710 475 2795 

Vii - - - - - - - 

Livezi - - - - - - - 

Total 3545 - - 1610 835 1100 3545 


7. Clasa Salsodisoluri 

Sunt soluri cu orizont salic (sa) sau natric (na) în partea superioară. Sunt răspândite în aceleaşi 

zone cu aluvisolurile şi gleiosolurile, incluzând soloneţurile şi solonceacurile. 

8. Clasa Antrisoluri 

Cuprinde soluri puternic erodate, (orizont B sau C) sau soluri puternic transformate prin acţiune 

antropică ce prezintă la suprafaţă un orizont antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime. Este 

reprezentata prin erodosol şi antrosol. 

Erodosolurile reprezintă o categorie eterogenă de soluri caracterizate prin faptul că partea lor 

superioară cu condiţiile cele mai favorabile dezvoltării plantelor a fost îndepărtată pe cale antropică. 

Erodosolurile sunt soluri cu profil puternic decopertat prin eroziune, astfel încât nu se mai poate stabili 

apartenenţa lor la un anumit tip genetic de sol. Sunt răspândite pe terenurile arabile puternic înclinate. 

Prezintă caracteristici foarte variate, depinzând de solul iniţial, de gradul de eroziune şi materialul 

parental, aprovizionarea cu elemente nutritive este foarte slabă, iar potenţialul de fertilitate este foarte 

redus. De regulă prezintă la suprafaţă un orizont Ap provenit din orizont B sau C având sub 20 cm 

grosime. 


46


Antrosolurile (hortice, molice) sunt soluri cu orizont superior antropedogenetic de cel puţin 50 cm 

- fauna pădurii contribuie la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au si o valoare 

grosime format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin lucrare adâncă. Complexele de 

economica , fiind valorificate pentru blana si carne; 

soluri sunt constituite dintr-o asociere de soluri dezvoltate pe suprafeţe mici, care se repeta frecvent pe 

- fructele de pădure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritiva si unele principii 

distanţă de metri sau sute de metri în funcţie de microrelief. Solurile din complexele de soluri nu pot fi 

active; 

separate ca areale individuale ci pot fi reprezentate pe hartă numai prin unităţi cartografice compuse. 

- plante medicinale cu rol deosebit in prepararea ceaiurilor, tincturi sau la sinteza unor 

Limitele dintre diferitele unităţi de soluri sunt uneori evidente în teren fiind marcate de schimbarea 

medicamente. 

microreliefului, vegetaţiei, apei freatice, dar ele nu pot fi transpuse pe hartă, din cauza suprafeţei mici 

pe care o ocupă. 

Suprafaţa totală care are aceasta funcţie la nivelul judeţului Gorj este de 52.261 ha. 

A.2.5.2. Resursele forestiere 

Fondul forestier ocupă o suprafaţă de 274711 ha (ceea ce îl situează pe locul 3 în ţară din punct de 

vedere al gradului de împădurire, după judeţele Suceava şi Vâlcea). Din această suprafaţă 231584 ha 

(84,6%) este administrată de F.S. Tg. Jiu prin 13 ocoale silvice şi 42284 ha de F.S. din judeţele 

învecinate (Caraş-Severin şi Mehedinţi). 

Conform raportului de mediu 2010 al APM Gorj în judeţ la nivelul anului 2009, Direcţia Silvică 

Gorj administra un fond forestier în suprafaţa totală de 117475 ha Corespunzător obiectivelor socialeconomice 

şi ecologice pădurile din judeţul Gorj îndeplinesc următoarele funcţii: 

- Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi obiectivelor de 

interes naţional, păduri recreative, păduri de ocrotirea genofondului şi ecofondului, precum si 

păduri declarate monumente ale naturii şi rezervaţii; Suprafaţa pădurilor de grupa I, 62.880 ha. 

- Grupa a-II-a – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie, în care se urmăreşte să se realizeze în 

principal masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi protecţie calitativă 

a funcţiilor de mediu. Suprafaţa pădurilor de grupa a-II-a, 55.261ha. 

Funcţia de protecţie: pădurea participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, 

prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosfera, din apă, din roca dezagregată şi 

alterată . Din această fitomasă ulterior s-a format solul. 

Pădurea favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţa şi a 

viiturilor de apa, în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaţiilor. 

Pădurea apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din 

lunci. Suprafaţa totală care are această funcţie la nivelul judeţului Gorj este de 62.880 ha. 

În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I-a se împart in următoarele subgrupe 

funcţionale: 

- păduri cu funcţii de protecţie a apelor; 

- păduri cu funcţii de protecţie a solului; 

- păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici si industriali dăunători; 

- păduri cu funcţii de recreere; 

- păduri cu funcţii de interes ştiinţific si de ocrotire a genofondului forestier. 

Funcţia de producţie: pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi: 

- lemn pentru construcţii, industrie si combustibil; 

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 

Distribuirea pădurilor după principalele forme de relief este următoarea: 

- Munte, 50,06 %. 

- Deal, 30,11 %. 

- Câmpie, 19,92%. 

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009 a fost de 163,400 mc cu 36,600 mc mai 

puţin ca anul 2008 când s-au exploatat 202.000 mc, cu toate ca fondul forestier este în proces de 

diminuare. 

Masa lemnoasă exploatată provine din tăierile de îngrijire a arboretelor tinere, operaţiuni de 

igenizare a pădurilor şi din tăieri de produse principale, în care s-a urmărit regenerarea naturală. 

Starea de sănătate a pădurilor 

În cursul anului 2009, în cadrul Direcţiei Silvice Târgu Jiu s-au luat în supraveghere arborete în 

suprafaţă de 38.454 ha, din care uscarea (sub diferite intensităţi) deţine o pondere de 20%, respectiv 

7.700 ha. 

Parametrii luaţi in considerare pentru stabilirea stării de sănătate a pădurilor au fost defolierea si 

decolorarea frunzişului. Evaluarea stării de sănătate a pădurilor este caracterizată prin apartenenţa lor la 

una din următoarele clase: 

- clasa 0, arbori sănătoşi, cu vătămări cuprinse între 0 şi 10% (neafectat); 

- clasa 1, arbori slab vătămaţi, cu vătămări cuprinse între 11 şi 25 % (uşor); 

- clasa 2, arbori moderat vătămaţi, cu vătămări cuprinse între 26 – 60% (mediu); 

- clasa 3, arbori puternic vătămaţi, cu vătămări cuprinse între 61 – 99% (sever); 

- clasa 4, arbori morţi, cu vătămări de 100% (uscat). 

Urmărirea stării de sănătate la nivel naţional se efectuează prin monitoringul forestier, implementat 

prin Ordinul nr. 96/1990. În cadrul acestui sistem se efectuează anual culegerea informaţiilor referitoare la 

starea de sănătate a fondului forestier, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă amplasate în cadrul 

fiecărui ocol silvic. 


47


Suprafeţele din fondul forestier parcurse de tăieri 

Tabel nr. 25: Evoluţia suprafeţelor împădurite în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 

Suprafeţele din fondul forestier care au fost parcurse cu tăieri în cursul anului 2009 se ridică la 

5.259 ha, din care: 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

a. Ultima tăiere: 147ha 

Suprafaţa (ha.) 165 106 98 105 112 176 120 109 61 60 

b. Tăieri de îngrijire în păduri tinere: 1.385 ha 


Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt: 

Tabel nr. 26:Evoluţia suprafeţelor regenerate natural în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 

• tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

şi în crâng, tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de 

produse accidentale, tăieri de conservare; 

Suprafaţa (ha.) 100 54 46 85 88 70 120 111 100 167 

• tăieri de produse accidentale; 


• operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor; 

Pentru menţinerea echilibrului suprafeţelor fondului forestier, anual se preia de la unităţile miniere 

• tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri); 

teren degradat în schimbul suprafeţelor scoase din fondul forestier pentru activitatea economice, ce se 

împăduresc şi intră în circuitul silvic.Regenerarea pădurilor pe cale artificială se realizează prin 

• tăieri de transformare a păşunilor împădurite. 

plantaţii. Necesarul de puieţi se asigură în totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate 

Aceste lucrări urmăresc creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei 

ocoalele silvice. Se folosesc puieţi din întreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, 

de masă lemnoasă, păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea şi ameliorarea 

stejar, fag, salcâm, paltin, frasin, cireş). 

biodiversităţii, sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători. 

Nr. 

crt. 

Tabel nr. 24: Asociaţiile de proprietari din judeţul Gorj (obşti) 

Denumirea asociaţiei de proprietari 

Aria naturală protejată de interes european în 

care au cuprins fondul forestier 

1. Obştea Ciocadia Nu se află în arie naturală protejată 

2. Obştea Pociovaliştea Nu se află în arie naturală protejată 

3 Obştea Ciocadia Nu se află în arie naturală protejată 

4. Obştea Plaiurile Muşeteştilor Nu se află în arie naturală protejată 

5 Ocolul Silvic Buila - Obştea Cerbul Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

6. Obştea "Pietrele Şipotului şi Vaca" Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

7. Obştea Ceata Birleşti Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

8. Obştea de Moşneni Crasna Deal şi Vale Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

9. Obştea Paltinul Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

10. Obştea Aninşeni Radoşeni Cărpinişeni Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

11. Obştea Moşnenilor Topeşteni "Nedeia Mare" Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Vest 

12. Obştea Rădeiu Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

13. Obştea Banca Gilortul Novaci Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

14. Obştea Peştişani Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Vest 

15. Obştea Lăzăreşti Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

16. Obştea Porceni Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

17. Asociaţia Obştea Cernădia Buiceşti Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

18. Obştea de Moşneni Drăgoieşti - Dumbrăveni - Ungureni Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 

- Buzeşti 

19. Obştea de Moşneni Schela Natura 2000 - SCI Nordul Gorjului de Est 


A.2.5.3. Resursele subsolului 

Conform estimărilor, teritoriul judeţului concentra importante resurse naturale neregenerabile: cca. 

58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din 

rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale şi 3,3% la roci utile, existente la nivelul ţării 

(APM Gorj 2009, PATJ Gorj 1997). 

Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate de formaţiunile sedimentare (cărbune, 

ţiţei şi gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive, în formaţiunile 

pliocenului, oferă largi posibilităţi de exploatare în bazinele Motru, Rovinari, Jilţ şi Berbeşti. 

Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale, cantonate în formaţiunile mio-pliocene cutate, reprezintă 

una din principalele bogăţii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate în perimetrele 

Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşeţ, Bâlteni, Vladimir, 

Bărbăteşti, Turburea. 

Subsolul judeţului este cunoscut şi pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă Baia de Fier 

(pârâul Galbenu) şi în zona Polovragi (râul Olteţ). 

Rocile utile şi materialele de construcţie, variate şi în cantităţi mari, sunt răspândite pe tot 

cuprinsul judeţului, făcând obiectul a numeroase exploatări : calcare în zona Gureni – Peştişani şi 

Suseni – Dobriţa, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al văii Bratcu – zăcământul 

Meri, în apropierea oraşului Bumbeşti – Jiu şi pe pârâul Valea Porcului. La acestea se adaugă : marne 

(Bârseşti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argilă refractară (Viezuroiu), argile comune 

(Bâlteni, Bârseşti s.a.), nisipuri şi pietrişuri, prezente în materialul aluvionar al râurilor, acumulări mai 

importante fiind în raza localităţilor Teleşti (Bistriţa), Bărbăteşti, Tg. Cărbuneşti (Gilort), Tg. Jiu şi 

Ţânţăreni (Jiu). 


48


Durata, mărimea şi caracteristicile generale ale fenomenului se află sub influenţa directă a 

A.2.6. Zone expuse la riscuri naturale 

condiţiilor fizico-geografice existente în bazinele hidrografice de producere a viiturilor. Dintre acestea, 

A.2.6.1. Inundaţii 

factorul climatic şi hidrologic, reprezentat prin precipitaţiile căzute este cel mai important. Alţi factori 

Reţeaua hidrografică a judeţului 

care influenţează fenomenul într-o mai mică măsură sunt: 

• caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice reprezentat de relief şi mărimea 

Judeţul se înscrie în totalitate în bazinul hidrografic Jiu, cu excepţia cursurilor superioare ale 

suprafeţei de recepţie; 

râurilor Cerna (231km2) şi Olteţ (238km2), înscrise în spaţiul hidrografic Banat. În zona oraşului 

• structura solului; 

Rovinari este o adevărată "reţea de adunare a apelor" spre care converg Jiul şi afluenţii săi Amaradia, 

• gradul de saturaţie cu apă a terenului; 

Şuşiţa, Jaleşul şi prin canalizare Tismana. O a doua zonă de convergenţă se află la Capu Dealului unde 

• vegetaţia; 

Jiul primeşte apele Gilortului pe stânga, iar mai în amonte pe cele ale Jilţului pe dreapta. 

• gradul de eroziune al solului, etc. 

Cursurile permanente de apă au izvoare în munţi, caracterizându-se printr-o frecvenţă mare şi un 

curs periodic torenţial. Cursurile de apă secundare au un regim nepermanent, în exclusivitate torenţial. 

Principalul curs de apă al reţelei este râul Jiu, care are lungimea totală de 339 km (141km pe 

teritoriul judeţului) şi suprafaţa bazinului hidrografic de 10.469 km 2 (5.131km 2 pe teritoriul judeţului). 

Acesta îşi adună apele din sud-vestul Carpaţilor Meridionali, partea vestică a Subcarpaţilor şi a 

Podişului Getic şi de pe o mică parte a Câmpiei Române. Pe teritoriul judeţului Gorj, Jiul străbate 

munţii prin defileu până la Bumbeşti Jiu, iar apoi zona de deal şi podiş printr-o vale largă cu terase şi 

curs cu multe meandre. Are un debit de 25,5 m 3 /s la Vădeni. 

Datorită particularităţilor de dispunere a bazinului Jiului pe direcţia nord-sud şi a dezvoltării 

maxime în lăţime, în treimea superioară, viiturile produse în bazin sunt concentrate în cursul mijlociu 

şi atenuate în cursul inferior. Analiza statistică a acestor viituri arată că, în bazinul Jiului, în 

majoritatea lor (peste 90%) sunt de origine pluvială. Debite maxime au fost înregistrate la Vădeni – 

1.231 m 3 /s în anul 1964 şi Văleni (Peşteana) – 1.184 m 3 /s în anul 1960. 

Debitele cu probabilitatea de depăşire de 1 % s-au înregistrat, pe râul Jiu la: 

- Vădeni pe râul Jiu - 1.140 m 3 /s; 

- Peşteana pe râul Jiu - 1.920 m 3 /s. 

Scurgerea minimă are loc atât în perioada vară - toamnă, datorită cantităţilor mici de apă căzute în 

lunile august - septembrie şi a temperaturilor ridicate, cât şi în iernile cu temperaturi foarte scăzute 

când alimentarea râurilor se face exclusiv din rezervele subterane. Debitele medii zilnice minime cu 

probabilitatea de depăşire de 95% variază pe râul Jiu de la 1,47 m 3 /s în secţiunea Borzii Vineţi, la 2,24 

m 3 /s în secţiunea Vădeni (râul Jiu) şi la 3,80 m 3 /s în secţiunea Peşteana pe râul Jiu. 

Elemente generale privind condiţiile de manifestare a inundaţiilor 

Pe teritoriul României, inundaţiile au devenit o prezenţă permanentă. Doar frecvenţa, intensitatea 

şi amploarea lor diferă, viiturile repetate şi intense fiind un fenomen hidrologic caracteristic râurilor 

României. Cele mai puternice viituri se formează ca urmare a unei compuneri speciale a factorilor 

scurgerii, un rol deosebit avându-l intensitatea şi durata ploilor, mărimea teritoriului, combinarea 

precipitaţiilor (ploaie cu topirea zăpezilor), gradul de umiditate al solului în perioada premergătoare 

precipitaţiilor generatoare de viituri. 

Analiza frecvenţei şi perioadelor de apariţie a apelor a viiturilor a dus la concluzia că în timpul 

anului viiturile se produc mai frecvent primăvara ( 30-50% din total ) şi în mai mică măsură toamna ( 

10-20%) sau iarna ( 5-10%). La viiturile produse pe râurile interioare din ţara noastră se remarcă 

caracterul torenţial al acestora, astfel raportul Q max /Q med anual are valori de: 20 pentru râul Siret, 18 

pentru râul Olt, 25 pentru râul Ialomiţa, 30 pentru râul Someş, 42 pentru râul Argeş. 

Problemele pe care le creează inundaţiile se cunosc: perturbă grav viaţa normală, provoacă panică, 

afectează producţia şi implică deturnarea resurselor de la destinaţia lor normală, pentru a fi utilizate la 

înlăturarea efectelor. 

Cauzele producerii inundaţiilor se află atât în regimul climatic al teritoriului (relief, soluri şi 

vegetaţie) cât şi în activităţile desfăşurate de om (despăduriri masive, poduri şi podeţe cu capacităţi de 

scurgere insuficiente, neîntreţinerea albiilor cursurilor de apă, amenajarea şi utilizarea incorectă a 

terenurilor, lipsa disciplinei în construcţii, etc). Nu trebuie neglijat însă nici aspectul tot mai evident, şi 

anume modificări în manifestarea fenomenelor meteorologice pe teritoriul României, ca efect al unor 

schimbări globale în evoluţia climei. 

Cauzele majore în producerea inundaţilor sunt: 

• dotarea necorespunzătoare a sistemului de avertizare (lipsa unor radare performante care să 

detalieze fenomenele locale), precum şi lipsa unor posturi pluviometrice, staţii hidrometrice şi 

a sistemelor de dispecerizare a datelor; 

• ocuparea albiei majore cu diverse obiective social-economice şi amplasarea acestora la diverse 

cote necorespunzătoare nivelului maxim specific clasei de importanţă a acestora; 

• promovarea limitată a lucrărilor hidrotehnice propuse (conform schemelor cadru de amenajare 

complexă a bazinelor hidrografice din România şi a studiilor de specialitate) în zonele critice şi 

conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări hidrotehnice de apărare contra inundaţiilor, 

corectarea torenţilor, a împăduririlor, precum şi a strategiilor de apărare a obiectivelor socialeconomice 

existente sau propuse a se construi în aceste zone; 

• promovarea limitată a lucrărilor noi de corectare a formaţiunilor torenţiale şi a lucrărilor de 

împădurire; 

• întreţinerea necorespunzătoare şi lipsa reabilitării lucrărilor de apărare, deteriorate în timpul 

viiturilor din ultimii ani, conform parametrilor proiectaţi; 


49


• necunoaşterea zonelor inundabile (evaluarea zonelor de risc pe categorii de folosinţe şi clase de 

Tipuri de inundaţii 

Nr. 

importanţă) care fac obiectul amplasării obiectivelor social-economice, din lipsa studiilor de 

Localităţi 

crt. 

Legea 575 1998 - 2006 

Pe cursuri de apa Pe torenţi Pe cursuri de apă Pe torenţi 

specialitate. 

0 1 2 3 4 5 

În judeţul Gorj, în anul 1972 pe 7 august s-a produs pe râul Jiu, secţiunea de control Podari, o 17 Borăscu* Nu Nu Da 

Nu 

06.2005 

viitură istorică, cu următoarele caracteristici: 

• suprafaţa de recepţie = 9.253 km 2 18 Brăneşti* Nu Nu Da 

Nu 

; 

06.1998 

• debite maxime, cu probabilităţi de depăşire = 3.290 m 3 /s (0,1%), 2.330 m 3 /s (1%), 1.665 19 Bumbeşti Pitic* Nu Nu Da 

Nu 

m 3 /s (5%) şi 1.375 m 3 03.2000 

/s (10%). 

20 Bustuchin* Nu Nu Nu Da 

08.1999 

Viituri istorice s-au mai produs în judeţ, în localitatea Tulburea pe r. Gilort, în anul 1972 cu 

21 Căpreni* Nu Nu Nu Da 

probabilitatea de depăşire de 1% şi în localitatea Stolojani pe r. Jaleş, în anul 1991 cu probabilitatea 

08.2002 

de depăşire de 5%. 

22 Cătunele* Nu Nu Da 

Nu 

Situaţia localităţilor din judeţ, la nivel de UAT, afectate de fenomenul de inundaţii, conform 

anexelor din Legea 575/2001 şi a datelor furnizate de Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor şi 

de Consiliul Judeţean-Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă este următoarea: 

Tabel nr. 27: Unităţi administrativ teritoriale afectate de inundaţii 


Nr. 

Localităţi 

crt. 

Legea 575 1998 - 2006 


0 1 2 3 4 5 

1 Mun. Târgu Jiu Da Nu Da 

03.2000 

Da 

10.2004 

2 Or. Bumbeşti-Jiu Da Nu Da 

08.1999 

Da 

11.1999 

10.2005 

3* Mun. Motru Nu Nu Da 

Nu 

03.2000 

4 Or. Novaci Da Nu Nu Da 

07.2005 

5 Or. Rovinari Nu Da Da 

Nu 

11.1999 

6 Or. Târgu Cărbuneşti Da Nu Da 

Nu 

03.2000 

7 Albeni* Nu Nu Nu Da 

10.1999 

8 Alimpeşti Da Da Nu Nu 

9 Arcani Nu Nu Da 

Nu 

05.2005 

10 Baia de Fier Da Da Da 

Nu 

06.1999 

11 Băleşti Da Nu Da 

01.1999 

12 Bărbăteşti Da Nu Da Nu 

13 Bengeşti Ciocadia* Nu Nu Da 

Nu 

10.1999 

14 Berleşti* Nu Nu Da Nu 

15 Bâlteni* Nu Nu Nu Da 

16 Bolboşi Da Nu Da 

06.2005 

Da 

03.2005 

06.2005 

Nu 

06.1999 

23 Crasna Da Da Da 

06.2001 

24 Ciuperceni* Nu Nu Da 

06.1999 

25 Câlnic* Nu Nu Da 

06.1999 

26 Cruseţ* Nu Nu Da 

07.2005 

27 Drăguţeşti* Nu Nu Da 

07.2004 

07.2005 

28 Dănciuleşti Da Nu Da 

08.2005 

03.2006 

Da 

06.2001 

Nu 

29 Drăgoteşti Da Da Nu Da 

10.2000 

30 Fărcăşeşti* Nu Nu Nu Da 

06.2005 

31 Glogova* Nu Nu Nu Da 

07.1999 

32 Hurezani* Nu Nu Da 

Nu 

08.2005 

33 Ioneşti Da Nu Da 

Nu 

06.2005 

34 Leleşti Nu Da Nu Nu 

35 Licurici Da Da Nu Da 

Nu 

Nu 

Nu 

Nu 

06.2005 

Nu 

36 Logreşti* Nu Nu Da 

07.2001 

37 Mătăsari* Nu Nu Da 

Nu 

05.1998 

07.2005 

38 Muşeteşti* Nu Nu Nu Da 

07.11.2005 

39 Peştişani Da Nu Nu Nu 

40 Polovragi Da Nu Da 

05.1999 

Da 

05.2000 

41 Stejari* Nu Nu Da 

Nu 

11.1999 

42 Slivileşti Da Nu Da Nu 


50



Localităţi 

Zone cu inundaţii din Zone cu inundaţii din Suprafaţă Suprafaţă cu 

Nr. 

Localităţi 

crt. 

Legea 575 1998 - 2006 

revărsarea cursurilor de apă scurgeri pe torenţi totală (ha) inundaţii (ha) 


Bengeşti Ciocadia Ciocadia-2 zone 

- 4109 138,4 

0 1 2 3 4 5 

Ungureni 1 zonă 

11.2000 

Berleşti 

Boiereşti-1 zonă 

- 3295 nespecificată 

07.2005 

Tihuleşti-1 zonă 

43 Stăneşti Da Nu Nu Nu 

Bâlteni - Valea Mare-1 zonă 2425 91,9 

44 Teleşti* Nu Nu Da 

Nu 

Valea Vadurilor 

03.2000 

Brăneşti Pârâu - 2779 19 

06.2005 

Bumbeşti Piţic 

Bumbeşti Piţic 

- 2942 106,4 

45 Tismana Da Da Da 

Da 

Poienari 

02.2000 

2005 

Bustuchin - Poiana Seciuri 3610 63,7 

46 Turcineşti Da Da Da 

Da 

Valea Pojarului 

10.1999 

2005 

Bustuchin-2 zone 

47 Ţânţăreni* Nu Nu Da 

Da 

Căpreni - Brăteşti 2765 100 

07.2005 

08.2003 

Cătunele 

Lupoaia 

- 1216 

48 Urdari* Nu Nu Da 

Nu 

Dealul Viilor 

nespecificată 

08.2005 

Valea Perilor 

49 Văgiulesti* Nu Nu Nu Da 

Ciuperceni 

Ciuperceni 2 zone 

- 2660 

07.2005 

Peşteana,Vârtop 


NOTĂ: * Localităţi afectate de inundaţii în perioada 1998-2006 , necuprinse în legea 575/2001 

Câlnic 

Gorjua, Câlnic 2 zone 

- 2649 

Stejerei 


Sursă date: Studiu IPTANA, 2009 

Băleşti 

Băleşti -2 zone 

Băleşti 2 zone 5662 140 

Din analiza tabelului se pot observa principalele UATB (unităţi administativ teritoriale de bază) cu 

Ceauru 

Râsova 

frecvenţă mare de producere a fenomenelor de inundaţii pe toată perioada de observaţii. Se remarcă cu Crasna Crasna, Aninişu Vale Crasna din Deal, Radoşi 8473 90 

Drăgoteşti Drăgoteşti Drăgoteşti, Corobăi 1726 14,5 

precărdere următoarele UATB: Târgu Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Baia de Fier, Băleşti, Drăguţeşti Drăguţeşti - 3061 72 

Bărbăteşti, Bolboşi, Crasna, Dănciuleşti, Drăgoteşti, Ioneşti, Licurici, Polovragi, Slivileşti, Tismana, Fărcăşeşti - Fărcăşeşti, Moşneni, 2912 87 

Turcineşti. (a se vdea şi cartograma.....). 

Valea cu Apă 

În cadrul judeţului nu au fost semnalate pagube semnificative datorate inundaţiilor pe torenţi, 

înainte de 1998. Datorită precipitaţiilor cu intensitate deosebită şi a condiţiilor de modificări antropice 

vizând fondul forestier, în perioada 1998 - 2006 acest fenomen a luat o amploare deosebită. Astfel, pe 

lângă localităţile din UATB Rovinari, Baia de Fier, Crasna, Drăgoteşti, Lăleşti, Licurici, Tismana, 

Turcineşti, au mai fost semnalat inundaţii pe torenţi în localităţile din UATB: Târgu Jiu, Bumbeşti - 

Jiu, Novaci, Albeni, Bâlteni, Bustuchin, Capreni, Fărcăşeşti, Glogova, Muşeteşti, Ţânţăreni, Văguleşti. 

Din analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, (cf. Planului de Analiză şi Acoperire a 

Riscurilor, elaborat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Lt.col.Dumitru Petrescu" al Judeţului 

GORJ în anul 2008), zonele cu pericol de inundaţii în judeţ sunt: 

Tabel nr. 28: Unităţi administrativ teritoriale şi localităţi cu riscuri ridicate de inundaţii 

Localităţi 

Zone cu inundaţii din 

revărsarea cursurilor de apă 

Zone cu inundaţii din 

scurgeri pe torenţi 

Suprafaţă 

totală (ha) 

Suprafaţă cu 

inundaţii (ha) 

m. Tg.Jiu 7 zone 2 zone 6024 50 

o. Bumbeşti Jiu Pleşa Defileul Jiului 4988 70 

m. Motru Motru 2 zone - 3036 120 

o. Novaci - Radoşi - 2 zone 6608 70 

o. Rovinari Vârţ - 841 nespecificată 

o. Tg. Cărbuneşti Tg. Cărbuneşti - 6142 100 

Albeni - Albeni- 2 zone 2543 274,3 

Alimpeşti 2 zone - 2715 85 

Arcani Stroieşti - 1607 14,7 

Baia de Fier Baia de Fier-2 zone - 4499 30 

Glogova - Glogova – 3 zone 1378 25,7 

Hurezani Hurezani - 1956 70,4 

Ioneşti Ioneşti 2 zone - 1810 120 

Licurici Licurici Licurici- 3 zone 3227 270 

Negreni, 2 zone Totea 

Leleşti - Leleşti 2233 2 

Logreşti Logreşti - 3655 45 

Mătăsari Brădeţel - 2352 284 

Peştişani 

Boroşteni, Frânceşti 

- 6623 80 

Hobiţa 

Polovragi Polovragi, Racoviţa Polovragi 3267 131 

Slivileşti Slivileşti 2 zone - 3653 40 

Stejari 

Piscoiu 

Stejari 

Băceşti 

Baloşani 

- 3713 


Tismana Tismana, Celei Celei 9636 55 

Ţânţăreni Ţânţăreni, Floreşti - 3126 40 

Turcineşti 

Turcineşti 

Turcineşti 2 zone 1866 100 

Cartiu 

Cartiu 

Urdari 

Urdari 

- 1808 50 

Fântânele 2 zone 

Văgiuleşti - Covrigi, Murgileşti 3108 30 

TOTAL JUDEŢ 142698 3080 

Sursa: PAAR Gorj – 2008, Studiu IPTANA „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale, judeţ Gorj”, 2007-2008 


51


Lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor 

Celelalte acumulări existente pe teritoriul judeţean au destinaţie principală producerea de energie, 

dar pot asigura atenuarea viiturilor numai în caz de urgenţă. Acestea, se află în administrarea SC 

Amenajările hidrotehnice cu rol de apărare existente în judeţ sunt: 

Hidroelectrica SA Tg. Jiu: 

• Sistemul hidrotehnic Rovinari, deţinător SGA Gorj, cuprinde: 

3. Valea lui Iovan este situată pe r. Cerna, având V brut = 124 mil. m 3 , V util = 120 mil. m 3 . Face 

parte din sistemul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, având în principal rol de producere a 

energiei; 

- acumularea nepermanentă Rovinari, situată pe cursul mijlociu al r. Jiu, la 15km aval de 

municipiul Târgu Jiu. cu un volum total (la nivelul maxim cu asigurarea de 0,1%) este de 

150mil.m 3 ; 

- albia canalizată a Jiului în aval de acumulare, pe cca. 34 km, sector Rovinari-pod CF; 

- canalul de deviere Tismana cu o lungime de 7.591 m; 

- acumularea nepermanentă Dâmbova. 

Sistemul a fost pus în funcţiune în anul 1968 şi are rolul de apărare împotriva inundaţiilor a 

bazinului carbonifer Oltenia şi a termocentralelor existente în aval. Este încadrat în clasa a II-a de 

importanţă, fiind dimensionat şi verificat pentru debite cu probabilitatea de depăşiri 0,5% respectiv 

0,1%. Ulterior pe râul Jiu, în aval s-au realizat termocentralele Rovinari (1760 MW) şi Turceni (2640 

MW), dependente de sistemul Rovinari în privinţa apărării împotriva inundaţiilor. 

Acumularea apără împotriva inundaţiilor o suprafaţă de 4 mii ha şi 12 localităţi situate în 

lunca Jiului, pe sectorul aval al râului Jiu cuprins între Rovinari - confluenţă cu râul Gilort (cca. 

54 km). Pe sectorul aval confluenţă r. Gilort efectul atenuării viiturilor în lacul Rovinari este mult mai 

slab resimţit, aportul afluenţilor Jiului (Gilort, Motru, ş.a.) devenind preponderent. 

Efectele de atenuare în secţiunea proprie a barajului de la acumularea Rovinari, care are rol de 

atenuarea viiturilor, precum şi a componentelor din aval de secţiune (în regim natural şi amenajat) 

sunt redate mai jos: 

Tabel nr. 29: Efectele de atenuare a viiturilor de către acumularea Rovinari 

Denumire 

lac de 

Supraf. 

bazin 

Q max . 

1% 

Q max . 

1% 

Efectele de atenuare în aval pe zonele 

albiilor majore 

acumulare Râul secţiune 

baraj 

regim 

natural 

atenuat Variante 

funcţionare 

Componenta aval râu 

principal 

(km 2 ) (m 3 /s) (m 3 /s) 

Rovinari Jiu 3.047 2.048 840 Conf. PE 

efect aval, pe sectorul Rovinari 

– am.conf. r.Gilort L=54km 

1. Acumularea Târgu Jiu, se află în administrarea SC Hidroelectrica SA Tg. Jiu, situată în amonte 

de municipiu pe Jiu, este pusă în funcţiune în anul 1996 şi asigură apa pentru CET Târgu Jiu. 

V total = 1,3mil. m 3 , în prezent cuveta lacului este colmatată în proporţie de 25%, dar nu prezintă 

probleme în ceea ce priveşte regimul de exploatare normală şi siguranţa în exploatare; 

2. Acumularea Vădeni, se află în administrarea SC Hidroelectrica SA Tg. Jiu. Este situată în 

amonte pe Jiu, este pusă în funcţiune în anul 1992 şi asigură apa pentru CET Târgu Jiu. 

Volumul total este de 4,3mil.m 3 , în prezent lacul este colmatat în proporţie de 82%, volumul 

actual fiind de 700mil. m 3 . Datorită colmatării avansate a fost necesară prelungirea digurilor la 

coada lacului pentru evitarea inundaţiilor în cazul apelor mari. 

4. Vâja situată pe râul Bistriţa, având V brut = 29,5 mil. m 3 , V util = 28,5 mil. m 3 Viitura este 

preluată prin deversarea a 0,7 m 3 /s; 

5. Valea Mare (Motru) situată pe râul Motru cu V brut = 4,8 mil. m 3 , V util = 3,0 mil. m 3 . A fost pusă 

în funcţiune în anul 1983, destinaţia - producere de energie electrică. La barajul acumulării au 

apărut infiltraţii din lac. Problema apărută la barajul este gestionată cu maximă atenţie de către 

S.H. Tg-Jiu, până în prezent efectuându-se studii , proiecte şi caiet de sarcini pentru execuţia 

unor lucrări de etanşare şi de eliminare a deficienţelor apărute; 

6. Clocotiş situată pe râul Bistriţa cu V brut = 2,6 mil. m 3 , V util = 2 mil. m 3 ; 

7. Tismana aval , pusă în funcţiune 1985, este situată pe râul Tismana cu V brut = 0,8 mil. m 3 , V util 

= 0,6 mil. m 3 ; 

8. Turceni, aparţine SE Turceni, este situată pe râul Jiu cu V util = 2,0 mil. m 3 ; 

9. Sadu aparţine S.C. Uzina Mecanică S.A, are ca destinaţie alimentarea cu apă (populaţie, 

industrie); anul punerii în funcţiune 1936. S-au executat lucrări de decolmatare ale cuvetei 

lacului; 

Incinte îndiguite, aflate în administrarea ANIF - RA – Dunăre-Olt, Unitatea de Administrare Gorj: 

- Incinta indiguită Buduhala, cu suprafaţă de 754 ha - în stare bună, reţeaua de canale şi 

staţia de pompare sunt în stare de funcţionare; 

- Incinta indiguită Şomăneşti, cu suprafaţa de 610 ha, - în stare bună, reţeaua de canale şi 

staţia de pompare sunt în stare de funcţionare. Anual se execută lucrări de decolmatare a 

canalelor, acolo unde este cazul, pentru asigurarea scurgerii debitului şi satisfacerea 

cerinţelor solicitate. 

Lucrări de regularizare, îndiguire şi consolidare de maluri. 

Sunt în funcţiune cca. 233,2 km de îndiguiri şi 162 km de regularizări şi consolidări de mal. Aceste 

lucrări apără împotriva inundaţiilor circa 3 225 locuinţe, 16 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 

44,1 km cale ferată şi cca. 85,5 km drumuri naţionale şi judeţene. Principalele lucrări sunt: 

- regularizare pe r. Jilţ în zona Mătăsari, Drăgoteşti, Bolboşi – Borăscu şi Calopăr cu o 

lungime de cca 25,6 km. Sunt necesare studii de verificare a gradului de apărare pentru care a 

fost realizată lucrarea; 

- regularizare pe r. Blahniţa, sectorul Săcelu-Maghiareşti cu o lungime de 5km. Sunt necesare 

studii de verificare a gradului de apărare pentru care a fost realizată lucrarea; 

- regularizare pe r. Şuşiţa, sectorul Ursaţi – Târgu Jiu şi aval pod Târgu Jiu Motru cu o 

lungime de 11 km. Lucrarea este subdimensionată; 


52


- regularizare pe r. Tismana pe sectorul Godineşti – am. Strâmba cu o lungime de 17 km. • captarea secundară a râului Bistricioara pt. complexul hidroenergetic, cu un debit instalat de 

Lucrarea este subdimensionată; 

1,6 m 3 /s; 

- regularizare pe r. Galben în zona Baia de Fier cu o lungime de 3 km. Lucrarea necesită 

reabilitare pentru păstrarea clasei de importanţă (cls. IV); 

- regularizare pe r. Motru la Măru, pe sectorul Cătunele – Motru cu lungime de 13,4km; 

- regularizare pe r. Rasnic pe sectorul Tiu- Rasnicu cu lungime de 24,3km. Lucrarea este 

subdimensionată; 

- regularizare pe r. Rasnic pe sectorul Greceşti-Bărboi-Tiu cu lungime de 9,7km. 

- îndiguire r.Jiu la Tg.Jiu, sector Târgu Jiu-Turcinesti, cu L=6,2km. Lucrarea necesită 

reabilitare; 

- îndiguire r.Jiu, zona CET Tg.Jiu, sector aval de municipiu – pod BârsăneştiL=2,6km; 

- îndiguire r.Jiu, sector Bârseşti – baraj Rovinari, L=6km; 

- îndiguire r.Jiu, sector Rovinari - Plopşoru, L=25,8km; 

- îndiguire r.Jiu, sector Plopşoru- pod CF Turceni Rovinari, L=8,7km; 

- îndiguire r. Gilort, sectorul Novaci – Pociovaliştea cu L= 10km; 

- îndiguire r. Amaradia, sector Tg. Jiu – Drăguţeşti cu L= 7km; 

- îndiguire r. Zlaştiu, sector Budieni - Drăguţeşti, L=17km; 

- canal deviere r.Tismana, sector Strâmba – Câlnic, L=7,6km; 

- îndiguire pt apărare Turceni pe r. Jiu, la confluenţa Jiu cu Jilţu, L= 2,0km; 

- îndiguire r. Jiu la CET Turceni, sector Sărdăneşti – Izvoarele, L=9,0km. 

Derivaţiile şi aducţiunile de apă existente şi prizele de apă pe teritoriul judeţului pot influenţa 

regimul de curgere în perioada viiturilor. Caracteristicile tehnice ale acestora sunt: 

• Cerna – Motru, din ac. Valea lui Iovan în ac. Valea Mare, L= 6,1km, debit instalat 36m 3 /s. 

Asigură alimentarea cu apă la UHE Motru; 

• Motru-Tismana, din ac. Valea Mare la Tismana, L=14,3km, debit instalat 37m 3 /s. Asigură 

alimentarea cu apă la UHE Işalniţa; 

• Bistriţa – Tismana, L= 11,4km, debit instalat 19m 3 /s 

• Runcu – Tg. Jiu, din com. Runcu, izvoarele Vâlceana la Tg. Jiu (în rezervoare), L=14,5km, 

debit instalat 0,25m 3 /s. Asigură 300 l/s de apă potabilă pt municipiu; 

• Şuşiţa – Tg. Jiu, din loc. Vaidei la staţia de tratare Dealu Târgului, L=18,2km, debit instalat 

0,6m 3 /s. Asigură 250 l/s pt. alimentarea cu apă a municipiului; 

• captarea de suprafaţă de pe râul Şuşiţa cu un debit instalat de 1.400 l/s-în special pentru apă 

industrială; 

• captarea de suprafaţă de pe pârâul Jaleş cu un debit instalat de 300 l/s-apă industrială şi apă 

potabilă; 

• captarea secundară a râului Tismăniţa pt. complexul hidroenergetic, cu un debit instalat de 1,0 

m 3 /s; 

• captarea secundară a pârului Pocruia pt. complexul hidroenergetic, cu un debit instalat de 1,0 

m 3 /s. 

Tabel nr. 30: Principalii parametri de funcţionare ai lucrărilor hidrotehnice, în raport cu efectul de 

apărare pentru care au fost executate 

Lung. Supr. Local. Obiect. Local. Gradul de apărare actual 

Râu Limite zonă albie 

rurale industr. + urbane conform clasei de importanţă 

majoră (ha/cl. (nr./cl. CET 

a obiectivelor apărate 

(km) imp.) imp.) (nr./cl. imp.) (cl. imp.) 

0 1 2 3 4 5 6 7 

Jiu Şosea Tg. Jiu- 

Turcineşti; 

pod CF Târgu 

Jiu - Bârseşti 

8,8 290 

IV 

1 

IV 

1 platformă 

industrială 

Târgu Jiu 

II 

1 

II 

Grad de apărare incert. Biefarea 

r. Jiu în secţiunea Vădeni a 

suferit colmatări importante 

(PIF 1989). În zona Tg. Jiu se 

necesită reactualizarea 

studiilor şi verificarea încadrării 

lucrărilor în clasa de importanţă 

Amaradia Târgu Jiu - 

Drăguţeşti 

Suşiţa loc. Ursaţi – 

confl. r.Jiu 

Tismana 

Jiu 

loc. 

Godineşticonfl. 

r. Jiu 

Rovinariamonte 

confluenţă 

Gilort 

7 150 

IV 

11 650 

IV 

24,6 600 

IV 

54 4000 

IV 

2 

IV 

3 

IV 

10 

IV 

12 

IV 

4 obiective 

ind. Tg. Jiu 

II 

1 

II 

a obiectivelor apărate. 

Lucrările sunt proiectate să 

apere la clasa II de importanţă. 

Actual grad de apărare incert. 

- - Lucrările sunt proiectate să 

apere la clasa IV de importanţă. 

Lucrările sunt subdimensionate 

în zona Ursaţi; restul lucrării 

apără obiectivele la un grad 

incert. 

4 cariere 

cărbune: 

Tismana I, II 

Pinoasa 

Nord 

Pinoasa Sud 

II 

2 CET 

I 

1 cariere 

cărbune 

Rovinari 

II 

staţia trafo 

Urecheşti 

400/220 KV 

I 

- Pe sectorul Godineşti – confl. 

r.Strâmba lucrările de 

regularizare sunt 

subdimensionate, nu respectă 

parametrii P.E. Se necesită 

studii şi lucrări de aducere la 

clasa de importanţă. Pe sectorul 

confl. Strâmba – confl. Câlnic 

lucrările sunt proiectate pentru 

clasa II, iar pe sectorul confl. 

Câlnic – confl. Jiu pentru clasa a 

IV-a. Actual pe sectorul aval 

confl. Strâmba, gradul de 

apărare incert. 

- - Sistemul Rovinari a fost 

proiectat pt. clasa II de 

importanţă. Actual ac. se 

încadrează în clasa III (este 

subdimensionată) 

- Sectorul Jiu îndiguit cuprins 

între lac Rovinari-priză CET 

Rovinari se încadrează sub clasa 

IV de importanţă (este 

subdimensionat). 


53


Lung. Supr. Local. Obiect. Local. Gradul de apărare actual 

- dig râu Jiu aval Treapta Roşia; 

Râu Limite zonă albie 

rurale industr. + urbane conform clasei de importanţă 

- regularizare şi îndiguire râu Gilort la Novaci; 

majoră (ha/cl. (nr./cl. CET 

a obiectivelor apărate 

(km) imp.) imp.) (nr./cl. imp.) (cl. imp.) 

• demararea procedurilor în vederea întocmirii Studiului de fezabilitate necesar 

0 1 2 3 4 5 6 7 

• promovării obiectivului de investiţii „Regularizare Râu Şuşiţa sector aval DN 67 Tg. Jiu 

Sistemul hidrotehnic Rovinari 

este subdimensionat, necesită 

Drobeta Turnu Severin - confluenţa râu Jiu”; 

lucrări de aducere la clasa de 

• remedierea eroziunilor active de mal ce pot pune în pericol zone locuite: 

importanţă corespunzătoare 

obiectivelor apărate. 

- pârâu Suşita la Stăneşti 

- Sectorul Jiu amenajat între 

- pârâu Motru Sec- amonte pod centru Motru Sec 

priză CET Rovinari – confl. pr. 

- pârâu Cioiana la Ţicleni 

Jilţ se încadrează în clasa a II-a 

(conform P.E.) cu excepţia unui 

- râu Galben la Bumbeşti – Piţic 

sector de cca. 1 km în zona 

- pârâu Blahniţa - zona Săcelu 

Plopşoru care este subdimensionat. 

Jilţ 

Gilort 

Galben 

Motru 

loc. Mătăsari- 

Calopăru 

Intravilan 

Novaci- 

Pociovalişte 

Intravilan 

Baia de Fier 

loc. Cătunele- 

Motru 

Sursă date: Studiu IPTANA, 2009 

25,6 1770 

IV 

10 70 

IV 

3 40 

IV 

17,5 274 

IV 

7 

IV 

1 

IV 

1 

IV 

7 

IV 

2 mine 

Mătăsari 

Drăgoteşti 

IV 

1 exploat. 

minieră 

IV 

- Lucrările sunt proiectate pt. 

clasa III de importanţă. Actual 

grad de apărare incert. 

1 

II 

- 1 

IV 

Lucrările s-au proiectat pt. clasa 

II de importanţă. Actual 

lucrările sunt subdimensionate. 

Se necesită studii şi lucrări de 

reabilitare. 

- Lucrările s-au proiectat pentru 

clasa IV de importanţă. Actual 

lucrările sunt subdimensionate. 

Se necesită studii şi lucrări de 

reabilitare. 

Lucrările se încadrează actual în 

clasa IV de importanţă, conform 

clasei de importanţă a 

obiectivelor apărate. 

Lucrările de îndiguire de pe râul Jiu, aval de acumulările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor 

Rovinari, Tg. Jiu, Vădeni sunt întreţinute permanent prin defrişări, curăţire, însemânţare cu ierburi 

perene. De asemenea, pentru asigurarea continuării liniei de apărare acestea sunt reparate permanent 

(completări de terasamente pentru aducerea la cota proiectată, reparaţii la peree). 

„Planului de acţiuni pe anul 2009, în scopul stabilirii elementelor organizatorice şi de planificare 

pentru punerea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, la 

nivelul judeţului Gorj” cuprinde: 

• completarea stocului de apărare conform HG 638/420/2005 din surse proprii şi bugetare (grup 

electrogen, 3 motopompe, 3 pompe submersibile, 3 drujbe); 

• verificarea planurilor locale de apărare ale tuturor CLSU din judeţ, astfel încât ele să conţină 

semnificaţia codurilor de culori pentru avertizările hidrologice şi meteorologice, reactualizarea 

responsabilităţilor şi a modului de afişare la primării a planurilor de situaţie cu delimitarea 

zonelor inundabile, a căilor şi zonelor de evacuare; 

• completare terasamente şi aducerea la cota proiectată a zonelor cu tasări şi şleauri în 

următoarele zone: 

• asigurarea parametrilor de scurgere la ape mari pe următoarele cursuri de apă: 

- râu Amaradia la Drăguţeşti 

- pârâu Cioiana la Ţicleni 

- râu Galben la Bumbeşti-Piţic 

Problema majoră privind riscul la inundaţii o ridică neamenajarea formaţiunilor torenţiale (cf. SGA 

Gorj). Măsura aplicată a constat în inventarierea formaţiunilor torenţiale de pe teritoriul judeţului, de 

către o comisie constituită la nivelul Prefecturii Gorj, propunându-se lucrări de investiţii şi reparaţii. 

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor, administratorul apelor din judeţ, SGA Gorj are în derulare 

următoarele lucrări: 

• regularizare r. Bistriţa, sector Gureni - Brădiceni, L=4,0km. Lucrare în curs de execuţie; 

• reabilitarea apărării de mal şi a îndiguirii r. Gilort, sector Tg. Cărbuneşti – Andreeşti, 

L=15,0km. Lucrare în curs de execuţie; 

• regularizare r. Amaradia, sector Bustuchin - Melineşti, L=15,0km. Lucrare în curs de execuţie; 

• amenajare pr. Jilţ şi afluenţii Jilţu Mic şi Borăscu, zona Drăgoteşti, Bolboşi, Borăscu L= 

12,0km. Are întocmit studiul de fezabilitate; 

• regularizare r. Sohodol în zona localităţii Arcani Runcu, L=5,0km. Are întocmit studiul de 

fezabilitate; 

• regularizare r. Blahniţa în zona localităţii Surupaţi – Haieşti, L=3,0km. Are întocmit proiect 

tehnic; 

• regularizare r. Gilort în zona sat Bolboceşti (comuna Albeni), L= 2,0km. Are întocmit proiect 

tehnic; 

• regularizare r. Suşiţa, sector Ursaţi – confluenţă cu Jiu, L=8,0km. Este în elaborare studiul de 

fezabilitate; 

• regularizare şi apărare de mal pr. Ciocadia în zona localităţii Bengeşti – Ciocadia, L=2,0km. 

Este în elaborare studiul de fezabilitate; 

• regularizare şi apărare de mal pr. Cioiana în zona localităţii Bălteni, L=2,0km. Este în 

elaborare studiul de fezabilitate. 


54


A.2.6.2. Alunecări de teren 

Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de 

GEOTEC SA în anul 1998, studiu care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a “Zone de risc natural” 

a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, evidenţiază, pentru zona judeţului Gorj următoarele 

situaţii ale terenurilor după potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune: 

- terenuri cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren cu probabilitate redusă sau 

intermediară de producere a alunecărilor de teren. 

Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane şi de 

podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general 

până la 45 o . În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât şi laterale. Nivelul apelor freatice 

se află la adâncimi mai mici de 5 metri. Aceste zone acopera suprafeţe scăzute în NV judeţului. 

- terenuri cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, cu probabilitate mare de 

producere a alunecărilor de teren. 

Terenurile au stabilitate foarte redusă, sunt afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu 

ravenări şi alunecări de teren active; sunt frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze 

freatice, torenţi sau izvoare de coastă. Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful specific zonelor de 

deal şi de munte, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi puternic înclinaţi. 

Predomină procesele de eroziune puternică şi alunecări de teren cu risc ridicat de activare a alunecări 

de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare 

a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele). 

Majoritatea localităţilor din judeţul Gorj se încadrează în categoria zonelor cu potenţial ridicat de 

producere a alunecărilor de teren, conform reprezentării grafice a elementelor expuse în acest capitol. 

În judeţul Gorj sunt afectate de alunecări de teren un număr foarte mare de localităţi şi obiective, în 

principal căi de comunicaţii. Practic, majoritatea localităţilor din judeţ sunt afectate de alunecări, 

prăbuşiri, eroziuni. Perioadele de ploi intense sau prelungite sunt o sursă potenţială de alunecări şi 

prăbuşiri de teren. 

De asemenea exploatarea cărbunelui constituie o cauza deosebit de importante a alunecărilor şi 

prăbuşirilor de teren. Datorită antrenării şi transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de 

către izvoarele create din apele din infiltraţii spre apele curgătoare din zonă, au luat naştere adevărate 

caverne subterane care au început să se prăbuşească. Alunecările de teren se manifestă în zonele 

miniere şi petroliere, în principal datorită depozitării necorespunzătoare a sterilului. 

Tabelul următor evidenţiază zonele afectate de alunecări de teren active pe teritoriul judeţului Gorj. 

Fig. 5: Alunecările de teren în judeţul Gorj conform PATN Secţiunea V 


55


Tabel nr. 31: Zone cu pericol de alunecări de teren 

Nr. 

Suprafaţa Suprafaţa cu Grad de 

Municipii, oraşe şi Localitate/nr. 

Totală alunecări afectare 

comune afectate 

zone 

Ha. 

Ha. 

% 

Obiective afectate 

0 1 2 3 4 5 6 

1 ALBENI Bârzeiu Pruneşti 2543 990 38,93 

DC 25 Pruneşti 150m; DC 27 A între Albeni şi Colţeşti; DC 25 C între Albeni şi Pruneşti pe o distanţă de 

2 ALIMPEŞTI 

Nistoreşti 

Alimpeşti Corşoru 

2715 1800 66,30 

3 ARCANI Stroieşti 1607 558 34,72 DJ 672C de la km 2+000 la km 3+000 

4 ANINOASA Aninoasa 4067 2460 60,49 Afectate două DS 

5 BAIA DE FIER Baia de Fier 4499 1057 23,49 ruptură de acostament pe o lungime 100m 

300 m, afectarea a 4 case din satul Pruneşti şi evacuarea a 4 familii formată din 18 persoane. 

DJ 605 C pe o lungime de 60m; DJ 675 C pe o lungime de 40m lăţime 6 adâncime 1,30m afectând 4 

locuinţe; 3 gospodării şi 20 ha teren 

6 

BENGEŞTI 

Sat Bălceşti – aproximativ 7-8 mm din marginea drumului spre şanţ, punând în pericol o locuinţă 

Bengeşti Ciocadia 4109 2220 54,03 

CIOCADIA 

DC 21 pe o lungime de 80m între satele Bengeşti şi Ciocadia 

7 BÂLTENI Bâlteni 2425 852 35,13 

8 BĂLEŞTI Băleşti 5662 1145 20,22 Comuna Băleşti – alunecare de teren – DC pe o lungime de 200 m , 8 case fiind în pericol de prăbuşire 

9 BĂRBĂTEŞTI Bărbăteşti 1349 657 48,70 

10 BOLBOŞI Bolboşi 2716 1678 61,78 DC 80 pe circa 200m şi 1 casă de locuit 

11 BORĂSCU Borăscu 4210 1427 33,90 

12 BERLEŞTI Boiereşti 3295 2400 72,84 

13 BĂLĂNEŞTI Voiteştii din Deal 4037 2221 55,02 

15 locuinţe, DJ675 A la km 6+00 şi km 9+900; DC 27A km 18+00, 19+300, 21+500, 22+200; DJ 672 

km 26+400 

Sat. Rasova zona biserică şi casa Lăzăroiu terenul a prezentat declivităţi specifice fenomenului de 

lunecare reactivată 

DC 51 la km 2 ; DC 15 la Km 2,5, DJ 665A la Km 

14 BRĂNEŞTI 

Capu Dealului-3 

zone 

2779 1993 71,72 DJ 662 km 6+900 pe o lungime de 30m 

15 BUMBEŞTI PIŢIC 

Cârligei, Bumbeşti 

Piţic, Poienari 

4988 412 8,26 DC 26 între km 2+845 la 2+875 la km 3+200 la km 3+250, DC 12 cu DS 7 pe o lungime de 110ml. 

16 BUMBEŞTI-JIU Bumbeşti-Jiu 4988 105 2,11 

17 BUSTUCHIN 

În satele Poieniţa, Poiana Seciuri,Cionţi şi Bustuchin la 133 locuinţe fisuri orizontale şi verticale atât la 

Seciuri- 

3610 2735 75,76 exterior cât şi la interiorul locuinţelor din care două locuinţe prezintă crăpături de 5-7 cm fiind în pericol 

6 zone 

de prăbuşire 

18 CĂPRENI Căpreni 2765 1350 48,82 DC 49 km 8+600 la km 8+900 

19 CĂTUNELE 

Lupoaia, Valea 

Mânăstirii, Steic 

1216 515 42,35 1 ha teren agricol şi o locuinţă. 

20 CIUPERCENI Văianu, Strâmba 2660 1470 55,26 DC pe o porţiune de 30m şi izolare a 8 gospodării; DJ 673A km 19+250 

21 CÂLNIC Pinoasa 2649 753 28,43 

22 CRUŞEŢ Cruşeţ 5073 2759 54,39 

23 CRASNA Crasna 8473 1189 14,03 DJ 665C şi afectarea a 3 gospodării 

24 DĂNEŞTI 

Barza, Trocani, 

Ţârculeşti 

4882 1800 36,87 

25 DĂNCIULEŞTI Dănciuleşti 3240 2800 86,42 

26 DRĂGOTEŞTI Drăgoteşti 1726 1350 78,22 DJ 673 A km 11+100 pe o lungime de 40m 

27 DRĂGUŢEŞTI Drăguţeşti 3061 593 19,37 

28 FĂRCĂŞEŞTI Fărcăşeşti 2912 1654 56,80 

29 GLOGOVA Glogova 1378 594 43,11 

30 GODINEŞTI Godineşti 3291 1895 57,58 


56


Nr. 





zone 

Ha. 

Ha. 

% 


0 1 2 3 4 5 6 

3 zone 

31 HUREZANI 

Busuioci 

2 zone 

1956 1050 53,68 

32 IONEŞTI Ioneşti 1810 840 46,41 

DJ674 km 33+100 pe o lungime 100m 

33 JUPÂNEŞTI Vierşani 1810 840 46,41 afectarea a două puncţi pietonale 

34 LELEŞTI Leleşti 2233 817 36,59 

35 LICURICI 

36 LOGREŞTI 

Frumuşei 

Totea 

Logreşti, Seaca, 

Mărul, 

Frunza, Moşteni 

3227 2138 66,25 

3655 2962 81,04 

37 MĂTĂSARI Mătăsari 2352 2035 86,52 

38 MOTRU 

Motru, Lupoiţa, 

Ploştina, Dealul 

Pomilor 

3036 2194 72,27 

Sat. Totea, puctul Măgura - alunecare de teren reactivată cu punerea în pericol a unei gospodării. 

alunecare de teren afectarea a 5 gospodării în satul Licurici de Sus; o gospodărie în satul Licurici, cătunul 

Rogoaza şi distrugerea unei puncţi în satul Totea 

În satul Seaca 3,5 ha şi o gospodărie, în satul Mărul 250 ha, în satul Moşteni două gospodării şi 0,50ha 

teren agricol; în satul Frunza o gospodărie, 1,8ha teren agricol, DC 31 pe 30m şi DS cătunul Tereujani pe 

o lungime de 30m 

DJ673 între localităţile Strâmba-Vulcan-Mătăsari; în satul Mătăsari 5 anexe gospodăreşti şi 3 ha agricol; 

în satul Runcurel o locuinţă şi anexe gospodăreşti şi 0,2 ha curte; în satul Croici, 7 gospodării şi 0,40 ha 

grădină şi 0,90 ha păşune; o casă afectată şi un DC 86 Mătăsari Croici distrus în 4 puncte. 

În satul Lupoiţa la o halda de steril, ca urmare a lucrărilor miniere, care a afectat o locuinţa 

sat. Dealul Pomilor - alunecare de teren reactivată pe o lungime de 280 m şi lăţime de 45 m, cu punerea 

în pericol a 4 gospodării.. 

DN 67 la km 49+550 şi 47+700 şi 3 gospodării 

39 MUŞETEŞTI Muşeteşti 2894 2711 93,68 În satul Sârbeşti afectate 3 gospodării şi un DS 

40 NEGOMIR Negomir 3322 2658 80,01 DC 71 km 0+620 pe 80m; DS20 km 0+250 pe 50m; DJ 674 B satul Ursoaia; DC 70 km 3+440 pe 100m; 

41 NOVACI Novaci 6608 1549 23,44 

42 PADEŞ Padeş 10194 849 8,33 

43 PEŞTIŞANI Seuca 6623 1042 15,73 afectate 19 gospodării; 80m DC; şi 200 DS 

44 PLOPŞORU Plopşoru 3672 1890 51,47 

45 POLOVRAGI Polovragi 3267 723 22,13 

46 PRIGORIA Burlani 3905 3388 86,76 

47 

ROŞIA DE 

AMARADIA 

Seciuri- 

4 zone 

Roşia de Sus 

Ruget 

Şitoaia 

2433 2391 98,27 

48 RUNCU Dobriţa 6214 1019 16,40 

49 ROVINARI Vârţ 841 60 7,13 

50 SAMARINEŞTI Samarineşti 1999 1015 50,78 

51 SĂCELU Săcelu 3194 2120 66,37 

52 SĂULEŞTI Săuleşti 2337 950 40,65 

53 SCOARŢA Scoarţa 5753 1668 28,99 

DC 54 afectat pe o lungime 3 m şi teren agricol 1,5 ha; 4 locuinţe afectate; DC 23 Călugăreasa Negoeşti 

de la km 1+100 la km 1+600, rămânând izolaţi 430 cetăţeni; DJ 675B la km 11+600 

Satul Stejarul – afectat 4 locuinţe, satul Seciuri 215 locuinţe, satul Roşia de Amaradia 3 locuinţe; DC 675 

C în punctul Becheni fiind afectată 1 gospodărie; DC Roşia de Amaradia – Ruget pe o lungime de 70m; 

DC 54 pe o lungime de 600m; DS 35 pe o lungime de 35m; DS 42 pe o lungime de 100m; şi un nr. de 6 

locuinţe; DJ 675 C pe o lungime de 2km; DC 29 A 

O proprietate din satul Suseni Comuna Runcu şi drumul judeţean DJ 672B, între km 5+000 şi km 6+300, 

pe o lungime de 300 m, fiind afectată o suprafaţă de 1500 mp. 

Comuna Runcu - alunecare de teren sat Dobriţa, 1 gospodărie 


57


Nr. 





zone 

Ha. 

Ha. 

% 


0 1 2 3 4 5 6 

54 STĂNEŞTI Stăneşti 4396 1334 30,35 DJ 672 B de la km 9+100 la km 9+900. 

55 SCHELA Schela 2502 1171 46,80 

DJ 664 la km 8+100 

56 SLIVILEŞTI Slivileşti 3653 3103 84,94 

57 STEJARI 

Piscoiu 

2 zone 

3713 2538 68,35 Punctul Voivoda, afectate două grajduri şi două fânare 

Miuleşti 

DJ 674 km 29+150 pe 100m 

58 STOINA 

Ulmet 

Urdari 

2483 1142 45,99 

59 TG.JIU 2 zone 6024 320 5,31 

60 

TÂRGU- 

CĂRBUNEŞTI 

Târgu-Cărbuneşti 6142 2784 45,33 

61 TELEŞTI Teleşti 3033 491 16,19 

62 TURBUREA Turburea 4284 2026 47,29 

63 TURCENI Turceni 4418 1962 44,41 

64 TICLENI 2446 1662 67,9 

65 TISMANA 

Racoţi, Vânăta, 

Celei, Vâlcele 

9636 2520 26,15 DC 200; DJ 672 km 26+400 la Vâlcele; DC 125 pe 200 m; izlaz Racoţi 50m afectând şi un pod. 

66 ŢÂNŢĂRENI Arpadia 3126 312 9,98 

67 TURCINEŞTI 

Rugi, Turcineşti 

2zone, Horezu 

1866 1098 58,84 

Hotăroasa 

68 URDARI 

Valea Mânăstirii 1808 544 30,09 

DJ 674 km 29+150 pe 100m 

Urdari 2 zone 

69 VĂGIULEŞTI Văgiuleşti 3108 1778 57,21 

DC Valea Motrului pe o distanţă de 80m şi o gospodărie. 

70 VLADIMIR 

Negroaia 

Lunca 

3309 1973 59,63 

Sursă date: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor 2008 – PAAR (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj) 

Satul Frasin au fost afectate 4 locuinţe şi două fântâni; DC 44 Adreeşi-Frasin, 150ml; în satul Moţeşti 4 

locuinţe prezintă fisuri; DC45 Vladimiri – Moşneni; DJ 662 Hurezani-Vladimir pe o distanţă de 1000- 

1500m 


58


Judeţ Gorj -Harta de hazard la alunecări de teren. Hărţile tematice şi coeficienţii de influenţă. 

(Hazardul la alunecări de teren conform Studiului IPTANA SA 2008 „Identificarea si delimitarea 

hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren si inundaţii). Hărţi de Hazard la nivelul 

teritoriului judeţean. Secţiunea II. Regiunea 2”) 

Fig. 7: Harta factorului geomorfologic - K b 

Fig. 6: Harta factorului litologic - K a 

Pe harta factorului litologic, K a , (anexa 1), se remarcă o zonă, reprezentând mai puţin de o treime 

din suprafaţa judeţului Gorj, situată în nord, în zona muntoasă, caracterizată, în general, printr-o 

probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren (K a =0,01; 0,05; 0,06; 0,09). Cea mai mare 

suprafaţă a judeţului se caracterizează prin probabilitate mare (K a =0,60; 0,65; 0,70; 0,80) şi foarte 

mare (K a =0,95) de producere a alunecărilor de teren. 

Arealele cu probabilitate mare corespund, în general, interfluviilor, unde se dezvoltă formaţiuni 

sedimentare mio – pliocene (argile, marne, nisipuri, gresii, pietrişuri, uneori cu strate de cărbuni) la 

care se adaugă suprafeţe cu depozite loessoide şi de terasă pleistocen – holocene. 

Morfologic, în cadrul judeţului Gorj se disting următoarele unităţi de relief, care reflectă alcătuirea 

şi structura geologică: zona montană a munţilor Parâng şi Godeanu, la nord, Depresiunea Subcarpatică 

olteană, la sud şi Piemontul Getic reprezentat pe arealul gorjean prin dealurile Jiului şi Amaradiei. 

Alunecările de teren au o mare frecvenţă pe versanţii dealurilor şi depresiunilor intracolinare 

(alcătuite preponderent din roci vulnerabile), unde se manifestă sub forma deplasărilor superficiale – 

profunde, cu efecte distructive asupra aşezărilor umane, căilor de comunicaţie, suprafeţelor agricole şi 

silvice. Funcţie de diversitatea şi evoluţia activităţii de modelare a reliefului, s-au delimitat mai multe 

suprafeţe afectate de alunecări de teren, în care valorile coeficientului Kb, au fost încadrate astfel: 

- intervalul Kb = 0,05 – 0,20, cu probabilităţi reduse şi medii de producere a alunecărilor de teren, 

a fost acordat celor două zone depresionare, Padeş – Peştişani – Stăneşti – Bumbeşti şi Tg. Jiu – 

Cărbuneşti, precum şi culoarelor ce cuprind terasele şi luncile de pe văile Motrului, Jiului, 

Gilortului, Amaradiei şi afluenţilor acestora; 

- intervalul Kb = 0,20 – 0,40, cu probabilitate medie – mare de producere a alunecărilor de teren, 

revine versanţilor din Piemontul Getic, fragmentaţi de bazinele hidrografice sus-amintite; 

- intervalul Kb = 0,45 – 0,55, cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, este dat 

întregii zone Subcarpatice oltene; 

- intervalul Kb > 0,75, cu probabilitate mare şi foarte mare de producere a alunecărilor de teren, 

revine reliefului montan al culmilor sudice ale masivelor Parâng, Vâlcan şi Godeanu. 


59


Fig. 8: Harta factorului structural - K c 

Din harta factorului structural, K c , (anexa 3), rezultă că partea nordică a judeţului se caracterizează 

printr-o probabilitate medie (K c = 0,30) de producere a alunecărilor de teren, determinată de 

suprapunerea, în cea mai mare parte, pe domeniul autohtonului danubian şi pe suprafeţe restrânse, 

izolate, ce aparţin Pânzei Getice, mai puţin tectonizate. 

S-a stabilit o probabilitate medie – mare (K c = 0,50) atât pentru o suprafaţă îngustă, situată în sudul 

judeţului, ce se suprapune pe flancul extern al Depresiunii Getice cât şi pentru două suprafeţe mici ce 

aparţin Pânzei de Severin situate în vest, cu un grad de tectonizare mai avansat. 

Probabilitate mare, (Kc = 0,80), de producere a alunecărilor de teren a fost atribuită pentru cea mai 

mare suprafaţă a judeţului situată în zona subcarpatică şi care se suprapune pe flancul intern al 

Depresiunii Getice, ce se caracterizează printr-o structură mai complexă determinată de cutarea şi 

falierea accentuată a stratelor. 

Judeţul Gorj, situat în sud-vestul ţării este sub influenţa climei continentale, în proporţie de 20% cu 

nuanţe impuse de zona montană, iar pe restul de 80% cu nuanţe impuse de ţinuturile deluroase. 

Fig. 9: Harta factorului hidroclimatic - K d 

Cantităţie medii de precipitaţii anuale scad de la nord la sud, odată cu altitudinea. Asfel, în 

extremitatea nordică a judeţului, corespunzând zonei montane înalte (vârful Godeanu din Munţii 

Godeanu, vârfurile Oslea şi Straja din Munţii Vâlcan, vârfurile Mândra şi Mohoru din Munţii Parâng ), 

media precipitaţiilor anuale este de 1400 mm, iar în al doilea etaj montan, mai coborât (Vârful 

Plescioru, Vârful Ighiraşului, Vârful Muncelu ) media precipitaţiilor anuale este de 1200 mm. 

Pentru aceste areale, factorului de influenţă hidroclimatic i s-a atribuit valoarea de 0,75. Coborând 

spre sud, în cel de a-l treilea etaj montan (vârfurile Piatra Cloşani, Piatra Gemeni, etc.) media 

precipitaţiilor anuale este de 1000 mm, iar pe un areal mai extins, la limita dinspre contactul cu 

Depresiunea subcarpatică Olteană a zonei montane, media precipitaţiilor anuale este de 800 mm. 

Factorului de influenţă hidroclimatic pentru această zonă i s-a atribuit valoarea de 0,65. 

În zona centrală a judeţului, pe un areal sinuos, corespunzând dealurilor Jiului, Dealului lui Bran, 

Piemontului Olteţului, media precipitaţiilor anuale este de 700 mm, iar la sud de acesta, la contactul 

zonei deluroase cu terasele Jiului, Gilortului, Olteţului (la Fărcăşeşti, Turceni, Bărbuleşti, Aninoasa, 

Hurezu, etc ), media precipitaţiilor anuale este de 600 mm. Pentru aceste areale, factorului de influenţă 

hidroclimatic, Kd, i s-a atribuit valoarea de 0,55. În extremitatea sudică a judeţului (culoarele Jiului, 

Gilortului, Olteţului ), media precipitaţiilor anuale este de 550, iar factorului de influenţă 

hidroclimatic, Kd, i s-a atribuit valoarea de 0,5. 


60


Fig. 10: Harta factorului hidrogeologic – Ke 

În funcţie de coeficientul de risc hidrogeologic estimat au fost conturate 2 tipuri de suprafeţe: 

- suprafaţa în care probabilitatea de producere a alunecărilor este redusă din punctul de vedere al 

coeficientului de risc hidrogeologic (Ke = 0,05). În această zonă curgerea apelor freatice are 

loc la gradienţi hidraulici foarte mici. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime mare (> 

5 m). 

- suprafaţa în care probabilitatea de producere a alunecărilor este medie din punctul de vedere al 

coeficientului de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Pentru această zonă gradienţii de curgere ai 

apei freatice sunt moderaţi. Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa sensibil starea de 

echilibru a versanţilor. Nivelul apei freatice, în general, se situează la adâncimi mici (< 5 m). 

Această suprafaţă corespunde depozitelor de luncă ale principalelor cursuri de apă şi 

depozitelor loessoide de pe terasele joase; 

Sectorului nordic al judeţului Gorj (zona submontană şi montană), areal compus din formaţiuni 

cuprinse în intervalul Paleozoic-Cuaternar, în care informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale 

(cercetări pe zone restrânse, cu obiective diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, 

studii hidrogeologice-miniere etc.), i-a fost atribuit un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). 

În acest sector se întâlnesc zone în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o 

circulaţie superficială ce are loc la nivelul solurilor de grosimi reduse depuse peste roca vie, sau prin 

zonele de alterare ale majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m), precum şi zone de descărcare 

ale acviferelor (izvoare, zone de izvoare). 

S-a estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). 

Fig. 11: Harta factorului seismic - K f 

La elaborarea hărţii factorului seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului 

României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93), cuprinsă în 

Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor pentru asigurarea 

stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile Ghidului privind 

identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie, 

în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a 

construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97. 

În cazul judeţului Gorj intensitatea seismică maximă corespunde valorii 6 MSK, în jumătate nord 

vestică şi 7 1 MSK, cu recurenţă la 50 ani, în jumătatea sud estică a judeţului. 

Harta factorului seismic, K f , (anexa 6), indică pentru tot judeţul probabilitate mare, (K f = 0,70, 

0,75), de producere a alunecărilor de teren rezultată din valorile apropiate ale intensităţii seismice sus 

amintite. 


61


Fig. 12: Harta factorului silvic - K g 

Din imaginea oferită de harta factorului silvic, K g (anexa 7), determinată de terenuri cu 

probabilităţi diferite de producere a alunecărilor de teren, se poate constata că o mare pondere au 

zonele caracterizate printr-o probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren, reprezentate prin 

păduri, livezi şi viţă de vie. Pădurile (K g = 0,10), sunt răspândite în tot judeţul, pe areale mai mari sau 

mai mici, dar în regiunea muntoasă, din nordul judeţului, are suprafaţa cea mai întinsă. Livezile (K g = 

0,20) şi terenurile cu viţă de vie (K g = 0,30), ocupă suprafeţe foarte mici, răspândite haotic, începând 

din zona subcarpatică, unde sunt mai concentrate, către sud. 

Probabilitatea medie – mare de producere a alunecărilor de teren caracterizează atât terenurile cu 

vegetaţie complexă, de la ierboasă la arboricolă, din perimetrul localităţilor şi, uneori, din vecinătatea 

drumurilor (K g = 0,40), cât şi păşunile şi fâneţele din extravilanul localităţilor, în special, din zona 

subcarpatică, la care se adaugă pajiştile montane (K g = 0,50). 

Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren caracterizează terenurile agricole ocupate 

de culturi, preponderent cerealiere (K g = 0,80), situate mai aproape sau mai departe de cursurile de apă 

ale bazinelor hidrografice Motru, Jiu, Gilort şi Amaradia, şi a căror densitate creşte din zona 

subcarpatică, mai ales de la paralela Tg. Jiu, spre sud. 

Doar câteva areale, foarte mici, din lunca Jiului şi o suprafaţă, de asemenea, redusă, de pe cursul 

superior al v. Cerna, din nord-vestul judeţului, pe care se dezvoltă o vegetaţie fluvio-lacustră (K g = 

0,95), se caracterizează printr-o probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren. 

Fig. 13: Harta factorului antropic – K h 

In judeţul Gorj, riscul producerii unor alunecări de teren din cauze antropice este redus şi mediu pe 

circa 75% din suprafaţă (Kh-0,10), mediu pe cca 15-20% şi mare-foarte mare, pe o arie restrânsă. Pe o 

zonă compactă situată de la limita nordică a judeţului pană la contactul cu depresiunea subcarpatică 

olteană şi în zonele centrală şi sudică ale judeţului, pe interfluviile dintre râurile Motru, Jiu şi afluenţii 

lui, (Tismana, Bistricioara, Jaleş si Suşiţa), Gilort şi Amaradia, factorul antropic (Kh) are valoarea 0,1, 

ceea ce indica un risc redus de declanşare şi manifestare a alunecărilor de teren. Suprafaţa însumată 

prezentată mai sus corespunde unui teritoriu practic neafectat de alunecări de teren. 

Pe arii situate în raza localităţilor Cloşani, Piatra Gemeni, Runcu, Schela şi într-o zonă situată la 

SV de oraşul Tg Jiu, coeficientul factorului de influenţă antropic este 0,01, ceea ce indică un risc 

foarte redus de producere a alunecărilor de teren. 

În zona depresiunii subcarpatice oltene, pe cursul afluenţilor stângi ai Jiului, în aria localităţii 

Novaci şi pe areale mici situate în albia majoră a râurilor Motru, Jiu, Gilort şi Amaradia, 

corespunzând unor localităţi rurale, ocupate de livezi, factorul de influenţă antropic are coeficientul 

0,2 şi 0,3, care indică un risc mediu de producere a fenomenelor geodinamice, respectiv alunecări de 

teren. 

Pe suprafeţe însumând cca 15-20%, unde sunt în principal terenuri agricole, localizate pe cursurile 

râurilor importante şi într-o zonă mai întinsă, în raza localităţilor Câlnic, Tg Jiu şi Dăneşti, 

coeficientul factorului antropic (Kh) are valoarea 0,4, ceea ce indica un risc mediu – mare de 

producere a alunecărilor de teren. Pe suprafeţe disparate, pe v. Ciolana, în raza localităţii Ticleni (4785 


62


locuitori), Tg. Carbuneşti (7536 locuitori) şi Novaci (6629 locuitori), v. Jiului, în raza localităţii Estimarea valorilor coeficientului mediu de hazard K m 

Bumbeşti, coeficientul factorului antropic (Kh) are valoarea 0,5, ceea ce semnifică de asemenea un Pentru calculul coeficientului mediu de hazard K m , corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale 

risc mediu – mare de producere a alunecărilor de teren. 

În partea centrală a judeţului, în raza localităţilor Motru, Rovinari, Urdari, Mătăsari, Tismana, 

rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula: 

Roşia de Jiu si Horăşti, sunt exploatări miniere pentru lignit, la zi (cariere), unde local au loc 

K 

a 

× K 

b 

K 

m 

= ( K 

c 

+ K 

d 

+ K 

e 

+ K 

f 

+ K 

g 

+ K 

h 

) 

destabilizări ale terenului. 

6 

În raza municipiului Tg Jiu şi a oraşului minier Motru, factorul de influenţă antropic are în care : 

valoarea 0,8, ceea ce indică un potenţial mare – foarte mare de producere a alunecărilor de teren. 

• K a – valoarea coeficientului factorului litologic; 

• K b – valoarea coeficientului factorului geomorfologic; 

• K c – valoarea coeficientului factorului structural; 

• K d – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic; 

• K e – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic; 

• K f – valoarea coeficientului factorului seismic; 

• K g – valoarea coeficientului factorului silvic; 

• K h – valoarea coeficientului factorului antropic. 

Distribuţia geografică a valorilor coeficientului mediu de hazard la alunecări de teren 

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile 

specificate în legislaţie, conform tabelului: 

Probabilitate (Potenţial) de producere a alunecărilor de teren 

Valoarea benzii factorului mediu K m 

Practic zero (lipsă) 0 

Redusă < 0,10 

Medie 0,10 – 0,30 

Medie - Mare 0,31 – 0,50 

Mare 0,51 – 0,80 

Foarte mare (lipsă) 0,81 – 1,00 

Valorile coeficientului mediu de hazard Km, rezultate, se înscriu într-un interval larg, de la 0,050 

(factor minim) la 0,750 (factor maxim), ceea ce semnifică un potenţial de producere al alunecărilor 

de teren de la “redus” la “mare”. Analiza acestei hărţi, pe lângă figurarea detaliată a zonelor cu 

diversele valori ale potenţialului de declanşare şi evoluţie a alunecărilor de teren, indică următoarele 

zonări ale judeţului: 

Fig. 14: Harta de hazard la producerea alunecărilor de teren - coeficientul mediu de hazard K m 

Harta de hazard la alunecări de teren a teritoriului administrativ al judeţului Gorj s-a realizat prin 

combinarea celor opt hărţi tematice. Harta reprezintă o serie de suprafeţe poligonale divers colorate, 

cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de hazard - K m . 

- Partea nordică, suprapusă munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng corespunde unor valori reduse 

ale factorului mediu de influenţă în producerea alunecărilor de teren (Km < 0,10). 

- Depresiunea Subcarpatică Olteană din partea central nordică a judeţului, culoarul de vale al 

râului Motru, de la graniţa de vest cu judeţul Mehedinţi, precum şi luncile şi terasele joase ale 

Jiului, cu afluenţii Tismana, Bistricioara, Jalos, Şuşiţa, Amaradia; Gilort cu afluenţii Vladimir, 


63


Blahniţa, precum şi ale râului Amaradia în estul judeţului corespund valorilor medii (0,10 – A.2.6.3.Cutremure 

0,30) ale factorului mediu de influenţă. 

- Valorile medii – mari ale factorului mediu de influenţă (0,31 – 0,50), corespund unor suprafeţe 

care se suprapun cu intermitenţe zonelor subcarpatice, respectiv Depresiunii Subcarpatice 

Oltene din partea central nordică, Dealurilor Jiului, respectiv interfluviului Motru – Jiu, 

interfluviului Jiu – Gilort inclusiv cu versanţii afluenţilor din Dealurile Olteţului, interfluviului 

Gilort – Amaradia şi versanţii afluenţilor şi Amaradia – limita estică a judeţului Gorj. 

- Suprafeţe alungite, de diferite lungimi şi forme, corespunzătoare valorilor medii – mari se 

întâlnesc şi în Masivul Godeanu dar şi în sud vestul acestuia sau în lungul văii Jiului în zona 

delimitării Munţilor Vâlcan de Parâng. 

- Valorile mari ale factorului mediu de influenţă Km (0,51 – 0,80) corespund următoarelor 

suprafeţe poligonale: 

• circurile glaciare din zonele montane ale M. Godeanu şi Parâng; 

• interfluviile afluenţilor Motrului, în zona localităţilor Motru, Drăgoteşti, Glogova, ambii 

versanţi ai pârâului Jieţ şi ai afluenţilor acestuia, pe versantul stâng al Jiului, în sectoarele 

Plopşoru, Bălteni, pe teritoriile localităţilor Bolboşi şi Mătăsari, mici suprafeţe poligonale 

la Godineşti. Aceleaşi valori mari ale coeficientului mediu Km se întâlnesc la suprafeţele 

poligonale neregulate, în special pe versantul stâng al râului Gilort pe teritoriile 

localităţilor Tg. Cărbuneşti, Albeni, în versanţii râului Amaradia şi ai afluenţilor săi, pe 

cursul mediu şi superior al acestuia, respectiv pe teritoriile localităţilor Prigoria, 

Amaradia, Bustuchini, Logreşti. 

• la sud de Parâng, pe teritoriile sudice ale localităţilor Novaci, Baia de Fier şi pe 

interfluviile cursurilor medii - superioare ale afluenţilor de dreapta ai râului Gilort, zonele 

localităţilor Gruiu, Glodeni, Săcelu, Ciocadia etc. 

• suprafeţele poligonale menţionate sunt întrerupte de poligoane mai mici corespunzătoare 

valorilor medii şi mediu – mari ale coeficientului mediu de influenţă. 

Din punct de vedere al riscului seismic, judeţul Gorj de află în zona cu gradul VI şi VII de 

seismicitate, fără efecte majore ale ultimelor cutremure mari. 

Hazardul la cutremure conform Studiului IPTANA SA 2008 „Identificarea si delimitarea 

hazardurilor naturale (cutremure, alunecari de teren si inundatii). Hărţi de Hazard la nivelul 

teritoriului judeţean. - Judeţ Gorj” (extrase) 

Judeţul Gorj poate fi afectat conform hărţii de mai jos de cutremure de pământ cu magnitudinea de 

şapte grade pe scara RICHTER. 

Fig. 15: Harta zonelor de risc seismic 

Analiza riscului seismic stabileşte că în urma unui cutremur de pământ major cu magnitudinea M 

7,50 R în judeţul Gorj pot apare evenimente situaţiile de urgenţă provocate, direct sau indirect, de către 

mişcarea seismică. In cartograma ....... este prezentată grafic zonarea seismică pe judeţul Gorj. 


64


În tabelele următoare sunt prezentate date statistice reprezentative pentru judeţul Gorj, privind 

populaţia municipiilor /oraşelor dar şi numărul total de locuinţe, caracterizând astfel expunerea la 

hazard seismic a acestui judeţ precum si caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din 

Gorj: 

Tabel nr. 32: Fondul de locuinţe şi populaţia în judeţul Gorj (Anuarul Statistic al României – 2006) 

Locuinţe Locuitori Municipii /Oraşe Locuitori 

nr. total 

judeţ 

nr. total 

judeţ 

153.509 384.852 Târgu Jiu 96.318 

Motru 23.690 

Bumbeşti – Jiu 10.752 

Novaci 6.149 

Rovinari 12.872 

Târgu Cărbunesti 9.067 

Tismana 7.935 

Turceni 8.372 

Ţicleni 5.334 

Fig. 16: Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, a g pentru cutremure având intervalul 

mediu de recurenţă IMR = 100 ani (reprezentarea judeţului Gorj) 

Tabel nr. 33: Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din Gorj 

T C (sec)- perioada a g - valoarea de vârf a 

Localitate 

de control a acceleraţiei terenului pentru 

spectrului de Intervalul Mediu de Referinţă 

răspuns 

=100ani 

Târgu Jiu 0,7 0,12g 

Motru 0,7 0,12g 

Bumbeşti – Jiu 0,7 0,12g 

Novaci 0,7 0,12g 

Rovinari 0,7 0,12g 

Târgu Cărbuneşti 0,7 0,12g 

Tismana 0,7 0,12g 

Turceni 0,7 0,12g 

Ţicleni 0,7 0,12g 

Fig. 17: Zonarea teritoriului judeţean în termeni de perioada de control (colţ), T C a spectrului de răspuns 


65


A.2.7. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

categorie se încadrează Lacul Motru pe râul Motru (4,8 mil. mc ), Lacul Clocotiş pe Bistriţa Olteană, 

alte lacuri amenajate pe cursul râurilor Jiu şi Tismana şi lacul Valea lui Iovan pe râul Cerna. 

A.2.7.1. Cadrul natural şi riscurile naturale 

În judeţul Gorj există două amenajări piscicole: Amenajarea Tismana (suprafaţă de 0,9 ha) şi 

Relieful, specificităţi, influenţe 

Amenajarea piscicolă Arcani (cu o suprafaţă de 0,31 ha). 

Formele de relief sunt reprezentate de trei mari unităţi fizico-geografice care coboară în trepte, de Amenajări hidrotehnice 

la nord la sud: Munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng (prin versanţii lor sudici), Subcarpaţii Getici (partea 

Existenţa unei bogate reţele hidrografice a condus la construirea a nouă baraje hidroenergetice 

dintre Motru şi Olteţ) precum şi dealurile din jumătatea sudică a judeţului care aparţin Piemontului 

dispuse pe cursul superior al Crnei, Motrului, Tismanei Bistriţei şi pe cel mijlociu al Jiului, rezultând 

Getic. Fragmentare destul de accentuată a reliefului, cu procese geomorfologice actuale în special pe 

un volum de apă acumulat de peste 300 miloane mc. 

pantele accentuate sau în zonele care nu beneficiază de fixare prin vegetaţie forestieră. Luncile Jiului şi 

Gilortului sunt bine dezvoltate ( în special în zona piemontană), pe terasele acestora dezvoltându-se 

Flora şi fauna 

numeroase aşezări. 

Clima 

Clima judeţului Gorj se caracterizează prin varietatea de nuanţe determinată de complexitatea 

reliefului, fiind temperat continentală cu influenţe submediteraneene în partea de nord-vest. Climatul 

blând, cu temperaturi moderate şi precipitaţii abundente se datorează şi circuitului maselor de aer 

sudice, sud-vestice dar şi vestice. Media multianuală a precipitaţiilor este de circa 750mm/an în zona 

depresionară până la cca. 1200 mm/an în zona muntoasă. Temperatura medie anuală descreşte de la 

nord la sud în paralel cu scăderea altitudinii, având valori de 11 o C în depresiune şi 10 o C în zona 

deluroasă până la -2 o C în yona montană înaltă (la peste 2000 m altitudine). Un fenomen specific sunt, 

în anumite zone, inversiunile termice. Dintre fenomenele climatice extreme pot fi menţionate seceta şi 

ploile torenţiale. 

Resursele de apă 

Apele subterane 

În perimetrul judeţului Gorj INHGA Bucureşti a identificat patru corpuri de apă subterane: Corpul 

din zona montană Tismana Dobriţa (la adâncimi de 4-10m., cu grosimi de 7,5-14 m), Corpul din 

terasele şi luncile Jiului şi afluenţilor (de la 5 la 20m adâncime, cu grosimi de 3-8m.), Corpul apelor 

subterane din formaţiunile pliocene (la adâncimi de peste 100m.) şi corpul apelor subterane de 

adâncime din formaţiunile sarmaţiene (la peste 150m adâncime, cu debite foarte mari). 

Apele de suprafaţă 

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează într-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs 

raportat la debitele multianuale. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,49-0,50 km/kmp, iar 

scurgerea medie este de 10l/kmp până la 3,11 l/kmp în sudul judeţului. 

Principalele râuri care au bazinele superioare în zona montană înaltă (Gilort, Bistriţa, Tismana, 

Motru şi Cerna) au debite medii anuale importante. Cu excepţia cursurilor superioare ale Olteţului şi 

Cernei, întreaga reţea hidrografică este tributară Jiului, care are o suprafaţă a bazinului de 10469 kmp 

şi o lungime de 398 km. 

Lacuri, iazuri şi acumulări piscicole 

Judeţul Gorj dispune de un număr mic de lacuri naturale, acestea fiind reprezentate de lacurile 

glaciare din Munţii Parâng şi Godeanu (Gâlcescu, Tauri, Mija şi Pasărea) şi lacuri antropice. În a doua 

Judeţul Gorj cuprinde mai multe etaje de vegetaţie de la zona de stepă (cu un areal destul de 

restrâns) până la zona alpină. Între cele două există zona de silvostepă, zona pădurilor de foioase şi cea 

a pădurilor de conifere. 

Resursele solului 

În judeţul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, în zona piemontană şi în sudul dealurilor 

subcarpatice fiind soluri brune podzolice, în asociere cu soluri brune, în timp ce ăn partea centrală a 

judeţului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbuneşti domină solurile brune, pe alocuri freatic-umede, soluri 

brune podzolite şi, mai ales, în nordul depresiunii soluri podzolice argiloiluviale frecvent 

pseudogleizate. Pe teritoriul judeţului Gorj, conform noii clasificări a solurilor, întâlnim următoarele 

clase de soluri: clasa protisoluri, clasa cernisoluri, clasa cambisoluri, clasa luvisoluri, clasa pelisoluri, 

clasa hidrisoluri, clasa salsosoluri, clasa antrisoluri. 

Resursele subsolului 

Conform estimărilor teritoriul judeţului concentra importante resurse naturale neregenerabile: circa 

58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din 

rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale şi 3,3% din cele de roci utile, existente la 

nivelul ţării. Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate de formaţiunile sedimentare 

(cărbune, ţiţei şi gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive, în 

formaţiunile pliocenului, oferă largi posibilităţi de exploatare în bazinele Motru, Rovinari, Jilţ şi 

Berbeşti. Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale cantonate în formaţiunile mio-pliocene cutate sunt 

localizate în perimetrele Hurezani, ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, 

Cruşeţ, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea. Există şi rezerve de grafit ca resursă de subsol, 

localizate lângă Baia de Fier şi în zona Polovragi. Rocile utile sunt reprezentate de calcare, granit, 

marne, dolomite, serpentine, argilă refractară, argile comune. 


66


A.2.7.2. Analiza mediului intern şi a mediului extern 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

Mediul intern 

Tg.jiu, Bumbeşti Jiu, Rovinari, Albeni, Alimpeşti, 

Arcani, Bengeşti Ciocadia, Berleşti, Bălăneşti, 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

Brăneşti, Bumbeşti Piţic, Bustuchin, Căpreni, 

CADRUL NATURAL 

Cătunele, Ciuperceni, Câlnic, Băleşti, Crasna, 

Dăneşti, Drăgoteşti, Drăguţeşti, Fărcăşeşti, 

Glogova, Godineşti, Hurezani, Jupâneşti, Licurici, 

Mătăsari, Negomir, Peştişani, Prigoria, Roşia de 

Amaradia, Runcu, Samarineşti, Schela, Slivileşti, 

Stejari, Stoina, Tismana, Ţânţăreni, Turcineşti, 

Urdari, Vladimir. 

Capital natural variat 

Peisaje naturale diversificate 

Relief complex, poate fi exploatat din punct de 

vedere turistic 

Reţea hidrografică complexă şi cu debite 

considerabile 

Climat temperat cu nuanţe moderate 

O mare varietate şi bogăţie a resurselor de subsol 

RISCURI NATURALE - INUNDAŢII 

Existenţa lucrărilor hidrotehnice de apărare 

împotriva inundaţiilor; 

Legislaţia în vigoare cu privire la managementul 

riscului la inundaţii care este aliniată cerinţelor 

europene în domeniu. (H.G. 1854/2005 – 

Strategia naţională de management al riscului la 

inundaţii). 

RISCURI NATURALE - ALUNECARI DE TEREN SI SEISME 

Suprafeţe importante acoperite de păduri, cu rol 

de protecţie a terenurilor la alunecări de teren 

43,5 % (245.307 ha) 

Lucrări de combatere a eroziunii solurilor pe 

suprafeţe extinse (51.213 ha) 

Manifestarea unor fenomene geomorfologice 

actuale 

Structură litologică care predispune la alunecări 

de teren 

Existenţa unor soluri cu un potenţial mai scăzut 

Ocuparea unor mari suprafeţe de teren pentru 

activitatea de exploatare, haldare, depozitare 

Degradarea terenului prin deplasări pe verticală şi 

orizontală ale suprafeţei şi alunecarea haldelor de 

steril rezultate din activitatea minieră 

Degradarea lucrărilor existente de apărare 

împotriva inundaţiilor), cauza fiind neîntreţinerea 

acestora, precum şi neefectuarea lucrărilor de 

reparaţii după trecerea viiturilor; 

Modul defectuos de utilizare al terenurilor din 

zonele cu risc la inundaţii; 

Comunicare defectuoasă între organele 

responsabile cu managementul riscului la 

inundaţii şi populaţia din zonele cu risc ridicat la 

inundaţii. 

Condiţiile geologice şi fizico-geografice situează 

judeţul în categoria celor cu potenţial ridicat de 

producere a alunecărilor de teren (conf. „Ghid 

privind macrozonarea teritoriului României din 

punct de vedere al riscului la alunecări de teren 

care a fundamentat Legea 575 - Zone de risc 

natural) 

70 unităţi administrativ teritoriale pe teritoriul 

cărora s-au produs importante alunecări de teren 

active care au afectat locuinţe, drumuri, terenuri 

agricole. 

Municipiile, oraşele şi comunele afectate sunt: 

ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE 

Suprafeţele importante amenajate cu lucrări de 

îmbunătăţiri funciare: 

• Amenajări pentru irigaţii - 4.133 ha 

• Amenajări pentru desecare - 9.524 ha 

Amenajări pentru drenaj - 459 ha 

• Amenajări pentru combaterea 

eroziunii solului - 51.213 ha 

După anul 2000 există posibilitatea ca beneficiarii 

de teren să se organizeze în asociaţii ale 

utilizatorilor de apă (OUAI). 

In anul 2001 amenajarea pentru irigaţii Săuleşti a 

fost preluată de Organizaţia utilizatorilor de apă 

pentru irigaţii Săuleşti. 

În prezent comitetul de iniţiativă a Organizaţiei 

utilizatorilor de apă pentru irigaţii Băleşti 

intenţionează înfiinţarea acestei organizaţii şi 

preluarea amenajării Băleşti – Ceauru. 

Haldele de steril sunt supuse unor intense procese 

de modelare, şiroirile, ravenările şi alunecările de 

teren fiind fenomene frecvente ce afectează 

taluzurile. Mari cantităţi de material din haldă 

sunt antrenate de precipitatii ducând uneori la 

colmatarea albiilor râurilor afectând viaţa 

acvatică. 

Cele 8 oraşe situate pe teritoriul judeţului Gorj 

(Târgu Jiu, Motru, Bumbeşti – Jiu, Novaci, 

Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Turceni, Ţicleni) sunt 

situate în zone afectate de cutremure cu intensităţi 

de gradul VII MSK. 

Imposibilitatea de exploatare în condiţii de 

eficienţă economică a suprafeţelor amenajate 

datorită proceselor de degradare şi distrugere 

petrecute după 1990. 

După 1990 unele sisteme de irigaţii au fost 

dezafectate întrucât nu au mai existat cereri 

pentru apă din partea beneficiarilor (Văgiuleşti – 

Samarineşti, Jaleş – Corneşti, Turburea – 

Ţânţăreni). 

Amenajarea Băleşti – Ceauru a funcţionat până în 

anul 2002 când a fost trecută în conservare. 


67


PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

OPORTUNITĂŢI 

AMENINŢĂRI 

Amenajările de desecare, atât prin pompare cât şi 

gravitaţionale sunt în stare de funcţionare: 

Buduhala, Şomăneşti, Turceni, Cîlnic. 

Staţiile de pompare din aceste sisteme au fost 

modernizate cu pompe de ultimă generaţie şi 

funcţionează în sistem automatizat. 

Singurul sistem care nu a fost modernizat este 

Şomăneşti dar în anul 2010 a fost cuprins în lista 

de investiţii pentru modernizare. 

Mediul extern 



Programe de valorificare şi promovare a 

capitalului natural ca resursă turistică 


Existenţa „Planului judeţean de apărare împotriva 

dezastrelor”, care conţine prevederi legate de 

protecţia şi intervenţia în caz de dezastre naturale; 

Existenţa legislaţiei, la nivel naţional, privind 

realizarea hărţilor de risc la inundaţii (Legea 

575/2001 privind aprobarea Planului de 

Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- 

Riscuri naturale şi HG 447/2003 pentru aprobarea 

normelor metodologice privind modul de 

elaborare a hărţilor de risc natural la alunecări de 

teren şi inundaţii). 

Gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii 

Dificultăţi în aplicarea udărilor în perioada 

secetoasă datorită mulţimii de proprietari şi 

diversităţii culturilor 

Disfuncţionalităţi în întreţinerea şi exploatarea 

amenajărilor de combatere a eroziunii solului cu 

consecinţe în diminuarea efectului acestora asupra 

solului; 

Disfuncţii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în 

amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire 

vegetaţie) 

Datorită lipsei de fonduri şi a personalului 

insuficient in amenajările de combaterea eroziunii 

solului se degradeaza, apar probleme legate de 

alunecările de teren, degradări ale taluzelor şi 

colmatare a canalelor, deteriorări ale barajelor, 

degradări ale plantaţiilor silvice. 

AMENINŢĂRI 

Inexistenţa unor programe legate de refacerea 

zonelor care au fost afectate, direct sau indirect, 

de activitatea minieră 

Inexistenţa unei legislaţii adecvate care să stopeze 

defrişările necontrolate 

Neaplicarea prevederilor din legislaţia în vigoare 

favorizează continuarea producerii fenomenului 

de inundaţii cu distrugeri materiale şi chiar 

pierderi de vieţi omeneşti. 

RISCURI NATURALE - ALUNECĂRI DE TEREN ŞI CUTREMURE 

Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului Despăduriri masive cu implicaţii în producerea de 

de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea alunecări de teren; 

a V-a – Zone de risc natural; 

Ordinul comun MLPAT – DAPL – MAPPM 

/Nr.62/N/31 iulie 1998 privind delimitarea 

zonelor expuse la riscuri naturale emis în 

conformitate cu prevederile OG nr. 47/1994, 

privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată 

prin Legea nr. 124/1995, art.2., art.5. 

Ordin nr. 18/N/19.02.1997 privind “Ghidul 

privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor 

de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de 

intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii 

efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a 

construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului” - 

GT 006 – 97; 

Ordin nr. 80/N/1998 privind “Ghidul de redactare 

a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor, pentru 

asigurarea stabilităţii construcţiilor” – GT 019-98; 

Legea nr.124 / 1995 privind apărarea împotriva 

dezastrelor; 

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor - 

PAAR (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 

Gorj - 2008) 

Studiul “Identificarea şi delimitarea 

hazardurilor naturale (cutremure, 

alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de 

hazard la nivelul teritoriului judeţean” – 

IPTANA /2008 


Programe de finanţare europene cu măsurile 

specifice legate de dezvoltarea şi îmbunătăţirea 

infrastructurii rurale. 

Existenţa „Asociaţiei utilizatorilor de apă pentru 

irigaţii”. 

Posibilitatea apariţiei unor fenomene naturale 

imprevizibile care să declanşeze alunecări de 

teren (ploi intense şi prelungite, topirea bruscă a 

zăpezilor) 

In urma unui cutremur de pământ major pot apare 

evenimente de urgenţă provocate, direct sau 

indirect, de către mişcarea seismică. 

Seismele constituie factori de agravare şi 

concentrare a pierderilor cu caracter de dezastru 

atunci când efectele lor se suprapun peste 

situaţiile produse de degradarea mediului 

înconjurător; 

Hazardurile combinate reprezintă un potenţial de 

dezastru deosebit în cazul cutremurelor puternice 

în ce priveşte clădirile, conductele, rezervoarele şi 

rafinăriile de petrol, reţelele de gaze şi alte 

utilităţi urbane, industria chimică etc. 

Ignorarea de către locuitori a avertizărilor pentru 

cazuri de urgenţă 

Capacitate instituţională redusă pentru urmărirea 

şi aplicarea legislaţiei privind utilizarea 

terenurilor în zonele cu risc de alunecări 

Incapacitatea utilizatorilor apei pentru irigaţii de a 

– şi achita datoriile financiare faţă de SNIF 

(Societatea Naţională pentru Îmbunătăţiri 

Funciare) cu consecinţe asupra relaţiilor SNIF – 

utilizatori şi implicit a gradului de utilizare a 

sistemelor de irigaţii. 


68


A.7.2.3. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

DIAGNOSTIC 

PRIORITĂŢI 

DIAGNOSTIC 

PRIORITĂŢI 

acumulat de peste 300 milioane mc. 


• Judeţul Gorj este situat în sud-vestul României, în 

nordul provinciei istorice Oltenia, în cadrul Regiunii de 

Dezvoltare Sud-Vest. 

• Are o suprafaţă de 5601,74 kmp 

• Judeţul Gorj cuprinde un număr de 70 de unităţi 

administrativ-teritoriale de bază, cuprinzând două 

municipii, şapte oraşe şi 61 de comune. 

• Formele de relief sunt reprezentate de trei mari unităţi 

fizico-geografice care coboară în trepte, de la nord la 

sud: Munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng (prin versanţii 

lor sudici), Subcarpaţii Getici (partea dintre Motru şi 

Olteţ) precum şi dealurile din jumătatea sudică a 

judeţului care aparţin Piemontului Getic. 

• Clima judeţului Gorj se caracterizează prin varietatea de 

nuanţe determinată de complexitatea reliefului, fiind 

temperat continentală cu influenţe submediteraneene în 

partea de nord-vest. 

• Media multianuală a precipitaţiilor este de circa 

750mm/an în zona depresionară până la cca. 1200 

mm/an în zona muntoasă. 

• Temperatura medie anuală descreşte de la nord la sud în 

paralel cu scăderea altitudinii, având valori de 11 o C în 

depresiune şi 10 o C în zona deluroasă până la -2 o C în 

yona montană înaltă (la peste 2000 m altitudine). 

• Reţeaua hidrografică a judeţului însumează într-un an 

aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la 

debitele multianuale. 

• Principalele râuri care au bazinele superioare în zona 

montană înaltă (Gilort, Bistriţa, Tismana, Motru şi 

Cerna) au debite medii anuale importante. 

• Cu excepţia cursurilor superioare ale Olteţului şi 

Cernei, întreaga reţea hidrografică este tributară Jiului, 

care are o suprafaţă a bazinului de 10469 kmp şi o 

lungime de 398 km. 

• Existenţa unei bogate reţele hidrografice a condus la 

construirea a nouă baraje hidroenergetice dispuse pe 

cursul superior al Cernei, Motrului, Tismanei Bistriţei şi 

pe cel mijlociu al Jiului, rezultând un volum de apă 

• Conservarea capitalului natural şi a 

biodiversităţii 

• Exploatarea raţională şi în accord cu 

cerinţele de mediu a resurselor de 

subsol 

• Refacerea ecologică a solurilor 

afectate de poluare 

• Împădurirea zonelor afectate de 

alunecări de teren sau cu eroziune în 

suprafaţă 

• Reducerea efectelor negative 

produse asupra mediului de 

exploatările carbonifere din zonele 

Motru, Rovinari şi Jilţ 

• Judeţul Gorj cuprinde mai multe etaje de vegetaţie de la 

zona de stepă (cu un areal destul de restrâns) până la 

zona alpină. Între cele două există zona de silvostepă, 

zona pădurilor de foioase şi cea a pădurilor de conifere. 

• În judeţul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, în 

zona piemontană şi în sudul dealurilor subcarpatice 

fiind soluri brune podzolice, în asociere cu soluri brune, 

în timp ce ăn partea centrală a judeţului, în depresiunea 

Tg. Jiu – Cărbuneşti domină solurile brune, pe alocuri 

freatic-umede, soluri brune podzolite şi, mai ales, în 

nordul depresiunii soluri podzolice argiloiluviale 

frecvent pseudogleizate. 

• Conform estimărilor teritoriul judeţului concentra 

importante resurse naturale neregenerabile: circa 58% 

din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de 

minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 

17% din rezervele de gaze naturale şi 3,3% din cele de 

roci utile, existente la nivelul ţării. 

• Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate 

de formaţiunile sedimentare (cărbune, ţiţei şi gaze 

naturale) 

• Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate 

productive, în formaţiunile pliocenului, oferă largi 

posibilităţi de exploatare în bazinele Motru, Rovinari, 

Jilţ şi Berbeşti. 

• Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale cantonate în 

formaţiunile mio-pliocene cutate sunt localizate în 

perimetrele Hurezani, ţicleni, Licurici, Bustuchin, 

Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşeţ, Bâlteni, 

Vladimir, Bărbăteşti, Turburea. 


Cauzele majore în producerea fenomenului de inundaţii 

sunt cele naturale suprapuse peste cele antropice. 

Principalele cauze sunt: 

• caracterul torenţial al cursurilor secundare de apă; 

• ocuparea albiei majore cu diverse obiective socialeconomice 

şi amplasarea acestora la diverse cote 

necorespunzătoare nivelului maxim specific clasei de 

importanţă a acestora; 

Pe baza diagnosticului prezentat 

priorităţile necesare pentru atenuarea 

fenomenului de inundaţii sunt: 

• inventarierea formaţiunilor 

torenţiale de pe teritoriul 

judeţului şi propuneri de lucrări 

de investiţii şi reparaţii; 

• verificarea periodică a stării de 

salubrizare şi igienizare a 


69


DIAGNOSTIC 

PRIORITĂŢI 

DIAGNOSTIC 

PRIORITĂŢI 

• întreţinerea necorespunzătoare şi lipsa reabilitării 

lucrărilor de apărare, deteriorate în timpul viiturilor din 

ultimii ani, conform parametrilor proiectaţi; 

• necunoaşterea zonelor inundabile (evaluarea zonelor 

de risc pe categorii de folosinţe şi clase de importanţă) 

ce fac obiectul amplasării obiectivelor socialeconomice, 

din lipsa studiilor de specialitate. 

Situaţia localităţilor din judeţ, afectate de fenomenul de 

inundaţii, conform anexelor din Legea 575/2001 şi a datelor 

furnizate de Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor şi 

de Consiliul Judeţean-Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă 

conduce la următoarele observaţii: 

• Principalele localităţi cu frecvenţă mare de 

producere a fenomenelor de inundaţii pe toată 

perioada de observaţii sunt: Târgu Jiu, Novaci, 

Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Baia de Fier, Băleşti, 

Bărbăteşti, Bolboşi, Crasna, Dănciuleşti, Drăgoteşti, 

Ioneşti, Licurici, Polovragi, Slivileşti, Tismana, 

Turcineşti. 

• În judeţ nu au fost semnalate pagube semnificative 

datorate inundaţiilor pe torenţi înainte de 1998. 

Datorită precipitaţiilor cu intensitate deosebită şi a 

modificărilor antropice vizând fondul forestier, în 

perioada 1998 - 2006 acest fenomen a luat o 

amploare deosebită. Astfel pe lângă localităţile 

Rovinari, Alimpeşti, Baia de Fier, Crasna, 

Drăgoteşti, Leleşti, Licurici, Tismana, Turcineşti, s- 

au mai fost semnalat inundaţii pe torenţi în 

localităţile: Târgu Jiu, Bumbeşti - Jiu, Novaci, 

Albeni, Bâlteni, Bustuchin, Căpreni, Fărcăşeşti, 

Glogova, Muşeteşti, Ţânţăreni, Văguleşti. 

Lacurile de acumulare amplasate în spaţiul hidrografic al 

teritoriului judeţean, Valea cu Peşti, Valea lui Iovan, 

Vădeni, Tg. Jiu, Turceni, sunt în general de tip energetic, 

nu au rezervate volume destinate atenuării viiturilor, iar 

efectul de atenuare este minor. Acestea sunt în general 

destinate folosinţei energetice, iar regulamentul de 

exploatare prevede tranzitarea undelor de viitură prin 

evacuatorii barajelor special proiectate în acest scop. 

Barajul de la acumularea Rovinari are rol de atenuarea 

viiturilor. 

cursurilor de apă, a lacurilor de 

acumulare, a luciilor naturale de 

apă din judeţ; 

• eficientizarea serviciilor de 

salubrizare a localităţilor cu 

beneficii directe asupra 

ecologizării cursurilor de apă; 

• întocmirea hărţilor de risc la 

inundaţii, documente pe baza 

cărora se vor identifica zonele 

inundabile de pe teritoriul 

judeţean. 

ALUNECĂRI DE TEREN ŞI CUTREMURE 

Majoritatea localităţilor din județul Gorj se încadrează în 

categoria zonelor cu potenţial ridicat de producere a 

alunecărilor de teren. Zeci de localităţi (70) sunt afectate de 

alunecările de teren în diverse grade. Peste jumătate dintre 

acestea au un grad de afectare cu alunecări de teren mai 

mare de 50%. Alunecările de teren au afectat aşezări 

omeneşti (case, obiective social – administrative), terenuri 

agricole şi forestiere şi căi de comunicaţii (şosele, poduri şi 

drumuri comunale). 

Cele mai afectate sunt localităţile Tg. Jiu, Bumbeşti Jiu, 

Rovinari, Albeni, Alimpeşti, Arcani, Bengeşti Ciocadia, 

Berleşti, Bălăneşti, Brăneşti, Bumbeşti Piţic, Bustuchin, 

Căpreni, Cătunele, Ciuperceni, Câlnic, Băleşti, Crasna, 

Dăneşti, Drăgoteşti, Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Glogova, 

Godineşti, Hurezani, Jupâneşti, Licurici, Mătăsari, 

Negomir, Peştişani, Prigoria, Roşia de Amaradia, Runcu, 

Samarineşti, Schela, Slivileşti, Stejari, Stoina, Tismana, 

Ţânţăreni, Turcineşti, Urdari, Vladimir 

Alunecările de teren se manifestă şi în zonele miniere în 

principal datorită depozitării necorespunzătoare a sterilului. 

Din punct de vedere seismic, oraşele Targu Jiu, Motru, 

Bumbesti – Jiu, Novaci, Rovinari, Tărgu Cărbuneşti, 

Turceni, Ţicleni sunt situate în zone afectate de cutremure 

cu intensităţi de gradul VII MSK şi ca atare sunt supuse 

hazardului seismic. 


Deşi la nivelul judetului Gorj exista suprafeţele importante 

amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare (peste 4.000 

ha amenajari de irigatii, aprox. 10.000 ha lucrări de 

desecare drenaj şi peste 51.000 ha lucrări de CES) acestea, 

fiind executate în majoritate înainte de 1990, sunt degradate 

sau distruse. 

Lipsa fondurilor şi personalul insuficient determină 

degradarea amenajarilor de combatere a eroziunii solului. 

Amenajările de irigaţii au un grad redus de utilizare. 

Costul ridicat al proiectelor noi, concurenţa puternică a 

altor sectoare economice pentru resursele de apă, interesul 

acordat doar refacerii şi modernizării sistemelor existente 

etc. sunt factori care împiedică dezvoltarea acestui sector. 

Pentru evitarea pericolului producerii 

pagubelor materiale datorate 

alunecărilor de teren este necesara 

eliminarea sau diminuarea cauzelor 

antropice declanşatoare (defrişări 

abuzive, construcţii pe versanti etc.), 

executarea de lucrări specifice de 

consolidare a versanţilor instabili. 

De asemenea este necesara elaborarea 

hărţilor de risc la alunecări de teren 

pentru zonele vulnerabile. 

Pentru dezvoltarea sectorului 

îmbunatatirilor funciare în judeţ, este 

necesară accesarea fondurilor europene 

prin proiecte de reabilitare şi extindere a 

infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. 

De asemenea este necesară 

stimularea si atragerea producătorilor 

agricoli în asociaţiile utilizatorilor de 

apă cu efecte în creşterea gradului de 

utilizare a amenajărilor de irigaţii. 


70


• HG nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei 

A.3. STAREA FACTORILOR DE MEDIU 

atmosferei este principalul rezultat al strategiei nationale privind protectia atmosferei si 

stabileste un set de masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor-cheie ale 

acestei strategii; 

Datele privind starea factorilor de mediu au fost preluate din Raportul anual privind starea 

factorilor de mediu prezentat de Agenţia de Protecţia Mediului Gorj şi Agenţia Regională de Protecţia 

Mediului Craiova. 

A.3.1 Aerul 

Calitatea aerului este direct dependenta de cantitatile de poluanti emisi la nivelul judetului asa cum 

sunt acestea mentionate in inventarul anual al emisiilor de poluanti atmosferici. In plus, masuratorile 

de imisii realizate prin reteaua de monitorizare existenta ofera indicatii asupra calitatii factorului de 

mediu aer. 

Inventarul local al emisiilor de poluanti in atmosfera se realizeaza pe baza informatiilor furnizate 

de operatorii economici inventariati (nivelul productiei, utilaje, instalatii si vehicule utilizate si 

consumuri totale de carburanti/combustibili utilizati in anul precedent) si pe baza unor date statistice 

(numar de locuitori din judet, numarul si categoriile de autovehicule inmatriculate, etc.). 

A.3.1.1. Cadrul legislativ 

Prevederile legale in domeniul calitatii aerului au ca scop reglementarea activitatilor care afecteaza 

sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau indirect, desfasurate de persoane fizice si juridice si 

strategia nationala in domeniu, urmaresc asigurarea dreptului fiecarei persoane la un mediu de calitate. 

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 243/2000 privind protectia atmosferei are ca 

scop stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii si 

ameliorarea calitatii atmosferei, in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si 

mediului, asigurandu-se astfel alinierea normelor juridice internationale si la reglementarile 

comunitare. Regimul juridic al protectiei atmosferei are la baza respectarea principiului de 

abordare integrata a protectiei mediului. 

• Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului (OM) nr. 745/2002 privind stabilirea 

aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in 

Romania; 

• Hotararea Guvernului (HG) nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind 

protectia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea 

unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. 

Principalele obiective ale strategiei nationale privind protectia atmosferei sunt: 

• mentinerea calitatii aerului inconjurator; 

• imbunatatirea calitatii aerului inconjurator; 

• adoptarea de masuri necesare pentru limitarea pana la eliminarea efectelor negative asupra 

mediului; 

• indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile internationale la care Romania este parte si 

participarea la cooperarea internationala in domeniu. 

• HG nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de 

gestionare a calitatii aerului stabileste cadrul procedural general de elaborare si punere in 

aplicare a planurilor si a programelor de gestionare a calitatii aerului in vederea mentinerii 

concentratiilor poluantilor in aerul inconjurator sub valoarea limita si valoarea tinta stabilite 

prin reglementarile in vigoare si atingerii intro perioada data a acestora, in cazul in care sunt 

depasite, cat si stabilirea responsabilitatilor ce revin autoritatilor implicate in elaborarea acestor 

planuri si programe de gestionare; 

• HG nr. 586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare 

integrata a calitatii aerului in scopul asigurarii cadrului organizatoric, institutional si legal de 

cooperare a autoritatilor si institutiilor publice competente in domeniul protectiei atmosferei si 

al evaluarii si gestionarii calitatii aerului pe teritoriul Romaniei; 

• OM nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor 

si programelor de gestionare a calitatii aerului; 

• OM nr. 347/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul regiunii 2 in liste, potrivit 

prevederilor OM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si 

zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania. 

A.3.1.2. Principalele surse şi tipuri de emisii 

Principali indicatori de calitate luati in consideratie in cazul aerului sunt compusii care determina 

fenomenul de acidifiere (SO 2 , NO x , NH 3 ), compusii organici volatili (COV), pulberile in suspensie 

(PM10), metalele grele, compusii organici persistenti si gazele cu efect de sera (CO 2 , CH 4 , N 2 O). 

Acidifierea este determinata de o serie de reactii chimice din atmosfera, conducand la modificarea 

pH-ului aerosolilor din aer, a precipitatiilor si in final ale solului. Acidifierea atmosferei este produsa 

de transformarea emisiilor de oxizi de sulf, azot si amoniac in acizii echivalenti, conducand la ploi 

acide care afecteaza ecosistemele. Efectul sinergic al acestor poluanti are un impact semnificativ 

asupra factorilor de mediu: aer, apa si sol. 

România este semnatara a Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera inca din anul 

1999. Conventia a fost ratificata prin Legea nr. 271/2003 si are ca obiectiv reducerea acidifierii, 

eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic. 

Conform datelor furnizate de Agentia de Protectia Mediului Gorj, evolutia emisiilor de poluanti cu 

efect de acidifiere este prezentata in tabelele de mai jos: 

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2 ) 

In tabelul următor sunt prezentate emisiile de dioxid de sulf, grupate in functie de activitatea 

generatoare (sursa). 


71


Tabel nr. 34: Emisiile de dioxid de sulf pentru anul 2007-2008-2009, pe grupe de surse 

Tabel nr. 37: - Evolutia anuala a cantitatilor de oxizi de azot 

SO 2 (tone) 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Grupa 

Nume grupa 

2007 2008 2009 

NO x 

18593 27236 28658 31931 35860 32480 31876 38803 32311 36585 29664 

01 Arderi in energetica si industrii de transformare 231317,63 217935,21 168973,41 

(tone) 

02 Instalatii de ardere neindustriale 14,7 11,43 2,82 

In anul 2009 (compartiv cu 2008) se inregistreaza o scadere a volumului de oxizi de azot emisi in 

03 Arderi in industria de prelucrare 26,70 19,57 1,14 

04 Procese de productie 1,66 1,70 4,68 

atmosfera. Emisiile de NO x generate de activitatea de transport rutier au fost estimate cu aplicatia 

05 Extractia si distributia combustibililor fosili 

Copert III, dupa cum se mentioneaza in Raport asupra starii factorilor de mediu al APM Goj. 

06 Utilizarea solventilor si a altor produse 

Emisii anuale de amoniac (NH3) 

07 Transport rutier 4 2,81 

08 Alte surse mobile si utilaje 57,07 56,23 0,12 

Principala sursa de NH 3 , la nivelul judetului o reprezinta dejectiile rezultate din cresterea 

09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,25 0,17 0,11 

animalelor si utilizarea ingrasamintelor chimice azotoase in agricultura. 

10 Agricultura 0,01 

11 Alte surse 

Tabel nr. 38: - Emisiile de amoniac pentru anii 2007- 2008- 2009, pe grupe de surse 

TOTAL 231418,04 218028,31 168985,10 

NH 3 (tone) 

Cea mai mare pondere (99%) din emisia totala de SO 2 la nivelul judetului o detin emisiile 

provenite din arderea combustibililor fosili in industria energetica si industrii de transformare. 

Celelalte surse insumate contribuie cu mai putin de 1% din cantitatea totala. 

Tabel nr. 35: - Evolutia anuala a cantitatilor de dioxid de sulf 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

SO 2 

(tone) 

115423 163259 174074 169434 207009 215997 214873 271951 231418 218028 168985 

În anul 2009 se înregistrează o scadere a emisiilor în corelaţie cu scăderea consumului de 

combustibili fosili. 

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) 

Emisiile de oxizi de azot, grupate in functie activitatea generatoare (sursa) sunt prezentate in 

tabelul de mai jos. Si in acest caz ponderea majora in catitatea totala a emisiilor in atmosfera este 

generata de procesele de ardere in sectorul energetic si industrii de transformare (circa 97%). 

Tabel nr. 36: Emisiile de oxizi de azot pentru anii 2007-2008-2009, pe grupe de surse 

Grupa 

Nume grupa 

NO x (tone) 

2007 2008 2009 


02 Instalatii de ardere neindustriale 6,14 10 83,50 









11 Alte surse 

TOTAL 32310,96 36584,81 29663,95 

Evolutia anuala a emisiilor de oxizi de azot la nivelul judetului, in perioada 1999-2009, este 

prezentata in tabelul urmator: 

Grupa 

Nume grupa 

2007 2008 2009 

01 Arderi in energetica si industrii de transformare 



04 Procese de productie 





09 Tratarea si depozitarea deseurilor 

10 Agricultura 969,64 356,03 356,091 

11 Alte surse 

TOTAL 970,15 369,53 361,779 

Variatia cantitatilor de amoniac emise anual in atmosfera, in perioada 1999-2009, este prezentata 

in tabelul nr. 38. 

Tabel nr. 39: - Evolutia anuala a cantitatilor de amoniac 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

NH 3 

(tone) 

2665 2671 3056 3689 5326 4606 4610 4879 970,15 370 362 

Valorile prezentate in tabel pentru emisia de NH 3 in atmosfera, dupa cum se mentioneaza in 

Raportul PM Gorj, sunt mai mici in anii 1999-2002 si 2007-2009 ca urmare a faptului ca pentru acesti 

ani nu au fost incluse (estimate) emisiile din toate categoriile de surse (folosirea ingrasamintelor 

azotoase, latrine, tratarea si depozitarea deseurilor, etc.). 

Emisii de compusi organici volatili nemetanici 

Emisiile de compusi organici volatili nemetanici (NMVOC), pentru principalele grupe de activitati, au 

fost estimate prin metodologia Corinair. Ponderea acestor surse sunt prezentate in tabelul nr. 40. 


72


Tabel nr. 40- Emisiile de compusi organici volatili nemetanici in perioada 2007-2009, pe grupe de surse 

Emisiile de Pb in atmosfera erau asociate, in cea mai mare parte, cu utilizarea benzinelor cu 

NMVOC (tone) 

Grupa 

Nume grupa 

tetraetil de Pb pentru motoarele autovehicolelor. Reducerea continutului de Pb din benzine a 

2007 2008 2009 

determinat o scadere a emisiilor de Pb la scarea intregii Europe comparativ cu anii 70’. 


Tabel nr. 43- Emisiile de plumb pentru anul 2007-2008-2009, pe grupe de surse 


Pb (kg) 


Grupa 

Nume grupa 


2007 2008 2009 

05 Extractia si distributia combustibililor fosili 6256,91 3624,94 307,53 

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 341,011 58,08 44,639 

06 Utilizarea solventilor si a altor produse 486,47 476,23 399,07 

02 Instalatii de ardere neindustriale 








11 Alte surse 


TOTAL 11077,76 9645,77 1399,06 

07 Transport rutier 113 126 

Activitatile cu cea mai mare pondere in emisiile de NMVOC in anul 2009 sunt: 

• transport rutier - circa 33,6% 

• utilizarea solventilor si a altor produse - circa 28,5%; 

• extractia si distributia combustibililor fosili - circa 22%; 

• arderi in energetica si industrii de transformare - circa 7,7%; 

• procese de productie - circa 3%. 

Evolutia emisiilor de NMVOC in perioada 1999 – 2009 la nivelul judetului Gorj se prezinta astfel: 

Tabel nr. 41- Evolutia anuala a cantitatilor de compusi organici volatili nemetanici 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

NMVOC 

(tone) 

15944 15839 16165 13856 18052 19048 18804 16988 11078 9646 1399 

Emisii de metale grele 

Aceasta categorie de poluanti, sub forma de aerosoli, rezulta in urma proceselor de combustie, din 

industrie si transporturi. Emisiile de metale grele in atmosfera au fost estimate pe baza metodologiei 

Corinair si a aplicatiei Copert III pentru transport rutier. Nu s-au efectuat determinari de metale grele 

din pulberi. 

Tabel nr. 42- Emisiile de metale grele pentru anul 2009, pe grupe de surse: 

Grupa Nume grupa Cd (kg) Ni (kg) Cr (kg) Zn (kg) Hg (kg) 

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 29,238 308,422 44,497 61,846 244,909 


03 Arderi in industria de prelucrare 0,008 0,002 0,0004 0,246 0,001 

04 Procese de productie 0,053 0,187 0,961 0,013 



07 Transport rutier 1 4 3 58 

08 Alte surse mobile si utilaje 0,070 0,532 0,361 7,607 


10 Agricultura 

11 Alte surse 

TOTAL 30,36 313,14 47,85 128,66 244,92 

Emisii de plumb 

08 Alte surse mobile si utilaje 

09 Tratarea si depozitarea deseurilor 4,868 2,07 


11 Alte surse 

TOTAL 369,653 180,28 171,36 

Emisii de poluanti organici persistenti (POPs) 

In aceasta categorie sunt inclusi compusii chimici, foarte stabili, care se pot acumula in lantul trofic, 

prezentand un grad de risc ridicat pentru sanatatea umana si mediului inconjurator. Principalii compusi (12 

POPs) inclusi in lista de control pentru eliminare din uz in cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001) 

sunt reprezentati de: pesticide (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen), compusi 

chimici clorurati (hexaclorbenzen-HCB, bifenilclorurati – PCB) si doua subproduse (dioxine, furani). 

Caracteristici pentru POP sunt: 

• rezistenta ridicata la degradarea; 

• solubilitate redusa in apa dar ridicata in solventi organici (acizi grasi); 

• posibilitatea de transport la distante mari, depunandu-se departe de locul de origine; 

• acumulare in ecosistemele terestre si acvatice; 

• efectele novive acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor animale. 

In momentul de fata principala sursa de emisie pentru acesti compusi este reprezentata de depozitele de 

pesticide in care se mai gasesc produse vechi, unele neidentificate sau expirate. In Romania a fost interzisa 

fabricarea sau utilizarea Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor si HCB. 

Emisiile de acest tip in judetul Gorj sunt nesemnificative avand in vedere ca in judet nu au fost 

identificate depozite de acest tip. 


73


Tabel nr. 44 - Emisiile de poluanti organici persistenti pentru anul 2009, pe grupe de surse 

Tabel nr. 47: Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice pentru anii 2007- 2008- 2009 pe grupe de 

surse 

Grupa 

Nume grupa 

DIOX 

(g) 

Flourantren 

(kg) 

Benzo(b) 

(kg) 

Benzo(a) 

(kg) 

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 


03 Arderi in industria de prelucrare 

04 Procese de productie 0,0002 



07 Transport rutier 




11 Alte surse 

TOTAL 0,0002 3,29 0,365 0,219 

Conform estimarilor facute de APM Gorj, in anul 2009 cantitatile cele mai importante de POP au 

rezultat ca urmare a functionarii utilajelor si altor surse mobile. Toate incineratoarele de deseuri 

spitalicesti care au generat subproduse incluse in aceasta grupa, si-au sistat activitatea de incinerare. 

Evolutia emisiilor de POP in perioada 1999 – 2009 se prezinta astfel: 

Tabel nr. 45- Evolutia anuala a emisiilor de POP 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Diox (g) 8,152 8,063 7,941 8,863 8,914 9,8028 4,806 3,83 6,223 2,646 0,0002 

Grupa 

Nume grupa 

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 


03 Arderi in industria de prelucrare 

HAP (tone) 

2007 2008 2009 

04 Procese de productie 0,004272 



07 Transport rutier 

08 Alte surse mobile si utilaje 0,004 0,004 



11 Alte surse 

TOTAL 0,004 0,004 0,004272 

Stituatia emisiilor de HAP – hidrocarburi aromatice policiclice in perioada 1999 – 2009 se 

prezinta astfel: 

Tabel nr. 48- Evolutia anuala a emisiilor de HAP 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

HAP 

(tone) 

0,055 0,055 0,036 0,039 0,027 0,0137 0,0195 0,012 0,004 0,004 0,004 

Emisii de bifenili policlorurati 

Principala sursa de emisie a bifenililor policlorurati este reprezentata de incinerarea deseurilor 

spitalicesti. In ultimii ani cantitatea de deseuri spitalicesti incinerate in judetul Gorj a scazut, acestea 

fiind preluate de catre firme specializate. 

Tabel nr. 46- Evolutia anuala a emisiilor de bifenili policlorurati 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

PCB 

(kg) 

0,0021 0,0022 0,0019 0,0018 0,0015 0,0044 0,0019 0,0019 0,0031 0,001 

Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice 

Principala sursa de hidrocarburi aromatice policiclice, in cazul de fata, este reprezentata de uleiuri 

si unsori folosite de masini si utilaje. Sunt produse cu volatilitate foarte scazuta si influienta redusa 

asupra atmosferei. 

A.3.1.3. Calitatea aerului 

In capitolul precedent au fost prezentate sursele de emisie in atmosfera si evolutia acestor 

indicatori incepand cu anul 1999. Dupa emisia in atmosfera, poluantii sufera un fenomen de difuzie si 

dispersie, iar functie de conditiile atmosferice locale, calitatea aerului poate fi afectata la distante mari 

fata de sursa de emisie. Pentru a evalua starea factorului de mediu aer, calitatea aerului din judetul 

Gorj este monitorizata continu prin intermediul a 2 statii automate amplasate in Targu Jiu (statia GJ- 

1), pe Strada V. Alecsandri, nr. 2, in Rovinari (statia GJ-2), pe Strada Constructorilor, nr. 7 si 

respectiv, in Turceni (statia GJ-3). Cele 3 statii automate au fost amplasate conform criteriilor 

prevazute in Ordinul M.A.P.M. (OM) nr. 592/2002 sunt statii de tip industrial si fac parte din Reteaua 

Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului. Parametri monitorizati sunt: SO 2 , NO x , NO, NO 2 , CO, 

O 3 , pulberi (PM 10 ), dar si parametrii meteorologici relevanti: temperatura, precipitatii, directia si viteza 

vantului, umiditatea relativa, presiunea si radiatia solara. 

Dioxidul de azot 

Ordinul nr 592/2002 stabileste: valoarea limita orara (233 µg/m 3 ), valoarea limita anuala pentru 

protectia sanatatii umane (40 µg/m 3 ), precum si pragul de alerta (400 µg/m 3 ). 

Sursele de emisii au fost prezentate in capitolul precedent, iar in tabelul nr.49. sunt prezentate date 

statistice ale inregistrarilor efectuate. 


74


Tabel nr. 49- Date statistice privind emisiile de NO 2 pentru anul 2009 

Statia Nr. medii orare Date validate 

masurate 

% 

Nr probe ce depasesc 

valoarea limita (233 

µg/mc) 

Nr. probe ce 

depasesc Pragul de 

alerta (400 µg/mc) 

Media 

anuala 

(µg/mc) 

GJ-1 8187 93,4 0 0 23,62 

GJ-2 7438 84,9 0 0 18,67 

GJ-3 6199 70,7 0 0 11,89 

In cursul anului 2009 nu a fost inregistrata nici o valoare care sa depaseasca valoarea limita 

stabilita prin Ordinul nr. 592/2002. Media anuala pentru cele trei statii se situiaza sub valoarea limita 

anuala pentru protectia sanatatii umane. 

Pentru indicatorul NOx, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Gorj a efectuat masuratori cu 

analizor automat (probe medii 24 h) in Targu Jiu (punctele APM si MARSAT) si prin metoda chimiei 

umede in Targu Jiu – 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 

la 30 de minute), Turceni - 1 punct de prelevare (probe la 30 de minute) si Motru - 1 punct de 

prelevare (probe la 30 de minute). Conform Raportului APM Gorj, concentratiile rezultate nu au 

depasit valorile limita. 

Dioxidul de sulf 

In cursul anului 2009 au fost inregistrate depasiri in cazul a 21 determinari pentru acest indicator. 

Depasirile au fost inregistrate in cazul tuturor celor trei statii de monitorizare GJ-1 GJ-2 si GJ-3, 

sursele fiind: 

o S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. – in cazul masuratorilor realizate la statiile GJ-1 si 

GJ-2 – care detine doua instalatii mari de ardere pe combustibili fosili (lignit, pacura, gaze 

naturale). 

Dupa cum mentioneaza APM Gorj, Termocentrala Rovinari a functionat cu respectarea conditiilor 

impuse in Autorizatia Integrata de Mediu, emisa cu Plan de Actiuni pentru incadrarea pana in anul 

2013 in VLE (valori limita de emisie). Conform verificarilor realizate la operator de catre 

reprezentantii APM Gorj si ai Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean (GNM-CJ) Gorj in 

perioadele respective nu au fost inregistrate emisii suplimentare de SO 2 in atmosfera dar, conditiile 

meteorologice nefavorabile (calm atmosferic pe durata mai multor zile) au favorizat acumularea 

gazelor emise in atmosfera rezultand depasirile inregistrate. 

o SC Complexul Energetic Turceni – in cazul masuratorilor realizate la statia GJ-3 – sursa 

poentiala de poluare fiind cele patru instalatii mari de ardere pe combustibili fosili (lignit, 

pacura, gaze naturale). 

Statia 

Tabel nr. 50- Date statistice privind emisiile de SO 2 pentru anul 2009 

Nr probe ce depasesc Nr probe ce depasesc 

Nr. medii orare Date 

valoarea limita 

Pragul de alerta 

masurate validate % 

(350 µg/mc) 

(500 µg/mc) 

Media 

anuala 

(µg/mc) 

GJ-1 6108 69,7 5 2 19,83 

GJ-2 8219 93,8 13 3 24,61 

GJ-3 5941 67,8 3 1 16,09 

APM Gorj a efectuat de asemenea masuratori indicative de SO 2 , cu analizor automat (probe medii 

24 h) in Targu Jiu (punctele APM si MARSAT), Rovinari, Turceni, Motru si prin metoda chimiei 

umede in Targu Jiu – 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 

la 30 de minute), Turceni - 1 punct de prelevare (probe la 30 de minute) si Motru - 1 punct de 

prelevare (probe la 30 de minute). Dupa cum se mentioneaza in raportul privind starea factorilor de 

mdiu nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita. 

Pulberi in suspensie 

La statiile GJ-1 si GJ-2 a fost monitorizata continuu fractiunia PM 10 prin metoda automata 

(nefelometrica) si prin metoda gravimetrica (metoda de referinta). Inregistrarile au indicat depasirea 

frecventa a valori limita zilnica pentru sanatate (50 µg/mc) la ambele statii, iar in cazul statiei GJ-2 

Rovinari a fost depasita si valoarea mediata, limita anuala, pentru protectia sanatatii umane (40 

µg/mc). Rezultatele reflecta aportul combinat al mai multor surse, respectiv: exploatarile miniere de 

cariera din zona Rovinari apartinand Complexului Energetic Rovinari si Societatii Nationale a 

Lignitului Oltenia (SNLO) precum si activitatii de ardere a combustibililor fosili (in principal lignit) 

pentru producerea energiei electrice in cele 2 IMA apartinand CE Rovinari. 

Tabel nr. 51- Date statistice privind emisiile de PM 10 pentru anul 2009 

Statia Poluant Nr. medii 

zilnice masurate 

Date validate 

(%) 

Nr. probe ce depasesc valoarea 

limita zilnica (50 µg/mc) 

GJ-1 

GJ-2 

Media anuala 

(µg/mc) 

PM 10 nefelometric 301 82.4 34 31.69 

PM 10 gravimetric 243 66.5 21 30.30 

PM 10 nefelometric 323 86 95 49.78 

PM 10 gravimetric 264 72.3 131 72.3 

De asemenea, in anul 2009, APM Gorj a efectuat determinari de pulberi in suspensie fractiunea 

PM 10 pe perioada de mediere 24 h, conform OM 592/2002, in zona: Targu Jiu (sediul APM). 

S-a constatat ca 37,3% din concentratiile medii zilnice inregistrate depasesc valoarea limita (50 

µg/mc), iar 77% depasesc pragul superior de evaluare (30 µg/mc). Valoarea maxima inregistrata este 

145,89 µg/mc in punctul sediul APM. 

Monoxidul de carbon 

Monoxidul de carbon rezulta din arderea incompleta a combustibililor si a fost monitorizat la 

statiile GJ-1 si GJ-2 si GJ-3. In OM 592/2002 este prevazuta valoarea limita pentru maxima mediilor 

pe 8 ore (medii mobile), 10 mg/mc. Nu s-au inregistrat depasiri ale acestei limite. 

Tabel nr. 52- Date statistice privind emisiile de monoxid de carbon pentru anul 2009 

Statia 

Nr. medii orare 

masurate 

Date validate 

(%) 

Maxima mediei pe 8 

ore (mg/mc) 

Nr. probe ce depasesc 

valoarea limita (10 mg/mc) 

Media anuala 

(mg/mc) 

GJ-1 6065 69.2 4.1 0 0.31 

GJ-2 8425 96.1 3.6 0 0.35 

GJ-3 4882 55.7 3.19 0 0.53 


75


Amoniacul 

Frecventa 

Punct de Tip Nr. Concentratia medie anuala 

Localitate 

depasirii VL sau 

prelevare poluant determinari /max. zilnica (µg/mc) 

APM Gorj a efectuat monitorizarea amoniacului in zonele: Targu Jiu – 2 puncte de prelevare 

CMA (%) 

(probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe la 30 de minute), Turceni - 1 punct de 

Spital SO2 13 8.5 / 11,4 0 30 min 

prelevare (probe la 30 de minute) si Motru - 1 punct de prelevare (probe la 30 de minute). Valorile 

NO2 13 7.9 / 12,6 0 30 min 

determinate pentru NH 3 nu au depasit valorile limita. 

Turceni 

NH3 42 16.2 / 69.1 0 30 min 

Ozonul 

PSED 76 7.47 / 18.82 g/mp luna 0% - 8,3% luna 

Este masurat in statiile automate GJ-1 Targu Jiu si GJ-2 Rovinari. Ordinul nr. 592/2002 prevede 

pentru anul 2010 valorea tinta pentru protectia sanatatii umane de 120 µg/mc (valoarea maxima a 

mediilor pe 8 ore - medii mobile). Vara, valorile sunt mai mari ca urmare a cresterii radiatiei solare si 

intensificarii reactiilor fotochimice care implica prezenta oxizilor de azot si a compusilor organici 

volatili. In cursul anului 2009 s-au inregistrat 25 de depasiri ale valorii tinta la statia GJ-2 Rovinari. 

Valorile medii orare masurate la cele doua statii au inregistrat depasiri ale pragului de informare (180 

µg/mc), dar fara a fi depasit pragul de alerta (240 µg/mc). 

Statia 

Tabel nr. 53- Date statistice privind ozonul troposferic pentru anul 2009 

Date validate 

(%) 

Nr. medii orare 

masurate 


Pragul de informare 

(180 µg/mc) 


Pragul de alerta 

(240 µg/mc) 

Media 

anuala 

(µg/mc) 

GJ-1 8184 93.4 0 0 38.49 

GJ-2 8145 92.9 0 0 40.68 

A.3.1.4. Evolutia calitatii aerului 

Calitatea aerului din judet a fost monitorizata in mai multe puncte, utilizand metode diferite de 

determinare, frecventa variabila si parametri diferiti. Din aceste motive datele nu sunt intotdeauna 

comparabile, valorile prezentate in tabelul de mai jos avand un caracter orientativ. 

Tabel nr. 54- Reteaua locala de monitorizare a calitatii aerului din judetul Gorj - 2009 

Localitate 

Frecventa 

Punct de Tip Nr. Concentratia medie anuala 

Observatii 

depasirii VL sau 

prelevare poluant determinari /max. zilnica (µg/mc) 

(timp prelevare) 

CMA (%) 

APM SO2 38 2,3 / 6,1 0 24h 

NO2 38 4.0/ 8.6 0 24h 

NH3 169 40.7 / 89.3 0 24h 

Targu Jiu 

Barsesti 

Rovinari 

Statia Meteo 

3 puncte de 

prelevare 

5 puncte de 

prelevare 

SC Cantine 

Cazare 

18 puncte de 

prelevare 

PM10 217 46.85 / 145.89 37.3 % 24h 

SO2 12 4,5 / 5.1 0 24h 

NO2 12 4.1 / 5.2 0 24h 

NH3 12 14.5 / 18.2 0 24h 

PSED 26 6.04 / 13.25 g/mp luna 0 luna 


SO2 13 7.0 / 8.6 0 30 min 

NO2 13 5.3 / 8.5 0 30 min 

NH3 47 15.3 / 53.3 0 30 min 

PSED 190 20.12 / 66.01 g/mp luna 0%-100% luna 

Motru 

Meri 

Jilt 

Seciuri 

Targu 

Carbunesti 

Plesa 

Timiseni 

Farcasesti 

Gureni 

Dragotesti 

Bumbesti- 

Jiu 

Bilteni 

Iezureni 

6 puncte de 

prelevare 

Uzina de 

Agent 

Termic si 

Alimentare 

cu Apa 

12 puncte de 

prelevare 

2 puncte de 

prelevare 

4 puncte de 

prelevare 

3 puncte de 

prelevare 

2 puncte de 

prelevare 

2 puncte de 

prelevare 

5 puncte de 

prelevare 

2 puncte de 

prelevare 

1 punct de 

prelevare 

1 punct de 

prelevare 

3 puncte de 

prelevare 

1 punct de 

prelevare 

1 punct de 

prelevare 

Observatii 

(timp prelevare) 

SO2 14 7.2 / 8.7 0 30 min 

NO2 14 9.7 / 14.2 0 30 min 

NH3 44 14.4 / 60.0 0 30 min 

PSED 139 21.70 / 141.63 g/mp luna 0%-100% luna 


PSED 41 11.72/ 27.60 g/mp luna 0%– 41.7% luna 

PSED 25 8.25 / 24.08 g/mp luna 0% - 14.3% luna 

PSED 10 10.4 / 38.72 g/mp luna 0% - 25% luna 

PSED 23 23.16 / 51.79 g/mp luna 54.5% - 58.3% luna 

PSED 48 19.82 / 36.75 g/mp luna 25%– 100% luna 

PSED 23 15.83 / 46.98 g/mp luna 0% - 66.7% luna 

PSED 4 9.44 / 13.17 g/mp luna 0% luna 


PSED 8 14.86 / 28.43 g/mp luna 25% - 50% luna 


PSED 3 6.12 / 11.46g/mp luna 0% luna 

Comparand datele inregistrate incepand cu anul 1995 si pana in 2009 se observa tendinta generala 

de scadere a valorilor (concentratii medii anuale - imisii), determinate in cadrul activitatii de 

monitorizare (metoda chimiei umede) dar, trebuie avut in vedere faptul ca datele nu sunt unitare. 

Astfel, pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluantii gazosi sunt calculate 

din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii precedenti si anul 2008, cand valorile medii 

anuale au fost calculate din valori medii de scurta durata (30 minute). Pentru zona Turceni, mediile 

anuale sunt calculate din valori medii de scurta durata (30 minute). O mai buna ilustrare a situatiei 

inregistrate de-a lungul timpului poate fi observata din tabelele de mai sus. (conform APM Gorj) 


76


Principalul indicator la care au fost inregistrate depasiri in cursul monitorizarii au fost pulberile. Activitatile antropice cu ponderea cea mai importanta in generarea gazelor cu efect de sera sunt 

Din punct de vedere al compozitiei mineralogice pulberile prezint o variabilitate ridicata in procesele de combustie. In judetul Gorj functioneaza doua complexuri energetice de mare putere, C.E. 

concordanta cu sursele care le genereaza. La nivelul judetului Gorj, principalele surse de poluare cu Turceni si C.E. Rovinari. 

pulberi sunt reprezentate de haldele de zgura si cenusa, haldele de steril si traficul rutier din zona fiind 

diferentiate pentru fiecare zona in parte astfel: 

• zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier; 

• zona Turceni: Complexul Energetic Turceni; 

• zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul 

rutier; 

• zona Barsesti: S.C. Simcor Var S.A. Oradea – punct de lucru Targu Jiu, S.C. Macofil S.A., 

S.C. Lafarge Ciment Romania S.A. – Uzina Targu Jiu, traficul rutier; 

• zona Meri: Cariera Meri. 

Conform datelor puse la dispozitie de beneficiar nu putem evidentia o tendinta clara de scadere sau 

crestere a concentratiilor emise, valorile fiind dispersate cu variatii importante de la un an la altul 

pentru fiecare zona in parte. In acest moment este greu de facut o prognoza dar este posibil ca acest 

poluant sa reprezinte in continuare o amenintare pentru atmosfera judetului Gorj. 

Aspecte privind schimbarile climatice 

Conform cercetarilor din ultima perioada de timp emisiile de gaze cu efect de sera constituie 

principala amenintare asupra calitatii vietii pe pamant prin dereglarea schimbului radiativ de caldura a 

Pamantului cu spatiul cosmic. Protocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efect de sera (GES) ca 

fiind: dioxidul de carbon (CO 2 ), metanul (CH 4 ), protoxidul de azot (N 2 O), hidrofluorocarburile (HFC), 

perfluorocarburile (PFC) si hexafluorura de sulf (SF 6 ). 

Legislatie Nationala: 

• HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze 

cu efect de sera; 

• OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de 

gaze cu efect de sera; 

• OM nr. 1008/2006 pentru stabilirea competentelor si procedurii de emitere si revizuire a 

autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera; 

• OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei privind emisiile de 

gaze cu efect de sera pentru perioada 2008-2012; 

• OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea si operarea registrului 

national al emisiilor de gaze cu efect de sera; 

• Ordin al ministrului economiei si finantelor privind Procedura de acreditare a organismelor de 

verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera - OM nr. 

1768/2007; 

• HG nr. 60/2008 din 16 ianuarie 2008 pentru aprobarea Planului national de alocare privind 

certificatele de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioadele 2007 si 2008 - 2012. 

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera 

Cantitatile de noxe cu efect de sera emise in judetul Gorj au fost evaluate pe baza metodologiei 

EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicatiei Corinvent si a datelor primare furnizate de catre agentii 

economici si institutiile chestionate, in conformitate cu Ordinul MAPM nr. 524 / 2000. 

Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de sera a scazut pana in 1998 – 

1999, comparativ cu nivelul inregistrat inainte de 1990, ca urmare, in principal, a reducerii activitatii 

economice la scara intregii tari, dar in intervalul 2000 – 2006 la nivelul judetului Gorj tendinta a fost 

de crestere, ca urmare a cresterii consumurilor de combustibili fosili in sectorul termoenergetic. 

Scaderea din anii 2007, 2008, 2009 se datoreaza reducerilor din sistemul termoenergetic si a 

faptului ca nu s-a mai luat in calcul arderile din sectorul casnic. In Tabelul nr. 55 sunt redate emisiile 

de gaze cu efect de sera in perioada 2000 - 2009. 

Tabel nr. 55- Emisiile de gaze cu efect de sera (tone) in perioada 2000 - 2008 

Anul CO 2 CO CH 4 N 2 O 

2000 11985151 35124 32577 - 

2001 11494927 35534 34460 - 

2002 12623534 37019 32455 - 

2003 14647330 37439 37220 1614 

2004 13643306 36930 33974 1694 

2005 13278330 38332 29886 912 

2006 16249000 38523 29506 2229 

2007 13802840 2482 18743 1558 

2008 14308310 2509 2182 1695 

2009 12315708 5324 5380 13 

Acest indicator arata tendintele emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera exprimate in 

echivalent CO 2 , transformare realizata pe baza coeficientilor de incalzire globala (GWP). Acesti 

coeficienti se refera la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incalzirea globala intr-un orizont de 

timp de 100 de ani. 

Emisiile de CO 2 provenite din arderi in industria energetica si industrii de transformare reprezinta 

circa 99,8 % din totalul emisiilor de CO 2 estimate la nivel de judet. 

Emisiile anuale de metan reprezinta circa 11298 tone echivalent CO 2 si provin in special din 

sectorul extractiei si distributiei combustibililor fosili (reprezentand circa 0,09 % din total). 

Emisiile de protoxid de azot provin in principal din arderi in industria energetica si industrii de 

transformare, dar si din aplicarea ingrasamintelor chimice in agricultura. 


77


Tabel nr. 56 - Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (tone/poluant (CO 2 Eq)) 

Anul /poluant (t) Co2 Eq CO- Co2 Eq CH4 - Co2 Eq N2O -Co2 Eq 

Tabel nr. 60- Emisii anuale de protoxid de azot (2000 – 2009) 

2000 11985151 35124 684117 0 

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

2001 11494927 35534 723660 0 

N 2 O (tone) 1614 1694 912 2229 1557 1695 13 

2002 12623534 37019 681555 0 

2003 14647330 37439 781620 500340 

2004 13643306 36930 713454 525140 

2005 13278330 38332 627606 282720 

2006 16249000 38523 619626 690990 

2007 13802840 2482 393603 482980 

2008 14308310 2509 45843 525450 

2009 12315708 5324 11298 4030 

Emisiile totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor reprezinta raportul dintre emisiile totale 

anuale de gaze cu efect de sera, exprimate in echivalent CO 2 si populatia totala. 

Tabel nr. 57- Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Echivalent 

CO 2 (mii tone) 

12704 12254 13342 15967 14919 14227 17598 14682 14882 12336 

Populatie 396823 396700 396495 386890 386097 384852 383557 381643 378871 377718 

Indicator 32,01 30,89 33,65 41,27 38,64 36,97 45,88 38,47 39,2 32,6 

Emisii anuale de dioxid de carbon 

Cantitatea totala de CO 2 emisa in anul 2009 in judetul Gorj a fost de 12 315 708 tone. Principalele 

surse de dioxid de carbon au fost arderile in industria energetica si industrii de transformare, 

prelucrare, arderile neindustriale si transportul rutier. 

Tabel nr. 58- Emisii anuale de dioxid de carbon (2000 – 2008) 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

CO 2 

(mii tone) 

11985 11495 12623 14647 13643 13278 16249 13803 14308 12315 

Emisii anuale de metan 

Cantitatea totala de metan emisa in anul 2009 in judetul Gorj a fost de 583 tone. Principalele surse 

de metan au fost extractia si distributia combustibililor si agricultura. Scaderea emisiilor de metan se 

datoreaza faptului ca nu s-au luat in calcul extractiile miniere (gazele de cariera). 

Tabel nr. 59- Emisii anuale de metan (2000 – 2009) 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

CH 4 

(tone) 

32577 34460 32455 37220 33974 29886 29506 18742 2182 583 

Emisii anuale de protoxid de azot 

Cantitatea totala de protoxid de azot emisa in anul 2009 in judetul Gorj a fost de 13 tone. 

Principalele surse au fost arderile industriale si transportul rutier. 

In ultimii 100 de ani, temperatura medie globala a crescut cu 0,6 °C, iar in Europa cu 1,2 °C, 

deceniul 90 fiind cel mai calduros din ultimii 150 de ani. Se preconizeaza ca temperaturile vor creste 

cu 1,4 – 5,8 °C pana in anul 2010, cresteri mai insemnate fiind prognozate pentru Europa. Drept 

urmare, in tara noastra si-a luat urmatoarele angajamente pentru reducerea emisiilor de GES: 

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in perioada 2008-2012 cu 8 % fata de nivelul de 

emisii inregistrate in anul 1989; 

• realizarea pana in anul 2007 a unui sistem national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de 

sera; 

• elaborarea si implementarea politicilor in vederea promovarii dezvoltarii durabile; 

• realizarea inainte de prima perioada de angajament, respectiv inainte de anul 2008, a 

Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera. 

In judetul Gorj au fost realizate urmatoarele masuri de reducere a emisiilor GES: 

• inventarul surselor de poluare a atmosferei; 

• reteaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului : 3 statii 

automate de monitorizare a ploluarii aerului, de tip industrial 1, amplasate in: Tg Jiu, Rovinari 

si Turceni; 

• impunerea monitorizarii emisiilor, de catre agentii economici; 

• calculul emisiilor rezultate prin evaluari care s-au facut de-a lungul timpului; 

• impunerea masurilor de reducere a poluarii atmosferice prin reducerea la sursa sau prin 

adoptare de masuri de epurare prin instalatii specifice; 

• crearea de relatii cauza – efect, intre nivelul poluarii atmosferei si starea de sanatate a 

populatiei, desi nu exista totusi o relatie directa, starea de sanatate a populatiei depinzand si de 

calitatea vietii (bunastare materiala, cultura, traditie), de modelul de trai individual. 

Dupa cum mentioneaza APM Gorj, toate actiunile intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si 

reducerii poluarii industriale se regasesc in planurile de actiuni, parte integranta a autorizatiilor de 

mediu emise pentru societatile din Gorj. 

Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto 

Protocolul de la Kyoto obliga tarile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel 

putin 5% sub nivelul emisiilor din 1990, in perioada 2008-2012, iar Uniunea Europeana s-a angajat sa 

reduca emisiile cu 8 %. Reducerile se refera la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon 

(CO 2 ), metan (CH 4 ) si oxizi de azot (N 2 O) - care se vor masura comparativ cu anul de baza 1990 (cu 

exceptia unora dintre tarile cu economie in tranzitie, intre care si Romania, care are an de baza 1989). 

Participarea Romaniei la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor 

de emisii de gaze cu efect de sera 


78


Directiva 2003/87/EC privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES, a • Acoperiri asfaltice rezistente la fluctuatii de temperaturi extreme; 

fost transpusa in legislatia noastra prin HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a • Adaptarea codurilor de constructii la viitoarele conditii climatice; 

certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. 

• Reevaluarea resurselor de apa la nivelul bazinelor hidrografice in conditiile schimbarilor 

In judetul Gorj sunt intregistrate 6 societati care intra sub incidenta acestei hotarari si care au depus 

climatice; 

solicitarea si propunerea pentru alocarea de certificate de emisii GES. Acestea sunt: C.E. Turceni, C.E. • Impadurirea cu specii forestiere rezistente la stres hidric si termic. 

Rovinari, S.C. UATAA Motru, S.C. Simcor Var S.A., S.C. Macofil S.A., S.C. OMV Petrom S.A. - Desi emisiile de GES produse de sectorul energetic au scazut fata de anul de baza (1989), 

zonele de operare: Barbatesti, Bustuchin, Slavuta, Ticleni, Turburea, Bulbuceni. 

producerea de energie ramane principala sursa de emisii de GES si in consecinta acest sector necesita 

Aceste societati au obtinut autorizatie privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor investitii substantiale pentru reducerea emisiilor de GES si a altor poluanti rezultati din producerea de 

de emisii de gaze cu efect de sera pana la data de 31.12.2006. Numarul certificatelor de emisii alocate energie (SO 2 , NO x , pulberi). 

este stabilit prin Planul National de Alocare si este urmatorul: un certificat de emisie de CO 2 reprezinta 

o tona (1 t) de dioxid de carbon. 

A.3.2. Apa 

Tabel nr. 61- Certificate alocate pentru anul 2008-2012 

Alocare 

Instalatia Operator Activitate principala Sector certificate 

2007 

SC Complexul 

Producere energie 

Energetic Rovinari 

electrica 

SA 

SC Complexul 

Energetic Rovinari SA 

SC Complexul 

Energetic Turceni SA 

SC Uzina de Agent 

Termic si alimentare 

cu Apa SA 

Compresoare 

Barbatesti 

Compresoare 

Bulbuceni 

Compresoare 

Bustuchin 

Compresoare Slavuta 

Deetanizate Turburea 

SC Complexul 

Energetic Turceni SA 

SC Uzina de Agent 

Termic si alimentare 

cu Apa SA 

Petrom SA – Membru 

OMV Grup 


OMV Grup 


OMV Grup 


OMV Grup 


OMV Grup 


OMV Grup 


electrica 


termica 

Alocare 

certificate 

2008-2012 

Energie 5457841 24222537 

Energie 6393199 28183496 

Energie 39371 172611 

Industria Petroliera Energie 28595 126127 





Centrala Iprom, Statii 

compresoare 


SC Simcor Var SA 

SC Simcor Var SA 

Oradea - Punct de 

Oradea 

lucru Tg Jiu 

Industria varului Var 84083 424962 

SC Macofi SA SC Macofi SA Industria ceramica Ceramica 7263 32134 

TOTAL 12158834 53815084 

Implementarea acestei scheme de comercializare ofera agentilor economici din sectorul energiei si 

industriei posibilitatea sa participe la comercializarea certificatelor de emisii de GES si in cazul 

realizarii reducerii de emisii, compania poate realiza venituri suplimentare prin vanzarea pe piata a 

surplusului de certificate. 

Avand in vedere extinderea regionala a efectelor emisiilor GES, la nivel local, principlalele actiuni 

de adoptare au fost: 

• Realizarea si utilizarea in agricultura a speciilor rezistente la seceta; 

• Prevenirea incidentelor in perioade cu temperaturi extreme; 

Judetul Gorj este tributar in cea mai mare parte bazinului hidrografic al raului Jiu. Avand o 

suprafata totala a bazinului de peste 10 000 km 2 , raul Jiu colecteaza apele mai multor afluienti dintre 

care mentionam: Sadu, Tismana, Jilt, Motru, Gilort, Amaradia etc. 

Extremitatea Nord-Estica a judetului este strabatuta de cursul superior ale Oltetului (suprafata 

bazin de 130 km 2 si lungimea de 30 km, in judetul Gorj). 

Extremitatea Nord-Vestica a judetului este drenata de cursul superior al Cernei (in Gorj cu o 

suprafata de bazin de 230 km 2 si o lungime de 24 km). 

Densitatea medie a retelei hidrografice din judet este de 0,5 km/km 2 avand un debit multianual specific 

de apa de 40 l/sec/km 2 in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km 2 in zona 

piemontana de sud. 

Lacurile naturale din judetul Gorj sunt reprezentate lacuri glaciare din Muntii Parang. Cele mai 

mari lacuri, cu apa permanenta sunt: Calcescu (S = 3 ha si adancimea maxima = 9,3 m), Slaveiu ( S = 

0,25 ha si adancimea maxima = 2,8 m) precum si Mija si Pasarea (S = 0,3 ha si adancimea maxima = 

3 m). 

Lacurile de acumulare rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice a cursurilor de apa din zona 

sunt reprezentate de: 

• complexul hidrotehnic si energetic Cerna – Motru – Tismana, avand drept scop asigurarea apei 

industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, 

exploatarea hidroenergetica. In cadrul complexului sunt incluse: 

- lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe Raul Cerna, cu un volum util de 

120 milioane m 3 (inaltimea maxima a barajului fiind de 110,5 m) 

- lacul Motru cu un volum util de 3 milioane m 3 (inaltime maxima a barajului 49 m). 

• acumularea Vaja (volum util circa 2 milioane m 3 ) si 

• acumularea Clocotis (volum util circa 5 milioane m 3 ) pe raul Bistrita. 

In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a Raului Jiu, sectorul Valea Sadului – Targu 

Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie 

de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. 


79


Acumularea Valea Sadului (in constructie) realizeaza un volum total de 306 milioane m 3 si este Prelevari de apa 

proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). 

Acumularea Targu Jiu are un volum util de 1,330 milioane m 3 , iar Acumularea Vadeni cu un 

volum proiectat de 4 milioane m 3 , in prezent are un volum util de numai 0,8 milioane m 3 , datorita 

colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului. 

Pentru apararea impotriva inundatiilor a exploatarilor de carbune din zona Rovinari (lacul Ceauru) 

s-a construit in amonte un baraj de 15 m inaltime care poate acumula un volum de 100 milioane m 3 in 

timpul viiturilor deosebite. 

A.3.2.1 Cadrul legislativ 

Legea Apelor 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare, Legea 400/2005, H.G 351/2005 

si H.G. 352/2005 etc, precum si o serie de Ordine ale MMGA. 

• Legea nr. 107-1997 – Legea Apelor (cu modificarile si completarile ulterioare); 

• H.G nr. 472-2000 – privind unele masuri de protectie a calitatii resursei de apa; 

• Legea nr. 192-2001 – Legea fondului piscicol, pescuitul si acvacultura; 

• H.G nr. 188-2002 – norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (cu 

completarile si modificarile ulterioare); 

• H.G nr. 898-2004 – instructiuni de exploatare a apelor subterane zonelor de interfata cu ape 

dulci/sarate; 

• H.G nr. 118-2002 – Program de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvaticsi a apelor 

subterane; 

• OUG nr. 138-2005 privind exploatarea in siguranta a acumularilor cu folosinta piscicola (cu 

modificarile si completarile ulterioare; 

• Ordinul MMGA nr. 161-2006 pentru aprobarea normativului privind clasificarea calitatii 

apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. 

A.3.2.2 Resursele de apa 

In general, principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare, situatie valabila si 

pentru judetul Gorj. Caracteristic pentru aceasta categorie de resurse este variabilitatea foarte mare in 

spatiu si timp. Debitul mediu specific variaza intre 1 l/s si km 2 in zonele joase, si 40 l/s si km 2 in 

zonele inalte. Primavara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite. 

Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile 

Conform datelor pentru anul 2009 situatia resurselor de apa pentru judetul Gorj sunt prezentate in 

tabelul nr. 62. 

Tabel nr. 62- Resursele de apa potentiale si tehnic utililizabile pentru anul 2009 

Judetul 

Resursa de suprafata (mii mc) 

Resursa din subteran (mii mc) 

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila 

Gorj 2 047 milioane mc 507 946,685 545 000 17 988,069 

Conform Balantei Apei pe anul 2009, volumele de apa captate in judetul Gorj -bazinul hidrografic 

Jiu- sunt prezentate in Tabelul nr. 63 defalcat, functie de destinatie. 

Tabel nr. 63- Volumele de apa captate, in functie de destinatie, in judetul Gorj - 2009 

Nr. 

Destinatia 

Volume realizate (mii mc) 

crt. 

1 Unitati industriale 496 532,245 

2 Unitati de gospodarire comunala (pt. populatie...) 6 558,14 

3 Agricultura 4 856,3 

SURSA DE SUPRAFATA 507 946,685 

1 Unitati industriale 10 268,894 

5 Unitati de gospodarie comunala (pt. populatie...) 7 461,863 


SURSA DIN SUBTERAN 17 988,069 

VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE 525 4,754 

A.3.2.3 Calitatea apelor de suprafata 

Starea raurilor 

Caracterizarea calitatii apei, pe bazine hidrografice si la nivel national, reprezinta evaluarea globala 

a rezultatelor analitice obtinute periodic, in campanii expeditionare. Sectiunile de monitorizare si 

cursurile de apa sunt incadrate pe categorii de calitate, in conformitate cu actele normative in vigoare. 

Calitatea globala a apelor din bazinul hidrografic Jiu a fost monitorizata in sectiuni situate pe Raul 

Jiu si afluenti prezentate anterior. Rezultatele activitatii de monitoring desfasurate pe parcursul anului 

2009 sunt concretizate in tabelele urmatoare, unde sunt trecute cursul de apa, sectiunile si categoriile 

de calitate corespunzatoare celor 6 grupe de incadrare: regimul de oxigen (RO), nutrienti, salinitate, 

metale, micropoluanti anorganici si organici si generala. 

Incadrarea tronsoanelor in clase de calitate s-a facut conform OM nr. 161/2006 pentru aprobarea 

Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a 

corpurilor de apa. Sectiunile de supraveghere a calitatii apelor din Bazinul hidrografic Jiu sunt 

prezentate in Tabelul nr. 64. 

Grupa generala 

In Tabelul nr. 64 este prezentata lungimea tronsoanelor caracteristice de rau, in raport cu calitatea 

inregistrata in functie de grupa generala. 

Tabel nr. 64-Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de grupa 

generala 

Nr. 

Raul 

Tronson 


crt. 

Lungime (km) I II III IV V 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 

1 Balteni 56 - 56 - - - 

2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg.Jiu 21 - 21 - - - 

3 

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - - 

4 Confl. Jiu 22 22 - - - - 

5 Sadu 

Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5 - - - - 

6 

Am. Confl Jiu-Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - - 

7 Susita 

Confl. Jiu 37 37 - - - - 

8 

Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - - 


80


Nr. 

Raul 

Tronson 


incadreaza in clasa a II-a de calitate. Deteriorarea calitatii apei acestor tronsoane de rauri este 

crt. 

Lungime (km) I II III IV V rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatarile petroliere si/sau miniere din zona. 

9 Am. Vaidei-Confl. Jiu 25 25 - - - - 

10 

Jales 

Confl. Bistrita 42 42 - - - - 

11 

(Sohodol) 

Izvor-Am. priza Runcu 30 30 - - - - 

Indicatori biologici in bazinul hidrografic Jiu 

12 

Am. priza-Confl. 12 12 - - - - 

13 Confl. Jiu 42 42 - - - - 

Fitoplanctonul 

14 Tismana 

Izvor-Calnic 34 34 - - - - 

In Tabelul nr. 65 este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata 

15 

Calnic-Confl. Jiu 8 8 - - - - 

16 

Tismanita 

Confl. Tismana 7 7 - - - - in functie de fitoplancton. 

17 

Izvor-Am. Confl. Tismana 7 7 - - - - 

Tabel nr. 65- Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de fitoplancton 

18 Confl. Tismana 45 45 - - - - 

Nr. 


19 Bistrita Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 

Raul 

Tronson 

crt. 


20 

Av. acumulare Vaja- Confl. Tismana 30 30 - - - - 

21 Confl. Jiu 116 116 - - - - 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 

22 Izvor-Am. Novaci 14 14 - - - - 

1 Balteni 56 35 - - - - 

23 Gilort 

Am. Novaci-Bengesti 26 26 - - - - 

2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu 21 - - - - - 

24 Bengesti-Turburea 54 54 - - - - 

3 

Av. acumulare Tg. Jiu-Balteni 35 35 - - - - 

25 

Turburea-Confl. Jiu 22 22 - - - - 

4 Confl. Jiu 22 - - - - - 

26 Confl. Gilort 32 32 - - - - 

5 Sadu 

Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 - - - - - 

27 Galbenu Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 

6 

Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu 0,5 - - - - - 

28 

Am. Baia de Fier-Confl. Gilort 16 16 - - - - 

7 Confl. Jiu 37 37 - - - - 

29 Confl. Gilort 25 24 1 - - - 

8 Susita 


30 Calnic 

Izvor-Albeni 24 24 - - - - 

9 

Am. Vaidei-Confl. Jiu 25 25 - - - - 

31 

Albeni-Confl. Gilort 1 - 1 - - - 

10 

Jales 

Confl. Bistrita 42 - - - - - 

32 Confl. Gilort 53 53 - - - - 

11 

33 Blahnita 

(Sohodol) 

Izvor-Am. priza Runcu 30 - - - - - 

Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 

12 

Am. priza-Confl. 12 - - - - - 

34 

Tg. Carbunesti-Confl. Gilort 0,5 0,5 - - - - 

13 Confl. Jiu 42 42 - - - - 

35 

Amaradia 

Confl. Jiu 41 41 - - - - 

14 Tismana 


36 

Gorjului 

Izvor-Am. Stancesti 4 4 - - - - 

15 


37 

Am. Stancesti-Confl. Jiu 37 37 - - - - 

16 

Tismanita 

Confl. Tismana 7 - - - - - 

38 Confl. Jiu 18 18 - - - - 

17 

Izvor-Am. Confl. Tismana 7 - - - - - 

39 Zlasti 

Izvor-Dragutesti 17 17 - - - - 

18 Confl. Tismana 45 45 - - - - 

40 

Dragutesti-Confl. Jiu 1 1 - - - - 


41 Confl. Jiu 26 25 - 1 - - 

20 

Av. acumulare Vaja-Confl. Tismana 30 30 - - - - 

42 Cioiana 

Izvor-Am. Confl. Jiu 25 25 - - - - 

21 Confl. Jiu 116 22 - - - - 

43 

Am. Confl Jiu-Confl. Jiu 1 - - 1 - - 

22 Izvor - Am. Novaci 14 - - - - - 

44 Confl. Jiu 49 48 1 - - - 

23 Gilort 

Am. Novaci-Bengesti 26 - - - - - 

45 Jilt 

Izvor-Turceni 48 48 - - - - 

24 Bengesti-Turburea 54 - - 

46 

Turceni-Confl. Jiu 1 - 1 - - - 

25 


47 Confl. Jiu 24 2 22 - - - 

26 Confl. Gilort 32 32 - - - - 

48 Susita 

Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 

27 Galbenu Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 

49 

Am. Carceni-Confl. Jiu 22 - 22 - - - 

28 


29 Confl. Gilort 25 25 - - - - 

Din punctul de vedere al indicatorilor chimici generali, conform datelor furnizate de APM Gorj 

30 Calnic 


31 

Albeni-Confl. Gilort 1 1 - - - - 

(Tabel nr. 64), raurile din bazinul hidrografic Jiu se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de 

32 Confl. Gilort 53 53 - - - - 

calitate. Exceptia o constituie raul Jiu, care se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toate sectiunile 

33 Blahnita 


34 

Tg. Carbunesti-Confl. Gilort 0,5 0,5 - - - - 

de control, raul Calnic, care pe sectiunea de control amonte confluienta rau Jiu (1 km) se incadreaza in 

35 

clasa a II-a de calitate, raul Jilt, care pe sectiunea de control amonte confluienta rau Gilort (1 km) se 

Amaradia 

Confl. Jiu 41 4 - 37 - - 

36 

Gorjului 

Izvor-Am. Stancesti 4 4 - - - - 

incadreaza in clasa a II-a de calitate si raul Susita, care pe sectiunea de control amonte confluienta rau 

37 

Am. Stancesti-Confl. Jiu 37 - - 37 - - 

38 Confl. Jiu 18 18 - - - - 

Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate. 

39 Zlasti 

Izvor-Dragutesti 17 17 - - - - 

O situatie mai grava se inregistreaza in cazul raului Cioiana care pe sectiunea de control amonte 

40 

Dragutesti-Confl. Jiu 1 1 - - - - 

confluienta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a III-a de calitate iar pe celelalte sectiuni de control se 

41 Confl. Jiu 26 26 - - - - 

42 Cioiana 

Izvor-Am. Confl. Jiu 25 25 - - - - 

43 

Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu 1 1 - - - - 


81


Nr. 


Raul 

Tronson 

crt. 


44 Confl. Jiu 49 48 1 - - - 

45 Jilt 

Izvor-Turceni 48 48 - - - - 

46 

Turceni-Confl. Jiu 1 - 1 - - - 

47 Confl. Jiu 24 2 22 - - - 

48 Susita 


49 

Am. Carceni-Confl. Jiu 22 - 22 - - - 

Macrozoobentos 


in functie de macrozoobentos. 


macrozoobentos 

Nr. 


Raul 

Tronson 

crt. 


0 1 2 3 4 5 6 7 8 

1 Balteni 56 56 - - - - 

2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu 21 21 - - - - 

3 

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - - 

4 Confl. Jiu 22 22 - - - - 

5 Sadu 

Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5 - - - - 

6 

Am. Confl Jiu-Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - - 

7 Confl. Jiu 37 37 - - - - 

8 Susita 


9 

Am. Vaidei – Confl. Jiu 25 25 - - - - 

10 

Jales 

Confl. Bistrita 42 42 - - - - 

11 

(Sohodol) 

Izvor-Am. priza Runcu 30 30 - - - - 

12 

Am. priza-Confl. 12 12 - - - - 

13 Confl. Jiu 42 42 - - - - 

14 Tismana 


15 


16 Confl. Tismana 7 7 - - - - 

Tismanita 

17 

Izvor-Am. Confl. Tismana 7 7 - - - - 

18 Confl. Tismana 45 45 - - - - 


20 

Av. acumulare Vaja-Confl. Tismana 30 30 - - - - 

21 Confl. Jiu 116 90 - - - - 

22 Izvor-Am.Novaci 14 14 - - - - 

23 Gilort 

Am. Novaci-Bengesti 26 - - - - - 

24 Bengesti-Turburea 54 54 - - - - 

25 


26 Confl. Gilort 32 32 - - - - 

27 Galbenu 

Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 

28 


29 Confl. Gilort 25 25 - - - - 

30 Calnic 


31 

Albeni-Confl. Gilort 1 1 - - - - 

32 Confl. Gilort 53 53 - - - - 

33 Blahnita 


34 

Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5 - - - - 

35 

Amaradia 

Confl Jiu 41 4 - 37 - - 

36 

Gorjului 

Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 

37 

Am. Stancesti - Confl Jiu 37 - - 37 - - 

38 Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - - 

Nr. 


Raul 

Tronson 

crt. 


39 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 

40 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - - 

41 Confl Jiu 26 26 - - - - 

42 Cioiana 

Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 

43 

Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 1 - - - - 

44 Confl Jiu 49 48 1 - - - 

45 Jilt 

Izvor - Turceni 48 48 - - - - 

46 

Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - - 

47 Confl Jiu 24 2 22 - - - 

48 Susita 


49 

Am. Carceni-Confl Jiu 22 - 22 - - - 

Microfitobentos 


in functie de microfitobentos. 


microfitobentos 

Nr. 


Raul 

Tronson 

crt. 


0 1 2 3 4 5 6 7 8 

1 Balteni 56 21 - - - - 

2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu 21 21 - - - - 

3 

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 - - - - - 

4 Sadu Confl Jiu 22 22 - - - - 

5 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 

6 

Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 0,5 - - - - 

7 Susita Confl Jiu 37 37 - - - - 

8 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - - 

9 

Am. Vaidei - Confl Jiu 25 25 - - - - 

10 Jales Confl Bistrita 42 42 - - - - 

11 (Sohodol) Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 

12 

Am. priza - Confl 12 12 - - - - 

13 Tismana Confl Jiu 42 - - - - - 

14 Izvor - Calnic 34 - - - - - 

15 

Calnic - Confl Jiu 8 - - - - - 

16 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 

17 

Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 

18 Confl Tismana 45 45 - - - - 


20 

Av. Ac. Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 

21 Confl Jiu 116 68 - - - - 

22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 

23 Gilort Am. Novaci - Bengesti 26 - - - - - 

24 Bengesti - Turburea 54 54 - - - - 

25 

Turburea - Confl Jiu 22 - - - - - 

26 Confl Gilort 32 - - - - - 

27 Galbenu Izvor-Am. Baia de Fier 16 - - - - - 

28 

Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 - - - - - 

29 Confl Gilort 25 25 - - - - 

30 Calnic Izvor-Albeni 24 24 - - - - 

31 

Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - - 

32 Confl Gilort 53 - - - - - 

33 Blahnita Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 - - - - - 

34 

Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - - - - - 


82


Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Vadeni - Targu Jiu este un lac 

oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa 

cum urmeaza: 

• mijloc lac(CBSD): B FP = 2,49 mg/l; 

• baraj: B FP = 2,58 mg/l. 

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 801 250 ex/l iar baraj 

821 250 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative de dupa cum urmeaza: 

Cyanophyta cu urmatorii reprezentanti: Oscillatoria limosa, Oscillatoria chlorina, Phormidium 

inundatum, Chlorophyta (Pediastrum boryanum), Flagelata (Chillomonas paramoecium, Euglena 

viridis). 

Nr. 


Raul 

Tronson 

crt. 


35 Amaradia Confl Jiu 41 - - - - - 

36 Gorjului Izvor - Am. Stancesti 4 - - - - - 

37 

Am. Stancesti - Confl Jiu 37 - - - - - 

38 Confl Jiu 18 18 - - - - 

39 Zlasti Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 

40 

Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - - 

41 Confl Jiu 26 - - - - - 

42 Cioiana Izvor-Am. Confl Jiu 25 - - - - - 

43 

Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - - - - - 

44 Confl Jiu 49 - - - - - 

45 Jilt Izvor - Turceni 48 - - - - - 

46 

Turceni - Confl Jiu 1 - - - - - 

47 Confl Jiu 24 - - - - - 

48 Susita Izvor-Am. Carceni 2 - - - - - 

49 

Am. Carceni-Confl Jiu 22 - - - - - 

Dupa cum se observa din tabelele de mai sus, din punct de vedere al indicatorilor biologici, raurile 

din bazinul Jiului se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate exceptand raul 

Amaradia care pe intreg tronsonul de la Stancesti si pana la confluienta cu Jiul se incadreaza in clasa a 

III-a de calitate. In cazul raului Jilt, pe sectiunea de control confluienta Jiu (1 km) si Susita pe 

tronsonul Carceni-confluienta Jiu, apa acestor rauri se incadreaza in clasa a II-a de calitate. 

Starea lacurilor 

Acumularea Vadeni-Tg. Jiu 

Date constructive si hidrologice 

Este amplasata in zona municipiului Targu Jiu fiind constituita din doua cuvete marginite de doua 

baraje de greutate, din arocamente cu masti din beton armat, situate la circa 2 km distanta intre ele. 

Barajul principal Vadeni are lungimea de 52 m, latimea de 4 m, iar inaltimea de 24 m, fiind carosabil. 

Anul punerii in functiune a acumularii a fost 1992, avand urmatoarele caracteristici: 

• Volumul total: 4,5 milioane m 3 ; 

• Volumul brut: 2,5 milioane m 3 ; 

• Volumul util: 1,7 milioane m 3 ; 

• Volumul neevacuat: 0,8 milioane m 3 ; 

• Volumul atenuare viitura: 1,02 milioane m 3 . 

Suprafata accumularii la nivelul normal de detentie este de 90 ha, cu dig de contur pe malul stang 

si versantul natural pe cel drept. 

Caracterizarea fizico-chimica a acumularii 

Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului 

se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006. 

Caracterizarea biologica din punctul de vedere al fitoplanctonului 

Lacul Vadeni - Targu Jiu (ROLA10) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac 

ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in 

lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie. 

Caracterizarea biologica din punctul de vedere al microfitobentosului 

Pe lacul de acumulare Vadeni-Targu Jiu, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de 

microfitobentos in lunile iunie si septembrie. Perifitonul cu o densitate medie anuala de 1 087 500 

exp/mp si un index saprob 1,88 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta 

(Navicula viridula, Surirella ovata, Caloneis amphisbaena, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, 

Cyclotella meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Pediastrum boryanum). 

Acumularea Turceni 


Acumularea Turceni este amplasata in zona localitatii Turceni, pe Raul Jiu, amonte de confluenta 

cu Raul Jilt, fiind constituita dintr-o cuveta marginita de un dig de contur pe cele doua maluri ale 

raului. Barajul este de greutate, din arocamente cu masca din beton armat. A fost construit in scopul 

producerii energiei electrice si pentru atenuarea undei de viitura in caz de inundatii. Barajul are 

lungimea de 140 m, latimea de 8 m, iar inaltimea de 19 m, fiind carosabil. 

Anul punerii in functiune a acumularii a fost 1988, avand urmatoarele caracteristici: 






Suprafata accumularii la nivelul normal de detentie este de 90 ha. 


Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului 



Pe lacul de acumulare Turceni (ROLA02), in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de 

probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie. 

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Turceni este un lac oligotrof, cu valori 

medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza: 

• mijloc lac: B FP = 2,45 mg/l; 


83


• baraj: B FP = 2,42 mg/l. 

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 755 000 ex/l iar baraj 

735 000 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative de Bacillariophyta, dupa cum 

urmeaza: Bacillariophyta (Nitzschia acicularis, Nitzschia palea, Melosira granulata, Pinnularia 

viridis, Navicula radiosa), Chlorophyta (Closterium acerosum, Scenedesmus acuminatum, 

Scenedesmus quadricauda), Flagelata (Chillomonas paramoecium, Euglena viridis). 


Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de 

microfitobentos in lunile iunie si septembrie. Perifitonul cu o densitate medie anuala de 885 000 

exp/m 2 si un index saprob 1,85 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta 

(Cocconeis pediculus, Melosira granulata, Pinnularia viridis, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, 

Synedra ulna, Cyclotella meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Closterium moniliferum, 

Scenedesmus quadricauda), Cyanobacteria (Oscillatoria limosa). 

Monitorizarea ihtiofaunei 

Lacul de acumulare Turceni (ROLA02) este situat in zona de campie, cu adancime mica, geologie 

silicioasa si suprafata de 1,5 km 2 . Campania de pescuit a avut loc in luna iulie folosindu-se doar 

agregatul electric pe o suprafata de 1200 m 2 pe langa maluri. Valorile principalilor indicatori 

monitorizati in aceasta sectiune sunt urmatoarele: 

• pH = 8,03; 

• oxigen dizolvat = 7,0 mg/l; 

• Ptot = 0,042 mg/l; 

• CBO 5 = 3 mg/O 2 /l; 

• NO 2 = 0,033 mg/l; 

• NH 4 = 0,045 mg/l; 

Incadrand aceasta sectiune in categoria apelor ciprinicole conform HG nr. 202/2002 pentru 

aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in 

scopul sustinerii vietii piscicole, modificata si completata de HG nr. 563/26.04.2006. Temperatura apei 

in timpul zilei de pescuit a atins o valoare de 26 ºC. Au fost capturate 12 specii de pesti din care amintim 

doar cateva: Barbus barbus (mreana), Carassius auratus (caras), Gobio albipinnatus (porcusor de ses), 

Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Rhodeus sericeus (boarta), Esox lucius (stiuca), Alburnus 

alburnus (oblate), Pseudorasbora parva (murgoi baltat), Rutilus carpathorossicus (babusca) si specia 

dominanta Carassius auratus (caras). Astfel, efortul de pescuit calculat (CPUE) a avut valoarea de 463 

g/100 m 2 , iar lacul poate fi incadrat in zona scobarului facand trecerea spre zona mrenei conform 

clasificarii facuta de prof. dr. acad. Petre Banarescu. 

Acumularea Tismana aval 


Acumularea Tismana aval este amplasata pe Raul Tismana, in partea mediana a bazinului si face 

parte din sistemul hidroenergetic Tismana-Tismana aval, avand ca rol producerea de energie electrica 

si alimentari cu apa. Barajul este din beton armat, avand lungimea de 137 m, latimea de 6 m, iar 

inaltimea de 10 m. Anul punerii in functiune a acumularii a fost 1983, avand urmatoarele 

caracteristici: 






Suprafata accumularii la nivelul normal de detentie este de 21ha. 


Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului 



Lacul Tismana – Aval (ROLA08) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca 

fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile 

martie, iunie, septembrie si noiembrie. 

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Tismana - Aval este un lac oligotrof, cu 

valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza: 

• coada lac: B FP = 1,74 mg/l; 

• mijloc lac (CBSD): B FP = 1,47 mg/l; 

• baraj : B FP = 1,86 mg/l. 

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 887 500 ex/l, iar mijloc 

lac 803 750 ex/l si baraj 892 500 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative, dupa 

cum urmeaza: Bacillariophyta (Pinnularia nobilis, Pinnularia microstauron, Meridion circulare, 

Cymbella ventricosa, Navicula gracilis), Chlorophyta (Pediastrum boryanum, Ulothrix zonata, 

Rhizoclonium hieroglyphicum, Cricigenia tetrapedia, Volvox aureus, Scenedesmus quadricauda), 

Rodophyta (Lemanea fluviatilis). 


Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile 

iunie si septembrie. Macrofitobentosul cu o densitate medie anuala de 947 500 exp/m 2 si un index 

saprob 1,54 in sectiunea baraj, avand ca reprezentanti specii ca Bacillariophyta (Pinnularia nobilis, 

Cymbella ventricosa, Gomphonema acuminatum, Navicula gracilis, Surirella spiralis, Fragilaria 

crotonensis, Meridion circulare), Clorophyta (Ulothrix zonata, Cladophora glomerata, Pediastrum 

boryanum), Cyanophyta (Nostoc kihlimanii, Gloeotrichia echinulata). 

A.3.2.4 Ape subterane 

Evidenta resurselor de ape subterane la nivelul unitatilor teritoriale de gospodarirea apelor a fost impusa 

de necesitatea realizarii gestiunii acestora, de gospodarirea lor integrata cu a celor de suprafata, precum si de 

adoptarea unei politici de alocare preferentiala. 

Conform Directivei nr. 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de actiune comunitar in domeniul 

politicii apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber si a celor cu nivel sub presiune, in 

perimetrul Directiei Apelor Jiu, rezultand un numar de corpuri de ape subterane. 


84


In acceptia acestei directive, corpul de ape subterane este un volum distinct de ape subterane, dintr-un 

acvifer sau mai multe acvifere. 

Acviferul este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o porozitate suficienta si o 

permeabilitate, astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor 

cantitati importante de ape subterane. 

In baza acestor conditii, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor - I.N.H.G.A. Bucuresti, 

prin Laboratorul de Ape subterane, a identificat in perimetrul judetului Gorj corpurile de ape subterane, pe 

care le vom prezenta mai jos. 

Corpul de ape subterane din zona montana Tismana-Dobrita - cod GWJI03 

Acest corp de ape este situat pe rama sudica a Muntilor Valcan, la contactul cu Depresiunea 

Subcarpatica Olteana. Relieful zonei se caracterizeaza prin prezenta fenomenelor carstice in aria de 

dezvoltare a calcarelor si printr-o morfologie tipica de platou in ariile de dezvoltare a Cristalinului Getic sau 

Granitului de Tismana. Se constata, in acelasi timp, legaturile hidraulice directe intre apele de suprafata si 

subterane din zona montana si cele din ulucul depresionar, ceea ce a dus la concluzia ca acestea formeaza 

un acelasi corp de ape constituit din mai multe acvifere (conform datelor puse la dispozitie de Directia 

Apelor Jiu-Craiova). 

Apele freatice din ulucul depresionar Tismana-Dobrita 

Zona depresionara Tismana-Dobrita, cu aspectul unei campii intinse slab ondulate, intre Raul Motru la 

Vest si Raul Susita la Est, are in subsolul sau un strat acvifer cu dezvoltare cvasicontinua pe directie Vest- 

Est, fiind limitat la Sud de formatiunile argiloase ale dealurilor subcarpatice interne. Acest strat acvifer este 

captat de puturile domestice ale locuitorilor satelor numeroase care se afla aici. 

Pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici a acestui acvifer a fost construita Statia Hidrogeologica de 

ordinul I Tismana, alcatuita din 4 foraje amplasate in aceasta zona. Stratul freatic se intalneste la adancimi 

cuprinse intre 4,0 si 10,0 m. Grosimea lui este cuprinsa intre 7,5 si 14,0 m. 

Analizele fizico-chimice efectuate pentru probele de apa din aceste ape freatice indica un caracter 

hidrochimic de tip bicarbonato-calcic-magnezian, cu un fond de mineralizare intre 188,8-299 mg/l si o 

duritate totala cuprinsa intre 8,07-7,2 grade G, fiind ape potabile. 

Tismana F1, F2, F3: 

• pH: 6,85 - 7,02; 

• NH + 4 : sld - 0,119 mg/l; 

• NO - 3 : 2,12 - 6,90 mg/l; 

• NO - 2 : sld - 0,130 mg/l; 

• reziduu fix: 178,8 - 280,2 mg/l. 

Apele freatice din formatiunile calcaroase mezozoice 

Intre valea Motrului la Vest, si valea Susitei la Est, in rama sudica a Muntilor Valcan se dezvolta 

aproape continuu un masiv calcaros puternic carstificat de varsta tithonic-urgonian, in al carui subsol se 

intalneste un acvifer foarte productiv cu importanta economica deosebita. 

Regia Autonoma Apa-Craiova are in exploatare captarea de ape subterane Izvarna, care asigura o parte 

din necesarul de apa al municipiului Craiova. Din debitul de 1200-1400 l/s se capteaza circa 700 l/s 

gravitational, pomparea apei fiind oprita din lipsa de fonduri. Diferenta de debit este deversata in paraul 

Orlea printr-un preaplin. 

Analizele fizico-chimice efectuate de catre beneficiarul captarii arata o calitate deosebita a apei 

subterane. Principalii indicatori de calitate a apei din captarea Izvarna au avut in anul 2009 urmatoarele 

valori: 

• pH: 7,0; 

• alcalinitatea: 2,9 mval HCl 0,1 N; 

• turbiditate: 0,8 

• NH 4 + : absent; 

• NO 3 

- 

: 2,43 mg/l; 

• NO 2 - : absent; 

• Cl - : 31,91 mg/l; 

• Fe - : 0,2 mg/l; 

• Fe tot: 0,01 mg/l; 

• Ca 2+ : 59,3 mg/l; 

• Mg 2+ :10,7 mg/l; 

• CCO-Mn - 0,79mg/l; 

• CBO 5 - 1,2mg/l; 

• reziduu fix - 320,0mg/l. 

Cercetarile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu au furnizat date privind 

regimul apelor carstice din calcarele mezozoice ale Autohtonului de pe flancul sudic al Muntilor Valcan ce 

formeaza sectorul estic Bistrita-Susita al corpului de ape Tismana-Dobrita. 

In acest sector principala captare de ape subterane este Captarea izvorului Runcu Sohodol, cu un debit 

proiectat de 315 l/s. Calitatea apei este deosebita, confirmata si de valorile principalilor indicatori de calitate 

a apei: 

• pH: 7,4; 

• turbiditate: 2,25; 

• NH 4 + : 0,14t; 

• conductivitate: 160 uS/cm; 

• duritate totala: 9,31 o d. 

Corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor - cod GWJI05 

In cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeaza pe subunitati 

geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale acestora sunt conditionate de 

subunitatea geomorfologica in care sunt cantonate, creand discontinuitati in dezvoltarea regionala a lor. 

Subunitatile geomorfologice in care se dezvolta corpul de ape sunt: Campia Olteniei, Piemontul Getic si 

Subcarpatii Getici. 

Formatiunile cuaternare purtatoare de ape freatice care au putut fi separate si urmarite in cadrul campiei, 

apartin Pleistocenului Superior, constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului si afluentilor, 

alcatuite in principal din pietrisuri si nisipuri si cele ale Holocenului Inferior si Superior din care fac parte 

aluviunile terasei joase a Jiului si luncilor Jiului si afluentilor. 

Lunca si terasele Jiului reprezinta unitatea hidrogeologica cea mai importanta din punctul de vedere al 

raspandirii depozitelor freatice si al resurselor de apa. Lungimea pe care se dezvolta aceasta unitate in cadrul 


85


campiei este de circa 80 km, iar latimea medie de circa 5 km, avand un rol deosebit de important in • reziduu fix : 435,8 – 705,6 mg/l. 

furnizarea unor rezerve importante de ape freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de 

captare. 

Stratele freatice sunt interceptate la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa. In zonele teraselor 

vechi, inalte si superioare, stratele acvifere se intalnesc frecvent sub adancimea 10-15 m. In zonele terasei 

joase si lunca propriu-zisa stratul freatic a fost interceptat in majoritatea cazurilor intre 5-20 m adancime. 

Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului freatic variaza in limite cuprinse intre 3-8 m. Grosimile 

cele mai mari s-au intalnit in zonele din bazinul inferior al Jiului. In zonele de terasa grosimile sunt mai mici, 

rar depasind 10 m. 

In aprecierea calitatii apelor freatice s-a mai tinut cont si de o serie de componenti care prin continutul 

lor ridicat, peste limitele de potabilitate admise de Legea apei potabile nr. 458/2002, depreciaza calitatea 

apei. In acest sens s-au considerat ape nepotabile apele cu continuturi mai ridicate decat limitele admise la 

ionii: Fe 2+ : 0,2 mg/l, Mn 2+ : 0,05 mg/l, NO - 2: 0,5 mg/l, NO - 3: 50 mg/l. 

Din analiza datelor existente se constata ca majoritatea apelor freatice din bazinul inferior al Jiului 

prezinta reziduu fix cuprins intre 271-1129 mg/l. Pe directia afluxului subteran apele se imbogatesc in saruri 

si reziduul fix creste. Se remarca totodata ca in zonele cu regim hidrodinamic mai lent (cu pante mici de 

curgere) la care se mai adauga si factorul evaporatie din strat, cand nivelul hidrostatic este aproape de 

suprafata (sub 3 m), apele sunt mai mineralizate. 

Valorile reziduului fix fiind strans legate si de constitutia litologica a complexului acvifer, vor fi diferite 

si de la un caz la altul. In zonele in care apa este cantonata in formatiuni grosiere (nisipuri cu pietrisuri si 

bolovanis) reziduul fix prezinta valori scazute, spre deosebire de zonele cu strate acvifere alcatuite din 

depozite cu granulometrie mai fina (nisipuri fine, prafoase, argiloase) reziduul fix este mai ridicat. S-au 

inregistrat ape nepotabile cu reziduu fix peste limitele admisibile (reziduu fix 1200 mg/l), in lunca Jiului 

aval de combinatul chimic Craiova, precum si aval de mun. Craiova, la care concura factorii litologici si cel 

al evaporatiei, dar si poluarea antropica. De asemenea, in apele freatice din lunca Jiului continutul de fier 

este depasit, cauza fiind naturala. 

Piemontul Getic, in perimetrul bazinului hidrografic Jiu este cuprins intre valea Dunarii si valea 

Oltetului, avand aspectul unui platou slab inclinat spre Sud-Est, adanc fragmentat de vaile bazinului. 

Aceasta conduce la o drenare puternica a interfluviilor constituente, stratele de nisipuri si pietrisuri fiind in 

majoritatea cazurilor fara apa sau cu apa foarte putina, care apare sub forma de izvoare la baza versantilor. 

Apele freatice din luncile piemontului au reziduul fix cuprins intre 668 mg/l si 1085 mg/l (Ceplea F3). 

Cresterea reziduului fix este insotita de o crestere puternica a ionului SO 2- 4, ajungand la valori de 

102,8 mg/l (Ceplea F3). In anul 2009 s-au efectuat analize fizico-chimice pentru probele de apa 

recoltate din aceste foraje dupa cum urmeaza: 

Ceplea F3: 

• pH: 6,89 - 7,68; 

• NH 4 + : 0,016 - 0,032 mg/l; 

• NO 3 - : 46,46 – 50,7 mg/l; 

• NO 2 - : 0,032 - 0,041 mg/l; 

• Fe 2 + :


multe complexe acvifere, care contin strate acvifere cu legaturi hidraulice directe, ce determina parametri Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene GWJI08 

hidrogeologici asemanatori. 

Complexul acvifer Dacian 

Formatiunile daciene, in cuprinsul Campiei Olteniei, au o larga raspandire, fiind intalnite din valea 

Dunarii pana in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul Dunare-Drincea si in lunca Dunarii din sectorul Jiu-Olt. 

Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea sa inferioara, din nisipuri marunte cu frecvente 

concretiuni grezoase, care trec, spre partea superioara, la nisipuri fine cu intercalatii argiloase. Cresterii in 

grosime a Dacianului, de la Sud la Nord, ii corespunde o inmultire accentuata a nivelelor pelitice 

reprezentate printr-o succesiune de marne si argile, cu intercalatii de nisipuri si nivele carbunoase. In zona 

Craiova depozitele daciene depasesc 150,0 m grosime. 

Din punct de vedere hidrochimic, apele subterane cantonate in complexul acvifer Dacian indeplinesc 

conditiile de potabilitate admisibile, fiind ape bicarbonate cu mineralizatia totala pana la 1 gr/l si duritatea 

totala sub 30 grade germane. In zona Motru-Rovinari-Targu Carbunesti, unde sunt folosite la alimentarea cu 

apa a oraselor respective, valorile mici ale indicatorului NH 4 + (in 2009 la captarea Rovinari era 1,16 mg/l, 

Targu Carbunesti 2,7-2,93 mg/l) sunt anihilate prin clorinare. 

Importanta economica a acestui complex este cu totul deosebita datorita atat capacitatii mari de 

inmagazinare a apei, cat si presiunii de strat ridicate. In cazul extinderii captarilor mai importante 

pentru alimentarea cu apa a diferitelor centre populate trebuie sa se tina seama de rezervele de apa 

daciene care pot rezolva cu succes aceasta problema. Conditia care trebuie rezolvata este eliminarea 

excesului de amoniu din aceste ape. 

Captarea de ape subterane a D.S.U.P. Rovinari este amplasata pe malul stang al Jiului, fiind constituita 

din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 130-200 m. Captarea de ape subterane a Serviciului Public 

Targu Carbunesti este amplasata pe malul stang al Gilortului, fiind constituita din 8 foraje hidrogeologice cu 

adancimea de 300 m. Captarea de ape subterane a S.C. Petromservice Ticleni este amplasata pe malul drept 

al Gilortului, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 350 m. Captarea de ape 

subterane a S.C. U.A.T.A.A. Motru, pusa in functiune in anul 1974, este amplasata pe malul stang al 

Motrului, la Steic, fiind constituita din 23 foraje hidrogeologice cu adancimea de 115-250 m. 

Complexul acvifer Pontian 

Date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele pontiene sunt sumare si neconcludente 

pentru o caracterizare a complexului acvifer Pontian. Formatiunile pontiene se intalnesc in subsolul Campiei 

Olteniei pe tot cuprinsul sau, la adancimi ce variaza foarte mult in special de la vest la est, afundandu-se 

mult in zona culoarului craiovean si de la Sud la Nord. 

In forajul de adancime executat de Directia Apelor Jiu la Timburesti, se mentioneaza ca apele subterane 

din orizontul inferior sunt ape nepotabile, hiperclorurate cu mineralizatie totala de 4488 g/l. 

Mineralizatia apei, s-ar putea datora mineralizarii primare a stratelor de nisipuri pontiene care stau fie peste 

Meotianul in facies salmastru, cu Dosinii (foraj Timburesti) sau peste formatiunile sarmatiene marnoase. 

Deci s-ar putea ca salinitatea mai ridicata a apelor Sarmatiene si Meotiene sa se mentina si in Pontian si 

deci, apele subterane de aceasta varsta sa capete mineralizatia ridicata. Faptul ca apele mineralizate apar 

numai in anumite zone arata variatia laterala a faciesului geologic al stratelor acvifere din complexul acvifer 

Pontian. 

Depozitele acestui etaj se pare ca se intalnesc in aproape tot perimetrul Directiei Apelor Jiu, sub 

depozitele pliocene, formand un sinclinal din Depresiunea subcarpatica de sub munte din nord, unde sunt la 

adancimi reduse, afundandu-se in zona mediana si ridicandu-se aproape de suprafata terenului in zona 

Dunarii. In nord, la est de Jiu, este reprezentat prin trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne si 

gresii cu fauna de apa dulce, mediu, predominant grezos cu fauna de apa salmastra, superior, nisipos - 

grezos, cu fauna de apa dulce. La vest, este in facies marnos-argilos; in centrul depresiunii, in zona 

Bumbesti-Curtisoara este in facies psamo-psefitic, favorizand acumularea unor mari rezerve de ape 

subterane. 

In aceste depozite, la nord de Targu Jiu, in ulucul depresionar de la Bumbesti-Curtisoara-Iezureni se 

dezvolta un complex acvifer de varsta Sarmatian (dupa unii Sarmatian-Meotian) deosebit de productiv. 

Alimentarile cu apa ale obiectivelor economice si publice se realizeaza din stratele acvifere meotiene, 

constituite din pietrisuri si nisipuri. 

Fronturile de captare ale Aparegio Targu Jiu, S.C. Suinprod S.A. Targu Jiu si Ratmil-Sadu au forajele 

hidrogeologice sapate in pietrisurile sarmatiene.Adancimea forajelor variaza intre 150-300 m, functie de 

numarul de strate captate. Apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apa a municipiului 

Targu Jiu. Singurul indicator de calitate a apei care prezinta uneori depasiri mici este NH + 4, dar prin 

clorinare acesta este indepartat. 

Forajul F2 Curtisoara 

• pH: 7,73 -7,81: 

• Ca 2+ : 28,85 - 40,0 mg/l; 

• Mg 2+ : 4,84 - 6,77 mg/l; 

• NH 4 + : 0,032 - 0,042 mg/l; 

• NO - 3: 6,55 - 6,68 mg/l; 

• NO - 2:


• NO - 3: 10,22 mg/l; 

• NO - Consiliul local Musetesti 

4 

Paraul Prislop 131,51 A1 Nu este cazul 

2: 0,033 mg/l; 

Priza tiroleza cu deznisipator 

• SO 2- 4: 20,7 mg/l; 

Consiliul local Schela 

• Fe tot: 2,76 mg/l; 

5 

Camera din captare din beton Paraul Harabor 2,65 A1 Nu este cazul 

• Mg 2+


temperatura normala. Aceasta situatie creaza probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului A.3.2.7 Propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor 

Craiova, alimentarii cu apa de racire a termocentralei Isalnita precum si a OMV Petrom, sucursala 

Doljchim Craiova. 

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane 

In zona Targu Jiu sunt descarcate apele provenite de la SC Aparegio - Ced Targu Jiu a carei statie 

de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind exploatata necorespunzator. 

In anul 2009 au fost evacuate urmatoarele cantitati de substante poluante: 

• 959,565 t/an CBO 5 ; 

• 1969,882 t/an CCOCr; 

• 1434,921 t/an suspensii; 

• 3940,830 t/an reziduu fix. 

Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa 

In general, statiile de epurare existente pe teritoriul judetului Gorj sunt intr-un grad avansat de 

uzura fizica si morala, avand capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele 

mai multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversand in cursurile de 

apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile directe de 

ape, neepurate datorita lipsei statiilor de epurare. 

In judetul Gorj s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuat debitele de apa 

evacuate, fata de debitele autorizate dar, drept urmare a reducerii sau restringerii activitatilor 

economice si nu ca urmare a up-gradarii statiilor existente. Datorita acestui aspect, agentii economici 

nu au avut in permanenta depasiri semnificative la indicatorii de calitate, comparativ cu limitele 

admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor. 

Retele de canalizare 

Colectarea apelor uzate la reteaua de canalizare se realizeaza in 13 localitati (9 orase si 4 comune). 

Pentru racordarea locuintelor la reteaua de distributie a apei potabile sunt propuse investitii pentru 

colectarea apelor uzate menajere si pentru tratarea apelor uzate inainte de evacuare. 

Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Gorj, la nivelul anului 2006 erau 

inregistrate 184.2 km de retea de canalizare iar evolutia lungimii totale a conductelor de canalizare este 

prezentata in Figura nr. 18. 

km 

200 

190 

180 

182.4 

2002 

2003 

183.8 

191.2 

2004 

181.1 

2005 

2006 

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare 

184.2 

Anul 

Fig. 18- Variatia lungimii totale a conductelor de canalizare 

Pentru anul 2009, datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a 

inregistrat o imbunatatire.Totusi, in zona localitatii Turceni, judetul Gorj, ca urmare a exfiltratiilor din 

iazul de zgura si cenusa Valea Ceplea apartinand termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic 

influentate de apele uzate evacuate, modificand substantial chimismul apelor freatice din fantani sau 

izvoarele de la baza versantului. Astfel, se constata o crestere a valorilor anionului sulfat fata de fondul 

natural al zonei, ceea ce indica prezenta exfiltratiilor din iazul de decantare al S.E. Turceni si 

infiltrarea acestora in apele freatice din zona influentand chimismul apelor subterane. 

Sunt afectati locuitorii comunei Turceni, judetul Gorj, atat din punct de vedere al folosirii apei 

nepotabile, cat si sub aspectul ridicarii nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra constructiilor 

si gospodariilor individuale. Principalele masuri intreprinse pentru diminuarea acestor fenomene au 

fost: 

• Imbunatatirea sistemului de supraveghere a calitatii apelor si a dotarii Directiei Apelor Jiu; 

• Desfasurarea de activitati de control al agentilor economici utilizatori de apa si potential 

poluatori ai apelor de suprafata sau subteran si de indrumare in scopul prevenirii si combaterii 

poluarii apelor; 

• Realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apa abilitati pentru control in domeniul 

apelor, pentru pregatirea continua si specializare pe plan legislativ; 

• Instituirea unui regim de supraveghere speciala a activitatii de epurare a apelor uzate 

desfasurata de agentii economici ce repreprezinta mari surse de poluare a apelor din bazinul 

hidrografic Jiu. 

Pentru protectia resurselor de apa se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate, 

substantelor poluante ce depasesc concentratiile stabilite in normativ, a apelor uzate care provoaca 

depuneri de materii si suspensii sedimentabile, a cresterii turbiditatii, schimbarea culorii, gustului si 

mirosului apei receptorului fata de starea naturala. 

Se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate care contin pesticide, a apelor uzate 

continand patogeni sau virusi, provenind de la spitale, unitati zootehnice, abatoare si a afluentilor 

statiilor de epurare orasenesti. Statiile de evacuare a apelor uzate in receptorii naturali, trebuie 

prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de ape uzate evacuate si amenajate pentru 

prelevarea de probe de apa pentru analiza sau sa fie dotate cu sisteme automate de determinare a 

calitatii apelor uzate evacuate. 

In concluzie, in vederea imbunatatirii calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu se 

impune finalizarea lucrarilor la statiile si instalatiile de epurare cu realizarea eficientei maxime de 

epurare a apelor uzate. Deasemeni, este necesara stabilirea tuturor surselor de apa subterana in 

functiune in anul 2009 si sursele scoase din functiune. Forajele hidrogeologice vor fi dotate cu 

apometre si pompe adecvate la adancimile stabilite si vor fi instituite: 

• zone de protectie hidrogeologica pentru fiecare sursa de apa subterana din perimetrul Directiei 

Apelor Jiu; 


89


• organizarea unui sistem de supraveghere a calitatii apelor subterane prin executarea unor foraje matricea de retinere si antrenati spre apele subterane si superficiale sub actiunea motrica a apelor 

hidrogeologice de control; 

provenite din precipitatii. 

• program de monitorizare a chimismului apelor subterane de adancime, prin efectuarea de 

analize fizico-chimice pentru forajele hidrogeologice de adancime existente. 

A.3.3.1 Fondul funciar 

Apele subterane, potabile, vor fi utilizate in exclusivitate pentru alimentari cu apa potabila, iar 

apele subterane cu calitati inferioare vor fi utilizate in industrie, la spalarea oraselor, etc. 

A.3.3. Solul 

Solul este principalul suport al tuturor activitatilor socio-economice si constituie factorul de mediu 

expus cel mai usor la poluare. Solul este un agregat complex care influenteaza si este influentat de 

procesele si conditiile din mediul inconjurator. Astfel solul va fi afectat de calitatea aerului in zona, de 

deversarile accidentale de fluide poluante, sau de depozitarile necontrale de deseuri. Din momentul 

poluarii lui cu diversi compusi, solul afectat de prezenta acestor poluanti devine o sursa de poluare atat 

pentru apele freatice sau de suprafata (apele pluviale constituind vehicolul), cat si pentru atmosfera 

(volatilizarea acelor compusi). Din aceste motive, pentru reusita unei actiuni de remediere este 

necesara atat stoparea/inlaturarea sursei initiale, cat si refacerea zonei de sol initial afectate, rezultatul 

obtinut in aceste conditii fiind o imbunatatire generala a factorilor de mediu, apa, aer, vegetatie, pe 

zone mult mai extinse decat perimetrul (suprafata de sol) initial afectat. Ca o remarca suplimentara 

trebuie subliniat ca diversii compusi sau elemente prezente la un moment dat in sol nu constituie 

implicit un factor perturbator, poluant. Unul si acelasi element poate fi un element indispensabil vietii 

sau unul extrem de nociv in functie de concentratia acelui element, la un moment dat, in sol. 

Deversarea unui poluant lichid pe suprafata solului conduce, de obicei, la formarea in zona 

nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, 

dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Directia si viteza de deplasare a poluantului 

depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si 

rocilor din acoperisul acviferului. Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia. 

Prin urmare, daca solul este permeabil, poluantul se infiltreaza dupa o componenta verticala. De 

asemenea, se inregistreaza si o impregnare latenta cu poluant, datorita dispersiei, care este controlata 

de porozitatea solului. Avansand spre acvifer, poluantul poate fi filtrat de particulele solului, poate fi 

adsorbit, volatizat, precipitat, biodegradat si intr-o masura mai mica hidrolizat, oxidat sau redus. 

Acesta poate fi oprit, de asemenea, de o bariera impermeabila. 

Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara intr-un sol poluat au de cele mai multe ori 

ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat 

incovenientele poluarii se diminueaza in mod considerabil. 

In afara proprietatilor calitative ale solului, foarte importanta pentru protectia mediului este latura 

cantitativa, respectiv grosimea solului si a stratelor geologice situate deasupra panzelor freatice. 

Importanta acestei laturi rezida in faptul ca solul si rocile situate in acoperisul acviferelor se comporta 

fata de poluanti ca o coloana cromatografica, asigurand retinerea si redistributia stratigrafica a acestora 

pe verticala. Nu trebuie ignorat insa faptul ca poluantii retinuti de sol pot fi desprinsi uneori din 

Fondul funciar reprezinta cea mai importanta resursa naturala a tarii si cuprinde totalitatea 

terenurilor, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau 

privat din care fac parte. Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificarile si 

completarile ulterioare. In functie de destinatie, terenurile sunt : 

• terenuri cu destinatie agricola; 

• terenuri cu destinatie forestiera; 

• terenuri aflate permanent sub ape; 

• terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate 

constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere; 

• terenuri cu destinatii speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturile rutiere, feroviare, 

navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice 

si istorice etc. 

In categoria terenurilor cu destinatie agricola intra: 

• terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, pasunile, 

fanetele, serele, solariile, rasadnitele etc.; 

• terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasuni, impadurite; 

• terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de 

imbunatatiri funciare, drumuri tehnologice etc.; 

• terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. 

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Gorj, in perioada 2000-2009 

este prezentata in Tabelul nr. 69. 

Tabel nr. 69- Repartitia terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Gorj, in perioada 2000-2009 

Nr. 

Crt. 

Categoria 

de 

Suprafata (ha) 

folosinta 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

1 Arabil 102660 102660 103108 102413 103009 103073 103073 102085 100854 100833 

2 Pasuni 86980 85951 87061 92600 91434 89976 90563 93223 91214 91157 

3 

Fanete si 

pajisti 

naturale 

39602 39903 39940 39640 40622 40553 40498 39153 41414 41414 

4 Vii 4167 4172 4108 4053 4053 4049 3994 3886 3871 3766 

5 Livezi 6148 6088 6101 5950 6172 6235 5795 5227 4983 4957 

TOTAL 

AGRICOL 

239557 238774 240360 244656 245290 243768 243760 243574 242336 242137 

A.3.3.2 Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor 

Ingrasaminte 

Ingrasamintele de orice natura, aplicate in mod rational, ocupa un loc prioritar pentru mentinerea si 

sporirea fertilitatii solului, pentru cresterea productiilor agricole. Totusi, in cazul in care sunt folosite 

fara a se lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor, 


90


pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seama prin acumularea nitratilor).Tipurile de Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile 

ingrasaminte si cantitatile utilizate la hectar in anul 2009 sunt redate in tabelul de mai jos: 

populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat. 

Tabel nr. 70- Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2009, in judetul Gorj 

Ingrasaminte chimice folosite (tone substanta activa) N+P 2 O 5 +K 2 O (kg/ha) 

An 

N P 2 O 5 K 2 O Total Arabil Agricol 

2009 3424 49 - 3473 - - 

Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare) 

In aceasta categorie se incadreaza fungicidele, ierbicidele si insecticidele. Rolul lor este acela de a 

asigura conditii cat mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin inlaturarea insectelor si plantelor 

daunatoare si parazite.Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime 

recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol. In 

Tabelul nr.71 este prezentata situatia utilizarii produselor fitosanitare in 2009 la nivelul judetului Gorj. 

Tabel nr. 71- Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2009, in judetul Gorj 

An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.) Erbicide (tone s.a.) 

2000 3,053 6,972 1,960 

2001 3,748 2,770 1,339 

2002 3.108 3,148 1,515 

2003 2,480 5,881 2,057 

2004 2,842 7,030 2,565 

2005 1,948 2,399 1,919 

2006 1,864 3,999 3,802 

2007 0,808 2,149 5,008 

2008 2,096 1,315 5,347 

2009 1,017 0,246 5,774 

Soluri afectate de reziduuri zootehnice 

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul 

rural. Reziduurile zootehnice se clasifica astfel: 

• biomasa vegetala; 

• gunoi de grajd; 

• dejectii pastoase semilichide si lichide; 

• resturi furajere; 

• cadavre. 

Desi deseurile prezentate mai sus se incadreaza in clasa celor usor degradabile, acestea genereaza 

in procesul de descompunere diferite gaze si substante care pot constitui o sursa de impact 

semnificativa asupra mediului si in special asupra solului. In judetul Gorj functioneaza 2 complexe 

zootehnice, SC Suinprod SA care este profilat pe cresterea porcinelor si SC Aviinstant-cresterea 

pasarilor, suprafata totala afectata de reziduuri zootehnice fiind de 4 ha, cum este prezentat in tabelul 

nr. 72. 

Tabel nr. 72- Situatia solurilor afectate de reziduuri zootehnice 

Nr. crt. Unitatea economica Suprafata agricola afectata (ha) Perimetrul administrativ 

1 S.C. Suinprod S.A. Targu-Jiu 3 Targu Jiu 

2 S.C. Aviinstant Targu-Jiu 1 Targu Jiu 

TOTAL 4 

Situatia amenajarilor de imbunatatiri funciare/agricole 

In Tabelul nr. 73 este prezentata situatia suprafetelor arabile existente si a celor arabile utilizate 

pentru perioada 2000 – 2009. 

Tabel nr. 73- Situatia suprafetelor arabile pentru perioada 2000 - 2009 

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Suprafata arabila 

existenta (ha) 

Suprafata arabila 

utilizata (ha) 

102660 102660 103108 102413 103009 103073 103073 102085 100854 100833 

101564 101800 101503 101587 101284 102023 102023 94464 93611 93931 

Din tabel se constata o scadere cu 8410 ha a suprafetei arabile utilizata in anul 2006 fata de anul 2009. 

Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier,siderurgic,energetic etc.) 

Evaluarea poluarii solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin 

prelevarea si analizarea de probe de sol din zonele Dragoieni – OSPA si Targu Jiu – soseaua de 

centura, pe 2 trepte de adancime, 0-10 cm si 10-20 cm, asa cum este prezentat in tabelul de mai jos. 

Tabel nr. 74- Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zonele Dragoieni- 

OSPA si Targu Jiu - Soseaua de centura 

Valori * conf. 

Pb Cu Zn Cd 

Ord. 756/1997 

(mg/kg s.u.) 

0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 

Valoare normala 20 20 20 20 100 100 1 1 

Prag de alerta 50 50 100 100 300 300 3 3 

Prag de 

interventie 

100 100 200 200 600 600 5 5 

Valoare masurata 

– zona 

Dragoieni- OSPA 3,00 2,40 9,00 14,60 22,6 70,6 0 0 

(2 m distanta 

DN) 


– zona 

Dragoieni- OSPA 0,00 2,20 9,60 13,60 19,0 38,2 0 0 

(10 m distanta 

DN) 


– zona Targu Jiu 

- soseaua de 2,80 2,40 33,80 23,80 193,2 111,4 0 0 

centura 2 m 

distanta DN 


– zona Targu Jiusoseaua 

de 

centura 10 m 

distanta DN 

5,40 0,00 11,40 16,60 98,2 103,2 0 0 

* Valorile reprezinta pargurile de alerta si pragurile de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile, 

confrom Ordinului nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului. 


91


Asa cum se observa din Tabelul nr. 74, nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta si nici ale Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Gorj este prezentata in tabelele de mai jos: 

pragului de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile pentru nici un indicator 

Tabel nr. 77- Cernisoluri 

analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepete de adancime, in zonele Dragoieni si Targu Jiu. 

Folosint U.M. 

Clase de bonitare ale solurilor 

Tabel nr. 75- Parametrii statistici, pH si Cl, in zonele Dragoieni – Soseaua de centura 

si Targu Jiu - Soseaua de centura 

a (ha) I II III IV V Total (ha) 

Indicator 

Zona 

Dragoieni 

Centura 

Tg. Jiu 

Punct de prelevare 

OSPA (2 m distanta DN) 

OSPA (10 m distanta DN) 

2 m distanta DN 

10 m distanta DN 

Nr. 

Proba 

Profil 

adancime 

(cm) 

pH 

unitati pH 

Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune 

Cloruri 

mg Cl - / 

100 g sol 

Observatii 

1 0 - 10 6.4 78,1 sol moderat salinizat 




5 0 - 10 6.2 78.1 sol moderat salinizat 

6 10 - 20 6.3 85.2 sol moderat salinizat 

7 0 - 10 6.6 53.25 sol slab salinizat 



In judetul Gorj sunt doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic – 

Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind 

pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele 

mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul 

judetului Gorj se ridica la 50 000 ha. 

A.3.3.3 Calitatea solurilor 

Repartitia terenurilor pe clase de calitate 

Unitatea de pretabilitate reprezinta arealul rezultat din gruparea unitatilor de teren conform unui 

anumit set de caracteristici specifice, in vederea stabilirii categoriilor de folosinta (arabil, vii, livezi, 

pasuni, fanete). Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor 

agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel: 

Folosinta 

Tabel nr. 76- Incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate 

ha 

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2 

Pasuni si - - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3 

Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3 

Livezi - - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5 

Total (pe clase 0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9 

Arabil 150 - - 53 97 - 150 

Pajisti 1245 - 850 240 155 - 1245 

Vii - - - - - - - 

Livezi - - - - - - - 

Total 1395 - 850 293 252 - 1395 

Tabel nr. 78- Cambisoluri 

U.M. 


Folosinta (ha) I II III IV V Total (ha) 

Arabil 28525 - 1235 13173 13272 845 28525 

Pajisti 9909 - 5403 2200 1710 596 9909 

Vii 1555 - 216 610 429 300 1555 

Livezi 1243 - 267 564 412 - 1243 

Total 41232 - 7121 16547 15823 1741 41232 

Tabel nr. 79- Luvisoluri 

U.M. 



Arabil 28559 - 550 5840 21449 720 28559 

Pajisti 35323 - 2735 18253 12210 2125 35323 

Vii 3410 - - 250 2749 411 3410 

Livezi 4190 - - 1840 2231 119 4190 

Total 71482 - 3285 26183 38639 3375 71482 

Tabel nr. 80. - Spodisoluri 

U.M. 



Arabil 47 - - - 23 24 47 

Pajisti 5077 - - 1835 1587 1655 5077 

Vii - - - - - - - 

Livezi 7 - - - - 7 7 

Total 5131 - - 1835 1610 1686 5131 

Tabel nr. 81- Hidisoluri 

U.M. 



Arabil 750 - - - 125 625 750 

Pajisti 2795 - - 1610 710 475 2795 

Vii - - - - - - - 

Livezi - - - - - - - 

Total 3545 - - 1610 835 1100 3545 


92


Tabel nr. 82– Protisoluri 

Folosinta 

U.M. 



Arabil 30076 - 4071 3314 22418 273 30076 

Pajisti 13184 - 235 8250 2218 2481 13184 

Vii 305 - - - 170 135 305 

Livezi 448 - - - 310 138 448 

Total 44013 - 4306 11564 25116 3027 44013 

Tabel nr. 83- Complexe si asociatii de soluri 

U.M. 



Arabil 12531 - - 3388 3418 5725 12531 

Pajisti 57745 - 836 - 47318 9591 57745 

Vii 1716 - - - 1716 - 1716 

Livezi 6804 - - - 6007 797 6804 

Total 78796 - 836 3388 58459 16113 78796 

Tabel nr. 84- Pelisoluri 

U.M. 



Arabil 2771 - - 825 1736 210 2771 

Pajisti 403 - 325 78 - - 403 

Vii 1250 - - 484 632 134 1250 

Livezi 250 - - 85 101 64 250 

Total 4674 - 325 1472 2469 408 4674 

A.3.3.4 Zone critice sub aspectul degradarii solurilor 

In anul 2009, pentru judetul Gorj s-au inventariat un numar de 151 situri contaminate, dintre care 

53 au fost investigate, asa cum este prezentat in Tabelul nr. 85: 


93


Tabel nr. 85- Zonele critice sub aspectul degradarii solurilor la nivelul anului 2009 

Localitate 

Data 

Tipul 

alunecarii 

(materialul 

alunecat) 

Suprafata 

afectata 

(mp) 

Cauze Pagube materiale Masuri de remediere 

Favorizante Declansatoare Locuinte Drumuri (m) 

Poduri 

(buc) 

C.F. 

(km) 

Retele 

tehico 

edilitare 

(Km) 

Obiective 

socio-adm 

Alte 

constructii 

Terenuri 

Aplicate 

Propuse 

Tg. Carbunesti 

Sat Pojogeni 

Alimpesti 

Sat Corsor 

20.11.2007 Primara 60 

Procese 

geomorfice 

Procese antropice 1 - - - - - - - - stramutare 

24.03.2007 Primara 300 Conditii de teren Procese fizice - DC 50 m - - - - - - 

Arcani 20.11.2007 Primara 4000 Conditii de teren Procese fizice - DJ 1000 m - - - - - - - 

Baia de Fier 

Sat Cernadie 

Branesti 

Sat Brebenei 

27.03.2007 Primara 500 Procese geomorfice Procese antropice - 

DJ 100 m 

- - - - - - 

consolidare 

terasament 

consolidare; 

refacere 

drum 

11.08.2007 Primara 600 Conditii de teren Procese fizice - DC 100 m - - - - - - decolmatare 

- 

consolidare; 

refacere drum 

refacere drum; 

consolidare terasament 

Bolbosi 24.10.2007 Primara 1200 Conditii de teren Procese fizice 1 DC 200 m - - - - - - decolmatare - 

- 

Bustuchin 12.07.2007 Reactivata 140 Procese geomorfice Procese antropice 14+15 DJ 25 m Podet - - - - 

Crasna 

Sat Aninis 

Carpinis 

Buzesti 

31.08.2007 Primara Conditii de teren Procese fizice - 

DC 

- 

conducta 

alimentare 

cu apa 

Prigoria 30.01.2007 Primara Procese geomorfice Procese antropice 2 - - - - 

Runcu 

Sat Dobrita 

consolidare 

teren 

- - - decolmatare 

25.10.2007 Reactivata 300 Conditii de teren Procese fizice 1 - - - - - - - 

refacere drum 



evacuarea familiilor din 

locuinte, satul Burlani 

consolidare 

teren 

Rosia de Amaradia 23.10.2007 Reactivata 150 Procese geomorfice Procese antropice - DC 60 m - - - - 

Biserica+ grup 

scolar+scoala 

primara 

- - 



Scoarta 08.05.2007 Primara - Procese geomorfice Procese antropice 

DC 82 700 m 

DS Beacu Mare- 

600 m 

- - - - - - - 

studii geotehnice; refacere 

drum 

Matasari 16.03.2007 Primara - Procese geomorfice Procese antropice 22 - - - - - - - consolidari expertizare tehnica 

Licurici 29.01.2007 Primara - Procese geomorfice Procese antropice 2 - - - - - - - consolidari expertizare tehnica 

Dragotesti-Valea 

Mujii 

Motru-Dealul 

Pomilor 

01.07.2008 Primara 8 ha Procese geomorfice Procese antropice - - - - - - - 

07.02.2008 Primara 7 ha Procese geomorfice Procese antropice 4 - - - - - - 

Stanesti 26.06.2008 Primara 8 ha Procese geomorfice Procese antropice 3 

DC 145 

1,5 km 

1 

Pod 

Ciulavi - 

Circiu 

te 

re 

n 

ter 

en 

Teren 8 

ha 

consolidare 

consolidare 

expertizare si obtinere fonduri 




94


Reconstructia ecologica a terenurilor degradate 

• sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni 

biogeografice; 

Din suprafetele afectate, in cursul anul 2009, in judetul Gorj, au fost avizate 226 ha la Valea 

Manastirii, in vederea nivelarii si modelarii iar, parcelele de 84 ha si respectiv 100 ha pentru redarea 

ulterioara in circuitul agricol. La E.M.C. Jilt , etapa a II - a (recultivare si fertilizare), au fost redate in 

circuit definitiv 49 de ha. In etapa 1 de modelare si nivelare s-au redat in circuit agricol 11,23 ha la 

E.M. Rosia iar la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha si respectiv 59,2 ha. 

A.3.4. Biodiversitatea 

A.3.4.1 Habitatele naturale 

Habitatul reprezinta o arie terestra, acvatica, sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce 

se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice. Pe teritoriul judetului Gorj, in functie 

de conditiile fizico-geografice se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, in structura 

biocenozelor din aceste ecosisteme fiind inventariate flora si fauna salbatica, distribuite in mai multe 

etaje. In conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, s-au identificat un 

numar de 45 de tipuri de habitate dupa cum urmeaza : 

• 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri – in zonele montane-pajisti alpine “ la peste 2000 de 

metri altitudine”, tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane . 

• 21 tipuri de Habitate de padure: 

o in zona montana: paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de 

fag, pasuni impadurite; 

o in zona de deal: paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in 

alternanta cu alte specii de foioase; 

o in zona de campie: paduri de stejar; 

o in luncile principalelor cursuri de ape: Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, 

Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc. 

• 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri: acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , 

sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc. 

• Un tip de Habitate de ape dulci: raurile si paraurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii 

- Tismana, lacuri naturale si elestee . 

• Un tip de Habitate de mlastini; 

• Habitate agricole. 

Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre “turismul dezorganizat” 

care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate. 

A.3.4.2 Habitatele naturale de interes comunitar 

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care 

indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii: 

• sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; 

• au un areal natural redus; 

La nivelul judetului Gorj exista 45 de tipuri de habitate de interes comunitar pe baza carora a fost 

constituita Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 din judet dupa cum urmeaza: 

• 2 tipuri de habitate costiere, marine si de dune : 

1530* - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice; 

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae 

si/sau Isoëto-Nanojuncetea; 

• 4 tipuri de habitate de ape dulci : 

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; 

3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 

3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane; 

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; 

• 16 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri 

4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 

4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium; 

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; 

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice; 

6110* - Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi; 

6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 

6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine; 

6190 - Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis); 

6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco 

Brometalia); 

6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; 

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri; 

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel 

montan si alpin; 

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii; 

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 

6520 - Fanete montane; 

• 1 tip de habitat din turbarii si mlastini 

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 

• 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri 

8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae 

si Galeopsietalia ladani); 

8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin 

(Thlaspietea rotundifolii); 

8160* - Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan; 

8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase; 


95


8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 

8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis; 

• 17 tipuri de habitate de padure 

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 

9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 

9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 

9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 

9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 

91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion 

incanae, Salicion albae); 

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau 

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris); 

91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 

91K0 - Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 

91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 

91M0 - Paduri balcano-panonice de cer si gorun; 

91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 

91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen; 

9260 - Vegetatie forestiera cu Castanea sativa; 

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 

9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 

9530* - Vegetatie forestiera submediteraneeana. 

A.3.4.3 Starea ariilor naturale protejate 

Prin arie naturala protejata se inaelege o zona terestra, acvatica si/sau subterana in care exista 

specii de plante si animale salbatice, elemente si formaaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, 

paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiinaifica ori culturala deosebita, 

care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale. 

Categoriile de ariile naturale protejate conform anexei nr.1 din O.U.G nr.57/2007 –privind regimul 

ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice sunt urmatoarele: 

• rezervatii stiintifice sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative 

de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic 

sau de alta natura; 

• parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand 

elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, 

hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind 

posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice; 

• monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica 

deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice ori amenintate 

cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, 

martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, 

depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin 

unicitatea sau raritatea lor; 

• rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, 

hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic; 

• parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura dea 

lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistia si/sau culturala, 

deseori cu o mare diversitate biologica; 

• rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si 

conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice; 

• siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale caror 

scopuri sunt protectia si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista 

elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala; 

• ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale caror 

scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucerea intr-o stare de 

conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este 

desemnat; 

• ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt 

conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare 

favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor 

de pasari migratoare salbatice; 

• siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile 

biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de 

conservare favorabila a habitatelor naturale care pot contribui astfel semnificativ la coerenaa 

retelei "NATURA 2000" si/sau contribuie semnificativ la menainerea diversitatii biologice in 

regiunea ori regiunile biogeografice respective; 

• geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alaturi de 

elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural. 

La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 40 sunt de interes 

national, conform Legii nr. 5/2000 si H.G. nr. 1143/2007 iar restul de 10 sunt arii naturale protejate de 

interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constitui 

si doua parcuri nationale, aceste date sunt redate in Tabelul nr. 86, respectiv 87. 


96


Tabel nr. 86: Situatia ariilor naturale protejate din judetul Gorj – 2009 

Dupa cum mentioneaza APM Gorj, ariile naturale protejade din judetul Gorj se afla, in general, 

Nr. Crt. Denumirea ariei naturale protejate Suprafaaa (ha.) 

intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de 

1 Cotul cu Aluni 25 

2 Rezervaaia Botanica Cioclovina 12 

panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii 

3 Padurea Chitu-Bratcu 1319 

biodiversitatii. 

4 Padurea Gornicel 85 

5 Padurea Gorganu 21,3 

Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu 

6 Padurea Polovragi 10 

7 Padurea Tismana-Pocruia 51,6 

asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in 

8 Padurea de molid de la Macaria 400 

punctele finale de depozitare. Predomina, din pacate un mod defectuos de colectare, depozitare, 

9 Padurea de fag de la Macaria 150 

eliminare a deseurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc. 

10 Padurea Barcului 250 

11 Dumbrava Tismanei 363 

In cursul anului 2009 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea 

12 Cheile Corcoaiei 34 

13 Ciucevele Cernei 1166 

evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunandu-se programe de 

14 Cornetul Pocruiei 70 

masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora. 

15 Izvoarele Izvarna 500 

16 Cheile Sohodolului 350 

Punctele fosilifere de pe teritoriul judetului Gorj, care se constituie ca arii naturale protejate nu au 

17 Muntele Oslea 28 

fost atribuite in custodie si pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protectie si 

18 Cheile Gropului Sec 1562 

conservare a speciilor protejate. 

19 Izbucul Jalesului 20 

20 Piatra Closanilor 1730 

Ariile naturale protejate declarate prin Decizia nr. 82 din 1994 a Consiliului Judetean Gorj si cele 

21 Piatra Borostenilor 28 

22 Padurea Rachiaeaua 1200 

declarate prin Legea nr. 5 din 2000, aflate in fond forestier au fost in cea mai mare parte in custodia 

23 Padurea Botorogi 106 

DS Tg-Jiu. Pentru acestea au fost intocmite planuri de management care nu au fost insa aprobate si 

24 Cheile Olteaului 150 

25 Rezervaaia Paring-Novaci 2000 

avizate de catre institutiile abilitate conform legii. Datorita acestui fapt, ariile naturale protejate in 

26 Formaaiunile eocene de la Sacelu 1 

cauza au fost gestionate doar in regim silvic, nefiind aplicate unele masuri specifice pentru protecaia 

27 Piatra Buha 1 

28 Sfinxul Lainicilor 1 

speciilor, in vederea menainerii si imbunataairii starii de conservare a acestora. 

29 Stancile Rafaila 1 

30 Izvoarele minerale Sacelu 1 

A.3.4.4 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii 

31 Valea Sodomului 1 

32 Valea Ibanului 1 

Efectele antropice sunt, in mare masura, dependente de raportul dintre resursele naturale, de 

33 Dealul Gornicelu 1 

crestere demografica si nivelele de dezvoltare socio-economica, diferentiate de la o regiune la alta, de 

34 Locul Fosilifer Valea Desului 1 

35 Locul fosilifer Garbovu 1 

la o tara la alta.De-a lungul timpului, omul a subordonat si aservit treptat fostele ecosisteme naturale, 

36 Locul fosilifer Groserea 1 

prin interventii active si progresive, transformandu-le total sau partial, depasind pragurile normale de 

37 Pestera Closani 15 

38 Pestera Cioaca cu Brebenei 20 

exploatare a resurselor naturale in diverse domenii ca: vegetatie, apa, sol, carbune, petrol si alte 

39 Pestera Gura Plaiului 10 

zacaminte, ceea ce a condus la modificari climatice majore, reducerea stratului de ozon, cresterea 

40 Pestera Muierilor 19 

concentratiei gazelor cu efect de sera, modificari materializate prin inundatii, seceta, incendii, averse 

41 Pestera Lazului 2 

42 Pestera Martel 2 

prelungite, invazii de boli si daunatori, poluarea atmosferica si nu in ultimul rand, impact major asupra 

43 Pestera Polovragi 1 

diversitatii biologice. 

44 Piatra Andreaua 1 

45 Piatra Biserica Dracilor 1 

Conservarea biodiversitatii respectiv a diversitatii sistemelor ecologice si biologice trebuie 

46 Pestera Iedului 1 

47 Locul fosilifer Buzesti 1 

proiectata si realizata pe baza unei game largi de strategii , programe, metode si tehnologii si de suport 

48 Locul fosilifer Saulesti 1 

a componentelor capitalului natural iar pe de alta parte managementul dezvoltarii sistemelor socioeconomice, 

respectiv a capitalului creat in fiecare dintre acestea. 

49 Cheile si pestera Patrunsa 78 

50 Parcul naaional Domogled Valea Cernei 29.806 

TOTAL 41.794 

Tabel nr. 87: Situatia parcurilor nationale din judetul Gorj – 2009 

1. Parcul Naaional Domogled Valea-Cernei 61. 211 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 29.806 ha 

2. Parcul Naaional Defileul Jiului 11.127 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 10.600 ha 

TOTAL 72.338 

Cresterea si mentinerea biodiversitatii – este considerat un proces de importanta cruciala in 

mentinerea vietii pe pamant. 


97


A.3.5 Starea padurilor 

Suprafata totala de padure care indeplineste aceasta functie la nivelul judetului Gorj este de 55 091 

ha. Pentru fiecare grupa si subgrupa functionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc masuri de 

A.3.5.1 Fondul forestier. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic 

gospodarire diferentiata, in vederea realizarii de structuri care sa asigure indeplinirea corespunzatoare 

a functiilor atribuite. 

In cadrul judetului Gorj, Directia Silvica Gorj administreaza un fond forestier in suprafata totala de 

117 475 ha. Padurile indeplinesc atat functii economice dar si de protectie si productie. 

Functia economica 

Corespunzator obiectivelor social-economice si ecologice, padurile din judetul Gorj se regasesc si 

indeplinesc urmatoarele functii: 

• Grupa I - paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si obiectivelor de 

interes national, paduri recreative, paduri de ocrotirea genofondului si ecofondului, precum si 

paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii; suprafata padurilor de grupa I este de 

62 880 ha; 

• Grupa II - paduri cu functii de productie si protectie, in care se urmareste sa se realizeze in 

principal masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si protectie calitativa 

a functiilor de mediu; suprafata padurilor de grupa II este de 55 261 ha. 

Functia de protectie 

Padurea participa la procesul de formare, de evolutie si conservare a solului, prin concentrarea in 

fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si alterata. Din aceasta 

fitomasa, ulterior s-a format solul. Astfel, cu exceptia zonei de stepa, solul s-a format sub padure. 

Padurea favorizeaza inmagazinarea apei, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a 

viiturilor de apa, in urma ploilor torentiale si a topirii zapezilor, impiedicand producerea inundatiilor. 

Padurea apara solul impotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatarii lacurilor si a terenurilor din 

lunci. Suprafata totala care are aceasta functie la nivelul judetului Gorj este de 66 413 ha. 

In raport de natura functiei atribuite, padurile din grupa I se impart in urmatoarele subgrupe 

functionale: 

• Paduri cu functii de protectie a apelor; 

• Paduri cu functii de protectie a solului; 

• Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori; 

• Paduri cu functii de recreere; 

• Paduri cu functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier. 

Functia de productie 

Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi: 

• Lemn pentru constructii, industrie si combustibil; 

• Fauna padurii contribuie la pastrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au si o valoare 

economica, fiind valorificate pentru blana si carne; 

• Fructele de padure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritiva si unele principii 

active; 

• Plante medicinale cu rol deosebit in prepararea ceaiurilor, tincturi sau la sinteza unor 

medicamente. 

Padurea participa nemijlocit la procesul de formare, de evolutie si conservare a solului, prin 

concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si 

alterata. 

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic 

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2009 a fost de 163 400 mc cu 36 600 mc mai 

putin decat in anul 2008. Fondul forestier este in proces de diminuare. Masa lemnoasa exploatata 

provine din taierile de ingrijire a arboretelor tinere, operatiuni de igenizare a padurilor si din taieri de 

produse principale, in care s-a urmarit regenerarea naturala. 

A.3.5.2 Distributia padurilor dupa principalele forme de relief 

Distribuirea padurilor dupa principalele forme de relief in cadrul judetului Gorj este urmatoarea: 

• Munte: 50,06 % - 66 700 ha; 

• Deal: 30,11 % - 40 115 ha; 

• Campie: 19,92 % - 26 400 ha; 

• Total: 123 835 ha. 

A.3.5.3 Starea de sanatate a padurilor 

In cursul anului 2009, in cadrul Directiei Silvice Tirgu Jiu s-au luat in supraveghere arborete in 

suprafata de 38 454 ha, din care uscarea (sub diferite intensitati) detine o pondere de 20 %, respectiv 7 

700 ha. Parametrii luati in considerare pentru stabilirea starii de sanatate a padurilor au fost defolierea 

si decolorarea frunzisului. Evaluarea starii de sanatate a padurilor este caracterizata prin apartenenta lor 

la una din urmatoarele clase: 

• clasa 0: arbori sanatosi – cu vatamari cuprinse intre 0 si 10 % (neafectat); 

• clasa 1: arbori slab vatamati – cuprinse intre 11 si 25 % (usor); 

• clasa 2: arbori moderat vatamati – cu vatamari cuprinse intre 26 – 60 % (mediu); 

• clasa 3: arbori puternic vatamati – cu vatamari cuprinse intre 61 – 99 % (sever); 

• clasa 4 arbori morti – cu vatamari de 100 % (uscat). 

Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin monitoringul forestier, implementat 

prin OM nr. 96/1990. In cadrul acestui sistem se efectueaza anual culegerea informatiilor referitoare la 

starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanent amplasate in cadrul fiecarui 

ocol silvic. 

Suprafetele din fondul forestier national parcuse de taieri 

Suprafetele din fondul forestier care au fost parcurse cu taieri in cursul anului 2009 se ridica la 5 

259 ha, din care: 

• Ultima taiere: 147 ha; 

• Taieri de ingrijire in paduri tinere: 1 385 ha. 


98


Principalele tipuri de lucrari de taiere a arborilor sunt: 

A.3.5.5 Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului 

• taieri de regenerare: taieri de regenerare in codru (taieri succesive, taieri progresive si taieri rase) 

si in crang, taieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive si degradate, taieri de 

produse accidentale, taieri de conservare; 

• taieri de produse accidentale; 

• operatiuni de igiena si curatire a padurilor; 

• taieri de ingrijire in paduri tinere (degajari, curatiri, rarituri); 

• taieri de transformare a pasunilor impadurite. 

Aceste lucrari urmaresc cresterea capacitatii de protectie a factorilor de mediu, precum si a productiei 

de masa lemnoasa, pastrarea si ameliorarea starii de sanatate a arboretelor, conservarea si ameliorarea 

biodiversitatii, sporirea rezistentei arboretelor la actiunea factorilor daunatori. 

A.3.5.4 Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire 

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire: nu se inregistreaza in cadrul 

judetului (560 820 ha), ponderea supafetelor de fond forestier de stat administrat de Directia Silvica 

Tirgu Jiu fiind de 20,94 %. La aceasta se mai adauga si suprafata de padure retrocedata in baza legilor 

retrocedarii (116 830 ha), ridicand ponderea suprafetelor de paduri la 41,80 %. 

Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari 

In cadrul judetului Gorj, la nivelul anului 2009, a fost scoasa o suprafata totala de 1 ha din fondul 

forestier pentru alte utilizari. 

Suprafete de paduri regenerate in anul 2008 

Suprafata totala de paduri regenerata la nivelul anului 2009 este de 227 ha, din care : 

• 60 ha impaduriri integrale; 

• 167 ha regenerari naturale. 

Tabel nr. 88- Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2009 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Suprafata (ha) 165 106 98 105 112 176 120 109 61 60 

Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei 

forestiere, cat si cresterea productivitatii arboretelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si 

intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure. 

Pentru mentinerea echilibrului suprafetelor fondului forestier, anual se preiau de la unitatile 

miniere terenuri degradate in schimbul suprafetelor scoase din fondul forestier pentru activitati 

economice, ce se impaduresc si intra in circuitul silvic. Regenerarea padurilor pe cale artificiala se 

realizeaza prin plantatii. Plantatiile se executa in completarea regenerarilor naturale in suprafata de 

100 ha. Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate 

ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, 

stejar, fag, salcam, paltin, frasin , cires). 

Presiunile antropice asupra fondului forestier manifestate printr-un impact negativ sunt 

reprezentate prin taieri ilegale de arbori si pasunat in in fondul forestier, amenintari directe, dar si de 

amenintari indirecte precum: 

• poluare: ploile acide afecteaza padurile; 

• turismul: turismul necontrolat si camparea in locuri nepermise, arderea copacilor (trebuie 

mentionat cazul jneapanului) si lipsa controlului asupra accesului vehiculelor ameninta 

ecosistemele montane; 

• existenta unor conflicte intre diversi utilizatori de terenuri: privatizarea padurilor, slaba 

implementare si intarire a legislatiei privind protectia naturii, lipsa resurselor financiare si 

organizatorice ale institutiilor implicate in conservarea biodiversitatii. 

Taierile ilegale de arbori au fost atit justificat,e cit si nejustificate, precum si presiuni de natura 

sistarilor de taieri si implicit lucrari de ingrijire a padurilor, exercitate de fostii proprietari sau 

mostenitorii acestora. 

Pentru diminuarea acestor cauze, exista masura controalelor de fond, precum si a celor partiale in 

cantoanele gestionate de padurari. Din pacate, referitor la problemele ridicate de retrocedari, se impun 

a fi mentionate eforturile personalului tehnic de specialitate referitoare la pastrarea unei integritati a 

fondului forestier national, in vederea unei gospodariri coerente, dovedit fiind faptul ca o gospodarire 

pe suprafete « franjurate » nu ofera randamentul (economic, social) gospodaririi unitare specific 

acestei resurse. 

Pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea infractiunilor si contraventiilor silvice referitoare la 

taieri ilegale de arbori, braconaj, pasunat abuziv si altele, personalul silvic in colaborare cu organele de 

politie organizeaza permanent actiuni de patrulare, pande fixe si controale ale circulatiei materialului 

lemnos. Se realizeaza atentionarea prin panouri informative la intrarea in padure asupra prevenirii 

incendiilor de padure, interzicerii depozitarii de gunoaie si alte resturi menajere in fondul forestier si 

accesul in padure numai pe drumurile special amenajate. 

Impactul silviculturii asupra naturii si mediului 

Padurea este unul dintre cele mai complexe si complete ecosisteme de pe globul pamantesc. 

Multitudinea componentelor acestui ecosistem, modul lor de interactiune, mecanismenele prin care isi 

sustin locul lor in cadrul acestui ecosistem au constituit obiect si teme de cerecetare pentru institute 

specifice precum si reprezentansi ai societasii civile. 

S-a incercat cunoasterea fiecarui element al acestui complex ecosistem, dar si studiul de ansamblu 

al acestuia. Concluziile ce se desprind din toate aceste studii sunt de natura necesitatii mentinerii in 

bune conditii a padurilor, prin moduri de gospodarire care respecta principiul gestionarii durabile a 

acestei resurse. 

Silvicultura este un domeniu in care protectia mediului este prioritara, tratamentele si regimurile 

aplicate in gospodarirea padurilor avind ca finalitate continuitatea padurilor, printr-un ciclu de taieri 

repetate in care regenerarea naturala este obiectivul principal. 


99


Aceasta inseamna mentinerea unui genofond puternic, adaptat la conditiile stationale specifice. Dar 

padurea este si un mediu de viata, astfel incit toate speciile ce compun fauna si flora isi duc existenta 

in cadrul unor procese de interactiune si de aici rezulta ca orice veriga lipsa in acest lant poate cauza 

dezechilibre (putand conduce chiar la disparitia unor specii). Se constata astfel importanta planificarii 

unor activitati in sensul mentinerii in echilibru a tuturor acestor componente, cu etape bine 

determinate, care conduc la rezultate vizibile la nivel zonal si chiar national. 

Pentru om, padurea indeplineste un complex de functii, pornind de la cele de recreere (in preajma 

localitatilor), pana la cele de protectie a unor obiective (cursuri de ape; sol; impotriva eroziunii, 

alunecarilor de teren; perdele forestiere de protectie impotriva desertificarii; filtrarea impuritatilor din 

aer in preajma centrelor industriale; refacerea unor terenuri folosite in alte socpuri – gen minerit). 

A.3.6. Zgomotul 

Coform informatiilor prezentate de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj in Starea Factorilor de 

Mediu pentru anul 2009, pana la 30 iunie 2012 autoritatile responsabile vor trebui sa realizeze si sa 

puna la dispozitia publicului harti strategice de zgomot pentru toate aglomerarile, drumurile principale 

si caile ferate principale din judet, care vor contribui la identificarea si monitorizarea eficienta a 

principalelor surse de poluare fonica de pe teritoriul judetului. 

Hartile strategice de zgomot care arata situatia anului calendaristic precedent (2011) se pun la 

dispozitia agentiilor regionale pentru protectia mediului pana la data de 30 iunie 2012. O harta 

strategica de zgomot este o reprezentare a informatiilor referitoare la unul dintre urmatoarele aspecte: 

• starea existenta, anterioara sau viitoare a zgomotului in functie de un indicator de zgomot; 

• depasirea unei valori limita; 

• estimarea intr-o anumita zona a numarului de locuinte, scoli si spitale care sunt expuse la 

anumite valori ale unui indicator de zgomot; 

• estimarea numarului de persoane stabilite intr-o zona expusa la zgomot. 

Hartile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub forma de: 

• grafice; 

• date numerice organizate in tabele; 

• date numerice in format electronic. 

Hartile strategice de zgomot pentru aglomerari trebuie sa puna accent pe zgomotul emis de: 

• traficul rutier; 

• traficul feroviar; 

• aeroporturi; 

• zonele industriale, inclusiv porturi. 

Cartarea strategica de zgomot se utilizeaza pentru urmatoarele scopuri: 

• obtinerea de date care sa fie trimise Comisiei Europene potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) lit. 

i), k), l) si m) din HG nr. 321/2005 modificata si completata prin HG nr. 674/2007 si anexei 

nr. 7 a aceleasi hotarari; 

• ca o sursa de informatii pentru cetateni potrivit prevederile art. 8^3 din hotarare; 

• ca baza pentru elaborarea planurilor de actiune potrivit prevederilor art. 8^2 din hotarare. 

Pentru fiecare dintre aspectele prevazute este necesara realizarea unor harti strategice de zgomot 

diferite. Pentru informarea Comisiei Europene, hartile strategice de zgomot trebuie sa indeplineasca 

cerintele minime prevazute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 si 2.7 din anexa nr. 7. Pentru informarea populatiei 

potrivit prevederilor art. 8^3 din hotarare si pentru realizarea planurilor de actiune potrivit prevederilor 

art. 8^2 din hotarare, trebuie furnizate mai multe informatii suplimentare si detaliate, ca de exemplu: 

• o prezentare grafica; 

• harti care sa arate depasirea unei valori limita; 

• harti comparative, prin care situatia existenta este comparata cu diferite situatii viitoare 

posibile; 

• harti care prezinta valoarea unui indicator de zgomot la o alta inaltime decat cea de 4 m, unde 

este cazul. 

Hartile strategice de zgomot pentru aplicatiile locale sau nationale se intocmesc pentru indicatorii 

Lzsn si Lnoapte la inaltimi de evaluare de 4 m si pentru intervale de valori de 5 dB asa cum sunt 

definite acestea in anexa nr. 7. In cazul aglomerarilor se realizeaza separat harti strategice de zgomot 

pentru: zgomotul produs de traficul rutier, zgomotul produs de traficul feroviar, zgomotul produs de 

aeronave si zgomotul industrial. Se pot adauga harti si pentru alte surse de zgomot. 

In cursul anului 2007 s-au efectuat 255 de determinari sonometrice, respectiv 327 in cursul anului 

2008, in zonele Targu-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilt Nord, Jilt Sud, Barsesti, Preajba si 

Glodeni, Bumbesti-Jiu, Rachiti, Danciulesti, Frincesti, Farcasesti, Lupoaia, Targu-Carbunesti, dupa 

cum urmeaza: 

• la limita unor zone functionale, urmare a solicitarilor agentilor economici si a programului de 

monitorizare al A.P.M. Gorj; 

• in puncte situate in zone cu trafic intens (intersectii de strazi); 

• la limita incintei unor cladiri tehnico-administrative (primarii); 

• la exteriorul locuintelor cetatenilor, urmare a sesizarilor primite de la cetateni. 

In cursul anului 2007 s-a inregistrat un numar de 8 depasiri ale limitei de zgomot admise la 

exterior locuinta situata in imediata vecinatate a unei zone functionale din mediul urban (piete, spatii 

comerciale, restaurante in aer liber). S-au inregistrat un numar de 27 depasiri ale limitei de zgomot 

admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale si un numar de 6 depasiri ale limitei de 

zgomot admise in zone cu trafic intens (intersectii de strazi). 

In cursul anului 2008 s-a inregistrat un numar de 22 depasiri ale limitei de zgomot admise la 

exterior locuinte situate in imediata vecinatate a unor zone functionale din mediul urban si rural, cu o 

valoare maxima de 68,3 dB in zona Jilt Nord, in apropierea depozitului de carbune apartinand E.M.C. 

Jilt, Cariera Jilt Nord. S-au inregistrat un numar de 5 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita 

zonelor functionale ale incintelor industriale, cu o maxima de 75,1 dB la limita vestica a depozitului de 

carbune apartinand E.M.C. Rosia, Cariera Rosia si un numar de 2 depasiri ale limitei de zgomot 

admise in punctele de determinare situate pe strazi de categorie tehnica IV. 

Din totalul de 327 determinari efectuate in cursul anului 2008, 249 de determinari au fost efectuate 

in cadrului programului de monitorizare al A.P.M. Gorj (determinari in puncte fixe pe strazi de diferite 

categorii si la limita zonelor functionale ale unor incinte industriale), 76 determinari ca urmare a 


100


solicitarilor diferitilor agenti economici si 2 determinari la solicitarea Gardei Nationale de Mediu – 

Comisariatul Judetean Gorj. 

Rezultatul actiunii de verificare a nivelului zgomotului urban, determinari diurne si nocturne 

efectuate in puncte fixe stabilite in municipiul Targu-Jiu, ne arata mentinerea valorilor constant 

crescute in punctele de determinare stabilite pe strada Ecaterina Teodoroiu si Nicolae Titulescu. 

Comparativ cu anul 2007, in toate punctele de determinare s-au inregistrat valori usor scazute ale 

nivelului de zgomot urban. Scaderea nivelului de zgomot diurn si nocturn s-au inregistrat in zonele 

municipale de intersectie, unde au fost instalate sensuri giratorii de circulatie. In anul 2009 nu s-au 

efectuat determinari sonometrice din cauza lipsei aparaturii specifice. 

A.3.7. Gospodarirea deseurilor 

Informatii detaliate privind deseurile sunt prezentate separat fiind elaborate de Universitatea de 

Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti – Centrul de cercetare, proiectare, expertiza si 

Consulting. In prezentul capitol sunt prezentate doar date generale. 

Una din problemele majore cu care se confrunta judetul Gorj este nevalorificarea deseurilor. Din 

cauza tehnologiilor invechite din industrie, care sunt mari consumatoare de materie si energie, sunt 

generate anual mari cantitati de deseuri, de diverse categorii. 

Mineritul, petrolul, industria energetica, agricultura si activitatile gospodaresti sunt sursele 

importante de generare a deseurilor atat din punct devedere cantitativ cat si din punct de vedere al 

impactului asupra mediului. Deseurile nerecuperate sunt depozitate, fiecare categorie putand prezenta 

un potential risc pentru mediu. Cunoasterea surselor de generare a deseurilor cat si a practicilor de 

gestionare a acestora este importanta pentru determinarea gradului de risc asupra mediului. 

• Ordinul nr.1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare 

a deseurilor,respectiv depozitare si incinerare; 

• HG 621/2005 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje; 

• Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de 

ambalaje; 

• HG 448/2005 privind gestionarea echipamentelor electrice si electronice; 

• Ordinul 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor ,modul de evidenta 

si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente 

electrice si electronice; 

• Ordinul 1225/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a 

organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor 

anuale de colectare, reutilizare,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si 

electronice. 

A.3.7.2 Deseuri municipale 

In cursul anului 2009, in judetul Gorj s-au generat cca. 182.705.759 mii tone (valoare 

aproximativa), din care circa 0.05% reprezinta deseuri colectate de municipalitati si 99,96% reprezinta 

deseuri generate de minerit, industrie, agricultura, constructii, etc. 

Compozitia 

Deseurilor 

% 

Hartie, 

carton 

% 

Sticla 

% 

Tabel nr. 89: Compozitia deseurilor 

Metale Plastice Textile 

% % % 

Materiale 

organice 

% 

Altele 

% 

13 2 5 15 2 57 6 100 

Total 

% 


• HG nr. 2406/2004 completata si modificata de HG 1313/2006 privind gestionarea vehiculelor 

scoase din uz; 

• Hotararea nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; 

• Hotararea nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante 

periculoase; 

• Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor , completata si modificata de 

Hotararea de Guvern nr.268 /2005 privind incinerarea deseurilor; 

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul 

deseurilor, modificata prin OUG nr.61/2006, adoptata prin Legea 27/2007; 

• Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; 

• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurile de 

acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri depozitate in fiecare clasa de 

depozit de deseuri; 

• Ordinul MMGA nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea 

deseurilor; 

Tabel nr. 90:Deseuri municipale generate in anul 2009 

Deseuri menajere si asimilabile, in amestec Deseuri din piete, gradini, Total deseuri 

Populaaie 

Agenai economici parcuri si spatii verzi 

46.501 29.730 8.569 84.800 

Dintre acestea au fost valorificate 533 t plastic si 742 t hartie si carton. In judetul Gorj nu se face 

tratarea/eliminarea deseurilor, ci doar depozitarea acestora. 

A.3.7.3 Deseuri periculoase 

Gestionarea deseurilor periculoase din deseuri municipale 

Exista un numar mare de materiale periculoase utilizate in gospodarii sau in cadrul intreprinderile 

mici. Deseurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe 

terenurile de depozitare determinand mai tarziu contaminarea solurilor ceea de conduce la dificultati 

sporite in tratarea sau pot produce o contaminare semnificativa a apelor de suprafata. Deseurile 

periculoase continute in deseurile municipale necesita o colectare speciala in puncte de diferite de cele 

utilizate in general pentru deseurile solide municipale. Ele trebuie sortate cu atentie in vederea aplicarii 

solutiilor specifice de tratare. 

Catalogul European de Deseuri transpus in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 856/2002 este vast. 

In general aceste deseuri sunt toxice pentru mediu si sanatatea umana. Acestea includ substante sau 


101


amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infectioase, iritante, Deseurile provenite din constructii si demolari au fost identificate ca o prioritate a fluxului de 

cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deseurile menajere periculoase sunt compuse din multe deseuri de catre UE. Datorita volumului mare al acestei categorii de deseuri, este necesar un spatiu 

substante care poseda aceste proprietati. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate in gospodarie, mare de depozitare. Aceste deseuri necesita resurse si tehnologii in general accesibile si putin 

detergenti, lichide de curatare, medicamente, pesticide, vopsele uleiuri si alte lichide. In prezent, doar costisitoare pentru separare si recuperare. O reciclare eficienta necesita o separare la sursa. In 

cantitati mici de deseuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt in mare parte uleiuri folosite sistemele avansate de management al deseurilor aceste aspecte sunt reglate prin taxe de 

(in statiile service, benzinarii, etc) si acumulatorii uzati proveniti de la populatie si din centrele de eliminare/depozitare care sunt de 10 ori mai ridicate pentru deseurile in amestec fata de cele 

reparare a masinilor. Cea mai mare parte a acestui tip de deseuri este eliminata impreuna cu deseurile separate.Din partea minerala, necontaminata se poate recicla betonul in proportie de peste 90%. In 

solide municipale si de aceea apar probleme semnificative la depozitare si nu cunoscute cu excatitate cazul constructiilor de caramida, aceasta ar putea fi refolosita in constructii, insa costurile legate de 

cantitatile generate. 

timp si plata fortei de munca faca aceasta refolosire din ce in ce mai putin utilizata. In prezent, datorita 

inexistentei depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din constructii si demolari sunt 

Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari 

depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme. 

Deseurile din constructii si demolari sunt rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in 

urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de 

A.3.7.4 Gestionarea deseurilor de productie 

transport, adica a activitatiilor de constructii. 

Deseurile din activitati de constructii reprezinta deseurile rezultate in urma activitatilor de 

construire si/sau desfiintare specificate in art.2, alin.1 in conformitate cu Lista Europeana a Deseurilor 

transpusa prin H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei 

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in care se regaseste la codul 17. 

Deseurile din activitatea de constructii sunt clasificate astfel: 

• Deseuri generate din demolari; 

• Deseuri generate de realizarea unor noi constructii; 

• Deseuri generate de renovarea unor constructii; 

• Deseuri generate de activitati de reparare a drumurilor; 

• Deseuri generate de activitati de reparare a podurilor; 

• Deseuri generate de dezastre naturale. 

In prezent doar o mica parte din deseurile provenite din constructii si demolari este raportata. Cele 

mai mari cantitati, constand de regula din resturi de betoane, caramida sau mixte (caramida si mortar). 

In privinta altor componente, cum ar fi lemnul rezultat din inlocuirea tocurilor de usi si ferestre, a 

parchetului sau dusumelelor, a reparatiilor la acoperisuri, acesta se recupereaza in proportie de 95% de 

populatia cu resurse materiale reduse, care il utilizeaza drept combustibil. 

Metalul, constamd din bare de armare din otel beton care rezulta in special dupa concasarea 

blocurilor de beton armat, acesta este valorificat prin unitatile de tip REMAT. 

In aceasta etapa materialele plastice nu reprezinta un procent semnificativ, dar se asteapta ca in 

perioada urmatoare (2010-2012) aceasta componenta care va proveni in special din tamplaria PVC 

uzata (a carei durata de viata nu depaseste 10-12 ani, daca a fost noua si mai putin daca a fost 

procurata la mana a doua) sa devina o problema. Trebuie avut in vedere ca in acest moment 90% din 

tamplaria constructiilor noi este din PVC si mai putin din lemn natural sau lemn stratificat. 

Sticla, este o componenta care datorita faptului ca este foarte casabila, de cele mai multe ori se 

amesteca si se elimina odata cu deseurile menajere, atunci cand provine de la populatie sau cu deseuri 

mixte atunci cand provine de la societatile de constructii. 

Gestionarea deseurilor de productie periculoase 

In conformitate cu noua lista a deseurilor, in judetul Gorj, au fost identificate peste 1759 tone, din 

care cca. 15 tipuri de deseuri periculoase. Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin 

depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2009 au fost : 

• deseuri din industria petrolului -1158 tone; 

• uleiuri uzate - 300 tone; 

• deseuri anorganice din chimie - 20 tone; 

• deseuri de la fabricarea azbestului - 281 tone. 

Cantitatea de deseuri industriale periculoase generata a scazut in ultimii ani datorita incetarii 

activitaaii din cadrul unor unitaai economice. 

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase 

In anul 2009 cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, agricultura si 

constructii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone au fost deseuri rezultate din 

activitatile de extractie (minerit) – steril minier. 

Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2009, 

cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor 

fosili. Principalele categorii de deseuri industriale generate si gestionate in cursul anului 2009 au fost : 

• Steril minier - 78.877.956 mii tone; 

• Cenusi, zguri - 3.742.463 mii tone; 

• Deseuri din construcaii si demolari - 1.881 mii tone; 

• Deseuri agricole si alimentare - 1.789 mii tone. 

Deseurile valorificate in cea mai mare masura au fost : 

• Deseurile metalice (feroase si neferoase); 

• Deseurile din hartie si PET; 

• Deseurile lemnoase. 


102


Cantitatile de deseuri, pe categorii, raportate de agentii economici pe anul 2009, sunt prezentate in Colectarea DEEE 

Tabelul nr. 91. 

Tabel nr. 91: Cantitatea deseurilor de productie nepericuloase – 2009 

Tip deseu Cantitatea colectata Cantitatea 

Stoc la sfarsitul anului 

livrata/valorificata 

Hartie-carton 723 742 45 

Rumegus 1.970 1.945 435 

Lemn 4.839 4.629 161 

Anvelope uzate 292 225 81 

Ambalaje plastic 612 533 111 

Sticla - - - 

A.3.7.5 Deseuri generate de activitati medicale 

Judetul Gorj dispune de 9 spitale care in anul 2009 au generat 71.9 tone de deseuri medicale 

periculoase spitalicesti. Conform datelor furnizate, in anul 2009 nu mai functiona nici unul dintre 

incineratoarele spitalicesti, deseurile rezultate fiind transportate la firme autorizate, in vederea 

incinerarii. Spitalele care au incetat activitatea de incinerare au facut contracte pentru predare in 

vederea incinerarii si transportului deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate: 

• Spitalele Bumbesti Jiu, Novaci, Targu Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, 

Rovinari, Motru – cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul 

deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu; 

• Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu S.C. 

PRO AIR CLEAN Timisoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu. 

De asemenea, au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetului Gorj si 

au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati autorizate in vederea 

transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu 

obligatia transmiterii cantitatilor predate, in vederea monitorizarii acestora la nivelul A.P.M. Gorj. 

A.3.7.6 Namoluri 

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti 

In judetul Gorj exista patru statii de epurare a apelor menajere: in municipiul Targu Jiu, municipiul 

Motru, comunele Matasari si Dragutesti. Nu exista o evidenta a cantitatii de namoluri rezultate de la 

statiile de epurare si nu se realizeaza valorificarea acestora. 

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 

Namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate industriale provenite din cresterea suinelo, sunt 

evacuate pe platforme de uscare. 

A.3.7.7 Deseuri din echipamente electrice si electronice 

Deseurile provenite din echipamente electrice si electronice produc un impact semnificativ asupra 

mediului din cauza continutului de substante deosebit de periculoase: Hg, Pb, Cr, Br, CFC care ajunse 

in atmosfera, duc la diminuarea stratului de ozon. Astfel, aceste deseuri necesita colectare separata si 

reciclare. 

In judetul Gorj au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si 

electronice (prin decizii ale consiliilor locale Targu Jiu si Motru) si ulterior distribuirea acestora catre 

reciclatori si producatori. De asemenea, exista si firme specializate in colectarea deseurilor provenite 

din echipamente electric si electronice. Cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice 

pe anul 2009 a fost de 22,450 tone. 

A.3.7.8 Vehicule scoase din uz 

Vehiculele scoase din uz sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deseurilor 

periculoase din cauza substantelor chimice toxice continute. Se degradeaza intr-o perioada lunga de 

timp iar depozitarea bateriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente la coroziune. 

Reciclarea deseurilor provenite de la cauciucuri este necesara pentru valorificarea materiei prime pe 

care o contin, mai precis valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice. De 

asemenea, otelul poate fi reciclat prin topire. Judetul Gorj are o retea de societati comerciale autorizate 

pentru colectarea vehiculelor scoase din uz. In cursul anului 2009, numarul autovehiculelor scoase din 

uz in judetul Gorj a fost de 663. 

A.3.7.9 Uleiuri uzate 

Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase. Uleiurile uzate nu sunt degradabile, 

reciclarea acestora facandu-se in rafinarii. In judetul Gorj, colectarea si valorificarea uleiului uzat este 

realizata de agenti economici care raporteaza lunar Agentiei Regionale de Protectie a Mediului 

Craiova in raportarile lunare a fluxului de deseuri speciale, cantitatile de ulei uzat generate, colectate, 

valorificate si stocurile. 

Tabel nr. 92: Cantitate de ulei uzat pe anul 2009 

Nr. Crt. Cantitatea colectata 

Cantitatea valorificata Cantitatea existenta in stoc 

(tone) 

(tone) 

(tone) 

TOTAL 86 120 67 

A.3.7.10 Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului 

Metodele actuale neperformante de colectare – lipsa amenajarii si exploatarea deficitara si 

transport a deseurilor industriale genereaza un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. 

Cele mai semnificative impacturi asupra mediului sunt: 

• Poluarea aerului; 

• Pouarea apelor de suprafata; 

• Poluarea solurilor si apelor subterane; 

• Modificari ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. 

Gestionarea deseurilor in judetul Gorj se confrunta cu o serie de probleme, dintre care: 

• depozitarea pe teren descoperit – aleasa ca singura cale de eliminare finala a deseurilor; 

• amplasarea necorespunzatoare – in apropierea locuintelor, apelor de suprafata sau subterane, a 

zonelor de agrement; 

• amenajarea necorespunzatoare; 

• operarea necorespunzatoare – necompactarea deseurilor, neacoperirea cu materiale inerte in 

vederea prevenirii incendiilor, cai de acces in stare proasta; 


103


• colectarea neselectiva a deseurilor menajere. 

A.3.8.2 Aspecte privind riscul utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii 

umane si mediului 

Gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare 

a deseurilor in mediu. 

A.3.7.11 Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor 

In vederea imbunatatirii calitatii managementului deseurilor sunt necesare: 

• intocmirea unei baze de date pentru colectarea selectiva a deseurilor, valorificarea prin 

reciclare, 

• neutralizare; 

• selectarea locatiilor pentru statiile de sortare, procesare si pretratare in zonele de generare a 

deseurilor; 

• minimizarea distantelor de transport prin utilizarea statiilor de transfer; 

• organizarea si sustinerea de programe pentru educarea si constientizarea populatiei; 

• imbunatatirea sistemului de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor precum 

si raportarea privind gestiunea deseurilor; 

• reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate. 

Functionarea sistemului de management al deseurilor implica existenta unui depozit ecologic de 

deseuri conform normelor UE, unde pot fi aduse deseurile ce nu pot fi reciclate. 

A.3.8. Substante si preparate chimice periculoase 

Datorita riscului pe care il reprezinta substantele si preparatele chimice periculoase pentru mediu si 

sanatate umana, activitatea desfasurata cu astfel de compusi determina un interes deosebit. Agentii 

economici implicati trebuie sa obtina documentele necesare care sa contina prevederi specifice pentru 

substante si preparate chimice periculoase puse pe piata, comercializate si utilizate, precum si 

autorizatii de functionare. 


• Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea si controlul riscurilor prezentate 

de substante existente completat de Regulamentului CE nr. 1488/2006 privind stabilirea 

principiilor de evaluare a riscurilor pentru om si mediu a substantelor existente; 

• Regulamentul Parlamentului European si Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substantelor 

care epuizeaza stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia 

Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE; 

• Regulamentul 304/2003/CEE privind importul si exportul anumitor chimicale periculoase (cu 

amendamentele) – PIC; 

• Directiva Parlamentului European si Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piata a 

produselor biocide; 

• Regulamentul nr. 648/2004 al Paramentului European si al Consiliului privind detergentii 

amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergentii, privind adaptarea Anexelor III si 

VII. 

Responsabilitatea verificarii agentilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei in 

domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase revine Agentiei Nationale pentru Substante 

si Preparate Chimice Periculoase. Producatorii si importatorii au obligatia de a furniza Agentiei 

Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre proprietatile 

substantelor si preparatelor care pot pune in pericol sanatatea omului sau mediului inconjurator. 

In judetul Gorj, societatile care detin substante chimice si preparate periculoase sunt: S.C. UM 

Sadu S.A., S.C. Artego S.A., S.C. OMV Petrom S.A., Complex Energetic Rovinari, Complex 

Energetic Turceni, S.C. Conpet S.A. Ploiesti – Statie pompare Barbatesti, S.C. Prundchim Targu Jiu, 

S.C. Chemicala Albeni etc. 

In ceea ce priveste deseurile periculoase, in judetul Gorj exista un depozit la Schela Ticleni, pentru 

slam petrolier, cantitatea depozitata fiind de 1986 t, intr-o halda imprejmuita, in incinta Parcului Mare 

Ticleni, care la sfarsitul anului 2006 a fost inchis, iar acest slam va fi procesat pana in anul 2010. 

UM Sadu S.A. detine de asemenea deseuri periculoase, depozitate in incinta uzinei, in locuri special 

amenajate: 

• namoluri cu continut de mercur - 17 t; 

• deseu cu continut de cianura - 0,7 t ; 

• clorura de metilen - 3,5 t. 

OM nr. 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de catre agentii economici, a datelor si 

informatiilor referitoare la substante si preparate chimice a fost abrogat in decembrie 2008 prin 

HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalareasi etichetarea substantelor periculoase. Agentii 

economici utilizatori, importatori, producatori de chimicale au obligatia de a raporta la Agentia 

Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase aceste substante indiferent de cantitatea 

acestora. 

Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest 

Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest 

subliniaza importanta prevenirii si reducerii poluarii mediului; in acest context, azbestul a fost inclus 

printre poluantii din prima categorie, care trebuie analizati din punct de vedere al toxicitatii lor si al 

efectelor grave potentiale asupra sanatatii umane si mediului. Sunt necesare masuri pentru a asigura ca 

emisiile de azbest in aer, evacuarile de azbest in mediul acvatic si deseurile solide din azbest sunt atat 

cat este posibil din punct de vedere practic reduse la sursa si prevenite. 

In cazul utilizarii azbestului, in conformitate cu HG nr. 124 /30.01.2003 modificata prin HG nr. 

734 / 2006 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, aceste masuri ar 

trebui sa determine utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile care nu presupun costuri excesive, 

pentru reducerea si eliminarea emisiilor de azbest in aer, inclusiv, daca este cazul, reciclarea sau 

tratarea. Titularii activitatilor care implica prezenta azbestului au obligatia de a efectua in mod regulat 

masuratori asupra emisiilor de azbest in aer si in apa. 

In conformitate cu HG nr. 124/2003 modificata prin HG nr. 734 / 2006 privind prevenirea, 

reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, societatea S.C. Fibrocim S.A. Targu-Jiu a incetat 


104


toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor cu azbest, intrucat nu a 

dispus de posibilitati financiare pentru a inlocui fabricarea produselor care contin azbest cu produse 

non-azbest. 

Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 

Substantele care epuizeaza stratul de ozon si produsele care contin astfel de substante sever 

restrictionate si contingentate reglementate de Protocolul de la Montreal si Regulamentul 

Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substantele care diminueaza 

stratul de ozon sunt enumerate mai jos: 

• Clorofluorocarburi - hidrocarburi total halogenate si haloni, dupa cum urmeaza: 

• Triclorfluormetan (CFC-11); 

• Diclorfluormetan (CFC-12); 

• Triclortrifluoretan (CFC-113); 

• Diclortetrafluoretan (CFC-114); 

• Clorpentafluoretan (CFC-115); 

• Bromclordifluormetan (halon-1211); 

• Bromtrifluoretan (halon-1301); 

• Dibromtetrafluoretan (halon-2402); 

• Tetraclormetan (tetraclorura de carbon-CTC); 

• 1,1,1-Tricloretan(metilcloroform-MFC), 

precum si echipamentele si produsele care contin substantele inscrise la 1 -10 sau care sunt 

doar obtinute cu ajutorul acestor tipuri de substante, indiferent daca ele mai contin sau nu astfel 

de substante. 

• Hidroclorofluorocarburi - hidrocarburi partial halogenate, denumite tehnic HCFC; 

• Bromura de metil, denumita tehnic – MeBr; 

• Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic - "alti CFC" (CFC-13, CFC-111, 

CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215; 

• CFC-216, CFC-217) si hidrocarburi partial halogenate care contin in molecula, pe langa atomi 

de fluor si clor, atomi de brom, cu denumire tehnica - HBrFC. 

Problematica protectiei mediului in Romania, datorita conditiilor economice si sociale existente pe 

parcursul ultimului deceniu a fost si este, in continuare, deosebit de complexa. Prin Legea nr. 84/1993, 

Romania adera la Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena, la 22.03.1985 si la 

Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16.09.1987 si 

accepta Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, 

adoptat la cea de-a doua reuniune a partilor de la Londra, din 27-29 iunie 1990, incepand cu 26 

februarie 2001. In acest context legislatia nationala este armonizata cu prevederile acestor conventii si 

protocoale. 

Prin OG nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea 

hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobata prin Legea nr. 159/2000, sunt 

introduse restrictii privind regimul comercial si utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizeaza 

stratul de ozon. 

Deoarece activitatea de service in sectorul de refrigerare este principalul consumator de ODS, in 

prezent, se impune imbunatatirea nivelului de instruire al tehnicienilor de service, lucru realizat prin 

Planul National de Eliminare a Substantelor care Distrug Startul de Ozon. In anul 1995 a fost adoptat 

Programul National de Eliminare a ODS, care prevede o reducere a consumului de CFC cu 85%. In 

acest sens se urmareste reglementarea importului de CFC, utilizarea freonilor ecologici si cea mai 

importanta utilizarea facilitatilor de recuperare si reciclare. Principalele activitati industriale in care 

sunt utilizate ODS-urile sunt: 

• intretinerea si alimentarea echipamentelor de refrigerare si de aer conditionat sub forma 

agentilor de racire (CFC-uri); 

• curatirea si degresarea suprafetelor metalice sau a componentelor electronice, ca solventi 

(CCl4 sau halonii); 

• dezinfectia solurilor si a depozitelor de cereale, cu bromura de metil; 

• productia de spume, inclusiv cele de poliuretan in spray sau rigide (HCFC); 

• productia agentilor de stingere a incendiilor (HCFC). 

Alternative curente pentru CFC-uri: 

• Unitati noi de refrigerare: HFC 134a, hidrocarburi, amestecuri de HFC-uri, amestecuri de 

HCFC-uri, HCFC 22, amoniac. 

• Unitati de racire si conditionare a aerului: HFC 134a, amestecuri de HFC-uri. 

• Echipamente de racire: HFC-uri, amestecuri de HCFC-uri si HFC-uri. 

• Aparate mobile de aer conditionat: Amestecuri de HCFC-uri, HFC 134a. 

• Sectorul spume: CO2, hidrocarburi, HFC 152a sau HFC 134a. Uneori HCFC-urile se utilizeaza 

la producerea spumelor rigide pentru izolare termica. 

Programul National de eliminare a ODS-urilor din 1995 prevede ca pana in 2007 tinta de reducere 

a consumului de CFC-ului sa fie de 85%. In acest sens este necesara imbunatatirea sistemului de 

reglementare a importului si utilizarii agentilor frigorifici in sectorul service (prin reducerea treptata a 

importurilor, cu 20% anual, pana la atingerea nivelului 0), dar cea mai importanta solutie este 

incurajarea utilizarii facilitatilor de recuperare si reciclare a agentilor frigorifici. 

In cursul anulilor 2007,2008 si 2009, unitatile care au desfasurat activitati cu substante 

reglementate de Protocolul de la Montreal sunt: 

• S.C. Ovifrig Service S.R.L. Targu Jiu; 

• S.C. Rototel S.R.L. Targu Jiu; 

• Societatea Mestesugareasca Prestacom Targu Jiu; 

• Societatea Cooperativa Mestesugareasca Mobiltex Targu Jiu; 

• Societatea Cooperativa Mestesugareasca Mestesugarul Targu Jiu; 

• S.C. Inidan S.R.L. Targu Jiu; 

• S.C. Arctic S.A. punct de lucru Tg. Jiu 

Aceste unitati au folosit agent frigorific in cadrul service-ului. In cursul anului 2007 s-au consumat 

788 kg agent frigorific, iar in cursul anului 2008, sau utilizat781 kg. In cursul anului 2009 cantitatea de 

agent frigorific consumat a fost 343 kg, evidentiind o scadere cu 438 kg. 


105


Biocide (utilizare, import, export) 

Tabel nr. 93- Principalele surse de POP - Poluantii Organici Persistenti 

Conform Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr. 98/8/CE din 16.02.1998 privind 

Sector 

Surse 

Agricultura -folosirea pesticidelor pe pamant si productia de caldura; 

introducerea pe piata a produselor biodestructive transpusa prin HG nr. 956/2005 privind plasarea pe 

-vehicule de teren (tractoare si alte mijloace); 

piata a produselor biocide, produsele biocide sunt substante active si preparate continand una sau mai 

multe substante active conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa 

distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control 

asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice. 

Industria 

In conformitate cu acest act normativ fiecare persoana juridica producator sau importator are 

obligatia de a notifica in scris la Secretariatul tehnic al Comisiei Nationale pentru produse biocide, 

pana la data de 31.12.2005, produsele biocide pe care le introduc sau le comercializeaza. 

Ministerul Sanatatii, impreuna cu M.M.D.D. si Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara 

intocmeste Registrul National al Produselor biocide, inventariate la nivel national. Biocidele sunt 

clasificate in patru grupe principale: 

• Grupa I – dezinfectante si produse biocide generale utilizate pentru: igiena umana, spatii 

private si zone de sanatate publica, igiena veterinara, industrie alimentara si de preparare a 

furajelor, apei potabile; 

• Grupa a II-a – conservanti utilizati pentru: produse imbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, 

cauciuc, si materiale polimerizate, zidarie, instalatii de racire pe baza de lichide, impiedicarea 

depunerilor de namol, fluide utilizate in metalurgie; 

• Grupa a III-a – pesticide nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor si daunatorilor; 

• Grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca si conservanti pentru produse alimentare sau 

furajere, produse antibioderma, fluide pentru imbalsamare si produse toxidermale. 

Poluanti organici persistenti 

Poluantii Organici Persistenti ( POP-urile) sunt substante chimice foarte stabile, care nu se 

descompun usor in mediu (au o durata de viata de la cateva luni pana la zeci de ani), se pot acumula in 

lanturile trofice biologice si sunt periculoase pentru om si pentru viata salbatica. POP-urile sunt deci, 

compusi organici de origine naturala sau antropica cu urmatoarele caracteristici: 

• sunt rezistenti la degradarea in mediu; 

• au solubilitate scazuta in apa, dar ridicata in mediile grase; 

• pot fi transportati pe distante mari (circula prin aer, apa, sol si prin intermediul organismelor 

vii), inclusiv transfrontaliera, depozitandu-se departe de locul de origine; 

• se acumuleaza in sistemele terestre si acvatice; 

• prezinta efecte acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor animale. 

Cele mai importante categorii de POP-uri sunt: 

• Pesticide (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor,mirex si toxafen); 

• Substante chimice industriale (hexaclorbenzen HCB, bifenili policlorurati); 

• Produse secundare (dioxinele si furanii). 

Principalele surse de POP sunt prezentate in tabelul urmator. 

Energetic 

Transport 

Alte surse 

-procese de combustie industriala; 

-operatii de prelucrare a metalelor; 

-utilizarea si folosirea produselor ce contin POP-uri; 

-depozite de deseuri solide si lichide provenite de la productia pesticidelor; 

-deversari de deseuri in apa provenite de la productia de celuloza si hartie care utilizeaza clorina; 

-procesele de productie chimica; 

-deversari de deseuri in apa provenite de la utilizarea conservantilor contaminati ori a colorantilor 

pentru textile, pielarie, lemn etc. 

-deversari de deseuri in apa provenite din operatii menajere normale (masini de spalat rufe, masini de 

spalat vase etc.); 

-intrebuintarea produselor continand POP-uri ca depozitarea pesticidelor expirate sau deseurilor; 

-uzine pentru combustie comerciala, institutionala si rezidentiala si energie; 

-productia in industrie; 

-lipsa de intretinere, combustibil de proasta calitate si eficienta redusa a combustiei; 

-crematorii si incineratoare de deseuri medicale; 

-stocuri de PCB-uri si alte POP-uri. 

Produse pentru protectia plantelor 

In categoria produselor pentru protectia plantelor se incadreaza fungicidele, erbicidele si 

insecticidele, substante cu toxicitate mare. Rolul lor este acela de a asigura conditii cat mai bune 

pentru dezvoltarea culturilor prin combaterea insectelor si plantelor daunatoare si parazite. 

Tabel nr. 94- Situatia utilizarii produselor fitosanitare, in judetul Gorj in perioada 1999-2008 

An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.) Erbicide (tone s.a.) 

1999 2 293 8 706 1 369 

2000 3 053 6 972 1 960 

2001 3 748 2 770 1 339 

2002 3 108 3 148 1 515 

2003 2 480 5 881 2 057 

2004 2 842 7 030 2 565 

2005 1 948 2 399 1 919 

2006 1 864 3 999 3 802 

2007 1 761 1 952 3 783 

2008 2 046 1 119 4 964 

Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si a 

mediului 

Evaluarea riscului substantelor chimice periculoase se realizeaza in conformitate cu HG nr. 

2167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om si mediu ale substantelor 

notificate si HG nr. 2427/2004, privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente. 

Substantele chimice toxice si periculoase prezinta riscuri majore pentru mediu si oameni datorita 

caracterului lor fiind inflamabile, radioactive, corozive, explozive, iritante, mutagene, cancerigene etc. 


106


Impactul activitatilor agentilor economici care utilizeaza substante chimice periculoase se • restrictii sau interdictii privind agentii tensioactivi din motive de biodegradabilitate; 

repercuteaza asupra factorilor de mediu: 

• etichetarea suplimentara a detergentilor, care sa includa parfumurile alergene si informatiile pe 

• aer, prin emisia de poluanti in atmosfera, 

care producatorii trebuie sa le puna la dispozitia autoritatilor competente si personalului 

• apa, prin deversari in apele de suprafata si subterane, 

medical din statele membre. 

• sol, prin contaminarea solului. 

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului colecteaza datele si informatiile raportate de catre 

agentii economici in vederea completarii, actualizarii si utilizarii eficiente a bazei de date in domeniul 

substantelor si preparatelor chimice, pentru evaluarea riscurilor asupra sanatatii si mediului pe care le 

prezinta plasarea acestora pe piata. Directia de Sanatate Publica Gorj a efectuat controale privind 

evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si mediului. Au 

fost efectuate inspectii privind substantele aromatizante fiind monitorizate unitati de productie a 

preparatelor din carne, laboratoarelor de cofetarie si patiserie, sectii produse zaharoase, sectii bauturi 

racoritoare, laboratoare productie inghetata. S-au verificat specificatiile de produs, fisele tehnice ale 

produselor, urmarindu-se determinarile toxicologice ale substantelor aromatizante. 

Evaluarea impactului pe care conditiile de munca ce l-au produs asupra salariatilor s-a realizat prin 

controale medicale periodice efectuate de catre medicii de medicina muncii si medicii de intreprindere 

in conformitate cu normele sanitare si de protectia muncii in vigoare. S-au efectuat activitati de 

inspectie si control privind actiunea factorilor de risc din mediu. APM Gorj a efectuat actiuni comune 

cu Inspectoratul Teritorial de Munca in conformitate cu OG nr. 115/2004 privind caracterizarea 

locurilor de munca pentru conditii deosebit de periculoase, conditii periculoase sau vatamatoare la 

solicitarea unitatilor. Laboratorul de toxicologie a efectuat determinari de noxe chimice si analize 

biotoxicologice. 

Metalele grele - mercur, nichel, cadmiu, plumb 

In judetul Gorj, unitatile care utilizeaza mercur sunt: 

• U.M. SADU S.A., utilizeaza mercur pentru fabricarea explozivilor; 

• OMV PETROM S.A. utilizeaza mercur pentru completarea acestuia in manometre. 

Introducerea pe piata a detergentilor 

Introducerea pe piata a detergentilor este reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al 

Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii, cu modificarile si 

completarile ulterioare (respectiv Regulamentul 907/2006, prin care s-au adus doua amendamente 

Regulamentului 648/2004, prin care s-a urmarit asigurarea unui grad de protectie mai ridicat a 

mediului si a sanatatii umane) transpus in legislatia romaneasca prin HG nr. 658/2007 privind 

stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului nr. 648/2004. 

In conformitate cu aceasta hotarare se desemneaza ANPM - Agentia Nationala pentru Protectia 

Mediului si ANPC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ca autoritati competente 

pentru aplicarea Regulamentului (CE) 648/2004 privind detergentii. 

Pentru armonizarea normelor privind introducerea pe piata a detergentilor si a agentilor 

tensioactivi pentru detergenti impunant conditii legate de: 

• biodegradabilitatea agentilor tensioactivi din detergenti; 

Conform regulamentului, prin „detergent” se intelege orice substanta sau preparat care contine 

sapunuri si/sau alti agenti tensioactivi destinati proceselor de spalare si curatare. Detergentii pot fi sub 

forme diferite (lichida, pulbere, pasta, bucati, blocuri, piesa turnata, piesa fasonata etc.) si sa se 

comercializeze pentru uz casnic, in scopuri institutionale sau industriale. 

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului printre alte responsabilitati, primeste, examineaza si 

evalueaza solicitarile de derogare formulate de catre producatori in conformitate cu prevederile art. 5 

alin. 1 si 3 din Regulament si transmite rezultatul evaluarii solicitarilor de derogare Comitetului 

interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice 

periculoase prevazut la art. 13 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor 

chimice periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 3 luni de la inregistrarea 

solicitarii, in vederea avizarii acesteia. 

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are obligatia de a controla daca detergentii 

sunt introdusi pe piata cu respectarea prevederilor Regulamentului. 

In anul 2009, la nivelul judetului Gorj nu au fost solicitate derogari pentru plasarea pe piata a 

detergentilor. 

A.3.8.3 Importul si exportul anumitor substante si preparate periculoase 

In anul 2008 s-a derulat activitatea de identificare a agentilor economici importatori si exportatori 

de substante periculoase reglementate prin HG nr. 697/2004 privind aprobarea procedurii de 

consimtamant in cunostinta de cauza pentru controlul importului sau exportului anumitor substante si 

preparate periculoase – procedura PIC. In urma acestei actiuni s-a constatat nu exista agenti economici 

care intra sub incidenta procedurii PIC. 

A.3.9. Radioactivitatea 

Incepand cu anul 2007 la sediul APM Gorj functioneaza, in cadrul R.N.M.R.M., statia automata de 

monitorizare a radioactivitatii mediului furnizata de firma UIT GmbH Dresden prin Proiectul Phare 

2003/005.551.04.11.01 – lot 1 – Achizitie de echipamente necesare implementarii unui sistem adecvat 

de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului. 

Statia monitorizeaza doza de radiatii gamma din aer. In cursul anilor 2007 si 2008 valorile 

inregistrate s-au incadrat in limitele de variatie ale fondului natural. 


107


• folosirea tehnicii si utilajelor adecvate; 

A.3.10. Aspecte privind agresiunile antropice asupra factorilor de mediu 

• perfectionarea sistemelor traditionale de obtinere a produselor agricole. 

A.3.10.1 Agricultura 

Evolutia suprafetelor de paduri regenerate 

Interactiunea agriculturii cu mediul 

Tabel nr. 95- Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj in perioada 2000-2009 

Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. Starea de fertilitate a Suprafata (ha) 100 54 46 85 88 70 120 111 100 167 

solurilor reprezinta, factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei 

constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata al locuitorilor din forestiere, cat si cresterea productivitatii arboretelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si 

mediul rural. Fertilitatea, insusire extrem de complexa, este capacitatea solului de a asigura conditii intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure. Regenerarea padurilor pe cale artificiala se 

fizico-chimice si biologice optime pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor si de a pune la realizeaza prin plantatii. Plantatiile se executa in completarea regenerarilor naturale in suprafata de 

dispozitia acestora continuu si simultan, apa si elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei 100 ha. Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate 

de vegetatie. Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, 

naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. 

stejar, fag, salcam, paltin, frasin , cires). 

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de: 

• modul de utilizare a suprafetelor agricole; 

• amenajari agricole; 

• aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor; 

• maniera de eliminare a dejectiilor din zootehnie. 

Agricultura intensiva aduce, pe langa avantajul obtinerii unor mari productii la hectar si 

dezavantajul unor posibile efecte negative asupra mediului prin folosirea necorespunzatoare a 

ingrasamintelor, insecticidelor, fungicidelor sau utilizarea necorespunzatoare a terenurilor, lucru care 

in final se rasfrange tot asupra productivitatii agricole. 

Alaturi de industrie agricultura a devenit un generator de agenti poluanti pentru mediu, contribuind 

la degradarea si chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. Practicarea in anii trecuti a 

unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului si a apei prin utilizarea in exces a 

ingrasamintelor si pesticidelor, astfel incat agricultura a ajuns din agent poluator victima a poluarii. 

Cele mai importante probleme identificate sunt: eroziunea solului cu folosinta agricola, poluarea 

chimica a solului si a apei, dimimuarea cantitatii de humus si elemente nutritive aceasta avand impact 

asupra productivitatii agricole si calitatii mediului. 

Folosirea nerationala a ingrasamintelor cu azot si fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafata 

si poluarea cu nitrati a apelor freatice si de suprafata. Depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor 

animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitrati. 

Apare ca necesitate cresterea contributiei pozitive a agriculturii fata de mediul inconjurator, nevoia 

de reducere a poluarii provocate de agricultura si adoptarea unei politici agricole in asa fel incat 

aceasta sa tina cont de mediu. Practicarea unei agriculturi ecologice presupune: 

• pastrarea si utilizarea eficienta a potentialului genetic; 

• intretinerea fertilitatii solului cu cheltuieli minimale; 

• pastrarea echilibrului ecologic in mediul ambiant; 

• asigurarea circuitului normal al substantelor si folosinta maximala a deseurilor; 

• imbunatatirea calitativa a pamanturilor neproductive; 

Nr. 

crt. 

Evolutia septelului 

Categorii 

de 

animale 

Tabel nr. 96- Evolutia septelului in perioada 2000-2009 in judetul Gorj 

Efective (numar de capete) 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

1 

Bovine 

total 

72814 72558 72537 73074 72754 73071 73145 71127 68450 51520 

2 

Vaci 

lapte 

39281 38399 38261 38591 38395 37494 36167 29542 28037 26924 

3 

Ovine 

total 

140864 130425 130029 126197 125342 111643 112007 111525 119290 100990 

4 Porcine 126070 131727 136547 141620 157250 149958 157266 145845 145210 71690 

5 

Pasari 

total 

2650892 2649301 3096838 3078809 3010350 2895793 3508025 2511148 2120500 1186987 

6 

Gaini 

ouatoare 

1200040 1793678 1794458 1588656 1855340 1856838 1818620 1322243 1004515 450900 

7 Cabaline 11842 13144 13981 14875 15415 15675 15848 15795 15750 13950 

Agricultura ecologica 

Productia ecologica, conform OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice 

inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza. Productia 

agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si 

echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor. Principiile de baza 

ale productiei agroalimentare ecologice sunt: 

• eliminarea oricaror tehnologii poluante; 

• realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin 

rasele, speciile si soiurile de inalta adaptabilitate; 

• sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului; 

• integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante; 


108


• utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare La nivelul anului 2007 s-a inregistrat o scadere a suprafetei arabile utilizate, cu 7559 ha fata de anii 

masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile; 

2006 si 2005. De asemenea, pentru suprafata arabila existenta se consemneaza o scadere in 2007 cu 

• aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor cat si pentru cresterea animalelor care sa 988 ha fata de anii 2006 si 2005. 

satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor. 

Utilizarea durabila a solului 

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem 

viabil si durabil. Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) asigura respectarea 

prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica a produselor 

agroalimentare ecologice. 

Tabel nr. 97- Unitati in care se desfasoara agricultura ecologica in judetul Gorj in perioada 2000-2009 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Exploatatii 

inregistrate 

- - - - - - 

Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului 

- 

2 - 

Activitatile din sectorul agricol au ca efect principal asupra mediului poluarea solului sau a panzei 

freatice, prin folosirea indelungata si nerationala a ingrasamintelor chimice. De asemenea, irigarea 

solurilor poate duce la unele schimbari in insusirile solurilor, de multe ori observandu-se o tendinta de 

ridicare a sarurilor pana aproape de suprafata solului. Astfel, folosirea indelungata a irigatiilor poate 

duce la micsorarea cantitatii de material organic si la cresterea substantiala a carbonatilor si a sarurilor 

solubile, lucru care duce la scaderea fertilitatii solului. 

Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de ingrasaminte 

chimice si pesticide. Aceste substante ajung, prin intermediul scurgerii de pe versant, in lacuri si 

cursuri de apa si determina distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor pasuni si 

moartea animalelor. Exploatarea nerationala a pamantului si chiar irigatiile, atunci cand sunt efectuate 

incorect sau exagerat, pot sa duca la degradarea solului si la pierderea unor suprafete din circuitul 

agricol. 

Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atat a aerului cat si a apelor. Pentru ca un 

animal sa castige in greutate 1 kg, el elimina 6-25 kg reziduuri; aceste reziduuri ajung, prin 

intermediul apei folosite la curatirea grajdurilor, sa polueze grav raurile si lacurile. Desi agricultura, 

prin natura sa biologica, ar fi trebuit sa contribuie la protectia si imbunatatirea calitatii mediului 

inconjurator, totusi, practicarea unor sisteme de agricultura nerationale au condus la deteriorarea 

mediului inconjurator, ea devenind astfel un factor de poluare a mediului din care face parte. 

Tabel nr. 98- Evolutia utilizarii solului in agricultura in judetul Gorj in perioada 1999-2007 

Anul 1999 2000 20001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Suprafata 

arabila existenta 103073 102660 102660 103108 102413 103009 103073 103073 102085 

(ha) 

Suprafata 

arabila utilizata 

(ha) 

102023 101564 101800 101503 101587 101284 102023 102023 94464 

- 

Utilizarea durabila a solului implica diverse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, in 

paralel cu obtinerea unor rezultate economice pozitive si o pastrare si imbunatatire a calitatii solului. 

Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotatia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea 

lucrarilor de imbunatatire calitativa a solului) reprezinta un pas in plus in asigurarea dezvoltari 

durabile prin care se doreste mentinerea celor trei functii ecologice ale acestuia: 

• productia de biomasa; 

• filtrarea, tamponarea, transformarea materiei si a apei patrunse in sol; 

• habitat pentru organisme. 

Gestionarea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si a activitatilor, urmand politica 

menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului 

inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, 

protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. O gestionare corecta a 

terenurilor care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiilor moderne in 

agricultura este absolut necesara. 

Capacitatea de pescuit 

Pescuitul in judetul Gorj se rezuma la cel sportiv. Apele de pe teritoriul judetului Gorj nu intrunesc 

conditiile si speciile pentru a face obiectul pescuitului industrial. Speciile de peste prezente in judet 

sunt repartizate in functie de calitatea apelor si de natura lor (curgatoare sau statatoare). Astfel, in 

apele de munte intalnim specii de pastrav si zglavoc, iar in zonele de deal si de ses intalnim o 

multitudine de specii dintre care le amintim pe cele comune: avat, stiuca, lin, rosioara, caras, crap, 

mreana, reginuta etc. 

Acvacultura 

Acvacultura in judetul Gorj se rezuma la un numar redus de bazine piscicole ce au ca scop 

cresterea si inmultirea pastravilor si mai nou a sturionilor. Bazinele piscicole cunoscute sunt cele de la 

Arcani si Tismana. In cadrul pastravariei Tismana, pe linga cresterea pastravului curcubeu au fost date 

in folosinta 10 bazine piscicole pentru cresterea si inmultirea sturionilor. 

A.3.10.2 Industria 

Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului 

In judetul Gorj, principalele surse de poluare, din sectorul industrial, a componentelor de mediu 

sunt: 

1. Termocentralele din cadrul Complexelor Energetice Rovinari si Turceni, prin emisiile in 

atmosfera a poluantilor gazosi (SO 2 , NO x , CO 2 , CO, CH 4 , N 2 O, NMVOC) si a pulberilor, rezultate 

din procesul de ardere a combustibililor fosili, respectiv asupra emisarului (raul Jiu), prin folosirea 

apei in procesul de racire a cazanelor de ardere si evacuarii acesteia la o temperatura mai ridicata 

cu cateva grade Celsius. 


109


2. Unitatile cu profil de extractie miniera a zacamintelor de carbune din zonele Rovinari, Motru si 

Jilt care au un impact semnificativ asupra mediului in primul rand prin suprafetele de teren 

ocupate, asupra solului prin procesul de excavatie si respectiv depozitarii sterilului in halde 

exterioare, asupra calitatii aerului prin poluarea cu pulberi si poluarea fonica. 

3. Industria de extractie a hidrocarburilor din perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, 

Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir si Turburea, prin poluarile accidentale 

datorate spargerilor de colectoare de transport titei, cu afectarea solului si a apelor de suprafata din 

vecinatatea acestora. 

Alte ramuri industriale existente in judetul Gorj, sunt: 

• producerea energiei electrice in hidrocentrale pe raurile: Jiu, Oltet si Motru-Cerna-Tismana; 

• industria materialelor de constructii - ciment, var (Targu Jiu); 

• exploatarea si prelucrarea lemnului (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la 

Targu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Tismana, Pades); 

• fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Targu Jiu); 

• constructii de masini, utilaj minier (Targu Jiu, Rovinari, Motru, Jilt); 

• producerea de sticlarie menaj (Targu Jiu); 

• industrie alimentara (panificatie, bauturi). 

Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul 

poluarii industriale 

In cadrul judetului Gorj, printre activitatile industriale care se supun prevederilor directivei privind 

prevenirea si controlul poluarii industriale (Directiva IPPC ) se numara: 

• 2 instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW (Termocentrala 

Rovinari si Termocentrala Turceni); 

• o instalatie pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a tiglelor, a 

caramizilor, a caramizilor refractare ( S.C. Macofil S.A. Targu Jiu); 

• o instalatie de producere a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de 

productie mai mare de 50t/zi ( S.C. Simcor VAR S.A. Targu Jiu); 

• instalatii chimice destinate fabricarii explozibililor (S.C. UM Sadu – platforma industriala Sadu 

I si Sadu II); 

• 3 instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor cu o capacitate mai mare de 40 000 locuri ( 

S.C. Aviinstant S.A. Targu Jiu, respectiv S.C. Assani IMP-EXP S.R.L. Branesti); 

• o instalatie chimica pentru producerea de substante chimice organice de baza – combustibil 

biodiesel ( S.C. Artego S.A. Targu Jiu); 

• o instalatie pentru cresterea intensiva a porcilor avand o capacitate mai mare de 2000 de locuri 

(S.C. Suinprod S.A. Bumbesti-Jiu ). 

Registrul EPER este un instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a 

agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului si cuprinde datele de emisie 

raportate pe instalatii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor 

activitati ce se regasesc listate in legislatia transpusa a Directivei IPPC, dar si dupa codurile NOSE – P 

asa cum se specifica in OM nr. 1144/2002. 

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a introdus Registrul Poluantilor 

Emisi si Transferati (PRTR), care constituie atat un mijloc de monitorizare, cat si un instrument pentru 

transmiterea catre public a datelor privind emisiile. E-PRTR - ul in sine nu este un instrument de 

reducere a emisiilor, dar prin informatiile furnizate de acesta industria este incurajata sa-si 

imbunatateasca performantele si sa actioneze responsabil. 

Nr 

crt. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

Denumirea si adresa 

sediului 

SC Complexul Energetic 

Turceni SA, oras Turceni, 

str. Uzinei, nr. 1, judetul 

Gorj 

SC Complexul Energetic 

Rovinari SA, oras Rovinari, 

str. Energeticianului, nr. 25, 

judetul Gorj 

SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, 

str. Margaritarului, nr. 14, 

judetul Gorj 

SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, 

str. Margaritarului, nr. 14, 

judetul Gorj 

SC Artego SA, Tg Jiu, str. 

Ciocarlau, nr. 38, judetul 

Gorj 

SC Macofil SA, Tg Jiu, 

Localitatea Componenta 

Barsesti, judetul Gorj 

Compania Nationala 

Romarm SA Bucuresti - 

filiala SC Uzina mecanica 

Sadu SA 

Compania Nationala 

Romarm SA Bucuresti - 

filiala SC Uzina mecanica 

Sadu SA 

SC Assani Imp-Exp SRL, 

Craiova, str. Romania 

Muncitoare, nr. 49, judetul 

Dolj 

10 SC Simcor Var SA Oradea 

11 

12 

SC Suinprod SA, oras 

Bumbesti-Jiu, sat Curtisoara, 

nr. 405, judetul Gorj 

SC UEG SRL, TG Jiu, 

Barsesti, str. Carierei, nr. 41 

Tabel nr. 99– Lista instalatiilor IPPC din judetul Gorj 

Adresa instalatiei 

oras Turceni, str. 

Uzinei, nr. 1, judetul 

Gorj 

oras Rovinari, str. 

Energeticianului, nr. 

25, judetul Gorj 

Tg Jiu - Botorogi, 

Ferma nr. 2 si 

Ferma nr. 3 

Preajba- Ferma nr. 4 

Tg Jiu, str. 

Ciocarlau, nr. 38, 

judetul Gorj 

Tg Jiu, Localitatea 

Componenta 

Barsesti, judetul 

Gorj 

oras Bumbesti-Jiu, 

str. Parangului, nr. 

59, judetul Gorj - 

platforma 

industriala Sadu I 


str. Parangului, nr. 

59, judetul Gorj - 

platforma 

industriala Sadu II 

Comuna Branesti, 

sat Capu-Dealului, 

judetul Gorj 

Tg Jiu, Cartier 

Barsesti, nr. 137B, 

judetul Gorj 


sat Curtisoara, nr. 

405, judetul Gorj 

TG Jiu, Barsesti, str. 

Carierei, nr. 41 

Denumirea/Categoria activitatii 

Instalatii de ardere cu o putere 

termica nominala mai mare de 50 

MW 

Instalatii de ardere cu o putere 

termica nominala mai mare de 50 

MW 

Instalatii pentru cresterea intensiva a 

pasarilor avand o capacitate mai 

mare de 40.000 de locuri 




Instalatii chimice pentru producerea 

de substante chimice organice de 

baza 

Instalatii pentru fabricarea 

produselor din ceramica prin ardere, 

in special a tiglelor, caramizilor, 

caramizilor refractare, dalelor, 

produselor din ceramica sau 

portelan, cu o capacitate de 

productie mai mare de 75 t/zi 

Instalatii chimice destinate fabricarii 

explozibililor - Instalatie de 

preparare trinitrorezorcinat de 

plumb si tetrazen 

Instalatii chimice destinate fabricarii 

explozibililor - Instalatie de 

preparare trinitrorezorcinat de 

plumb si tetrazen, picramat de 

plumb, trinitrorezorcina, azida de 

sodiu, picramat de sodiu 




Instalatii pentru producerea varului 

in cuptoare cu o capacitate de 

productie mai mare de 50 tone/zi 

Instalatii pentru cresterea intensiva 

a porcilor, avand o capacitate mai 

mare de : b) 2.000 de locuri pentru 

porci de productie (cu o greutate ce 

depaseste 30 de Kg) 

Instalatii pentru eliminarea 

deseurilor nepericuloase (>50 t/zi) si 

depozite de deseuri (>10t/zi) 

Nr. autorizatiei 

integrate de 

mediu 

Valabilitate 

11/05.07.2006 01/01/13 

12/19.07.2006 12/31/17 

18/19.09.2006 09/10/16 

19/11.09.2006 09/10/16 

41/20.08.2007 

32/14.05.2007 06/30/10 

47/30.10.2007 10/29/17 

48/30.10.2007 10/29/17 

39/03.07.2007 01/01/12 

31/07.05.2007, 

revizuita la data 

de 20.11.2008 

10/30/17 

45/26.10.2007 12/31/14 

52/11.03.2009 10/03/19 


110


Conform APM Gorj, pentru anul 2006, asa cum ilustreaza centralizatorul emisiilor pe surse la Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitor sunt combustibilii fosili 

nivel judetean, in aer un numar restrans de poluanti au depasit valorile de prag cum ar fi: CO 2 , CO, (carbune, petrol, gaze naturale). In judetul Gorj se produce energie in doua termocentrale, Turceni cu 

NO x , SO x , NH 3 si PM 10 . 

o putere instalata de 2310 MW si Rovinari cu o putere instalata de 1320 MW. 

Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale 

• Instalatiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 

sunt autorizate de autoritatile regionale de protectia mediului, impunandu-se odata cu emiterea 

actelor de reglementare si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca. Astfel, 

instalatiile neconforme pentru care s-a obtinut perioada de tranzitie si anume S.C. Complex 

Energetic Rovinari - Termocentrala Rovinari, S.C. Complex Energetic Turceni - 

Termocentrala Turceni, respectiv S.C. Macofil S.A. Targu Jiu sunt autorizate cu Plan de 

masuri si actiuni. 

• Termenele si modalitatile de realizare ale masurilor din Planul de actiuni, precum si realizarea 

conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu sunt verificate periodic prin controlul 

conformarii de catre ARPM, APM si GNM. In acest sens sunt verificate urmatoarele aspecte: 

• aplicarea masurilor care asigura conformarea conditiilor de operare cu cerintele 

autorizatiilor integrate de mediu emise, inclusiv a masurilor de minimizare a producerii 

de deseuri si de utilizare eficienta a energiei; 

• stadiul realizarii la termenele prevazute a masurilor de conformare, respectiv realizarea 

masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii 

industriale; 

• modul de implementare a sistemului de management al deseurilor; 

• modul de functionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanti in mediu; 

• masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra a 

mediului si limitarea consecintelor acestora. 

• Actiunile de verificare vizeaza de asemenea conformarea cu prevederile Directivei 

2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari 

de ardere. 

A.3.10.3 Energia 

Impactul sectorului energetic asupra mediului 

Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati: extractia si prepararea carbunelui, extractia 

petrolului si gazelor naturale, extractia si prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a 

titeiului, productia, transportul si distributia de energie electrica si termica, gaze si apa calda. 

Sectorul producerii energiei prin arderea combustibililor fosili reprezinta activitatea cu ponderea 

cea mai insemnata in tabloul general al marilor poluatori ai mediului, fie ca este vorba de poluarea 

atmosferica, prin eliberarea de volume mari de gaze cu efect de sera si acidifiante, pulberi, fie ca este 

vorba de cantitati mari de deseuri rezultate (zgura si cenusa) sau de depozitele de zgura si cenusa care 

ocupa suprafete insemnate de teren. 

In anul 2004 au luat fiinta cele 2 complexuri energetice, Turceni si Rovinari, care concentreaza 

alaturi de termocentrale si exploatarile miniere aferente. Conform datelor transmise de operatorii 

economici, volumul energiei produse in cele doua termocentrale, in anul 2009 este mai mic cu circa 

13,8% comparativ cu anul 2008 dar in anul 2008, era mai mare cu circa 8 %, comparativ cu anul 2007. 

S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. 

In cursul anilor 2007, 2008 si 2009 au functionat 5 blocuri energetice (1, 3, 4 ,5, 7). Au fost 

executate sau se aflau in curs de realizare urmatoarele lucrari de investitii: 

• CTE Turceni - etapa II; 

• Evacuare zgura si cenusa depozitul nr. 2 – celula 4; 

• Amenajare rau Jiu si CHE; 

• Acoperire estacada de carbune nr. 2; 

• Suprainaltare depozit de zgura si cenusa Valea Ceplea; 

• Solutii de evacuare a zgurii si cenusii in slam dens; 

• Redare terenuri in circuit economic, la EMC Jilt. 

De asemenea, au fost executate numeroase lucrari de reparatii. Din buletinele de analiza emise de 

A.P.M. Gorj pentru imisiile de pulberi sedimentabile pentru perioada 1997 – 2009, se constata o 

imbunatatire a calitatii aerului, valoarea medie a indicatorului pulberi sedimentabile situandu-se 

constant sub CMA impusa prin STAS 12574/1987. 

Rezultatele automonitorizarii, dar si rezultatele obtinute de laboratoarele A.P.M. Gorj si S.G.A. 

Gorj atesta incadrarea in limitele impuse prin NTPA - 001/2002, la toti indicatorii de calitate ai apei 

uzate tehnologice si menajere evacuate in Raul Jiu. 

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. 

In cursul anului 2009 au functionat 3 blocuri energetice (3, 4, 5,). S-au derulat urmatoarele 

lucrari de investitii: 

• extindere, unificare si suprainaltare depozite Cicani si Beterega; 

• SF – Depozit nou de zgura si cenusa Garla; 

• SF – Instalatie de desulfurare gaze de ardere blocuri energetice 3, 4, 5 ,6; 

• SF + taxe-Modernizare electrofiltru, STC, instalatii electrice si de automatizare aferente bloc 6; 

• Redare terenuri in circuit economic, stramutari, alimentari cu apa la EMC Rovinari. 

De asemenea, au fost realizate si numeroase lucrari de reparatii. Ca urmare a lucrarilor de 

modernizare si a reparatiilor efectuate, emisiile de pulberi in atmosfera au scazut, concentratia gazelor 

de ardere (conform rezultatelor automonitorizarii) situandu-se pentru toate cazanele sub valorile de 

proiect. In ceea ce priveste emisiile anuale de poluanti in atmosfera, cele doua termocentrale au emis: 

- in anul 2007: 

• 230 409,2 t SO 2 ; 

• 31 059,2 t NO x ; 

• 13 460 621 t CO 2 ; 

• 5 722,52 t pulberi. 


111


- in anul 2008: 

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, populatia si serviciile publice. La nivelul 

• 217 056 t SO 2 ; 

judetului Gorj industria detine ponderea cea mai importanta din totalul energiei electrice consumate, 

• 33 457 t NO x ; 

aproximativ 84 %. 

• 13 996 040 t CO 2 ; 

Conform datelor furnizate de catre CEZ Vanzare S.A., consumul de energie electrica in anul 2009, 

• 5 158 t pulberi. 

in judetul Gorj a fost de circa 200 GWh pentru agentii economici iar pentru consumatori casnici de 

- in anul 2009: 

circa 150 GWh. Nu se detin date in ceea ce priveste consumul total si consumul serviciilor publice, la 

• 168 785 t SO 2 ; 

nivelul anului 2009. Comparativ cu anul 2007, in anul 2008 se remarca o crestere a consumului de 

• 27 067 t NO x ; 

energie la nivelul judetului Gorj cu circa 8,13%. Consumul de energie electrica (KWh)/locuitor in 

• 11 667 330 t CO 2 ; 

perioada 1999 – 2009 se prezinta astfel: 

• 3 687 t pulberi. 

Tabel nr. 100- Consumul de energie electrica (KWh)/locuitor in perioada 1999 – 2009 

Comparativ cu anul 2008 se observa o scadere a cantitatilor emise pentru toti indicatorii. Cantitatea 

de zgura si cenusa rezultata din activitatea celor doua termocentrale in anul 2009 este de circa 3084,5 

mii tone, iar suprafata ocupata de depozite este de circa 534 ha. 

Hidrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii, calitatea apei (prin 

concentrarea in saruri). Constructia unei hidrocentrale necesita eliberarea unei suprafete mari de teren, 

defrisari masive, deplasarea populatiei spre alte zone. Datorita excesului de umiditate atmosferica in zona 

se produc perturbatii climatice: scaderea temperaturii medii, ceata. 

Lacurile de acumulare creeaza presiuni mari in straturi, si totodata acestea preiau volumul mare de 

apa in caz de viituri, evitand producerea inundatiilor. Comparativ cu sectorul producerii de energie 

prin arderea combustibililor fosili, producerea de energie in hidrocentrale are un impact redus asupra 

mediului, aducand in plus o serie de beneficii, care constau in principal din: 

• asigurarea de debite suplimentare pentru alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor industriale 

si economice; 

• servicii de gospodarirea apelor prin apararea impotriva inundatiilor a localitatilor, obiectivelor 

economice si cailor de comunicatii; 

• contribuie la depoluarea apelor prin decantarea si sedimentarea suspensiilor transportate de rauri, 

posibilitatea de retinere a anumitor deseuri, produse petroliere, etc. 

Sucursala Hidrocentrale Targu Jiu are in exploatare 6 hidrocentrale si o micro-hidrocentrala, 

prin intermediul carora prelucreaza potentialul energetic al apelor din cadrul bazinelor hidrografice 

Cerna, Motru, Tismana, Bistrita si Jiu, iar in constructie inca 3 hidrocentrale pe cursul raului Jiu, toate 

amplasate din punct de vedere administrativ, pe teritoriul judetului Gorj. 

Deseurile depozitate de catre localnici, turisti sau agenti economici in albiile raurilor sau in zonele 

adiacente amenajarilor sunt antrenate in acumulari sau canale, avand drept urmari: scaderea calitatii 

apei, infundarea gratarelor prizelor si contracanalelor, degradarea peisajului etc. Si in anii 2008 

respectiv 2009 au continuat lucrarile de curatire a luciului apei din acumulari, in special in vecinatatea 

prizelor si a zonei de la coada lacurilor. 

Consumul brut de energie 

Consumul de energie primara se poate imparti in doua categorii importante si anume: 

• energie electrica; 

• energie termica. 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Consum 

(KWh)/locuitor 

307,5 244,5 267,2 252,2 284,3 266,8 296,2 318,1 269,9 372,9 396,7 

Consumul brut de energie la nivelul judetului Gorj (2007-2009) este prezentat in tabelul nr. 101.: 

Anul 

2007 

Tabel nr. 101- Consumul brut de energie la nivelul judetului Gorj (2007-2009) 

Carbune (lignit) Pacura Gaze naturale 

17316 mii tone din care 17189 

mii tone - consum termocentrale 

6787 tone 330 298 mii Nmc din care 127359 mii 

Nmc - consum termocentrale 

2008 18 037 mii tone 6 053 tone 302 327 mii Nmc 

2009 15 227 mii tone 5 143 tone 268 121 mii Nmc 

Productia de energie termica 

In tabelul de mai sus este prezentata cantitatea de energie termica produsa de CET – uri, la nivelul 

judetului Gorj, in perioada 1999-2009. 

Tabel nr. 102- Cantitatea de energie termica (Gcal) produsa in perioada 1999 – 2009 in judetul Gorj 

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

SC UATAA 

SA Motru 

83868 87242 87356 79642 81438 79209 84031 80631 77340 76198 83991 

CE Rovinari 11125 6672 7978 6397 3723 3172 3241 1666 255 211 211 

Total 94993 93914 95334 86039 85161 82381 87272 82297 77595 76409 84202 

In ceea ce priveste distributia energiei termice, si pentru judetul Gorj tendinta generala a ultimilor 

ani a fost renuntarea la sistemul centralizat de distributie in favoarea sistemelor de incalzire 

descentralizate, fapt care se poate sustine prin scaderea numarului de localitati in care mai 

functioneaza sisteme de distributie centralizata a energiei, reducerea volumului de energie termica 

distribuita (figura nr. 101) si prin cresterea volumului de gaz distribuit pentru uz casnic in detrimentul 

volumului de gaz distribuit pentru consum energetic. 

Productia de energie electrica 

Se constata ca productia de energie electrica in judetul Gorj a inregistrat o scadere comparativ cu 

anul 2008; scaderea inregistrata in anul 2009, la total energie electrica este de 13 %. In cazul energiei 


112


electrice generate de termocentrale scaderea este de 13,7 %, in timp ce in cazul energiei electrice mai mare al surselor de energie nucleara si regenerabila. Alte presiuni asupra mediului datorate producerii 

generate in hidrocentrale s-a inregistrat o crestere de 14%. 

si consumului de energie includ deseurile rezultate (miniere, zguri si cenusi, nucleare) si scoaterea din 

Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Gorj, generarea de energie si circuitul economic a unor suprafete intinse de teren. 

incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 – 2008, se prezinta astfel: 

Impactul extractiei de titei si gaze naturale asupra mediului 

Tabel nr. 103- Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 – 

2008 in judetul Gorj 

Judet 

Gorj 

Anul 

Localitati in care 

se distribuie 

energie termica 

(nr.) 

Localitati in care 

se distribuie gaze 

Volumul gazelor naturale distribuite 

(mii mc) 

naturale (nr.) Total Din care pentru uz 

casnic 

2002 8 17 119 713 54 898 

2003 8 18 121 634 43 369 

2004 7 19 116 804 50 113 

2005 5 21 150 499 48 360 

2006 1 24 149 092 44 593 

2007 3 25 132 894 40 055 

2008 2 25 104 474 43 399 

Impactul consumului de energie asupra mediului 

Productia si consumul de energie determina contributii la schimbarile climatice, deteriorarea 

ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit si producerea de efecte adverse asupra sanatatii 

umane. Eficienta energetica reprezinta o conditie esentiala pentru o dezvoltare durabila. 

Competitivitatea unei economii se bazeaza si pe consumul eficient de resurse energetice si de energie. 

In acest context, trebuie sa se acorde o importanta speciala utilizarii eficiente a energiei. 

Consumul de energie presupune generare de energie, domeniu care constituie o sursa majora de 

poluare atmosferica. Principalii poluanti emisi de sursele de ardere pot fi: 

• pulberi (cenusa zburatoare, particule de carbune, zgura, funingine etc.); 

• oxizi de sulf (SO 2 si SO 3 ); 

• oxizi de azot (NO si NO 2 ); 

• oxizi de carbon; 

• gudroane; 

• hidrocarburi; 

• acizi organici etc. 

In cadrul UE emisiile din domeniul producerii energiei contribuie cu o proportie de peste 90 % din 

totalul emisiilor de bioxid de sulf, la aproape totalitatea emisiilor de oxizi de azot, la aproape jumatate 

din emisiile de compusi organici volatili fara metan si la aproximativ 85 % la particule. Masurile luate 

pentru reducerea poluarii atmosferice din sectorul energetic au dus la scaderea emisiilor de bioxid de 

sulf si oxizi de azot. 

O contributie importanta a avut-o trecerea de la utilizarea carbunelui la utilizarea gazului natural, 

cresterea eficientei producerii de electricitate cu ajutorul combustibililor fosili, precum si procentul tot 

Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin hidrocarburile gazoase si 

lichide “pierdute” in timpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului si produselor petroliere. 

Actiunile cu impact negativ major asupra mediului sunt induse de catre principalele instalatii din fluxul de 

exploatare, respectiv de sondele de titei si parcurile de separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este 

solul, acesta fiind supus contaminarii in special cu apa de zacamant. 

Principalele surse generatoare de poluanti atmosferici existente in cadrul obiectivelor petroliere sunt: 

• cazanele de abur de la parcurile de separatoare; 

• gazomotocompresoarele; 

• rezervoarele de stocare a titeiului. 

S.C. OMV PETROM SA – Grup de Zacaminte Ticleni 

Activitate desfasurata: extractie titei si gaze, degazolinare gaze bogate. In ultimii ani, datorita 

investitiilor de mediu realizate si a masurilor luate in cazul producerii unor accidente (avarii 

colectoare, linii de amestec, pierderi de produse petroliere si apa de zacamant de la sondele in 

pompaj), impactul produs asupra componentelor de mediu a fost mult diminuat, acesta materializanduse 

in principal prin: 

• micsorarea suprafetelor de teren afectate de produse petroliere (acestea limitandu-se la perimetrele 

autorizate); 

• scaderea continutului in cloruri si produse petroliere in apele de suprafata din zona de activitate a 

schelei. 

Prin realizarea parcurilor modernizate in sistem inchis au scazut emisiile de compusi organici 

volatili in atmosfera. In vederea reducerii riscului poluarii cu apa de zacamant a terenurilor si a 

cursurilor de apa, permanent se are in vedere convertirea de noi sonde in procesul de injectie, in 

prezent capacitatea de injectie fiind asigurata, in plus fiind creata rezerva de injectie. Problemele 

majore cu care se confrunta in prezent schela sunt: 

• necesitatea cuponarii tronsoanelor de colectoare cu grad inaintat de coroziune; 

• datorita inchiderii batalului de slam la data de 31.12.2006, au aparut cantitati importante de slam 

pentru care s-au gasit solutii de procesare cu instalatii mobile de tratare slam, in prezent fiind 

finalizate lucrarile de realizare ale depozitului de stocare temporara a slamului si este in faza de 

negociere cu proprietarii de terenuri realizarea sitului de bio-remediere pe structura Ticleni. 

In cazul producerii de poluari accidentale din cauza avariilor la colectoarele de transport titei si apa 

de zacamant se intervine rapid pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu, in acest sens 

existand depozite special amenajate cu materiale absorbante. Investitiile in curs de derulare (la nivelul 

anului 2008): 

• realizarea unei statii de captare a scaparilor accidentale de titei pe paraul Cioiana; 

• realizarea de careuri ecologice la sondele cu poluare in careu; 

• modernizarea parcurilor 9 si 12 Ticleni. 


113


S.C. OMV PETROM SA – Grup de Zacaminte Bradesti 

• eliminarea se face foarte aproape de sol, ceea ce duce la realizarea unei concentratii ridicate la 

Sectia Bulbuceni 

inaltimi foarte mici, chiar si pentru gazele cu densitate mica si putere mare de difuziune in 

atmosfera; 

• emisiile se fac pe toata suprafata localitatii, diferentele de concentratie depinzand de 

intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie a strazii (strazi tip canion). 

Problemele cele mai grave erau create in anii anteriori de evacuarile masive de apa reziduala (de 

zacamant) in receptorii naturali din zona de activitate (schela nefiind dotata cu o statie de injectie), 

precum si de refularile care afectau terenurile limitrofe, cosurile nefiind dotate cu separatoare 

orizontale de lichide. In ultima perioada, impactul produs asupra componentelor de mediu a fost mult 

diminuat, datorita investitiilor realizate, cat si a lucrarilor executate cu forte proprii. Astfel, au fost 

realizate urmatoarele lucrari: 

• au fost modernizate parcurile de extractie gaze; 

• s-a marit capacitatea de injectie prin punerea in functiune a patru sonde de injectie, anterior 

fiind functionala una singura; 

• s-a marit capacitatea de stocare a apei de zacamant, prin montarea la fiecare parc a unei habe 

de 70 mc; 

• au fost eliminate complet pierderile de apa de zacamant din afara perimetrelor parcurilor; 

• s-au montat la toate parcurile separatoare orizontale de lichide pe iesirea generala din parc 

(acestea conducand la diminuarea considerabila a frecventei avariilor) si SOL-uri pe linia 

cosurilor de refulare. 

Sectiile Slavuta si Turburea 

Problemele majore de mediu erau create in anii anteriori de refularile de lichide (titei si apa de 

zacamant), acestea afectand terenurile limitrofe din zona cosurilor de refulare, de exploatarea 

necorespunzatoare a echipamentelor de suprafata, cat si de exploatarea titeiului si gazelor sulfuroase in 

sistem deschis. 

In prezent, prin montarea de SOL-uri pe linia cosurilor de refulare, impactul produs asupra solului 

a fost mult diminuat. Prin realizarea investitiei “Modernizare Parc 3 Turburea“ emisiile de hidrogen 

sulfurat in atmosfera au fost mult reduse. Avand in vedere distanta foarte mare pe care se pompeaza 

titeiul de pe structura Turburea, s-a impus studierea posibilitatii de injectare locala a apelor de 

zacamant de pe aceasta structura. 

A.3.10.4 Transporturile 

Impactul transporturilor asupra mediului 

Intensificarea traficului rutier, aerian si naval, cresterea numerica a parcului de vehicule, cat si 

dezvoltarea retelei de transport constituie cai de poluare a mediului, respectiv de afectare a starii de 

sanatate a populatiei. 

Traficul rutier afecteaza mediul in principal prin eliminarea de noxe si prin cresterea numarului de 

vehicule. Creste cantitatea de poluanti emisi in atmosfera atat din arderea carburantilor cat si din 

antrenarea particulelor in timpul circulatiei. 

Cresterea continua a volumului transporturilor conduce la o presiune din ce in ce mai mare asupra 

mediului, in special in legatura cu modificarile de clima si pierderea biodiversitatii. Eforturile actuale 

de contracarare a acestor tendinte contribuie, in cel mai bun caz, doar la incetinirea ratei acestei 

cresteri. Emisiile de poluanti in atmosfera rezultati din traficul rutier au doua particularitati: 

Cele mai severe efecte legate de poluarea atmosferica produsa de traficul rutier sunt localizabile in 

zonele urbane. In aceste arealuri, densitatea de trafic atinge nivelurile maxime, iar concentratiile 

atmosferice ale gazelor de evacuare ale autovehiculelor sunt adesea cu cateva ordine de marime mai 

mari fata de zonele rurale. Zonele urbane nu pot fi in mod evident considerate entitati omogene; in 

mod pregnant, cele mai ridicate niveluri de poluare se inregistreaza pe strazile tip "canion" (canioane 

stradale), in care dilutia gazelor de esapament este substantial limitata de prezenta cladirilor inalte 

flancand artere rutiere relativ inguste. 

Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera rezultate din traficul rutier este necesara 

dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin imbunatatiri ale tehnologiilor de fabricatie 

a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scazut de plumb, fluidizarea traficului in zonele 

aglomerate din interiorul oraselor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu 

sensuri unice). 

Traficul rutier influenteaza in mod negativ mediul prin: poluarea fonica si chimica, aglomerari si 

blocari ale circulatiei pietonale. De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e 

posibil) a transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atat pe termen 

scurt, cat si pe termen mediu. 

In ceea ce priveste latura pozitiva, inovatiile tehnologice asigura reducerea gradului de poluare a 

aerului cauzata de transportul rutier, in ciuda cresterii volumului traficului. Dar chiar si in aceste 

conditii, sunt necesare masuri suplimentare de solutionare a problemei poluarii atmosferei urbane. 

Indiferent de tipul de motor, autovehiculele polueaza atmosfera cu: CO, NOx, hidrocarburi nearse 

(HC), SO 2 , aldehide, plumb, CO 2 , funingine etc. 

Tabel nr. 104- Emisiile de poluanti rezultati din transporturi in perioada 1999-2009, la nivelul judetului 

Gorj 

Judet Anul 

Emisii din transport 

SO 2 (t) NO x (t) NMVOC (t) CO (t) CO 2 (t) N 2 O (t) CH 4 (t) Pb (kg) 

1999 103 856 1216 9278 104820 3,3 19,5 178 

2000 119 873 1294 9335 105518 3,4 20,2 173 

2001 114 873 1294 9335 108516 3,4 20,2 171 

2002 125 901 1300 9358 107610 3,5 20,37 168 

2003 156 1278 1314 10269 151434 5,57 23,2 165 

Gorj 2004 156 1483 1365 10070 151430 5,08 25,2 162 

2005 175 1666 1591 11524 173050 5,8 29 144 

2006 176 1585 1377 11527 176482 6,19 25,5 101 

2007* 3 1915 1038 5143 142294 13 46 101 

2008* 4 2026 1116 5444 173267 16 49 113 

2009* 5 2071 1141 5512 192604 17 50 0,126 

* Date estimate din rularea programului COPERT III (continutul de sulf din combustibil recomandat de ANPM este mult 

mai mic decat cel folosit in anii anteriori) 


114


Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi 

Tabel nr. 106- Numarul de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 – 2008 in judetul Gorj 

Datele privind traficul mediu zilnic anual pe drumurile nationale care traverseaza judetul Gorj, 

furnizate de catre Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu indica o evolutie ascendenta a volumului de 

trafic. In cursul anului 2006, Registrul Auto Roman reprezentanta Gorj impreuna cu Politia Rutiera au 

efectuat verificari in trafic privind emisiile de noxe de la autovehicule rutiere in 130 de zile. Au fost 

verificate 752 autovehicule, dintre acestea 106 avand valori ale emisiilor de noxe peste limitele 

admise. De asemenea, au fost verificate prin statiile ITP existente in judet, 25 489 autovehicule din 

care 3 625 au fost neconforme. 

In perioada 16-22 septembrie 2009, cu ocazia „Saptamanii Europene a Mobilitatii”, la nivelul 

judetului s-au desfasurat, la initiativa APM Gorj, o serie de actiuni avand drept scop reducerea 

emisiilor din traficul rutier: 

• mars cu bicicletele la care au participat angajatii APM Gorj, reprezentanti ai institutiilor 

publice locale, elevi, profesori, studenti, ONG-uri etc.; 

• conferinte de presa avand ca subiect stratul de ozon si incalzirea globala; 

• actiuni de educatie ecologica in institutiile de invatamant din judetul Gorj; 

• realizarea si impartirea de materiale informative pentru constientizarea cetatenilor; 

• renuntarea la autoturismele personale si utilizarea transportului in comun de catre angajatii 

APM Gorj; 

• mediatizarea evenimentului si efectelor emisiilor din transporturi asupra sanatatii populatiei 

prin emisiuni/stiri/interviuri radio/TV, comunicate si informari de presa. 

Situatia parcului auto 

Conform datelor primite de la Directia Judeteana de Statistica Gorj, numarul de vehicule inscrise 

in circulatie in anul 2007 se prezinta in tabelul de mai jos: 

Anul 

Tabel nr. 105- Numarul de vehicule inscrise in circulatie in anul 2007 in judetul Gorj 

Autoturisme 

(inclusiv 

taxiuri) 

Motociclete 

si motorete 

Autobuze 

Microbuze 

Vehicule 

pentru 

transport 

calatori 

Vehicule 

pentru 

transport 

marfuri 

Alte 

vehicule 

Numar total 

autovehicule 

1 2 3 4 5 6 7 8 

2007 

53098 445 415 248 54206 7269 6633 68108 

Nota: Numarul total de vehicule pentru transport calatori rezulta prin insumarea numarului de: autoturisme (inclusiv 

taxiuri), motociclete, motorete, autobuze si microbuze (5=1+2+3+4). Numarul total de autovehicule rezulta prin insumarea 

numarului de: vehicule pentru transport calatori, vehicule pentru transport marfuri si alte vehicule (8=5+6+7). 

Pentru anii 2008 si 2009 nu se detin date referitoare la situatia exacta a vehiculelor inscrise in 

circulatie. Conform datelor primite de catre APM Gorj de la Directia Judeteana de Statistica Gorj, 

M.I.R.A. - Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor si Registrul Auto 

Roman, evolutia numarului de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 – 2008 se prezinta in 

tabelul nr. 106: 

Judetul 

Gorj 

Anul 

Autoturisme 

Vehicule pentru 

transport 

marfuri 

Vehicule pentru 

transport calatori 

Alte vehicule 

Numar total 

autovehicule 

2002 53617 10585 54560 13333 78478 

2003 56503 11051 57470 15367 83888 

2004 58683 11329 59694 14591 85614 

2005 61858 11806 62892 15049 89747 

2006 66286 12234 67348 15428 95010 

2007* 53098 7269 54206 6633 68108 

2008** 51893 - - - 65313 

2009** 56250 - - - 68043 

* Date furnizate de M.I.R.A. - Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor 

** Date furnizate de Registrul Auto Roman 

Nota: Numarul total autovehicule rezulta prin insumarea numarului de vehicule pentru transport calatori (numarul de 

autoturisme este inclus in acesta), vehicule pentru transport marfuri si alte vehicule. Din figura nr. 8.4.2. se observa o 

tendinta descendenta in anii 2007 si 2008, fata de anii precedenti, dar in anul 2009 se observa o crestere usoara. 

Conform informatiilor I.N.S., pentru anii 1999-2001, datele privind parcul auto nu sunt 

disponibile, intrucat in anul 2002 au fost radiate un numar mare de vehicule ca urmare a modificarii 

legislatiei privind radierea vehiculelor si a verificarii detinatorilor de mari parcuri de vehicule 

inmatriculate inainte de 1989, care nu mai existau in fapt. Ca urmare, datele pentru cei 3 ani (1999- 

2001) nu sunt comparabile cu datele pe anii urmatori. Pentru ca datele sa fie comparabile, I.N.S. a 

solicitat ca M.I.- D.G.E.I.P. sa faca revizuirea datelor pentru perioada 1990-2001. 

A.3.10.5 Turismul 

Potentialul turistic al judetului Gorj 

Turismul de masa ramane forma de turism predominata dar si alte tipuri de activitati legate de 

cultura, mediu, afaceri, educatie, sanatate, religie au aparut in ultima vreme. Aceste forme de turism 

reflecta, printre altele, preferintele pentru calitatea mediului si o forma de recreere mult mai energica si 

participativa. Schiul, drumetia, ciclismul, canioningul etc. sunt de asemenea activitati cu o mare 

raspundere fata de degradarea mediului, datorita faptului ca practicantii lor sunt adesea dispersati in 

areale fara o infrastructura adecvata sau fara o capacitate de a administra activitatile turistice. 

Turismul Montan 

Zona montana din judetul Gorj cuprinde de la Est la Vest trei lanturi muntoase principale: lantul 

Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din zona Olteniei – Parangu Mare (2519 m); acest masiv 

totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi de peste 2000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare; lantul 

Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1946 m), Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf - Varful 

Gugu (2291 m). 

In judetul Gorj exista mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de 

lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile 

Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone 


115


speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2 000 de pesteri – stravechi Novaci – Urcatul oilor la Munte si Festivalul cantecului si portului ciobanesc si Baia de 

doua amenajate pentru vizitare cu cai de acces si electrificare, 1 zona de practicare a canyoningului Fier – Coboratul oilor de la munte. Acestea constituie si un bun prilej pentru producatorii autohtoni de 

turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o statiune de schi (Ranca), precum si zone produse traditionale sa-si prezinte si comercializeze produsele de ceramica (cele mai renumite centre 

pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Galesoaia, Vartop, Glogova si Stefanesti), impletituri (Tismana si Runcu), lemn prelucrat (Musetesti, 

Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate. Lelesti, Arcani, Pades, Polovragi), branzeturi (Novaci, Polovragi, Arcani, Baia de Fier, Balesti, 

Zona Ranca detine unul dintre cele mai mari domenii schiabile din Romania. 

Ciuperceni, Crasna) etc. 

Turismul balnear 

In judetul Gorj exista mai multe zone bogate in ape minerale, dar folosite si introduse in circuitul 

turistic sunt doar cele de la Sacelu, statiune balneoclimaterica care pe langa efectele terapeutice 

deosebite, are avantajul de a fi situata in apropierea unor obiective turistice si naturale de un deosebit 

interes. 

Turismul rural, agroturismul 

Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de 

buna calitate si pe minunate traditii folclorice. Desi aceste forme de turism sunt inca la inceput, exista 

in regiune case si pensiuni care s-au adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism in localitatile 

Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Arcani, Pestisani, Tismana, Pades, pastravul afumat de 

Tismana, branzeturile de Novaci, vinul de piatra din Runcu, tuica de Baia, balmosul de Ranca, fiind 

renumite si constituind elemente apreciate de turisti. 

Turismul istoric, ecumenic si cultural 

Judetul Gorjul este si un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase din 

partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care 

atrag un numar important de turisti: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna, Visina, Stramba, Targu 

Carbunesti. Schiturile manastiresti Locurele, Cioclovina de Jos si Cioclovina de Sus, Dealu Mare, 

bisericile de lemn sau de zidarie reprezinta o alta interesanta mostenire din timpurile medievale, cele 

mai renumite fiind Biserica Baia de Fier, Biserica Sf. Nicolae Telesti, Biserica de lemn Francesti, 

Biserica de lemn Rovinari etc. 

De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand 

originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari 

pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste "cule" si-au pierdut 

destinatia defensiva si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa 

proprietarilor de pamant. Cele mai renumite cule din Gorj sunt cula Cornoiu – Curtisoara, cula Siacu – 

Slivilesti si cula Groserea – Aninoasa. 

De remarcat este Muzeul arhitecturii populare de la Curtisoara, ce cuprinde cele mai reprezentative 

gospodarii taranesti ale judetului. Principalul punct de atractie in municipiul Targu Jiu este Complexul 

sculptural in aer liber al lui Constantin Brancusi, ce cuprinde tripticul: Poarta Sarutului, Masa Tacerii, 

Coloana Infinitului, precum si multitudinea de sculpturi pe care discipolii sai le creeaza in fiecare an si 

care se gasesc amplasate in intreg orasul si in expozitia de langa casa memoriala de la Hobita. 

Un alt element de atractie il constituie sarbatorile si targurile populare organizate cu prilejul unor 

sarbatori religioase (15 august – Sfanta Maria impreuna cu Festivalul portului si cantecului popular 

Tismana, 20 iulie – Sfantul Ilie, Polovragi, 6 august Lainici, Godinesti) sau cu ocazia unor obieciuri 

Turismul activ 

Cuprinde nenumarate posibilitati de practicare a activitatilor sportive de agrement turistic intr-un 

cadru natural deosebit de generos. Astfel, in perimetre special amenajate, in intreaga zona montana si 

submontana a judetului, se pot practica, la orice nivel de pregatire, indiferent de varsta, o multitudine 

de activitati ca: alpinism, escalada, drumetie, cicloturism, mountainbike, zbor cu parapanta, rafting, 

scufundari in ape libere, caiac, speologie in pesteri si avene, schi alpin, schi randonne, 4x4, enduro etc. 

Masivul Parang: 

• Baia de Fier - Polovragi: alpinism, escalada, speologie, canyoning, mountainbike, 4x4 si 

enduro, drumetie, cicloturism; 

• Novaci - Ranca: schi (alpin, fond, randonee), drumetie si turism montan, zbor cu parapanta si 

deltaplanul, 4x4 si enduro. 

Masivul Valcan: 

• Bumbesti Jiu – Lainici: speologie, drumetie si turism montan, mountaibike, 4x4 si enduro, 

rafting, scufundari; 

• Runcu – Cheile Sohodolului: alpinism si escalada, speologie - pesteri si avene, canyoning - 

canioane si cascade, 4x4 si enduro, mountainbike si cicloturism, drumetie; 

• Pestisani: drumetie si turism montan, 4x4, enduro, scufundari, speologie; 

• Tismana: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro. 

Masivul Mehedinti – Godeanu: 

• Pades: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro, scufundari, zbor cu parapanta si 

deltaplanul. 

Toate aceste activitati turistic-sportive, unele unice in Romania (rafting, canyoning - cascade, 

speologie – avene) sunt introduse in ofertele principalilor touropertori din Romania. 

Vanatoarea si pescuitul 

Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o alta posibilitate de valorificare a resurselor 

regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile din zona montana la urs, cerb, mistret, capra neagra, 

caprior, in padurile din zona de deal si ses la mistret, caprior, iepure, vulpe, fazan sau in zonele umede 

din apropierea acumularilor de apa la rata salbatica, lisita etc. 

Pescuitul sportiv si de agrement se poate practica pe raurile de munte si lacurile glaciare la pastrav 

si lostrita sau pe raurile si lacurile din zona de deal si campie la clean, somn, crap, caras etc. 

Organizatorii acestor activitati, Romsilva, pentru zona montana si AGVPS pentru zona de deal si 

campie au creat amenajarile necesare pentru vanatoare, standuri, foisoare, locuri de panda, precum si 

o frumoasa retea de cabane de vanatoare. 


116


considera ca a avut loc o catastrofa naturala. Se constata ca, in ceea ce priveste natura, omul ia in 

Impactul turismului asupra mediului 

considerare mai des dimensiunea catastrofica a unor astfel de evenimente: 

Experienta turistica a demonstrat, de-a lungul timpului, ca indiferent de forma de turism practicata, 

a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui 

in general rezulta o serie de forme de impact la nivelul mediului natural. Turismul este un important 

numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta 

consumator de spatiu si resurse naturale si antropice, un generator de schimbari la nivelul mediul 

categorie sunt cuprinse eruptiile vulcanice (elimina gaze, vapori, particule solide care sunt 

inconjurator, determinand mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului 

transportate pe mari distante de catre curentii de aer) si cutremurele de pamant (care duc la 

vazut ca si cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaza deoarece se urmareste ca 

deteriorarea sau distrugerea cladirilor, a instalatiilor si a cailor de comunicatie, cu implicatii directe 

expansiunea turismului sa pastreze echilibrul ecologic, sa evite suprasolicitarea resurselor, poluarea si 

asupra raspandirii accidentale de substante periculoase pe diverse cai si in diferite medii), 

orice alte efecte negative asupra mediului. 

alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile 

Turismul necontrolat cauzeaza distrugeri ale solului si vegetatiei are ca efect perturbarea faunei si si epizootiile; 

nu de multe ori duce la declansari de incendii. De cele mai multe ori turistii polueaza apa si solul prin b) evenimentele cu urmari deosebit de grave asupra mediului inconjurator, provocate de accidente. 

deversarea unor substante sau depozitarea necontrolata a deseurilor. «Sezonul de turism» in timp si In aceasta categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avariile la 

spatiu, constituie un factor de poluare fizica de mare insemnatate. Efectele poluante ale constructii hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziile, accidentele 

supraaglomerarii pot fi datorate, fie consumatorilor de turism (degradarea peisajului prin agasarea majore pe caile de comunicatii, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, 

naturii, fenomen inflationist al preturilor), fie prestatorilor (servicii de proasta calitate). 

caderile de obiecte cosmice, accidentele majore si avariile mari la retelele de instalatii si 

telecomunicatii; 

Tendinte de dezvoltare a turismului. Obiective si masuri 

c) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, care este cu atat mai intensa, cu cat solul este mai 

Zonele care cunosc cea mai mare dezvoltare in turism sunt statiunea Ranca, zona Polovragi, 

lipsit de vegetatie, in panta sau aflat intr-o zona cu retea hidrografica bogata; 

Tismana si Baia de Fier, zone situate in regiunea montana. 

d) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii lor o serie de substante gazoase 

A.3.10.6 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu 

poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care influenteaza negativ sanatatea 

omului si a animalelor. 

Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii in momentul in care s-a adancit tot 

mai mult contradictia dintre om si natura, devenind in zilele noastre o problema majora, a intregii 

omenirii. Activitatile omului, orientate spre exploatarea intensiva a resurselor naturale, afecteaza din 

ce in ce mai mult starea factorilor de mediu. Omenirea se confrunta cu poluari locale, dar mai ales cu 

poluari transfrontaliere ale factorilor de mediu. 

Poluarea accidentala poate fi considerata ca un accident major de mediu produs printr-o descarcare 

in mediu, din motive foarte complexe, a unui agent poluant in asemenea cantitate incat afecteaza toate 

structurile acestuia si necesita masuri imediate de interventie si depoluare a mediului. Poluarea 

accidentala este, de cele mai multe ori, de intensitate mare si de scurta durata. In toate cazurile, 

urmarile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de 

importante sunt preocuparile omului, ale societatii si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru 

prevenirea accidentelor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor 

produse. Analizand poluarile accidentale, se poate face o clasificarea a acestora, in functie de: 

• cauzele producerii poluarii; 

• factorul de mediu afectat. 

Dupa cauzele producerii poluarii se disting: 

Poluarea naturala 

Un rol important in producerea poluarilor accidentale asupra mediului il au fenomenele naturale 

primejdioase, atunci cand acestea constituie o amenintare pentru oameni, bunurile lor si locul in care 

acestia isi desfasoara activitatea. Atunci cand un fenomen natural se desfasoara cu producere de 

pagube, se considera ca a avut loc un accident natural, iar cand acesta are consecinte grave, se 

Calamitatile naturale pot fi substantial diminuate prin luarea unor masuri de aparare impotriva 

acestora: 

• masuri de prevenire si pregatire pentru interventie; 

• masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari 

deosebit de grave; 

• masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare; 

• poluarea naturala are o importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti 

devine tot mai accentuat. 

Poluarea artificiala 

Initial, poluantii erau constituiti in cea mai mare masura din materie organica usor biodegradabila. 

Odata cu dezvoltarea industriala si explozia demografica au aparut poluanti greu biodegradabili si 

bionedegradabili, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa ii descompuna. Poluarea artificiala 

este de natura: 

• fizica (sub forma de energie sonora, radioactiva, termica); 

• chimica (emisii de poluanti in apa, aer, sol); 

• biologica (agenti patogeni: virusuri, bacterii, fungi). 

In situatiile de poluari artificiale preponderenta o au accidentele industriale. Industria are legaturi 

specifice cu calitatea mediului in diferite grade, emisiile din activitatile industriale au efecte 

transfrontaliere si globale (de exemplu, emisiile de dioxid de sulf legate de acidifierea solului si a 

apelor sau cele provenite de la masini sunt responsabile de schimbarile climatice). 


117


Accidentele industriale, care pot avea consecinte asupra mediului si asupra populatiei, sunt adesea • poluari ale aerului; 

evenimente care atrag atentia tuturor. In ultima vreme, in Europa de Est, calitatea aerului a scazut • poluari ale solului; 

foarte mult si acest lucru se datoreaza in special intensificarii activitatilor industriale. In functie de • poluari ale apei. 

procesele tehnologice pot rezulta o serie de compusi poluanti cum ar fi: zgura si cenusa, halde de 

Poluarea aerului este provocata in special de sursele industriale, de sursele de incalzire 

steril, gaze etc, care pot avea evolutii chimice si spatiale neprevazute. In aceasta categorie sunt 

rezidentiala, de intensificarea circulatiei rutiere, de incinerarea deseurilor menajere etc. Emisiile din 

cuprinse: 

activitatile industriale pot avea efecte transfrontaliere si globale, afectand calitatea mediului in diferite 

• accidentele chimice; 

grade. Un fenomen grav il reprezinta acidifierea, rezultata din combinarea apei din atmosfera cu oxizi 

• biologice; 

de sulf si azot, ce are repercusiuni asupra vegetatiei, solului, cladirilor si aparatului respirator al 

• nucleare; 

vietuitoarelor. 

• avariile la constructii hidrotehnice sau conducte magistrale; 

• incendiile in masa si exploziile; 

• accidentele majore pe caile de comunicatii; 

• accidentele majore la utilajele si instalatiile tehnologice periculoase; 

• caderile de obiecte cosmice; 

• accidente majore si avariile mari la retelele de instalatii si telecomunicatii. 

Principalele zone cu risc de producere a poluarilor accidentale sunt: 

• cele cu activitate industriala, inclusiv cele abandonate; 

• cele de stocare a deseurilor; 

• cele in care se utilizeaza surse radioactive; 

• cele de stocare si transport prin conducte a combustibililor; 

• cele in care se desfasoara operatii miniere; 

• caile de transport; 

• constructii hidrotehnice; 

• biologice. 

Poluarile rezultate din industrie, agricultura si transporturi pot fi evitate prin luarea unor masuri de 

eficientizare a activitatilor de control, atat prin actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna 

cooperare intre autoritatile teritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori. In paralel cu 

aceste activitati se impune si aplicarea cu strictete a principiului “poluatorul plateste”. Acest principiu 

trebuie sa se aplice la modul efectiv si in tara noastra, cu atat mai mult cu cat este prevazut in mod 

expres si in Legea Protectiei Mediului. El nu trebuie transformat in mod abuziv in varianta “cine 

plateste poate sa polueze”, deoarece ar constitui o abatere grava de la etica si de la conceptul de 

dezvoltare durabila. Asadar costurile poluarii, respectiv ale redresarii ecologice, trebuie suportate de 

poluator. 

Cauzele poluarilor accidentale pot fi: 

• cauze tehnologice si neglijente umane; 

• produsele petroliere inunda localitatile si terenurile prin spargerea conductelor de transport a 

acestor produse; 

• accidentele de circulatie; 

• o serie de factori naturali; 

• produsele petroliere deversate in ape de suprafata. 

In functie de factorul de mediu poluat, distingem: 

Poluarea solului se produce prin chimizarea in exces a agriculturii, care duce la tulburarea 

echilibrului acestuia si la acumularea unor substante minerale (nitriti care au efect methemoglobinizant 

pentru vietuitoare si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). De asemenea, pesticidele, 

bionedegradabile in majoritatea lor, se concetreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru 

plante si animale. Avarierea conductelor pentru transportul produselor petroliere, accidentele rutiere 

sau feroviare produse la transportul substantelor periculoase, deseurile solide menajere si industriale, 

depozitate necontrolat sau ilegal, deversarile de ape uzate si menajere, determina modificari ale 

caracteristicilor solului si duc la scaderea fertilitatii acestuia. 

Poluarea apei reprezinta orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau 

bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza asemanatoare, ca urmare a unei 

erori, omisiuni, neglijente ori calamitati naturale si in urma careia apa devine improprie folosirii 

posibile inainte de poluare. Conform datelor furnizate de APM Gorj, in anul 2007 in judetul Gorj au 

fost inregistrate 2 poluari accidentale, in anul 2008, au fost inregistrate 6 poluari accidentale iar in anul 

2009, 4 poluari accidentale. Conform aceleiasi surse, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra 

mediului si efectele fiind remediate in timp util. In tabelele de mai jos sunt prezentate poluarile 

accidentale inregistrate in judetul Gorj in cursul anului 2009 si numarul total de poluari accidentale 

inregistrate in perioada 1999-2009 in judetul Gorj. 


118


Tabel nr. 107- Poluari accidentale inregistrate in judetul Gorj in anii 2007 si 2008 

Tabel nr. 108- Numarul total de poluari accidentale inregistrate in perioada 1999-2008 in judetul Gorj 

Modul de 

Numar poluari accidentale 

Factorii de 

Nr. 

Localizarea Agentul poluator; 

manifestare 

Data/ora 

mediu 

Masuri luate 

Factor de mediu afectat 

Crt. 

fenomenului Cauza poluarii 

al 

afectati 

An Total Apa Aer Sol 

fenomenului 

1 30.03.2009 

/ 07.30 

2 15.06.20 

09 / 12 

3 03.10.20 

09 / 

14.15 

4 09.11.20 

09 – 

05.30 

Fisurarea 

colectorului de 

amestec titei+apa 

sarata ce face 

legatura intre 

Parc 1 Slavuta si 

Depozit Varteju, 

apartinand 

Grupului de 

Zacaminte 

Bradesti din 

cadrul SC Petrom 

SA 

Tg. Jiu, Gorj 

Fisurarea 

conductei de 

transport titei 

Barbatesti- 

Orlesti, 

apartinand SC 

Conpet SA 

Ploiesti – Divizia 

Vest Sector 

Barbatesti , in 

zona sat Frunza, 

com . Logresti, 

jud. Gorj 

Spartura in 

colectorul de 

pompare titei-apa 

sarata de la Parcul 

5-3 la Parcul 1 

Bustuchin, in 

yona sondei 814, 

apartinand SC 

Petrom SA – 

Grup de 

Zacaminte Ticleni 

Avaria colectorului de 

amestec titei+apa 

sarata apartinand 

Grupului de Zacaminte 

Bradesti din cadrul SC 

Petrom SA ca urmare a 

aparitiei unei fisuri 

urmare a coroziunii 

In urma golirii lacului 

de acumulare Vadeni- 

Tg.Jiu (operatie 

programata si avizata 

de autoritatea de 

gospodarire a apelor), 

s-a constatat prezenta 

unor curenti turbionari 

in apa care au condus 

la antrenarea 

sedimentelor depuse in 

chiuveta lacului care au 

afectat fauna acvatica 

Avaria conductei de 

transport titei a fost 

provocata prin gaurirea 

acesteia de catre 

persoane neidentificate 

in scopul furtului de 

combustibil 

Avaria colectorului de 

pompare titei-apa 

sarata a fost provocata 

de coroziunea in timp 

Cca. 100 

mp teren 

arabil 

apa 

Paraul 

Amaradi 

a pe o 

lungime 

de cca. 1 

km 

Sol – cca. 

100 mp 

Irizatii pe 

o 

lungime 

de 

aproxima 

tiv 500 m 

pe paraul 

Amaradi 

a 

S-au scurs 

aprox. 1000 l 

amestec titei 

+ apa sarata 

S-a constatat 

prezenta unor 

pesti morti de 

mici 

dimensiuni la 

suprafata apei 

si o crestere 

vizibila a 

concentratiei 

de suspensii 

minerale in 

apa 

S-a scurs o 

cantitate de 

cca. 2000 litri 

titei, afectand 

cca. 1 km curs 

apa cu debit 

foarte mic, in 

aval lipsind in 

totalitate 

debitul de apa 

pe acest curs 

S-a scurs o 

cantitate de 

aprox. 400 l 

amestec, 

afectand cca. 

80 mp teren 

agricol si s-au 

produs irizatii 

pe cursul de 

apa 

Amaradia, pe 

o lungime de 

aprox. 500 m 

- Izolarea si scurgerea 

zestrei 

colectorului in Parc 1 

Slavuta si Parc Paisani 

- Remedierea sparturii 

colectorului prin montarea 

unui bandaj sarniera si 

sudare pe contur 

- S-a intervenit cu utilaje 

pentru realizarea unei gropi 

de pozitie de unde s-a 

vidanjat amestecul descarcat 

in decantor Parc 1 Slavuta 

S-a luat legatura cu 

conducerea Sucursalei 

Hidroelectrica pentru 

asigurarea debitului de 

servitute. 

- oprirea pomparii 

- inchidere ventile pentru 

izolare zona 

- colectarea pierderilor de 

titei prin vidanjare 

- executia a 3 baraje din 

material absorbant pe cursul 

de apa 

- oprirea pomparii 

- scurgerea colectorului 

- colectarea unei cantitati 

de aprox. 100 l titei 

- executia a 3 gropi de 

poyitie 

- executia a 3 baraje din 

material absorbant pe cursul 

de apa 

1999 9 6 - 4 

2000 9 5 3 4 

2001 16 8 4 8 

2002 4 2 1 1 

2003 5 2 1 3 

2004 4 - 1 3 

2005 7 5 - 4 

2006 5 4 2 4 

2007 2 2 - 1 

2008 6 4 - 5 

2009 4 3 - 2 

A.3.11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU 

A.3.11.1 Cheltuieli si resurse pentru protectia mediului 

Cheltuielile pentru protectia mediului reprezinta masura economica a raspunsului dat de societate 

pentru abordarea problemelor generate de starea mediului intr-o anumita etapa. 

Cheltuielile pentru protectia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfasurarea activitatilor de 

supraveghere si protectie a mediului si care se refera la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. 

Cheltuielile pentru protectia mediului reflecta fluxurile financiare alocate de intreprindere pentru 

actiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. 

Investitiile pentru protectia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existente 

cumparate de la terti sau produse pentru utilizari proprii, avand o durata de functionare mai mare de un 

an, cu scopul de protectie a mediului. Acestea includ si bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile, 

precum si adaugirile, renovarile si imbunatatirile care prelungesc durata de viata sau capacitatea 

echipamentelor. 

Mijloacele tehnice pentru protectia mediului includ echipamente, utilaje, instalatii, proceduri, 

tehnologii pentru protectia mediului. Acestea se clasifica, in functie de modul in care este influentat 

procesul de productie, in: 

• Mijloace tehnice adaugate situate la sfarsitul procesului de productie (nu influenteaza 

productia) si au ca scop reducerea evacuarilor de substante poluante rezultate din procesul de 

productie sau facilitati asimilate acestora, in cazul activitatilor care nu sunt strict legate de un 

proces de productie; 

• Mijloace tehnice integrate in proces realizeaza adaptarea sau schimbarea unui proces sau a 

unei instalatii de productie, astfel incat sa genereze mai putine emisii poluante sau deseuri, fie 

prin modificarea echipamentelor de productie existente cu scopul explicit de a reduce 

substantele poluante produse, fie prin inlocuirea unui echipament de productie cu unul nou, cu 

efecte directe si evidente in imbunatatirea performantelor industriale ale procesului de 

productie, care contribuie in acelasi timp la reducerea poluarii. 


119


Investitii pentru mijloace tehnice adaugate - investitii in mijloace tehnice amplasate la sfarsitul 

• refacerea mediului acvatic; 

procesului de productie care constau in instalatii sau parti de instalatii, pentru utilizare in contextul 

• prevenirea fenomenelor naturale periculoase. 

protejarii mediului. Aceste instalatii opereaza independent de procesul de productie si au rolul de a 

preveni/reduce emisiile sau de a reduce nivelul de poluare. Aceste mijloace tehnice pot fi identificate 

• Alte activitati: 

ca parti separate si valorile aferente lor se regasesc distinct in evidente. 

• cercetare – dezvoltare; 

Investitii pentru mijloace tehnice integrate in proces -investitii in tehnologii integrate care 

reprezinta instalatii sau parti de instalatii adaptate, in ideea de a genera mai putina poluare. Aceste 

echipamente sunt integrate in procesul de productie si nu pot fi identificate ca parti separate. Valorile 

aferente lor se estimeaza ca un procent din valoarea totala a investitiei in respectivul echipament. 

Cheltuielile curente pentru protectia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru 

operarea, repararea si intretinerea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor pentru protectia mediului. 

Cheltuielile curente cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, alte cheltuieli 

curente. Se includ si cheltuielile asociate furnizarii de servicii de mediu (coordonare, cercetare, 

managementul deseurilor apelor uzate etc.). Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente 

efectuate pentru activitati de protectia mediului executate de catre personalul unitatii: 

• pentru mijloace tehnice adaugate; 

• pentru mijloace tehnice integrate; 

• pentru activitati interne de cercetare. 

Cheltuielile curente externe cuprind servicii de protectia mediului cumparate de la terti (inclusiv 

studii de protectia mediului, analize de laborator etc.), precum si taxele platite cu titlu de mediu: 

• plati pentru servicii de protectia mediului; 

• plati pentru activitati de cercetare–dezvoltare; 

• taxe pentru mediu. 

Subventiile platite reprezinta sume transferate de la bugetul local catre alte institutii ca ajutoare 

pentru investitii de protectia mediului sau ca subventii pe produse si activitati. 

Activitatile caracteristice protectiei mediului sunt grupate astfel: 

• Prevenirea si reducerea poluarii: 

• protectia calitatii aerului; 

• protectia calitatii apelor; 

• gospodarirea deseurilor; 

• protectia calitatii solului si a apelor subterane; 

• reducerea zgomotelor si a vibratiilor. 

• Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii: 

• protectia speciilor; 

• arii protejate; 

• remediere si reconstructie ecologica; 

• administrare generala a mediului; 

• protectia impotriva radiatiilor; 

• educatie, instruire, informare. 

Cheltuielile totale pentru protectia mediului se compun din: 

• investitii, din care: 

• pentru facilitati adaugate “end-of-pipe” (statii de epurare, filtre, cosuri de dispersie etc.); 

• pentru facilitati integrate in procesele de productie (instalatii cu “tehnologii curate”); 

• cheltuieli curente de exploatare, intretinere si de achizitie a unor servicii de mediu, din care: 

• cheltuieli curente interne (pentru activitati proprii); 

• cheltuieli curente externe (pentru activitati cumparate de la terti). 

Categoriile de producatori de servicii pentru protectia mediului sunt: 

• sectorul productiv (sau companii) din care: 

• producatori specializati - acele companii care au ca principala preocupare activitatea de 

protectia mediului; 

• producatori nespecializati - acele companii care se ocupa in principal cu alte activitati 

decat cele indreptate spre protectia mediului, dar au in plan secundar si activitati legate de 

protectia mediului. 

• sectorul administratiei publice locale ce cuprinde toate unitatile administratiei publice ale caror 

competente privesc numai forma administrativ-teritoriala pentru care au fost constituite. 

In continuare vor fi prezentate cheltuielile pentru protectia mediului efectuate in anul 2007, 

rezultate in urma anchetei statistice a Institutului National de Statistica pe parcursul anului 2008. 

Obiectivele anchetei statistice privind cheltuielile pentru protectia mediului urmaresc: 

• sa evidentieze fluxurile financiare care corespund executarii activitatilor specifice de protectia 

mediului, activitati care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse 

mediului; 

• sa asigure informatiile necesare pentru masurarea eforturilor depuse, intr-o perioada de timp, 

pentru protectia mediului la nivelul unitatii economice si al unitatilor de administratie publica 

locala; 

• sa permita evidentierea cheltuielilor de protectia mediului pe factori de mediu si activitati 

specifice de protectia mediului; 

• sa ofere informatii pentru caracterizarea cat mai completa a producatorilor de servicii de 

protectia mediului. 


120


Cheltuielile totale de protectie a mediului la nivelul judetului Gorj in anul 2007 au fost de Fondul pentru Mediu 

297.893.749 LEI, reprezentand suma investitiilor si a cheltuielilor curente interne. Cheltuielile curente 

Utilizarea instrumentelor economice de protectie a mediului este in dependenta directa cu procesul 

externe nu au fost luate in calcul pentru a se evita dubla contabilizare. Cheltuielile curente au ponderea cea 

mai insemnata in cheltuielile totale, aceasta explicand preocuparea pentru exploatarea instalatiilor 

de armonizare legislativa si de acces la Uniunea Europeana, reliefand importanta armonizarii 

existente privind protectia mediului. 

strategiilor de mediu si a politicilor economice cu cele din restul Europei. 

A.3.11.2. Cheltuieli si investitii inregistrate de Garda Nationala de Mediu 

Atributiile Garzii Nationale de Mediu: 

• controleaza activitatile cu impact major asupra mediului inconjurator, constata incalcarile 

prevederilor actelor normative in domeniul protectiei mediului si aplica sanctiunile 

contraventionale prevazute de acestea; 

• participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor 

asupra factorilor de mediu, stabileste cauza acestora si aplica sanctiunile contraventionale 

prevazute de lege; 

• oprirea unor instalatii si/sau suspendarea unor activitati pe perioade determinate, atunci cand 

este pusa in pericol sanatatea cetatenilor sau cand poluarile depasesc limitele admise de 

legislatia de mediu; 

• sesizeaza organele de urmarire penala si colaboreaza cu unitatile de politie si/sau de 

jandarmerie la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni; 

• coopereaza pe baza de protocoale, cu toate autoritatile carora le-au fost stabilite, potrivit legii, 

atributii referitoare la protectia mediului; 

• controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga 

documentatie. 

In cele ce urmeaza sunt prezentate informatiile furnizate de Garda Nationala de Mediu - 

Comisariatul Judetean Gorj referitoare la planul de investitii de mediu in anul 2008 si realizarile in 

perioada ianuarie-decembrie 2007. 

Tabel nr. 109: Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Gorj - planul de investitii de 

mediu in anul 2009 si realizarile in perioada ianuarie-decembrie 2009. 

Comisariatul 

Judetean Gorj 

Plan investitii de mediu in anul 2009 

Total Buget local Buget de stat Surse proprii Alte surse 

424733 - - 424733 - 

Realizat in perioada ianuarie-decembrie 2009 

339629,9 - - 93237,9 246392 

Proiecte pentru educatia si constientizarea publicului 

In cursul anului 2007, pentru educatia si constientizarea publicului a fost finantat si derulat un 

proiect in cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, program finantat de la bugetul de 

stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii, denumit Turism ecologic in Muntii Gorjului, in cadrul 

Grupului Scolar Forestier, valoarea contractului fiind de 15 000 €, iar valoarea finantata in anul 2007 a 

fost de 10 000 €. 

Fondul pentru Mediu este un instrument economico - financiar specific si propriu tranzitiei, de refacere a 

mediului degradat de utilizarea nerationala a acestuia in perioada regimului comunist si de degrevare partiala a 

dezvoltarii economice de costurile ridicate ale recuperarii capitalului natural. Fondul pentru Mediu este acel 

organism care trebuie sa asigure fondurile necesare pentru realizarea investitiilor de mediu necesare 

indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22-Mediu al Aquisului 

comunitar. El este destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, in 

conformitate cu normele si standardele in vigoare. Promovarea principiilor europene „poluatorul plateste” si 

„responsabilitatea producatorului” a constituit o prioritate in functionarea Administratiei Fondului pentru 

Mediu, aceasta fiind preocupata de crearea si promovarea unui cadru legal care sa permita colectarea 

resurselor financiare pentru finantarea proiectelor prioritare pentru protectia mediului. Tot in atributiile 

Fondului pentru Mediu intra si monitorizarea modului in care sunt alocate fondurile pe durata desfasurarii 

proiectului finantat. Constituirea, in tara noastra, a Fondului pentru Mediu, ca principal instrument in 

sprijinul realizarii proiectelor prioritare din Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului 

(PNAPM), este unul din obiectivele Programului de Guvernare. Administratia Fondului pentru Mediu 

(AFM) este o institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in 

coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, 

in conformitate cu prevederile OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 

105/2006. Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii 

proiectelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei 

mediului. Fondul pentru Mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile 

acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege 

speciala care stabileste si destinatiile acestora. 

Aportul agentilor economici platitori (494 inregistrati) din judetul Gorj la veniturile Fondului pentru 

Mediu, in anul 2008, a fost in valoare de 12.073.955,4 RON, iar in anul 2009, a fost de 8.776.631,79 RON 

cuantumul valoric al sumelor pe surse de venit fiind dupa cum urmeaza: 

Tabel nr. 110: Aportul agentilor economici platitori (494 inregistrati) din judetul Gorj la 

veniturile Fondului pentru Mediu, in anul 2008 

Nr. Crt. Categorie Valoare (RON) 

1 Deseuri 335.362,01 

2 Ambalaje 42.461,13 

3 Lemn 12.070,89 

4 Poluanti surse fixe 6.849.334,63 

5 Poluanti surse mobile 989,39 

6 Chimice 117,46 

7 Ecotaxa 3.098,03 

8 Vanatoare 4.236,24 

9 *Nedefalcate 1.528.962,02 

10 TOTAL 8.776.631,79 

* Avand in vedere ca plata la bugetul Fondului pentru Mediu se face intr-un singur cont, la rubrica "nedefalcate" sunt 

cuprinse toate sumele pentru care in documentul de plata nu s-au precizat obligatiile bugetare pentru care s-au virat aceste 

plati. 


121


Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare 

Tabel nr. 111: Proiecte finantate din fondul PHARE in judetul Gorj in anul 2008 

Din ianuarie 2000 exista trei fonduri de preaderare, reprezentand un ansamblu de resurse financiare 

alocate de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile candidate la aderare din Europa Centrala si de 

Est in eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga si Madrid. 

Programul PHARE in Romania 

PHARE (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique) este un program lansat de 

Comunitatea Europeana in 1990, avand ca destinatie Polonia si Ungaria. 

De acest program Romania beneficiaza inca din anul 1991, acesta extinzandu-se ulterior si la 

celelalte state din Europa Centrala si de Est, candidate la aderarea la uniunea Europeana, devenind 

principalul instrument de asistenta financiara si tehnica oferit de Uniunea Europeana pentru 

restructurarea economiilor acestor tari si crearea infrastructurii necesare aderarii la Uniune. 

Programul Phare isi concentreaza activitatile pe doua domenii cheie: 

• dezvoltarea institutionala: 30% din bugetul PHARE; 

• sprijinirea investitiilor legate de transpunerea si implementarea Acquis-ului comunitar: 70% 

din bugetul PHARE. 

Dezvoltarea institutionala, pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind 

procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltarii structurii, strategiilor, resurselor umane 

si a abilitatilor manageriale necesare consolidarii capacitatii lor economice, sociale, legislative si 

administrative. 

Investitiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar (pentru care se aloca 

70% din bugetul total al programului Phare), consta din doua tipuri principale de activitati: 

• cofinantarea investitiilor in cadrul legislativ al tarii candidate, cu scopul de a consolida 

infrastructura legislativa necesara asigurarii conformitatii cu Acquis-ul comunitar; 

• cofinantarea investitiilor in coeziunea economica si sociala, initiata in programele PHARE 

2000, prin masuri similare celor sprijinite in Statele Membre prin Fondul European de 

Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE). 

Aceasta cofinantare sustine functionarea economiei de piata si capacitatea de a face fata presiunii 

concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii. 

Prin programul PHARE sunt sprijinite si investitiile in coeziunea economica si sociala. Aceste noi 

activitati au ca scop pregatirea tarilor candidate in vederea viitoarei lor participari la Fondurile 

Structurale. 

Asistenta acordata prin PHARE, ia in general forma finantarilor nerambursabile si nu a 

imprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in mod independent de catre Comunitate, fie prin 

co-finantare din partea Statelor Membre, a Bancii Europene de Investitii, a unor tari terte sau a unor 

organisme din tarile beneficiare pe baza, in principal, a populatiei si a PIB-ului pe cap de locuitor, dar 

si prin luarea in considerare a performantelor, nevoilor, capacitatii de absorbtie si a progresului 

inregistrat in implementarea Parteneriatului de Aderare. 

In cursul anului 2008 s-au derulat 14 proiecte finantate din fondul PHARE 2004/016 - 

772.04.01.04.01.01. 

Nr. 

crt. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

10 

11 

12 

13 

14 

Program de finantare 

PHARE 2004 - „Schema de investitii 

pentru proiecte mici de gestionare a 

deseurilor” 



deseurilor” 



deseurilor” 



deseurilor” 



deseurilor” 



deseurilor” 



deseurilor” 


pentru sprijinirea initiativelor sectorului 

public in sectoarele prioritare de mediu” 







PHARE 2006 CES - Schema de investitii 


public in sectoarele prioritare de mediu - 

Godinesti 




Balesti 




Targu-Carbunesti 




Novaci 

Denumire proiect 

Gestionarea selectiva a deseurilor in Novaci si in 

alte sase comune invecinate utilizand un sistem de 

colectare selectiva a fractiilor reciclabile 

Sistem de colectare selectiva si valorificarea 

deseurilor cu centrul zonal in localitatea Rovinari 

Infiintare sistem de colectare selectiva deseuri 

reciclabile si transport din gospodariile 

particulare, institutiile si spatiile publice - 

Comuna Plopsoru 

Zona montana Runcu – Arcani – Pestisani, zona 

de turism ecologic 

Motru - Oras ecologic european 

Perioada de 

derulare 

24 luni 

24 luni 

12 luni 

12 luni 

12 luni 

Implementarea unui sistem de colectare selectiva 

si amenajarea statiei de trasfer in zona orasului 24 luni 

Turceni 

Dezvoltarea unui sistem de colectare si trasport 

deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor 

reciclabile in Comuna Calnic , Ciuperceni si 

Telesti 

Statie pentru transferul ecologic al deseurilor din 

zona Motru - 

Statie de transfer deseuri in orasul Targu- 

Carbunesti - 

Implementare unui sistem de gestionare a 

deseurilor in comuna Pades – zona cu potential 

turistic si sit de importanta comunitara 

Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport 

deseuri in Comuna Godinesti, in vederea 

conectarii acestuia la sistemul integrat de 

management al deseurilor in Judetul Gorj 

Extinderea si modernizarea sistemului de 

gestionare a deseurilor - o prioritate a planului de 

dezvoltare locala pentru comuna Balesti, judetul 

Gorj 

Exstindere alimentare cu apa potabila in Orasul 

Targu-Carbunesti 

Extindere sistem canalizare si reabilitare statie de 

epurare 

- 

12 luni 

12 luni 

12 luni 

12 luni 


122


Programul ISPA in Romania 

• adoptarea masurilor pentru combaterea poluarii la sursa; 

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezinta instrumentul 

financiar pus la dispozitie de Comisia Europeana in perioada 2000-2006 si este destinat finantarii de 

investitii in infrastructura de mediu pentru serviciile publice urbane. Acest program vine in sprijinul 

realizarii de progrese in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, prin implementarea 

directivelor costisitoare in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor. 

Prioritatile de mediu ale programului ISPA 

Principalul impact asupra mediului, in acest sens, este reprezentat de calitatea slaba a apelor de 

suprafata si subterane, ca rezultat al descarcarilor de ape neepurate sau insuficient epurate, instalatiile 

de epurare a apelor uzate, in cele mai mari orase din Romania, fiind necorespunzatoare in comparatie 

cu standardele nationale si ale Uniunii Europene. 

A doua cauza a daunelor aduse mediului este reprezentata de depozitarea defectuoasa si 

necontrolata a deseurilor, si mai ales de managementul deseurilor din mediul urban. 

Pentru a implementa legislatia recent aprobata in conformitate cu Directivele UE in acest domeniu, 

municipalitatile necesita investitii costisitoare. 

Cea de-a treia problema apare in cazul poluarii aerului. Ratiunea acestei prioritati mai scazute este 

data de inchiderea multor fabrici (surse majore de poluare in Romania), ceea ce a condus la 

imbunatatirea generala a calitatii aerului. Obtinerea de caldura si energie pe baza unor combustibili 

fosili de calitate inferioara trebuie inlocuita cu tehnologii bazate pe surse alternative (aceasta 

reprezinta insa, o cerinta care se poate realiza pe termen lung). 

Aceste aspecte fundamentale conduc la urmatoarea ierarhizare a domeniilor in vederea finantarii 

prin Programul ISPA: 

• alimentare cu apa, canalizare si epurarea apelor uzate; 

• gestionarea deseurilor urbane (vor fi preferate depozitarea pe rampe ecologice si colectarea 

selectiva); 

• imbunatatirea calitatii aerului. 

Criteriile generale pentru selectarea proiectelor si zonelor prioritare pentru Programul ISPA sunt 

similare celor definite de Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului. 

Masurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: 

• concordanta cu principiile si politicile de mediu ale Uniunii Europene; 

• contribuie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale a Romaniei la Uniunea 

Europeana; 

• satisfacerea prevederilor Planului National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar, si noua 

Politica Nationala de Mediu; 

• mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului; 

• protectia sanatatii populatiei si imbunatatirea conditiilor de trai pentru un numar cat mai mare 

de oameni; 

• sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu; 

• indeplinirea principiului „poluatorul plateste”. 

Sursa predominanta de co-finantare a proiectelor derulate prin Programul ISPA este Banca 

Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), dar s-au identificat si alte surse. Astfel Banca 

Europeana de Investitii (BEI) este deja implicata in procesul cofinantarii, prin intelegerile cu 

Ministerul de Finante, iar in unele cazuri cu o contributie, mica dar importanta, de asigurare a 

cofinantarii, din partea bugetelor locale. 

Strategia ISPA incurajeaza aceste surse de cofinantare, ca aditionale la cele oferite de BERD, si 

sprijina, de asemenea, dezvoltarea Fondului National de Mediu ca viitoare sursa majora pentru cofinantarea 

proiectelor ISPA. 

In judetul Gorj, beneficiarii unui proiect finantat prin fondul ISPA, vor fi primariile oraselor: 

Targu-Jiu, Turceni, Novaci, Bumbesti Jiu, Carbunesti, Motru, Tismana si Motru. Proiectul se afla in 

stadiul de realizare a proiectului tehnic. 

A.3.11.3. Elemente necesare stabilirii strategiilor de dezvoltare 

Planificarea de mediu 

Protectia mediului inconjurator se realizeaza atat prin gesturile eco-civice ale fiecarui cetatean in 

parte, cat si prin actiunile realizate de catre administratia publica in acest sens. 

Intelegand importanta protejarii mediului inconjurator, la nivelul Uniunii Europene exista o 

politica globala in acest domeniu si s-au definit obiectivele. Pentru a le realiza, a elaborat un sistem 

regulamentar, cunoscut de catre noi sub forma Directivelor europene, care sa oblige Statele Membre sa 

se conformeze normelor europene si a alocat mijloace financiare (FSC, LIFE+,…) pentru a le ajuta sa 

se conformeze si sa-si elaboreze propria politica de protectie a mediului. 

In Romania, palnificarea de mediu, a fost realizata astfel: 

• National - Planul national de actiune pentru mediu (PNAPM) 

• Regional - Plan regional de actiune pentru mediu (PRAM) 

- Plan regional de gestiune a dseurilor 

- Program operational regional 

• Local - Plan local de actiune pentru mediu (PLAM) 

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului – PNAPM este un proces dinamic a 

carui evolutie este continua, datorita dezvoltarii in timp a factorilor economici si sociali. Realizarea 

acestuia se bazeaza pe o impletire de strategii si capacitati institutionale si investitionale, astfel incat 

resursele financiare nationale disponibile sa fie optim utilizate. 


123


PNAPM constituie un instrument de planificare ce abordeaza cele mai importante probleme 

identificate, conform unor criterii bine stabilite. 

Criteriile de stabilire a PNAPM: 

• mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; 

• mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii; 

• apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor; 

• raport maxim intre beneficiu si cost; 

• racordarea la prevederile conventiilor si programelor internationale precum si la Programul 

National de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana. 

PNAPM este reactualizat in concordanta cu programul de adoptare a Acquis-ului comunitar, 

devenind astfel un element de baza pentru indeplinirea conditiilor stabilite in vederea integrarii in 

structurile Uniunii Europene. 

Fiecare regiune administrativa, prin propunerile sale, participa la elaborarea si actualizarea 

PNAPM, incluzand principalele probleme de protectie a mediului la nivel local in Strategia Nationala 

a Romaniei, conform principiilor si obiectivelor acesteia 

Principalele etape ale procesului de actualizare sunt: 

• identificarea propunerilor de proiecte, atat la nivel central, cat si local; 

• elaborarea de criterii de selectie si de prioritizare; 

• analiza si selectarea proiectelor pentru includerea in PNAPM; 

• prioritizarea proiectelor selectate; 

• aprobarea PNAPM de catre Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrarii 

domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national, infiintat in 

conformitate cu prevederile HG nr. 1097/2001; 

• identificarea potentialelor surse de finantare, precum si realizarea unei interfete cu programe 

specializate (ISPA, Phare, LIFE, SAPARD etc); 

• elaborarea si punerea in practica a unui sistem informatizat de monitorizare a implementarii 

PNAPM. 

PNAPM se aliniaza la principiile generale si la obiectivele prioritare continute in Strategia pentru 

Protectia Mediului in Romania, document care a fost de asemenea reactualizat, reprezentand o 

abordare unitara si integratoare a problemelor protectiei mediului din tara noastra. Concretizarea 

obiectivelor din Strategia pentru Protectia Mediului se face si prin PNAPM. 

HG 1076/2004, intrata in vigoare in decembrie 2004, reglementeaza procedura de realizare a 

evaluarii de mediu pentru planuri si programe si este transpunerea in legislatia romana a Directivei 

2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului. Autoritatile 

competente de reglementare pentru aceasta procedura sunt agentiile regionale pentru planurile locale si 

judetene si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului pentru planurile interjudetene sau nationale. 

APM-urile locale inregistreaza notificarile pentru planurile sau programele in derulare si 

efectueaza in cadrul Comitetului Special Constituit (CSC) al judetului analiza initiala a incadrarii lor 

in procedura de evaluare de mediu. 


124


A.3.12. DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

A.3.12.1. Sinteza aspectelor relevante de mediu din judetul Gorj (PLAM) 

1 CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE 

1.1 insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat in mediul rural 

1.2 starea tehnica necorespunzatoare a unor instalatii de distributie a apei potabile (retele de 

distributie cat si statiile de tratare a apei); ex: instalatiile de apa Turceni, Tg. Carbunesti, Novaci, 

Motru 

1.3 neasigurarea corespunzatoare a zonelor de protectie pentru sursele de apa de adancime 

1.4 calitatea necorespunzatoare a apei din fantani in localitati rurale fara sistem centralizat de 

alimentare 

2 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA 

2.1 poluarea apelor Jiului generata de deversarea de ape uzate insuficient epurate in receptorii 

naturali 

2.2 cresterea temperaturii apelor Jiului ca urmare a deversarii de apa de racire de la termocentralele 

Rovinari si Turceni 

2.3 poluarea apelor de suprafata cu produse petroliere si apa de zacamant de la exploatarile petroliere 

din zona 

2.4 poluarea apei generata de depozitarea necontrolata de deseuri pe maluri sau in albiile raurilor 

2.5 poluarea apelor de suprafata generata de lipsa/uzura sistemelor de canalizare si epurare a apelor 

uzate 

3 DEGRADAREA SOLULUI 

3.1 soluri degradate datorata exploatarilor miniere 

3.2 poluarea solului si a apelor freatice cu reziduuri petroliere si apa de zacamant in zona de impact a 

exploatarilor petroliere 

3.3 poluarea din surse difuze, din agricultura, a freaticului de mica adancime 

3.4 ocuparea unor suprafete mari de teren cu depozite de deseuri industriale (halde steril in zona 

exploatarilor miniere) 

3.5 eroziunea solului datorita lipsei perdelelor forestiere de protectie 

3.6 poluarea solului si a apelor subterane generata de evacuarea pe sol a apelor uzate necorespunzator 

epurate provenite din sectorul zootehnic 

4 POLUAREA APELOR SUBTERANE 

4.1 poluarea apelor subterane si ridicarea nivelului freatic datorita depozitelor de deseuri industriale 

(zgura si cenusa din zona Turceni) 

4.2 poluarea stratului freatic in zona localitatilor rurale (depozite necontrolate de deseuri menajere) 

4.3 poluarea apelor subterane in zona depozitelor de reziduuri petroliere SNP Petrom 

4.4 poluarea apelor subterane in zona fermelor de animale 

4.5 poluarea apelor subterane cu nitrati din agricultura 

5 POLUAREA ATMOSFEREI 

5.1 poluarea atmosferei generata de instalatiile mari de ardere (SC Complexul Energetic Rovinari, SC 

Complexul Energetic Turceni) 

5.2 poluarea atmosferei cu pulberi (PM10) in zona exploatarilor miniere de suprafata (Rovinari, 

Motru) 

5.3 poluarea atmosferei generata de trafic in mediul urban si de-a lungul cailor rutiere intens circulate 

din zona rurala 

5.4 emisii de compusi periculosi proveniti de la crematoriile spitalelor 

5.5 lipsa instalatiilor de retinere a noxelor provenite de la statiile de mixturi asfaltice 

5.6 lipsa instalatiilor de recuperare COV de la statiile de distributie a benzinei 

6 GESTIUNEA DESEURILOR 

6.1 poluarea mediului generata de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere urbane si 

rurale (depozitare necontrolata, pe teren descoperit, organizarea defectuoasa a sistemului de 

colectare si transport, colectarea neselectiva, amplasarea in apropierea locuintelor, a apelor de 

suprafata) 

6.2 existenta unor posibilitati reduse de valorificare sau eliminare a unor deseuri periculoase (deseuri 

din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie, deseuri de la fabricarea 

azbestului), acestea fiind eliminate prin depozitare 

6.3 spitalele nu mai detin incineratoare proprii pentru incinerarea deseurilor spitalicesti, acestea fiind 

preluate de firme specializate 

7 MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC 

7.1 insuficiente masuri de protectie a unor specii si zone de habitat natural 

7.2 deteriorarea cadrului natural in ariile protejate 

7.3 eroziunea biodiversitatii prin activitati antropice 

8 PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE 

8.1 existenta zonelor expuse riscului de inundatie 

8.2 starea necorespunzatoare a amenajarilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor 

8.3 pericole generate de existenta unor regiuni supuse eroziunii, afectate de alunecari de teren 

9 TURISMUL SI AGREMENTUL 

9.1 potential turistic si balnear exploatat insuficient sau necorespunzator 

9.2 deteriorarea unor zone naturale datorita practicarii agrementului 

10 URBANIZAREA MEDIULUI 

10.1 dezvoltarea lenta a infrastructurii si a serviciilor, in raport cu extinderea suprafetei construite 

10.2 extinderea suprafetelor construite, in defavoarea spatiilor verzi 

10.3 poluarea sonora si prin vibratii in aglomerarile urbane si zonele industrializate 

10.4 disconfort pentru populatie si uzura cailor rutiere generata de traficul auto in mediul urban 

10.5 poluarea estetica, ambientala prin constructii, utilaje sau alte utilitati abandonate 

11 EDUCATIA ECOLOGICA 

11.1 nivel scazut al educatiei ecologice la nivel comunitar, al responsabilitatii, opiniei si atitudinii 

individuale si de grup 

11.2 lipsa unor programe de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra 

sanatatii 


125


A.3.12.2. Analiza mediului intern şi a mediului extern 

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

• Tendinţa descrescătoare a emisiilor de gaze şi 

înregistrarea unor valori situate sub CMA 

• Existenţa unei legislaţii de mediu, armonizată 

cu legislaţia Uniunii Europene 

• Râurile din bazinul hidrografic Jiu se 

încadrează în cea mai mare parte în clasa I-a de 

calitate 

• Îmbunătăţirea calităţii Pârâului Cioiana la 

nivelul anului 2009 (clasa a II-a de calitate), 

comparativ cu anul 2007 (clasa a V-a de 

calitate) 

• Apa lacurilor in secţiunile de monitorizare se 

încadrează în clasa I de calitate 

• Pentru anul 2009, datorită reducerii producţiei, 

în unele zone calitatea resurselor de apă a 

înregistrat o îmbunătăţire 

• Proiecte finanţate de UE prin Programul 

PHARE 2006 CES: 

- Schema de investiţii pentru sprijinirea 

iniţiativelor sectorului public în sectoarele 

prioritare de mediu: Extindere alimentare cu 

apă potabilă în oraşul Târgu-Cărbuneşti; 

- Extindere sistem canalizare şi reabilitare staţie 

de epurare – Novaci. 


• Creşterea interesului autorităţilor publice şi a 

organizaţiilor non-guvernamentale pentru 

programele de protecţia mediului şi 

promovarea parteneriatelor public – privat 

• Existenţa strategiilor naţionale care urmăresc 

protecţia mediului 

• Politici de promovare a activităţilor economice 

nepoluante 

• Depăşiri ale concentraţiilor admise pentru 

pulberi – în suspensie şi sedimentabile, ca 

urmare a prezentei haldelor de zgură şi 

cenuşă, haldelor de steril şi a traficului rutier 

• Existenţa unor zone critice sub aspectul 

poluării apelor de suprafaţa (Amaradia, 

Amărăzuia) cu Cloruri provenite din 

activitatea de extracţie a ţiţeiului 

• Existenţa unor zone critice sub aspectul 

poluării apelor subterane cu Cloruri, Sulfaţi, 

Azotaţi, Fier proveniţi din surse industriale – 

extracţia ţiţeiului şi depozite de zgură şi 

cenuşă 

• Din punct de vedere al indicatorilor biologici, 

râul Amaradia pe întreg tronsonul de la 

Stănceşti şi până la confluenţa cu Jiul se 

încadrează în clasa a III-a de calitate 

• Staţiile de epurare existente pe teritoriul 

judeţului Gorj sunt într-un grad avansat de 

uzură fizică şi morală, având capacitatea de 

epurare insuficientă, pentru debitele de apă 

uzată 

• Prezenţa unor situri potenţiale contaminate cu 

deşeuri petroliere, industriale sau menajere 

AMENINŢĂRI 

• Neconformarea cu cerinţele legale de mediu 

în activităţile umane, poate contribui la 

degradarea calităţii factorilor de mediu 

• Implicarea insuficientă a investitorilor privaţi 

şi a populaţiei în domeniul protecţiei 

mediului 

PUNCTE TARI 

• În judeţul Gorj au fost stabilite două locaţii 

pentru colectarea deşeurilor de echipamente 

electrice şi electronice (prin decizii ale 

consiliilor locale Târgu Jiu şi Motru) şi ulterior 

distribuirea acestora către reciclatori şi 

producători 

• Proiecte finanţate de UE prin Programul 

PHARE: 

- PHARE 2005 - Schema de investiţii pentru 

sprijinirea iniţiativelor sectorului public în 

sectoarele prioritare de mediu: „Staţie pentru 

transferul ecologic al deşeurilor din zona 

Motru”; „Staţie de transfer deşeuri în oraşul 

Târgu-Cărbuneşti”; „Implementarea unui 

sistem de gestionare a deşeurilor în comuna 

Padeş – zonă cu potenţial turistic şi sit de 

importanţă comunitară”; 

- PHARE 2006 CES - Schema de investiţii 

pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public 

în sectoarele prioritare de mediu: „Dezvoltarea 

unui sistem de colectare şi transport deşeuri în 

Comuna Godineşti, în vederea conectării 

acestuia la sistemul integrat de management al 

deşeurilor în Judeţul Gorj”; „Extinderea şi 

modernizarea sistemului de gestionare a 

deşeurilor - o prioritate a planului de dezvoltare 

locală pentru comuna Băleşti, judeţul Gorj” 


• Existenţa Strategiei Naţionala de Gestiunea a 

Deşeurilor (SNGD) 

• Existenţa Planului Naţional de Gestiune a 

Deşeurilor (PNGD) aprobate în 2004 

• Existenţa Planurilor Regionale de Gestiunea 

Deşeurilor (PRGD) aprobate de MMDD în 2007 

• Elaborarea şi aprobarea în 2006 a Master 

Planului pentru deşeuri solide, realizat ţinânduse 

cont de legislaţie şi de Planul Naţional de 

Gestiunea al Deşeurilor (PNGD) 

• Accesarea Fondurilor Structurale: (POS Mediu, 

POR, PNDR cu oportunităţi de finanţare din 

PUNCTE SLABE 

• Creşterea semnificativă a cantităţii 

deşeurilor 

• Absenţa unui sistem organizat de colectare a 

deşeurilor 

• Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor 

menajere urbane şi rurale (depozitare 

necontrolată, pe teren descoperit, 

organizarea defectuoasă a sistemului de 

colectare şi transport, colectarea neselectivă, 

amplasarea în apropierea locuinţelor, a 

apelor de suprafaţă) 

• Absenta posibilităţilor de valorificare sau 

eliminare a deşeurilor, acestea fiind 

eliminate prin depozitare 

• Nu există o evidenţă a cantităţii de nămoluri 

rezultate de la staţiile de epurare şi nu se 

realizează valorificarea acestora 

AMENINŢĂRI 

• Nivelul scăzut de conştientizare al 

publicului privind deşeurile şi problemele 

legate de deşeuri. 

• Risc crescut de poluare a mediului din cauza 

depozitării necorespunzătoare a deşeurilor 

menajere, al celor toxice şi al celor 

periculoase. 

• Scăderea accentuată a veniturilor va 

determina o preocupare mai redusă privind 

managementul adecvat al deseurilor atât din 

partea populaţiei cat si al agenţilor 

economici. 


126


FEADR, având în vedere specificul judeţului) 


AMENINŢĂRI 

• Implementarea prevederilor proiectului “Planul 

• Prezenţa unor situri naturale cuprinse în reţeaua • Unele degradări provocate în cadrul ariilor 

Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul 

ecologică europeană Natura 2000 şi posibilitatea protejate ca urmare a activităţilor antropice 

Gorj”. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, 

acestora de a beneficia de fonduri comunitare insuficient controlate 

urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu 

• Existenţa unei legislaţii privind protecţia ariilor • Insuficienta implicare a populaţiei în 

cerinţele de protecţie a mediului 

naturale valoroase 

protecţia valorilor de patrimoniu natural 

• Aplicarea şi adaptarea legislaţiei comunitare în 

• Dezvoltarea unor proiecte insuficient 

domeniu: 

documentate in zone din vecinatatea unor 

- Planul de Implementare a Directivei 

site-uri naturale 

comunitare 99/31/CE (directiva privind 

• Braconajul 

depozitarea deşeurilor) 

STAREA PĂDURILOR 

- Existenţa cadrului legal pentru desfăşurarea 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

activităţii de depozitare a deşeurilor H G nr. 

162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor 

• Fond cinegetic diversificat (numeroase specii • Presiune antropică ridicată, în special prin 

• Deschiderea finanţărilor prin Fondul pentru 

fiind protejate prin lege) 

turismul necontrolat şi camparea în locuri 

Mediu pe bază de aplicaţii: 

• Existenţa a numeroase arii protejate (Parcul nepermise, arderea copacilor (trebuie 

- Reciclarea şi depozitarea deşeurilor 

Naţional Domogled Valea-Cernei, Parcul 

menţionat cazul jneapănului) şi lipsa 

provenite din activităţi industriale şi 

Naţional Defileul Jiului, Pădurea Chitu-Bratcu, controlului asupra accesului vehiculelor 

gospodării individuale (Dispoziţia AFM 

Pădurea de molid de la Măcăria, Pădurea de fag ameninţă ecosistemele montane 

nr.15/18.10.2007) 

de la Măcăria, Pădurea Polovragi, etc.) • Scăderea cu 105 ha a suprafeţei împădurite, 

- Gestionarea deşeurilor lemnoase şi a 

• Stare bună de sănătate a pădurilor 

la nivelul anului 2009, fată de anul 2000 

rumeguşului provenite de la exploatările 

• Existenţa unor conflicte între diverşi 

forestiere şi pomicole şi din industria de 

utilizatori de terenuri: privatizarea pădurilor 

prelucrare a deşeurilor (Dispoziţia AFM 

• Slaba implementare şi întărire a legislaţiei 

nr.68/4.05.2007) 

privind protecţia naturii 

- Procesarea deşeurilor de sticlă în vederea 

• Lipsa resurselor financiare şi organizatorice 

reciclării (Dispoziţia nr.6/4.05.2007) 

ale instituţiilor implicate în conservarea 

- Reciclarea deşeurilor de ambalaje din mase 

biodiversităţii 

plastice (Decizia AFM 6.05.2007) 

• Lipsa cunoştinţelor şi educaţiei adecvate a 

locuitorilor judeţului privind prezervarea 

BIODIVERSITATEA 

pădurilor şi a mediului în general 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

• Existenţa unei importante reţele de arii naturale 

protejate ca parte integrantă a reţelei ecologice 

europene Natura 2000 

• Definitivarea reţelei de arii naturale protejate pe 

toate palierele de importanţă europeană, 

naţională şi judeţeană 

• Conform datelor Agenţiei Pentru Protecţia 

Mediului Gorj, ariile naturale protejate din 

judeţul Gorj se află, in general, intr-o stare de 

conservare favorabilă 

• Dezvoltarea insuficientă a managementului 

zonelor naturale declarate protejate 

• Insuficiente masuri de protecţie a unor 

specii si zone de habitat natural 

• Insuficienta valorificare în circuitul turistic 

a zonelor naturale valoroase 


• Posibilităţi de sensibilizarea publicului asupra 

necesităţii protejării fondului forestier şi a 

fondului cinegetic 

• Atragerea comunităţilor locale din vecinătatea 

parcurilor naturale în diverse proiecte, finanţate 

din fondurile structurale 

• Accesarea Fondurilor Structurale: (POS Mediu, 

POR, PNDR cu oportunităţi de finanţare din 

FEADR, având în vedere specificul judeţului 

AMENINŢĂRI 

• Reducerea suprafeţelor împădurite şi 

reîmpădurite, în special în zonele de 

formare a viiturilor, în zonele inundabile şi 

luncile râurilor; 

• Accentuarea riscurilor climatice în anumite 

zone ale judeţului (inundaţii); 

• Supraexploatarea resurselor naturale cauzată 

de nivelul de trai scăzut al populaţiei din 

zonele limitrofe fondului forestier 


127


A.3.12.3. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

Jilţ, Timişeni), traficul rutier, tratarea şi depozitarea deşeurilor, creşterea animalelor, folosirea 

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU 

îngrăşămintelor azotoase, etc. 

Calitatea aerului din judeţ a fost monitorizată în mai multe puncte, utilizând metode diferite de 

Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC), pentru principalele grupe de 

determinare, frecventa variabila şi parametri diferiţi. 

activităţi, au fost estimate prin metodologia Corinair. Activităţile cu cea mai mare pondere in emisiile 

de NMVOC în anul 2009 sunt: 

Comparând datele înregistrate începând cu anul 1995 şi până în 2009 se observă tendinţa generală 

de scădere a valorilor (concentraţii medii anuale - imisii), determinate în cadrul activităţii de • transport rutier - circa 33,6%; 

monitorizare (metoda chimiei umede), dar trebuie avut în vedere faptul că datele nu sunt unitare. 

• utilizarea solvenţilor şi a altor produse - circa 28,5%; 

În urma monitorizării din perioada 2007 – 2009 s-au constatat următoarele: 

• extracţia si distribuţia combustibililor fosili - circa 22%; 

• concentraţiile medii anuale şi concentraţiile maxime zilnice determinate pentru SO2 nu au 

depăşit valorile limită în cazul tuturor punctelor de prelevare (Târgu Jiu – 2 puncte, Rovinari – 

1 punct de prelevare, Turceni - 1 punct de prelevare si Motru - 1 punct de prelevare); 

• concentraţiile medii anuale şi concentraţiile maxime zilnice determinate pentru NO2 nu au 


1 punct de prelevare, Turceni - 1 punct de prelevare şi Motru - 1 punct de prelevare); în anul 

2009 (comparativ cu anul 2008) se înregistrează o scădere a volumului de oxizi de azot emişi 

în atmosferă. Şi în acest caz ponderea majoră în cantitatea totală a emisiilor în atmosferă este 

generată de procesele de ardere în sectorul energetic şi industrii de transformare (circa 97%); 

• concentraţiile medii anuale şi concentraţiile maxime zilnice determinate pentru NH3 nu au 


1 punct de prelevare, Turceni - 1 punct de prelevare si Motru - 1 punct de prelevare); 

• principalul indicator la care au fost înregistrate depăşiri în cursul monitorizării (concentraţii 

medii lunare, medii anuale şi maxime zilnice) au fost pulberile – în suspensie şi sedimentabile. 

Din punct de vedere al compoziţiei mineralogice pulberile prezintă o variabilitate ridicată în 

concordanţă cu sursele care le generează. La nivelul judeţului Gorj, principalele surse de 

poluare cu pulberi sunt reprezentate de haldele de zgură şi cenuşă, haldele de steril şi traficul 

rutier din zonă, fiind diferenţiate pentru fiecare zonă în parte astfel: 

o zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatările miniere de carieră, traficul 

rutier; 

o zona Turceni: Complexul Energetic Turceni; 

o zonele Motru, Mătăsari, Seciuri, Pinoasa, Jilţ, Timişeni: exploatările miniere de carieră, 

traficul rutier; 

o zona Bârsesti: S.C. Simcor Var S.A. Oradea – punct de lucru Târgu Jiu, S.C. Macofil 

S.A., S.C. Lafarge Ciment Romania S.A. – Uzina Târgu Jiu, traficul rutier; 

o zona Meri: Cariera Meri. 

Din analiza datelor rezultate din Inventarul emisiilor în atmosferă, cantitatea cea mai mare de 

poluanţi este rezultată din activităţi precum producerea energiei electrice, termice şi apă caldă (S.C. 

Complexul Energetic Rovinari S.A., SC Complexul Energetic Turceni,) producerea nutreţurilor 

combinate (Combgorj SA), exploatările miniere de carieră (zonele Motru, Mătăsari, Seciuri, Pinoasa, 

• arderi in energetica şi industrii de transformare - circa 7,7%; 

• procese de producţie - circa 3%. 

Ozonul este măsurat în staţiile automate GJ-1 Târgu Jiu şi GJ-2 Rovinari. În cursul anului 2009 

s-au înregistrat 25 de depăşiri ale valorii ţintă la staţia GJ-2 Rovinari. Valorile medii orare măsurate la 

cele două staţii au înregistrat depăşiri ale pragului de informare (180 µg/mc), dar fără a fi depăşit 

pragul de alertă (240 µg/mc). 

Cu privire la acidifierea atmosferei, produsă prin transformarea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi 

de azot şi amoniac în substanţe acide se constată următoarele: 

• activităţile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect de seră sunt 

procesele de combustie. În judeţul Gorj funcţionează două complexe energetice de mare 

putere, C.E. Turceni si C.E. Rovinari; 

• emisiile de CO2 provenite din arderi în industria energetică şi industrii de transformare 

reprezintă circa 99,8 % din totalul emisiilor de CO2 estimate la nivel de judeţ; cantitatea totală 

de CO2 emisă în anul 2009 în judeţul Gorj a fost de 12 315 708 tone. Principalele surse de 

dioxid de carbon au fost arderile în industria energetică şi industrii de transformare, prelucrare, 

arderile neindustriale şi transportul rutier; 

• scăderea din anii 2007, 2008, 2009 se datorează reducerilor din sistemul termoenergetic şi a 

faptului că nu s-au mai luat în calcul arderile din sectorul casnic; 

• emisiile anuale de metan reprezintă circa 11298 tone echivalent CO2 şi provin în special din 

sectorul extracţiei şi distribuţiei combustibililor fosili (reprezentând circa 0,09 % din total); 

cantitatea totală de metan emisă în anul 2009 în judeţul Gorj a fost de 583 tone. Principalele 

surse de metan au fost extracţia şi distribuţia combustibililor şi agricultura. Scăderea emisiilor 

de metan se datorează faptului că nu s-au luat în calcul extracţiile miniere (gazele de carieră). 

Calitatea apei 

Starea chimică a apelor de suprafaţă - din punctul de vedere al indicatorilor chimici generali, la 

nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de APM Gorj, râurile din bazinul hidrografic Jiu se 

încadrează în cea mai mare parte în clasa a I-a de calitate. Excepţia o constituie râul Jiu, care se 

încadrează în clasa a II-a de calitate pe toate secţiunile de control, râul Câlnic, care pe secţiunea de 

control amonte confluenţă râu Jiu (1 km) se încadrează în clasa a II-a de calitate, râul Jilţ, care pe 

secţiunea de control amonte confluenţă râu Gilort (1 km) se încadrează in clasa a II-a de calitate şi râul 


128


Şuşiţa, care pe secţiunea de control amonte confluenţă râu Jiu (1 km) se încadrează în clasa a II-a de 

calitate. 

O situaţie mai gravă se înregistrează în cazul râului Cioiana care pe secţiunea de control amonte 

confluenţă râu Jiu (1 km) se încadrează în clasa a III-a de calitate, iar pe celelalte secţiuni de control se 

încadrează în clasa a II-a de calitate. Deteriorarea calităţii apei acestor tronsoane de râuri este 

rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatările petroliere şi /sau miniere din zonă. 

Din punct de vedere al indicatorilor biologici, râurile din bazinul Jiului se încadrează în cea mai 

mare parte în clasa a I-a de calitate, exceptând râul Amaradia care pe întreg tronsonul de la Stănceşti şi 

până la confluenţa cu Jiul se încadrează în clasa a III-a de calitate. În cazul râului Jilţ, pe secţiunea de 

control confluenţă Jiu (1 km) şi Şuşiţa pe tronsonul Cârceni- confluenţă Jiu, apa acestor râuri se 

încadrează în clasa a II-a de calitate. 

Starea lacurilor – conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile de monitorizare 

stabilite pentru Acumularea Vădeni - Târgu Jiu, Acumularea Turceni şi Acumularea Tismana aval, apa 

acestor lacuri se încadrează în clasa I de calitate, conform OM nr. 161/2006. 

În funcţie de indicatorii de eutrofizare, lacurile s-au prezentat astfel la nivelul anului 2009: 

Acumularea Vădeni - Târgu Jiu – oligotrof, Acumularea Turceni – oligotrof, Acumularea Tismana 

aval – oligotrof. 

Ape uzate - Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate în anul 2009, a relevat un 

volum total de 695 100 milioane m 3 , din care: 

• 245.968 milioane m 3 nu necesită epurare; 

• 449.132 milioane m 3 necesită epurare, din care: 

o 55.827 milioane m 3 nu se epurează; 

o 393.305 milioane m 3 se epurează, din care: 

o 365.002 milioane m 3 sunt insuficient epurate; 

o 28.303 milioane m 3 sunt epurate corespunzător. 

Principalele surse de poluare a apelor râului Jiu o reprezintă exploatările miniere şi preparaţia de 

cărbune Coroeşti, precum şi termocentralele Paroşeni, Rovinari, Turceni, care datorită volumului mare 

de apă vehiculat de sistemele de răcire determină creşterea temperaturii apei cu peste 10 0 C fată de 

temperatura normală. Această situaţie creează probleme alimentarii cu apă potabilă a municipiului 

Craiova, alimentării cu apă de răcire a termocentralei Işalniţa, precum şi a OMV Petrom, sucursala 

Doljchim Craiova. 

În zona Târgu Jiu sunt descărcate apele provenite de la SC Aparegio - Ced Târgu Jiu a cărei staţie 

de epurare nu este terminată, neavând capacitatea necesară şi fiind exploatată necorespunzător. 

În anul 2009 au fost evacuate următoarele cantităţi de substanţe poluante: 

• 959,565 t/an CBO5; 

• 1969,882 t/an CCOCr; 

• 1434,921 t/an suspensii; 

• 3940,830 t/an reziduu fix. 

În general, staţiile de epurare existente pe teritoriul judeţului Gorj sunt într-un grad avansat de 

uzură fizică şi morală, având capacitatea de epurare insuficientă, pentru debitele de apă uzată. Cele 

mai multe staţii de epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de 

apă receptoare debite de ape insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de 

ape, neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. 

În judeţul Gorj s-a constatat că la majoritatea agenţilor economici, s-au diminuat debitele de apa 

evacuate, faţă de debitele autorizate dar, drept urmare a reducerii sau restrângerii activităţilor 

economice şi nu ca urmare a up-gradării staţiilor existente. Datorită acestui aspect, agenţii economici 

nu au avut in permanenţă depăşiri semnificative la indicatorii de calitate, comparativ cu limitele 

admise prin actele de reglementare de gospodărire a apelor. 

Colectarea apelor uzate la reţeaua de canalizare se realizează în 13 localităţi (9 oraşe şi 4 

comune). Pentru racordarea locuinţelor la reţeaua de distribuţie a apei potabile sunt propuse investiţii 

pentru colectarea apelor uzate menajere şi pentru tratarea apelor uzate înainte de evacuare. 

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, la nivelul anului 2006 erau 

înregistrate 184.2 km de reţea de canalizare. 

Zone critice sub aspectul poluării apelor 

Pentru anul 2009, datorită reducerii producţiei, în unele zone calitatea resurselor de apă a 

înregistrat o îmbunătăţire. 

Totuşi, în zona localităţii Turceni, judeţul Gorj, ca urmare a exfiltraţiilor din iazul de zgura şi 

cenuşă Valea Ceplea aparţinând termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influenţate de 

apele uzate evacuate, modificând substanţial chimismul apelor freatice din fântâni sau izvoarele de la 

baza versantului. Astfel, se constată o creştere a valorilor anionului sulfat faţă de fondul natural al 

zonei, ceea ce indică prezenta exfiltraţiilor din iazul de decantare al S.E. Turceni şi infiltrarea acestora 

în apele freatice din zona influenţând chimismul apelor subterane. 

Sunt afectaţi locuitorii comunei Turceni, judeţul Gorj, atât din punct de vedere al folosirii apei 

nepotabile, cât şi sub aspectul ridicării nivelului freatic, cu repercusiuni nefaste asupra construcţiilor şi 

gospodăriilor individuale. 

La nivelul anului 2007, calitatea pânzei freatice din punct de vedere fizico-chimic în zonele 

afectate de diferite activităţi industriale specifice judeţului se prezenta astfel: 

• Căpreni – Cornetu - s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei de Cloruri (24-764 mg/l), ca 

urmare a activităţii desfăşurate de Schela Turburea - Petrom. Comparativ cu anul 2006 se 

constata că tendinţa este de îmbunătăţire. 

• Colţeşti - se menţin depăşiri ale concentraţiei de Cloruri (între 248 - 2165 mg/l) în majoritatea 

cazurilor analizate, ca urmare a erupţiei în perioada septembrie 1989 - februarie 1990 a sondei 

4536 - Petrom; tendinţa staţionară. 

• Turceni – în pânza freatică sunt prezente concentraţii mari de Sulfaţi (între 160 – 825 mg/l), 

Calciu şi Magneziu, ca urmare a influenţei depozitului de zgură şi cenuşă Valea Ceplea al SC 

Complex Energetic Turceni. 


129


• Ţicleni – au fost analizate fântâni din zona petrolieră ; deşi apa din toate aceste fântâni se încadrează centura, pe 2 trepte de adâncime, 0-10 cm şi 10-20 cm. Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de 

în limitele prevăzute de STAS –ul 1342/91, se constată valori relativ crescute la indicatorii: Cloruri alerta şi nici ale pragului de intervenţie pentru categoria de folosinţă a terenurilor sensibile pentru nici 

(47 mg/l – 170 mg/l), Sulfaţi (55 mg/l – 250 mg/l). S-au înregistrat şi concentraţii relativ crescute de un indicator analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepte de adâncime, în zonele Drăgoieni şi Târgu 

Azotaţi (10 – 45 mg/l), cauza fiind amplasarea şi utilizarea necorespunzătoare. 

Jiu. 

• Rovinari - s-au analizat trei foraje amplasate în jurul gropilor de cenuşă Cicani şi Beterega; s- 

au înregistrat concentraţii crescute de Sulfaţi ( 62 mg/l – 860 mg/l). 

• Motru - s-au analizat 4 foraje amplasate în apropierea gropii de zgură şi cenuşă aparţinând 

U.A.T.A.A. Motru. În apa acestor foraje s-au înregistrat concentraţii mari de Sulfaţi (175 – 594 

mg/l). Concentraţii mari de Fier s-au înregistrat la toate forajele (2,0 – 14,0 mg/l). 

Calitatea solului 

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu 

expus cel mai uşor la poluare. 

Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 

Îngrăşăminte 

Îngrăşămintele de orice natură, aplicate în mod raţional, ocupă un loc prioritar pentru menţinerea şi 

sporirea fertilităţii solului, pentru creşterea producţiilor agricole. Totuşi, în cazul în care sunt folosite 

fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor, 

pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor). 

Tipurile de îngrăşăminte chimice folosite în anul 2009 pe teritoriul judeţului Gorj au fost azotul - 

N şi fosforul - P 2 O 5 , iar cantitatea totală utilizată la hectar a fost de 3473 tone de substanţa activa. 

Cantitatea de îngrăşăminte utilizată in momentul de fată este relativ redusă dar, conform Ordinului 

ANIF nr. 743/12.12.2008 in judeţului Gorj au fost inregistrate 42 de comune in care sunt prezente 

surse de nitraţi din activităţile agricole. 

Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) 

În această categorie se încadrează fungicidele, ierbicidele şi insecticidele. Rolul lor este acela de a 

asigura condiţii cât mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin înlăturarea insectelor şi plantelor 

dăunătoare şi parazite. Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentraţii si doze optime 

recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice şi nu lasă reziduuri in sol. La 

nivelul judeţului Gorj, in anul 2009 au fost folosite 1,017 tone fungicide, 0,246 tone insecticide şi 

5,774 tone ierbicide. 

Soluri afectate de reziduuri zootehnice 

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special, în mediul 

rural. În judeţul Gorj funcţionează 2 complexe zootehnice, S.C. Suinprod S.A. care este profilat pe 

creşterea porcinelor şi S.C. Aviinstant – creşterea păsărilor, suprafaţa totală afectată de reziduuri 

zootehnice fiind de 4 ha 

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic, etc.) 

Evaluarea poluării solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin 

prelevarea şi analizarea de probe de sol din zonele Drăgoieni – OSPA şi Târgu Jiu – şoseaua de 

Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 

În judeţul Gorj sunt două termocentrale, fiecare făcând parte dintr-un mare complex energetic – 

Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind 

pe lângă termocentralele amintite şi o serie de exploatări miniere la zi. Poluarea solului de la centralele 

mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafeţele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul 

judeţului Gorj se ridică la 50 000 ha. 

Zone critice sub aspectul degradării solurilor 

În anul 2009, pentru judeţul Gorj s-au inventariat un număr de 151 situri contaminate, dintre care 

53 au fost investigate. 

Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate 

Din suprafaţa totală a zonelor afectate, în cursul anului 2009, în judeţul Gorj au fost avizate 226 ha la 

Valea Mănăstirii, în vederea nivelării şi modelarii, iar parcelele de 84 ha şi respectiv 100 ha pentru 

redarea ulterioară în circuitul agricol. La Exploatarea Minieră de Carieră Jilţ , etapa a II - a (recultivare 

şi fertilizare), au fost redate în circuit definitiv 49 de ha. În etapa 1 de modelare şi nivelare s-au redat 

în circuit agricol 11,23 ha la Exploatarea Minieră Roşia, iar la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha şi 

respectiv 59,2 ha. 

Zgomotul 

Conform informaţiilor prezentate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj în Starea Factorilor de 

Mediu pentru anul 2009, până la 30 iunie 2012 autorităţile responsabile vor trebui să realizeze şi să 

pună la dispoziţia publicului hărţi strategice de zgomot pentru toate aglomerările, drumurile principale 

şi căile ferate principale din judeţ, care vor contribui la identificarea şi monitorizarea eficientă a 

principalelor surse de poluare fonică de pe teritoriul judeţului. 

În cursul anului 2007 s-au efectuat 255 de determinări sonometrice, respectiv 327 în cursul anului 

2008, în zonele Târgu-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilţ Nord, Jilţ Sud, Bârseşti, Preajba şi 

Glodeni, Bumbeşti-Jiu, Rachiţi, Danciuleşti, Frinceşti, Farcaşeşti, Lupoaia, Târgu-Carbuneşti, după 

cum urmează: 

• la limita unor zone funcţionale, urmare a solicitărilor agenţilor economici şi a programului de 

monitorizare al A.P.M. Gorj; 

• în puncte situate in zone cu trafic intens (intersecţii de străzi); 

• la limita incintei unor clădiri tehnico-administrative (primării); 

• la exteriorul locuinţelor cetăţenilor, urmare a sesizărilor primite de la cetăţeni. 

În cursul anului 2007 s-a înregistrat un număr de 8 depăşiri ale limitei de zgomot admise la 

exterior locuinţă situată în imediata vecinătate a unei zone funcţionale din mediul urban (pieţe, spaţii 

comerciale, restaurante în aer liber). S-au înregistrat un număr de 27 depăşiri ale limitei de zgomot 


130


admise la limita zonelor funcţionale ale incintelor industriale si un număr de 6 depăşiri ale limitei de erori, omisiuni, neglijenţe ori calamităţi naturale şi în urma căreia apa devine improprie folosirii 

zgomot admise în zone cu trafic intens (intersecţii de străzi). 

posibile înainte de poluare. 

În cursul anului 2008 s-a înregistrat un număr de 22 depăşiri ale limitei de zgomot admise la 

exterior locuinţe situate în imediata vecinătate a unor zone funcţionale din mediul urban şi rural, cu o 

valoare maximă de 68,3 dB în zona Jilţ Nord, în apropierea depozitului de cărbune aparţinând E.M.C. 

Jilţ, Cariera Jilţ Nord. S-au înregistrat un număr de 5 depăşiri ale limitei de zgomot admise la limita 

zonelor funcţionale ale incintelor industriale, cu o maximă de 75,1 dB la limita vestică a depozitului de 

cărbune aparţinând E.M.C. Roşia, Cariera Roşia şi un număr de 2 depăşiri ale limitei de zgomot 

admise în punctele de determinare situate pe străzi de categorie tehnica IV. 

Din totalul de 327 determinări efectuate în cursul anului 2008, 249 de determinări au fost efectuate 

în cadrului programului de monitorizare al A.P.M. Gorj (determinări în puncte fixe pe străzi de diferite 

categorii şi la limita zonelor funcţionale ale unor incinte industriale), 76 determinări ca urmare a 

solicitărilor diferiţilor agenţi economici şi 2 determinări la solicitarea Gardei Naţionale de Mediu – 

Comisariatul Judeţean Gorj. 

Rezultatul acţiunii de verificare a nivelului zgomotului urban, determinări diurne şi nocturne 

efectuate în puncte fixe stabilite în municipiul Târgu-Jiu, ne arată menţinerea valorilor constant 

crescute în punctele de determinare stabilite pe strada Ecaterina Teodoroiu şi Nicolae Titulescu. 

Comparativ cu anul 2007, în toate punctele de determinare s-au înregistrat valori uşor scăzute ale 

nivelului de zgomot urban. Scăderea nivelului de zgomot diurn şi nocturn s-au înregistrat în zonele 

municipale de intersecţie, unde au fost instalate sensuri giratorii de circulaţie. 

În anul 2009 nu s-au efectuat determinări sonometrice din cauza lipsei aparaturii specifice. 

POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU 

Poluarea aerului este provocată în special de sursele industriale, de sursele de încălzire 

rezidenţială, de intensificarea circulaţiei rutiere, de incinerarea deşeurilor menajere, etc. Emisiile din 

activităţile industriale pot avea efecte transfrontaliere şi globale, afectând calitatea mediului în diferite 

grade. Un fenomen grav îl reprezintă acidifierea, rezultată din combinarea apei din atmosferă cu oxizi 

de sulf şi azot, ce are repercusiuni asupra vegetaţiei, solului, clădirilor şi aparatului respirator al 

vieţuitoarelor. 

Poluarea solului se produce prin chimizarea în exces a agriculturii, care duce la tulburarea 

echilibrului acestuia şi la acumularea unor substanţe minerale (nitriţi care au efect methemoglobinizant 

pentru vieţuitoare şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). Conform Ordinului ANIF nr. 

743/12.12.2008 in judeţului Gorj au fost inregistrate 42 de comune in care sunt prezente surse de 

nitraţi din activităţile agricole. 

De asemenea, pesticidele, bionedegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul 

lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale. Avarierea conductelor pentru transportul 

produselor petroliere, accidentele rutiere sau feroviare produse la transportul substanţelor periculoase, 

deşeurile solide menajere şi industriale, depozitate necontrolat sau ilegal, deversările de ape uzate si 

menajere, determina modificări ale caracteristicilor solului şi duc la scăderea fertilităţii acestuia. 

Poluarea apei reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau 

bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei 

Conform datelor furnizate de APM Gorj, în anul 2007 în judeţul Gorj au fost înregistrate 2 poluări 

accidentale, în anul 2008, au fost înregistrate 6 poluări accidentale, iar în anul 2009, 4 poluări 

accidentale. Conform aceleiaşi surse, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra mediului, 

efectele fiind remediate în timp util. 

Obiectivul principal: protecţia şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. 

Măsurile destinate dezvoltării unui sistem eficace de monitorizare şi control a calităţii aerului, apei 

şi solului şi reducerea riscului de poluare (industrială, menajeră, etc.) constituie priorităţi pentru 

asigurarea unui management eficient a calităţii factorilor de mediu. 

Măsuri şi acţiuni întreprinse in scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale 

• Instalaţiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 

sunt autorizate de autorităţile regionale de protecţia mediului, impunându-se odată cu emiterea 

actelor de reglementare şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească. Astfel, 

instalaţiile neconforme pentru care s-a obţinut perioada de tranziţie şi anume S.C. Complex 

Energetic Rovinari - Termocentrala Rovinari, S.C. Complex Energetic Turceni - 

Termocentrala Turceni, respectiv S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu sunt autorizate cu Plan de 

masuri şi acţiuni. 

• Termenele şi modalităţile de realizare ale măsurilor din Planul de acţiuni, precum şi realizarea 

condiţiilor din Autorizaţia Integrată de Mediu sunt verificate periodic prin controlul 

conformării de către ARPM, APM si GNM. În acest sens, sunt verificate următoarele aspecte: 

o aplicarea măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu cerinţele 

autorizaţiilor integrate de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii 

de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei; 

o stadiul realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea 

măsurilor de retehnologizare conform cerinţelor domeniului controlului poluării 

industriale; 

o modul de implementare a sistemului de management al deşeurilor; 

o modul de funcţionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanţi in mediu; 

o măsurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra 

mediului şi limitarea consecinţelor acestora. 

• Acţiunile de verificare vizează de asemenea conformarea cu prevederile Directivei 2001/80/EC 

privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere. 


131


MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 

Obiectivele specifice 

Infrastructura existentă pentru gestionarea deşeurilor exercită un impact puternic asupra mediului 

prin: 

• colectarea şi transportul deşeurilor, absenţa unui sistem organizat de colectare a deşeurilor; 

• gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane şi rurale (depozitare necontrolată, 

pe teren descoperit, organizarea defectuoasă a sistemului de colectare şi transport, colectarea 

neselectivă, amplasarea în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă); 

• o problemă importantă o reprezintă depozitele rurale care, în majoritatea lor sunt improvizate, 

amplasate în locaţii nepotrivite, nu respectă normele autorizării din punct de vedere al 

protecţiei mediului; 

• existenţa unor posibilităţi reduse de valorificare sau eliminare a unor deşeuri periculoase 

(deşeuri din industria petrolului, minerit, uleiuri uzate, deşeuri anorganice din chimie, deşeuri 

de la fabricarea azbestului), acestea fiind eliminate prin depozitare; 

• spitalele nu mai deţin incineratoare proprii pentru incinerarea deşeurilor spitaliceşti, acestea 

fiind preluate de firme specializate. 

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor vizează 

”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sănătatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi 

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi 

economic” (orizontul de timp 2008-2013). 

Unul dintre obiectivele generale ale Strategiei de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2007 – 

2013 îl reprezintă Obiectivul nr. 11 – depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în 

domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării populaţiei şi a mediului înconjurător, având ca 

obiective subsidiare – asigurarea capacităţilor necesare pentru depozitarea deşeurilor şi închiderea 

depozitelor de deşeuri neconforme. 

Un factor de favorabilitate care poate contribui la realizarea obiectivului general îl reprezintă 

implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Gorj” 

întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a 

deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în 

domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic 

în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului. 

Obiective principale în gestionarea deşeurilor: 

• Atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea unui număr din ce 

în ce mai mare de generatori de deşeuri; 

• Conform ţintelor naţionale/ regionale/ locale, reducerea potenţialului de emisii cauzate de 

deşeurile biodegradabile; 

• Conform ţintelor naţionale/ regionale/ locale, reducerea cantităţilor de deşeuri şi creşterea 

cantităţilor reciclate prin dezvoltarea capacităţilor de colectare selectivă; 

• Asigurarea de capacităţi suficiente de depozitare şi închiderea vechilor depozite neconforme. 

Obiective specifice judeţene rezultate din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - 2008 şi privesc: 

• Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestionare a 

deşeurilor; 

• Rezolvarea problemelor privind valorificarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor în 

conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării 

sănătăţii populaţiei şi a mediului; 

• Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor 

şi reciclarea acestora. 

Atingerea obiectivelor din domeniul managementului deşeurilor pentru judeţul Gorj este posibilă 

prin adoptarea următoarelor măsuri: 

• Elaborarea de reglementări specifice locale în concordanţă cu politica de gestionare a 

deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere 

economic şi ecologic; 

• Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor; 

• Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor; 

• Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea 

conformării cu cerinţele naţionale; 

• Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională; 

• Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare privind gestionarea 

deşeurilor, pe baza principiilor „poluatorul plăteşte” şi subsidiarităţii; 

• Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare a tuturor factorilor implicaţi; 

• Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi 

europeană; 

• Minimizarea cantităţii de deşeuri generate; 

• Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a 

deşeurilor; 

• Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică; 

• Asigurarea că, capacitatea de colectare şi transport a deşeurilor este adaptată numărului de 

locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate; 

• Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităţile 

de reciclare şi eliminare finală; 

• Promovarea tratării deşeurilor; 

• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini şi parcuri, pieţe prin colectare 

separată; 


132


• Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate; 

În cursul anilor 2007, 2008 si 2009, unităţile care au desfăşurat activităţi cu substanţe reglementate 

• Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje; 

de Protocolul de la Montreal sunt: 

• 

• S.C. Ovifrig Service S.R.L. Târgu Jiu; 

Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje care nu 

pot fi reciclate; 

• S.C. Rototel S.R.L. Târgu Jiu; 

• Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări; 

• Societatea Meşteşugărească Prestacom Târgu Jiu; 

• Societatea Cooperativa Meşteşugărească Mobiltex Târgu Jiu; 

• Implementarea colectării separate a deşeurilor voluminoase; 

• Societatea Cooperativa Meşteşugărească Meşteşugarul Târgu Jiu; 

• Managementul ecologic al nămolului provenit de la staţiile de epurare; 

• S.C. Inidan S.R.L. Târgu Jiu; 

• Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase 

din uz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare; 

• S.C. Arctic S.A. punct de lucru Târgu Jiu. 

• Organizarea colectării separate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE); 

Aceste unităţi au folosit agent frigorific în cadrul service-ului. În cursul anului 2007 s-au consumat 

788 kg agent frigorific, iar în cursul anului 2008 s-au utilizat 781 kg. În cursul anului 2009 cantitatea 

• Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeuri periculoase; 

de agent frigorific consumat a fost 343 kg, evidenţiind o scădere cu 438 kg. 

• Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic; 

Metalele grele - mercur, nichel, cadmiu, plumb 

• Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătate a populaţiei. 

În judeţul Gorj, unităţile care utilizează mercur sunt: 

SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 

• U.M. SADU S.A. utilizează mercur pentru fabricarea explozivilor; 

În judeţul Gorj, societăţile care deţin substanţe chimice şi preparate periculoase sunt: S.C. UM 

Sadu S.A., S.C. Artego S.A., S.C. OMV Petrom S.A., Complex Energetic Rovinari, Complex 

Energetic Turceni, S.C. Conpet S.A. Ploieşti – Staţie pompare Bărbăteşti, S.C. Prundchim Târgu-Jiu, 

S.C. Chemicala Albeni etc. 

În ceea ce privesc deşeurile periculoase, în judeţul Gorj există un depozit la Schela Ţicleni, pentru 

şlam petrolier, cantitatea depozitată fiind de 1986 t, într-o haldă împrejmuită, în incinta Parcului Mare 

Ţicleni, care la sfârşitul anului 2006 a fost închis, iar acest şlam va fi procesat până la sfârşitul anul 

2010. 

UM Sadu S.A. deţine de asemenea deşeuri periculoase, depozitate în incinta uzinei, în locuri 

special amenajate: 

• nămoluri cu conţinut de mercur - 17 t; 

• deşeu cu conţinut de cianură - 0,7 t ; 

• clorură de metilen - 3,5 t. 

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest 

În conformitate cu HG nr. 124/2003 modificată prin HG nr. 734 / 2006 privind prevenirea, 

reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, societatea S.C. Fibrocim S.A. Targu-Jiu a încetat 

toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor cu azbest, întrucât nu a 

dispus de posibilităţi financiare pentru a înlocui fabricarea produselor care conţin azbest cu produse 

non-azbest. 

Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 

• OMV PETROM S.A. utilizează mercur pentru completarea acestuia în manometre. 

Introducerea pe piaţă a detergenţilor 

Introducerea pe piaţă a detergenţilor este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al 

Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii, cu modificările şi 

completările ulterioare (respectiv Regulamentul 907/2006, prin care s-au adus două amendamente 

Regulamentului 648/2004, prin care s-a urmărit asigurarea unui grad de protecţie mai ridicat a 

mediului şi a sănătăţii umane) transpus în legislaţia românească prin HG nr. 658/2007 privind 

stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004. 

Conform regulamentului, prin „detergent” se înţelege orice substanţă sau preparat care conţine 

săpunuri şi /sau alţi agenţi tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub 

forme diferite (lichidă, pulbere, pastă, bucăţi, blocuri, piesă turnată, piesă fasonată, etc.) şi să se 

comercializeze pentru uz casnic, în scopuri instituţionale sau industriale. 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a controla dacă detergenţii 

sunt introduşi pe piaţă cu respectarea prevederilor Regulamentului. 

În anul 2009, la nivelul judeţului Gorj nu au fost solicitate derogări pentru plasarea pe piaţa a 

detergenţilor. 

Importul si exportul anumitor substanţe si preparate periculoase 

În anul 2008 s-a derulat activitatea de identificare a agenţilor economici importatori şi exportatori 

de substanţe periculoase reglementate prin HG nr. 697/2004 privind aprobarea procedurii de 

consimţământ în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului sau exportului anumitor substanţe şi 

preparate periculoase – procedura PIC. În urma acestei acţiuni s-a constatat că nu exista agenţi 

economici care intră sub incidenţa procedurii PIC. 


133


BIODIVERSITATEA 

STAREA PĂDURILOR 

La nivelul judeţului Gorj există un număr de 50 arii naturale protejate din care 40 sunt de interes 

naţional, conform Legii nr. 5/2000 si H.G. nr. 1143/2007, iar restul de 10 sunt arii naturale protejate de 

interes judeţean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judeţean Gorj, alături de care s-au 

constituit şi două parcuri naţionale 

După cum menţionează APM Gorj, ariile naturale protejate din judeţul Gorj se află, in general, 

intr-o stare de conservare favorabilă. Sunt necesare totuşi măsuri de asigurare a pazei, montarea de 

panouri explicative, interzicerea activităţilor antropice cu impact negativ asupra conservării 

biodiversităţii. 

Ariile naturale protejate declarate prin Decizia nr. 82 din 1994 a Consiliului Judeţean Gorj şi cele 

declarate prin Legea nr. 5 din 2000, aflate în fond forestier au fost în cea mai mare parte în custodia 

DS Târgu Jiu. Pentru acestea au fost întocmite planuri de management care nu au fost insa aprobate şi 

avizate de către instituţiile abilitate conform legii. Datorita acestui fapt, ariile naturale protejate în 

cauza au fost gestionate doar in regim silvic, nefiind aplicate unele masuri specifice pentru protecţia 

speciilor, în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii stării de conservare a acestora. 

Obiectivul principal: protecţia şi conservarea unor eşantioane care cuprind elemente naturale cu 

valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic sau de altă natură. 

Obiective specifice: 

• aplicarea unor măsuri severe de interzicere a depozitării deşeurilor menajere; 

• asigurarea unor spatii corespunzătoare depozitării şi ridicării acestora în vederea transportului 

în punctele finale de depozitare. Predomină, din păcate un mod defectuos de colectare, 

depozitare, eliminare a deşeurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz 

din construcţii, etc. 

În cursul anului 2009 s-au efectuat controale periodice în ariile naturale protejate, în vederea 

evaluării stării acestora, prilej cu care s-au întocmit procese-verbale, impunându-se programe de 

măsuri corespunzătoare cu situaţia reala, privind protecţia şi conservarea biodiversităţii acestora. 

Punctele fosilifere de pe teritoriul judeţului Gorj, care se constituie ca arii naturale protejate nu au 

fost atribuite in custodie şi pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protecţie şi 

conservare a speciilor protejate. 

Principalele priorităţi sunt: 

• asigurarea unui management adecvat (conform legislaţiei din domeniu) în raport de categoria 

ariei naturale protejate; 

• preluarea în custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate; 

• încetarea oricăror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate; 

• conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate. 

Resursele forestiere reprezintă un element important al capitalului natural, care, în condiţii de 

exploatare raţională, pot genera numeroase beneficii la nivelul vieţii economico-sociale: avantaje 

economice – activitatea de recoltare/prelucrare a lemnului şi a altor produse forestiere, protecţia 

mediului – combaterea eroziunii solului, îmbunătăţirea calităţii aerului, protecţia resurselor de apă, 

precum şi avantaje sociale – posibilităţi de recreare pentru populaţie. 

În cursul anului 2009, în cadrul Direcţiei Silvice Târgu Jiu s-au luat în supraveghere arborete în 

suprafaţă de 38 454 ha, din care uscarea (sub diferite intensităţi) deţine o pondere de 20 %, respectiv 7 

700 ha. 

Parametri luaţi în considerare pentru stabilirea stării de sănătate a pădurilor au fost defolierea şi 

decolorarea frunzişului. Evaluarea stării de sănătate a pădurilor este caracterizată prin apartenenţa lor la 

una din următoarele clase: 

• clasa 0: arbori sănătoşi – cu vătămări cuprinse între 0 si 10 % (neafectat); 

• clasa 1: arbori slab vătămaţi – cu vătămări cuprinse între 11 si 25 % (uşor); 

• clasa 2: arbori moderat vătămaţi – cu vătămări cuprinse între 26 – 60 % (mediu); 

• clasa 3: arbori puternic vătămaţi – cu vătămări cuprinse între 61 – 99 % (sever); 

• clasa 4: arbori morţi – cu vătămări de 100 % (uscat). 

Urmărirea stării de sănătate la nivel naţional se efectuează prin monitoringul forestier, implementat 

prin OM nr. 96/1990. În cadrul acestui sistem se efectuează anual culegerea informaţiilor referitoare la 

starea de sănătate, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă permanent amplasate în cadrul fiecărui 

ocol silvic. 

Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse de tăieri 

Suprafeţele din fondul forestier care au fost parcurse cu tăieri în cursul anului 2009 se ridică la 5 

259 ha, din care: 

• Ultima tăiere: 147 ha; 

• Tăieri de îngrijire în păduri tinere: 1 385 ha. 

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt: 

• tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi 

în crâng, tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de produse 

accidentale, tăieri de conservare; 

• tăieri de produse accidentale; 

• operaţiuni de igiena şi curăţare a pădurilor; 

• tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri); 

• tăieri de transformare a păşunilor împădurite. 


134


Aceste lucrări urmăresc creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a 

producţiei de masă lemnoasă, păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea şi 

ameliorarea biodiversităţii, sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători. 

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră si disponibilităţi de împădurire 

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră si disponibilităţi de împădurire: nu se înregistrează în cadrul 

judeţului (560 820 ha), ponderea suprafeţelor de fond forestier de stat administrat de Direcţia Silvică 

Târgu Jiu fiind de 20,94 %. La aceasta se mai adăugă şi suprafaţa de pădure retrocedată în baza legilor 

retrocedării (116 830 ha), ridicând ponderea suprafeţelor de păduri la 41,80 %. 

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 

În cadrul judeţului Gorj, la nivelul anului 2009, a fost scoasă o suprafaţă totală de 1 ha din fondul 

forestier pentru alte utilizări. 

Suprafeţe de păduri regenerate in anul 2008 

Suprafaţa totală de păduri regenerată la nivelul anului 2009 este de 227 ha, din care : 

• 60 ha împăduriri integrale 

• 167 ha regenerări naturale. 

Se observă o scădere cu 105 ha a suprafeţei împădurite, la nivelul anului 2009, fată de anul 2000. 

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului 

Presiunile antropice asupra fondului forestier manifestate printr-un impact negativ sunt 

reprezentate prin tăieri ilegale de arbori şi păşunat în fondul forestier, ameninţări directe, dar şi de 

ameninţări indirecte, precum: 

• poluare: ploile acide afectează pădurile; 

• turismul: turismul necontrolat şi camparea în locuri nepermise, arderea copacilor (trebuie 

menţionat cazul jneapănului) şi lipsa controlului asupra accesului vehiculelor ameninţă 

ecosistemele montane; 

• existenţa unor conflicte între diverşi utilizatori de terenuri: privatizarea pădurilor, slaba 

implementare şi întărire a legislaţiei privind protecţia naturii, lipsa resurselor financiare şi 

organizatorice ale instituţiilor implicate în conservarea biodiversităţii. 

Tăierile ilegale de arbori au fost atât justificate, cât şi nejustificate, precum şi presiuni de natura 

sistărilor de tăieri şi implicit lucrări de îngrijire a pădurilor, exercitate de foştii proprietari sau 

moştenitorii acestora. 

Obiectiv general: dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor. 

Priorităţi: 

• Finalizarea reformei proprietăţii forestiere; 

• Creşterea suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţirea managementului forestier; 

• Întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic; 

• Conservarea fondului genetic şi ecologic specific; 

• Valorificarea eficientă a produselor pădurii. 


135


A.3.13. ANEXE 

Tabel nr. 112: Cheltuieli privind protectia mediului in cadrul primariilor din judetul Gorj in anul 2007 (LEI - fara TVA) 

Cheltuieli curente 

Subventii acordate 

Din care: 

Alte 

Domeniu Total unitate Investitii Cheltuieli 

interne Compensarea 

Cheltuieli Total, Alocatii pentru Subventii pe produse 

Consum Alte cheltuieli curente 

cheltuieli 

Externe din care: actiuni de ecologizare si activitati 

salariatilor intermediar 

interne 

Apa 3.753.461 3.403.220 267.485 5.743 16.999 244.743 33.596 49.160 0 49.160 0 

Deseuri 6.858.919 814.536 339.643 165.929 154.765 18.949 5.654.740 50.000 0 50.000 0 

Sol si ape 

subterane 31.253 11.519 19.734 0 0 19.734 0 0 0 0 0 

Alte domenii de 

mediu 82.263 82.263 0 0 0 0 0 0 0 0 0 

TOTAL 10.725.896 4.311.538 626.862 171.672 171.764 283.426 5.688.336 99.160 0 99.160 0 

Tabel nr. 113: Cheltuieli privind protectia mediului efectuate de producatori specializati (Cod caen 3710, 3720, 4100, 5157, 9002, 9003) din judetul Gorj in anul 2007 (LEI - fara TVA) 

Domeniu 

Total 

unitate 

Investitii 

Total, 

din care: 

Cheltuieli curente interne 

Cheltuieli de Consum 

personal intermediar 

Alte cheltuieli 

interne 

Total, din 

care: 

Cheltuieli curente externe 

Servicii cumparate 

Taxe de mediu 

de la terti 

Alte cheltuiele 

externe 

Apa 1.291.719 0 1.245.506 671.485 574.021 0 46.213 36.249 0 9.964 

Deseuri 228.641.836 755.004 219.691.083 5.569.083 72.026.654 142.095.346 8.195.749 0 1.251.820 6.943.929 

TOTAL 229.933.555 755.004 220.936.589 6.240.568 72.600.675 142.095.346 8.241.962 36.249 1.251.820 6.953.893 

Tabel nr. 114: Cheltuieli privind protectia mediului in intreprinderi din judetul Gorj in anul 2009 (LEI - fara TVA) 

Cheltuieli 

Domenii de mediu 

Total, 

din care: 

Sol si apa 

Aer Apa Deseuri 

Zgomot, vibratii Resurse naturale Altele 

susterana 

TOTAL CHELTUIELI (1+2) 362168 100816 25457 216982 2583 21 6635 9674 

1. Investitii 109971 81098 5289 17048 1912 9 1011 3604 

- mijloace tehnice adaugate 94415 80984 4236 6717 1847 8,9 621 

- mijloace tehnice integrate in proces 8683 114 50 4457 65,9 0,22 390 3604 

2. Cheltuieli curente (2.1+2.2) 53108 19631 1803 3065 670,9 12,8 5623,6 6070,8 

2.1 Cheltuieli curente interne (a+b+c) sau 31840 9963 14481 946 641,8 1221,7 4585 

(d+e+f) 

d) mijloace tehnice 30682 9568 14426 946 641 521 4578 

adaugate 

pe destinatii 

e) mijloace tehnice 1157 394 55 0,066 699,9 7 

integrate in proces 

f) activitati interne de 

cercetare-dezvoltare 

0 0 0 0 0 0 0 0 

2.2 Cheltuieli curente externe (a+b+c) 21268 9668 3551 2119 29 12,8 4401,8 1485 

a) servicii de protectia mediului 

9074 158 1911 2048 0,31 6,8 4051 896 

achizitionate: 

b) activitati de cercetare-dezvoltare 858 273 320 57 28,8 6 123,2 49 

c) taxe de mediu 11335 9236 1319 12 227,6 539 


136


Descrierea cartogramelor din volumul de piese desenate 

A.3.a – Calitatea aerului – NH 3 – concentratii medii anuale si maxime zilnice inregistrate 

(µg/mc) 

Cartograma prezinta starea factorului de mediu aer, variatia calitatii acestui factor de mediu conform 

datelor inregistrate in ultimii 3 ani (2007, 2008, 2009) la statiile de monitorizare a calitatii aerului 

existente in cadrul judetului Gorj. Sunt prezentate concentratiile medii anuale corespunzatoare fiecarei 

statii de monitorizare si concentratiile maxime zilnice, conform datelor puse la dispozite de Agentia de 

Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si prezentat in aceasta cartograma este NH 3 . 

A.3.f – Calitatea aerului – Pulberi sedimentabile – concentratia maxima lunara(g/mp luna) 



existente in cadrul judetului Gorj. Sunt prezentate concentratiile maxime lunare fiecarei locatii, 

conform datelor puse la dispozite de Agentia de Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si 

prezentat in aceasta cartograma este reprezentata de pulberile sedimentabile. 

A.3.b – Calitatea aerului – NO 2 – concentratii medii anuale si maxime zilnice inregistrate 

(µg/mc) 





Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si prezentat in aceasta cartograma este NO 2 . 

A.3.c – Calitatea aerului – SO 2 – concentratii medii anuale si maxime zilnice inregistrate (µg/mc) 





Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si prezentat in aceasta cartograma este SO 2 . 

A.3.g – Calitatea apelor de suprafata la nivelul anului 2007 

Cartograma prezinta starea factorului de mediu ape de suprafata, variatia calitatii acestui factor de 

mediu conform datelor inregistrate in anul 2007 (datele avute la dispozitie au fost cele de la nivelul 

acestui an) in sectiunile de control stabilite pe principalele cursuri de apa din judetul Gorj. Sunt 

prezentate exclusiv depasirile inregistrate in sectiunile de control si indicatorii pentru care au fost 

inregistrate aceste depasiri (Amoniu, Suspensii, Cloruri). 

A.3.h – Calitatea apelor subterane la nivelul anului 2007 

Cartograma prezinta starea factorului de mediu ape subterane, variatia calitatii acestui factor de mediu 

conform datelor inregistrate in anul 2007 (datele avute la dispozitie au fost cele de la nivelul acestui 

an) in forajele de monitorizare existente in judetul Gorj. Sunt prezentate exclusiv depasirile 

inregistrate la indicatorii pentru care au fost semnalate fiind figurata intreaga unitate administrativ 

teritoriala posibil a fi afectata (Cloruri, Sulfati, Azotati, Fe, Ca si Mg). Este probabil ca unitatile 

administrativ teritoriale din aval de respectiva unitate sa fie afectate de poluare dar, nu exista 

informatii pentru a fi evidentiata respectiva afectare a factorului de mediu apa. 

A.3.d – Calitatea aerului – PM 10 (Pulberi in suspensie) – concentratii medii anuale si maxime 

zilnice inregistrate (µg/mc) 





Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si prezentat in aceasta cartograma este PM10. 

A.3.i – Surse de poluare pentru factorii de mediu: aer, apa, sol 

Cartograma este o reprezentare grafica a localizarii surselor de poluare, punctuale sau zonale, 

diferentiate in functie de factorii de mediu afectati:aer, apa (suprafata si subterane), sol. In cartograme 

sunt prezentate sursele punctuale si unitatile adminstrativ teritoriale afectate. 

A.3.j. şi A.3.k reprezintă cartograme de sinteză a problemelor şi calităţii factorilor de mediu din 

judeţul Gorj. 

A.3.e – Calitatea aerului – Pulberi sedimentabile – concentratia medie lunara(g/mp luna) 



existente in cadrul judetului Gorj. Sunt prezentate concentratiile medii lunare cprespunzatoare fiecarei 

locatii, conform datelor puse la dispozite de Agentia de Protectia Mediului Gorj. Parametrul masurat si 

prezentat in aceasta cartograma este reprezentata de pulberile sedimentabile. 


137


BIBLIOGRAFIE 

16. ŞTEFĂNESCU, Ştefan, BĂNIA ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 

Istorie şi organizare administrativ teritorială 

Craiova : Editura ALMA, 2009. 

17. ŞTEFULESCU, Alexandru, ÎNCERCARE ASUPRA ISTORIEI TÂRGU-JIULUI, Bucureşti : 

Stabilimentul Grafic I.V. Socecu, 1899. 

1. ATLASUL GEOGRAFIC, HARTA POLITICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ, Bucureşti : Editura de 

Stat pentru Literatura Ştiinţifică 1953, pp. 30-31. 

2. G. FREYTAGS KARTE VON RUMÄNIEN, Maßstab 1 : 1.000.000, Wien : G. Freytag & 

Bemdt, Ges.m.b.H., f.an. [1913-1919]. 

3. INSTITUTUL CARTOGRAFIC „UNIREA” BRAŞOV, JUDEŢUL GORJ, DUPĂ NOUA 

ÎMPĂRŢIRE ADMINISTRATIVĂ, 1930. 

4. MASSALOUP, I., V., Inginer, GORJAN, A., revizuită de, ROMÂNIA ŞI ŢERILE VECINE 

DANUBIENE, DE LA PEŞTA PÂNĂ LA ODESSA, Scara mile geografice 1: 806,400, 

Bucuresci: E. Graeve & Comp., Ediţia a III-a, 1893. 

5. INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI R.S. ROMÂNIA, ATLASUL R.S. 

ROMÂNIA, Bucureşti : Editura Academiei R.S. România, 1973, Planşa VI-6, Peisajele (Ana 

Popova – Cucu). 

6. REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNIA, HARTA ADMINISTRATIVĂ 1956, REGIUNILE ŞI 

REŞEDINŢELE LOR, Bucureşti : Scînteia nr. 3494/1956, p4. 

7. REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNIA, HARTA POLITICO-ADMINISTRATIVĂ 24 DEC. 

1960, Bucureşti : Romînia Liberă, nr. 5038/duminică 25 dec. 1960, p. 3. 

8. RIZESCU, Alexandru, General, ARCHIROPOL, E., lt.col., TRATATUL DE GEOGRAFIE, 

VOL. II, HARTA ROMÂNIEI ŞI A ŢĂRILOR VECINE, scara 1: 1.500.000. 

9. TEODORESCU, Constantin, General, ROMÂNIA PE JUDEŢE CU NOUA ORGANIZARE 

ADMINISTRATIVĂ, Institutul Cartografic „Unirea” Braşov, sc. 1 : 1.000.000. 

10. STOICA, Stan, MĂRCULEŢ, Vasile, ION, Stănel, DICŢIONAR BIOGRAFIC DE ISTORIE 

A ROMÂNIEI, Bucureşti : Editura Meronia, 2008. 

11. TUDOR, Dumitru, Prof., dr. doc., ITINERARE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE OLTENE, 

Bucureşti: Editura Sport - Turism, 1979. 

12. TUDOR, D., OLTENIA ROMANĂ, în : OLTENIA, FUNDAŢIA CULTURALĂ REGALĂ 

„REGELE MIHAI I”, REGIONALA OLTENIA, Craiova : Institutul de Arte Grafice „Ramuri” 

1943, pp. 269-282. 

13. VLASIE, Mihai, 1999 

14. ROMMENHOELLER, C.G., LA GRANDE-ROUMANIE, SA STRUCTURE ÉCONOMIQUE, 

SOCIALE, FINANCIÈRE, POLITIQUE ET PARTICULIÈREMENT SES RICHESSES, La 

Haye, Martinus Hijhoff, 1926. 

15. SACERDOŢEANU, Aurelian, OLTENIA MEDIEVALĂ, în : OLTENIA, FUNDAŢIA 

CULTURALĂ REGALĂ „REGELE MIHAI I”, REGIONALA OLTENIA, Craiova : Institutul 

de Arte Grafice „Ramuri”, 1943, pp. 283-298. 

18. POBORAN, G., ISTORICUL ORAŞULUI SLATINA, Slatina : Librăria şi tipografia Societăţii, 

f.an. 

19. POPESCU – CILIENI, I., Preot, PE FIRUL ISTORIC AL EPISCOPIEI ŞI MITROPOLIEI 

OLTENIEI, BANATUL SEVERINULUI, în : SFÂNTA MITROPOLIE A OLTENIEI, 

RÂMNICULUI ŞI SEVERINULUI, VIEAŢA BISERICEASCĂ ÎN OLTENIA, ANUARUL 

MITROPOLIEI OLTENIEI, Craiova : Tipografia Sfintei Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi 

Severinului, 1941, pp.83-130. 

20. MARGHILOMAN, Alexandru, NOTE POLITICE, Vol. III, Bucureşti : Editura Machiavelli, 

1995. 

21. MĂNUILĂ, Sabin, Oficiul de Studii al Institutului Central de Statistică, ANUARUL 

STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1939 ŞI 1940, Bucureşti, f. ed., f. an. 

22. MOISIL, I., REPERTORIU DE LOCALITĂŢI ISTORICE, PREISTORICE S.A. DIN 

JUDEŢUL GORJ, în : ARHIVELE OLTENIEI, 1926, an V, nr. 24, martie – aprilie 1926, pp. 

125-131. 

23. GIURESCU, Constantin C., sub conducerea lui, ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Bucureşti : 

Editura Enciclopedică Română, 1971. 

24. HARISIAD, Elena, BRÎNZAN , Nicolae, MOCIOI, Ion, Colectivul de coordonare, GORJ, 

MONOGRAFIE, COLECŢIA JUDEŢELE PATRIEI, Bucureşti : Editura Sport - Turism, 1980. 

25. IONESCU – DUNĂREANU, I., CRISTESCU, Gabriel, ITINERARE ÎN NORDUL 

OLTENIEI, Bucureşti : Editura Sport - Turism, 1978. 

26. IORDAN, Ion, GÂŞTESCU, Petre, OANCEA, D.I., INDICATORUL LOCALITĂŢILOR DIN 

ROMÂNIA, Bucureşti : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974. 

27. GHINEA, E., GHINEA, Dan, LOCALITĂŢILE DIN ROMÂNIA, DICŢIONAR, Bucureşti : 

Editura Enciclopedică, 2000. 

28. DONAT, Ion, „Datele principale în istoria Olteniei (până la 1600)”, în: OLTENIA, 

FUNDAŢIA CULTURALĂ REGALĂ „REGELE MIHAI I”, REGIONALA OLTENIA, Craiova : 

Institutul de Arte Grafice „ Ramuri”, 1943, pp. 299-342. 

29. DÂRVĂREANU, Constantin I., MONOGRAFIA ORAŞULUI NOVACI, Deva : Editura Cetate 

Deva, 2008. 

30. DAN, Petre, HOTARELE ROMÂNISMULUI ÎN DATE, Bucureşti : Editura Litera Internaţional, 

Chişinău : Editura Litera, 2005. 

31. CUCU, Vasile, Prof. univ., ATLASUL JUDEŢELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ 

ROMÂNIA, Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 1978. 


138


Cadrul natural 

11. Legea 422/200, modificata si completata prin Legea 259/2006, privind protejarea 

monumentelor istorice; 

1. Baranovsky, Niculina, Neamu, Gh., 1971, Judeţele patriei – Judeţul Gorj, Ed. Academiei, 

Bucureşti 

2. Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 

3. Rey, Violette, Groza, O., Ianoş, I., Pătroescu, Maria, 2008, Atlasul României, Ed. Rao, 

4. Bucureşti 

5. Savin C., 2008, Râurile din Oltenia, Editura Sitech, Craiova, vol I 

6. Tufescu, V., 1966, Subcarpaţii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 

7. Ujvari, I., 1972, Geografia Apelor din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 

8. Velcea, Valeria, Roşu, Al., 1985, Carpaţii şi Subcarpaţii României, Ed. Didactică, Bucureşti 

9. *** Atlasul cadastrului apelor din R.P. Română, vol. I, partea 2, 1964 

10. *** Geografia României, 1982, Vol. I, Geografia fizică, Ed. Academiei, Bucureşti 

11. *** Geografia României, 1987, vol. III Carpaţii şi Depr. Transilvaniei, Ed. Academiei, 

Bucureşti 

12. *** Geografia României, 1992, vol. IV Regiunile pericarpatice, Ed. Academiei, Bucureşti 

Mediul şi calitatea factorilor de mediu 

1. Geografia Romaniei, vol. V, Ed. Academiei Romane, 2005; 

2. „Raport privind starea factorilor de mediu 2007”, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, 

http://www.apmgj.ro/; 





5. „Stategia si Politica Nationala in Domeniul Gospodaririi Apelor”, Ministerul Mediului si 

Dezvaoltarii Durabile; 

6. „Sinteza Calitatii Apelor din Romania in anul 2006”; 

7. „Sinteza Calitatii Apelor din Romania in anul 2007”; 

8. Legea 350/2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul; 

9. Hotarare 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de 

continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de 

riscuri naturale; 

10. Ordinul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei 

monumentelor istorice disparute; 

12. „Manualul de operare al Fondului pentru Mediu”, Administratia Fondului pentru Mediu, 

Noiembrie 2005; 

13. „Cod de bune practici agricole – Vol. I – Protectia apelor impotriva poluarii cu fertilizanti 

proveniti din agricultura si provenienta fenomenelor de degradare a solului provocate de 

practicile agicole”, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Unitatea de Management a 

Proiectului „Controlul poluarii in agricultura”, Bucuresti 2002; 

14. „Cod de bune practici agricole – Vol. II – Protectia apelor impotriva poluarii cu pesticide si 

alti poluanti proveniti din agricultura”, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Unitatea de 

Management a Proiectului „Controlul poluarii in agricultura”, Bucuresti 2002; 

15. „Implementarea Politicilor Agrare Comunitare”, Prof. Univ. Dr. M. Berca, Universitatea de 

Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara; 

16. „Plan de amenajare a teritoriului zonal, intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, 

Dragotesti, Nogomir, Farcasesti, Ciuperceni in vederea declararii utilitatii publice a 

obiectivelor miniere din cadrul CE Turceni carierele Jilt Nord si Jilt Sud”- ICSTPML Craiova, 

2006; 

17. „Plan de amenajare a teritoriului zonal, intercomunal pentru orasul Rovinari si comunele 

Farcasesti, Balteni, Urdari, Plopsoru in vederea declararii utilitatii publice a obiectivelor 

miniere din cadrul SNLO Tg Jiu – EMC Rosia, carierele Rosia de Jiu, Pesteana Nord si 

Pestena Sud”- ICSTPML Craiova, 2005; 

18. „Plan de amenajare a teritoriului interorasenesc –Petrosani, Aninoasa, Bumbesti – Jiu,, 

judetele Gorj si Hunedoara” Amenajarea Hidroenergetica a raului Jiu pe sectotr Livezeni – 

Bumbesti – Documentatie necesara 

19. declararii utilitatii publice – SC Hidropoiect Design SA, 2004; 

20. „Plan de amenajare a teritoriului intercomunal Motru, Ciuperceni, Matasari si Slivilesti, 

judetul Gorj” ”- ICSTPML Craiova, 2004 


139


Completare la pct. A.2.5.2 Resursele forestiere (înainte de punctul A.2.5.3 Resursele subsolului) varietate de specii de copaci (gorun şi fag în etajul dealurile subcarpatice şi versanţii depresiunilor, fag 

şi răşinoase în etajul montan). 

Repartiţia suprafeţelor cu păduri la nivelul UAT-rilor 

Zona slab împădurită 1 se suprapune Depresiunii Intracolinare gorjene (Depr. Tg.-Jiu Câmpu 

Distribuţia suprafeţelor împădurite în cadrul judeţului Gorj trădează strânsa legătură dintre Mare şi Depr. Intracolinară dintre Jiu şi Motru). Şi această zonă se întinde de la Godineşti în est până 

condiţiile de relief, de altitudine şi cele climatice, respectând distribuţia pe etaje a speciilor vegetale în la aliniamentul Alimpeşti - Roşia de Amaradia – Bustuchin, cuprinzând oraşele Rovinari, Tg.-Jiu, 

raport cu etajul de relief. Astfel se întâlnesc păduri de foioase în dealurile Subcarpaţilor Gorjului dar şi Ţicleni, Tg. Cărbuneşti. Alte U.A.T-uri care se regăsesc în această zonă sunt: Teleşti, Băleşti, Leleşti, 

în dealurile colinare aparţinând Piemontului Getic (Piemontul Motrului, Piemontul dintre Jiu şi Gilort Arcani, Drăguţeşti, Scoarţa, Bălăneşti, Albeni, Săcelu, Prigoria, Bumbeşti-Piţic, Berleşti, Bărbăteşti. 

şi Piemontul Olteţului). În cadrul acestui etaj de relief predomină pădurile de amestec fag cu gorun cât Această zonă este caracterizată de valorii ale ponderii pădurilor din suprafaţa totală a UAT-urilor sub 

şi pădurile de cer şi gârniţă, în timp de în etajul montan carpatic predomină pădurile de fag şi pe 50 %, atingând chiar valori de 7.7% în cazul oraşului Rovinari şi 14.7% în Tg.-Jiu. De asemenea şi la 

suprafeţe restrânse pădurile de amestec fag cu răşinoase. Habitatul forestier, care ocupase în urmă cu indicele ha.păd/loc această zonă reuneşte cele mai mici valori din cadrul judeţului: 0.01 ha.păd/loc în 

două-trei secole toate formele de relief, mai puţin albiile şi terasele râurilor, resimte puternic efectul Tg.-Jiu şi Rovinari, 0.2 ha.păd/loc în Alimpeşti, Băleşti, Bumbeşti-Piţic şamd. 

presiunii umane (Rey şi colab. 2006), zonele depresionare cât şi zonele deluroase cu versanţi domoli şi Zona împădurită sudică se axează pe dealurile externe ale Subcarpaţilor Gorjului şi pe partea 

cu expunere sudică şi sud-estică fiind defrişate pentru a face loc culturilor agricole şi aşezărilor umane nordică a Piemontului Getic şi se întinde de la Glogova în vest până la Logreşti - Stejari în est, această 

(Geografia României, vol. I, 1984). În acest sens se observă divizarea zonelor puternic împădurite în zonă fiind întreruptă de U.A.T-uri precum Ţicleni, Plopşor, Bărbăteşti, Vladimir, Hurezani, Berleşti 

alternanţă cu zonele slab împădurite în făşii parale şi alternative de la nord la sud, configurându-se care înregistrează valori de sub 1 la raportul ha.păd/loc. Restul u.a.t-urilor: Glogova, Ciuperceni, 

astfel trăsăturilor geografice ale reliefului judeţului Gorj. Se disting 4 zone caracteristice, două Câlnic, Fărcăşeşti, Bâlteni, Săuleşti, Aninoasa, Căpreni, Jupâneşti, Logreşti, Stejari oferă 

împădurite şi altele două slab împădurite. Zona împădurită de nord, urmând la sud zona slab particularitatea acestei zone împădurite şi anume valori de peste 1 ha.păd/loc. De asemenea şi raportul 

împădurită a Depr. Intracolinare (formată din Depr. Tg.-Jiu Câmpu Mare şi Depr. Intracolinară dintre dintre suprafaţa împădurită şi suprafaţa totală este de peste 50% (la fel ca şi în cazul zonei împădurite 

Jiu şi Motru ). Urmează a treia zonă împădurită care corespunde Dealurilor externe ale Subcarpaţilor şi nordice), iar în U.A.T-uri precum Bâlteni, Glogova şi Jupâneşti acest raport depăşeşte 60% (64.5% în 

limitei nordice a Piemontului Getic urmată de cea de-a patra zonă care se suprapune părţii centrale şi cazul Bâlteni-ului). Suprafeţele administrativ-teritoriale din această zonă sunt cu mult mai reduse în 

sudice a Piemontului Getic. 

comparaţie cu u.a.t-urile care mărginesc bordura montană nordică (cele mai multe din acestea zonă au 

o suprafaţă cuprinsă între 3000 şi 5000 de hectare sunt în timp ce suprafeţele UAT-urilor din nord 

depăşesc frecvent 10.000 de hectare, Padeşul având chiar 26.974 de ha.). Diversitatea speciilor de 

copaci este şi ea mai redusă în comparaţie cu zona împădurită nordică, aici întâlnind numai specii de 

foioase. 

Este de la sine înţeles faptul că nici una din aceste zone nu este omogenă, compactă şi uniformă pe 

teren; doar în raport cu indicatorii sintetici după care s-a făcut această clasificare se pot delimita aceste 

zone mai mult sau mai puţin împădurite. În cadrul zonelor împădurite în realitate există arii 

discontinue, fără păduri, la fel cum şi în zonele mai puţin împădurite pot să existe suprafeţe relativ 

mari de pădure însă raport cu suprafaţa sau cu populaţia U.A.T-ului acest indice sintetic se estompează 

(vezi Tg. Cărbuneşti) putând astfel să îl introducem într-o anumită zonă. În elaborarea acestei 

clasificări s-a ţinut cont de raportul sintetic dintre populaţia U.A.T-ului şi suprafaţă de pădure, 

respectiv raportul dintre suprafaţa împădurită şi suprafaţa totală a respectivului U.A.T. Această 

clasificare s-a realizat în scop euristic şi trebuie înţeleasă ca atare. 

Zona împădurită nordică se dezvoltă peste Munţii Vâlcan şi Parâng dar şi peste Subcarpaţii 

Gorjului. Această fâşie împădurită se întinde de la Padeş în vest până la Polovragi în est, cuprinzând 

u.a.t-urile Tismana, Peştişani, Runcu, Stăneşti, Schela, Bumbeşti-Jiu, Muşeteşti, Crasna, Novaci, Baia 

de Fier, Polovragi. Este caracterizată de existenţa celor mai mari suprafeţe de pădure în raport cu 

suprafaţa totală a U.A.T-urilor, dar şi cu cel mai mare număr de hectare de pădure ce revine unei 

persoane. Astfel U.A.T-urile Bumbeşti-Jiu şi Runcu se evidenţiază cu o suprafaţă împădurită de peste 

70% din totalul suprafeţei, în tip ce restul U.A.T-urilor deţin o pondere a pădurilor raportată la 

suprafaţa totală între 50 şi 70%. Aşa cum s-a precizat anterior o altă caracteristică a acestei zone este 

valoarea cea mai ridicată a indicelui de ha pădure/locuitor. Astfel în comuna Padeş unui locuitor îi 

corespunde o suprafaţă de peste 5 hectare de pădure, în timp ce în restul U.A.T-urilor acestei zone îi 

revin valori între 3-4 ha/loc. în Schela, Runcu şi Peştişani, în timp ce valori cuprinse în intervalul 2-3 

ha. păd/loc. întâlnim în U.A.T-urile Stăneşti, Muşeteşti, Crasna şi Tismana. Pe lângă aceste două 

caracteristici mai trebuie să amintim faptul că în cadrul acestei zone se întâlneşte cea mai mare 

Zona slab împădurită 2 se suprapune peste partea central-sudică a Piemontului Getic, 

caracterizându-se prin pante domoale şi expunere sudică a versanţilor, fiind încurajată astfel 

despădurirea în favoarea culturilor agricole. Această zonă de întinde de la Cătunele – Motru în vest 

până la Dănciuleşti – Cruşeţ în est, cuprinzând U.A.T-uri precum: Văgiuleşti, Samarineşti, Drăgoteşti, 

Mătăsari, Negomir, Bolboşi, Borăscu, Turceni, Ioneşti, Urdari, Plopşoru, Brăneşti, Tânţăreni, 

Turburea, Stoina . La fel ca şi zona slab împădurită 1 această zonă se caracterizează prin ponderi ale 

suprafeţelor împădurite de sub 50% în raport cu suprafaţa totală (19% în Motru, 34% în Turceni, 34% 

în Urdari, 31% în Bolboşi etc.). Indicele ha.păd/loc nu depăşeste pragul de 1, acest indice atingând 

valoarea de 0.04 ha.păd/loc în cazul Motrului, 0.2% în cazul Mătăsarului, 0.3% ha.păd/loc în cazul 

Turceniului etc. 


140



A.4. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT 

A.5. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 

Cheile Olteţului foto: IM Muzeul arhitecturii populare foto: GP Logreşti foto: IM Defileul Jiului foto: IM 

Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, INCD URBAN- INCERC, Sucursala Urbanproiect, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, Halcrow România, Sc Atelier Proiectare Perfect SA Tg.Jiu. 141


CUPRINS 

A. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA TERITORIULUI __________________________ 141 

A.4. Patrimoniul natural şi construit __________________________________________ 144 

A.4.1. Macrounităţi de peisaj, rutele de migraţie ale păsărilor ______________________ 144 

A.4.2. Zone şi monumente naturale declarate protejate ___________________________ 146 

A.4.3. Procese de degradare a patrimoniului natural prin agresiune antropică ________ 151 

A4.4. Evidenţa şi clasificarea patrimoniului cultural construit (inclusiv peisaje culturale)154 

A.4.5. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI (ale patrimoniului 

natural şi construit) _________________________________________________________ 167 

A.5. Reţeaua de localităţi ____________________________________________________ 169 

A.5.1 Distribuţia localităţilor în teritoriu _______________________________________ 169 

A.3.3 Sistemul urban ________________________________________________________ 172 

A.5.3 Echiparea localităţilor (tehnică şi socială)__________________________________ 176 

A.5.4 Documentaţii de urbanism ale localităţilor _________________________________ 180 

A.5.5 DIAGNOSTIC GENERAL ŞI PROSPECTIV ______________________________ 181 

A.5.6. ANEXE (tabele de sinteză)______________________________________________ 183 

BIBLIOGRAFIE: ___________________________________________________________ 191 


142


LISTA TABELELOR DIN VOLUM 

Tabel nr. A.4. 1: Tipuri de peisaje pe UATB ................................................................................................. 145 

Tabel nr. A.4. 2: UATB peste al căror teritoriu trece ruta de migraţie a păsărilor Centro-europeanbulgară 

.............................................................................................................................................................. 146 

Tabel nr. A.4. 3: Rezervaţii şi monumente ale naturii*................................................................................ 147 

Tabel nr. A.4. 4:Arii naturale protejate, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii în UATB............ 149 

Tabel nr. A.4. 5: Halde de steril, cariere deschise şi mine în UATB............................................................ 152 

Tabel nr. A.4. 6: Repartizarea monumentelor istorice din judeţul Gorj pe capitolele LMI şi pe grupe 

valorice:............................................................................................................................................................. 154 

Tabel nr. A.4. 7: Sinteza situaţiei Monumentelor Istorice pe UATB: ......................................................... 154 

Tabel nr. A.4. 8: MONUMENTE ISTORICE conf. L.M.I. 2004................................................................. 155 

Tabel nr. A.4. 9: MONUMENTE ISTORICE DE LEMN ÎN JUDEŢUL GORJ (cf. L.M.I. 2004).......... 158 

Tabel nr. A.4. 10: Aşezămintele monahale ortodoxe..................................................................................... 159 

Tabel nr. A.4. 11: Situaţia UATB după numărul aşezămintelor monahale................................................ 159 

Tabel nr. A.4. 12: Muzeele, colecţiile, bibliotecile istorice din judeţul Gorj................................................... 160 

Tabel nr. A.4. 13: Categorii şi subcategorii de peisaje culturale în judeţul Gorj....................................... 164 

Tabel nr. A.5 1: Cronologia înfiinţării oraşelor în judeţul Gorj 169 

Tabel nr. A.5 2: UATB urbane şi rurale după mărimea populaţiei ............................................................ 170 

Tabel nr. A.5 3: Satele din judeţul Gorj după populaţie* ............................................................................ 170 

Tabel nr. A.5 4: Lista localităţilor componente ale municipiilor şi oraşelor din judeţul Gorj.................. 170 

Tabel nr. A.5 5: Distribuţia numărului de localităţi la nivel de UATB....................................................... 170 

Tabel nr. A.5 6: Date comparative la nivel regional /naţional privind structura sistemului de localităţi 172 

Tabel nr. A.5 7: Date comparative la nivel regional /naţional privind distribuţia localităţilor ................ 172 

Tabel nr. A.5 8: Distribuţia populaţiei pe medii şi densităţi în teritoriu..................................................... 172 

Tabel nr. A.5 9: Raportul de primat în regiunea Sud-vest:.......................................................................... 172 

Tabel nr. A.5 10: Evoluţia populaţiei la recensăminte şi la 01.01. 2010 ...................................................... 173 

Tabel nr. A.5 11: Evoluţia populaţiei oraşelor actuale ale judeţului la recensăminte ............................... 173 

Tabel nr. A.5 12: Ariile de arondare ale spitalelor din judeţul Gorj (date 2008)....................................... 176 

Tabel nr. A.5 13: Situaţia alimentării cu apă în judeţul Gorj...................................................................... 178 

Tabel nr. A.5 14: Situaţia alimentării cu apă în cele 7 oraşe ale judeţului Gorj ........................................ 178 

Tabel nr. A.5 15: Situaaţia canalizării în judeţul Gorj................................................................................. 178 

Tabel nr. A.5 16: Situaţia canalizării în cele 7 oraşe ale judeţului Gorj:.................................................... 179 

Tabel nr. A.5 17: Situaţia elaborării PUG-urilor la începutul anului 2010 în judeţul Gorj La data de 

20.01.2010.......................................................................................................................................................... 180 

Tabel nr. A.5 18: Gradul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire a 

localităţilor urbane conform Legii nr. 100 din 19/04/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 

351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi........................................... 183 

Tabel nr. A.5 19: DISTRIBUŢIA ECHIPAMENTELOR TERITORIALE LA NIVEL DE UATB (NR. 

UNITĂŢI) ......................................................................................................................................................... 184 

Tabel nr. A.5 20: DISTRIBUŢIA ECHIPAMENTELOR DE PROXIMITATE LA NIVEL DE UATB 

(NR. UNITĂŢI) ................................................................................................................................................ 186 

Tabel nr. A.5 21: SITUAŢIA UAT LA NIVEL DE JUDEŢ DUPĂ NIVELUL DE ECHIPARE CU 

UTILITĂŢI....................................................................................................................................................... 188 

Tabel nr. A.5 22: Echiparea locuinţelor la recensământul din 2002 .......................................................... 190 

Tabel nr. A.5 23: Satele cu mai puţin de 100 locuitori la recensământul din 2002 .................................... 190 

LISTA FIGURILOR DIN VOLUM 

Figura nr. A.4. 1: Poziţia judeţului Gorj în raport cu teritoriile cu zone naturale protejate conform Legii 

5 /2000 (prelucrare după schemă Pascariu, Manea, 2003)............................................................................148 

Figura nr. A.5. 1: Distribuţia aşezărilor judeţului Gorj în raport cu formele de relief (după Atlasul 

Climatic) 171 

Figura nr. A.5. 2: Distribuţia aşezărilor judeţului Gorj în raport cu sistemul hidrografic (după Atlasul 

Climatic) ............................................................................................................................................................171 

Figura nr. A.5. 3: Evoluţia populaţie totale şi urbane a judeţului Gorj în intervalul 1948 - 2010 ............173 

Figura nr. A.5. 4: Evoluţia populaţiei oraşelor actuale ale judeţului la recensăminte ...............................173 

Figura nr. A.5. 5: Ierarhii şi relaţii în sistemul urban al judeţului Gorj .....................................................174 

Figura nr. A.5. 6: Schema sistemului urban principal al judeţului Gorj, la nivel spaţial..........................174 

Figura nr. A.5. 7: Schemă ilustrând sistemul de tip policentric, mono-direcţionat al judeţului Gorj (după 

Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007)......................................................................175 

Figura nr. A.5. 8: Secţiune 4 a PATN – Reţeaua de localităţi, 2001 (extras)...............................................175 

Figura nr. A.5. 9: Poziţionarea capitalei judeţului Gorj faţă de coridorul rutier şi feroviar paneuropean 

nr. IV (după Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007) ...............................................175 

Figura nr. A.5. 10: Schema relaţiilor municipiului Tg. Jiu cu principalele arii urbane extra-judeţene 

(după Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007)...........................................................175 


143


63. cu păduri de fag balcanic cu carpen, de gorun cu carpen, pajişti şi terenuri 

A.4. Patrimoniul natural şi construit 

A.4.1. Macrounităţi de peisaj, rutele de migraţie ale păsărilor 

MACROUNITĂŢI DE PEISAJ 

Tipuri de peisaje 

Teritoriul judeţului Gorj are o mare diversitate a peisajului care se încadrează în trei categorii de 

peisaje naturale: peisaje de munte (sub influenţa climatului oceanic parţial submediteranean), peisaje 

de deal şi podiş (sub influenţa climatului submediteranean), peisaje de câmpie (sub influenţa 

climatului submediteranean. În urma cartării tipurilor de peisaje corespunzătoare fiecărui UATB al 

judeţului în parte, s-a constatat că UATB nordice le corespund între 5 şi 9 tipuri de peisaje (11 

UATB), UATB din centrul judeţului le corespund 3 sau 4 tipuri de peisaje (11 UATB), restul de 48 

UATB fiind caracterizate de unul sau două tipuri de peisaje. 

UATB din judeţ sunt încadrate, parţial sau total, în următoarele subcategorii de peisaj (fiecărui tip 

de peisaj îi corespunde un număr, care se regăseşte în tabelul anexat în dreptul UATB care prezintă 

subcategoria respectivă de peisaj): 

agricole (7 UATB) 

DEALURI ŞI PODIŞURI JOASE 

64. Dealuri cu păduri de gorun cu elemente termofile, cu pajişti stepizate şi 

terenuri agricole (30 UATB) 

65. Podiş piemontan cu păduri de gorun balcanic cu carpen, pe alocuri de gorun 

cu elemente termofile, pajişti stepizate cu elemente sudice şi terenuri agricole (43 UATB) 

66. Podiş piemontan cu păduri de cer şi gârniţă cu alte elemente termofile, pajişti 

stepizate cu elemente sudice şi terenuri agricole (8 UATB) 

DEPRESIUNI 

69. cu aspect deluros, cu păduri de gorun cu fag balcanic şi carpen, pe alocuri cu 

elemente termofile, pajişti şi terenuri agricole (11 UATB) 

70. cu aspect de şes, cu păduri de stejar pedunculat, de gorun cu cer şi cu fag 

balcanic, pajişti cu elemente sudice şi terenuri agricole (35 UATB) 

I. PEISAJE DE MUNTE 

MUNŢI ÎNALŢI CU CRESTE, RELIEF GLACIAR ŞI SUPRAFEŢE DE NIVELARE CU: 

1. pajişti alpine şi tufărişuri pitice (1 UATB) 

2. tufărişuri şi pajişti subalpine (10 UATB) 

SUB INFLUENŢA CLIMATULUI OCEANIC (PARŢIAL SUBMEDITERANEAN) 

MUNŢI MIJLOCII ŞI JOŞI CU: 

4a. păduri de molid cu fag şi brad şi de fag cu brad pe roci diferite (11 UATB) 

8. păduri de fag balcanic cu carpen şi tei şi elemente termofile (11 UATB) 

MUNŢI JOŞI CU: 

11. roci calcaroase, cu păduri de fag balcanic cu elemente sudice (pe alocuri cu 

relicte terţiare), pajişti de stâncărie cu elemente termofile (6 UATB) 

DEPRESIUNI CU: 

18. aspect deluros, cu păduri de fag, terenuri agricole şi pajişti (3 UATB) 

II. PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ 

SUB INFLUENŢA CLIMATULUI SUBMEDITERANEAN 

DEALURI ÎNALTE 

III. PEISAJE DE CÂMPIE 

SUB INFLUENŢA CLIMATULUI SUBMEDITERANEAN 

LUNCI LARGI 

98. cu zăvoaie de salcie şi plop, pe alocuri cu stejar pedunculat alternând cu pajişti şi terenuri 

agricole (10 UATB) 

Studiul peisajului natural este o noutate pentru planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. 

Conceptul de peisaj are un caracter generalizator, incluzând relieful, atmosfera, clima şi lumina, fauna, 

flora, culorile, aşezările umane şi folosinţele terenurile, schimbările şi mişcările de toate tipurile. 

Introducerea în planurile de amenajare a teritoriului a problemelor peisajului trebuie să se facă 

gradat, prin o serie de studii preliminare la nivelul unor subcategorii de peisaj din judeţ. Prin aceste 

studii se vor determina zonele de peisaj natural şi zonele de peisaj cultural, zonele de peisaj degradat 

ş.a., se vor identifica măsurile care trebuie luate în legătură cu acest concept generalizator. 

Studiile asupra peisajului trebuie detaliate în documentaţiile PUG ale UATB din judeţ. Prin 

prevederile PUG zonele de peisaj natural vor căpăta şi regulamente de urbanism adecvate scopului 

protecţiei peisajului. 


144


Tabel A.5 1: Tipuri de peisaje pe UATB 

Denumirea UATB 


1 2 3 

1 Mun. Tîrgu Jiu 64,70 

2 Mun. Motru 65 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu 8, 18, 69, 70 

4 Oraş Novaci 2, 4a, 8, 64, 69, 70 

5 Oraş Rovinari 64, 70, 98 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 64, 65, 70 

7 Oraş Tismana 2, 4a, 8, 11, 18, 64, 65, 69, 70 

8 Oraş Turceni 65, 98 

9 Oraş Ţicleni 64, 65 

10 Com. Albeni 63, 65,70 

11 Com. Alimpeşti 63, 70 

12 Com. Aninoasa 65, 66 

13 Com. Arcani 64, 70 

14 Com. Baia De Fier 2, 4a, 8, 69, 70 

15 Com. Bălăneşti 64, 70 

16 Com. Băleşti 64, 70 

17 Com. Bărbăteşti 64, 65 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 63, 64, 70 

19 Com. Berleşti 65 

20 Com. Bîlteni 64, 65, 98 

21 Com. Bolboşi 65 

22 Com. Borăscu 65, 98 

23 Com. Brăneşti 66, 98 

24 Com. Bumbeşti-Piţic 63, 64, 70 

25 Com. Bustuchin 65 

26 Com. Căpreni 65 

27 Com. Cătunele 65 

28 Com. Ciuperceni 65, 70 

29 Com. Cîlnic 64, 65, 70 

30 Com. Crasna 2, 4a, 8, 64, 69, 70 

31 Com. Cruşeţ 65, 66 

32 Com. Dănciuleşti 64, 65, 66 

33 Com. Dăneşti 64, 70 

34 Com. Drăgoteşti 65 

35 Com. Drăguţeşti 64, 70 

36 Com. Fărcăşeşti 65, 70, 98 

37 Com. Glogova 65 

Denumirea UATB 


38 Com. Godineşti 64, 65, 70 

39 Com. Hurezani 65 

40 Com. Ioneşti 65, 98 

41 Com. Jupîneşti 64, 65, 70 

42 Com. Leleşti 64, 70 

43 Com. Licurici 65 

44 Com. Logreşti 65 

45 Com. Mătăsari 65 

46 Com. Muşeteşti 4a, 8, 18, 64, 69, 70 

47 Com. Negomir 65 

48 Com. Padeş 1, 2, 4a, 8, 11, 64, 65, 69, 70 

49 Com. Pestişani 2, 4a, 8, 11, 64, 69, 70 

50 Com. Plopşoru 65, 66,98 

51 Com. Polovragi 2, 4a, 8, 63, 70 

52 Com. Prigoria 63, 65, 70 

53 Com. Roşia de Amaradia 63, 65 

54 Com. Runcu 2, 4a, 11,64, 69, 70 

55 Com. Sămărineşti 65 

56 Com. Săcelu 64, 70 

57 Com. Săuleşti 65 

58 Com. Scoarţa 64, 70 

59 Com. Schela 2, 4a, 8, 11, 69, 70 

60 Com. Slivileşti 65 

61 Com. Stăneşti 2, 4a, 8, 11, 64, 69, 70 

62 Com. Stejari 65 

63 Com. Stoina 65, 66 

64 Com. Teleşti 64, 70 

65 Com. Turburea 65, 66 

66 Com. Turcinesti 64, 70 

67 Com. Ţînţăreni 66, 98 

68 Com. Urdari 65, 98 

69 Com. Văgiuleşti 65 

70 Com. Vladimir 65 


145


RUTELE DE MIGRAŢIE ALE PĂSĂRILOR 

Dintre cele 10 rute principale de migraţie ale păsărilor care străbat atmosfera României, una trece 

pe direcţia N-S pe deasupra judeţului Gorj: 

Ruta III centro-european-bulgară – străbate teritoriul de est al judeţului, pe direcţia N-S. 

Ruta de migraţie Centro-european-bulgară este urmată de: codobaturi, fâse, pitulici, silvii, muscari, 

privighetori, sturzi, lăcari, mierle, fugaci, prundaşi, raţe sălbatice, gâşte sălbatice, lişiţe, berze, stârci. 

Din acest motiv asigurarea protecţei păsărilor este un obiectiv major al protecţiei mediului în această 

zonă. 19 UATB din judeţ sunt situate parţial sau total sub această rută de migraţie şi sunt prezentate 

detaliat în Tabelul A4.2. 

Tabel A.5 2: UATB peste al căror teritoriu trece ruta de migraţie a păsărilor Centro-europeanbulgară 

1. Oraş Bumbeşti-Jiu 

2. Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 

3. Com. Albeni 

4. Com. Bălăneşti 

5. Com. Bengeşti-Ciocadia 

6. Com. Berleşti 

7. Com. Bustuchin 

8. Com. Crasna 

9. Com. Dănciuleşti 

10. Com. Jupîneşti 

11. Com. Licurici 

12. Com. Logreşti 

13. Com. Muşeteşti 

14. Com. Prigoria 

15. Com. Roşia de Amaradia 

16. Com. Săcelu 

17. Com. Schela 

18. Com. Scoarţa 

19. Com. Stejari 

(cf. Institutul Geografic al Academiei Române şi S.C. Transelectrica S.A. Atlasul Geografic România, 

mediul şi reţeaua electrică de transport, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002, Planşa nr. 29). 

Studiul migraţiei păsărilor trebuie să conducă la stabilirea zonelor în care acestea se opresc, 

cuibăresc şi se reproduc. Măsurile care trebuie luate pentru conservarea populaţiilor în trecere sau în 

fixare fac parte din studiul peisajului natural şi trebuie să fie conţinute, în final, în documentaţiile 

PUG. 

A.4.2. Zone şi monumente naturale declarate protejate 

ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ, ARII NATURALE PROTEJATE 

ALE SITURILOR DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ, PARCURI NAŢIONALE ŞI 

NATURALE, REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII 

Pe teritoriul judeţului Gorj a fost identificat un număr mare de zone naturale protejate, după 

cum urmează: 

Arii de Protecţie Specială Avifaunsitică, parte a reţelei ecologice europene „Natura 2000” 

- ROSPA (cf. H.G. nr. 1284/2007) 

ROSPA 0035 Domogled-Valea Cernei: 2 UATB 

Padeş (71%)* 

Tismana (10%). 

ROSPA 0084 Munţii Retezat: 2 UATB 

Padeş (


Tabel A.5 3: Rezervaţii şi monumente ale naturii* 

ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est: 5 UATB 

Baia de Fier (83%) 

Bumbeşti-Jiu (13%) 

Crasna (62%) 

Muşeteşti (58%) 

Novaci (53%). 

ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest: 9 UATB 


Godineşti (8%) 

Padeş (23%) 

Peştişani (69%) 

Runcu (86%) 

Schela (73%) 

Stăneşti (67%) 

Tismana (82%) 

Turcineşti (2%). 

ROSCI 0188 Parâng: 4 UATB 

Baia de Fier (< 1%) 


Crasna (13%) 

Novaci (29%). 

ROSCI 0198 Platoul Mehedinţi: 1 UATB 

Padeş (5%). 

ROSCI 0217 Retezat: 2 UATB 

Padeş (< 1%) 

Tismana (2%). 

PARCURI NATIONALE (HG230/2003, HG 1581/2005) 

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei: Padeş, Tismana (2 UATB) 

Parcul Naţional Defileul Jiului: Bumbeşti-Jiu, Muşeteşti, Schela (3 UATB) 

Parcul Naţional Retezat: Padeş, Tismana (2 UATB) 

PARCURI NATURALE (HG 2151/2004) 

Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi : Padeş, Tismana, Godineşti, Glogova, Cătunele (5 

UATB) 

Nr. 

Suprafaţa 

Denumirea 

Localizarea 

crt. 

(ha) 

2.422. Piatra Cloşanilor (inclusiv peşterile Comuna Padeş, satul Cloşani 1730,0 

Cloşani şi Cioaca cu Brebenei) PN—B 

2.423. Ciucevele Cernei PN - B Comuna Padeş, satul Cerna - Sat 1166,0 

2.424. Peştera Muierii Comuna Baia de Fier 19,0 

2.425. Peştera Martel PN - B Comuna Padeş 2,0 

2.426. Cheile Corcoaiei PN - B Comuna Padeş, satul Cerna - Sat 34,0 

2.427. Sfinxul Lainicilor Oraşul Bumbeşti - Jiu 1,0 

2.428. Piatra Buha Comuna Săcelu 1,0 

2.429. Piatra Andreaua Comuna Tismana, satul Sohodol 1,0 

2.430. Piatra Biserica Dracilor Comuna Săcelu, satul Blahniţa de Sus 1,0 

2.431. Izvoarele Izvernei Comuna Tismana 500,0 

2.432. Izbucul Jaleşului Comuna Runcu 20,0 

2.433. Peştera Gura Plaiului Comuna Tismana 10,0 

2.434. Peştera Lazului Comuna Padeş 2,0 

2.435. Peştera Iedului Comuna Baia de Fier 1,0 

2.436. Cotul cu Aluni Comuna Tismana 25,0 

2.437. Rezervaţia botanică Cioclovina Comuna Tismana 12,0 

2.438. Pădurea Tismana - Procuia Comuna Tismana 51,6 

2.439. Pădurea Gorganu Comuna Padeş, satul Motru Sec 21,3 

2.440. Pădurea Polovragi Comuna Polovragi 10,0 

2.441. Formaţiunile eocene de la Săcelu Comuna Săcelu 1,0 

2.442. Cheile Sohodolului Comuna Runcu 350,0 

2.443. Muntele Oslea Comunele Padeş şi Tismana 280,0 

2.444. Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi Comuna Polovragi 150,0 

2.445. Cornetul Pocruiei Comuna Tismana 70,0 

2.446. Piatra Boroştenilor Comuna Pestişani 28,0 

2.447. Locul fosilifer Groşera Comuna Aninoasa 1,0 

2.448. Locul fosilifer Gârbovu Comuna Turceni 1,0 

2.449. Locul fosilifer Buzeşti Comuna Crasna 1,0 

2.450. Locul fosilifer Săuleşti Comuna Săuleşti 1,0 

2.451. Locul fosilifer Valea Desului Comuna Vladimir 1,0 

2.452. Valea Sodomului Comuna Săcelu 1,0 

2.453. Valea Ibanului Comuna Scoarţa, satul Bobu 1,0 

2.454. Pădurea Barcului Oraşul Novaci 25,0 

2.455. Stâncile Rafaila Oraşul Bumbeşti - Jiu 1,0 

2.456. Izvoarele minerale Săcelu Comuna Săcelu 1,0 

2.457. Dealul Gornăcelu Comuna Schela, satul Gornăcel 1,0 

Total Nr. comune / 0raşe =15 /2 4521,9 

Conf. lista zonelor naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii din Legea 5/2000 privind 

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate. 

Pe teritoriul judeţului Gorj există două zone cu o concentrare mare de arii protejate: zona de nord a 

judeţului, formată din 13 UATB; zona central-sudică a judeţului, formată din 16 UATB. Prezenţa 

Parcurilor Naţionale protejate Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Retezat, şi a Parcului Natural 

„Geoparcul Platoul Mehedinţi”, proiectată peste varietatea mare de arii speciale de protecţie 

avifaunistică şi a ariilor naturale protejate de importanţă comunitară, conduce la concluzia că judeţul 

studiat dispune de o bogăţie naturală şi avifaunistică deosebită, drept care aceste zone trebuie 

valorificate corespunzător şi trebuie respectat regimul de protecţie al fiecăreia în parte. 


147


Figura nr. A.4. 1: Poziţia judeţului Gorj în raport cu teritoriile cu zone naturale protejate 

conform Legii 5 /2000 (prelucrare după schemă Pascariu, Manea, 2003) 


148


Tabel A.5 4:Arii naturale protejate, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii în UATB 

Nr. 

crt. 

DENUMIREA UATB ROSPA ROSCI PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE 

NATURII*** 

1 2 3 4 5 6 7 

1 Mun. Tîrgu Jiu 

2 Mun. Motru 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu ROSCI 0063 Defileul Jiului 

ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est 

ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 

ROSCI 0188 Parâng 

4. Oraş Novaci ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est 


5 Oraş Rovinari 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 

7 Oraş Tismana ROSPA 0035 

ROSPA 0084 

ROSCI 0069 Domogled – Valea Cernei 


ROSCI 0217 Retezat 

Parcul Naţional Defileul 

Jiului 

Parcul Naţional Domogled- 

Valea Cernei 

Parcul Naţional Retezat 

Parcul Natural Geoparcul 

Platoul Mehedinţi 

2.427. Sfinxul Lainicilor 

2.455. Stâncile Rafaila 

2.454. Padurea Barcului 

2.429. Piatra Andreaua 

2.431. Izvoarele Izvernei 

2.433. Pestera Gura Plaiului 

2.436. Cotul cu Aluni 

2.437. Rezervatia botanica Cioclovina 

2.438. Padurea Tismana-Pocruia 

2.443. Muntele Oslea 

2.445. Cornetul Pocruiei 

8 Oraş Turceni ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2.448. Locul fosilifer Gârbovu 

9 Oraş Ţicleni ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

10 Com. Albeni 

11 Com. Alimpeşti 

12 Com. Aninoasa ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2.447. Locul fosilifer Grosera 

13 Com. Arcani 

14 Com. 

Baia De Fier 

ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est 


15 Com. Bălăneşti 

16 Com. Băleşti 

17 Com. Bărbăteşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 

19 Com. Berleşti 

20 Com. Bîlteni ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

21 Com. Bolboşi 

22 Com. Borăscu ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

23 Com. Brăneşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

24 Com. Bumbeşti-Piţic 

25 Com. Bustuchin 

26 Com. Căpreni 

27 Com. Cătunele Parcul Natural Geoparcul 


28 Com. Ciuperceni 

29 Com. Cîlnic 

30 Com. Crasna ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est 


31 Com. Cruşeţ 

32 Com. Dănciuleşti 

33 Com. Dăneşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

34 Com. Drăgoteşti 

35 Com. Drăguţeşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

36 Com. Fărcăşeşti 

2.424. Pestera Muierii 

2.435. Pestera Iedului 

2.449. Locul fosilifer Buzesti 


149


Nr. DENUMIREA UATB ROSPA ROSCI PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE 

crt. 

NATURII*** 

1 2 3 4 5 6 7 

37 Com. Glogova Parcul Natural Geoparcul 


38 Com. Godineşti ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest Parcul Natural Geoparcul 


39 Com. Hurezani 

40 Com. Ioneşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

41 Com. Jupîneşti 

42 Com. Leleşti 

43 Com. Licurici 

44 Com. Logreşti 

45 Com. Mătăsari 

46 Com. Muşeteşti ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est Parcul Naţional Defileul 

Jiului 

47 Com. Negomir ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

48 Com. Padeş ROSPA 0035 

Parcul Natural Geoparcul 

ROSPA 0084 


ROSCI 0069 Domogled – Valea Cernei 


ROSCI 0198 Platoul Mehedinţi 

ROSCI 0217 Retezat 

Parcul Naţional Domogled- 

Valea Cernei 

Parcul Naţional Retezat 

2.422. Piatra Cloşanilor 

2.423. Ciucevele Cernei 

2.425. Pestera Martel 

2.426. Cheile Corcoaiei 

2.434. Pestera Lazului 

2.439. Padurea Gorganu 

2.443. Muntele Oslea 

49 Com. Pestişani ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 2.446. Piatra Borostenilor 

50 Com. Plopşoru ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

51 Com. Polovragi 2.440. Padurea Polovragi 

2.444. Cheile Oltetului si Pestera Polovragi 

52 Com. Prigoria 

53 Com. Roşia de Amaradia 

54 Com. Runcu ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 2.432. Izbucul Jalesului 

2.442. Cheile Sohodolului 

55 Com.Sămărineşti 

56 Com. Săcelu 2.428. Piatra Buha 

2.430. Piatra Biserica Dracilor 

2.441. Formatiunile eocene de la Sacelu 

2.452. Valea Sodomului 

2.456. Izvoarele minerale Sacelu 

57 Com. Săuleşti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2.450. Locul fosilifer Saulesti 

58 Com. Scoarţa 2.453. Valea Ibanului 

59 Com. Schela ROSCI 0063 Defileul Jiului 

Parcul Naţional Defileul 

2.457. Dealul Gornacelu 


Jiului 

60 Com. Slivileşti 

61 Com. Stăneşti ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 

62 Com. Stejari 

63 Com. Stoina 

64 Com. Teleşti 

65 Com. Turburea ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

66 Com. Turcinesti ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 

67 Com. Ţînţăreni ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

68 Com. Urdari ROSCI 0045 Coridorul Jiului 

69 Com. Văgiuleşti 

70 Com. Vladimir 2.451. Locul fosilifer Valea Desului 

*** Numărul aferent ariei naturale protejate în ANEXA Nr. I, I.Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii) a Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate 


150


Numărul mare de zone naturale protejate şi de monumente naturale constituie una dintre marile situaţie statistică şi fizică s-a schimbat în timp, dar problemele ridicate de exploatările miniere au 

bogăţii ale naturii judeţului. Se poate observa că majoritatea acestor bogăţii sunt localizate în partea rămas aceleaşi. 

muntoasă a judeţului, evidenţiindu-se prin complexitatea următoarelor UATB: oraşele Bumbeşti-Jiu şi 

După anul 1989, ca urmare a directivelor UE, preocupările pentru protecţia mediului au devenit 

Tismana, comunele Padeş şi Schela. 

componente ale politicilor de dezvoltare. 

În conformitate cu actele normative în vigoare, pentru protecţia şi valorificarea acestor bogăţii sunt 

necesari următorii paşi: 

• Delimitarea pe teren a zonelor protejate şi a monumentelor naturale care necesită delimitarea 

unor zone de protecţie; 

• Conjugarea zonelor naturale protejate şi monumentelor naturale cu studiile de delimitare a 

peisajelor naturale şi culturale; 

• Marcarea corespunzătoare pe teren a tuturor elementelor naturale; 

• Stabilirea măsurilor de protecţie a naturii şi elaborarea planurilor de management ale zonelor 

respective; 

• Stabilirea activităţilor umane posibile în zonele naturale şi a cazurilor în care este necesară 

elaborarea studiilor de impact asupra mediului; 

• Preluarea delimitărilor şi măsurilor de protecţie în documentaţiile P.A.T.I.C., P.U.G. ş.a. 

A.4.3. Procese de degradare a patrimoniului natural prin agresiune antropică 

Agresiunea antropică asupra teritoriului judeţului Gorj este foarte avansată, datorită bogăţiei 

subsolului, care a condus la un număr foarte mare de exploatări miniere, exploatări ale petrolului şi ale 

gazelor naturale. Din acest motiv, minele cu haldele de steril, carierele cu halde de steril, împreună cu 

sondele de extracţie a petrolului şi a gazelor naturale, ocupă o suprafaţă mare de teren, iar peisajul este 

afectat iremediabil în unele cazuri. Lista detaliată a acestor exploatări/ UATB este prezentată în 

Tabelul A.4.5. 

Se observă că în total sunt afectate direct de aceste tipuri de exploatări un număr de 32 UATB 

(46% din totalul UATB). 

Zona Motru-Rovinari este considerată areal cu mediu critic datorat activităţilor tehnologice. 

Modificările antropice din această zonă sunt prezentate în cartograma A.4.h., şi sunt foarte vizibile 

modificările survenite asupra arealului în intervalul 1955-1997, peisajul iniţial de luncă a Jiului 

devenind un peisaj antropic cu caracter industrial. 

Complexul energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din ţară. Funcţionarea 

termocentralei, aprovizionarea cu lignit şi depozitarea sterilului au un efect considerabil asupra 

mediului. 

În lucrarea „Gorj, Monografie” din anul 1980 era semnalată problema strămutării satelor afectate 

de extinderile carierelor de lignit; 60 de sate (din totalul de 380 din judeţ) erau considerate „sate cu 

profil predominant agricol, fără condiţii de dezvoltare, fiind afectate de lucrările miniere”; aceste sate 

aveau o populaţie de 16.120 locuitori, adică 7% din populaţia satelor judeţului.Fără îndoială că această 

În plus, este necesară stabilirea clară a efectelor asupra mediului pe care le au şi activităţile deja 

instalate. Astfel, impactul asupra mediului al activităţilor din industria extractivă diferă la exploatările 

închise faţă de cele aflate în funcţiune, la primele impunându-se o monitorizare continuă, în timp ce la 

cele care funcţionează trebuie luate măsuri speciale pentru a se evita declanşarea unor accidente 

tehnologice. 

Activităţile miniere au impact negativ asupra mediului prin pericolul de explozie, prin pericolul de 

surpare a terenului, prin modificarea sistemului apelor freatice, prin depozitarea pe suprafaţa terenului 

a minereului şi sterilului, prin activarea transporturilor şi prin activităţile de încărcare/descărcare a 

minereului. Activităţile de extracţie din cariere sunt mult mai traumatizante pentru mediu şi pentru 

viaţa oamenilor, în esenţă prin distrugerea peisajului natural şi înlocuirea lui cu un peisaj antropic 

degradat: eliminarea agriculturii şi strămutarea satelor; dispariţia florei şi faunei specifice; poluarea 

solului şi atmosferei; mişcarea taluzurilor şi a haldelor; modificarea conţinutului apelor freatice; 

antrenarea pulberilor în atmosferă; încălzirea haldelor, emanaţiile de gaze toxice şi de fum; activarea 

transporturilor şi a operaţiunilor de încărcare/descărcare. 

Refacerea peisajului în zonele afectate de activităţile miniere în zona lacului abandonat Ceauru, în 

zonele afectate de extinderile de suprafaţă, în zonele afectate de extragerea petrolului şi gazelor 

naturale, trebuie să constituie unul dintre obiectivele majore ale autorităţilor executive. Măsurile de 

refacere a peisajului trebuie să facă obiectul unor studii la nivelul judeţului şi apoi să-şi găsească locul 

în programele statului, judeţului şi administraţiei publice locale. 


151


Tabel A.5 5: Halde de steril, cariere deschise şi mine în UATB 

Nr.crt. Denumirea UATB Halde de steril Cariere deschise Mine Extracţie petrol şi gaze naturale 

1 2 3 4 5 6 

1. Mun. Tîrgu Jiu 

2. Mun. Motru Halda Valea Ştiucani (activitate sistată - 2002) Cariera Roşiuţa 

Cariera Lupoaia 

Mina Ploştina 

Mina Ploştina Nord (închisă) 

Mina Leurda (închisă) 

Mina Lupoaia (închisă) 

Mina Roşiuţa (închisă) 

Mina Horăşti 

Mina Motru Vest / Râpa (închisă) 

Mina Boca 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu 

4 Oraş Novaci 

5 Oraş Rovinari C.E.T. Rovinari Cariera Gârla 

Exploatarea minieră de cărbune de suprafaţă şi subterană (depozite de lignit) 

Cariera Rovinari Est 

Cariera Roşia 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti extractie petrol si gaze naturale 

7 Oraş Tismana 

8 Oraş Turceni 

9 Oraş Ţicleni extractie petrol si gaze naturale 

10 Com. Albeni extracţie de petrol 

11 Com. Alimpeşti 

12 Com. Aninoasa extractie petrol si gaze naturale 

13 Com. Arcani 

14 Com. Baia De Fier Halda Baia de Fier Mina de grafit Baia de Fier 

15 Com. Bălăneşti 

16 Com. Băleşti 

17 Com. Bărbăteşti 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 

19 Com. Berleşti 

20 Com. Bîlteni Halda Roşia de Jiu 

Halda Peşteana Nord 

Cariera Rovinari Est 

Cariera Peşteana Nord 

Cariera Roşia de Jiu 

extractie petrol si gaze naturale 

21 Com. Bolboşi 

22 Com. Borăscu 

23 Com. Brăneşti 

24 Com. Bumbeşti-Piţic 

25 Com. Bustuchin extracţie petrol şi gaze naturale 

26 Com. Căpreni extractie petrol si gaze naturale 

27 Com. Cătunele 

28 Com. Ciuperceni Halda Rogoaze Cariera Jilţ Nord 

Cariera Roşiuţa 

29 Com. Cîlnic Cariera Pinoasa 

Cariera Tismana I 

Cariera Tismana II 

Mina Pinoasa 

30 Com. Crasna 

31 Com. Cruşeţ 

32 Com. Dănciuleşti 

33 Com. Dăneşti 

34 Com. Drăgoteşti Halda Valea Bohorelu Cariera Jilţ Sud Mina Drăgoteşti (închisă) 

Mina Cojmăneşti 

35 Com. Drăguţeşti Cariera Gârla 

Rovinari Est 

extracţie de petrol 


152


Nr.crt. Denumirea UATB Halde de steril Cariere deschise Mine Extracţie petrol şi gaze naturale 

1 2 3 4 5 6 

36 Com. Fărcăşeşti Halda Valea Bohorelu 

Halda Valea Negomir 

Halda Roşia de Jiu 

Halda Peşteana Nord 

Cariera Pinoasa 

Cariera Jilţ Sud 

Cariera Jilţ Nord 

Cariera Peşteana Nord 

Cariera Roşia de Jiu 

Cariera Roşia 

Mina Rogojelu 

Mina Timişeni 

Mina Mătăsari 

Mina Fărcăşeşti 

Mina Urdari 

Mina Pinoasa 

37 Com. Glogova 

38 Com. Godineşti 

39 Com. Hurezani Extracţie de gaze naturale si petrol 

40 Com. Ioneşti 

41 Com. Jupîneşti 

42 Com. Leleşti Bazine de argilă 

43 Com. Licurici 

44 Com. Logreşti Extracţie de petrol şi gaze naturale 

45 Com. Mătăsari Halda Valea Bohorelu 

Halda Valea Negomir 

46 Com. Muşeteşti 

47 Com. Negomir Halda Valea Bohorelu 

Cariera Pinoasa 

Cariera Jilţ Sud 

Cariera Jilţ Nord 

Mina Timişeni 

Mina Mătăsari 

Mina Drăgoteşti (închisă) 

Mina Tehomir 

48 Com. Padeş 

49 Com. Pestişani Carieră de argilă la Peştişani, Brădiceni 

50 Com. Plopşoru Cariera Peşteana Sud 

51 Com. Polovragi Bazin de grafit 

52 Com. Prigoria 

53 Com. Roşia de Amaradia Cariera Seciuri Mina Seciuri 

54 Com. Runcu Cariera Suseni (Platforma Gornoviţa) 

55 Com. Sămărineşti Mina Horăşti (în curs de închidere) 

Mina Boca (închisă) 

56 Com. Săcelu 

57 Com. Săuleşti 

58 Com. Scoarţa Extarcţie de petrol 

59 Com. Schela Cariera Schela Mina de antracit Schela (inchisă) 

60 Com. Slivileşti Halda Valea Ştiucani (activitate sistată - 2002) Cariera Jilţ Sud Mina Ploştina 

Mina Leurda (închisă) 

Mina Horăşti (în curs de închidere) 

Mina Tehomir 

61 Com. Stăneşti 

62 Com. Stejari 

63 Com. Stoina Extractie de petrol si gaze naturale 

64 Com. Teleşti 

65 Com. Turburea Extractie de petrol si gaze naturale 

66 Com. Turcinesti 

67 Com. Ţînţăreni 

68 Com. Urdari Cariera Urdari 

Mina Urdari 

Cariera Peşteana Sud 

69 Com. Văgiuleşti 

70 Com. Vladimir Extractie de petrol 


153


A4.4. Evidenţa şi clasificarea patrimoniului cultural construit (inclusiv peisaje Tabel A.5 6: Repartizarea monumentelor istorice din judeţul Gorj pe capitolele LMI şi pe grupe 

culturale) 

valorice: 

A.4.4.1. Monumente istorice 

Explicaţii generale 

Lista monumentelor istorice LMI a fost publicată în anul 2004 şi a fost completată în anul 2005; 

ambele liste sunt publicate în Monitorul Oficial al României, în numere bis. 

Codificarea LMI se face printr-un indicativ alfanumeric: 

1. GJ – I – m – A – 09119.01 

II a B 

III s 

IV 

1. – numărul curent al monumentului pe lista judeţului 

GJ – numele simplificat al judeţului 

I, II, III, IV – capitolele LMI: I – arheologie; II – arhitectură; III; monumente de for 

public; IV – monumente memoriale/funerare. 

m, a, s – categoriile monumentelor istorice: m – monument; a – ansamblu; s – sit. 

A, B – grupa valorică a monumentelor istorice: A – valoare naţională; B – valoare 

locală. 

09119 – numărul de cod al monumentelor istorice; 

09119.01 – 02 – numărul de cod al monumentului care face parte dintr-un 

ansamblu sau dintr-un sit. 

Explicaţiile sistemului de clasificare sunt date în Ordinul MCC nr.2260/18.04.2008 pentru 

aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (M. Of. 

Nr.540/17.07.2008). 

Numărul real al monumentelor istorice este diferit de numărul de poziţii din LMI, pentru că: 

- numele unui ansamblu este numerotat cu număr curent şi este urmat de numele şi 

numerele curente ale componentelor ansamblului (de ex., un ansamblu format din două 

entităţi ocupă trei poziţii în LMI); 

- un sit care are mai multe componente este înscris în LMI ca şi ansamblurile (de ex., un 

sit format din două entităţi ocupă trei poziţii în LMI). 

Acest mod de listare are ca rezultat faptul că pe totalul unui judeţ numărul monumentelor 

istorice este mai mic decât numărul de poziţii din LMI pentru judeţul respectiv. 

Situaţia UATB după monumentele istorice 

În LMI 2004 în judeţul Gorj sunt înregistrate 511 poziţii, în LMI 2005 nefiind înregistrată nici 

o poziţie pentru acest judeţ. Rezultă un total de 511 poziţii, cărora le corespund 473 de monumente 

istorice (număr real). 

Capitolul LMI 

Grupa valorică 

A 

B 

Total M.I. 

Procent din numărul total al 

M.I. din judeţ 

Cap. I - Arheologie 9 61 70 15% 

Cap. II - Arhitectură 35 317 352 74% 

Cap. III – Monumente de 6 17 23 5% 

for public 

Cap. IV – Monumente 

memoriale/funerare 

0 28 28 6% 

Total M.I. Jud. Gorj 

Număr 

51 422 473 100% 

Procent 11% 89% 100% 

Se constată numărul mare de M.I. cu specific arhitectural (74% din totalul de monumente). Dintre 

acestea, este de remarcat numărul foarte mare al monumentelor istorice din lemn (135, adică 38% din 

capitolul II. Arhitectură). 

Numărul real al M.I. 

din UATB 

Tabel A.5 7: Sinteza situaţiei Monumentelor Istorice pe UATB: 

Numărul UATB cu monumente istorice pe capitolele 

LMI 

Cap. I Cap. II 

Arheologie Arhitectură 

Cap. III – 

Monumente 

de for public 

Cap. IV – 

Monumente 

memoriale/ 

funerare 

Total jud. Gorj 

Număr 

UATB 

Procent din 

totalul 

UATB 

1 – 5 28 55 7 14 41 59% 

6 - 10 1 5 1 - 19 27% 

11 - 15 - 5 - - 2 3% 

16 - 20 - - - 1 4 6% 

21 şi mai multe - 3 - - 3 4% 

Nr. total UATB cu 29 68 8 15 69 99% 

M.I. 

Nr. UATB fără M.I. 41 2 62 55 1 1% 

Total UATB 70 70 100% 

Se remarcă faptul că un singur UATB nu are monumente istorice (com. Godineşti), iar 41 

UATB (59% din numărul total al judeţului) au un număr de 1-5 monumente istorice. De asemenea, 

este de remarcat numărul foarte mare de monumente istorice de lemn localizate pe teritoriul judeţului 

Gorj. Conform L.M.I. 2004, toate monumentele de lemn din judeţ sunt cuprinse în capitolul II. 

Arhitectură şi sunt în număr de 135 (38% din totalul M.I. de arhitectură), dintre care 120 sunt biserici 

şi 15 sunt construcţii civile. Repartiţia M.I. pe UATB ale judeţului şi cea a monumentelor istorice din 

lemn pe U.A.T.B. sunt prezentate în tabelele următoare. 


154


Tabel A.5 8: MONUMENTE ISTORICE conf. L.M.I. 2004 

UATB 

NUMĂR MONUMENTE ISTORICE ÎN CAPITOLELE LMI 

CAP. I - ARHEOLOGIE CAP. II - ARHITECTURA CAP.III MONUMENTE DE FOR 

PUBLIC 

Nr. poziţii în LMI/ Nr. real de MI Nr. poziţii în LMI/ Nr. real de MI Nr. poziţii în Nr. real de MI 

nr.pozitii în grupa /nr.monumente în nr. pozitii în grupa /nr.monumente în LMI/nr. pozitii în /nr.monumente în 

valorică A grupa valorică A valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A 

CAP.IV MONUMENTE MEMORIALE/ 

FUNERARE 

Nr. poziţii în Nr. real de MI 

LMI/nr. pozitii în /nr.monumente în 

grupa valorică A grupa valorică A 

TOTAL MONUMENTE ISTORICE 

Nr. poziţii în 

LMI/nr. pozitii în 

grupa valorică A 

(3+5+7+9) 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

16/6 

1. Mun. Tîrgu Jiu 2/0 2/0 51/7 50/6 17/7 

8/0 8/0 78/14 76/12 

2. Mun. Motru - - 6/0 5/0 - - - - 6/0 5/0 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu 11/3 8/2 8/3 

7/2 

- - - - 19/6 15/4 

4 Oraş Novaci - - 3/0 3/0 - - - - 3/0 3/0 

5 Oraş Rovinari - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 3/0 2/0 13/0 13/0 1/0 1/0 - - 17/0 16/0 

7 Oraş Tismana 1/0 1/0 16/12 

14/9 

- - - - 17/12 15/9 

8 Oraş Turceni - - 5/0 4/0 - - - - 5/0 4/0 

9 Oraş Ţicleni 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0 

10 Com. Albeni 2/0 2/0 4/0 4/0 - - - - 6/0 6/0 

11 Com. Alimpeşti 2/1 1/1 2/0 2/0 - - - - 4/1 3/1 

12 Com. Aninoasa - - 3/1 

3/1 

- - - - 3/1 3/1 

13 Com. Arcani - - 3/0 3/0 - - - - 3/0 3/0 

14 Com. Baia De Fier 4/3 

3/2 

6/0 5/0 - - - - 10/3 8/2 

Nr. real de MI 

/nr.monumente în 

grupa valorică A 

(4+6+8+10) 

15 Com. Bălăneşti 1/0 1/0 14/2 

14/2 

- - 1/0 1/0 16/2 16/2 

16 Com. Băleşti - - 6/0 6/0 - - - - 6/0 6/0 

17 Com. Bărbăteşti 5/0 4/0 5/0 5/0 - - 1/0 1/0 11/0 10/0 

20 Com. Bâlteni 1/0 1/0 4/0 4/0 - - - - 5/0 5/0 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 2/0 2/0 27/0 24/0 - - 4/0 4/0 33/0 30/0 

19 Com. Berleşti - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

21 Com. Bolboşi - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

22 Com. Borăscu - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

23 Com. Brăneşti - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

24 Com. Bumbeşti-Piţic - - 6/0 6/0 - - - - 6/0 6/0 

25 Com. Bustuchin - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

26 Com. Căpreni - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

27 Com. Cătunele 4/0 3/0 5/0 5/0 - - - - 9/0 8/0 

29 Com. Câlnic - - 1/0 1/0 - - 2/0 2/0 3/0 3/0 

28 Com. Ciuperceni - - 3/0 3/0 - - - - 3/0 3/0 

30 Com. Crasna - - 17/5 15/4 1/0 1/0 - - 18/5 16/4 

31 Com. Cruşeţ - - 3/1 

3/1 

- - - - 3/1 3/1 

32 Com. Dănciuleşti - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

33 Com. Dăneşti - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

34 Com. Drăgoteşti - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

35 Com. Drăguţeşti - - 4/0 4/0 1/0 1/0 - - 5/0 5/0 

36 Com. Fărcăşeşti - - 5/0 5/0 - - - - 5/0 5/0 

37 Com. Glogova - - 5/4 4/3 - - - - 5/4 4/3 


155


UATB 

NUMĂR MONUMENTE ISTORICE ÎN CAPITOLELE LMI 

CAP. I - ARHEOLOGIE CAP. II - ARHITECTURA CAP.III MONUMENTE DE FOR CAP.IV MONUMENTE MEMORIALE/ TOTAL MONUMENTE ISTORICE 

PUBLIC 

FUNERARE 

Nr. poziţii în LMI/ Nr. real de MI Nr. poziţii în LMI/ Nr. real de MI Nr. poziţii în Nr. real de MI Nr. poziţii în Nr. real de MI Nr. poziţii în Nr. real de MI 

nr.pozitii în grupa /nr.monumente în nr. pozitii în grupa /nr.monumente în LMI/nr. pozitii în /nr.monumente în LMI/nr. pozitii în /nr.monumente în LMI/nr. pozitii în /nr.monumente în 

valorică A grupa valorică A valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A grupa valorică A 

(3+5+7+9) 

(4+6+8+10) 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

38 Com. Godineşti - - - - - - - - - - 

39 Com. Hurezani - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

40 Com. Ioneşti - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

41 Com. Jupîneşti 6/0 5/0 3/0 3/0 - - - - 9/0 8/0 

42 Com. Leleşti 1/0 1/0 3/0 

3/0 

- - 1/0 1/0 5/0 5/0 

43 Com. Licurici - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

44 Com. Logreşti 3/0 2/0 3/0 2/0 1/0 1/0 - - 7/0 5/0 

45 Com. Mătăsari - - 3/0 3/0 - - - - 3/0 3/0 

46 Com. Muşeteşti - - 4/0 4/0 - - - - 4/0 4/0 

47 Com. Negomir - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

48 Com. Padeş 4/0 3/0 3/0 3/0 - - 1/0 1/0 8/0 7/0 

49 Com. Pestişani 1/1 1/1 5/0 5/0 - - 2/0 2/0 8/1 8/1 

50 Com. Plopşoru 2/0 1/0 8/0 8/0 - - - - 10/0 9/0 

51 Com. Polovragi 1/0 

1/0 

6/5 

5/4 

- - 1/0 1/0 8/5 7/4 

52 Com. Prigoria - - 5/0 5/0 - - 1/0 1/0 6/0 6/0 

53 Com. Roşia de Amaradia - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0 

54 Com. Runcu 7/0 5/0 1/0 1/0 - - - - 8/0 6/0 

55 Com. Samarineşti 1/0 1/0 5/0 5/0 - - - - 6/0 6/0 

56 Com. Săcelu 5/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 7/0 6/0 

57 Com. Săuleşti - - 1/0 1/0 - - 1/0 1/0 2/0 2/0 

59 Com. Schela 3/0 2/0 2/1 

2/1 

1/0 1/0 - - 6/1 5/1 

58 Com. Scoarţa - - 15/0 15/0 - - 1/0 1/0 16/0 16/0 

60 Com. Slivileşti 4/0 3/0 7/1 

6/1 

- - - - 11/1 9/1 

61 Com. Stăneşti - - 4/0 4/0 - - - - 4/0 4/0 

62 Com. Stejari - - 1/0 1/0 1/0 1/0 - - 2/0 2/0 

63 Com. Stoina 4/0 3/0 2/0 2/0 - - 1/0 1/0 7/0 6/0 

64 Com. Teleşti 5/4 4/3 1/0 1/0 - - - - 6/4 5/3 

65 Com. Turburea 3/0 2/0 2/0 2/0 - - 2/0 2/0 7/0 6/0 

66 Com. Turcineşti - - 5/1 

5/1 

- - - - 5/1 5/1 

67 Com. Ţînţăreni - - 22/1 22/1 - - - - 22/1 22/1 

68 Com. Urdari - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 

69 Com. Văgiuleşti 1/0 1/0 5/0 4/0 - - - - 6/0 5/0 

70 Com. Vladimir - - 4/0 4/0 1/0 1/0 1/0 1/0 6/0 6/0 

TOTAL NR. MONUMENTE ISTORICE 

369/43 

24/7 

511/63 

90/12 70/9 

352/35 

23/6 28/0 28/0 

*1 

*2 

*3 

473/51 

TOTAL NR. UATB CU MONUMENTE 29 UATB 68 UATB 8 UATB 15 UATB 69 UATB 

*1 Din care în categoria “ansambluri” – 19 *2 Din care în categoria “ansambluri” – 1 *3 Din care în categoria “ansambluri” – 20 

Sursa: Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.), aprobată prin O.M.C.C. nr. 2314/2004 (M. Of. Partea I, nr. 646 bis din 16 iulie 2004). 


156


LEGENDĂ 

i) Muzee etnografice în aer liber ( ) 

VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAŢIONAL(MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE 

NAŢIONALĂ EXCEPŢIONALĂ) cf. Legii 5/2000: 

i)3. Muzeul Etnografic Curtişoara – oraşul Bumbeşti-Jiu, satul Curtişoara 

Monumente şi situri arheologice, complexe paleolitice (2 UATB) 

k) Biserici şi ansambluri mănăstireşti ( ) 

Monumente şi ansambluri de arhitectură: 

k)65. Mănăstirea Polovragi – Comuna Polovragi, satul Polovragi 

Cule - 5 UATB 

k)66. Mănăstirea Tismana – Comuna Tismana, satul Tismana 

Ansambluri urbane 

Biserici din lemn - 4 UATB 

m) Monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti) ( ) 

Muzee etnografice în aer liber - 1 UATB 

m)6. Casa Cartianu – Comuna Turcineşti, satul Cartiu 

Biserici şi ansambluri mănăstireşti - 2 UATB 

n) Ansambluri tradiţionale rurale ( ) 

Monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti) - 1 UATB 

n)4. Pivniţe de deal – Comuna Bălăneşti, satul Glodeni 

Ansambluri tradiţionale rurale - 1 UATB 

UATB cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de 

interes naţional - 28 UATB 

Legea 5/2000: Anexa nr. III (p.25) 

I. VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAŢIONAL (MONUMENTE 

ISTORICE DE VALOARE NAŢIONALĂ EXCEPŢIONALĂ) 

1. Monumente şi ansambluri de arhitectură 

e) Cule ( ) 

e)3. Cula Cornoiu – oraşul Bumbeşti-Jiu, satul Curtişoara 

e)4. Casa culă Cartianu – comuna Turcineşti, satul Cartiu 

e)5. Casa culă a Glogovenilor – Comuna Glogova, satul Glogova 

e)6. Cula Cioabă – Comuna Slivileşti, satul Şiacu 

e)7. Cula Crăsnaru – Comuna Aninoasa, satul Groşerea 

g) Ansambluri urbane ( ) 

g)13. Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuşi 

h) Biserici din lemn ( ) 

h)25. Biserica Sfinţii Voievozi – Comuna Bălăneşti, satul Bălăneşti 

h)26. Biserica Cuvioasa Paraschiva – Comuna Bălăneşti, satul Glodeni 

h)27. Biserica Sfântul Nicolae – Comuna Leleşti, satul Leleşti 

h)28. Biserica „Intrarea în Biserică” – Comuna Cruşeţ, satul Slăvuţa 

h)29. Biserica Sf. Dumitru – Comuna Schela, satul Schela 

2. Monumente şi situri arheologice ( ) 

a) Complexe paleolitice 

a)4. Niveluri de locuire din paleoliticul mijlociu şi postpaleolitic cu unelte în special din cuarţ (în 

punctul „Peştera Muierilor”) – comuna Baia de Fier, satul Baia de Fier 

e) 16. Fortificaţie geto-dacică; aşezare (în punctul "Crucea lui Ursache") – Oraşul Polovragi, satul 

Polovragi Gorj 

II. UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE 

A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES 

NAŢIONAL (în judeţul Gorj) 

Municipii: Târgu Jiu 

Oraşe: Bumbeşti-Jiu, Tismana 

Comune: Alimpeşti, Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Bălăneşti, Băleşti, Bengeşti-Ciocadia, 

Bumbeşti-Piţic, Cruşeţ, Glogova, Leleşti, Padeş, Peştişani, Polovragi, Prigoria, Roşia de Amaradia, 

Runcu, Samarineşti, Săcelu, Schela, Scoarţa, Slivileşti, Stăneşti, Teleşti, Turcineşti. 


157


Tabel A.5 9: MONUMENTE ISTORICE DE LEMN ÎN JUDEŢUL GORJ (cf. L.M.I. 2004) 

Denumirea UATB Biserici Construcţii civile Total M.I. de lemn 

Nr. 

crt. 

Denumirea UATB Biserici Construcţii civile Total M.I. de lemn 

1 2 3 4 5 

1. Mun. Tîrgu Jiu - - - 

2. Mun. Motru 3 - 3 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu 2 1 3 

4 Oraş Novaci 3 - 3 

5 Oraş Rovinari 1 - 1 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 8 - 8 

7 Oraş Tismana 3 - 3 

8 Oraş Turceni 1 - 1 

9 Oraş Ţicleni - - - 

10 Com. Albeni 2 - 2 

11 Com. Alimpeşti 2 - 2 

12 Com. Aninoasa - - - 

13 Com. Arcani 1 2 3 

14 Com. Baia De Fier 1 - 1 

15 Com. Bălăneşti 7 2 9 

16 Com. Băleşti 6 - 6 

17 Com. Bărbăteşti - 3 3 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 2 - 2 

19 Com. Berleşti 1 - 1 

20 Com. Bîlteni - - - 

21 Com. Bolboşi 1 - 1 

22 Com. Borăscu 1 - 1 

23 Com. Brăneşti - - - 

24 Com. Bumbeşti-Piţic 3 - 3 

25 Com. Bustuchin 2 - 2 

26 Com. Căpreni 1 - 1 

27 Com. Cătunele 3 - 3 

28 Com. Ciuperceni 1 1 2 

29 Com. Cîlnic 1 - 1 

30 Com. Crasna 9 1 10 

31 Com. Cruşeţ 1 - 1 

32 Com. Dănciuleşti - - - 

33 Com. Dăneşti 1 - 1 

34 Com. Drăgoteşti - - - 

35 Com. Drăguţeşti 1 3 4 

36 Com. Fărcăşeşti 4 - 4 

37 Com. Glogova - - - 

38 Com. Godineşti - - - 

39 Com. Hurezani - - - 

40 Com. Ioneşti - - - 

41 Com. Jupîneşti 2 - 2 

42 Com. Leleşti 3 - 3 

43 Com. Licurici 1 - 1 

44 Com. Logreşti - - - 

Nr. 

crt. 

1 2 3 4 5 

45 Com. Mătăsari 2 - 2 

46 Com. Muşeteşti 4 - 4 

47 Com. Negomir 2 - 2 

48 Com. Padeş 1 - 1 

49 Com. Pestişani 4 1 5 

50 Com. Plopşoru 1 - 1 

51 Com. Polovragi 1 - 1 

52 Com. Prigoria 1 - 1 

53 Com. Roşia de Amaradia 1 - 1 

54 Com. Runcu - - - 

55 Com. Sămărineşti 2 - 2 

56 Com. Săcelu 1 - 1 

57 Com. Săuleşti 1 - 1 

58 Com. Scoarţa 7 - 7 

59 Com. Schela 2 - 2 

60 Com. Slivileşti 4 - 4 

61 Com. Stăneşti 3 - 3 

62 Com. Stejari - - - 

63 Com. Stoina - - - 

64 Com. Teleşti - - - 

65 Com. Turburea 1 - 1 

66 Com. Turcineşti 2 - 2 

67 Com. Ţînţăreni - - - 

68 Com. Urdari - - - 

69 Com. Văgiuleşti 1 - 1 

70 Com. Vladimir 1 1 2 

TOTAL NR. MONUMENTE ISTORICE 

DE LEMN 

120 15 

135 /352* 

(38% din totalul M.I. în 

cap. II Arhitectură) 

TOTAL NR. UATB CU MONUMENTE 

51 UATB 9 UATB 52 UATB 

ISTORICE DE LEMN 

352* - total număr real monumente istorice în cap. II ARHITECTURĂ al L.M.I. 2004 

Judeţul Gorj este cunoscut pentru monumentele sale istorice, care pot fi grupate, după importanţa lor, 

în felul următor: 

• Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu (Masa Tăcerii, Aleea 

Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârşit). 

• Marile mănăstiri din sec. XIV-XVI (Tismana, Vodiţa, Polovragi). 

• Monumentele din lemn, de mici dimensiuni, situate în 52 UATB din judeţ (74% din numărul 

total al UATB); există în judeţ 135 monumente din lemn, dintre care 120 sunt biserici (nu 

trebuie omise monumentele care au fost strămutate, cum sunt Casa lui Mogoş din satul Ceauru, 

sec. XIX - la Muzeul Satului Bucureşti – şi biserica din satul Tălpăşeşti, com. Băleşti, sec. 

XVIII – la Mitropolia Olteniei din Craiova) 


158


• Locuinţele fortificate (cule) ale marilor boieri din satele judeţului. 

Amplasamentul 

Tipul mănăstirii 

Nr. 

Data întemeierii 

• Monumentele memoriale ale lui Tudor Vladimireascu de la Padeş şi Ecaterinei Teodoroiu la 

Denumirea Sat sau Hramul 

crt. 

Importanţa Vieţuitori/ şi observaţii 

cartier/UATB 

Târgu Jiu. 

stilul de viata 

• Sunt foarte puţin cunoscute alte monumente – aşezările dacice, castrele romane, bisericile de 

zid şi clădirile civile din sec. XIX-XX. 

Se remarcă faptul că cea mai mare parte a acestor monumente trebuie restaurate şi nu se bucură 

de mijloacele de protecţie legală (zonă de protecţie, reglementări speciale în PUG, elemente de anunţ, 

programe de vizitare, ş.a.). Singurul monument căruia i s-a delimitat zone de protecţie este ansamblul 

sculptat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu. 

Nr. 

crt. 

A.4.4.2. Aşezăminte monahale 

Denumirea 

Tabel A.5 10: Aşezămintele monahale ortodoxe 

Amplasamentul 

Sat sau 

cartier/UATB 

1 LAINICI oraş Bumbeşti-Jiu Schimbarea la 

faţă 

2 LOCURELE oraş Bumbeşti-Jiu Schimbarea la 

faţă 

Tipul mănăstirii 

Hramul Importanţa Vieţuitori/ 

stilul de viata 

mănăstire călugări / 

obşte 

schit călugări / 

obşte 

Data întemeierii 

şi observaţii 

1817 

1850-1852 

3 VIŞINA oraş Bumbeşti-Jiu Sf. Treime mănăstire (1386-1418) 

reînfiinţată 1990 

4 CAMARASEASCA oraş Tîrgu- 

Cărbuneşti 

Taierea Capului 

Sf. Ioan 

Botezatorul (29 

august) 

5 TISMANA oraş Tismana Adormirea 

Maicii Domnului 

(15 august) 

6 CIOCLOVINA DE 

SUS 

7 CIOCLOVINA DE 

JOS 

8 STRÂMBA -JIU oraş Turceni 

sat Strâmba-Jiu 

mănăstire 

mănăstire 

oraş Tismana Schimbarea la schit 

Fata si Sfantul 

Prooroc Ilie 

Tesviteanul 

maici 

/obşte 

maici/ 

obşte 

călugări 

/obşte 

oraş Tismana Sfinţii Voievozi schit călugări 

/obşte 

Sfânta Treime mănăstire 

9 DEALU MARE com. Borăscu Adormirea 

Maicii Domnului 

Sfinţii Împăraţi 

Constantin şi 

Elena (21 mai) 

maici/ 

obşte 

mănăstire maici / 

obşte 

1780 

redeschisă în 

1994 

1364-1377 

1714 

1660 

1597-1599 

zidită în 1865 

10 CRASNA com. Crasna, sat Sf. Nicolae călugări / sfârşitul sec. XV 

11 ICOANA com. Crasna 

sat Cărpiniş 

12 DOBRIŢA com. Leleşti 

sat Dobrita 

13 TÂRGU 

LOGREŞTI 

Crasna (6 decembrie) obşte 

com. Logreşti 

Naşterea Sf. 

Ioan 

Botezătorul 

(24 iunie) 

Sf. Prooroc Ilie 

Tesviteanul 

Sf. Ioachim şi 

Ana 

14 POLOVRAGI com. Polovragi Adormirea 

Maicii 

Domnului 

mănăstire 

maici 

/obşte 

schit călugări 

1996 

schit călugări 1769 

1992-intră în 

circuitul vieţii 

monahale 

mănăstire maici ~1505 

Pe teritoriul judeţului Gorj sunt 14 aşezăminte monahale, dintre care 9 mănăstiri şi 5 schituri. 

Tabel A.5 11: Situaţia UATB după numărul aşezămintelor monahale 

UATB ÎN CARE EXISTĂ 3 AŞEZĂMINTE MONAHALE 2 oraş BUMBEŞTI-JIU 

oraş TISMANA 

UATB ÎN CARE EXISTĂ 2 AŞEZĂMINTE MONAHALE 1 com. CRASNA 

UATB ÎN CARE EXISTĂ 1 AŞEZĂMÂNT MONAHAL 

UATB ÎN CARE NU EXISTĂ AŞEZĂMINTE MONAHALE 61 

Organizarea administrativă a bisericii ortodoxe în judeţul Gorj este următoarea: 

• Jurisdicţia – Mitropolia Olteniei; 

• Trei protoierii: Târgu Jiu Nord, Târgu Jiu Sud, Târgu Cărbuneşti. 

6 

oraş TÂRGU-CĂRBUNEŞTI 

oraş TURCENI 

com. BORĂSCU 

com. LELEŞTI 

com. LOGREŞTI 

com. POLOVRAGI 


159


A4.4.3. Elemente memoriale 

24 Com. Bumbeşti-Piţic /1 Muzeu sătesc, sat Bumbeşti-Piţic (etnografie şi istorie locală) 

Elementele principale pe care se fundamentează memoria locuitorilor sunt următoarele: 

25 Com. Bustuchin /- 

26 Com. Căpreni /- 

• monumentele istorice şi, în primul rând, cele cuprinse în Cap. III – Monumente de for public şi 27 Com. Cătunele /- 

28 Com. Ciuperceni /- 

în Cap. IV – Monumente memoriale / funerare; 

29 Com. Cîlnic /1 Muzeu sătesc, sat Câlnic (etnografie şi istorie locală) 

• muzeele, colecţiile, arhivele, bibliotecile istorice; 

30 Com. Crasna /1 Muzeu sătesc, sat Crasna (etnografie şi istorie locală) 

31 Com. Cruşeţ /- 

• bisericile şi cimitirele; 

32 Com. Dănciuleşti /1 Muzeu sătesc (etnografie şi istorie locală), sat Rădineşti 

33 Com. Dăneşti /- 

• denumirile elementelor geografice, ale localităţilor şi cartierelor, ale străzilor; 

34 Com. Drăgoteşti /- 

• aşezămintele domneşti; 

35 Com. Drăguţeşti /- 

• locurile bătăliilor importante; 

36 Com. Fărcăşeşti /- 

37 Com. Glogova /- / 

• moşiile şi reşedinţele boiereşti pe moşii; 

38 Com. Godineşti /- 

39 Com. Hurezani /1 

• construcţiile de tip culă; 

40 Com. Ioneşti /- 

Muzeu sătesc (etnografie şi istorie locală), sat Hurezani 

• obiceiurile populare şi folclorul. 

41 Com. Jupîneşti /- 

42 Com. Leleşti /1 Muzeu Sătesc, sat Leleşti (etnografie şi istorie locală) 

Tabel A.5 12: Muzeele, colecţiile, bibliotecile istorice din judeţul Gorj 

43 Com. Licurici /- 

44 Com. Logreşti /- 

Nr.crt. Denumirea UATB/ număr Elemente memoriale 

45 Com. Mătăsari /- 

1 2 3 

46 Com. Muşeteşti /1 Muzeu Sătesc, sat Muşeteşti (etnografie şi istorie locală) 

1. Mun. Tîrgu Jiu /8 Muzeul de Artă 

47 Com. Negomir /- 

Muzeul Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu” 

48 Com. Padeş /- 

Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” 

49 Com. Pestişani /1 Casa-muzeu „Constantin Brâncuşi”(memorială), sat Hobiţa 

Casa memorială „Iosif Keber” 

50 Com. Plopşoru /- 

Centrul de Artă şi Cultură „Constantin Brâncuşi” 

51 Com. Polovragi /2 Colecţia muzeală a Mănăstirii Polovragi (artă religioasă) 

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” 

Muzeul Peştera Polovragi(ştiinţele naturii) 

Biblioteca de artă „Iosif Keber” 

52 Com. Prigoria /- 

Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale 

53 Com. Roşia de Amaradia /- 

2. Mun. Motru /- 

54 Com. Runcu /1 Muzeul „Maria Apostol” 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu /2 Colecţia muzeală a Mănăstirii Lainici (artă religioasă) 

55 Com. Sămărineşti /- 

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, sat Curtişoara 

56 Com. Săcelu /1 Colecţia Muzeală Săcelu (etnografie) 

4 Oraş Novaci /- 

57 Com. Săuleşti /- 

5 Oraş Rovinari /- 

58 Com. Scoarţa /- 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti /1 Muzeul Crucilor din Gorj, sat Măceşu 

59 Com. Schela /- 

7 Oraş Tismana /2 Colecţia muzeală a Mănăstirii Tismana (artă religioasă) 

60 Com. Slivileşti .- 

Muzeul Costumului Popular Gorjenesc 

61 Com. Stăneşti .- 

8 Oraş Turceni /- 

62 Com. Stejari .- 

9 Oraş Ţicleni /- 

63 Com. Stoina .- 

10 Com. Albeni /1 Muzeu sătesc, sat Albeni (etnografie şi istorie locală) 

64 Com. Teleşti .- 

11 Com. Alimpeşti /- 

65 Com. Turburea .1 Muzeu Sătesc, sat Turburea (etnografie şi istorie locală) 

12 Com. Aninoasa /- 

66 Com. Turcinesti .1 Muzeul „Casa Cartianu”(etnografie), sat Cartiu 

13 Com. Arcani /1 Muzeu sătesc, sat Arcani (etnografie şi istorie locală) 

67 Com. Ţînţăreni .- 

14 Com. Baia De Fier /2 Muzeul Peştera Muierii (ştiinţele naturii) 

68 Com. Urdari .- 

Muzeu sătesc, sat Baia de Fier (etnografie şi istorie locală) 

69 Com. Văgiuleşti .- 

15 Com. Bălăneşti /1 Casa Memorială „IonPopescu-Voiteşti”, sat Voiteşti 

70 Com. Vladimir .1 Casa Memorială „Tudor Vladimirescu”, sat Vladimir 

16 Com. Băleşti - 

Principalele elemente memoriale din judeţ – muzeele, colecţiile şi casele memoriale – sunt 

17 Com. Bărbăteşti /1 Muzeul satului (etnografie şi istorie locală) 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia /- 

răspândite în întregul judeţ, cu concentrarea normală din mun. Târgu Jiu. Se remarcă faptul că, din 

19 Com. Berleşti /- 

cele 34 elemente memoriale principale existente în judeţ, 13 sunt situate în oraşe (38% din total) şi 21 

20 Com. Bîlteni /- 

sunt situate în sate (62% din total); această particularitate demonstrează că arta populară şi istoria 

21 Com. Bolboşi /- 

22 Com. Borăscu /- 

locală sunt apreciate de locuitori şi de oamenii de cultură. 

23 Com. Brăneşti /- 


160


A4.4.4. Obiceiuri populare 1 

Gorjul este considerat judeţul cu cea mai mare varietate a arhitecturii ţărăneşti din Oltenia, iar 

principalul material de construcţie este lemnul de stejar. Casele sunt acoperite în cele mai multe cazuri 

cu tablă sau ţiglă. Casa tradiţională este formată din tindă şi alte căteva încăperi dispuse de-a lungul 

unei prispe. Decoraţiile acestor case poartă amprenta tradiţiei sculpturii în lemn. 

Şarpantele caselor tradiţionale sunt în general în patru ape, iar învelitorile sunt de înălţime medie 

sau mare (de 45° sau peste). Prispa este în general cu un nivel pe soclu scund pe o latură sau două, sau 

cu două niveluri pe o latură sau două. Casele au în cele mai multe cazuri şi un foişor cu un nivel sau 

două, dispus central sau lateral. În ceea ce priveşte aspectul exterior, ele au fie bârne aparente, fie sunt 

văruite în alb. 

Cuptoarele şi sobele sunt un element important în cadrul gospodăriei tradiţionale româneşti şi 

nu numai. Casele din Gorj au în general cuptoare cu horn simple sau cu corpul în afară, iar sobele sunt 

oarbe, cu plită şi cuptor de bucătărie sau cu olane. Aceste cuptoare sunt în cele mai multe cazuri 

realizate din piatră arsă, sau din pământ. Dintre vasele folosite pentru coacerea pâinii, cel mai 

răspândit în zona Olteniei este ţestul, care era confecţionat în Gorj fie de femei sau bărbaţi 

nespecializaţi (din pământ), fie de meşteri (din tuci, fier, tablă sau pământ). Acesta se punea direct pe 

vatră. Gătitul mâncării şi încălzitul acesteia se făcea pe sobă. 

Paturile erau laviţe pe pari sau pe butuci, fixate sau nu pe perete, sau paturi de scânduri 

extensibil, sau pat de fier. Leagănul pentru copii era confecţionat din lemn scobit (albie), aşezat pe jos 

sau pe pat, din scânduri (lădiţă) articulat cu elemente verticale, sau din scânduri suspendat pe grindă. 

Scaunele sunt joase sau înalte; cele joase sunt rotunde, dreptunghiulare sau cu spătar de scândură 

decupată, iar cele înalte sunt fără spătar, cu spătar din zăbrele sau cu spătar curbat. Mesele sunt joase 

sau înalte. Cele joase sunt rotunde sau dreptunghiulare, iar cele înalte sunt cu ladă, sertar sau dulap. 

Mijloacele tradiţionale de iluminat erau lumânări fixate pe suporturi, opaiţe, lămpi de petrol. Podeaua 

caselor este din pământ sau lemn. 

1 Sursa ilustraţiilor din acest capitol: GHINOIU, Ion, coordonator, Atlasul etnografic român, Volumul I, Habitatul, 

Academia Română, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti: Regia Autonomă a Monitorului 

Oficial, 2003, pp. 164, 166, 182, 190, 192, 200, 204. 

Un alt aspect important legat de traditiile gorjene este legat de intemeierea vetrei şi a moşiei 

satelor, fenomen relaţionat cu o serie de acte rituale. Din datele culese, în judeţul Gorj se practica 

împlântarea parului sau stâlpului pe locul ales de întemeiere (satele Brătuia, Olteanu) şi ocolirea 

locului cu o greutate în braţe sau călare pe un animal (satul Peştişani). S-au întâlnit cazuri în care 

domnitori români au fost menţionaţi în tradiţiile de întemeiere: Alexandru Ioan Cuza (Dumbrăveni, 

Valea cu Apă). 


161


Obiceiuri de recunoaştere, fixare şi rezolvare a pricinilor de hotar pe teritoriul judeţului Gorj: 

• Satul Peştişani: - Se jura cu brazda de pământ pe cap 

Se stabilea mărimea satului după distanţa pe care o putea străbate un om călare sau pe jos timp de 

o zi sau o zi şi o noapte (24h) 

• Satul Brătuia: - Se dădea ocol hotarului cu o brazdă de plug 

• Satul Brăneşti: - Se cărau în spate o piatră, un sac de pământ sau un om din 

centrul satului spre hotarul cu altă aşezare pentru a se stabilii mărimea moşiei 

S-au descoperit urme care demonstrează că unele sate şi-au părăsit vetrele vechi. Acest fenomen a 

avut cauze diverse: 

• condiţiile geografice nefavorabile (satul Olteanu) 

• ieşirea din devălmăşie (satele Brătuia, Berleşti) 

• măsurile administrative şi de sistematizare (satele Dumbrăveni, Stoina) 

• dorinţa locuitorilor de a se apropia sau depărta de căile de comunicaţie (satele Prigoria, Valea cu Apă) 

• cauze necunoscute (satele Brăneşti, Borăscu) 

Toponime care indică vatra aşezărilor părăsite: silişte (satul Valea cu Apă), cetate, locul zis al 

uriaşilor: Stoina. 

Sate care şi-au mutat vatra (urme materiale de locuire în moşie): 

• Gospodării construite în afara satului (bordeie, odăi): satele Peştişani, Dumbrăveni, Prigoria, 

Berleşti, Brătuia, Borăscu, Stoina, Brăneşti. 

• Case: satele Olteanu, Prigoria, Berleşti, Stoina, Brăneşti, Borăscu, Valea cu Apă. 

• Cimitire: satele Prigoria, Stoina, Brăneşti. 

• Biserici, schituri: satul Borăscu. 


162


urmare, nu are încă o metodă sigură de determinare şi de apreciere. În prezenta lucrare se indică 

numai prezenţa acestui tip de peisaj, fără a se putea face – din cauza generalităţii studiului pe 

întregul judeţ – aprecieri cantitative şi calitative. 

Peisajele culturale au fost stabilite în funcţie de patru categorii: aşezările umane, infrastructurile, 

amenajările hidrotehnice şi piscicole, plantaţiile. Mai jos este prezentată lista care conţine categoriile şi 

subcategoriile de peisaje culturale pe care le-am avut în vedere, la care se pot adăuga şi altele: 

CATEGORII ŞI SUBCATEGORII DE PEISAJ CULTURAL 

Portul popular este un alt element important în cadrul tradiţiilor unei regiuni geografice. Costumele 

popular gorjene sunt caracterizate de armonie cromatică, fiind lucrate în tonuri vii de albastru, roşu, 

alb şi decorate cu motive geometrice (romburi, spirale etc.). Costumul este alcătuit din catrinţa din faţă 

numită „fastac” şi cea din spate numită „catrintoi”, vâlnic, cămaşă sau ciupag cu poale, carpa de 

bumbac sau borangic, cojoc şi şubă pe timp de iarnă. 

Un alt fenomen, de data aceasta din câmpul etnografiei, a cărui arie corespunde cu ţinutul delimitat 

mai sus, este datina femeiască a purtatului greutăţilor pe cap. Fără îndoială că, la originea acestui 

obicei de acest fel, a putut sta o născocire individuală, tinzând la mai deplina adaptare a omului la 

mediul înconjurător, pe care a folosit-o apoi o întreagă grupă omenească, după cum deprinderea s-a 

putut dezvolta dintr-o atitudine magică, sau dintr-un sentiment social; dar oricare ar fi fost originea ei, 

ea face parte azio din zestrea tradiţională a grupei umane respective, care o poartă cu sine din loc în 

loc, indiferent de mediul geografic. Datorită acestui caracter tradiţional se creează unele distincţiuni, 

explicabile prin evoluţia deosebită a vieţii omeneşti dintr-un anumit spaţiu, şi prin aceasta obiceiurile 

tehnice şi datinile spirituale devin, în măsura în care pot fi cartografiate, mijloace de documentare 

istorică sau, mai propriu vorbind, paleoantropogeografică, deoarece astfel se pot defini ariile de 

rezistenţă şi expansiune ale unui popor, de infiltraţii etnigrafice şi de influenţe culturale. 

Izvoarele clasice care menţionează purtatul pe cap – Herodot, Ovidiu şi Constantin Porfirogeniul – 

îl arată a fi trac sau get, ceea ce înseamnă că avem astfel un argument puternic pentru continuitatea, în 

acest cuprins, a elementului autohton, dintr-o vreme foarte îndepărtată până în zilele nostre; căci 

numai prin stăruinţa băştinaşilor se poate explica de ce această datină, pe care nu o mai întâlneşti decât 

în Haţegul vecin şi în Munţii Apuseni, s-a putut păstra în ţinuturile care formau Dacia (vezi 

cartograma A.1.a.) 

A4.4.5. Peisaje culturale 

Peisajul cultural este rezultatul „interacţiunii între factorii naturali şi umani (UNESCO, World 

Heritage Convention), ilustrând evoluţia societăţii şi a aşezărilor umane în decursul istoriei, sub 

influenţa constrângerilor materiale sau oportunităţilor generate de mediul lor natural şi de 

factorii sociali, economici şi culturali, atât interni cât şi externi (UNESCO, Operational 

Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention, 3rd Annex)”. 

Astfel definit, peisajul cultural se înscrie în conceptul cuprinzător de peisaj (v. cap. A.4.1. 

MACROUNITĂŢI DE PEISAJ, RUTELE DE MIGRAŢIE ALE PĂSĂRILOR ). Determinarea 

peisajului cultural este o preocupare nouă în amenajarea teritoriului şi în urbanism, şi, ca 

1. Aşezări umane 

1.a. Locuire discontinuă: localităţi izolate din cauza reliefului terenului, cătune 

1.b. Locuire continuă: localităţi alipite situate în lungul drumurilor 

1.c. Staţiuni balneoclimaterice, turistice, sportive, tabere şcolare, alte 

1.d. Mănăstiri, biserici, monumente sculptură, alte, izolate pe teren 

1.e. Parcuri, grădini, cimitire (intraurbane sau izolate pe teren) 

1.f. Terenuri agricole cu locuinţe temporare (sălaşe) 

1.g. Ruine, şantiere arheologice izolate pe teren 

1.h. Ferme izolate pe teren, conace, stâne, amenajări pentru creşterea animalelor 

1.i. Parcele cu împrejmuiri din materiale locale (lemn, piatră, ziduri) sau garduri vii 

1.j. Alte construcţii izolate în teritoriu: sanatorii, forturi militare, închisori, instituţii de cercetare 

2. Infrastructuri 

2.a. Drumuri, căi ferate normale sau înguste, poduri, tuneluri, viaducte (transformări importante ale 

reliefului) 

2.b. Amenajări energetice şi instalaţii (CET, centrale nucleare, staţii electrice etc.), faruri 

2.c. Exploatări subterane, cariere şi halde istorice, alte unităţi industriale izolate pe teren 

2.d. Exploatări petrolifere 

2.e. Parcuri eoliene, antene GSM, panouri solare 

3. Amenajări hidrotehnice şi piscicole 

3.a. Lacuri de acumulare, amenajări hidrotehnice, iazuri, heleşteie, incinte îndiguite 

3.b. Ferme piscicole cu bazine amenajate, cherhanale 

3.c. Canale navigabile, canale pentru irigaţii sau desecări 

3.d. Orezării 

4. Plantaţii 

4.a. Terenuri agricole împărţite în parcele sau sole de mici dimensiuni (max. 1 ha) 

4.b. Vii (amenajate în terase sau pe teren plat) cu clădiri utilitare 

4.c. Livezi 

4.d. Plantaţii de nuci, castani, alţi arbori 

4.e. Pepiniere, sere, solarii (izolate) 

4.f. Plantaţii de aliniament, perdele de protecţie 


163


Această listă de categorii şi subcategorii de peisaje culturale este suficient de detaliată pentru ca 

Denumirea 

3. Amenajari 

1. Aşezări 

unele dintre ele să poată fi studiate numai în cadrul unor documentaţii de urbanism mai detaliate decât 

UATB 

2. Infrastructuri hidrotehnice şi 

umane 

piscicole 

PATJ, cum ar fi analizele specifice unui PUG de comună sau oraş. Astfel, în studiul de faţă s-a 

1 2 3 4 5 6 

încercat cartarea UATB după categoriile de peisaje culturale posibil de reperat (vezi tabelul A.4.13. - 

Ştefăneşti), 1b, 

Categorii şi subcategorii de peisaje culturale în judeţul Gorj) la nivelul teritoriului judeţean Gorj. 

În capitolul „1. Aşezări umane” se remarcă faptul că, din punctul de vedere al tipurilor de locuire, 

18 UATB (26% din totalul UATB) sunt compuse în totalitate din localităţi cu locuire continuă şi sunt 

localizate în centrul judeţului, 8 UATB (12% din totalul UATB) sunt compuse în totalitate din 

localităţi cu locuire discontinuă şi sunt amplasate în partea de nord a judeţului (în zona de munte), iar 

restul de 54 UATB (62% din totalul UATB) sunt compuse atât din localităţi cu locuire continuă, cât şi 

din localităţi caracterizate de locuirea discontinuă. 

În capitolul „2. Infrastructuri” au fost cuprinse UATB în care s-au executat marile lucrări de 

exploatări în cariere sau în mine. 

În capitolul „4.Plantaţii” remarcăm faptul că toate UATB au o concentrare mare de vii, livezi şi 

pepiniere. Celelalte componente ale peisajului cultural şi în special subcategoria 4.a. vor fi detaliate în 

cadrul PUG (subcategoria 4a – Terenuri agricole împărţite în parcele sau sole de mici dimensiuni – 

este prezentă, în proporţii diferite în suprafaţa totală de teren, în limita UATB şi deci numai studiul 

detaliat la nivelul PUG poate determina importanţa ei pentru studiul peisajului cultural). 

Tabel A.5 13: Categorii şi subcategorii de peisaje culturale în judeţul Gorj 

Denumirea 

UATB 

1. Aşezări 

umane 

2. Infrastructuri 

3. Amenajari 

hidrotehnice şi 

piscicole 

4. Plantaţii 

1 2 3 4 5 6 

1. Mun. Tîrgu Jiu 1a (Iezureni, 

Polata), 1b 

2. Mun. Motru 1a (Lupoiţa, 

Râpa), 1b 

3a 

4b,4c,4e 

2c 4b,4c,4e 

3 Oraş Bumbeşti-Jiu 1a (Lăzăreşti, 

4b,4c,4e 

Pleşa), 1b, 1d, 

1g 

4 Oraş Novaci 1a (Berceşti, 

2c 4b,4c,4e 

Hirişeşti, 

Pociovaliştea, 

Siteşti ) 

5 Oraş Rovinari 1b 2c 4b,4c,4e 

6 Oraş Tîrgu-Cărbuneşti 1a (Blahniţa de 

Jos, Creţeşti, 

Cojani, 

Curteana, 

Floreşteni, 

Măceşu, 

Rogojeni, 

2d 4b,4c,4e 

1g 

7 Oraş Tismana 1a (Celei, 

Costeni, Racoţi, 

Sohodol, 

Vâlcele), 

1b, 1d, 1g 

4. Plantaţii 

2c 3a 4b,4c, 4d ,4e 

8 Oraş Turceni 1b, 1d 4b,4c,4e 

9 Oraş Ţicleni 1b 2d 4b,4c,4e 

10 Com. Albeni 1a, 1b 4b,4c,4e 

11 Com. Alimpeşti 1b 4b,4c,4e 

12 Com. Aninoasa 1b 2d 4b,4c,4e 

13 Com. Arcani 1b 2e (proiect) 3b 4b,4c, 4d, 4e 

14 Com. Baia De Fier 1a 2c 4b,4c,4e 

15 Com. Bălăneşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

16 Com. Băleşti 1b 3a 4b,4c,4e 

17 Com. Bărbăteşti 1b, 1g 4b,4c,4e 

18 Com. Bengeşti-Ciocadia 1b 4b,4c,4e 

19 Com. Berleşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

20 Com. Bîlteni 1b 2c, 2d 4b,4c,4e 

21 Com. Bolboşi 1b 4b,4c,4e 

22 Com. Borăscu 1a, 1b, 1d 4b,4c,4e 

23 Com. Brăneşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

24 Com. Bumbeşti-Piţic 1a, 1b 4b,4c,4e 

25 Com. Bustuchin 1a, 1b 2d 4b,4c,4e 

26 Com. Căpreni 1a, 1b 2d 4b,4c,4e 

27 Com. Cătunele 1a, 1b 4b,4c,4e 

28 Com. Ciuperceni 1a, 1b 2c 4b,4c,4e 

29 Com. Cîlnic 1a, 1b 2c 4b,4c,4e 

30 Com. Crasna 1a, 1b, 1d 4b,4c,4e 

31 Com. Cruşeţ 1a 4b,4c,4e 

32 Com. Dănciuleşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

33 Com. Dăneşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

34 Com. Drăgoteşti 1b 2c 4b,4c,4e 

35 Com. Drăguţeşti 1a, 1b 2c, 2d 3a 4b,4c,4e 

36 Com. Fărcăşeşti 1a, 1b 2c 4b,4c,4e 

37 Com. Glogova 1a, 1b 4b,4c,4e 

38 Com. Godineşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

39 Com. Hurezani 1a, 1b 2d 4b,4c,4e 

40 Com. Ioneşti 1a 4b,4c,4e 

41 Com. Jupîneşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

42 Com. Leleşti 1a, 1d, 1g 2c 4b,4c, 4d, 4e 

43 Com. Licurici 1b 4b,4c,4e 

44 Com. Logreşti 1a, 1b, 1d, 1g 2d 4b,4c,4e 

45 Com. Mătăsari 1a, 1b 2c 4b,4c,4e 


164


Denumirea 

3. Amenajari 

A.4.4.6. Procese naturale şi antropice de degradare a fondului construit 

1. Aşezări 

UATB 

2. Infrastructuri hidrotehnice şi 4. Plantaţii 

umane 

Procese naturale de degradare: 

piscicole 

1 2 3 4 5 6 

(i) Degradarea păşunilor şi plaiurilor neîngrijite. 

46 Com. Muşeteşti 1a 4b,4c,4e 

(ii) Inundaţiile văilor torenţiale şi a albiilor majore ale râurilor 

47 Com. Negomir 1a, 1b 2c 4b,4c,4e 

48 Com. Padeş 1a 3a 4b,4c,4e 

(iii) Degradarea construcţiilor de lemn sub acţiunea factorilor de mediu 

49 Com. Pestişani 1a, 1b 2c 3a 4b,4c, 4d, 4e 

(iv) Colmatarea lacurilor artificiale 

50 Com. Plopşoru 1a, 1b 2c 3a 4b,4c,4e 

51 Com. Polovragi 1a, 1d, 1g 2c 4b,4c,4e 

Procese antropice de degradare: 

52 Com. Prigoria 1a, 1b 4b,4c,4e 

(i) Executarea unor acumulări hidrotehnice fără justificări economice şi tehnice temeinice (valea 

53 Com. Roşia de Amaradia 1a 2c 4b,4c,4e 

Jiului Superior) 

54 Com. Runcu 1a, 1b, 1g, 1j 2c 4b,4c,4e 

(ii) Defrişarea pădurilor de stat sau private 

55 Com. Sămărineşti 1a, 1b, 1g 2c 4b,4c,4e 

56 Com. Săcelu 1b, 1c, 1g 4b,4c,4e 

(iii) Distrugerea zonelor de cuibărit şi de popas ale păsărilor 

57 Com. Săuleşti 1b 4b,4c,4e 

(iv) Executarea excavaţiilor în albiile râurilor şi în taluzuri 

58 Com. Scoarţa 1a, 1b 2d 4b,4c,4e 

(v) Exploatările lignitului în cariere, depunerea sterilului în halde (degradarea peisajului, 

59 Com. Schela 1a 2c, 2e (proiect) 4b,4c,4e 

60 Com. Slivileşti 1b, 1g 2c 4b,4c,4e 

deplasarea locuitorilor şi a satelor, poluarea atmosferei cu pulberi şi gaze, poluarea sonoră, 

61 Com. Stăneşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

modificarea circuitului apelor freatice, sărăcirea florei şi a faunei, infectarea solului) 

62 Com. Stejari 1a, 1b 4b,4c,4e 

(vi) Exploatarea petrolului şi a gazelor naturale (degradarea peisajului, infectarea solului, 

63 Com. Stoina 1a, 1b, 1g 2d 4b,4c,4e 

infectarea apelor freatice) 

64 Com. Teleşti 1a, 1b, 1g 3a 4b,4c,4e 

65 Com. Turburea 1b, 1g 2d 4b,4c,4e 

(vii) Contopirea satelor izolate din zone montane şi piemontane 

66 Com. Turcinesti 1a, 1b 3a 4b,4c,4e 

(viii) Folosirea abuzivă a monumentelor naturii aflate în domeniul public 

67 Com. Ţînţăreni 1a, 1b 4b,4c,4e 

68 Com. Urdari 1b 2c 3a 4b,4c,4e 

(ix) Degradarea monumentelor din lemn, în special a bisericilor, prin părăsire şi incurie 

69 Com. Văgiuleşti 1a, 1b 4b,4c,4e 

(x) Folosirea la construcţiile din sate şi oraşe a unor materiale inadecvate, ieftine şi de proastă 

70 Com. Vladimir 1b 2d 4b,4c,4e 

calitate, asamblate în clădiri cu arhitectură fără gust artistic 

Studiul peisajului cultural trebuie conjugat cu studiile pentru determinarea peisajului în general, a 

peisajului natural, a degradărilor antropice ale peisajului şi a zonelor protejate construite. Prezentul 

capitol al PATJ Gorj este elaborat în scopul explicit de a semnala necesitatea determinării şi protejării 

peisajului cultural. Pentru a se putea avansa în acest domeniu sunt necesare: studii la nivelul judeţului 

în vederea delimitării prezenţei şi calităţii peisajului cultural; stabilirea, prin PUG al fiecărui UATB, a 

regulilor de protejare sau refacere a peisajului cultural, în funcţie de calitatea acestuia, stabilită prin 

studiile anterioare. 

(xi) Folosirea la restaurarea monumentelor istorice a unor materiale neadecvate (tâmplărie, 

finisaje, învelitori, vopsele, amenajări exterioare ş.a.) 

(xii) Vizitarea excesivă şi nedisciplinată a monumentelor de sculptură create de Constantin 

Brâncuşi. 

A.4.4.7. Mijloace de protejare a patrimoniului cultural (zone de protecţie, mijloace materiale) 

Formularea mijloacelor de protecţie se va face după cum urmează: scopul către care se îndreaptă 

protecţia/ mijlocul de protecţie/ documentaţia care prevede mijlocul de protecţie. 

Mijloacele de protecţie sugerate sunt următoarele: 

(i) Protejarea patrimoniului rural şi a aşezărilor rurale/ limitarea extinderii teritoriale a localităţilor 

rurale din zonele montane şi piemontane, evitarea construcţiilor de mari dimensiuni/ PATJ, PATZIC, 

PUG. 

(ii) Păstrarea şi valorificarea patrimoniului imaterial, a ocupaţiilor tradiţionale şi a modului de viaţă 

rural/ subvenţii, comerţ, muzee, festivaluri, concursuri/ programe de dezvoltare sectoriale, programe 

de dezvoltare ale CJ Gorj. 


165


(iii) Educarea tineretului şcolar în spiritul păstrării valorilor culturale locale/ prezentarea istoriei A.4.4.9. Punerea în valoare a peisajelor şi siturilor culturale 

locale şi a valorilor locale în şcoli, licee/ programe de învăţământ şi de educaţie sectoriale, programe 

ale CJ Gorj. 

(iv) Stabilirea valorilor locale/ studii istorice şi sociologice pentru fiecare UATB în parte, stabilirea 

specificităţii locale, a autenticităţii, a clădirilor care pot deveni monument istoric/ programe ale CJ 

Gorj, PUG. 

(v) Delimitarea zonelor de protecţie ale tuturor monumentelor istorice şi stabilirea modului de 

construire în aceste zone/ studii speciale/ PUG, PUZ. 

(vi) Păstrarea clădirilor valoroase, în primul rând a celor din lemn/ restaurarea monumentelor 

istorice şi a altor clădiri valoroase, restaurarea zonelor urbane/ documentaţii speciale. 

(vii) Cercetarea şi valorificarea patrimoniului arheologic/ cercetări arheologice în zonele inscrise în 

Registrul Arheologic Naţional şi cercetări arheologice de salvare în zonele de protecţie ale 

monumentelor istorice/ programe de cercetare ale CJ Gorj, PUG pentru regulile de construire. 

(viii) Reabilitarea peisajului cultural degradat/ decolmatarea lacului Târgu Jiu, reabilitarea zonei 

lacului Ceauru ş.a. / programe ale CJ Gorj, programe sectoriale ale statului. 

A4.4.8. Intervenţii asupra patrimoniului (valorificare, renovare, integrarea în funcţiunile regionale) 

Sugestiile pentru intervenţiile asupra patrimoniului sunt expuse după cum urmează: scopul 

intervenţiei/ localizarea intervenţiei/ factorii responsabili. 

Intervenţiile asupra patrimoniului sunt pentru moment următoarele: 

(i) Marcarea pe teren a zonelor culturale protejate/ zonele protejate delimitate prin studiile speciale 

de la pct. A4.4.7. sau cele înscrise în RAN/ CJ Gorj, primăria UATB. 

(ii) Marcarea monumentelor istorice/ monumentele istorice înscrise în LMI, cele suplimentare 

stabilite prin studiile de la pct. A4.4.7./ CJ Gorj, primăria UATB. 

(iii) Stabilirea programelor de vizitare a monumentelor istorice/ onumentele istorice înscrise în 

LMI, cele suplimentare stabilite prin studiile de la pct. A4.4.7./ CJ Gorj, primăria UATB, proprietarul 

bunului. 

(iv) Stabilirea minelor şi carierelor vizitabile şi a programului de vizitare/ punctele în care este 

posibilă intrarea fără pericol/ CJ Gorj, primăria UATB, Compania Lignitului Oltenia. 

(v) Înfiinţarea muzeului pentru Arta Lemnului Gorj/ amplasament care trebuie stabilit, circuite de 

vizitare a monumentelor de lemn din judeţ care trebuie stabilite/ Ministerul Culturii şi Patrimoniului 

Naţional (MCPN), CJ Gorj. 

(vi) Înfiinţarea Muzeului Operei lui Constantin Brâncuşi la Ansamblul Eroilor/ Târgu Jiu/ MCPN, 

CJ Gorj. 

(vii) Înfiinţarea altor muzee săteşti/ amplasamente în satele din judeţ/ MCPN, CJ Gorj, consiliul 

UATB. 

(viii) Înfiinţarea unei şcoli pentru sculptura în lemn, a unui laborator de tratare a lemnului, a unei 

şcoli de restaurare a picturii pe lemn/ Combinatul pentru prelucrarea lemnului Târgu Jiu, MECTS, 

MCPN, CJ Gorj, Camera de Comerţ şi Industrie Gorj. 

Punerea în valoare a peisajelor culturale şi a siturilor este un proces îndelungat, deosebit de 

important pentru dezvoltarea judeţului şi pentru asigurarea unor avantaje pentru locuitorii acestuia. 

Propunerile prezente pot constitui un punct de pornire a acestui proces, în măsura în care autorităţile 

publice judeţene şi locale vor introduce în programele lor obiectivele prezentate în PATJ şi vor asigura 

mijloacele necesare pentru acţiunile care derivă din aceste obiective. 

Propunerile sunt prezentate după schema următoare: scopul activităţii/ modul de declanşare a 

activităţii/ instituţiile care asigură desfăşurarea activităţii (menţionăm că unele dintre activităţile de 

valorificare nu pot fi aduse la îndeplinire decât cu ajutorul ministerelor de specialitate, atât din cauza 

complexităţii problemelor, cât şi din cauza noutăţii preocupărilor în domeniul respectiv): 

(i) Delimitarea peisajului cultural şi natural, stabilirea activităţilor umane compatibile cu protejarea 

peisajelor, transpunerea delimitărilor şi a activităţilor în documentaţiile de urbanism/ studii speciale, 

PATIC, PUG/ MDRT, MCPN, CJ Gorj, consiliile locale ale UATB. 

(ii) Delimitarea monumentelor naturii şi a zonelor de protecţie a acestora, stabilirea activităţilor 

umane compatibile/ studii speciale, PATIC, PUG, PUZ/ MDRT, MMP, CJ Gorj, consiliile locale ale 

UATB. 

(iii) Studierea migraţiei păsărilor şi a măsurilor pentru protejarea avifaunei/ studiu special/ MMP, 

APM jud. Gorj, CJ Gorj, consiliile locale ale UATB. 

(iv) Definitivarea planurilor de management şi a regulamentelor ROSPA, ROSCI, stabilirea 

activităţilor umane compatibile/ planuri de management, regulamente/ MMP, APM jud. Gorj, CJ Gorj, 

consiliile locale ale UATB. 

(v) Renaturarea carierelor şi haldelor, refacerea peisajului şi a activităţilor umane în zonele 

afectate/ studiu special, PATIC, SPF, PUG/ MECTS, Compania Lignitului Oltenia, MADR, MMP, CJ 

Gorj, consiliile locale ale UATB. 

(vi) Renaturarea şi folosirea în scopuri economice a fostului lac Ceauru/ SPF, PATIC, PUG/ ME, 

MMP, MADR, CJ Gorj, consiliile locale ale UATB. 

(vii) Decolmatarea lacului de acumulare Târgu Jiu şi folosirea acestuia pentru agrement/ SPF, 

PUZ, PUG/ ME, MMP, CJ Gorj, Consiliul Local al municipiului Târgu Jiu. 

(viii) Folosirea pentru turism şi sport a traseelor montane în Munţii Parâgului şi Retezatului 

(Transalpina, Valea Jiului, Valea Tismanei ş.a.)/ studii speciale, PATIC, SPF, PUG/ MDRT, CJ Gorj, 

CJ ale judeţelor Hunedoara şi Vâlcea, consiliile locale ale UATB. 

(ix) Refacerea căii ferate înguste „Cloşanul” pentru turism/ SPF, PATIC, PUG/ MDRT, CJ GORJ, 

consiliile locale ale UATB. 

(x) Stabilirea unor circuite turistice specializate care se pot racorda cu cele din judeţele vecine 

(drumul mănăstirilor, drumul culelor, drumul bisericilor din lemn, drumul dacilor şi romanilor, drumul 

lui Tudor Vladimirescu, drumul oilor, drumul peşterilor, drumul minelor şi carierelor ş.a.)/ studii 

speciale, PATIC, PUG, SPF/ MDRT, CJ Gorj, CJ ale judeţelor Mehedinţi, Hunedoara şi Vâlcea, 

consiliile locale ale UATB şi agenţi turistici din judeţ.. 


166


amenajare a zonei pietonale centrale a 

Târgu Jiu (a produs modificarea situl 

municipiului Târgu Jiu. 

monumentelor lui Brâncuşi - Parcul Municipal). 

A.4.5. – DISFUNCŢIONALITĂŢI, DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI (ale patrimoniului 

natural şi construit) 

ANALIZA MEDIULUI INTERN 

Puncte tari 

• Relief în majoritate favorabil desfăşurării 

activităţilor umane. 

• Diversitatea elementelor de peisaj la nivel 

judeţean (munţi , păduri, păşuni, livezi , defilee 

ale unor râuri, zone de luncă şi câmpie). 

• Subsolul judeţului este deosebit de bogat în 

lignit şi cărgune inferior, petrol, gaze naturale, 

grafit, marne ş.a. 

• Diversitatea peisajelor naturale în cadrul 

unui UATB; această diversitate se remarcă mai 

ales în nordul şi centrul judeţului, reprezentând 

30% din numărul total de UATB. 

• Concentrare mare de vii, livezi şi pepiniere 

pe tot teritoriul judeţului. 

• Prezenţa habitatelor naturale. 

• Prezenţa culoarului de migraţie a păsărilor 

(Ruta III centro-european-bulgară – străbate 

teritoriul de est al judeţului, pe direcţia N-S). 

• 10 Arii Naturale Protejate, 3 Parcuri 

Naţionale, un parc natural şi un număr mare de 

rezervaţii şi monumente ale naturii (suprafaţă 

ocupată de arii naturale protejate de mari 

dimensiuni comparativ cu media naţională). 

• Prezenţa a 473 de monumente istorice în 

judeţ, din care 51 (11%)sunt de grupă valorică 

A. 

• Numărul mare de monumente istorice din 

lemn (construcţii civile şi biserici). 

• Valoarea naţională excepţională a 

ansamblului monumental creat de Constantin 

Brâncuşi (mun. Târgu Jiu). Ansamblul are 

delimitată zona de protecţie. 

• Restaurarea monumentelor create de 

Constantin Brâncuşi şi a parcurilor care le 

înconjoară. Acestora li se asociază importanta 

Puncte slabe 

• Peisaje degradate datorită acţiunilor antropice. 

• Reducerea suprafeţelor împădurite în ultimii 

ani. 

• Exploatarea bogăţiilor subsolului, şi în special a 

cărbunelui inferior şi a petrolului, sunt foarte 

poluante şi au modificat peisajul în mod 

iremediabil. 

• Concentrarea zonelor naturale protejate şi a 

peisajelor cu potenţial turistic în zona de nord a 

judeţului. 

• Suprapunerea ariilor protejate naturale cu 

zonele de exploatare minieră care includ halde de 

steril şi cariere deschise. 

• Activităţile miniere au un impact negativ asupra 

mediului prin pericolele de explozie, surpare a 

terenului, modificarea circuitului apelor freatice, 

depozitarea la suprafaţa a minereului şi sterilului. 

• Activităţile de extracţie din cariere sunt 

traumatizante pentru mediu şi viaţa oamenilor prin 

eliminarea agriculturii, prin strămutarea satelor, 

dispariţia florei şi faunei, poluarea solului şi a 

atmosferei, mişcarea taluzurilor şi a haldelor. 

• Existenţa unor zone miniere defavorizate: 

Albeni, Motru-Rovinari, Rovinari, Schela. 

• Existenţa centralelor termoelectrice care 

folosesc drept combustibil cărbune, păcură şi gaz 

la Rovinari (distrugerea mediului natural, în special 

a vegetaţiei şi solului) şi Turceni, considerate a fi 

surse majore de poluare a atmosferei. 

• Existenţa unui areal cu mediu critic datorat 

activităţilor tehnologice în zona Motru-Rovinari. 

• Acumularea polder de la Ceauru, amenajare 

hidrotehnică abandonată, cu un puternic impact 

asupra peisajului şi agriculturii. 

• Acumularea hidroelectrică colmatată de la 

• Prezenţa pe petitoriul judeţului a 14 

aşezăminte monahale (9 mănăstiri şi 5 schituri), 

dintre care 3 atestate în sec XIV-XV. 

• Numărul mare de muzee etnografice pe 

teritoriul judeţului. 

• Suprafaţa considerabilă a zonelor construite 

protejate cu valoare culturală de interes 

naţional. 

• Existenţa unor zone de concentrare a 

monumentelor istorice care fac posibilă 

conturare unei identităţi culturale specifice. 

• Existenţa peisajului cultural specific zonei 

montane format din sate risipite (izolate faţă de 

altele). 

ANALIZA MEDIULUI EXTERN 


• Posibilitatea accesării de fonduri europene 

pentru conservarea şi valorificarea peisajului, a 

patrimoniului construit şi pentru reecologizarea 

peisajelor naturale distruse din zona Motru- 

Rovinari, lacul Ceauru, acumularea Târgu Jiu. 

• Existenţa legislaţiei de protecţie a ariilor 

naturale protejate şi a unor Agenţii Regionale 

pentru Protecţia Mediului. 

• Finanţări din fonduri europene pentru 

valorificarea zonelor protejate. 

• Potenţial de investiţii pentru dezvoltarea 

turistică. 

• Programe de finanţare pentru dezvoltarea 

surselor alternative de energie (solară, eoliană, 

geotermală, şa). 

• Finanţări pentru conservarea şi restaurarea 

monumentelor istorice. 

• Creşterea interesului autorităţilor locale pentru 

dezvoltarea de evenimente culturale în spaţiul 

public ce valorifică tradiţiile zonei. 

• Din totalul de 70 UATB, 32 UATB (46%) sunt 

afectate direct de exploatări miniere, ale petrolului 

şi gazelor naturale; majoritatea sunt situate în zona 

de centru şi sud a judeţului. 

• Patrimoniu construit nevalorificat -lipsă de 

informare asupra resurselor judeţului; slaba 

promovare a circuitelor de vizitare a valorilor de 

patrimoniu natural şi construit. 

• Număr redus de UATB cu monumente istorice 

de for public; din numărul total de monumente 

istorice numai 6% reprezintă monumente istorice 

memoriale şi funerare. 

• Apariţia satelor continue, nespecifice pentru 

zona montană, situate de-a lungul drumurilor. 

Ameninţări 

• Nivel scăzut al investiţiilor străine şi autohtone. 

• Promovare insuficientă a imaginii judeţului ca 

posibilă destinaţie pentru investiţii. 

• Degradarea ecosistemelor din cadrul ariilor 

protejate ca urmare a activităţilor antropice 

insufuient controlate. 

• Existenţa factorilor distructivi cauzaţi de 

exploatările miniere. 

• Acţiuni antropice de exploatare a resurselor 

subsolului. 

• Exlpoatările miniere sunt finanţate de stat şi nu 

pot fi urmărite de CJ Gorj. 

• Defrişări. 

• Insuficienta implicare a populaţiei în protecţia 

valorilor de patrimoniu natural. 

• Existenţa unor interese economice care creează 

presiuni asupra fondului de patrimoniu construit în 

special în zonele urbane. 

• Lipsa controlului asupra modului de construire 

în zonele din vecinătatea monumentelor istorice, a 


167


siturilor arheologice şi din cadrul zonelor 

din totalul de monumente - 473); dintre acestea, este de remarcat numărul mare al monumentelor istorice din lemn 

construite protejate. 

(135, 38% din total) cuprinse în cap. II Arhitectură – 126 biserici şi 15 construcţii civile. 

Pierderea autenticităţii şi a valorii culturale a 

monumentelor istorice prin utilizarea 

necorespunzătoare a fondului construit. 

O disfuncţie majoră este slaba promovare a patrimoniului construit şi nivelul scăzut al investiţiilor 

străine şi autohtone, atenţia acestora fiind îndreptată spre ale zone ale ţării. Lipsa investiţiilor şi 

conştientizarea redusă a valorii patrimoniului construit va conduce la degradarea acestuia. 

DIAGNOSTIC – PATRIMONIU NATURAL ŞI CONSTRUIT 

Patrimoniul natural 

Teritoriul judeţului Gorj prezintă o mare diversitate a peisajului, încadrându-se în trei categorii de 

peisaje naturale: de munte, de deal şi podiş şi de câmpie. Pe teritoriul studiat se observă două zone cu 

o concentrare mare de arii protejate, zona de nord şi zona central-sudică. 

Varietatea mare a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi a ariilor naturale protejate de 

importanţă comunitară, peste care se suprapun Parcurile Naţionale protejate şi un Parc Natural, 

conduce la concluzia că judeţul studiat dispune de o bogăţie naturală deosebită care trebuie 

valorificată. 

Starea precară a unor habitate naturale (zona Motru-Rovinari este considerată areal cu mediu 

critic), ca urmare a presiunilor antropice de tot felul (activităţi miniere, activităţi de extracţie din 

cariere, centrale termoelectrice, activităţi tehnologice, acumulări hidrotehnice) are consecinţe negative 

asupra întregului mediu natural, inclusiv asupra topoclimatului. 

Defrişările, depozitarea şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, înlocuirea habitatelor 

naturale, cu rezultatul acţiunilor antropice (ex: peisajul iniţial de luncă a Jiului a devenit un peisaj 

antropic industrial), conduc la pierderea valorii estetice şi ecologice anterioare (ex: zona central sudică 

a judeţului, caracterizată de prezenţa ariilor naturale protejate ale siturilor de importanţă comunitară- 

ROSCI-este direct afectată de exploatările miniere, ale petrolului şi gazelor naturale, unele peisaje 

fiind afectate iremediabil; acţiunea antropică avansată din această zonă este posibilă datorită bogaţiei 

subsolului). 

Ameninţarea cu dispariţia a unor specii de floră şi faună rare sau endemice este în strânsă legătură 

cu starea de sănătate a habitatelor acestora. 

Pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural este necesară 

identificarea tuturor bunurilor naturale supuse unui regim special de ocrotire, conform Legii nr. 

462/2001. Este necesară, de asemenea, constituirea şi organizarea reţelei de arii naturale protejate, 

reprezentative pentru judeţul Gorj şi declanşarea procedurii de instituire a regimului de protecţie. 

Patrimoniul construit 

Peisajele culturale ale judeţului au fost generate de patru subcategorii: aşezări umane, infrastructuri, amenajări 

hidrotehnice/piscicole şi plantaţiile. 

Gorjul este considerat judeţul cu cea mai mare varietate a arhitecturii ţărăneşti din Oltenia, iar principalul 

material de construcţie este lemnul de stejar. Este de subliniat numărul mare de M.I. cu specific arhitectural (74% 

PRIORITĂŢI 

• intervenţii la nivelul activităţilor industriale, intervenţiile se referă la diminuarea reducerii 

emisiilor în atmosferă, la diminuarea poluării apelor şi la depozitarea controlată a deşeurilor 

industriale şi vizează probleme de mediu specifice şi punctuale ale fiecărui agent industrial; 

• intervenţii necesare la nivelul activităţilor de gospodărie comunală, este vorba de creara 

sistemului de colectare şi neutralizare a deşeurilor la nivel judeţean; 

• intervenţii necesare la nivelul activităţilor de exploatare a resurselor subsolului în scopul 

reducerii poluării apelor de suprafaţă şi subterane, a solului şi a vegetaţiei. 

• atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflate într-o stare 

avansată de degradare şi elaborarea documentaţiilor necesare restaurării acestora; 

• urmărirea şi controlul aupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare a 

patrimoniului construit; 

• urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate aferente 

monumentelor istorice, inclusiv a patrimoniului arheologic. 

• elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, în vederea includerii 

măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului cultural construit; 

• educarea publicului pentru înţelegerea necesităţii conservării diversităţii biologice şi utilizării 

durabile a componentelor sale; aceeşi măsură se aplică şi în cazul patrimoniului construit, cu 

scopul valorificării componentelor istorice şi a identităţii locale. 

• delimitarea peisajelor naturale şi culturale şi stabilirea activităţilor umane compatibile cu 

protecţia acestora. 

• delimitarea monumentelor naturii (L5/2000) şi a zonelor de protecţie a acestora şi stabilirea 

activităţilor umane compatibile cu protecţia acestora. 

• elaborarea planurilor de management ale ROSPA, ROSCI; 

• începerea cercetărilor legate de migraţia păsărilor şi de locurile de staţionare ale acestora, de 

activităţile umane compatibile cu protecţia acestora. 

• transmiterea în PUG a informaţiilor legate de protecţia mediului şi peisajului 

• elaborarea PUG pentru UATB înfiinţate sau cu statutul juridic modificat (mun. Motru, oraşele 

Tismana şi Turceni), precum şi a PUG pentru UATB care au fost elaborate înainte de anul 

2001. 


168


A.5. Reţeaua de localităţi 

Populaţia rurală a judeţului este distribuită în cadrul a 61 de UATB cu 376 de sate, respectiv o 

A.5.1 Distribuţia localităţilor în teritoriu 

medie de 6,2 localităţi /comună, iar densitatea populaţiei în UATB urbane este de 44,59 locuitori 

/kmp. Densitatea medie a populaţiei judeţului în teritoriu este de 67,29 locuitori /kmp. 

A.5.1.1. Date generale 

Conform AS 2009 (INS), structura administrativ-teritorială a judeţului este următoarea: 

La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, judeţul Gorj cuprindea un număr de 435 de 

localităţi distribuite în 70 de UATB (unităţi adminiastrativ-teritoriale de bază), dintre care 2 municipii, 

Suprafaţă Oraşe şi 

5 oraşe şi 63 de comune. După 2002, următoarele UATB cu statut de comună au devenit oraşe: 

Nivel teritorial (kmp) municipii Municipii Comuna Sate 

1. Tismana în baza Legii nr. 83 din 05/04/2004 

Judeţul Gorj 5602 9 2 61 411* 

2. Turceni în baza Legii nr. 83 din 05/04/2004 

Oraşul Motru a fost declarat municipiu în anul 2000 prin legea 180 /2000, fiind înfiinţat ca oraş în 

1966. 

Novaci, Târgu Cărbuneşti şi Ţicleni au fost declarate oraşe în februarie 1968. 

Oraşele Rovinari şi Bumbeşti Jiu au fost declarate oraşe în 1981 (Decretul 366 /1981), respectiv 

1989 (Legea 2 /1989). 

Tabel nr. A.5 1: Cronologia înfiinţării oraşelor în judeţul Gorj 

Denumire oraş 

Anul declarării /atestării 

documentare 

1. Târgu Jiu 1597 

2. Motru 1966 

3. Novaci 1968 

4. Târgu Cărbuneşti 1968 

5. Ţicleni 1968 

6. Rovinari 1981 

7. Bumbeşti Jiu 1989 

8. Tismana 2004 

9. Turceni 2004 

* Notă: diferenţa faţă de situaţia reală rezultă din neluarea în calcul a celor 15 localităţi 

componente ale municipiilor şi oraşelor. 

La nivelul anului 2010, reţeaua de localităţi a judeţului are următoarea structură: 

2 municipii 

7 oraşe 

61 de sate reşedinţă de comună 

350 de sate aparţinătoare, din care 35 sate aparţinătoare de municipii şi oraşe 

15 localităţi componente (8 ale municipiului Targu Jiu, 5 ale municipiului Motru şi câte 1 ale 

oraşelor Rovinari şi Turceni) 

în total: 435 de localităţi urbane şi rurale, din care 59 în municipii şi oraşe şi 376 în comune 

A.5.1.2. Caracteristici generale ale sistemului de aşezări al judeţului Gorj 

Principalele caracteristici ale reţelei de aşezări sunt următoarele: 

Din punct de vedere al densităţilor teritoriale şi raportului comună /oraş şi sate /comună, situaţia de 

prezintă conform tabelului de mai jos: 

oraşe /1000kmp sate /100kmp nr. comune /oraş nr. sate / comună 

1,6 7,3 6,7 6,7 

În 2002, populaţia urbană reprezenta 46,26%, iar cea rurală 53,73%. Cele 2 municipii Târgu Jiu şi 

Motru grupau 30,88% din populaţie, iar primele 16 de localităţi, cu peste 2000 de locuitori, grupau 

43,94% din populaţie. Mărimea medie a celorlalte 419 localităţi era de cca. 518 locuitori. În 2002, 

judeţul Gorj număra 33 de localităţi cu mai puţin de 100 de locuitori, dintre care una cu 9 locuitori. 

În 2010 populaţia urbană a judeţului Gorj este de 47.3%, iar cea rurală de 52,7% (conf. INS – 

Populaţia României pe localităţi la 01.01.2010). 

Populaţia urbană a judeţului este distribuită în cadrul a 9 UATB cu 59 de localităţi din care 9 oraşe 

şi municipii, 35 de sate aparţinătoare şi 15 localităţi componente. Suprafaţa UATB urbane reprezintă 

20,5% din suprafaţa totală a judeţului, iar densitatea populaţiei în UATB urbane este de 155,27 

locuitori /kmp. 

După mărimea suprafeţei UATB situaţia se prezintă în felul următor: 

Nr. UAT Suprafaţă % 

Urbane 20,51 

4 Peste 10.000 ha 14,78 

4 Între 5000 şi 9999 ha 5,26 

1 Sub 5000 ha 0,47 

Rurale 79,49 

6 Peste 10.000 ha 23,35 

32 Între 5000 şi 9999 ha 40,19 

23 Sub 5000 ha 15,94 

Sursa datelor: INS, 2008 


169


Mărimea medie a unei UATB, la nivel de judeţ este de 8002ha. Municipiile şi oraşele deţin 20,5% Tabel nr. A.5 4: Lista localităţilor componente ale municipiilor şi oraşelor din judeţul Gorj 

din totalul suprafeţei judeţului, dar cca. 47% din populaţia totală locuieşte în mediul urban, faţă de 

Nr. crt. Denumire UATB Denumire localitate componentă Populaţie 2002 

53% în medul rural. 

1. Târgu Jiu 

Slobozia 864 

După mărimea populaţiei oraşele şi comunele judeţului se pot clasifica astfel: 

2. Bârseşti 852 

Tabel nr. A.5 2: UATB urbane şi rurale după mărimea populaţiei 

3. Drăgoeni 839 

4. Preajba Mare 613 

Nr. UAT Populaţie % 

5. Iezureni 594 

6. Romaneşti 591 

7. Ursaţi 283 

oraşe mijlocii mari 1 peste 50.000 locuitori 25,53 

oraşe mijlocii 1 între 20.000 – 49.999 locuitori 5,90 

oraşe mici 7 sub 20.000 locuitori 

din care 5 sub 10.000 locuitori 

15,90 

comune mari 9 10 peste 5000 locuitori 14,42 

comune mijlocii 18 21 între 3000 şi 4999 locuitori 17,62 

comune mici 34 30 sub 3000 locuitori 20,63 

Sursa datelor: INS, Populaţia României pe localităţi, 2010 

Populaţia medie pe UATB la nivel de judeţ este de cca. 5385 locuitori (date 01.01.2010). La nivel 

urban, mărimea medie după populaţie este de 19820 de locuitori (date 01.01.2010), iar la nivel rural, 

mărimea medie este de 3255 locuitori (date 01.01. 2010). (Se observă o creştere a numărului de 

comune mici faţă de 2008: 34 faţă de 30 şi o scădere a numărului celor mari şi mijlocii: 9 faţă de 10 şi 

18 faţă de 21, precum şi o scădere a valorilor medii pe UATB care erau în 2008: 5532, 19.910 şi 

respectiv 3411 locuitori). 

După mărimea localităţilor rurale (satelor), conform datelor de la recensământul din 2002 (nu 

există date mai recente privind populaţia pe sate), situaţia distribuţiei populaţiei era următoarea: 

Tabel nr. A.5 3: Satele din judeţul Gorj după populaţie* 

sate mari 49 peste 1000 locuitori 

sate mijlocii 129 între 500 şi 999 locuitori 

sate mici 233 sub 500 locuitori, 

din care 33 sub 100 locuitori 

*Notă: sunt luate în calcul satele din comune şi satele aparţinătoare din oraşe 

Populaţia rurală este distribuită în proporţii aproximativ egale (65-70%) în cele 3 categorii de 

localităţi rurale. Cca. 65.000 de locuitori trăiesc în sate mici, dintre care cca. 2000 în sate cu mai puţin 

de 100 de locuitori. 

În ceea ce priveşte localităţile componente ale oraşelor, acestea sunt de mărime mijlocie (9) şi 

mică (5), doar una dintre ele având peste 1000 de locuitori. În ceea ce priveşte mărimea medie 

generală a celor 50 de sate aparţinătoare şi localităţi componente ale oraşelor aceasta este relativ mică 

(cca. 430 locuitori), doar 7 dintre ele având peste 1000 de locuitori şi 23 sub 500 de locuitori. Cca. 

35.000 de locuitori, respectiv 20% din populaţia urbană, locuiesc în afara centrului urban propriu-zis, 

ceea ce poate indica faptul că nivelul real de urbanizare este mai scăzut cu cca. 9%. 

Distribuţia şi mărimea localităţilor componente ale oraşelor poate fi urmărită în tabelul următor. 

8. 

Polata 233 

9. Motru 

Ploştina 1160 

10. Horăşti 536 

11. Însurăţei 529 

12. Dealu Pomilor 402 

13. 

Leurda 289 

14. Rovinari Virţ 596 

15. Turceni Jilţu 340 

Total populaţie 8721 

Sursa: date recensământ 2002 şi legea 2 /1968 cu completările ulterioare 

După numărul de localităţi pe UATB, valoarea media a acestui indicator la nivel de judeţ este de 

6,2, cu valori apropiate pentru mediul rural şi cel urban. În tabelul următor se poate observa 

următoarea situaţie: 

Tabel nr. A.5 5: Distribuţia numărului de localităţi la nivel de UATB 

Urbane 

Rurale 

Nr. UAT 

Nr. de localităţi pe UAT 

1 1 localitate 

1 2-3 localităţi 


5 peste 5 localităţi 





6 peste 9 localităţi 

Date: legea 2 /1968 cu completările ulterioare 

Din punct de vederea al distribuţiei geografice, localităţile judeţului sunt răspândite relativ echilibrat în 

teritoriu, cu excepţia zonei montane de nord, nelocuite, distingându-se două concentrări mai 

importante în zona mediană nordică a Subcarpaţilor şi în arealul determinat de văile râurilor Jiu şi 

Gilort şi interfluviul dintre acestea în axul central nord-sud al judeţului, ax care de altfel concentrează 

majoritatea centrelor urbane (6 din 9), principalele infrastructuri de comunicaţie şi activităţi 

economice. (a se vedea şi figurile A.5.1. şi A.5.2.). 


170


Figura nr. A.5. 1: Distribuţia aşezărilor judeţului Gorj în raport cu formele de relief (după 

Atlasul Climatic) 

Figura nr. A.5. 2: Distribuţia aşezărilor judeţului Gorj în raport cu sistemul hidrografic (după 

Atlasul Climatic) 


171


A.5.1.3. Date comparativ la nivel de regiune 

Tabel nr. A.5 8: Distribuţia populaţiei pe medii şi densităţi în teritoriu 

Din punct de vedere al suprafeţei judeţul Gorj este al 3-lea în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest 

Oltenia. După numărul de centre urbane este al 2-lea, după numărul de comune este al 4-lea (la 

egalitate cu Mehedinţi), iar după numărul de sate este pe locul doi. Din punct de vedere al densităţii 

oraşelor şi satelor în teritoriu, judeţul prezintă medii superioare nivelului regional şi naţional. Din 

punct de vedere al raportului comună /oraş valorile sunt mai mici decât la nivel regional iar raportul 

sat /comună este mediu în cadrul judeţului. Per ansamblu se poate aprecia că judeţul are o organizare 

administrativ teritorială echilibrată din punct de vedere ierarhic. Situaţia comparativă, la nivel regional 

poate fi urmărită în tabelele de mai jos: 

Tabel nr. A.5 6: Date comparative la nivel regional /naţional privind structura sistemului de 

localităţi 

Nivel teritorial 

Suprafaţă 

(kmp) 

Oraşe şi 

municipii Municipii Comune Sate 

Dolj 7414 7 3 104 378 

Gorj 5602 9 2 61 411 

Mehedinţi 4933 5 2 61 344 

Olt 5498 8 2 104 377 

Vâlcea 5765 11 2 78 560 

Regiunea Sud Vest Oltenia 29212 40 11 408 2070 

România 238391 320 103 2856 12955 

Sursa datelor: INS, Anuarul statistic 2008 

Populaţie totală Populaţie urbană % urban Densitate (loc. /kmp) 

Dolj 704436 380510 54,02 95,0 

Gorj 376916 178384 47,33 67,3 

Mehedinţi 292231 142551 48,78 59,2 

Olt 465019 189064 40,66 84,6 

Vâlcea 407431 185388 45,50 70,7 

Regiunea SV Oltenia 2246033 1075897 47,90 76,9 

România 21462186 11818670 55,07 90,0 

Sursa datelor: INS, Populaţia României pe localităţi la 01.01.2010 

A.3.3 Sistemul urban 

Sistemul de aşezări al judeţului Gorj este caracterizat de o distribuţie echilibrată a acestuia în 

teritoriu. Acest sistem este de tip monocentric integrat cu uşoare tendinţe de dezvoltare policentrică. 

Sistemul urban este format din 2 municipii si 7 oraşe care acoperă bine nordul, vestul şi centrul 

teritoriului. Estul judeţului este lipsit de centre urbane importante. 

Municipiul Târgu Jiu domină net sistemul de aşezări al judeţului, fiind un loc central spre care 

converg axele principale de comunicaţie. Restul centrelor urbane, cu excepţia municipiului Motru, 

sunt de dimensiuni mici şi monofuncţionale. 

Raportul de hipertrofiere (TârguJiu /Motru) este ridicat de 4,33 (la 01.01.2010), ilustrând o 

dominanţă puternică a reşedinţei de judeţ. 

Tabel nr. A.5 7: Date comparative la nivel regional /naţional privind distribuţia localităţilor 

Nivel teritorial 

oraşe 

/1000kmp 

sate /100kmp 

nr. comune 

/oraş 

nr. sate / 

comună 

Dolj 0,9 5,1 14,9 3,6 

Gorj 1,6 7,3 6,8 6,7 

Mehedinţi 1,0 7,0 12,2 5,6 

Olt 1,5 6,9 13,0 3,6 

Vâlcea 1,9 9,7 7,1 7,2 

Regiunea Sud Vest Oltenia 1,4 7,1 10,2 5,1 

România 1,3 5,4 8,9 4,5 

Sursa datelor: INS, Anuarul statistic 2008 

Din punct de vedere al densităţii populaţiei, judeţul Gorj se situează sub mediile naţionale şi 

regionale, fapt explicabil datorită specificului montan (cca. 30% din teritoriu). În regiune se află pe 

locul 4 după densitate. Din punct de vedere al gradului de urbanizare, Gorjul se află de asemenea sub 

mediile naţionale şi regionale, dar pe locul 3 în judeţ înaintea judeţelor Vâlcea şi Olt. 

Tabel nr. A.5 9: Raportul de primat în regiunea Sud-vest: 

Regiunea Sudvest 

Judeţe 

Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 

Raport de primat 2,7 15,1 4,3 8,4 2,2 5,5 

Raportul de primat, care indică raportul dintre oraşul cel mai mare ca volum de populaţie şi 

următorul ca rang, este relevant pentru gradul de concentrare al funcţiunilor urbane, într-un anumit 

teritoriu. În regiunea 4 Sud-vest, se poate observa că acest raport este în general ridicat, cu precădere 

în Dolj şi Mehedinţi, sugerând concentrarea masivă a "vieţii urbane" într-un număr redus de aşezări.. 

Evoluţia populaţiei totale şi a celei urbane în intervalul de cca. 6 decenii de la recensământul din 

1948 până în prezent ilustrează o creştere constantă până în 1992, urmată de un uşor declin. Ponderea 

populaţiei urbane a urmat de asemenea un curs ascendent, crescând de la 6% la peste 45% în prezent. 

Creşterile cele mai spectaculoase au avut loc în deceniile 7 - 9 ale secolului trecut şi se explică prin 

procesul de industrializare şi urbanizare rapidă. Dezvoltarea industriei miniere şi energetice şi a 

industriei în general precum şi declararea de noi oraşe (Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni şi 

ulterior Rovinari şi Bumbeşti Jiu) au condus la o dezvoltarea a unui sistem urban judeţean şi creştere a 

populaţiei urbane în raport cu populaţia totală a judeţului. 


172


Tabel nr. A.5 10: Evoluţia populaţiei la recensăminte şi la 01.01. 2010 

An referinţă Populaţie totală Populaţie urbană % urban 

1948 280524 17698 6,31 

1956 293031 36267 12,38 

1966 298382 67464 22,61 

1977 348521 98648 28,30 

1992 401021 170390 42,49 

2002 387308 162743 42,02 

2010 376916 178384 47,33 

Sursa date: INS, recensămintele populaţiei şi Populaţia României pe localităţi la 01.01.2010 

450000 

400000 

locuitori 

pop totala 

urban 

Tabel nr. A.5 11: Evoluţia populaţiei oraşelor actuale ale judeţului la recensăminte 

Municipiul /oraşul 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 

Târgu Jiu 14363 15067 22430 23426 34923 63506 98238 96641 

Motru 3234 3095 3402 3290 7170 15998 26626 22967 

Rovinari 655 520 601 1255 1525 1600 13335 12509 

Bumbeşti-Jiu 4122 4115 6036 6474 8624 10193 11111 10617 

Târgu Cărbuneşti 5765 6020 5485 6546 8007 7519 9281 8699 

Turceni 4128 4382 5077 5340 4888 7589 8542 8559 

Tismana 7232 7242 7872 7992 8212 9009 8497 7894 

Novaci 4457 4684 5314 5883 6095 6464 6427 6105 

Ţicleni 2531 2625 2763 4292 4234 5161 5372 5205 

Total populaţie 48399 49680 60928 66454 85644 129016 189421 181198 

Sursa: INS, recensămintele populaţiei 

350000 

300000 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

100000 

90000 

80000 

70000 

60000 

50000 

1912 

1930 

1948 

1956 

1966 

1977 

1992 

2002 

0 

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2010 

40000 

30000 

Figura nr. A.5. 3: Evoluţia populaţie totale şi urbane a judeţului Gorj în intervalul 1948 - 2010 

(Sursa: INS, recensămintele populaţiei şi Populaţia României pe localităţi la 01.01.2010) 

În intervalul 1968 – 1977 au funcţionat cu statut de comune suburbane, trei UATB din jurul 

municipiului Tg. Jiu: Băleşti şi Drăguţeşti din sudul acestuia şi Turcineşti în nord (având o populaţie 

de cca. 12.000 de locuitori în total). 

20000 

10000 

0 

Târgu Jiu Motru Rovinari Bumbeşti-Jiu Târgu 

Cărbuneşti 

Turceni Tismana Novaci Ţicleni 

Populaţia oraşelor actuale ale judeţului a cunoscut o evoluţie în general ascendentă, în intervalul 

1912 – 1992, urmată de o scădere uşoară între 1992-2002 (cu excepţia oraşului Turceni). În intervalul 

de 8 decenii luat în considerare, cele mai importante creşteri le-au avut: Tg. Jiu şi Motru care au crescu 

de cca. 7ori, Bumbeşti Jiu, Turceni şi Ţicleni de 2-2,5 ori şi Tg. Cărbuneşti de 1,8 ori. 

Totuşi cea mai spectaculoasă creştere a cunoscut-o Rovinari, care ca crescut de 20 de ori faţă de 

situaţia iniţială şi de 8 ori numai între 1977 şi 1992. Practic oraşul Rovinari este un oraş nou realizat 

aproape integral în deceniile 8-9, unul din puţinele de acest fel din România şi singurul din judeţ (în 

regiune mai există şi oraşul nou Orşova realizat în urma creării lacurilor de acumulare din zona Porţile 

de Fier şi staţiunea Căciulata). 

Figura nr. A.5. 4: Evoluţia populaţiei oraşelor actuale ale judeţului la recensăminte 

Cele 2 municipii exercită o influenţă dominantă în partea de central-vestică a judeţului, influenţă 

care transcede limitele acestuia. Cartograma A.5.g. indică limitele ariilor periurbane /de influenţă ale 

celor 2 oraşe pe baza izocronelor de 30' şi 45'. Distanţele, calculate pe baza vitezei medii de deplasare 

pe principalele căi de comunicaţii, arată o acoperire de peste 40% din teritoriu pentru izocrona de 30' 

şi de peste 70% pentru cea de 45'. Există zone de interferenţă cu municipiile Petroşani şi Drobeta 

Turnu Severin, iar zona periurbană a municipiului Motru se situează pe teritoriul a 2 judeţe. 


173


De subliniat lipsa studiilor periurbane şi a documentaţiilor de amenajarea teritoriului pe arii • axa transversală Tismana – Târgu Jiu – Novaci cu rol important în zona de nord a judeţului 

intercomunitare, pentru analiza relaţiilor teritoriale şi formularea de strategii şi politici comune de 

dezvoltare spaţială şi creşterea atractivităţii şi competitivităţii la nivel regional şi naţional. 

• axa transversală Motru – Rovinari - Târgu Jiu – Novaci care asigură legătura către Dunăre şi 

Sub aspect ierarhic se configurează o structură pe 3 nivele cu relaţii de subordonare şi coordonare 

între anumite centre urbane, conform schemei de mai jos: 

• axa transversală Târgu Jiu - Târgu Cărbuneşti – Drăgăşani care asigură o altă relaţie pe direcţia 

est – vest. 

Schema nodurilor şi relaţiilor subliniază rolul de "pivot" principal pe care îl joacă municipiul 

Târgu Jiu şi liniile de forţă determinate de relaţiile transfrontaliere, pe direcţiile vest şi sud-vest. Alte 

noduri importante sunt Novaci (cu relaţii trans-montane), Rovinari şi Târgu Cărbuneşti. 

Figura nr. A.5. 5: Ierarhii şi relaţii în sistemul urban al judeţului Gorj 

Un rol important în sistemul urban gorjean poate fi jucat în perspectivă de sistemul urban local 

Ţicleni-Tg. Cărbuneşti. În acest sistem ierarhizat cu arii de polarizare specifice (a se vedea 

cartograma A.5.f.) se poate identifica şi o anumită specializare: 

- municipiul Tg. Jiu – centru coordonator cu funcţii complexe la nivel judeţean 

- municipiul Motru – centru industrial, cu rol de echilibru pentru sud-vestul judeţului 

- oraşele Bumbeşti Jiu, Rovinari, Ţicleni şi Turceni – centre industriale (miniere, 

energetice) şi de servire locală 

- Tg. Cărbuneşti – centru urban cu funcţii mixte şi rol de polarizare pentru sud-estul 

judeţului 

- Novaci şi Tismana – centre urbane, agro-turistice cu funcţii de servire pentru zonele de 

nord-est şi nord-vest ale judeţului. 

Sub aspect spaţial, sistemul urban al judeţului se configurează conform schemei de mai jos (fig. 

A.5.6), în care sunt evidenţiate principalele noduri şi legături. Se observă o axă dominantă pe 

direcţia nord– sud, în centrul judeţului, care leagă Turceni de Rovinari şi Târgu Jiu, axă care se 

continuă spre sud, către Municipiul Craiova şi către nord spre municipiul Petroşani. Sistemul de axe 

este completat axe perpendiculare pe prima, dar mai puţin reliefate, care asigură relaţiile intre 

extremităţile judeţului şi zona centrală şi legăturile inter-judeţene pe direcţia esr-vest. Nu toate aceste 

axe sunt însă la fel de bine dezvoltate. Astfel: 

Figura nr. A.5. 6: Schema sistemului urban principal al judeţului Gorj, la nivel spaţial 


174


Sistemul urban gorjean este unul de tip policentric, mono-direcţionat, în care Motru poate prelua Municipiul Târgu Jiu, reşedinţă de judeţ, se află din punct de vedere geografic plasată într-o 

rolul de pol secundar şi centru zonal de dezvoltare, dar dintre celelalte 7 oraşe nu se detaşează încă poziţie cheie, la limita zonei subcarpatice, în preajma accesului către defileul Jiului, principal punct de 

niciunul. Prin poziţia care o au în teritoriu, sunt favorizate Turceni, Novaci şi Tismana. 

trecere şi legătură între Oltenia şi sud vestul României pe de-o parte şi Transilvania şi nord-vestul ţării 

pe de altă parte. În perspectiva realizării podului dublu rutier şi feroviar de la Calafat – Vidin, rolul 

strategic al oraşului poate spori, prin deschiderea unei viitoare axe către Sofia şi sudul regiunii 

balcanice. 

Capitala gorjeană se află de asemenea plasată într-o poziţie favorabilă în sistemul de aşezări 

regional, la intersecţia a două axe majore de comunicaţie, aproximativ perpendiculare. Axa nord-sud, 

pe direcţia Craiova – Petroşani – Deva – Cluj-Napoca este susţinută de un dublu traseu rutier (E79) şi 

feroviar (ramura 202 a magistralei 200), care va asigura conectarea la coridorul IV pan-european, iar 

axa sud-vest – nord-est pe direcţia Drobeta Turnu-Severin – Râmnicu Vâlcea asigură conectarea la 

coridorul fluvial pan-european (VII), pe de-o parte şi prin E81 cu Bucureşti şi celelalte coridoare paneuropene, 

pe de altă parte. 

Figura nr. A.5. 7: Schemă ilustrând sistemul de tip policentric, mono-direcţionat al judeţului 

Gorj (după Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007) 

Zona de sud-est a judeţului este dezavantajată în ceea ce priveşte accesul la servicii şi funcţii 

urbane. În această zonă este necesară dezvoltarea unui nou centru urban. Acest aspect este subliniat şi 

în PATN – Secţiunea IV, prin identificarea zonei nr. 6 pe teritoriul judeţelor Gorj – Dolj şi Vâlcea (50 

de comune) (în această zonă a fost declarat oraş între timp, comuna Bălceşti din judeţul Vâlcea). 

Figura nr. A.5. 9: Poziţionarea capitalei judeţului Gorj faţă de coridorul rutier şi feroviar 

paneuropean nr. IV (după Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007) 

În sistemul urban regional, capitala gorjeană ocupă o poziţie bună în raport alte centre urbane 

apropiate. Târgu Jiu se află la distanţe de 85-145km de o serie de centre şi arii urbanizate cu peste 

100.000 locuitori dintre care cel mai important este municipiul Craiova, centrul socio-economic şi 

cultural al regiunii 4 Sud-vest Oltenia. 

DEVA-HUNEDOARA 

cca. 155mii 

95KM 

PETROŞANI 

cca. 145mii 

50KM 

DR. TR. SEVERIN 

cca. 125mii 

85KM 

110KM 

112KM 

TG. JIU 

cca. 100mii 

RM. VÂLCEA 

cca. 130mii 

Figura nr. A.5. 8: Secţiune 4 a PATN – Reţeaua de localităţi, 2001 (extras) 

CRAIOVA 

cca. 300mii 

Figura nr. A.5. 10: Schema relaţiilor municipiului Tg. Jiu cu principalele arii urbane extrajudeţene 

(după Analiza Socio-Economică şi Spaţială a Judeţului Gorj, 2007) 


175


A.5.3 Echiparea localităţilor (tehnică şi socială) 

• în domeniul sănătăţii se disting 7 arii de arondare aferente spitalelor din Târgu Jiu (16 UAT), 

Motru (11 UAT), Bumbeşti Jiu (3 UAT), Novaci (8 UAT), Rovinari (6 UAT), Târgu 

Cărbuneşti (20 UAT) şi Turceni (6 UAT); 

A.5.3.1.Elemente generale 

Nivelul de echipare al localităţilor a fost analizat sub aspectul echipamentelor cu rol teritorial, de 

proximitate şi ale utilităţilor. De asemenea au fost analizate dinamica şi calitatea locuirii. Variabilele 

utilizate au fost următoarele: 

Pentru echipamente cu rol teritorial: 

Domeniu 

Educaţie 

Sănătate 

Cultură, sport, recreere 

Justiţie 

Variabilă (nr. unităţi) 

Licee 

Şcoli de artă şi meserii 

Şcoli postliceale 

Spitale 

Sanatorii 

Ambulatorii 

Centre de sănătate 

Teatre şi instituţii muzicale 

Muzee 

Centre culturale 

Agrement şi sport 

Tribunale 

Judecătorii 

Parchete 

Alte servicii de interes public Structuri de cazare turistică 

Servicii bancare 

Centre comerciale (hypermarket-uri) 

Surse: INS, fişa localităţii 2008 

Pentru echipamente cu rol de proximitate: 

Domeniu 

Variabilă (nr. unităţi) 

Educaţie 

Şcoli generale 

Şcoli primare 

Grădiniţe 

Sănătate 

Cabinete medicale 

Cabinete medicale şcolare 

Farmacii 

Cultură, sport, recreere Cămine culturale / case cultură 

Biblioteci 

Săli de gimnastica 

Terenuri de sport 

Surse: INS, fişa localităţii 2008 

Pentru anumite echipamente şi servicii teritoriale au fost analizate ariile de arondare ale acestora 

(cartogramele A.5.j, A.5.k şi A.5.bb.) respectiv ale spitalelor, Inspectoratului pentru Situaţii de 

Urgenţă şi judecătoriilor din judeţ. 

(surse: DSP Gorj, ISU Gorj, HG 337 /1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi 

parchetelor şi http://www.justitia-romana.org/Arondare/Gorj_arondare.htm): 

• în cazul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă împărţirea judeţului s-a făcut pe raioane de 

intervenţie, în număr de 7, după cum urmează: Detaşamentul de pompieri Târgu Jiu, 

Detaşamentul de pompieri Motru, Staţia de pompieri Turceni, Garda de intervenţie nr. 3 

Bumbeşti Jiu, Garda de intervenţie nr. 2 Novaci, Garda de intervenţie nr. 2 Tismana şi Garda 

de intervenţie nr.3 Hurezani; 

• în domeniul justiţiei, sistemul este format din Tribunalul Târgu Jiu care arondează 4 

judecătorii, respectiv Târgu Jiu, Motru, Novaci şi Târgu Cărbuneşti, fiecare dintre aceasta 

arondând mai multe oraşe şi comune (Târgu Jiu – 28 de UAT, Motru – 11 UAT, Novaci – 9 

UAT, Târgu Cărbuneşti – 22 UAT). 

Analiza ariilor de arondare ale celor 3 categorii de echipamente confirmă rolul şi poziţia 

importantă în sistemul de localităţi a municipiilor Târgu Jiu şi Motru şi a oraşelor Novaci şi Târgu 

Cărbuneşti. 

Nr. 

Crt 

Tabel nr. A.5 12: Ariile de arondare ale spitalelor din judeţul Gorj (date 2008) 

Denumire UATB 

Nr. 

paturi Nr. medici Populaţie 

Paturi 

/1000 Loc. /medic 

I Spitalul Judeţean de Urgenta Tg. Jiu 1021 354,00 151052,00 6,76 426,70 

1 Arcani 2,00 1319,00 

2 Balanesti 1,00 2245,00 

3 Danesti 2,00 3723,00 

4 Godinesti 1,00 2248,00 

5 Lelesti 1,00 1813,00 

6 Pestisani 3,00 3907,00 

7 Runcu 16,00 5566,00 

8 Sacelu 2,00 1733,00 

9 Scoarta 2,00 4891,00 

10 Stanesti 2,00 2596,00 

11 Telesti 2,00 2782,00 

12 Tismana 4,00 7825,00 

13 Balesti 4,00 7537,00 

14 Dragutesti 3,00 5314,00 

15 Turcinesti 2,00 2282,00 

16 Mun. Tg-Jiu 307,00 95271,00 

II Spitalul Municipal Motru 200 58,00 53650,00 3,73 925,00 

17 Bolbosi 2,00 3291,00 

18 Catunele 3,00 2688,00 

19 Ciuperceni 1,00 1840,00 

20 Dragotesti 2,00 2700,00 

21 Glogova 1,00 1886,00 

22 Matasari 6,00 5247,00 

23 Pades 3,00 5084,00 


176


Nr. 

Crt Denumire UATB 

Nr. 


Paturi 


24 Samarinesti 1,00 1887,00 

25 Slivilesti 1,00 3739,00 

26 Vagiulesti 2,00 2896,00 

27 Motru 36,00 22392,00 

III Spital Orăşenesc Bumbeşti-Jiu 128 22,00 14424,00 8,87 655,64 

28 Musetesti 2,00 2190,00 

29 Schela 2,00 1836,00 

30 Bumbesti-Jiu 18,00 10398,00 

IV Spitalul Orăşenesc Rovinari 121 41,00 34152,00 3,54 832,98 

31 Bilteni 4,00 7812,00 

32 Cilnic 1,00 2276,00 

33 Farcasesti 2,00 3545,00 

34 Negomir 2,00 3998,00 

35 Urdari 3,00 3154,00 

36 Rovinari 29,00 13367,00 

V Spitalul Orăşenesc Turceni 178 30,00 29644,00 6,00 988,13 

37 Borascu 2,00 3614,00 

38 Branesti 2,00 2439,00 

39 Ionesti 2,00 2503,00 

40 Plopsoru 2,00 6966,00 

41 Tantareni 3,00 5828,00 

42 Turceni 19 8294,00 

VI Spitalul Orăşenesc Novaci 130 31,00 29724,00 4,37 958,84 

43 Alimpesti 2,00 2188,00 

44 Baia de Fier 2,00 4266,00 

45 Bengesti Ciocadia 2,00 3302,00 

46 Bumbesti Pitic 1,00 2393,00 

47 Crasna 3,00 5224,00 

48 Polovragi 2,00 2945,00 

49 Rosia de Amaradia 0,00 3346,00 

50 Novaci 19,00 6060,00 

VII Spitalul Orăşenesc Tg-Cărbuneşti 260 65,00 66225,00 3,93 1018,85 

51 Albeni 1,00 2959,00 

52 Aninoasa 2,00 4036,00 

53 Barbatesti 1,00 1803,00 

54 Berlesti 0,00 2321,00 

55 Bustuchin 2,00 3566,00 

56 Capreni 2,00 2219,00 

57 Cruset 2,00 3575,00 

58 Danciulesti 2,00 2668,00 

59 Hurezani 1,00 1764,00 

60 Jupanesti 1,00 2370,00 

61 Licurici 2,00 2506,00 

Nr. 

Crt Denumire UATB 

Nr. 


Paturi 


62 Logresti 3,00 2914,00 

63 Prigoria 2,00 3398,00 

64 Saulesti 1,00 2355,00 

65 Stejari 1,00 3038,00 

66 Stoina 2,00 2496,00 

67 Turburea 4,00 4580,00 

68 Vladimir 2,00 3361,00 

69 Ticleni 3 5297,00 

70 Tg. Carbunesti 31 8999,00 

VIII Spitalul de pneumoftiziologie Runcu 226 fara arondare 

Total 2038,00 601,00 378871,00 5,38 630,40 

Principalele dezechilibre cu privire la distribuţia echipamentelor sociale şi a echipării tehnicoedilitare 

pot fi urmărite în tabelele de sinteză A.5.19 – A.5.20 – A.5.21. şi în cartogramele A.5.l – 

A.5.r. 

Locuirea este analizată din perspectivă următorilor indicatori: 

• suprafaţa locuibilă pe locuinţă 

• suprafaţa locuibilă pe persoană 

• numărul de locuinţe la 1000 de locuitori 

• numărul de locuinţe noi la 1000 de locuinţe în intervalul 1991 – 2008 

• nivelul de echipare al locuinţelor cu utilităţi la recensământul din 2002, respectiv: 

• % locuinţe cu alimentare. cu apa 

• % locuinţe racordate la canalizare 

• % locuinţe cu baie 

• % locuinţe cu bucătărie 

• % locuinţe cu electricitate 

Principalele caracteristici ale locuirii pot fi urmărite în tabelele din Anexa A.5.6. şi în 

cartogramele A.5.s – A.5.v. 


177


Reţeaua de distribuţie are conducte cu diametre între 40-400 mm, montate începând cu anul 1946, şi 

provoacă dese defecţiuni datorită uzurii avansate. Pierderea estimată pe reţeaua de apa potabilă este de 

cca. 25 %. 

A.5.3.2. Echiparea hidroedilitară 

Din punct de vedere teritorial-administrativ judeţului Gorj are 70 de unităţi administrative, din care 

9 în mediul urban, din care două municipii, Târgu Jiu şi Motru şi 61 în mediul rural, cu 411 sate. 

Echiparea cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate a acestora este următoarea: 

• 26 de unităţi administrativ teritoriale beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi 

canalizare a apelor uzate; 

• 22 de unităţi administrativ teritoriale beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi 

sisteme proprii de canalizare a apelor uzate; 

• 22 de unităţi administrativ teritoriale beneficiază de sisteme proprii de alimentare cu apă şi de 

canalizare a apelor uzate. 

Alimentarea cu apă 

Alimentate cu apă în sistem centralizat sunt toate localităţile urbane şi numai 31 de comune (Anuarul 

statistic 2008). Situaţia alimentării cu apă la nivel judeţean este următoarea: 

Tabel nr. A.5 13: Situaţia alimentării cu apă în judeţul Gorj 

Localităţi Volum de apă potabilă distribuit 

(mii m 3 ) 

Lungime simplă reţea 

distribuţie apă 

total uz casnic 

(km) 

urbane 13.935 8.924 457,3 

rurale 4.595 4.455 755,7 

TOTAL 18.530 13.379 1.213 

Sursă date: INS, Anuar statistic 2008 

Municipiul Târgu Jiu. Alimentarea cu apă este asigurată atât din surse de suprafaţă: Sohodol- 

Runcu (Q=215 l/s), Şuşiţa Verde (Q= 270 l/s), Bistriţa-Vâja închisă în anul 2002 şi din sursa subterană 

aflată în conservare în anul 2002, front de captare din zona Curtişoara-Iezureni cu un număr de 17 

foraje de adâncime, din care 3 foraje sunt abandonate (înnisipate). Capacitatea totală a surselor fiind de 

1.400 l/s. Lungimea conductelor de aducţiune a apei de la surse este de 90,0 km. 

Din datele statistice (an de referinţă 2008), capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile 

este de 45.400mii m 3 /an, volumul de apă potabilă distribuit populaţiei este de 9.341m 3 /an, din care 

pentru uz casnic 5.402mii m 3 /an. Furnizorul apei potabile în municipiul Târgu-Jiu este S.C. 

AQUATERM S.A. Tg-Jiu. Capacitatea totală de înmagazinare a apei potabile este de 20.500m 3 , 

înmagazinată în 5 rezervoare. 

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 216,2km fără să asigure alimentarea 

cu apă a întregii populaţii a municipiului. Populaţia branşată la sistemul centralizat de apă este de 

83.400 persoane. 

Starea tehnică a sistemului de alimentare cu apă potabilă este în general bună. Conductele de 

aducţiune a apei au o stare tehnică bună, cu excepţia celor care preiau apa de la sursa Runcu, care sunt 

puse în funcţiune în perioada 1958 – 1976 şi care prezintă porţiuni deteriorate. Conductele de transport 

de la staţia de tratare în reţeaua de distribuţie (cu diametre între Φ 350 mm şi Φ 700 mm) au o stare 

tehnică bună, cu excepţia a două conducte corodate pe anumite porţiuni. 

Municipiul Motru. Sursa de apă a sistemului de alimentare este apa subterană, prelevată din: 

captarea Lupoaia (18 puţuri forate), captarea Roşiuţa (3 puţuri forate), captarea Horăşti (2 puţuri 

forate). Capacitatea totală a surselor de apă este de 180 l/s. Lungimea aducţiunii de apă este de 90km. 

Din datele statistice (referinţă anul 2008), capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este 

de 6.720mii m 3 /an, volumul de apă potabilă distribuit populaţiei este de 107mii m 3 /an, din care pentru 

uz casnic 80mii m 3 /an. Apa este înmagazinată în 4 rezervoare cu capacităţi de 2x5000 şi 2x2500. 

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie este de 125,0km, fiind pozată pe toată trama stradală. Este 

într-o starea avansată de uzură de cca. 70%. Consumatorii totali de apă prin sistem centralizat sunt de 

21.610 persoane. 

Oraş 

Tabel nr. A.5 14: Situaţia alimentării cu apă în cele 7 oraşe ale judeţului Gorj 

Capacitat 

ea 

surselor 

de apă 

(l/s) 

Volumul 

total al 

rezervoarel 

or de apă 

(m 3 ) 

Capacitatea 

instalaţiilor 

de 

producere 

apă potabilă 

(mii m 3 /an) 

Populaţi 

a 

branşată 

la reţea 

(pers.) 

Volum de apă 

potabilă distribuit 

(mii m 3 /an) 

total uz 

casnic 

Lungime 

totală reţea 

simplă 

distribuţie 

apă 

(km) 

Bumbeşti Jiu 34,6 220 3.000 9.700 840 504 38 

Novaci 8 1.750 575 3.575 209 140 60 

Rovinari 25,76 26 2.226 4.119 454 350 22 

Tg. Cărbuneşti 251 1.080 3.240 4.706 220 200 25,4 

Tismana 10,8 1.500 933 5.013 168 168 94,6 

Turceni 15 1.500 1.028 1.081 158 92 11,3 

Ţicleni 22 1.000 240 3.252 1 1 15 

TOTAL 367,16 7.076 11.242 31.446 2050 1455 266,3 

Sursă date: Apa Regio Gorj, anul 2010, CJ Gorj, anul 2010, INS, date Tempo, anul 2008 

În mediul rural situaţia alimentării cu apă prin sistem centralizat este nesatisfăcătoare, având în 

vedere că jumătate din comunele judeţului sunt alimentate cu apă. Populaţia alimentată cu apă prin 

sistem centralizat este estimată la 85.381 persoane 

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei este de 27.722mii m 3 /an (an de referinţă 2008), apa 

distribuită fiind de 4.595mii m 3 /an. Se observă că pentru consumul populaţiei este alocat un procent 

foarte mic, cca. 16,6% din capacitatea de instalaţiilor de producere a apei potabile. 

Canalizarea ape uzate 

Localităţile care au sisteme de canalizare sunt 9 localităţi urbane şi 4 comune (date de referinţă anuarul 

statistic 2008). La nivel judeţean situaţia este următoarea: 

Tabel nr. A.5 15: Situaaţia canalizării în judeţul Gorj 

Localităţi Capacitatea staţiilor de epurare (m 3 /zi) Lungime simplă reţea canalizare (km) 

urbane 46.861 164,5 

rurale 96 16,6 

TOTAL 46.957 181,1 


178


Municipiul Târgu Jiu are canalizare în sistem divizor, reţeaua de canalizare menajeră are lungimea 

Tabel nr. A.5 16: Situaţia canalizării în cele 7 oraşe ale judeţului Gorj: 

de 51km, din care 19,5 km de canal colector principal. Reţeaua este construită între anii 1958-1999 şi 

Localităţi Capacitatea Lungime simplă reţea Lungime reţea 

deserveşte cca. 60% din populaţia oraşului. Populaţia racordată la sistemul de canalizare este de 

staţiilor de canalizare menajeră canalizare 

61.311 persoane. În restul gospodăriilor, evacuarea apelor uzate se realizează în sistem propriu (fosă 

epurare 

(km) 

meteorică 

septică, bazin vidanjabil). Canalul colector principal (construit în anii 1970) nu poate prelua toată 

(m 3 /zi) 

(km) 

cantitatea de apă, iar cca. 10 km conducte de canalizare menajeră prezintă probleme, necesitând 

lucrări de înlocuire. 

Apele uzate sunt preluate de staţia de epurare a oraşului, care are o treaptă mecanică şi una 

biologică, dimensionată pentru un debit de 43.200m 3 /zi (500 l/s). Este necesară mărirea urgentă a 

capacităţii staţiei la 1000 l/s. Staţia este subdimensionată, neputând prelua decât o parte din debitul 

influent, este depăşită conceptual mai ales în ceea ce priveşte epurarea biologică şi tratarea nămolului. 

Utilajele tehnologice existente sunt într-un grad avansat de uzură (cf. PLAM Gorj). Sunt necesare 

lucrări de modernizare şi de extindere care să realizeze creşterea capacităţii de epurare pentru 

preluarea debitului total de ape reziduale, înlocuirea echipamentelor existente cu unele mai 

performante, controlul automat şi analitic al proceselor de epurare, etc. Eficienţa de procesului de 

epurare este în prezent de 25%; în prezent staţie este în retehnologizare. 

Sistemul de canalizare pluvială are o lungime de 28 km şi deserveşte cca. 50 % din teritoriul 

oraşului (zona de locuinţe în blocuri şi parţial în rest). Lipsa reţelei de canalizare pluvială în unele 

zone ale oraşului contribuie la poluarea solului şi a apelor subterane. Comunicarea, pe anumite 

porţiuni, între canalizarea menajeră şi canalizarea pluvială duce la mărirea volumului de apă uzată care 

ajunge la staţia de epurare. Pe de altă parte, apele uzate menajere ajung în canalizarea pluvială şi de 

acolo direct în râul Jiu. 

Municipiul Motru realizează canalizarea apelor uzate în sistem divizor. Populaţia racordată la 

sistem este de 20.870 locuitori. Lungimea reţelei este de 31,7km, din care 10,2km este colector 

principal. Din totalul acesteia cca 40% este nefuncţională, iar cca 60% din total are un grad mare de 

uzură. Satele aparţinătoare nu au sistem de canalizare. În satul Însurăţei există un bazin de decantare, 

deversarea apelor din bazin făcându-se în râul Ploştina. 

Apele menajere colectate din întregul oraş sunt evacuate în staţia de epurare, amplasată în partea 

de sud a acestuia, la ieşirea din oraş spre Turnu Severin. Staţia a fost realizată în anii 1962-1963. 

Aceasta primeşte atât apele uzate orăşeneşti cât şi 70-72% din debitul de ape pluviale. La ape mari, 

apa uzată este deversată direct în râul Motru. 

Capacitatea de epurare a staţiei este de 5.440 m 3 /zi şi funcţioneză cu două trepte, mecanică şi 

biologică. Încă din anul 1985 a început reabilitare şi extinderea staţiei cu un deznisipator şi un 

decantor primar, urmând să se finalizeze bazinul de aerare şi decantorul secundar. În prezent staţia de 

epurare funcţionează eficient cu treapta mecanică, cea biologică fiind ineficientă pentru că se face 

numai aerarea. 

Canalizarea apelor pluviale se realizează printr-o reţea de canale cu Dn = 300mm, iar evacuarea lor 

se face în râul Motru. 

Populaţie racordată la 

sistemul de canalizare 

(loc) 

Bumbeşti Jiu - 9,0 3,0 5.992 

Novaci 600 6,5 - lipsă date 

Rovinari - 13,8 - 4.119 

Târgu Cărbuneşti nefuncţională 16,4 2,9 4.532 

Tismana 175 7 2,5 115 

Turceni - 4,2 - 1.058 

Ţicleni - 8,1 - 360 

TOTAL 775 63,2 8,4 16.176 

În mediul rural, comunele care au reţea publică de canalizare sunt: Bălteni (5km), Bustuchin 

(0,9km), Drăguţeşti (1,7km) şi Mătăsari (9km). În comunele Mătăsari şi Drăguţeşti au fost realizate, 

prin proiecte SAPARD, staţii de epurare prevăzute cu treaptă mecanică şi biologică, complet 

automatizate. În restul comunelor problema canalizării apelor uzate este rezolvată prin instalaţii 

proprii. (a se vedea cartograma A.5.n). 

La nivel judeţean, raportată la reţeaua totală de distribuţie a apei, lungimea reţelei de canalizare 

reprezintă doar 23%. Reiese că există numeroase localităţi cu străzi, care deşi au reţele de distribuţie a apei, 

nu au reţele de canalizare, apele uzate menajere ajungând pe sol. 

Principalele aspecte critice privind alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate, observate de 

administratorul acestora (ApaRegio Gorj) sunt: 

• grad ridicat de uzură fizică şi morală; 

• sistemele, construcţiile, instalaţiile şi utilajele care deservesc aceste sisteme sunt 

subdimensionate; 

• pierderi şi infiltraţii de apă, fapt care necesită dese intervenţii pentru înlocuire şi remediere. 

Conform Planului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, 

transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002- pentru aprobarea unor norme privind condiţiile 

de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, sunt prevăzute lucrări de extindere, modernizare şi 

reabilitare a reţelelor existente, respectiv construire de noi reţele în vederea colectării apelor uzate. 

Perioadele de tranziţie obţinute sunt: 

• 31 dec. 2015 pentru aglomerări cu mai mult de 10 mii locuitori echivalenţi; 

• 31 dec. 2018 pentru aglomerări cu mai puţin de 10 mii locuitori echivalenţi. 

Începând din anul 2007, activitatea de alimentare cu apă şi canalizare a fost încredinţată, prin 

concesionare, operatorului regional S.C. APAREGIO GORJ S.A. Acesta a iniţiat demersurile 

accesării, cu fonduri europene, a Măsurii ISPA 2003 RO/16/P/PA-013-05 „Extinderea şi reabilitarea 

sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Gorj”. Fondurile obţinute (decizia C- 

2008/5268) sunt utilizate pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din 

municipiile târgu Jiu şi Motru şi oraşele Bumbeşti Jiu, Târgu Cărbuneşti şi Ţicleni. 


179


A.5.4 Documentaţii de urbanism ale localităţilor 

Nr. Denumire UATB An elaborare An actualizare 

Cartograma A.5.z. ilustrează situaţia elaborării PUG din ultimii ani. Analiza situaţiei PUG-urilor 

crt. 

aprobate indică faptul ca cca. 30% dintre acestea sunt mai vechi de 10 ani şi ar trebui actualizate şi 

numai unul este în curs de actualizare; de remarcat de asemenea lipsa unor documentaţii de 

amenajarea teritoriului zonal intra-judeţean de tip PATZIC, PATZO şi necesitatea elaborării urgente a 

unor studii şi documentaţii pentru teritoriile periurbane ale municipiilor Târgu Jiu şi Motru. Oraşele 

Turceni şi Tismana au documentaţie PUG realizată înainte de anul 2004, an in care au fost declarate 

oraşe. 

Tabel nr. A.5 17: Situaţia elaborării PUG-urilor la începutul anului 2010 în judeţul Gorj La data 

de 20.01.2010 

Nr. Denumire UATB An elaborare An actualizare 

crt. 

1. TARGU-JIU 1998 în curs din 2008 

2. MOTRU 1997 2006 

3. Bumbeşti-Jiu 1997 2001 

4. Novaci 1996 2001 

5. Rovinari 1998 2003 

6. Tg-Cărbuneşti 1997 2003 

7. Tismana 1997 2003 

8. Turceni 1997 2001* 

9. Ţicleni 1997 2001 

10. Albeni 1997 2001 

11. Alimpeşti 2000 2007 

12. Aninoasa 1998 2009 

13. Arcani 1997 2004 

14. Baia de Fier 1998 2003 

15. Bălăneşti 1998 

16. Băleşti 1998 2008 

17. Bărbăteşti 1997 

18. Bengeşti-Ciocadia 2000 2007 

19. Berleşti 1998 

20. Bâlteni 1998 2001 

21. Bolboşi 1998 

22. Borăscu 1998 

23. Brăneşti 1997 2009 

24. Bumbeşti - Pitic 1998 

25. Bustuchin 1998 2001 

26. Căpreni 1998 2004 

27. Cătunele 1997 2002 

28. Ciuperceni 2000 2002 

29. Câlnic 2000 2002 

30. Crasna 1997 2004 

31. Cruşeţ 2000 

32. Dănciuleşti 1997 

33. Dăneşti 1997 2006 

34. Drăgoteşti 1999 2004 

35. Drăguţeşti 1998 2002 

36. Fărcăşeşti 1998 2003 

37. Glogova 2000 

38. Godineşti 1998 2004 

39. Hurezani 1997 2003 

40. loneşti 1997 

41. Jupâneşti 1997 

42. Leleşti 1998 2004 

43. Licurici 1998 2004 

44. Logreşti 1998 

45. Mătăsari 1999 2003 

46. Muşeteşti 1997 2004 

47. Negomir 1998 2001 

48. Padeş 2000 2004 

49. Peştişani 1997 2003 

50. Plopşoru 1998 2002 

51. Polovragi 1999 2003 

52. Prigoria 2000 

53. Roşia de Amaradia 1997 2001 

54. Runcu 1998 2003 

55. Samarineşti 1998 2002 

56. Săcelu 2000 2003 

57. Săuleşti 1998 

58. Scoarţa 2000 

59. Schela 1998 2003 

60. Slivileşti 1997 2002 

61. Stăneşti 1997 2004 

62. Stejari 1999 2003 

63. Stoina 2000 

64. Teleşti 2000 2002 

65. Turburea 1997 

66. Turcineşti 2000 

67. Ţânţăreni 1998 2003 

68. Urdari 1997 2002 

69. Văgiuleşti 1997 

70. Vladimir 2000 

*contractat în 2010 

Dintre cele 70 de UAT ale judeţului, 13 au PUG-uri elaborate înainte de 2000. Alte 7 aprobate în 

cursul anului 2000, sunt desigur elaborate anterior acestui an. Prin urmare 20 de UAT au PUG-uri 

elaborate anterior promovării legii 350 /2001. Dintre oraşe, doar Târgu Jiu nu are PUG elaborat după 

2001, însă este în curs de elaborare. De asemenea nu au fost elaborate PUG-uri de oraş pentru cele 2 

nou-înfiinţate în anul 2004 (Turceni şi Tismana). 


180


A.5.5 DIAGNOSTIC GENERAL ŞI PROSPECTIV 

Jiu, Tismana şi Bumbeşti-Jiu. Distanţa medie între oraşe şi reşedinţa de judeţ este de 35km. 

A.5..5.1. Analiza mediului intern şi extern 

Distanţa medie între reşedinţele de comună şi reşedinţa de judeţ este de 41km. Se poate 

constata un dezechilibru între sistemul urban vestic şi cel estic în favoarea primului. 

Puncte tari 

Puncte slabe 

• Principalele arii periurbane din judeţul Gorj sunt constituite în jurul municipiilor Tg. Jiu şi 

Motru. Acestea polarizează în mare măsură nordul şi vestul judeţului şi cuprind 7 din cele 9 

centre urbane (mai puţin Novaci şi Turceni). Estul şi sud-estul judeţului sunt în afara 

principalelor arii de polarizare. O altă arie periurbană importantă se constituie în jurul 

sistemului urban Târgu-Cărbuneşti – Ţicleni. 

• Un sistem de localităţi relativ echilibrat, ca 

acoperire teritorială 

• Existenţa unei reşedinţe de judeţ, din categoria 

oraşelor mari. 

• Un sistem urban ierarhizat şi care acoperă 

echilibrat teritoriul judeţean 

• Echipamente teritoriale 

• Un nivel de echipare cu dotări de proximitate, 

relativ bun 

• Existenţa unor sisteme şi sub-sisteme 

funcţionale 


• Programul Operaţional Regional – Regio 

2007-2013 

• Planul Naţional de Dezvoltare pentru mediul 

Rural 

• Alte programe naţionale şi regionale 

A.5.5.2. Diagnostic şi priorităţi 

Diagnostic 

• Raport ridicat de hipertrofiere 

• Structură ierarhică incompletă 

• Număr mare de localităţi mici şi foarte mici 

• O reţea incompletă de echipamente cu rol 

teritorial 

• Un nivel necorespunzător de echipare a 

oraşelor mici şi a municipiului Motru 

• Noile oraşe, înfiinţate după 2000, slab 

echipate în raport cu noua lor funcţie 

• Acoperirea insuficientă a localităţilor cu reţele 

de alimentare cu apă, în special în mediul rural 

• Lipsa sistemelor de canalizare menajeră în 

majoritatea localităţilor rurale şi acoperirea 

insuficientă în localităţile urbane 

• Numărul foarte mic de UAT-uri racordate la 

sistemul de alimentare cu gaze naturale (peste 

60%) 

• Documentaţii PUG vechi de peste 10 ani, care 

necesită reactualizare 

Ameninţări 

• Declinul şi criza economică pot afecta 

dezvoltarea reţelei de localităţi 

• Dezvoltarea mai rapidă a unor centre 

regionale, concurente, din judeţele vecine 

• Lipsa unor strategii de dezvoltare locală şi 

regională 

• Judeţul Gorj are 435 de localităţi, dintre care 9 oraşe, 15 localităţi componente ale oraşelor, 61 

de sate reşedinţă de comună şi 350 sate aparţinătoare (35 în oraşe şi 315 în comune). După 

numărul de localităţi pe UATB, judeţul Gorj prezintă valori superioare mediilor regionale şi 

naţională. 

• Dintre localităţile rurale ale judeţului, peste 8% aveau în 2002 sub 100 de locuitori, fiind în 

pericol de depopulare. O treime dintre comunele judeţului, dar şi 2 oraşe au astfel de localităţi. 

• Ariile de polarizare a zonelor urbane acoperă în general bine teritoriul judeţean cu excepţia 

zonei de sud-est, unde majoritatea reşedinţelor de comune se află la distanţe de peste 30 km de 

un centru urban. Centrele urbane cele mai accesibile din punct de vedere al distanţei sunt Târgu 

• Doar municipiul Tg. Jiu şi oraşele Bumbeşti Jiu, Rovinari şi Târgu Cărbuneşti satisfac peste 

50% din criteriile minimale din legea 100 /2007. Criteriile care nu sunt de regulă îndeplinite se 

referă la echiparea tehnică a localităţilor şi locuinţelor, precum şi la infrastructura hotelieră. 

Intervenţii prioritare se impun în Motru, Novaci, Tismana, Turceni şi Ţicleni. 

• Reţeaua dotărilor de învăţământ primar şi secundar acoperă întreg teritoriul judeţean. Nivelul 

liceal este prezent în 18 UATB, dar numai în 5 oraşe şi 2 comune există licee teoretice şi 

colegii. Nivelul postliceal şi universitar este prezent doar în Tg. Jiu. 

• Reţeaua dotărilor de sănătate nu asigură un acces echivalent populaţiei judeţului. Zonele 

deficitare sunt sudul, estul şi sud-vestul. În raport cu mediile regionale şi naţionale judeţul 

prezintă valori inferioare după numărul de locuitori la un medic. 

• Se constată o echipare generală mai bună a zonei de nord a judeţului şi a reşedinţei de judeţ. 

Nivelul de echipare cu dotări cultural – sportive, al oraşelor este totuşi nesatisfăcător, în special 

la nivelul dotărilor culturale. 

• Reţeaua bancară a judeţului este mediu dezvoltată şi relativ bine reprezentată în mediul urban 

• Situaţie deficitară din punct de vedere al echipării hidro-edilitare, cu precădere în zonele rurale 

din sud-vestul şi sud-estul judeţului. 

• În judeţul Gorj se observă o reducere a numărului localităţilor importante debranşate complet 

de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică. 

• Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţului 

Gorj sunt zonele montane de nord-est şi nord-est precum şi zona de sud-vest. 

• Iluminatul public este asigurat în totalitate în peste 80% din UATB. 

• Reţeaua de telefonie fixă acoperă integral teritoriul judeţului. Există trasee de fibră optică pe 

direcţiile nord-sud şi est-vest. Zona de nord este mai bine conectată la reţeaua de telefonie 

mobilă 

• În 2002 nivelul de echipare al locuinţelor era mult mai scăzut în mediul rural, iar din punct de 

vedere teritorial, zona montană de nord era mai bine echipată decât zona sudică de podiş 

• Nivel de echipare al locuinţelor bun în mediul urban şi scăzut în mediul rural, cu precădere în 

zonele de sud-vest şi sud-est. 


181

• Se impune consolidarea şi dezvoltarea reţelei financiar-bancare în continuare în toate centrele 

urbane (prioritar în Tismana, Ţicleni) precum şi în mediul rural (prioritar în sud-vest şi sud- 


• Dispersie ridicată şi foarte ridicată în mediul rural, mai ales în sud-estul judeţului. Centrele 

est). De asemenea, de analizat apariţia unui centru comercial în zona de sud (Turceni /Ţicleni) 

urbane au nivel scăzut şi foarte scăzut al indicelui de dispersie cu excepţia oraşelor Tismana şi 

şi vest (Motru). 

Târgu Cărbuneşti. 

(Gradul de dispersie spaţială al aşezărilor (şi implicit al populaţiei componente) a fost calculat 

după formula cunoscută sub numele „Indicele lui Demangeon”, respectiv: 

Id=(P-p)x N /P 

unde Id este indicele de dispersie, 

P reprezintă numărul total al locuitorilor unităţii administrative de 

bază 

p reprezintă numărul locuitorilor aşezării de reşedinţă, 

N este numărul aşezărilor componente, nereşedinţă) 

• Analiza indicelui de centralitate indică o distribuţie (nu vreau să folosesc dispersie!) a 

aşezărilor şi populaţiei mai echilibrată în nordul şi centrul judeţului. Indicele ridicat şi foarte 

ridicat de centralitate se datorează în general răspândirii aşezărilor mici, rurale în lungul văilor 

pe distanţe mari. În UATB cu indici ridicaţi şi foarte ridicaţi de centralitate apar probleme de 

asigurare eficientă a echipării cu infrastructuri tehnice şi sociale. 

• Cca. 40% din PUG-uri necesită a fi reactualizate începând cu 2011. Nu există studii de zone 

periurbane. 

• Zona de nord a judeţului s-a dovedit mai activă în accesarea fondurilor europene. Din cele 70 

de UAT, 20 nu au accesat fonduri europene, majoritatea fiind în jumătatea sudică a judeţului. 

Se observă un activism mai scăzut al oraşelor Rovinari, Tismana, Turceni, Ţicleni. 

Priorităţi 

• Îmbunătăţirea accesibilităţii şi a distribuţiei serviciilor în comunele şi oraşele cu peste 6 

localităţi. 

• Monitorizarea atentă a evoluţiei populaţiei în cele 33 de localităţi şi măsuri de îmbunătăţire a 

echipării şi accesibilităţii. 

• Declanşare de studii de peiruban pentru Tg. Jiu şi cele 10 UATB adiacente şi pentru Motru şi 

cele 6 UATB adiacente. În cazul municipiului Motru este necesară includerea unor UATB din 

judeţul Mehedinţi (Floreşti, Broşteni). Sistemul periurban al municipiului Tg. Jiu trebuie 

studiat în corelare cu cel al sistemului urban Târgu-Cărbuneşti – Ţicleni. (11 UATB din care 2 

comune cu periurban Tg. Jiu). 

• Restructurarea reţelei şcolare datorită scăderii numărului de elevi. Dezvoltarea unor centre 

liceale (de tip colegiu, liceu teoretic) în Tismana şi Turceni. 

• Sunt necesare acţiuni prioritare de echipare în special în oraşele din jumătatea sudică a 

judeţului precum şi în oraşele cu funcţie turistică: Novaci şi Tismana. 

• Consolidarea sistemului urban din estul judeţului şi dezvoltarea unui centru urban puternic în 

jumătatea sud-estică a judeţului. 

• Se impun cu prioritate, realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate în oraşele Bumbeşti Jiu, 

Târgu-Cărbuneşti, Turceni, Ţicleni. (nu ştiu ce comentariu are Adi Dorobanţu!) 

• Extinderea reţelei de alimentare cu gaze în zona nordică a judeţului, de interes turistic. 

• Este necesară completarea reţelelor de iluminat public şi în restul de 20%, cu prioritate în cele 

2 oraşe: Bumbeşti Jiu şi Târgu Cărbuneşti. 

• Se impune modernizarea centralelor telefonice în zonele rurale, mai ales în sudul judeţului. 

• Completarea nivelului de echipare teritorială a oraşelor Tismana şi Turceni, şi realizarea de 

echipamente culturale şi de agrement în majoritatea oraşelor. Amplasarea de noi echipamente 

cu rol teritorial în zona Hurezani, Căpreni, Stejari. 

• Completarea nivelului de echipare cu dotări de proximitate în Turceni şi în cele 31 de comune 

cu nivel scăzut de echipare. 

• Este prioritară echiparea celor 16 UATB lipsite de reţele de alimentare cu apă şi canalizare. 

• În UATB cu nivel ridicat şi foarte ridicat al indicelui de dispersie este necesară o completare şi 

amplasare echilibrată a echipamentelor cu rol de proximitate. 

• PUG-urile oraşelor Bumbeşti-Jiu, Novaci (cu zona turistică Rânca), Turceni, Ţicleni precum şi 

întocmirea studiilor de zone periurbane pentru Tg. Jiu şi Motru. 


182


A.5.6. ANEXE (tabele de sinteză) 

Tabel nr. A.5 18: Gradul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane conform Legii nr. 100 din 19/04/2007 pentru modificarea şi completarea Legii 

nr. 351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi 

Criterii 

1. număr locuitori 

2. populaţia ocupata in activităţi neagricole 

(% din totalul populaţiei ocupate) 

3. dotarea locuinţelor cu instalaţii de 

alimentare cu apă 

4. dotarea locuinţelor cu baie şi wc în 

locuinţă (% din totalul locuinţelor) 

5. dotarea locuinţelor cu instalaţie de 

încălzire centrală (% din totalul locuinţelor) 

6. număr de paturi in spitale la 1000 loc 

7. număr medici la 1000 loc 

8. unităţi de învăţământ 

10. dotări culturale si sportive 

11. locuri in hoteluri 

12. % străzi modernizate din total 

13. %străzi cu reţele apa din total 

14. %străzi cu reţele canalizare din total 

14. epurarea apelor uzate 

15. % străzi cu reţele hidranţi din total 

16. spatii verzi mp/loc 

17. depozit controlat de deşeuri cu acces 

asigurat 

UAT 

Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş 

Bumbeşti 

Târgu 

Târgu Jiu Motru 

Novaci Rovinari 

Tismana Turceni Țicleni 

Jiu 

Cărbuneşti 

Total oraşe care 

îndeplinesc 

criteriile 

mun 40.000/oras 10.000 DA NU DA NU DA NU NU NU NU 3 

mun 85%/oras 75% DA DA DA NU DA DA NU DA DA 7 

mun - 80%/oras- 70% DA DA NU NU DA NU NU NU NU 3 

mun - 75%/oras- 55% DA DA DA NU DA NU NU NU NU 4 

mun - 45%/oras- 35% DA DA DA NU DA NU NU DA NU 5 

mun 10/oras 7 DA NU DA DA DA DA NU DA NU 6 

mun 2.3/oras 1.8 DA NU NU DA DA DA NU DA NU 5 

mun – postliceal /orasliceal 

DA NU DA DA DA DA DA DA DA 8 

DA NU DA DA DA DA DA NU DA 7 

mun 100/oras 50 DA NU NU NU NU NU NU NU NU 1 

mun 60%/oras 50% DA DA DA NU DA DA DA DA DA 8 

mun 70%/oras 60% DA DA DA DA DA DA DA NU NU 7 

mun 60%/oras 50% NU NU DA NU NU DA NU NU NU 2 

mun - cu treaptă 

mecanică şi biologică 

/oraş - cu treaptă 

mecano-chimică 

DA DA NU DA NU NU DA NU NU 4 

mun 70%/oras 60% NU NU NU NU NU NU NU NU NU 0 

mun 15/oras 10 NU NU NU DA NU DA DA NU DA 4 

DA DA DA DA DA DA NU DA DA 8 

14 8 11 8 12 10 6 7 6 82 


183


Tabel nr. A.5 19: DISTRIBUŢIA ECHIPAMENTELOR TERITORIALE LA NIVEL DE UATB (NR. UNITĂŢI) 

- educaţie, sănătate, cultural-sportive, justiţie - 

Licee 

EDUCAŢIE SANATATE CULTURAL-SPORTIVE JUSTITIE ALTE SERVICII PUBLICE 

Centre 

Şcoli de 

Teatre si culturale/ 

Asociatii si 

Structuri 

Scoli 

artă şi 

postliceale Spitale Sanatorii Ambulatorii Centre de 

Agrement 

Unitati 

instituţii Case de Muzee cluburi 

Tribunale Judecătorii Parchete de cazare 

sanatate 

şi sport 

bancare 

meserii 

muzicale cultura/ 

sportive 

turistică 

Biblioteci 

Cod 

SIRUTA Denumire UAT 

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 

77812 MUNICIPIUL TÂRGU JIU 15 2 1 1 2 8 3 72 1 1 1 1 12 31 4 

77141 MUNICIPIULMOTRU 2 1 1 1 7 1 1 1 5 

total municipii 17 0 2 2 0 2 0 2 9 3 79 1 1 2 2 13 36 4 

79308 ORAȘ BUMBEȘTI JIU 1 1 1 2 3 2 4 

78258 ORAȘ NOVACI 1 1 1 1 4 1 1 1 17 3 

82895 ORAȘ ROVINARI 1 1 1 1 15 5 

78329 ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI 1 1 1 1 2 4 1 1 4 

82430 ORAȘ TISMANA 1 1 1 8 1 

82617 ORAȘ TURCENI 1 1 1 4 1 3 

78454 ORAȘ ȚICLENI 1 4 1 1 1 

total oraşe 7 0 0 5 0 5 0 0 3 5 35 2 0 2 2 29 21 0 

78472 ALBENI 1 2 1 

78542 ALIMPEȘTI 1 

78604 ANINOASA 1 

78668 ARCANI 1 2 

78711 BAIA DE FIER 1 1 3 7 1 

78748 BĂLĂNEȘTI 1 1 

77910 BĂLEȘTI 3 

78828 BĂRBĂTEȘTI 1 1 

78873 BENGEȘTI - CIOCADIA 1 1 

78926 BERLEȘTI 

79004 BÂLTENI 1 2 1 

79077 BOLBOȘI 2 

79157 BORĂSCU 1 

79237 BRĂNEȘTI 1 

79362 BUMBEȘTI PIȚIC 1 

79406 BUSTUCHIN 1 2 

79736 CÂLNIC 1 1 1 

79497 CĂPRENI 1 

79585 CĂTUNELE 1 

79656 CIUPERCENI 

79834 CRASNA 1 1 1 

79932 CRUȘEȚ 1 

80043 DĂNCIULEȘTI 1 

80123 DĂNEȘTI 2 

80249 DRĂGOTEȘTI 1 

78016 DRĂGUȚEȘTI 2 

80285 FĂRCĂȘEȘTI 1 1 

80365 GLOGOVA 1 

80427 GODINEȘTI 1 

80506 HUREZANI 1 1 

80560 IONEȘTI 1 

80613 JUPÂNEȘTI 

80677 LELEȘTI 1 

Centre 

comerciale 


184


EDUCAŢIE SANATATE CULTURAL-SPORTIVE JUSTITIE ALTE SERVICII PUBLICE 

Centre 

Licee 

Şcoli de 

Teatre si culturale/ 

Asociatii si 

Structuri 

Scoli 

artă şi 

postliceale Spitale Sanatorii Ambulatorii Centre de 

Agrement 

Unitati 

instituţii Case de Muzee cluburi 

Tribunale Judecătorii Parchete de cazare 

sanatate 

şi sport 

bancare 

meserii 

muzicale cultura/ 

sportive 

turistică 

Denumire UAT 

Biblioteci 

Cod 

SIRUTA 

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 

80711 LICURICI 

80766 LOGREȘTI 1 1 

80846 MĂTĂSARI 1 1 2 1 

80908 MUȘETEȘTI 1 2 1 

80980 NEGOMIR 1 

81095 PADEȘ 2 2 

81184 PEȘTIȘANI 1 1 3 2 1 

81264 PLOPȘORU 2 

81380 POLOVRAGI 2 1 3 1 

81415 PRIGORIA 1 

81497 ROȘIA DE AMARADIA 1 2 

81576 RUNCU 1 1 1 1 1 3 1 

81754 SĂCELU 1 1 3 

81656 SAMARINEȘTI 

81816 SĂULEȘTI 1 

81987 SCHELA 

81861 SCOARȚA 1 

82047 SLIVILEȘTI 1 

82136 STĂNEȘTI 

82243 STEJARI 1 

82314 STOINA 1 1 1 

82396 TELEȘTI 2 

82555 TURBUREA 1 1 2 1 

78089 TURCINEȘTI 1 

82680 ȚÂNȚĂRENI 1 2 

82733 URDARI 2 

82779 VĂGIULEȘTI 1 

82831 VLADIMIR 1 1 

total comune 9 1 0 1 1 0 3 0 0 21 67 1 0 0 0 25 11 0 

TOTAL 33 1 2 8 1 7 3 2 12 29 181 4 1 4 4 67 68 4 

surse : 

http://www.mts.gov.ro - ASOCIATII SI CLUBURI SPORTIVE 

http://www.tineretgorj.ro/portal/index.phpoption=com_content&view=article&id=56&Itemid=57 - CENTRE DE AGREMENT 

http://www.asistenta-juridica.eu – UNITATI BANCARE 

INS - Fisa localitatii 2008 

ISU GORJ, PAAR 2010 - UNITATI TURISTICE 

HOTARAREA NR. 852 DIN 13/08/2008 - STATIUNI TURISTICE 

DATE CJ GORJ 

http://www.cjgorj.ro/Informatii-utile/Manifestari-culturale.aspx 

MINISTERUL CULTURII SI A CULTELOR LMI 2004 

http://www.radioomega.ro/7972-complex-turistic-modern-la-ticleni.html 

Centre 

comerciale 


185


Tabel nr. A.5 20: DISTRIBUŢIA ECHIPAMENTELOR DE PROXIMITATE LA NIVEL DE UATB (NR. UNITĂŢI) 

- educaţie, sănătate, cultural-sportive - 

Nr.crt. SIRUTA 

Denumire UAT 

Scoli primare 

si generale 

2009 

Gradinite 

2002 

Dispensare 

medicale sector 

public 2008 

Cabinete 


public 2008 

Cabinete 

medicale 

scolare 2008 

Farmacii 

2008 

Cămine 

culturale- Case 

de cultură 

Biblioteci 

2008 

Săli de 

gimnastică 

2008 

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 

1 77812 MUNICIPIUL TÂRGU JIU 9 31 1 49 7 40 8 1 20 35 

2 77141 MUNICIPIULMOTRU 4 9 1 13 1 5 3 1 5 4 

Total municipii 13 40 2 62 8 45 11 2 25 39 

3 79308 ORAȘ BUMBEȘTI JIU 2 3 5 1 2 3 1 1 1 

4 78258 ORAȘ NOVACI 2 6 1 3 2 1 1 3 2 

5 82895 ORAȘ ROVINARI 2 4 8 1 3 2 1 4 2 

6 78329 ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI 3 4 1 5 1 3 1 1 1 1 

7 82430 ORAȘ TISMANA 4 2 4 2 6 1 3 2 

8 82617 ORAȘ TURCENI 2 2 4 1 3 1 1 

9 78454 ORAȘ ȚICLENI 1 1 2 2 1 1 2 1 

Total oraşe 16 22 2 31 4 17 15 7 14 9 

10 78472 ALBENI 1 1 1 1 1 1 

11 78542 ALIMPEȘTI 2 2 2 2 1 

12 78604 ANINOASA 3 3 2 1 1 

13 78668 ARCANI 1 2 2 1 1 1 1 

14 78711 BAIA DE FIER 1 2 2 1 1 1 2 

15 78748 BĂLĂNEȘTI 1 2 1 2 1 1 

16 77910 BĂLEȘTI 3 1 4 1 3 1 3 

17 78828 BĂRBĂTEȘTI 2 0 1 2 1 

18 78873 BENGEȘTI - CIOCADIA 2 2 2 3 1 

19 78926 BERLEȘTI 2 1 2 1 

20 79004 BÂLTENI 2 3 4 3 1 1 2 

21 79077 BOLBOȘI 2 1 2 1 1 

22 79157 BORĂSCU 2 0 2 1 2 

23 79237 BRĂNEȘTI 2 0 2 2 1 3 

24 79362 BUMBEȘTI PIȚIC 1 0 1 1 1 1 2 

25 79406 BUSTUCHIN 1 3 2 1 3 1 1 

26 79736 CÂLNIC 1 0 1 2 1 1 

27 79497 CĂPRENI 2 0 1 1 1 

28 79585 CĂTUNELE 1 1 2 1 1 1 

29 79656 CIUPERCENI 1 2 1 1 

30 79834 CRASNA 3 2 3 1 5 1 2 

31 79932 CRUȘEȚ 2 0 2 1 1 3 

32 80043 DĂNCIULEȘTI 1 0 2 2 1 

33 80123 DĂNEȘTI 2 0 2 1 1 

34 80249 DRĂGOTEȘTI 2 1 1 1 1 

35 78016 DRĂGUȚEȘTI 3 3 3 1 1 1 1 1 

36 80285 FĂRCĂȘEȘTI 1 1 2 1 1 1 3 

37 80365 GLOGOVA 1 0 1 1 1 2 

38 80427 GODINEȘTI 1 1 1 1 1 1 

39 80506 HUREZANI 1 1 1 1 1 

40 80560 IONEȘTI 1 0 2 1 1 1 1 

Terenuri de 

sport 2008 


186


Nr.crt. SIRUTA 

Denumire UAT 

Scoli primare 

si generale 

2009 

Gradinite 

2002 

Dispensare 


public 2008 

Cabinete 


public 2008 

Cabinete 

medicale 

scolare 2008 

Farmacii 

2008 

Cămine 

culturale- Case 

de cultură 

Biblioteci 

2008 

Săli de 

gimnastică 

2008 

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 

41 80613 JUPÂNEȘTI 1 1 1 1 1 13 

42 80677 LELEȘTI 1 0 1 1 1 1 

43 80711 LICURICI 2 0 2 2 1 1 

44 80766 LOGREȘTI 1 0 2 1 4 1 1 

45 80846 MĂTĂSARI 5 0 3 1 1 1 1 1 

46 80908 MUȘETEȘTI 1 0 2 1 1 1 1 

47 80980 NEGOMIR 2 0 2 2 1 2 

48 81095 PADEȘ 3 3 3 4 1 3 3 

49 81184 PEȘTIȘANI 1 3 2 1 2 1 2 2 

50 81264 PLOPȘORU 3 1 2 2 1 1 

51 81380 POLOVRAGI 1 1 2 1 1 1 1 1 

52 81415 PRIGORIA 1 0 2 1 1 1 3 

53 81497 ROȘIA DE AMARADIA 1 0 1 1 1 

54 81576 RUNCU 2 1 2 1 1 2 1 

55 81754 SĂCELU 1 0 1 3 1 1 2 

56 81656 SAMARINEȘTI 1 0 1 1 1 

57 81816 SĂULEȘTI 1 1 1 3 1 

58 81987 SCHELA 1 3 2 2 1 

59 81861 SCOARȚA 3 0 2 3 1 

60 82047 SLIVILEȘTI 1 0 1 1 1 

61 82136 STĂNEȘTI 2 0 2 1 2 2 

62 82243 STEJARI 3 1 1 3 1 

63 82314 STOINA 1 0 1 1 2 1 1 

64 82396 TELEȘTI 1 0 2 1 1 1 

65 82555 TURBUREA 1 0 3 1 1 1 1 

66 78089 TURCINEȘTI 1 1 2 1 1 2 

67 82680 ȚÂNȚĂRENI 2 2 3 2 1 1 

68 82733 URDARI 2 1 2 1 1 

69 82779 VĂGIULEȘTI 2 0 2 2 1 2 

70 82831 VLADIMIR 2 1 2 1 1 2 

Total comune 101 55 0 109 0 17 93 61 48 51 

TOTAL 130 117 4 202 12 79 119 70 87 99 

surse : INS - Fisa localităţii 2008, DATE CJ GORJ, http://www.judetulgorj.info - CASE DE CULTURA / CAMINE CULTURALE 

Terenuri de 

sport 2008 


187


Tabel nr. A.5 21: SITUAŢIA UAT LA NIVEL DE JUDEŢ DUPĂ NIVELUL DE ECHIPARE CU UTILITĂŢI 

(Echipamente publice cu rol teritorial, utilităţi şi locuire la nivel de UAT) 

nr. 

crt. 

Denumire UAT 

învăţământ 

liceal şi 

postliceal 

unităţi 

medicosanitare 

instituţii 

culturale 

agrement, 

sport, turism 

unităţi 

bancare 

reţea 

distribuţie 

apa 

reţea 

canalizare 

menajeră 

reţea alimentare 

gaze naturale 

nr. locuinţe 

peste medie 

(>410 /1000) 

supr. locuibilă 

/locuinţă peste 

medie (peste 35 mp) 

1 MUNICIPIUL TÂRGU JIU 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9 

2 MUNICIPIULMOTRU 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

3 ORAȘ BUMBEȘTI JIU 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

4 ORAȘ NOVACI 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

5 ORAȘ ROVINARI 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

6 ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9 

7 ORAȘ TISMANA 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

8 ORAȘ TURCENI 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

9 ORAȘ ȚICLENI 1 1 1 1 1 1 1 7 

10 ALBENI 1 1 1 1 1 1 6 

11 ALIMPEȘTI 1 1 1 3 

12 ANINOASA 1 1 1 1 4 

13 ARCANI 1 1 1 1 1 5 

14 BAIA DE FIER 1 1 1 1 1 1 1 7 

15 BĂLĂNEȘTI 1 1 1 1 4 

16 BĂLEȘTI 1 1 1 1 4 

17 BĂRBĂTEȘTI 1 1 1 1 1 5 

18 BENGEȘTI - CIOCADIA 1 1 1 3 

19 BERLEȘTI 1 1 2 

20 BÂLTENI 1 1 1 1 1 1 1 7 

21 BOLBOȘI 1 1 

22 BORĂSCU 1 1 2 

23 BRĂNEȘTI 1 1 2 

24 BUMBEȘTI PIȚIC 1 1 1 1 4 

25 BUSTUCHIN 1 1 1 1 1 1 6 

26 CÂLNIC 1 1 1 1 1 5 

27 CĂPRENI 1 1 1 1 4 

28 CĂTUNELE 1 1 2 

29 CIUPERCENI 1 1 1 3 

30 CRASNA 1 1 1 1 4 

31 CRUȘEȚ 1 1 1 3 

32 DĂNCIULEȘTI 1 1 2 

33 DĂNEȘTI 1 1 1 3 

34 DRĂGOTEȘTI 1 1 1 3 

35 DRĂGUȚEȘTI 1 1 1 1 1 5 

36 FĂRCĂȘEȘTI 1 1 1 1 1 5 

37 GLOGOVA 1 1 1 3 

38 GODINEȘTI 1 1 1 1 4 

39 HUREZANI 1 1 1 1 1 5 

40 IONEȘTI 1 1 2 

41 JUPÂNEȘTI 1 1 

scor 


188


nr. 

crt. 

Denumire UAT 

învăţământ 

liceal şi 

postliceal 

unităţi 

medicosanitare 

instituţii 

culturale 

agrement, 

sport, turism 

unităţi 

bancare 

reţea 

distribuţie 

apa 

reţea 

canalizare 

menajeră 

reţea alimentare 

gaze naturale 

nr. locuinţe 

peste medie 

(>410 /1000) 

supr. locuibilă 

/locuinţă peste 

medie (peste 35 mp) 

42 LELEȘTI 1 1 1 1 1 1 6 

43 LICURICI 1 1 

44 LOGREȘTI 1 1 1 1 4 

45 MĂTĂSARI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9 

46 MUȘETEȘTI 1 1 1 1 4 

47 NEGOMIR 1 1 

48 PADEȘ 1 1 2 

49 PEȘTIȘANI 1 1 1 1 1 1 1 7 

50 PLOPȘORU 1 1 1 3 

51 POLOVRAGI 1 1 1 1 1 5 

52 PRIGORIA 1 1 1 3 

53 ROȘIA DE AMARADIA 1 1 1 1 4 

54 RUNCU 1 1 1 1 1 1 1 7 

55 SĂCELU 1 1 1 3 

56 SAMARINEȘTI 1 1 1 3 

57 SĂULEȘTI 1 1 1 1 4 

58 SCHELA 1 1 1 3 

59 SCOARȚA 1 1 1 3 

60 SLIVILEȘTI 1 1 

61 STĂNEȘTI 1 1 1 1 4 

62 STEJARI 1 1 1 1 4 

63 STOINA 1 1 1 1 1 5 

64 TELEȘTI 1 1 1 1 4 

65 TURBUREA 1 1 1 1 1 1 1 1 8 

66 TURCINEȘTI 1 1 1 1 4 

67 ȚÂNȚĂRENI 1 1 1 3 

68 URDARI 1 1 1 1 4 

69 VĂGIULEȘTI 1 1 2 

70 VLADIMIR 1 1 1 1 4 

Total 19 11 27 61 20 53 13 25 46 32 307 

Notă: prezenţa echipării este marcată cu "1"); date INS 2008 şi CJ Gorj 2009. 

scor 


189


Tabel nr. A.5 22: Echiparea locuinţelor la recensământul din 2002 

% locuinte alim. % locuinte cu % locuinte cu % locuinte cu % locuinte cu 

UAT-uri 

cu apa canalizare baie electricitate bucatarie 

% locuinte alim. % locuinte cu % locuinte cu % locuinte cu % locuinte cu Polovragi 33,27 30,42 33,63 96,34 79,48 

UAT-uri 

cu apa canalizare baie electricitate bucatarie 

Prigoria 3,88 3,64 5,34 95,63 54,08 

Târgu Jiu 89,36 87,15 86,61 99,14 92,26 

Roşia de Amaradia 5,57 4,05 4,31 94,26 41,64 

Motru 87,78 86,70 82,89 99,34 94,87 

Runcu 11,05 8,37 10,05 97,60 70,64 

Bumbeşti Jiu 68,85 62,55 63,12 98,45 81,93 

Samarineşti 1,46 1,22 1,10 89,39 79,15 

Novaci 46,15 45,48 43,07 99,06 90,88 

Săcelu 5,47 4,03 7,96 93,67 78,81 

Rovinari 93,97 93,97 93,97 99,75 98,57 

Săuleşti 2,71 2,27 3,76 90,04 72,58 

Târgu Cărbuneşti 41,60 39,19 39,88 95,76 80,05 

Schela 6,51 6,40 6,84 95,36 69,21 

Tismana 15,57 12,67 15,08 93,77 86,88 

Scoarţa 0,95 0,95 4,84 93,34 72,28 

Turceni 46,32 45,26 46,94 93,16 88,24 

Slivileşti 0,68 0,47 3,66 90,64 70,83 

Ţicleni 49,86 36,51 54,03 89,98 86,14 

Stăneşti 4,46 4,37 7,01 96,62 77,06 

Albeni 7,41 7,32 8,84 89,38 78,39 

Stejari 5,13 5,06 5,34 92,72 88,97 

Alimpeşti 10,90 10,10 9,90 96,20 90,40 

Stoina 16,03 15,13 16,85 93,86 86,74 

Aninoasa 4,04 1,55 8,03 92,64 75,58 

Teleşti 1,94 1,94 5,51 90,54 59,27 

Arcani 7,59 7,59 13,22 97,24 77,70 

Turburea 7,15 7,15 7,58 94,09 84,14 

Baia de Fier 52,33 46,49 40,52 96,40 81,69 

Turcineşti 16,82 16,62 20,30 95,32 77,81 

Bâlteni 18,84 17,55 23,01 96,93 84,87 

Ţânţăreni 5,85 5,85 5,73 92,71 79,73 

Bălăneşti 2,23 1,84 3,41 83,74 47,74 

Urdari 4,12 4,12 4,12 94,75 52,71 

Băleşti 11,51 8,68 22,36 96,20 78,58 

Văgiuleşti 0,26 0,17 3,06 95,54 72,81 

Bărbăteşti 10,10 9,66 10,65 95,01 87,79 

Vladimir 17,92 2,99 4,70 93,71 84,50 

Bengeşti- Ciocadia 5,99 5,87 8,03 97,47 74,68 

Urban 76,55 74,14 74,09 98,09 90,98 

Berleşti 0,19 0,19 1,14 94,97 72,17 

Rural 10,40 9,04 11,27 93,55 75,47 

Bolboşi 0,26 0,26 2,03 92,07 55,51 

Total 38,15 36,36 37,63 95,45 81,98 

Borăscu 0,88 0,82 3,34 95,78 67,94 

Brăneşti 2,44 1,26 2,00 93,05 75,30 

Bumbeşti Piţic 8,15 8,15 8,15 98,88 81,86 

Bustuchin 7,36 4,29 8,58 87,99 64,33 

Tabel nr. A.5 23: Satele cu mai puţin de 100 locuitori la recensământul din 2002 

Câlnic 3,18 3,02 3,76 93,55 64,90 

pop. 

pop. 

Căpreni 2,26 2,09 2,85 92,30 84,10 

UAT 

sat 

2002 UAT sat 

2002 

Cătunele 14,70 14,70 13,45 96,45 82,38 

1 Târgu Cărbuneşti Blahniţa de Jos 96 18 Jupaneşti Boia 9 

Ciuperceni 3,35 3,35 3,35 90,53 69,57 

2 Târgu Cărbuneşti Rogojeni 18 19 Muşeteşti Gămani 77 

Crasna 13,38 13,17 12,49 98,58 80,59 

3 Motru Lupoila 81 20 Muşeteşti Arşeni 46 

Cruşeţ 1,49 1,49 1,33 89,69 82,47 

4 Albeni Bârzeiu de Gilort 66 21 Negomir Bohorel 81 

Dănciuleşti 5,82 5,66 8,15 90,92 95,11 

5 Albeni Doseni 34 22 Plopşoru Broştenii de Sus 65 

Dăneşti 2,68 2,46 7,55 94,80 66,58 

Roşia de 

Drăgoteşti 7,06 5,95 12,35 95,48 76,96 

6 Bălăneşti Cânepeşti 88 23 Amaradia Dealu Viei 59 

Drăguţeşti 15,76 14,40 15,95 97,28 78,10 

7 Bălăneşti Blidari 46 24 Samarineşti Valea Mică 31 

Fărcăşeşti 5,78 3,45 6,53 85,25 59,63 

8 Bustuchin Cionţi 62 25 Săcelu Jeriştea 12 

Glogova 1,19 1,19 2,78 83,20 78,83 

9 Câlnic Didileşti 96 26 Schela Păjiştele 13 

Godineşti 4,80 0,87 4,27 94,53 81,99 

Hurezani 3,07 1,14 5,57 90,11 81,93 

10 Câlnic Stejerei 83 27 Scoarţa Câmpu Mare 57 

Ioneşti 2,34 1,91 5,82 91,32 73,78 

11 Câlnic Vâlceaua 73 28 Staneşti Pârvuleşti 98 

Jupâneşti 1,40 1,40 3,00 93,54 73,88 

12 Căpreni Dealu Spirei 14 29 Staneşti Măzăroi 76 

Leleşti 38,55 22,55 22,55 98,67 86,79 

13 Ciuperceni Boboieşti 74 30 Stejari Dealu Leului 30 

Licurici 2,02 1,40 2,45 90,10 73,53 

14 Ciuperceni Priporu 73 31 Stoina Mieluşei 78 

Logreşti 0,98 0,46 2,80 89,50 79,06 

15 Ciuperceni Zorzila 39 32 Stoina Ulmet 70 

Mătăsari 73,00 70,20 69,12 92,37 88,36 

16 Cruşeţ Bojinu 86 33 Ţânţăreni Arpadia 95 

Muşeteşti 6,99 6,44 6,33 97,49 70,74 

17 Godineşti Chiliu 77 Total locuitori 2003 

Negomir 1,95 1,88 1,88 93,64 63,20 

Padeş 10,07 10,07 13,84 95,93 94,91 

Peştişani 16,39 15,88 16,39 96,38 81,45 

Plopşoru 3,42 2,13 6,70 90,37 65,07 


190


BIBLIOGRAFIE: 

Arii natural protejate (A.4.1 – A.4.3) 

1. Atlasul Judeţelor din Republica Socialistă România , Editura didactică şi pedagogică, 

Bucureşti, 1978 

2. CIUCULICI, Roxana, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, 

Tehnica G.I.S. în studiul modificării utilizării terenurilor în bazinul hidrografic Motru, Suceava: 

anul XVI, 2007, extras 

http://www.atlas.usv.ro/www/anale/datagrid/uploads/documente/07.AnGeo2007_Cuculici.pdf 

3. HARISIAD, Elena, BRÎNZAN, Nicolae, MOCIOI, Ion, Gorj, Monografie, Bucureşti: Editura 

Sport-Turism, 1980, pp. 90-100 

4. HG http://www.minind.ro/domenii_sectoare/situatie_inchideri_mine_01_02_2007.pdf 

5. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare Mine pe Lignit – S.A. 

Craiova, Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Mătăsari, Slivileşti, 

Dragoteşti, Negomir, Fărcăşeşti şi Ciuperceni, în vederea declarării utilităţii publice a 

obiectivelor miniere din cadrul CE Turceni – carierele Jilţ Nord şi Jilţ Sud, Beneficiar: SC 

Complexul Energetic Turceni SA – E.M. Jilţ 

6. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare Mine pe Lignit – S.A. 

Craiova, Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi comunele 

Fărcăşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru, Beneficiar: Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, 

Târgu-Jiu. 

7. URBANA S.A:, subproiectant, INCD Urbanproiect, proiectant general, Proiect Amtrans: 

Analiza planificării actuale prin prisma modelului conceptual; Zona exploatărilor miniere de 

suprafaţă Valea Jiului Inferior Judeţul Gorj, Beneficiar: IPA S.A., 2003. 

8. Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - 

Sectiunea a III-a - zone protejate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 

2000; ANEXA Nr. I , I.Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii) 

9. HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor 

naturale şi constituirea administraţiilor acestora 

10. HG nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone 

11. HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone 

12. M.O. nr 739bis./31 oct. 2007, Anexele nr. 2-4 la HG nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor 

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în 

România 

13. ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată 

a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 

în România 

Monumente (A.4.4 - ) 

ANASTASESCU, Iancu, GRAMA, Valeriu, CULELE DIN OLTENIA, Craiova: Editura Scrisul 

Românesc, 1974. 

ANCUŢA – RUŞINARU, Elisabeta, GORJ, GHID TURISTIC AL JUDEŢULUI, Bucureşti : 

Editura pentru Turism, 1973. 

CRISTACHE PANAIT, Ioana, ARHITECTURA DE LEMN DIN JUDEŢUL GORJ, Bucureşti: 

Editura Arc 2000, 2001. 

DAVIDESCU, M., MONUMENTE ISTORICE DIN OLTENIA, COLECŢIA MONUMENTELE 

PATRIEI NOASTRE, Bucureşti: Editura Meridiane, 1964. 

RAUS, Daniel, JUDEŢUL GORJ, MONUMENTE ISTORICE REPREZENTATIVE, 

http://www.alziar.ro/resurse/gorj_monumente.pdf 

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, LISTA 

MONUMENTELOR ISTORICE 2004, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Anul 172 (XVI) 

- Nr. 646 bis, Vineri, 16 iulie 2004. 

VLASIE, Mihai, Ghidul asezămintelor monahale ortodoxe din România, Bucureşti: Editura 

Sophia, 1999 


http://www.gorj.insse.ro/main.phpid=406 

http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/113-manastirea-polovragi.html 

http://www.judetulgorj.info/obiective-turistice/manastiri/895-manastirea-icoana-.html 

http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_lainici.html 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Dealu_Mare 

DONAT, Ion, „Datele principale în istoria Olteniei (până la 1600)”, în : OLTENIA, FUNDAŢIA 

CULTURALĂ REGALĂ „REGELE MIHAI I”, REGIONALA OLTENIA, Craiova : Institutul de 

Arte Grafice „ Ramuri”, 1943, pp. 299-340. 

GHINOIU, Ion, coordonator, Atlasul etnografic român, Volumul I, Habitatul, Academia Română, 

Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti: Regia Autonomă a 

Monitorului Oficial, 2003. 

http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii 

Metodologie de identificare şi de evaluare a peisajului şi Studiu pilot: zona protejată naturală şi 

construită de interes naţional Borduşani, beneficiar: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi 

Locuinţei, elaborator: QUATTRO DESIGN SRL, MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A 

ROMÂNIEI, POINT ZERO SRL BUCUREŞTI, 2007-2009. 

UNESCO, Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention, 

3rd Annex. 

www.carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre/87-gj 


191


BIBLIOGRAFIE GENERALĂ A.4 

• ANDREESCU, Ştefan, CAZACU, Matei, BISERICA MÎNĂSTIRII VIŞINA, UN MONUMENT 

DIN VEACUL AL XIV-LEA, în : MITROPOLIA OLTENIEI, ANUL XXI, IANUARIE-FEBRUARIE 

1. PUBLICAŢII 

1969, Craiova, 1969, pp. 61-64. 

***ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE, Comisia Ştiinţifică a Muzeelor, 

Monumentelor Istorice şi Artistice, LISTA MONUMENTELOR DE CULTURĂ DE PE 

TERITORIUL RPR, Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1956. 

*** MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Anul 172 

(XVI) - Nr. 646 bis, Vineri, 16 iulie 2004. 

*** MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI, MONITORUL 

OFICIAL AL ROMÂNIEI, Anul 173 (XVII) - Nr. 996 bis, Joi, 10 noiembrie 2005. 

*** MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI, SITUAŢIA ÎNCHIDERII ŞI 

ECOLOGIZĂRII A CELOR 462 OBIECTIVE MINIERE (MINE ŞI CARIERE) APROBATE PRIN HOTĂRÂRE 

DE GUVERN, http://www.minind.ro/domenii_sectoare/situatie_inchideri_mine_01_02_2007.pdf 

*** MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI, STRATEGIA INDUSTRIEI 

MINIERE PENTRU PERIOADA 2008-2020, http://www.minind.ro/strateg_miniera/Strategia_2008- 

2020_02062008.pdf. 

*** MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI, Institutul de Statistică Generală, ANUARUL 

STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1926, Bucureşti : Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii S.A., 1927. 

*** MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, Serviciul de Studii şi Construcţiuni, ALBUMUL 

LUCRĂRILOR MAI PRINCIPALE PROIECTATE ŞI EXECUTATE DE SERVICIUL DE STUDII 

ŞI CONSTRUCŢIUNI AL MINISTERULUI DE LUCRĂRI PUBLICE (1862-1902), Bucureşti, f. 

ed., f. an, Arte grafice C. Ghiulea, pagini nenumerotate. 

*** Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - 

Sectiunea a III-a - zone protejate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 

2000; ANEXA Nr. I , I.Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii) 

*** HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor 

naturale şi constituirea administraţiilor acestora 

*** HG nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone 

*** HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone 

*** M.O. nr 739bis./31 oct. 2007, Anexele nr. 2-4 la HG nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor 

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în 

România 

*** ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală 

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene 

Natura 2000 în România 

• ANASTASESCU, Iancu, GRAMA, Valeriu, CULELE DIN OLTENIA, Craiova: Editura 

Scrisul Românesc, 1974. 

• ANCUŢA – RUŞINARU, Elisabeta, GORJ, GHID TURISTIC AL JUDEŢULUI, Bucureşti : 

Editura pentru Turism, 1973. 

• BĂLAŞA, D., Pr., SFÎNTA MÎNĂSTIRE TISMANA, Craiova : Editura Mitropoliei Olteniei, 

1978. 

• BELLU, Radu, Ing., MICĂ MONOGRAFIE A CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA , VOL. III, 

REGIONALA DE CĂI FERATE TIMIŞOARA, Bucureşti: Editura Filaret, 1997. 

• BELLU, Radu, Ing., MICĂ MONOGRAFIE A CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA , VOL. V, 

REGIONALELE DE CALE FERATĂ : BUCUREŞTI ŞI CRAIOVA, Bucureşti:Editura Feroviară, 

1999. 

• BELLU, Radu, ELIE RADU (1853-1935), ARTIZAN ŞI ARHITECT AL CĂILOR FERATE 

ROMÂNE, COLECŢIA „CARTE DE ISTORIE A CĂILOR FERATE ROMÂNE”, nr.5/2001, 

Bucureşti : Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A., Tipografia Filaret, 2001. 

• BOTEZ, C., URMĂ, D., SAIZU, I., EPOPEEA FEROVIARĂ ROMÂNEASCĂ, Bucureşti : 

Editura Sport-Turism, 1977. 

• CĂLUGĂRU, Corina, « L’EXPLOITATION DU LIGNITE ET LA RÉHABILITATION DES 

PAYSAGES DANS LA RÉGION MINIÈRE D’OLTÉNIE EN ROUMANIE », Revue Géographique 

de l'Est, vol. 46 / 3-4 | 2006, 18 decembrie 2009, http://rge.revues.org/1444. 

• COSMÂNCĂ, Octav, PREDA, Mircea, DAVID, Ana-Sofia, FILIP, Maria, Coordonatori, 

Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, JUDEŢELE ŞI ORAŞELE ROMÂNIEI ÎN 

CIFRE ŞI FAPTE, VOLUMUL I - JUDEŢELE ROMÂNIEI, Bucureşti : Editura Universul, 1994. 

• CRISTACHE PANAIT, Ioana, ARHITECTURA DE LEMN DIN JUDEŢUL GORJ, 

Bucureşti: Editura Arc 2000, 2001. 

• CRIVEANU, Nifon, , Mitropolitul Olteniei, PÂRGĂ DIN OGORUL MITROPOLIEI OLTENE, 

în: OLTENIA, FUNDAŢIA CULTURALĂ REGALĂ „REGELE MIHAI I”, REGIONALA 

OLTENIA, Craiova : Institutul de Arte Grafice „Ramuri”, 1943, pp.17-24. 

• CUCULICI, Roxana, TEHNICA G.I.S. ÎN STUDIUL MODIFICĂRII UTILIZĂRII TERENURILOR ÎN 

BAZINUL HIDROGRAFIC MOTRU, în : Analele Universităţii „Ştefan Cel Mare” Suceava, Secţiunea Geografie 

Anul XVI – 2007, http://www.atlas.usv.ro/www/anale/datagrid/uploads/documente/07.AnGeo2007_Cuculici.pdf. 

• DAVIDESCU, M., MONUMENTE ISTORICE DIN OLTENIA, COLECŢIA MONUMENTELE 

PATRIEI NOASTRE, Bucureşti: Editura Meridiane, 1964. 

• DIACONOVICI, A., inginer, ŞTEFULESCU, Al., URBEANU, I. dr., MOISIL, J., aranjată 

de , CĂLĂUZA GORJULUI, PUBLICAŢIUNEA MUZEULUI GORJAN, Târgu Jiu : Editura 

Librăriei Nicu D. Miloşescu, 1905. 

• DONAT, Ion, FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI, PARTEA I-a, MĂNĂSTIRI ŞI 

SCHITURI, CU O HARTĂ , Craiova : Editura Scrisul Românesc S.A., 1937. 

• FODOR, Dumitru, Prof. univ. dr. ing., LAZĂR, Maria, Conf. univ. dr. ing., OCUPAREA ŞI 

REABILITAREA ECOLOGICĂ A TERENURILOR ÎN ZONA OLTENIEI, 

http://www.agir.ro/buletine/201.pdf . 


192


• GHINOIU, Ion, coordonator, Atlasul ETNOGRAFIC ROMÂN, VOLUMUL I, HABITATUL, 

Academia Română, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti: Regia 

Autonomă a Monitorului Oficial, 2003. 

• IORDĂNESCU, D., GEORGESCU, C., CONSTRUCŢII PENTRU TRANSPORTURI ÎN 

ROMÂNIA, MONOGRAFIE, VOLUMUL I, II, Bucureşti : Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii” 

Bucureşti – Republica Socialistă România, 1986. 

• NIŢULESCU, Ion, Prof., BAIA DE FIER, MONOGRAFIE, Bucureşti : Editura Litera, 1972. 

• OPRESCU, G., SCULPTURA STATUARĂ ROMÎNEASCĂ, Bucureşti : Editura de Stat pentru 

Literatură şi Artă, 1954. 

• PETRESCU, Stelian, inginer, CĂLĂUZA CĂILOR FERATE ROMÂNE, Ediţiunea I – 1913, 

Bucureşti : Atelierele grafice SOCEC & CO, Societate Anonimă, 1913. 

• PRETORIAN, Marius, Preot iconom profesor, MÂNĂSTIRI ŞI SCHITURI DIN MITROPOLIA 

OLTENIEI, Craiova : Editura Sfintei Mitropolii a Olteniei, 1942. 

• PREJBEANU, Gr., Iconom Stavrofor, LOVIN, P.C. Protosinghel, SFÂNTA MÂNĂSTIRE 

TISMANA, CĂLĂUZA VIZITATORULUI TISMANEI, Târgu-Jiu: Institutul de Arte Grafice „ Nicu 

D. Miloşescu”, 1934. 

• ŞTEFULESCU, Alexandru, POLOVRAGII, ADMINISTRAŢIA CASEI BISERICII ROMÂNE, 

Târgu-Jiului : Tipografia Nicu D. Miloşescu, Furnisorul Curţii Regale, Anul jubiliar 1906. 

• ŞTEFULESCU, Alexandru., MÎNĂSTIREA TISMANA, Ediţia II, Bucureşti : Atelier Grafic 

I.V. Socecu, 1903. 

• ŞTEFULESCU, Alexandru, MÂNĂSTIREA TISMANA, ADMINISTRAŢIA CASSEI BISERICII 

, Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Sr. Ioan St. Rasidescu 1909. 

• VLASIE, Mihai, GHIDUL ASEZĂMINTELOR MONAHALE ORTODOXE DIN ROMÂNIA, 

Bucureşti: Editura Sophia, 1999. 

• VELESCU, Oliver, COLOANA METALICĂ…FĂRĂ NICI O ESTETICĂ!! SAU DE CE A 

DEVENIT OPERA LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI DE „INSPIRAŢIE FOLCLORICĂ”, în 

ARHITEXT DESIGN, NR.8/2000, pp.14-17. 

2. STUDII ŞI PROIECTE 

• FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL), ORAŞUL 

NOVACI, JUDEŢUL GORJ, EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC, proiect finanţat de UK 

Embassz prin Programul Global Opportunities Fund 2006, 

http://www.fpdl.ro/public/pdfs/proiect_novaci.pdf. 

• INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM 

ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI – URBANPROIECT, PLANUL DE AMENAJARE A 

TERITORIULUI ZONAL VALEA JIULUI, ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ 

DEZVOLTAREA, Faza1, aug. 2003. 

• INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI 

PROIECTARE MINE PE LIGNIT – S.A. CRAIOVA, PLAN DE AMENAJARE A 

TERITORIULUI ZONAL INTERCOMUNAL PENTRU COMUNELE MĂTĂSARI, SLIVILEŞTI, 

DRAGOTEŞTI, NEGOMIR, FĂRCĂŞEŞTI ŞI CIUPERCENI, ÎN VEDEREA DECLARĂRII 

UTILITĂŢII PUBLICE A OBIECTIVELOR MINIERE DIN CADRUL CE TURCENI – 

CARIERELE JILŢ NORD ŞI JILŢ SUD, BENEFICIAR: SC Complexul Energetic Turceni SA – 

E.M.Jilţ 

• INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI 

PROIECTARE MINE PE LIGNIT – S.A. CRAIOVA, PLAN DE AMENAJARE A 

TERITORIULUI ZONAL INTERCOMUNAL PENTRU ORAŞUL ROVINARI ŞI COMUNELE 

FĂRCĂŞEŞTI, BÂLTENI, URDARI ŞI PLOPŞORU, Beneficiar: Societatea Naţională a Lignitului 

Oltenia, Târgu Jiu 

• OLIN PARTENERSHIP, ROSTRADA S.A., URBANA S.A., EST TERRA S.R.L., 

PERFECT S.A., ABRAL ARTPRODUCT S.R.L., GREEN PROIECT S.R.L., AMENAJAREA 

PEISAGISTICĂ A ANSAMBLULUI BRÂNCUŞI, TÂRGU JIU, ROMÂNIA. Studiu de fezabilitate, 

Sinteza documentării istorice, 2002. 

• RAUS, Daniel, JUDEŢUL GORJ, MONUMENTE ISTORICE REPREZENTATIVE, 


• S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L., PATZ - I.J. – A.H.E. A RÂULUI OLT PE SECTORUL 

IZBICENI – DUNĂRE C.H.E. ISLAZ, Studiu istoric, Planşa 1.4.1., Beneficiar : Sucursala 

Hidrocentrale Slatina, 03.2009. 

• S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI, 

POINT ZERO SRL BUCUREŞTI, METODOLOGIE DE IDENTIFICARE ŞI DE EVALUARE A 

PEISAJULUI ŞI STUDIU PILOT: ZONA PROTEJATĂ NATURALĂ ŞI CONSTRUITĂ DE 

INTERES NAŢIONAL BORDUŞANI, beneficiar: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi 

Locuinţei, 2007-2009. 

• S.C. URBANA S.A., AMENAJAREA PEISAGISTICĂ A ANSAMBLULUI BRÂNCUŞI, TÂRGU 

JIU, ROMÂNIA, PARCUL COLOANEI FĂRĂ SFÂRŞIT, Faza: Studiu de fezabilitate, septembrie 

2002. 

• S.C. URBANA S.A., AMENAJAREA PEISAGISTICĂ A ANSAMBLULUI BRÂNCUŞI, TÂRGU 

JIU, ROMÂNIA, PARCUL MUNICIPAL, Faza: Studiu de fezabilitate, septembrie 2002. 

• S.C. URBANA S.A., ANALIZA PLANIFICĂRII ACTUALE PRIN PRISMA MODELULUI 

CONCEPTUAL. ZONA EXPLOATĂRILOR MINIERE DE SUPRAFAŢĂ VALEA JIULUI 

INFERIOR DIN JUDEŢUL GORJ, Programul AMTRANS, Etapa IV / 2003 – Faza I. 

• S.C. URBANA S.A., Proiectant general, STUDIU DE PREFEZABILITATE PENTRU 

AMENAJAREA PEISAGISTICĂ A ANSAMBLULUI MONUMENTAL „CALEA EROILOR” DIN 

TÂRGU JIU, Beneficiar : Consiliul Local al municipiului Târgu Jiu, 09.2001. 

UNESCO, Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention, 

3rd Annex. 

• UNESCO, Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage 

Convention, 3rd Annex. 


193


3. SURSE CARTOGRAFICE 

5. ALTE SURSE 

• ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Geografie, Ministerul Industriei şi Resurselor, C.N. 

TRANSELECTRICA S.A., ROMÂNIA, MEDIUL ŞI REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT, 

ATLAS GEOGRAFIC, Bucureşti : Editura Academiei Române, 2002 : Planşa 31, Drumurile de 

migraţie a păsărilor (C.Drugescu, S. Geacu); Planşa 36, Hazarde tehnologice (D. Bălteanu, V. 

Chendeş, P. Trandafir, B. Dobre, Mihaela Şerban, Ana Urşanu); Planşa 37, Impactul activităţilor 

industriale asupra mediului (Claudia Popescu); Planşa 38, Areale cu mediu critic datorat 

activităţilor tehnologice. (D. Bălteanu, V.Chendeş, Mihaela Şerban); Planşa 50, Arii cu diferite 

grade de antropizare a peisajului (Cristina Muică, S. Geacu). 

• ACADEMIA ROMÂNĂ , Institutul de Geografie , Academia de Stiinţe Agricole şi Silvice „ 

Gh. Ionescu-Siseşti”, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Ministerul Economiei 

şi Comerţului, C.N. TRANSELECTRICA S.A., ROMÂNIA, CALITATEA SOLURILOR ŞI 

REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT , ATLAS GEOGRAFIC, Bucureşti : Editura Academiei 

Române, 2004, Planşa 34, Modificările antropice ale mediului în arealul Rovinari (C. Badea). 

Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Gorj, Agenda Culturală pe 

anul 2010. 

4. INTERNET 

http://anpm.ro/content.aspxid=138 

http://www.carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre/87-gj 

http://chm.natura2000.ro/maponly.phplang=ro&category=parks&mapFile=parks.map& 

amp;extent1=2255822&extent2=5407946.5&extent3=3305193.25&extent4=61511 

01&componentW=100%&componentH=100% 

http://www.consultingcompany.ro/monografia.pdf 

http://www.gorj.insse.ro/main.phpid=406 

http://www.impactingorj.com/Arhiva/August2005/impact31.08/actualitate.htm 

http://www.impactingorj.com/Arhiva/Mai2006/impact13.05/actualitate.htm 

http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/mestesuguri-traditionale.html 

http://www.judetulgorj.info/industria-judetul-gorj.html 

http://www.judetulgorj.info/obiective-turistice/manastiri/895-manastirea-icoana-.html 

http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/113-manastirea-polovragi.html 

http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_lainici.html 

http://www.pandurul.ro/Actualitate/2010-01- 

15/Cariera+Rosiuta+isi+va+inchide+portile+in+doi+ani 

http://www.primariamotru.ro/Istoria.html 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Logre%C5%9Fti,_Gorj 

http://www.scritube.com/geografie/CONDITIILE-DE-MEDIU-IN-OLTENIA1321221015.php 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Dealu_Mare 

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/situatie_inchideri_mine_01_02_2007.pdf 

http://www.mitropoliaolteniei.ro/ 

http://monumenteistoricegorj.ro/ghid/monumente-gorj/ 


194



A.6. INFRASTRUCTURILE TEHNICE 

A.7. ZONIFICAREA TERITORIULUI 

Defileul Jiului foto: IM Rovinari foto: IM Stoina foto: IM Termocentrala Rovinari foto: IM 



CUPRINS 

A. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA TERITORIULUI 195 

A.6 Infrastructurile tehnice 197 

A.6.1. Gospodărirea apelor 197 

A.6.2. Amenajări de îmbunătăţiri funciare 199 

A.6.3. Reţele de transport 201 

A.6.4. Reţele de telecomunicaţii 206 

A.6.5. Reţele energetice 207 

A.6.6. Servicii de gestiunea deşeurilor 216 

A.6.7. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 217 

ANEXA A.6.8 222 

A.7. Zonificarea teritoriului 225 

A.7.1. Utilizarea terenurilor 225 

A.7.2. Zone funcţional - spaţiale 227 

BIBLIOGRAFIE 228 

LISTA TABELELOR DIN TEXT 

Tabel nr. A.6. 1: Volume de apă prelevate în judeţul Gorj...........................................................................197 

Tabel nr. A.6. 2: Lacuri de acumulare în judeţul Gorj .................................................................................198 

Tabel nr. A.6. 3: Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare...........................................................................199 

Tabel nr. A.6. 4: Amenajări pentru irigaţii pe UAT......................................................................................200 

Tabel nr. A.6. 5: Amenajări pentru desecări pe UAT ...................................................................................200 

Tabel nr. A.6. 6: Situaţia lucrărilor de combatere a eroziunii solului la nivel de UAT..............................200 

Tabel nr. A.6. 7: Lungimea reţelei de drumuri..............................................................................................201 

Tabel nr. A.6. 8: Lungimea reţelei de drumuri modernizate........................................................................201 

Tabel nr. A.6. 9: Lungimea reţelei de căi ferate.............................................................................................202 

Tabel nr. A.6. 10: Densitatea reţelei de drumuri calculată la suprafaţă......................................................202 

Tabel nr. A.6. 11: Densitatea reţelei de căi ferate calculată la suprafaţă ....................................................202 

Tabel nr. A.6. 12: Aeroporturi, porturi, terminale de transport combinat.................................................202 

Tabel nr. A.6. 13: Tabel centralizator al indicatorilor analizaţi pe judeţ după locul ierarhic în regiunea 

Sud-vest..............................................................................................................................................................202 

Tabel nr. A.6. 14: Situaţia drumurilor publice ..............................................................................................203 

Tabel nr. A.6. 15: Drumuri locale, afectate de alunecările de teren.............................................................204 

Tabel nr. A.6. 16: Liniile de cale ferată în exploatare ...................................................................................204 

Tabel nr. A.6. 17: Tabel punctaj accesibilitate UAT – judeţul Gorj............................................................205 

Tabel nr. A.6. 18: Surse de producere a energiei electrice în judeţul Gorj .................................................207 

Tabel nr. A.6. 19; Staţii electrice de transformare din judeţul Gorj............................................................207 

Tabel nr. A.6. 20: Liniile electrice aeriene de înaltă tensiune din judeţul Gorj ..........................................208 

Tabel nr. A.6. 21: Energie termică distribuită în UAT cu reţele de termoficare ........................................210 

Tabel nr. A.6. 22: Distribuţia gazelor naturale în judeţul Gorj ...................................................................211 

Tabel nr. A.6. 23: Distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic în judeţul Gorj ......................................212 

Tabel nr. A.6. 24: Surse de producere a energiei electrice folosind microhidrocentrale, în judeţul Gorj 215 

Tabel nr. A.6. 25: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Gorj (estimări) ...................216 

Tabel nr. A.6. 26: Termene de închidere pentru depozitele de deşeuri neconforme ..................................216 

Tabel nr. A.6. 27: Zone cu pericol de alunecări de teren ..............................................................................222 

LISTA FIGURILOR DIN TEXT 

Figura nr. 1: Harta potenţialului solar pentru România şi judeţul Gorj ....................................................214 


196


I. Stadiul actual al amenajărilor de gospodarire a apelor 

A.6 Infrastructurile tehnice 

A.6.1. Gospodărirea apelor 

Dezvoltarea durabilă a gospodăririi apelor din judeţ se face, având la bază strategia naţională din 

domeniul apelor, strategie care are ca scop prioritar stabilirea obiectivelor, politicilor şi măsurilor, 

precum şi a etapelor de utilizare şi valorificare raţională, eficientă şi durabilă a resurselor de 

apă ale României în concordanţă cu dezvoltarea economică şi socială a ţării. 

Principiile pe care se bazează strategia au la bază conceptul de dezvoltare durabilă şi se referă la: 

• tratarea în mod unitar a problemelor legate de resursele de apă. Asigurarea cerinţei de apă 

pentru diverşi utilizatori, apărarea împotriva inundaţiilor, valorificarea potenţialului pentru 

transport, hidroenergie, precum şi aspectele privind protecţia şi conservarea calităţii apei nu 

vor fi tratate şi reglementate sectorial, ci în mod unitar şi complex împreună cu problemele 

sociale şi de mediu; 

• managementul integrat al apelor se realizează ţinând seama de faptul că apele sunt o resursă 

naturală cu valoare social-economică, dar sunt în acelaşi timp şi o parte componentă a 

ecosistemului şi mediului; 

• problemele şi aspectele specifice din domeniul apelor vor avea o abordare ecosistemică, având 

în vedere că atât societatea în ansamblu cât şi resursele de apă sunt componente ale sistemelor 

naturale, a căror integritate şi funcţionare interdependentă trebuie asigurată şi menţinută în 

condiţii corespunzătoare. 

Principalul instrument de lucru în acest domeniu este bazinul hidrografic, pentru este elaborată o 

Schemă Directoare de Amenajare şi Management. Schema are două componente: 

• Planul de amenajare, componentă structurală prin care sunt fundamentate măsurile, acţiunile 

şi realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru: 

- menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse; 

- diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor 

umane; 

- determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă; 

- utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie, navigaţie, turism, aquacultură, etc.); 

• Planul de management, componentă prin care este implementată Directiva 2000/60 a 

Consiliului Europei în domeniul Apei, care are ca obiective: 

- atingerea „stării bune” a apelor în anul 2015; 

- asigurarea aceloraşi condiţii de viaţă din punct de vedere al resurselor de apă pentru toţi 

cetăţenii. 

Resurse de apă 

Judeţul Gorj se înscrie în totalitate în bazinul hidrografic Jiu (suprafaţa de bazin în teritoriul 

judeţean 5.131km 2 ), cu excepţia cursurilor superioare ale râurilor Cerna şi Olteţ, care fac parte din 

spaţiul hidrografic Banat (suprafeţele de bazin din teritoriul judeţului sunt 231km 2 Cerna şi 238km 2 

Olteţ). În zona oraşului Rovinari este o adevărată "reţea de adunare a apelor" spre care converg Jiul şi 

afluenţii săi Amaradia, Şuşiţa, Jaleşul şi prin canalizare Tismana. O a doua zonă de convergenţă se află 

la Capu Dealului unde Jiul primeşte apele Gilortului pe stânga, iar mai în amonte pe cele ale Jilţului pe 

dreapta. 

Bazinul hidrografic Jiu are o suprafaţă totală de 18.975km 2 , o reţea hidrografică cu lungimea totală 

de 5.884km, din care 4.933km în regim neamenajat şi 951km în regim amenajat. Lungimea 

principalelor cursuri de apă care traversează teritoriul judeţean sunt Jiu 339km (141km în judeţ), Gilort 

116km, Motru 134km (56km în judeţ), Amaradia 106km (62km în judeţ), Olteţ 185km (33km în 

judeţ), Blahniţa 53km, Bistriţa 45km şi Tismana 42km. 

Resursele de apă totale sunt estimate la 2.539,5mil.m 3 , din care cele de suprafaţă 2.109,5mil.m 3 , iar 

cele subterane 430mil.m 3 . Potenţialul resurselor de apă ale bazinului hidrografic se înscrie în categoria 

bazinelor cu resurse interioare mai mari decât media pe ţară (881m 3 /loc.an), conform legii 20/2006, 

lege care modifică legea 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – 

Secţiunea a II-a Apa. 

Principala resursă de apă a judeţului o reprezintă apa de suprafaţă. O caracteristică de bază a 

acestei resurse este variabilitatea foarte mare în spaţiu; zona montană aduce cea mai mare parte din 

volumul scurs. O altă caracteristică este şi variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel încât 

primăvara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite. 

Volumele de apă prelevate pentru principalele necesităţi ale judeţului, în anul 2009, sunt: 

Tabel nr. A.6. 1: Volume de apă prelevate în judeţul Gorj 

(mii m 3 ) 

Resursă Industrie Agricultură Populaţie Total 

Ape de suprafaţă 491.878,9 4.834,1 6.583,7 503.296,7 

Ape subterane 12.907,5 297,6 8.012,6 21.217,7 

Total 504.786,4 5.131,7 14.596,3 524.514,4 

Sursă date: SGA Gorj, anul 2009 

Analizând prelevările efective la nivelul anului 2009, se poate trage concluzia că 95,96% din 

resursa de suprafaţă are utilizare directă, iar sursa subterană cca. 4,04%. Pronderea foarte ridicată de 

utilizare a apele de suprafaţă se găseşte concentrată în industria energetică, minieră, chimică, industrii 

mari poluatoare, activităţi care pun probleme deosebite din punct de vedere calitativ asupra gradului de 

suportabilitate a râului Jiu. 

Râul Jiu cu o lungime totală de 339km (141km pe teritoriul judeţean) şi un bazin hidrografic de 

10.080km 2 , traversează Regiunea S –V - Oltenia de la nord la sud, având ca afluenţi principali 

Tismana, Motru, Amaradia, Gilort şi Jieţ. Majoritatea indicatorilor fizico – chimici analizaţi, se 

încadrează în clasa a II-a de calitate. 


197


II. Amenajări hidrotehnice 

• am. Arcani, amplasată în lunca dintre cele două braţe naturale ale pr. Jaleş, din intravilanul 

Principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Jiu, aflate pe teritoriul judeţului sunt: 

satului Sănăteşti, comuna Arcani. Are o suprafaţă de 0,31ha şi are ca destinaţie producerea şi 

Tabel nr. A.6. 2: Lacuri de acumulare în judeţul Gorj 

creşterea păstrăvului de consum. 

Pentru asigurarea apei în zonele cu deficit de apă s-au realizat aducţiuni şi derivaţii. Cele mai 

importante sunt: 

CARACTERISTICI 

Nr. 

ACUMULARE RÂU 

crt. 

VOLUM 

(mil.m 3 DESTINAŢIE 

) 

1. Valea lui Iovan Cerna 124 energie, irigaţii, alimentări cu apă 

asigură atenuarea undei de viitură şi apără împotriva 

Rovinari, 

2. 

Jiu 100,0 inundaţiilor carierele miniere din bazinul Rovinari şi 

ac. nepermanentă 

localităţile din aval 

3. Vâja Bistriţa 28,5 energie, irigaţii, alimentări cu apă 

4. Turceni Jiu 7,4 energie electrică 

5. Valea Mare Motru 4,4 

energie, irigaţii, alimentări cu apă, apărare împotriva 

inundaţiilor 

6. Vădeni Jiu 4,3 alimentare cu apa pt. CET TG Jiu, atenuare viituri 

7. Clocotiş Bistriţa 2,6 

energie electrică, irigaţii, alimentări cu apă m. Tg. Jiu 

şi suplimentare debite alimentare cu apă loc Peştişani 

8. 

Târgu Jiu 

alimentare cu apa industrială la CET TG Jiu, atenuare 

Jiu 1,3 

viituri 

9. Tismana aval Tismana 0,75 

energie electrică, alimentare cu apă pt. păstrăvăria 

Tismana şi loc. Mătăsari 

10. Priza Rovinari Jiu 0,55 

alimentare cu apă industrială pt. complexul energetic 

Rovinari. 

11. Sadu Sadu 0,270 

energie electrică, alimentare cu apă (populaţie şi 

industrie) 

Sursă date: SGA Gorj, anul 2010, date ISU Gorj, anul 2010 

Starea tehnică a acestor lucrări, conform informaţiilor transmise de administrator (SGA Gorj) este 

bună, asigurând în continuare funcţiunea pentru care au fost realizate. 

Râul Jiu, pe sectorul Valea Sadului – Târgu Jiu, este prevăzut a fi amenajat energetic, cu 5 

acumulările cu rol principal hidroenergetic (pondere 28% din totalul investiţiei). Pe lângă acesta, 

amenajările au ca destinaţie şi: 

• asigurare cu apă pentru irigaţii; 

• asigurarea unui debit suplimentar pentru alimentarea cu apă a localităţilor din aval; 

• apărarea împotriva inundaţiilor, prin atenuarea debitelor de viitură; 

• ecologizarea apelor râului Jiu prin reţinerea aluviunilor şi a suspensiilor de cărbune. 

Conform datelor prezentate de Sucursala Hidrocentrale Târgu Jiu, situaţia acestora este: 

• Valea Sadului, Curtişoara, Turcineşti se află în diferite stadii de execuţie; 

• Vădeni şi Târgu Jiu se află în exploatare, din anul 1992 respectiv 1996. 

Pe teritoriul judeţului există şi amenajări piscicole, şi anume. 

• am. Tismana, amplasată pe r. Tismana, dreptul oraşului Tisamana. Are o suprafaţă de 0,9 ha şi 

are ca destinaţie producerea şi creşterea păstrăvului de consum; 

• Cerna – Motru, din ac. Valea lui Iovan în ac. Valea Mare, L= 6,1km, debit instalat 36m 3 /s. 

Asigură alimentarea cu apă la UHE Motru; 

• Motru-Tismana, din ac. Valea Mare la Tismana, L=14,3km, debit instalat 37m 3 /s. Asigură 

alimentarea cu apă la UHE Işalniţa; 

• Bistriţa – Tismana, L= 11,4km, debit instalat 19m 3 /s 

• Runcu – Tg. Jiu, din com. Runcu izvoarele Vâlceana la Tg. Jiu (în rezervoare), L=14,5km, 

debit instalat 0,25m 3 /s. Asigură 300 l/s de apă potabilă pentru municipiul Tg. Jiu; 

• Şuşiţa – Tg. Jiu, din loc. Vaidei la staţia de tratare Dealu Târgului, L=18,2km, debit instalat 

0,6m 3 /s. Asigură 250 l/s pentru alimentarea cu apă a municipiului Tg. Jiu. 

Pe teritoriul judeţean trece aducţiunea de apă Izvarna – Craiova, care asigură alimentarea cu apă 

potabilă a municipiului Craiova. 

Lucrările de regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri existente au lungimi de aproximativ 

233,2 km de îndiguiri şi 162 km de regularizări şi consolidări de mal. Aceste lucrări apără împotriva 

inundaţiilor cca. 3 225 locuinţe, 16 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 44,1 km cale ferată şi 

cca. 85,5 km drumuri naţionale şi judeţene. Principalele lucrări sunt: 

• regularizare pe r. Jilţ în zona Mătăsari, Drăgoteşti, Bolboşi – Borăscu şi Calopăr cu o lungime 

de cca. 25,6 km. Sunt necesare studii de verificare a gradului de apărare pentru care a fost 

realizată lucrarea; 

• regularizare pe r. Blahniţa, sectorul Săcelu-Maghiareşti cu o lungime de 5km. Sunt necesare 

studii de verificare a gradului de apărare pentru care a fost realizată lucrarea; 

• regularizare pe r. Şuşiţa, sectorul Ursaţi – Târgu Jiu şi aval pod Târgu Jiu Motru cu o lungime 

de 11 km. Lucrarea este subdimensionată; 

• regularizare pe r. Tismana pe sectorul Godineşti – am. Strâmba cu o lungime de 17 km. 

Lucrarea este subdimensionată; 

• regularizare pe r. Galben în zona Baia de Fier cu o lungime de 3 km. Lucrarea necesită 

reabilitare pentru păstrarea clasei de importanţă (cls. IV); 

• regularizare pe r. Motru la Măru, pe sectorul Cătunele – Motru cu lungime de 13,4km; 

• îndiguire r.Jiu la Tg.Jiu, sector Târgu Jiu-Turcinesti, cu L=6,2km. Lucrarea necesită 

reabilitare; 

• îndiguire r.Jiu, zona CET Tg.Jiu, sector aval de municipiu – pod Bârseşti L=2,6km; 

• îndiguire r.Jiu, sector Bârseşti – baraj Rovinari, L=6km; 

• îndiguire r.Jiu, sector Rovinari - Plopşoru, L=25,8km; 


198


• îndiguire r.Jiu, sector Plopşoru - pod CF Turceni Rovinari, L=8,7km; 

A.6.2. Amenajări de îmbunătăţiri funciare 

• îndiguire r. Gilort, sectorul Novaci – Pociovaliştea cu L= 10km; 

Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă 

• îndiguire r. Amaradia, sector Tg. Jiu – Drăguţeşti cu L= 7km; 

perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) şi pentru 

• îndiguire r. Zlaştiu, sector Budieni - Drăguţeşti, L=17km; 

prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren şi eroziuni ale solurilor în zona judeţului Gorj 

au fost executate, în majoritate înainte de 1990, următoarele tipuri de lucrări de îmbunătăţiri funciare: 

• canal deviere r.Tismana, sector Strâmba – Câlnic, L=7,6km; 

• îndiguire pentru apărare or. Turceni pe r. Jiu, la confluenţa Jiu cu Jilţu, L= 2,0km; 

Tabel nr. A.6. 3: Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare 

• îndiguire r. Jiu la CET Turceni, sector Sărdăneşti – Izvoarele, L=9,0km. 

Suprafaţă Pondere 

Specificare 

(Ha) 

(%) 

Starea tehnică a acestor lucrări este bună, ele asigurând funcţiunea pentru care au fost realizate. În 

Amenajări pentru irigaţii 4.133 17,0 

planul tehnic al administratorului acestor lucrări, SGA Gorj, sunt cuprinse lucrări de reabilitare a 

Amenajări pentru desecare 9.524 3,92 

apărărilor de mal şi lucrări de aducere la cota de proiectare pe r. Jiu la Drăguţeşti, pr. Şuşiţa zona Tg. 

Amenajări pentru drenaj 459 1,90 

Jiu, pr. Amaradia zona Tg. Jiu – Drăguţeşti, pr. Ciocadia, zona Ciocadia, pr. Jilţ, zonele Bolboşi- 

Amenajări pentru combaterea eroziunii solului 51.213 21,1 

Igirosu şi Calaparu-Turcei. 

Suprafata agricola 243.001 100 

În prezent sunt în execuţie lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: 

Sursa : prelucrare după INSSE, Baza de date „Tempo On-Line”, 2010 

• regularizare r. Bistriţa, sector Gureni – Brădiceni, L=4km; 

I. Amenajări pentru irigaţii 

• reabilitare de mal şi îndiguire r. Gilort, tronsonul Tg. Cărbuneşti – Andreeşti, L=15km; 

Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigaţii în majoritate 

• regularizare pr. Amaradia, sector Bustuchin – Melineşti, L=15km. 

înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproape 7.247 ha, în următoarele tipuri de amenajări: 

Din resursa de apă subterană se exploatează în prezent în judeţ cca. 60,4 l/s din stratul freatic, apa - mai mari de 1000 de ha – 1.275 ha. 

fiind utilizată în industrie şi zootehnie. Din stratele de adâncime se utilizează cca. 5.443,1 l/s, apa fiind 

- mai mici de 1000 de ha – 2.858 ha. 

utilizată pentru consumul populaţiei şi consum potabil în sectorul zootehnic. 

Principalele aspecte critice privind Gospodărirea Apelor în judeţul Gorj şi măsurile de 

îmbunătăţire sunt: 

• calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de evacuările de apă uzate neepurate sau 

insuficient epurate. Principalii factori poluatori sunt staţiile de epurare din localităţile Târgu 

Jiu, Motru, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Novaci, Tismana, Bumbeşti Jiu. Există „Programe de 

etapizare” aprobate de Administraţia Naţională „Apele Române”, privind retehnologizarea 

staţiilor de epurare de la Târgu Jiu şi Motru şi executarea de staţii noi la Rovinari, Târgu 

Cărbuneşti, Bumbeşti Jiu, Novaci şi Tismana. 

• starea de curăţenie a cursurilor de apă şi a zonelor de protecţie este precară, ca urmare a 

depozitării deşeurilor şi resturilor menajere, a PET-urilor pe malurile albiilor minore ale 

cursurilor de apă. Pentru oprirea acestui fenomen sunt executate verificări ale stării de 

salubrizare şi igienizare a cursurilor de apă, lacurilor de acumulare şi restul suprafeţelor de apă 

din judeţ. De asemenea, este necesară aplicarea „Programului de acţiune privind diminuarea 

efectelor poluării cu deşeuri solide, materiale textile, PET-uri, resturi de vegetaţie, ape 

menajere sau industriale pe cursul superior al râului Jiu, de pe raza judeţelor Gorj şi 

Hunedoara”; 

• risc de inundaţii şi alunecări de teren datorită neamenajării formaţiunilor torenţiale. Măsura de 

remediere a situaţiei a fost inventarierea formaţiunilor torenţiale din teritoriul judeţului, 

propunându-se lucrări de investiţii şi reparaţii. 

- amenajări locale – 3.114 ha. 

Dinamica suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii şi suprafaţa agricolă irigată efectiv în 

perioada 1997- 2008– este următoarea: 

Anul 1997 Anii 1998 - 2008 

Suprafaţa totala amenajată (ha) 7247 4133 

Suprafaţa efectiv irigata 7226 4073 

Sursa : prelucrare după INS, Baza de date „Tempo On-Line”, 2010 

La nivelul anului 2008, amenajările pentru irigaţii deţineau o pondere de 17% din suprafaţa 

agricolă a judeţului acoperind o suprafata de 4.133 ha. ceea ce reprezintă doar 57% din suprafaţa 

amenajata la nivelul anului 1990. 

Conform HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) – ”Lista amenajărilor de îmbunătăţiri 

funciare administrate de ANIF” în judeţul Gorj exista următoarele sisteme de irigaţii: 

Băleşti - Ceauru 

Jaleş - Corneşti 

Turburea- Tantareni 

Văgiuleşti – Samarineşti 

Musculeşti – Săuleşti 

1.272 ha 

566 ha 

1.275 ha 

458 ha 

562 ha 


199


Datele tehnice privind amenajările lucrărilor de irigaţii distribuite pe sisteme şi unităţi Datele tehnice privind amenajările lucrărilor de desecare distribuite pe sisteme şi unităţi 

administrativ teritoriale sunt redate în tabelul de mai jos: 

administrativ teritoriale sunt redate în tabelul de mai jos: 

Tabel nr. A.6. 4: Amenajări pentru irigaţii pe UAT 

Tabel nr. A.6. 5: Amenajări pentru desecări pe UAT 

Denumire sistem 

irigaţii 

Comună Suprafaţă amenajată pe 

comune şi total sistem (ha) 

Suprafaţă ocupată cu lucrări de IF 

pe comune şi total sistem (ha) 

Băleşti-Cearu Băleşti 

Tg.Jiu 

833 

439 

15,65 

11,35 

Total 1272 27.00 

Jaleş-Corneşti Băleşti 566 3,00 

Total 566 3,00 

Văgiuleşti-Samarineşti Văgiuleşti 

Samarineşti 

237 

221 

1,00 

1,00 

Total 458 2,00 

Muscăleşti - Săuleşti Vladimir 

Săuleşti 

53 

509 

1.00 

1,00 

Total 562 2,00 

Turbulea - Ţânţăreni Turbulea 

Ţânţăreni 

890 

385 

17,60 

10,40 

Total 1275 28.00 

Total Judeţ GORJ 4133 60,00 

II Amenajări pentru desecare 

Solurile cu exces de umiditate specifice zonelor de luncă a râurilor, afectate de nivelul ridicat al 

pânzei freatice (1 – 2 m) necesită lucrări de desecare sau numai de drenaj, acolo unde terenul este mai 

înalt. Pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de desecare şi drenaj 

executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproximativ 8.789 ha., în următoarele tipuri 

de amenajări: 

- mai mari de 1000 de ha -7.428 ha. 

- mai mici de 1000 de ha – 1.361ha. 

La nivelul anului 2008, peste 21% din suprafaţa agricola este amenajata cu lucrări 

hidroameliorative de prevenire şi combatere a excesului de umiditate. 

Dinamica suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare si drenaj in perioada 1997 – 2008 este 

următoarea: 

Suprafaţa totală 

Anul 1998- Anul 2000- 

Anul 2004- 

Anul 1997 

Anul 2003 

amenajată 

1999 2002 

2008 

Lucrări de desecare (ha) 9084 9184 9184 9221 9524 

Lucrări de drenaj (ha) 447 447 459 459 459 

Sursa : prelucrare după INS, Baza de date „Tempo On-Line”, 2010 

Conform HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) situaţia actuală a suprafeţelor deservite de 

sisteme de desecare in sisteme mai mari de 1000 ha. se prezintă astfel: 

Brăneşti Plopşoru 1.960 ha 

Iaşi Budieni 4.104 ha 

Turceni (Bolbosi-Trestioara) 1.030 ha 

Denumire sistem de 

desecare 

Comună Suprafaţă amenajată pe comune 

şi total sistem (ha) 

Suprafaţă ocupată cu lucrări de IF 

pe comune şi total sistem (ha) 

Şoimăneni Teleşti 610 20.00 

Total 610 20.00 

Buduhala Teleşti 

Băleşti 

350 

404 

23,50 

27,50 

Total 754 51,00 

Câlnic - Câlceşti Câlnic 

Ciuperceni 

Godineşti 

100 

700 

135 

2,25 

6,00 

1,75 

Total 935 10,00 

Iaşi - Budieni Drăguţeşti 

Tg.Jiu 

Dăneşti 

Bălăneşti 

Scoarţa 

654 

218 

2790 

105 

337 

34,33 

17,65 

54,96 

6,20 

11,86 

Total 4104 125,00 

Peştişani Total Peştişani 131 3.00 

Turceni 

(Bolboşi – 

Trestioara) 

Bolboşi 

Borăscău 

Turceni 

330 

360 

340 

1.95 

2,05 

8,00 

Total 1030 12,00 

Brăneşti – 

Plopşoru 

Brăneşti 

Plopşoru 

1080 

880 

7,16 

5,84 

Total 1960 13,00 

Total judet 9524 234.00 

III Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului 

Dintre toate fenomenele de degradare a terenurilor agricole eroziunea produce cele mai mari 

pierderi sectorului agricol. Eroziunea produce efecte ireversibile, elementele fertile ale solului se pierd 

pentru totdeauna. Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului 

executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 51.213 ha (aproximativ 20% în suprafaţa 

agricola) din care 10.689 ha în sisteme mai mici de 1000 ha. Situaţia actuală a suprafeţelor pe care au 

fost executate lucrări de combaterea eroziunii solului in sisteme mai mari de 1000 ha. este următoarea: 

Tabel nr. A.6. 6: Situaţia lucrărilor de combatere a eroziunii solului la nivel de UAT 

AMARADIA MIJLOCIE 5.302 ha BORASCU – TURCENI 3.164 ha 

AMARADIA SEACĂ – MUŞETEŞTI 2.028 ha GALBEN – CÎLNIC 4.157 ha 

AMARADIA SUPERIOARĂ 6.393 ha IAŞI – BUDIENI 2.924 ha 

AMARAZUIA 2.450 ha PLOSCA 1.003 ha 

B.H. BLAHNIŢA 5.618 ha SLĂVUTA 1.262 ha 

B.H. AMARADIA SEACĂ BALANESTI 2.223 ha VALEA BOULUI 1.402 ha 

B.H. BISTRIŢA JALES 5.293 ha VALUTA 1.137 ha 

B.H. GILORT CIOCADIA 2.093 ha VLADIMIR 1.810 ha 

BORASCU – PLOPŞORU 1.308 ha 


200


Transportul naval se realizează pe fluviul Dunărea. Regiunea Sud–Vest Oltenia beneficiază de 

A.6.3. Reţele de transport 

cinci porturi fluviale la: Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta Turnu Severin şi Orşova. 

Reţeaua de transport a judeţului Gorj a fost analizată în contextul legăturilor cu judeţele învecinate 

Transportul aerian de marfă şi călători se derulează prin aeroportul de la Craiova, singurul 

şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. 

aeroport din regiune. La Craiova funcţionează şi un terminal de transport combinat. 

Judeţul Gorj face parte din Regiunea Sud–Vest Oltenia, componentă a Macroregiunii patru. Din 

analiza pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Sud – Vest Oltenia în ceea ce priveşte 

lungimea totală a reţelei rutiere ocupă locul şase şi locul şapte în ceea ce priveşte lungimea totală a 

reţelei feroviare. 

Astfel drumurile publice au o lungime de 10675 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe ţară, 

deţinând locul şase, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale – 2117 km reprezentând 12,8% 

din total drumuri naţionale pe ţară şi locul cinci în ceea ce priveşte lungimea de drumuri judeţene şi 

comunale – 8558 km reprezentând 13,1% din total drumuri judeţene şi comunale pe ţară. Densitatea 

drumurilor publice pe regiune este de 36,6 km/ 100 km 2 , fiind peste densitatea pe ţară (34,2 km/ 100 

km 2 ). 

Reţeaua de căi ferate are o lungime de 988 km reprezentând 9,2% din total căi ferate pe ţară şi o 

lungime a liniilor electrificate de 507 km, ocupând locul patru şi reprezintă 12,8% din total căi ferate 

electrificate pe ţară. Densitatea reţelei de căi ferate pe regiune este de 33,9 km/ 1000 km 2 , fiind sub 

densitatea pe ţară (45,3 km/ 1000 km 2 ) (sursa datelor INSSE- 2009). 

Cartogramele A.6.d. şi A.6.e prezintă reţeaua rutieră şi feroviară în cadrul Regiunii Sud–Vest 

Oltenia. 

Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Sud–Vest Oltenia, este 

traversat de următoarele drumuri europene: 

- E 70 - frontiera cu Serbia-Moraviţa-Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova- 

Alexandria-Bucureşti-Giurgiu-Pod Giurgiu-frontiera cu Bulgaria 

- E 79 - frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Beiuş-Deva-Simeria-Petroşani-Târgu Jiu-Filiaşi- 

Craiova-Calafat-frontiera cu Bulgaria 

- E 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Veştem- 

Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti 

- E 574 - Craiova-Piteşti-Câmpulung Muscel-Braşov-Bacău 

- E 771 - frontiera cu Serbia-Porţile de Fier I-Drobeta Turnu Severin 

De asemenea beneficiază de: 

• reţeaua trans-europeană de transport TEN – Rutier 

- Timişoara – Caransebeş - Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat - cu ramură Drobeta 

Turnu Severin-Calafat 

- Deva-Simeria-Petroşani-Târgu Jiu-Filiaşi-Craiova-Bucureşti 

• reţeaua trans-europeană de transport TEN -Feroviar 

- Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat 

- Craiova-Alexandria-Bucureşti 

În concluzie judeţul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de 

transport, căi de comunicaţie şi accesibilitatea spre porturile de la Dunăre şi spre zona turistică 

submontană. Municipiului Târgu Jiu are o poziţie bună, poziţionându-se la intersecţia unor axe majore 

de circulaţie –Craiova-Deva şi Râmnicu Vâlcea-Drobeta Turnu Severin. 

I. Accesibilitatea la nivel de regiune 

Toate schimburile dintre localităţi – municipii, oraşe, comune, sate – şi regiuni se realizează prin 

reţelele de transport Accesibilitatea a fost analizată prin prisma următorilor indicatori: 

Tabel nr. A.6. 7: Lungimea reţelei de drumuri 

Regiunea/judeţul Drumuri Publice Total 

-km- 

Drumuri Naţionale 

-km- 

Drumuri Judeţene Comunale 

-km- 

DN 

% 

DJ-DC 

% 

Regiunea sud-vest 10675 2117 8558 19,8 80,2 

Dolj 2242 470 1772 20,9 79,1 

Gorj 2233 383 1850 17,2 82,8 

Mehedinţi 1857 434 1423 23,4 76,6 

Olt 2176 301 1875 13,8 86,2 

Vâlcea 2167 529 1638 24,4 75,6 

Faţă de procentul pe regiune judeţele Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea sunt peste 19,8%, iar judeţele Gorj 

şi Olt sunt sub procent, în ceea ce priveşte drumurile naţionale. Drumuri judeţene şi comunale din 

judeţele Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea sunt sub procent pe regiune de 80,2%, iar judeţele Gorj şi Olt sunt 

peste procentul pe regiune. Judeţul Gorj este sub procentul pe regiune în ceea ce priveşte drumurile 

naţionale, ocupând un loc cinci şi peste procentul pe regiune în ceea ce priveşte drumurile judeţene şi 

comunale, ocupând un loc doi. 

Tabel nr. A.6. 8: Lungimea reţelei de drumuri modernizate 

Regiunea/judeţul 

DN modernizate 

-km- 

DJ şi DC modernizate 

-km- 

DN 

% 

DJ-DC 

% 

Regiunea sud-vest 1693 1981 80,0 23,1 

Dolj 388 213 98,7 12,0 

Gorj 317 415 82,8 22,4 

Mehedinţi 308 127 71,0 8,9 

Olt 262 1006 87,0 53,7 

Vâlcea 418 220 79,0 13,4 

În ceea ce priveşte drumurile naţionale modernizate faţă de procentul pe regiune-80,0%, Faţă de 

procentul pe regiune sunt peste procentul pe regiune, iar judeţele Mehedinţi şi Vâlcea sunt sub procent. 

În ceea ce priveşte drumuri judeţene şi comunale modernizate judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi şi 

Vâlcea sunt sub procent pe regiune de 23,1%, judeţul Olt fiind peste procentul pe regiune. 


201


Judeţul Gorj este peste procentul pe regiune în ceea ce priveşte drumurile naţionale modernizate, Densitatea reţelei de căi ferate în judeţele Gorj şi Mehedinţi este peste densitatea regiunii - 17,4 

ocupând un loc trei, şi sub procentul pe regiune în ceea ce priveşte drumurile judeţene şi comunale km/1000kmp -, judeţele Dolj şi Olt sunt sub densitatea pe regiune, iar judeţul Vâlcea are densitatea 

modernizate, ocupând un loc doi. 

zero. Judeţul Gorj ocupă locul întâi, cu o densitate, cu mult peste cea a regiunii. 

Tabel nr. A.6. 9: Lungimea reţelei de căi ferate 

Tabel nr. A.6. 12: Aeroporturi, porturi, terminale de transport combinat 

Regiunea/judeţul Linii de Cale ferată Total -Km- Electrificate km- Linii electrificate % 

Regiunea sud-vest 988 507 51,3 

Dolj 225 84 37,3 

Gorj 239 239 100 

Mehedinţi 124 123 99,2 

Olt 237 61 25,7 

Vâlcea 163 0 0 

Faţă de procentul de 51,3% pe regiune al liniilor de cale ferată electrificate judeţele Gorj şi 

Mehedinţi sunt cu mult peste procent, iar judeţele Dolj, Olt şi Vâlcea sunt sub procentul pe regiune. 

Judeţul Gorj beneficiază de o reţea feroviară electrificată în totalitate, ocupând locul întâi, pe o scara 

de la 1 la 5. 

Tabel nr. A.6. 10: Densitatea reţelei de drumuri calculată la suprafaţă 


Drumuri Publice 

km/100kmp total 

Drumuri Naţionale 

Km/100kmp 

Drumuri Judeţene Comunale 

-km/100kmp 

Regiunea sud-vest 36,6 5,4 29,2 

Dolj 30,2 6,3 23,9 

Gorj 39,9 5,9 34,0 

Mehedinţi 37,6 8,4 29,2 

Olt 39,5 5,4 34,1 

Vâlcea 37,6 9,1 28,5 

În afară de judeţul Olt, care are aceeaşi densitate a drumurilor naţionale cu cea a regiunii, toate 

celelalte judeţe care compun regiunea sud-vest au densitatea reţelei de drumuri naţionale peste 

densitatea regiunii. 

Judeţul Gorj ocupă un loc patru, in comparaţie cu cele 5 judeţe în ceea ce priveşte densitatea reţelei 

de drumuri naţionale 

Densitatea reţelei de drumuri în judeţene şi comunale judeţele Gorj şi Olt este peste densitatea 

regiunii- 29,2 km/100kmp-, judeţul Mehedinţi are aceeaşi densitate cu cea a regiunii, iar judeţele Dolj 

şi Vâlcea sunt sub densitatea pe regiune. 

Judeţul Gorj ocupă un loc doi, fiind la o diferenţă foarte mică de judeţul Olt. 

Tabel nr. A.6. 11: Densitatea reţelei de căi ferate calculată la suprafaţă 


Linii de Cale ferată Total 

Km/1000kmp 

Electrificate 

Km/1000kmp 

Regiunea sud-vest 33,9 17,4 

Dolj 30,4 11,3 

Gorj 42,7 42,7 

Mehedinţi 25,1 24,9 

Olt 43,1 11,1 

Vâlcea 28,3 0 


Aeroport nr Port nr Terminal de transport combinat 

Regiunea sud-vest 1 5 1 

Dolj 1 3 1 

Gorj - - - 

Mehedinţi - 2 - 

Olt - - - 

Vâlcea - - - 

Din punct de vedere al dotărilor cu aeroport, port sau terminal de transport combinat judeţul Dolj 

deţine locul 1, iar judeţul Mehedinţi locul 2. Celelalte judeţe, printre care este şi judeţul Gorj nu au 

asemenea dotări. Vor fi trecute pe locul 5. 

Tabel nr. A.6. 13: Tabel centralizator al indicatorilor analizaţi pe judeţ după locul ierarhic în 

regiunea Sud-vest 

INDICATOR A1 A2 A3 A4 A5 A6 TOTAL 

DN DJ 

DC 

DN DJ 

DC 

CF DN DJ 

DC 

CF Aeroport / 

Port / 

Terminal TC 

Gorj 5 2 3 2 1 4 2 1 5 25 

Dolj 3 3 1 4 3 3 5 3 1 26 

Mehedinţi 2 4 5 5 2 2 3 2 2 27 

Olt 4 1 2 1 4 5 1 4 5 27 

Vâlcea 1 5 4 3 5 1 4 5 5 33 

Echivalând locul, ocupat de fiecare judeţ, cu un punctaj a rezultat că judeţul Gorj se situează pe 

locul întâi, deci are o accesibilitate foarte bună, accesibilitate analizată prin prisma celor 6 indicatori şi 

raportată la Regiunea sud-vest Oltenia. Pe locul doi se situează judeţul Dolj, urmat pe locul trei de 

judeţele Mehedinţi şi Olt, iar pe locul patru judeţul Vâlcea. Cartograma A.6.m exemplifică 

accesibilitatea la reţeaua majoră de transport în cadrul regiunii sud-vest Oltenia. 

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport din judeţul Gorj 

ocupă un loc important, fiind compusă din reţeaua rutieră şi reţeaua feroviară. 

II. 

Reţeaua rutieră 

In cadrul Regiunii Sud–Vest Oltenia judeţul Gorj ocupă locul doi referitor la total lungime 

drumuri publice - 2233 km, locul patru referitor total lungime drumuri naţionale - 383 km şi locul doi 

referitor la total lungime drumuri locale - judeţene şi comunale - 1850 km. Din analiza echipării 

tehnice a judeţului Gorj cu drumuri publice – drumuri naţionale, drumuri judeţene şi comunale - au 

rezultat următoarele: 

• Reţeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/2000: 

‣ trasee de drumuri naţionale, din care: 


202


1 traseu de drum european, E 79 (DN 66) 

s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, 

1 traseu de drum naţional principal DN 67 

necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual. 

5 trasee de drumuri naţionale secundare DN 67C, DN 67D, DN 66A, DN 67B, DN 6B 

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare 

pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai 

‣ 34 trasee de drumuri judeţene; 

optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între 

‣ 193 trasee de drumuri comunale. 

centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, 

analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri 

Lungimea drumurilor publice din judeţul Gorj este de 2233 km, reprezentând 2,7% din totalul 

judeţene şi de asemenea accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele 

drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice în judeţul Gorj 

este de 39,9 km/100 km 2 aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, 

, situând judeţul printre primele locuri din ţară, fiind peste densitatea pe ţară 

care este de 34,2 km/100 km 2 şi peste densitatea Regiunii Sud–Vest Oltenia (36,6 km/ 100 km 2 trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale. 

). 

Din total lungime drumuri publice, conform datelor statistice, situaţia se prezintă astfel: 

Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Târgu Jiu este asigurată , în prezent, de 

drumul naţional DN 66- drumul european E 79-, importantă arteră de acces şi de tranzit care leagă 

‣ 383 km – 17,2 % - sunt drumuri naţionale; 

vestul ţării de sudul ţării. 

‣ 1850 km – 82,8 % - sunt drumuri judeţene şi drumuri comunale. 

Tabel nr. A.6. 14: Situaţia drumurilor publice 

Drumurile naţionale sunt modernizate pe 317 km (82,8%) şi cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere pe 44 

km (11,5%) şi pietruiţi pe 22 km (5,7%) . Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, 

având o stare tehnică considerată ca fiind bună. 

Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate pe 415 km (22,4%) cu îmbrăcăminţi uşoare 

rutiere pe 627 km (33,9%), pietruiţi pe 651 km ( 35,2%) şi de pământ pe 157km (8,5%). Drumurile 

judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare, iar 

cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. 

Sursa: INSSE 2009 

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe 

aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului 

îngust al limitei de proprietate. 

Drumul naţional 66 este clasificat ca şi drum european clasa B, corespunzător pentru traficul 

internaţional, dar secţiuni lungi din acest traseu nu sunt compatibile cu cerinţele impuse de „ Acordul 

European referitor la cele mai importante artere de trafic internaţional (AGR)”. 

Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2015, pe drumurile naţionale arată o creştere a 

traficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 66, DN 67, DN 67B şi DN 67D. Capacităţile de 

circulaţie la intrările şi ieşirile din oraşe sunt depăşite, lipsesc variantele ocolitoare ale unor localităţi 

pentru traseele deschise traficului naţional şi internaţional. Multe drumuri naţionale şi drumul 

european E 79 au o capacitate de circulaţie inadecvată ceea ce conduce la blocaje şi consecutiv la 

creşterea duratei de parcurs, costuri de operare ale autovehiculelor, accidente şi poluarea mediului 

înconjurător. 

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe).Lucrările 

de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de 

încărcare E, un număr de 20 de poduri sunt la clasa de încărcare I, din care 11 poduri sunt de drumul 

european E 79. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, 

Macroregiune 

/Regiune / judeţ 

Drumuri publice 

total 

Din care: 

Modernizate 

I.A.U. 

DN 

Modernizate 

Din total drumuri publice 

Din care: 

Din care: 

I.A.U. 

Pietruiţi 

DJ/DC 

Modernizate 

I.A.U. 

Pietruiţi 

Pământ 

Densitatea drumurilor 

publice la 100 km 2 

teritoriu 

Macroregiunea 

20963 6615 5203 4009 3514 400 95 16954 3101 4803 6605 2445 - 

patru 

Sud-Vest 

Oltenia 

10675 3674 2590 2117 1693 334 90 8558 1981 2256 3386 935 36,6 

Gorj 2233 732 671 383 317 44 22 1850 415 627 651 157 39,9 


Judeţul Gorj se confruntă cu o serie de probleme generate de alunecările de teren, ce afectează în 

mod serios infrastructura de transport. Dezgheţul, perioadele de ploi intense sau prelungite, dar şi 

exploatarea cărbunelui sunt o sursă potenţială de alunecări şi prăbuşiri de teren. 

Pe timpul iernii, căderile masive de zăpadă fac ca circulaţia să fie întreruptă pe drumul naţional 

DN 76C între Novaci şi Rânca de la km 16+000 la km 34+400. O analiză a stării de viabilitate a 

drumurilor judeţene, pe timpul iernii, le clasează pe cele mai afectate in clasa IV şi clasa III. Exemplu 

din clasa IV fac parte DJ 672C, DJ 644, iar din clasa III fac parte DJ 671C, DJ672E, DJ 672C, DJ 

672D, DJ 664A, DJ 665C, DJ 665D, DJ 662 . 


203


Tabel nr. A.6. 15: Drumuri locale, afectate de alunecările de teren 

Nr. 

Drum judeţean /Drum 

Localitatea 

Lungime 

crt 

comunal 

Nr. 

Drum judeţean /Drum 

Localitatea 

Lungime 

26. Comuna Stăneşti DJ 672 B km 9+100 la km 9+900 

crt 

comunal 

27. Oraşul Tismana DC 200 

1. Comuna Albeni DC 25 

150m 

DJ 672 

la km 26+400 

DC 27 A 

DC 125 

200 m 

DC 25 C 

300 m 

28. Comuna Vladimir 

DC 44 

150m 

2. Comuna Arcani DJ 672C km 2+000 la km 3+000 

Satul Frasin 

DC45 

3. Comuna Alimpeşti DJ 605 C 

60m 

DJ 662 

1000-1500m 

DJ 675 C 

40m 

29. Comuna Văgiuleşti DC Valea Motrului 80m 

4. Comuna Băleşti DC 200 m 

30. Comuna Urdari DJ 674 km la km 29+150 

5. Comuna Bălăneşti DC 51 

km 2 +000 

DC 15 

km 2+500 

DJ 665A 

km 7+000 

III. Reţeaua feroviară 

6. Comuna Bengeşti Ciocadia DC 21 80m 

7. Comuna Berleşti DJ675 A 

DC 27A 

DJ 672 

8. Comuna Brăneşti DJ 662 la km 6+900 

9. Comuna Bolboşi DC 80 200m 

10. Comuna Bumbeşti Piţic DC 26 

km 6+00 la km 9+900 

la km 18+00, la km 19+300, 

la km 21+500, la km 22+200; 

la km 26+400 

km 2+845 la 2+875 

km 3+200 la km 3+250 

DC 12 

110m 

11. Comuna Bustuchin DJ 675C şi DJ 675 A, DC31, 

DC31A, DC31B şi DC 29 

12. Comuna Căpreni DC 49 km 8+600 la km 8+900 

13. Comuna Ciuperceni DC 

DJ 673A 

30m 

la km 19+250 

14. Comuna Crasna DJ 665C 

15. Comuna Dănciuleşti DJ 605 A la km 48+500 

16. Comuna Dragoteşti DJ 673 A la km 11+100 

17. Comuna Ioneşti DJ674 la km 33+100 

18. Comuna Logreşti Satul Frunza DC 31 30m 

19. Comuna Mătăsari DJ673 

DC 86 

20. Oraşul Motru DN 67 km 49+550 la 47+700 

21. Comuna Negomir 

Satul Ursoaia 

DC 71 

DJ 674 B 

DC 70 

la km 0+620 

km 3+440 

22. Comuna Peştişani 

DC 

80m 

Satul Săuca 

23. Comuna Prigoria DC 54 

DC 23 

DJ 675B 

24. Comuna Roşia de Amaradia DC 675 C 

DC 54 

DS 35 

DS 42 

DC 29 A 

3 m 

km 1+100 la km 1+600 

la km 11+600 

70m 

600m 

35m 

100m 

25. Comuna Schela DJ 664 la km 8+100 

In cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia, judeţul Gorj ocupă locul întâi în ceea ce priveşte lungimea 

căilor ferate (239 km) şi lungimea liniilor electrificate (239 km). Reţeaua de căi ferate din judeţul 

Gorj reprezintă 2,2 % din total reţea de căi ferate pe ţară care este de 10785 km. Situaţia Liniilor de 

cale ferată în exploatare, în judeţul Gorj, se prezintă astfel: 

Tabel nr. A.6. 16: Liniile de cale ferată în exploatare 

Macroregiune/ Total Din care: 

Din total: 

Densitatea 

Regiune / judeţ 

electrificate Linii cu ecartament normal Linii cu liniilor pe 1000 

Total Cu o cale Cu două căi ecartament larg km 2 teritoriu 

Macroregiunea patru 2882 1156 2885 2319 563 - - 

Sud-Vest Oltenia 988 507 988 740 248 - 33,9 

Gorj 239 239 239 179 60 - 42,7 


Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 239 km din care 179 km (74,9 %) linie cu o 

cale şi 60 km ( 25,1 %) linie cu două căi. Densitatea căilor ferate pe judeţ este de 42,7 km/1000km 2 , 

fiind sub densitatea pe ţară de 45,3 km/1000km 2 şi peste densitatea din Regiunea Sud - Vest Oltenia 

(33,9 km/1000 km 2 ). Deşi regiunea din care face parte judeţul Gorj are o densitate redusă a căilor 

ferate, densitatea căilor ferate din judeţ este bună, judeţul fiind deservit de magistrala 900 Bucureşti - 

Craiova – Timişoara - 533 km 

Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de: 

• magistrala 202: Filiaşi-Simeria- 202 km 

- cale ferată simplă electrificată pe: 

sectorul Livezeni- Luna Budieni 

sectorul Pojoreni -Filiaşi 

- cale ferată dublă electrificată pe: 

Sectorul Pojoreni-Luna Budieni 

• linia 221: Târgu Jiu-Gura Motrului -76 km 


sectorul Târgu Jiu-Rovinari 


204


- cale ferată dublă electrificată pe: 

În ceea ce priveşte reţeaua de căi ferate, nu sunt creşteri semnificative de lungime, dar sau mărit 

sectorul Rovinari- Gura Motrului 

numărul de km de linie electrificată de la 221 în anul 1997, la 239 în prezent. 

• linia 914 : Motru-Strehaia-31 km 

IV. Accesibilitatea la nivel de judeţ 


Analizând datele din tabelul de mai jos au rezultat următoarele: 

sectorul :Motru-Samarineşti 

- un număr de 9 UAT au accesibilitate foarte bună, dintre acestea doar 6 UAT au acess la 

drumul european, 3 UAT au acces la drumul naţional şi 2 UAT se găsesc la o distanţă de cel 

• linia 116 : Cărbuneşti-Albeni 

mult 50km faţă de un aeroport 


- un număr de 6 UAT au accesibilitate bună, dintre acestea doar 2 UAT au acces la drumul 

sectorul Cărbuneşti-Albeni 

european, la drumul naţional şi la linie CF dublă electrificată şi gară, 5 UAT au acces la drumul 

• linia 144 : Turceni- Drăgoteşti -37 km 

judeţean, 3 UAT au acces linie CF dublă electrificată şi haltă, iar 3 UAT se găsesc la o distanţă 

de cel mult 50km faţă de un aeroport 


- un număr de 26 UAT au accesibilitate medie, dintre acestea 20 UAT au acces la drumul 

sectorul Turceni- Drăgoteşti 

naţional, 26 UAT au acces la drumul judeţean, 1 UAT are acces la linie CF dublă electrificată 

• linia 138 : Amaradia- Bârseşti -16 km 

şi gară, 3 UAT au acces linie CF dublă electrificată şi haltă, iar 4 UAT se găsesc la o distanţă 

de cel mult 50km faţă de un aeroport 


- un număr de 29 UAT au accesibilitate scăzută, dintre acestea 1 UAT are acces la drumul 

sectorul Amaradia- Bârseşti 

naţional, 27 UAT au acces la drumul judeţean, 

Conform Hotărârii nr.27 din 2004 sectorul de cale ferată Albeni – Seciuri este cale ferată 

neinteroperabilă. 

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Gorj este în general bună. Nivelul dotărilor şi 

starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Staţiile care deservesc tarficul de 

marfă şi călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condiţii corespunzătoare transportului 

pe calea ferată. 

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu 

deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m. Pasajele denivelate, superioare 

sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic. 

Trecerile la nivel cu dotări necorespunzătoare sunt în număr de 3 : la km c.f. 29+877 între staţiile 

Motru Est-Motru Sud, la km c.f. 60+756 şi la km c.f. 61+960 între staţiile Cărbeşti-Amaradia, în zona 

trecerilor la nivel este redusă viteza de circulaţie a trenurilor. 

Din staţia Târgu Jiu pleacă zilnic 30 de trenuri pentru transport persoane: 4 trenuri rapide, 7 trenuri 

accelerate şi 19 trenuri personale. Conform datelor furnizate de Divizia Tehnică Craiova pe calea 

ferată circulă nu număr de 47 trenuri/zi, 17155 trenuri/an pentru transportul de călători şi sunt 

transportate 70000 tone nete /zi şi 25550000 tone nete/an de mărfuri. 

Faţă de situaţia analizată în cadrul PATJ –ului elaborat în anul 1997 a crescut lungimea de 

drumuri publice cu 347 km, de la 1886 km la 2233 km, reţeaua de drumuri naţionale de la 5 trasee la 7 

trasee de drumuri naţionale, iar DN 66 este şi drum european. Densitatea drumurilor publice în judeţul 

Gorj este de 39,9 km/100 km 2 , faţă de 33,7 km/100 km 2 cât era în 1997. Drumurile judeţene şi 

comunale sunt modernizate cu 118 km mai mulţi decât în anul 1997. 

Majoritatea oraşelor sunt adiacente la un drum naţional-excepţie face oraş Ţicleni. 

Conform Hotărârii nr.1613 din 23-12-2009,un număr de 5 sate reşedinţă de comună şi 52 de sate 

au accesibilitate redusă datorată legăturilor indirecte cu drumurile judeţene sau comunale sau cu 

centrul comunei. 

Tabel nr. A.6. 17: Tabel punctaj accesibilitate UAT – judeţul Gorj 

Nr. 

Drumuri CF * 

Punctaj 

UAT 

Aeroport 

crt. 

DE DN DJ DEG DEH NG NH 

total 

1 Târgu Jiu 3 2 1 3 2 11 

2 Motru 2 1 3 6 

3 Bumbeşti Jiu 3 1 3 2 9 

4 Novaci 2 1 3 

5 Rovinari 3 1 3 2 9 

6 Târgu Cărbuneşti 2 1 3 2 8 

7 Tismana 2 1 3 2 3 

8 Turceni 1 6 

9 Ţicleni 1 1 

10 Albeni 1 1 

11 Alimpeşti 2 1 3 

12 Aninoasa 1 1 

13 Arcani 2 1 3 

14 Baia de Fier 1 1 

15 Bălăneşti 2 1 3 

16 Băleşti 2 1 3 

17 Bărbăteşti 1 2 3 

18 Bengeşti-Ciocadia 2 2 

19 Berleşti 1 1 

20 Bâlteni 3 1 2 6 


205


Nr. 

Drumuri CF * 

Punctaj Punctajul este acordat astfel: 

UAT 

Aeroport 

crt. 

DE DN DJ DEG DEH NG NH 

total 

• 3 puncte pentru DE = drum European, 

21 Bolboşi 1 1 

• 2 puncte pentru DN = drum naţional, 

22 Borăscu 1 1 

23 Brăneşti 3 1 2 6 

• 1 punct pentru DJ = drum judeţean, 

24 Bumbeşti Piţic 2 1 3 

• 3 puncte pentru DEG = linie CF dublă electrificată şi gară, 

25 Bustuchin 1 1 

• 2 puncte pentru DEH, linie CF dublă electrificată şi haltă, 

26 Câlnic 2 1 3 

27 Căpreni 2 1 2 5 

• 2 puncte pentru NG = linie CF neelectrificată şi gară, 

28 Cătunele 1 1 

• 1 punct pentru NH = linie CF neelectrificată şi haltă, 

29 Ciuperceni 2 1 3 

• 2 punte pentru Aeroport = prezenţa unui aeroport civil în raza de 50 de km 

30 Crasna 1 1 

31 Cruşeţ 2 2 4 

A.6.4. Reţele de telecomunicaţii 

32 Dănciuleşti 1 2 3 

33 Daneşti 1 1 

In cadrul judeţului Gorj, Municipiul Târgu Jiu reprezintă un important nod în reţeaua naţionalǎ şi 

34 Drăgoteşti 1 1 

internaţionalǎ de telecomunicaţii, având de asemenea un rol regional în reţeaua de telecomunicaţii din 

35 Drăguteşti 3 1 3 2 9 

36 Fărcăşeşti 1 1 fibre optice. 

37 Glogova 1 1 

Judeţul Gorj este interconectat în sistemul naţional, inclusiv prin intermediul judeţelor care fac 

38 Godineşti 1 1 

39 Hurezani 2 1 3 parte din Regiunea de dezvoltare sud – vest prin cablu interurban, cablu coaxial şi linii telefonice 

40 Ioneşti 1 2 2 5 aeriene pe direcţiile: 

41 Jupăneşti 1 2 3 

• Târgu Jiu – Petroşani (jud. Hunedoara) 

42 Leleşti 2 1 3 

43 Licurici 2 1 3 

• Târgu Jiu – Târgu Cǎrbuneşti 

44 Logreşti 2 1 3 

• Târgu Jiu – Filiaşi (jud. Dolj) 

45 Mătăsari 1 1 

46 Muşeteşti 1 1 

• Filiaşi (jud. Dolj) – Târgu Cǎrbuneşti 

47 Negomir 1 1 

• Târgu Jiu – Drobeta - Turnu Severin (jud. Mehedinţi) 

48 Padeş 2 1 3 

49 Peştişani 2 1 3 

Traseele în cablu din fibre optice sunt amplasat pe următoarele direcţii principale: 

50 Plopşoru 3 1 3 2 9 

51 Polovraci 2 1 3 

• Craiova (jud. Dolj) – Târgu Cǎrbuneşti – Târgu Jiu – Caransebeş (jud. Caraş – Severin) 

52 Prigoria 1 1 

• Târgu Jiu – Motru – Drobeta-Turnu Severin (jud. Mehedinţi) 

53 Roşia de Amaradia 1 1 

54 Runcu 2 1 3 

• Târgu Cǎrbuneşti – Horezu – Râmnicu Vâlcea (jud. Vâlcea) 

55 Săcelu 1 1 

Centralele telefonice ale principalelor localităţi ale judeţului sunt racordate la aceste cabluri, de 

56 Samarineşti 1 2 3 

57 Săuleşti 1 3 4 asemenea fiind racordate sau în curs de racordare localităţile amplasate de-a lungul traseelor lor. 

58 Schela 1 1 Relieful muntos din nordul judeţului Gorj cu localitǎţi cu sate şi gospodǎrii izolate a făcut ca 

59 Scoarţa 2 1 3 2 8 

dezvoltarea sistemului de telecomunicaţii prin reţele sǎ fie mai slab dezvoltat, astfel cǎ în anul 1997 

60 Slivileşti 1 1 

61 Stanaşti 1 1 gradul de telefonizare al judeţului era de numai 4,7%. 

62 Stejari 1 2 3 

In condiţiile dezvoltării telefoniei mobile, importanţa telefoniei fixe a scăzut simţitor în special în 

63 Stoina 2 2 4 

64 Teleşti 2 1 3 zonele neracordate unde cheltuielile cu instalarea de noi reţele ar fi nejustificatǎ în condiţiile în care 

65 Turburea 1 3 2 2 8 aria de acoperire a reţelelor publice mobile (la nivel de teritoriu /populaţie) era la 30 iunie 2009 de 

66 Turcineşti 1 1 89,3% pentru teritoriu şi 99,0% pentru populaţie (S.C. Cosmote RMT S.A.). 

67 Ţânţăreni 3 1 3 2 2 11 

68 Urdari 1 1 

In concluzie, telecomunicaţiile prin reţele publice mobile au cǎpǎtat o pondere din ce în ce mai 

69 Văgiuleşti 1 1 mare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporţia gospodăriilor racordate 

70 Vladimir 1 1 

la telefonia fixǎ, ci numărul utilizatorilor Internetului, care însă, în momentul actual, nu poate fi 

*Notă: Pentru liniile CF au fost luate în calcul numai traseele inter-operabile menţionate şi în mersul trenurilor de călători 

cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen. 

2009-2010. 


206


A.6.5. Reţele energetice 

A. Alimentarea cu energie electrică 

Tabel nr. A.6. 18: Surse de producere a energiei electrice în judeţul Gorj 

In cadrul judeţelor din Regiunea de dezvoltare sud – vest (Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt), 

judeţul Gorj reprezintă cel mai important producător de energie, având şi resurse naturale variate şi în 

cantitate mare: cărbune energetic, ţiţei şi gaze naturale asociate. Din punct de vedere al energiei 

hidraulice folosite pentru producerea energiei electrice, judeţul Gorj este depăşit de judeţul Mehedinţi 

(hidrocentralele Porţile de Fier I şi II) şi de judeţul Vâlcea (salba de hidrocentrale de pe râul Olt). 

Din punct de vedere al reţelelor de alimentare cu energie electricǎ, judeţul Gorj este interconectat 

cu judeţele vecine în cadrul Sistemului Energetic Naţional, precum şi cu Bulgaria. Cele mai 

importante interconectări sunt: 

• CHE Porţile de Fier (jud. Mehedinţi) – LEA 400 kV 

• CTE Paroşeni (jud. Hunedoara) – LEA 220 kV 

• Craiova (jud. Dolj) – LEA 220 kV 

• Sibiu (jud. Sibiu) – LEA 400 kV 

• Slatina (jud. Olt) – LEA 400 kV 

• CNE Koslodui (Bulgaria) – LEA 400 kV 

Energia electrică necesară consumatorilor casnici, industriali şi pentru utilizatorii din sectorul 

terţiar din judeţul Gorj este furnizată acestora de către Sistemul Energetic Naţional. Aceasta este 

distribuită consumatorilor din teritoriu prin intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (400 kV, 

220 kV, 110 kV) şi medie tensiune (20 kV), precum şi staţiilor şi posturilor de transformare. 

Este de subliniat faptul că aceste linii şi staţii de transformare au fost amplasate în concordanţă cu 

consumurile aferente în principal marilor consumatori industriali, concentraţi. In prezent, aceştia 

dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum şi consumul au scăzut, dar amplasarea 

consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interes fiind de multe ori depărtate de 

vechile platforme industriale care aerau marii consumatori de energie electrică. 

Faţă de anul 1997, trebuie remarcat faptul că puterea instalată a marilor Complexuri energetice a 

scăzut: la Turceni de la 1720 la 1320 MW, iar la Rovinari de la 2310 la 1980 MW. Cantitatea de 

energie electrică produsă a crescut de la 4.464 GWh/an în 1996 la 6.393 GWh/an în 2010 la Turceni, 

şi de la 3.940 GWh/an în 1996 la 5.352 GWh/an în 2010 la Rovinari, ceea ce demonstrează eficienţa 

retehnologizărilor, lucrări care sunt în curs de realizare şi la ora actuală. 

Nr. 

crt. 

Tipul şi denumirea 

centralei electrice 

Localitate / 

curs de apă 

Putere 

instalată 

(MW) 

Energie 

produsă 

(GWh/an) 

Observaţii 

1 CET TURCENI Comuna 

Turceni 

1.980 6.393 combustibili: 

lignit, păcură, gaze 

2 CET ROVINARI Oraş 

Rovinari 

1.320 5.352 combustibili: 

lignit, păcură, gaze 

3 CHE MOTRU Cerna 50,0 130,0 

4 CHE TISMANA Tismana 106,0 262,0 

5 CHE CLOCOTIS Bistriţa 10,0 20,0 

6 CHE VADENI Jiu 11,0 27,0 

7 CHE TARGU JIU Jiu 11,0 27,0 

8 CHE TURCENI Jiu 10,0 33,0 

9 CHEMP TISMANA AVAL Tismana 3,0 6,0 

10 CHEMP SADU GORJ Sadu 1,6 5,0 

11 CHEMP NOVACI I Gilort 0,92 3,5 

12 CHEMP NOVACI II Gilort 2,2 6,5 

13 CHEMP NOVACI III Gilort 2,1 5,6 

14 CHEMP NOVACI IV Gilort 2,1 5,2 

15 CHEMP NOVACI V Gilort 1,13 3,8 

16 CHEMP BAIA DE FIER Galbenu 0,75 2,4 

17 CHEMP OLTET I Olteţ 1,75 3,6 

18 CHEMP OLTET II Olteţ 0,75 2,5 

19 MHC RUNCU Jaleş 0,08 0,3 

20 MHC SUSENI Sadu 0,11 0,6 

21 MHC SACELU BAI Bahniţa 0,03 0,7 În conservare 

22 MHC CORNESTI Jaleş 0,04 0,25 In conservare 

Sursa: Consiliul Judeţean Gorj, SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA. 

Liniile electrice de înaltă tensiune leagă CTE Turceni, respectiv Rovinari, de alte centrale electrice, 

respectiv de staţii de transformare, respectiv interconectare cu alte linii electrice, componente ale 

S.E.N. 

Liniile electrice aeriene de înaltă tensiune şi staţiile electrice de transformare din judeţul Gorj ce 

aparţin CN Transelectrica SA ST Craiova sunt prezentate mai jos. 

Tabel nr. A.6. 19; Staţii electrice de transformare din judeţul Gorj 

Nr. 

crt. 

Staţia electrică de transformare Nivel tensiune 

1 Urecheşti 400/220/110/20 kV 

2 Sărdăneşti 220/110/20 kV 

3 Târgu Jiu Nord 220/110/20 kV 

4 Tânţăreni 400/20 kV 

Sursa datelor: CN TRANSELECTRICA SA ST Craiova 


207


Tabel nr. A.6. 20: Liniile electrice aeriene de înaltă tensiune din judeţul Gorj 

În ceea ce priveşte reţelele de distribuţie, este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat 

lucrări de reparare şi înlocuiri a echipamentelor primare şi secundare din staţiile electrice şi posturile 

electrice de transformare, în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de 

teleconducere şi telecomunicaţii specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică. 

Nr. crt. L E A Nivel tensiune 

1 Urecheşti - Domneşti 400 kV 

2 Urecheşti - Tânţăreni 400 kV 

3 Urecheşti – CTE Rovinari G5+G6 400 kV 

4 Urecheşti – CTE Rovinari G3+G4 400 kV 

5 Urecheşti – Porţile de Fier 400 kV 

6 Urecheşti – Sărdăneşti 220 kV 

7 Urecheşti – Tg. Jiu Nord 220 kV 

8 Sărdăneşti – Craiova Nord 220 kV 

9 Tg. Jiu Nord – Paroşeni 220 kV 

10 Tânţăreni - Sibiu 400 kV 

11 Tânţăreni - Slatina 400 kV 

12 Tânţăreni – Koslodui 1 Est 400 kV 

13 Tânţăreni – Koslodui 2 Vest 400 kV 

14 Tânţăreni – CTE Turceni G1+G2 400 kV 




18 Tânţăreni – Bradu 400 kV 

Sursa datelor: CN TRANSELECTRICA SA ST Craiova 

In conformitate cu Norma tehnicǎ privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţǎ 

aferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul preşedintelui A.N.R.E. nr. 4 / 2007, publicat 

în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţǎ a 

unei linii electrice are valorile: 

• 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV 

• 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV 



Pentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de 

siguranţǎ are valorile: 




Zona de protecţie şi cea de siguranţǎ coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice şi sunt 

simetrice faţǎ de axul liniei. Distanţa de protecţie /de siguranţǎ reprezintă lăţimea culoarului de trecere 

al liniei. 

Puterea totalǎ instalatǎ la nivelul judeţului reprezintă circa 1% din puterea totalǎ instalatǎ la nivel 

naţional, iar consumul de energie electricǎ circa 3% din consumul total de energie electricǎ la nivel 

naţional, valori păstrate aproximativ constant în ultimul deceniu. 

Se modernizează, în paralel, şi sistemele de gestiune a energiei electrice, acestea fiind dotate cu 

aparatură adecvată respectivelor sisteme de transport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie 

necesară. 

Înlocuirea reţelelor şi echipamentelor care funcţionează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele 

funcţionând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiţie de medie 

tensiune, precum şi utilizarea unor materiale moderne, fiabile şi performante, contribuind astfel la 

reducerea pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la o exploatare mai economică. 

Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV, 

dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de reţele de joasă 

tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a reţelelor şi eliminarea amplasării aeriene, precum şi 

montarea unor cabluri cu secţiune corespunzătoare noilor consumuri, asigurându-se astfel inclusiv 

condiţiile de stabilitate la scurtcircuit. 

Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte, 

constituie o operaţiune în curs de desfăşurare, fiind importantă totuşi la consumatorii importanţi sau la 

cei grupaţi studierea posibilităţii de implementare a surselor alternative (energia solară cu utilizarea 

celulelor fotovoltaice, amplasarea de microhidrocentrale pe firul apei, a turbinelor eoliene, acolo unde 

aceasta este posibil). 

In concluzie, alimentarea cu energie electricǎ pentru cât mai mulţi consumatori, în condiţii 

corecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport şi de distribuţie a energiei 

electrice, inclusiv în judeţul Gorj. Noile echipamente şi materiale permit asigurarea consumatorilor cu 

energie electricǎ la parametrii constanţi, la puterile cerute de aceştia, iar montarea posturilor de 

transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite de fiecare consumator sau grup de 

consumatori, dotate cu aparaturǎ de protecţie modernǎ, permite o siguranţǎ sporitǎ în exploatare, 

precum şi evitarea şocurilor în reţelele de medie, dar mai ales în cele de joasǎ tensiune. 

B. Alimentarea cu energie termică 

In prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze 

naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere al situaţiei actuale, cât 

şi din punct de vedere al stabilirii unor direcţii viitoare de asigurare cu energie termică a 

consumatorilor rezidenţiali şi ai celor din sectorul terţiar. 

Lipsa unei strategii naţionale privind alimentare cu energie termicǎ din surse centralizate (SACET) 

a condus la desfiinţarea sa restrângerea în foarte multe localităţi a acestor sisteme şi înlocuirea lor cu 

sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate în proporţie de circa 50%. 

În judeţele din Regiunea de dezvoltare sud – vest, în ultimii 10 ani, se observă o reducere 

accentuată a numărului localităţilor importante (inclusiv capitale de judeţ) debranşate complet de la 

sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Astfel, în judeţul Gorj, din 10 

localităţi a rămas racordată numai 1 (Municipiul Motru), în judeţul Vâlcea, 5 localităţi (inclusiv 


208


Municipiul Râmnicu Vâlcea) din 14, în judeţul Mehedinţi 1 (Municipiul Drobeta Turnu Severin) clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi (lemne, cărbuni, 

din 4, în judeţul Dolj 2 (inclusiv Municipiul Craiova) din 5, iar în judeţul Olt 3 (din care nu face pelete) şi, într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL). 

parte Municipiul Slatina) din 7. 

Judeţul Gorj este amplasat în zona climatică II, temperatura exterioară de calcul, conform SR 

1907-1 / 1997, fiind te = – 15 o C. Conform aceluiaşi standard, judeţul se aflǎ în zona eolianǎ IV, viteza 

convenţionalǎ a vântului de calcul fiind v = 4 m/s. 

Aşa cum s-a prezentat mai sus, sistemele de alimentare centralizatǎ cu energie termicǎ din judeţul 

Gorj şi-au încetat aproape în totalitate activitatea, cele mai importante cauze care au condus la 

debranşarea în masă a consumatorilor fiind: 

• livrarea unor cantităţi insuficiente de energie termică, necorespunzătoare cu condiţiile climatice 

sau cu cererile utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute 

• consumul ridicat de combustibil datorat randamentului scăzut al sistemelor de producere, 

transport, transformare, distribuţie a agenţilor termici, inclusiv din cauza dispariţiei 

consumatorilor industriali concentraţi, cu o mare pondere în consum 

• neechilibrarea corespunzătoare a consumatorilor de energie termică, în special ca urmare a 

debranşărilor aleatorii, 

• expirarea duratei normale de utilizare a echipamentelor, ceea ce conduce la pierderi 

nejustificat de mari de energie termică şi agent termic 

• starea tehnică necorespunzătoare a echipamentelor de la sursă la consumator, situaţie care se 

perpetuează din cauza lipsei resurselor financiare şi uneori a interesului pentru revizii, 

reparaţii (curente sau capitale) sau investiţii, 

• lipsa contorizării energiei termice pe parcursul sursă – reţele termice primare – puncte termice 

– reţele termice secundare – condominiu – consumator, fapt care conduce la ocolirea 

responsabilităţii fiecăreia din părţi: producător, intermediar, utilizator final, 

• lipsa posibilităţilor de reglare eficientă a debitului de căldură atât la temperaturi exterioare 

ridicate (perioadele de tranziţie), dar mai ales la temperaturi exterioare scăzute (când debitele 

de energie termică şi temperaturile agenţilor termici sunt insuficiente) 

• aceste probleme specifice producerii şi distribuţiei energiei termice apar deseori cumulate cu 

probleme rezultate din activitatea necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice 

prost executate şi în special neîntreţinute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, 

deteriorate de rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe 

terenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu întreţinerea au 

acces cu mare greutate. 

Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată 

a confortului locatarilor a temperaturi exterioare scăzute şi la creşterea costurilor întreţinerii în special 

la clădirile racordate la sistemele centralizate, dar şi a celor cu sisteme individuale de încălzire. 

Majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a fost 

posibil a fi alimentate pe gaze naturale. In celelalte localităţi, la centralele termice care deservesc 

In cazul alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună 

(SACET), soluţia prezintă următoarele avantaje: 

• Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului, în primul rând a 

spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit; 

• In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea aparatelor de 

înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu „repartitoare de 

costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la 

o reducere a consumurilor de căldură de cca. 20-25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor. 

Dezavantajele sunt legate de: 

• Necesitatea prevederii spaţiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent, precum şi 

pentru conductele de transport, distribuţie şi coloane; 

• Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, 

regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau 

programate în funcţionare; 

• Costul de investiţie mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice individuale, 

inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şi autorizat. 

• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru 

alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit; 

• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de 

apartament. 

La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare 

consumator, avantajele sunt: 

• Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura ocupării, ţinând 

seama şi de dorinţele celui care va ocupa spaţiul; 

• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie 

termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei; 

• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin 

modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat 

(88…92%) şi menţinând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de 

funcţionare. 

• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către fiecare utilizator 

final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de 

posibilităţile financiare ale acestuia. 

• Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie din subsol şi a coloanelor verticale de agenţi termici 

(apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şi recirculare) 


209


Dezavantajele constau în: 

prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care 

• Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare 

livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid 

a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică, inclusiv în perioada de varǎ pentru 

şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi 

prepararea apei calde menajere, 

exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de 

mărire a debitului de gaze în concordanţă cu cerinţa de moment. 

• In lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei influenţe sensibile a 

modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un apartament asupra celor învecinate, cu diminuarea 

confortului termic şi creşterea consumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în 

acestea din urmă 

• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul montării unei 

centrale termice comune putându-se utiliza şi combustibilul lichid ca rezervă). 

• Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a 

taxelor pentru combaterea poluării mediului. 

• Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic dintre 

schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al microcentralei 

termice murale (în cazul lipsei activităţilor de service sau incorect realizate) 

Trebuie subliniat că imobilele de locuit de tip condominiu (blocurile) au fost proiectate şi 

realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiţie 

care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie 

termică. 

In zonele fără distribuţii de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, întro 

mică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deşeuri agricole). 

În localităţile în care nu există distribuţii de gaze naturale, precum şi consumatorii individuali 

care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere 

sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică 

măsură, GPL. In prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire 

centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil. 

În ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în 

sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele 

dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului. 

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii 

(pelete) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem care, pe 

de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri 

le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe 

care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane. 

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al 

depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când 

drumurile de acces sunt uneori inaccesibile. 

În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, 

dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru 

Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul 

Târgu Jiu şi în alte localităţi ale judeţului, ele fiind în prezent desfiinţate ca urmare a creşterii preţului 

energiei termice livrată centralizat, a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării 

unor surse de energie termică care folosesc acest combustibil cu posibilitatea adaptării consumului la 

condiţiile climaterice, programului utilizatorilor finali, posibilităţilor financiare ale acestora, precum 

şi independenţei faţă de ceilalţi proprietari din imobilul de tip condominiu. 

Tabel nr. A.6. 21: Energie termică distribuită în UAT cu reţele de termoficare 

Nr. Localitatea 

Energie termică distribuită (Gcal/an) 

crt. 

1998 2001 2003 2005 2007 2008 

1. Târgu Jiu 271147 177713 49987 12290 … -- 

2. Motru 108000 81054 81438 74056 69660 66279 

3. Bumbeşti Jiu 9817 9530 4507 -- -- -- 

4. Novaci … … 240*) -- -- -- 

5. Rovinari 4280 … 4013 1755 … -- 

6. Tg.Cărbuneşti 7307 1836 -- -- -- -- 

7. Turceni 3500 2060 545 825 … - 

8. Baia de Fier … 525 2160 -- -- -- 

9. Mătăsari 4276 3827 2020 630 … -- 

10. Polovragi 560 330 260 -- -- -- 

Sursa datelor: INS şi Primăria Motru 

Se constată că în decurs de 10 ani singura localitate din cele 10 alimentate cu căldură şi apă caldă 

menajeră din SACET (centrale termice de cuartal sau termoficare) este Municipiul Motru în care, la 

ora actuală, sunt debranşate un număr de 136 apartamente din 6651 (2%), în principal datorită 

următoarelor condiţii favorabile: 

• Posibilitatea utilizării cărbunelui extras pe plan local 

• Modernizarea punctelor termice şi a reţelelor de agent primar şi agenţi secundari 

• Asigurarea unui număr locuri de muncă aferente centralei termice de zonă industrială 

• Lipsa posibilităţilor materiale ale locuitorilor pentru achiziţionarea de microcentrale termice şi 

modificarea instalaţiilor interioare din apartamente 

In paralel s-au dezvoltat sistemele de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului, în cele 

prevăzute iniţial cu sisteme centralizate de alimentare cu energie termică înlocuindu-se în totalitate 

alimentarea centralizată cu microcentrale termice de apartament sau centrale termice individuale 

aferente fiecărui consumator / clădire. 

Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată 

a confortului locatarilor a temperaturi exterioare scăzute şi la creşterea costurilor întreţinerii în special 

la clădirile racordate la sistemele centralizate, dar şi a celor cu sisteme individuale de încălzire. 


210


C. Alimentarea cu gaze naturale 

Principalele trasee ale conductelor de transport a gazelor naturale leagă câmpurile petrolifere şi de 

gaze asociate de principalii consumatori din zona Bucureşti, Craiova, Petroşani şi, în construcţie, spre 

Drobeta Turnu Severin. 

La nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat iniţial în sistem 

radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării şi cele de gaze asociate din zona judeţelor 

Gorj şi Vâlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureşti fiind cel mai important. 

Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale. 

Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de 

exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune 

înaltă. Conductele de transport a gazelor naturale sunt fabricate în totalitate din oţel şi, în proporţie de 

80-90%, sunt protejate contra coroziunii. 

Cele mai importante câmpuri petrolifere şi de gaze asociate se află în zona de sud a judeţelor 

Gorj şi Vâlcea la :Tg. Jiu, Bâlteni, Ticleni, Colibaşi est Călugăreasa, Colibaşi Negoeşti vest, 

Bustuchin, Totea Vladimir – Colţeşti Hurezani, Alunu (Roşia de Amaradia), Turburea şi Stoina şi, 

respectiv, Băbeni, Stoileşti, Mădulari, Făureşti, Strejeşti. 

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin 

conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare 

se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să 

fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în 

centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift). 

In ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităţilor din România este din ce în 

ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi distribuţii 

de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică 

(SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scară de bloc sau 

apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale pentru uz casnic a crescut prin 

desfiinţarea marilor consumatori industriali energofagi, precum şi prin montarea de echipamente de 

producerea a energiei termice şi electrice cu randament ridicat şi funcţionare automatizată. 

In Regiunea de dezvoltare sud-vest, zăcămintele de gaze asociate din zona Ticleni alimentează 

atât consumatorii din Gorj, cât şi pe cei din Vâlcea, Dolj şi Olt, fiind legat prin 2 conducte de transport 

DN 500 mm de zona Municipiului Bucureşti. In Municipiul Drobeta Turnu Severin, precum şi în 

judeţul Mehedinţi nu sunt înfiinţate distribuţii de gaze naturale, aceste fiind în curs de introducere prin 

realizarea conductei de transport Turburea (Gorj) – Strehaia – Drobeta Turnu Severin. 

Principalele trasee ale conductelor de transport a gazelor naturale alimentează Municipiile Craiova, 

Slatina, Caracal precum şi oraşele Balş, Drăgăneşti Olt. 

In ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a reţelelor de transport şi de înfiinţare de noi 

distribuţii de gaze naturale în beneficiul localităţilor dinspre Dunăre, care înainte de 1989 erau 

ignorate din punct de vedere al alimentării cu acest combustibil. 

De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, în principal, 

creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foarte largă de tipodimensiuni, 

cu randament ridicat şi cu funcţionare automatizată. 

• Din zona Ţicleni pleacă 3 conducte DN 500 mm spre Potcoava (jud. Olt), de unde 2 conducte 

alimentează inelul perimetral Municipiului Bucureşti şi una municipiul Slatina. 

• Din zona Turburea pleacă câte o conductă DN 500 mm spre Craiova şi spre Drobeta Turnu 

Severin (aceasta din urmă fiind în construcţie). 

• De asemenea, din zona Stoina este în funcţiune o conductă DN 500 mm care alimentează 

Municipiul Craiova, precum şi Termocentrala Işalniţa. 

• Spre nord legarea de conductele de transport din zona Haţeg se face prin intermediul a 2 

conducte DN 500 mm, via Vulcan, unde este alimentată şi Termocentrala Paroşeni. 

• Conductă importantă (de medie presiune, pentru a fi posibiliǎ pǎstrarea distanţei de siguranţǎ) 

DN 500 mm face legătura între zona Municipiului Târgu Jiu şi Municipiul Motru. 

• conductǎ DN 500 mm va alimenta Municipiul Drobeta Turnu Severin prin Strehaia din zona 

Turburea 

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul 

acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru 

coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă. 

Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţului Gorj 

sunt zona de nord, muntoasă, cu localităţi rare, răsfirate, precum şi zonele de sud-vest şi cea de nordest. 

În tabelul de mai jos sunt prezentate localităţile cu distribuţii de gaze naturale şi consumurile în 

perioada 1998-2008: 

Tabel nr. A.6. 22: Distribuţia gazelor naturale în judeţul Gorj 

Localitatea 

Mii mc / an gaze naturale distribuite total 

1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008 

Târgu Jiu 126309 98640 98382 94865 83909 95882 58332 

Motru -- -- -- -- -- ... ... 

Bumbeşti-Jiu 9844 6180 6425 5524 5477 5305 4299 

Rovinari 4158 11672 3099 3708 48371 21212 30198 

Ţicleni 2751 2094 1703 2545 1577 974 1644 

Tg.Cărbuneşti 4820 3691 3354 3700 2565 2604 2686 

Turceni 49073*) 514 494 648 809 826 948 

Albeni -- -- -- -- 134 160 192 

Aninoasa 997 1001 572 635 517 530 537 

Băleşti 87 1423 1186 1288 1210 1291 1330 

Bâlteni 3093 2448 1747 1854 1223 1072 1043 

Bărbăteşti 654 664 422 491 482 354 427 

Bustuchin **) 450 485 400 425 346 381 342 

Căpreni -- -- -- 26 86 89 91 

Ciuperceni -- -- -- -- 360 316 338 

Drăguţeşti -- -- -- -- 5 5 3 


211


Localitatea 

Mii mc / an gaze naturale distribuite total 

1998, iar cel pentru uz casnic 49,5%) ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât 

1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008 

mai ales creşterea preţului gazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui 

Godineşti -- -- -- -- 42 38 60 

combustibil. 

Hurezani -- -- -- 65 83 85 108 

Leleşti -- -- -- -- -- 5 16 

De asemenea, este de remarcat faptul cǎ ponderea consumului pentru uz casnic din consumul total 

Mătăsari -- -- -- -- 135 224 360 

a rămas practic constantǎ: 43% în 1998 şi 41,5% în 2008. 

Runcu -- 317 302 263 235 127 46 

Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze 

Stăneşti 11 343 199 259 229 218 238 

Stoina 316 312 244 236 226 191 203 

este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care 

Turburea 609 760 492 545 412 375 383 

sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990, în zonele de vest şi nord ale 

Turcineşti 60 624 447 486 444 409 423 

judeţului fiind racordate la sistemul de transport şi distribuţie a gazelor naturale puţine localităţi. 

Vladimir 240 343 245 241 215 221 227 

Excepţii fac conductele spre Municipiul Motru, care alimentează acest important consumator şi 

TOTAL 203472 131511 119713 116804 149092 132894 104474 

care va putea prelua şi consumatorii aflaţi de-a lungul acestei conducte, precum şi cea spre Strehaia – 

Tabel nr. A.6. 23: Distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic în judeţul Gorj 

Drobeta Turnu Severin. 

Localitatea 

Mii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnic 

1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008 

Târgu Jiu 69314 55576 42985 37283 32172 28543 30580 

Motru -- -- -- -- -- ... ... 

Bumbeşti-Jiu 4119 3261 2969 2448 2094 1850 1940 

Rovinari 3136 1949 1482 2186 2604 2534 2725 

Ţicleni 2430 1833 1266 1171 1221 710 1329 

Tg.Cărbuneşti 2881 2258 1195 1394 1259 1240 1296 

Turceni 114 466 444 490 603 575 690 

Albeni -- -- -- -- 90 103 136 

Aninoasa 879 827 403 483 398 423 417 

Băleşti 87 1327 1053 1182 954 994 1049 

Bâlteni 2582 1852 1190 1334 868 871 834 

Bărbăteşti 614 595 331 362 316 271 270 

Bustuchin **) 354 355 263 294 266 294 253 

Căpreni -- -- -- -- 62 65 60 

Ciuperceni -- -- -- -- 339 284 320 

Drăguţeşti -- -- -- -- -- -- -- 

Godineşti -- -- -- -- 19 21 20 

Hurezani -- -- -- 47 34 52 

Leleşti -- -- -- -- -- 5 15 

Mătăsari -- -- -- -- 31 79 207 

Runcu -- -- -- -- -- -- -- 

Stăneşti 11 334 181 232 203 194 208 

Stoina 271 247 176 160 143 121 138 

Turburea 533 620 393 447 343 316 325 

Turcineşti 60 582 397 433 398 365 378 

Vladimir 207 272 170 178 163 163 157 

TOTAL 87592 72554 54898 50113 44593 40055 43399 

*) Este probabil cǎ aceste valori cuprind şi consumul respectivelor termocentrale 

**) La ora actualǎ sunt în curs de racordare satele Cionţi şi Motorogi din comuna Bustuchin. 

Sursa: INS, DISTRIGAZ SUD RETELE, Direcţia Regională de Distribuţie Vest 

Deşi numărul localităţilor cu distribuţii de gaze naturale a crescut de la 16 în 1998 la 26 în 2008, 

consumul de gaze a scăzut la jumătate (consumul total a reprezentat în 2008 doar 51% faţǎ de cel din 

In ceea ce priveşte conductele de transport, acestea fac parte din Sistemul naţional de transport a 

gazelor naturale (SNTGN). 

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor 

de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui 

ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul 

Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - 

indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii 

în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun 

terţilor restricţii şi interdicţii. 

Conductele de transport sunt realizate din oţel şi sunt montate subteran.In conformitate cu Normele 

tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ 

SA MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de 

numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni 

aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi 

de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia. 

Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale 

conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500 mm, 

lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m. 

In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care 

exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise 

construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează 

activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului). 

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei 

conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un 

fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.) 

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va 

stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care 

este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare 


212


urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta D. Reţele de ţiţei şi fluide asociate 

ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în 

exploatare a acesteia. 

Zona de siguranţă include şi zona de protecţie. Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în 

zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al 

operatorului conductei (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). 

In ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P > 6 bar, distanţa 

minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a 

împrejmuirii. 

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o constituie 

faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile 

de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situaţii în care 

locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe 

aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa 

respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat 

astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de 

transport. 

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firma care 

are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că 

traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în 

aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului. 

In concluzie, dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi reducerea consumului de 

gaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creştere a numărului de localităţi cu sisteme de 

distribuţie a gazelor naturale (de la 16 în 1998 la 26 în 2008), dar şi la încetarea activităţii sistemelor 

de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) (Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu, Rovinari, Târgu 

Cǎrbuneşti, Turceni, Baia de Fier, Mǎtǎsari, Polovragi), în prezent existând nunai o localitate cu clădiri 

alimentate centralizat (Motru), alimentatǎ de la o centralǎ termicǎ de zonǎ industrialǎ funcţionând pe 

cǎrbune). 

Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum şi de „repartitoare de costuri” 

(de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare şi de contoare de 

apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere a consumurilor, care, în prezent, 

este potenţată de reabilitarea termică a blocurilor. 

Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcţionare pe gaze naturale, precum şi 

montarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelor centralizate 

pentru alimentarea cu căldură, permiţând locatarilor controlul asupra consumului de gaze şi, deci, a 

confortului în locuinţe, precum şi a cheltuielilor aferente încălzirii şi preparării apei calde menajere. 

In localităţile care nu sunt racordate la sistemul de alimentare cu gaze naturale este utilizat 

combustibilul solid (în special cărbuni dela exploat1rile din judeţ) în sobe sau în diferite tipuri de 

cazane. In zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosesc în principal lemnul de foc şi deşeurile 

forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea 

hranei se face cu butelii de aragaz sau cu deşeuri agricole şi/sau forestiere. 

Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile 

învecinate şi, de asemenea, a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinăriile aflate în zona 

petroliferă subcarpatică. Aceste conducte, în lungime de circa 4500 km, fac parte din Sistemul 

naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE). 

Pe traseul conductelor de transport se află amplasate staţii de pompare, precum şi depozite şi 

rampe de încărcare în cisterne de cale ferată sau în cisterne autotractate. 

Ţiţeiul brut care este transportat prin conducte este încălzit şi apoi pompat, presiunea de lucru fiind 

de cca. 60 bar. Conductele sunt din oţel, fiind prevăzute cu protecţie catodică. Ele sunt amplasate 

îngropat, la adâncimea de 0,8…1,2 metri , cu excepţia traversării de obstacole naturale şi artificiale 

(ape curgătoare, depresiuni, văi adânci etc) când sunt montate şi aerian pe rampe, poduri sau alte 

sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. Înainte şi după 

traversare se prevăd robinete de secţionare, precum şi cămine pentru colectarea produsului scurs. 

Traseul conductelor de transport ţiţei este indicat cu borne metalice de potenţial şi prin borne de 

beton amplasate, în general, din 500 m în 500 m. De-a lungul conductelor există cămine de godevilare 

(curăţare a depunerilor de petrol). 

Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi, uneori, din elicopter. 

In ultimul timp, acestora li s-au alăturat jandarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des 

supuse agresiunilor infracţionale. 

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin 

conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare 

se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să 

fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în 

centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift). 

Cele mai importante câmpuri petrolifere şi de gaze asociate se află în zona de sud a judeţelor 

Gorj şi Vâlcea la: Tg. Jiu, Bâlteni, Ţicleni, Colibaşi est Călugăreasa, Colibaşi Negoeşti vest, 

Bustuchin, Totea Vladimir – Colţeşti Hurezani, Alunu (Roşia de Amaradia), Turburea, Stoina şi, 

respectiv, Băbeni, Stoileşti, Mădulari, Făureşti, Strejeşti. 

Traseele conductelor magistrale de transport din cadrul SNTTGCE din judeţul Gorj sunt 

urmǎtoarele: 

• Bâlteni – Ţicleni DN 200 mm – ţiţei 

• Târgu Jiu – Ţicleni DN 200 mm – ţiţei 

• Bustuchin – Ţicleni DN 250 mm – ţiţei 

• Ţicleni – Tg. Logreşti – Ploieşti – ţiţei 

• Turburea – Jupâneşti – Tg. Logreşti – Ploieştiv – gazolinǎ 

• Turburea – Cǎpreni – Tg. Logreşti – Piteşti DN 350 mm – etan 

• Stoina – Goieşti (jud. Dolj) DN 300 mm – ţiţei 


213


In conformitate cu prevederile din Ordinului 196 / 10 octombrie 2006 al preşedintelui Agenţiei Zonele de relief în trepte ale judeţului Gorj au un potenţial care se reduce de la sud spre nord din 

Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, punct de vedere al utilizării componentei termice a energiei solare datorită nivelului radiaţiei solare 

specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al (1250 →


• Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele funcţionează la presiunea reţelei 

exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. 

Pot fi echipate cu o rezistenţă electrică încorporată cu funcţionare automată. 

• Captatoare fără rezervor – acestea se utilizează în instalaţii mai complexe sau de capacităţi mai 

mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii deservite sau în subteran. 

Montate în baterii pot asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului. 

Alimentând un boiler cu două serpentine, una cu agent termic preparat clasic şi cealaltă cu 

agent termic preparat solar, există posibilitatea alimentării cu apă caldă la parametrii doriţi în 

orice moment. 

Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi 

folosite şi iarna, fiind mult mai eficiente decât colectoarele plane. In zilele însorite de iarnă pot încălzi 

apa la temperatura necesară unui duş (circa 35 o C). 

Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu 

instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de siguranţă şi 

confort această energie. 

Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor 

fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale. 

Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau 

integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat 

subţire), scăderea continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei 

electrice în acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca 

reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi 

educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică. Investiţiile care s-ar face în 

linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme 

fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întreţină în bună 

stare de funcţionare. 

La ora actuală 1 m 2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), preţul de investiţie fiind 

de circa 2,5 € / Wp, estimându-se o scădere a preţului la circa 1 € / Wp la începutul deceniului viitor. 

În judeţul Gorj existăun potenţial important hidrografic. Microhidrocentralele (cu puterea 

instalată mai mică de 100 kW) şi minihidrocentralele (cu puterea instalată de ordinul kilowattilor) se 

instalează în general pe firul apei funcţionând fără acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept 

consecinţă o producţie fluctuantă de energie de-a lungul anului. 

Astfel de lucrări necesită o serie de investiţii care pot fi însă asociate cu lucrări de regularizare a 

unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic, piscicol, peisagistic. 

Tabel nr. A.6. 24: Surse de producere a energiei electrice folosind microhidrocentrale, în judeţul 

Gorj 

Nr. Tipul şi denumirea Localitate / Putere instalată Energie produsă Observaţii 

crt. centralei electrice curs de apă (MW) (GWh/an) 

1 MHC RUNCU Jaleş 0,08 0,3 

2 MHC SUSENI Sadu 0,11 0,6 

3 MHC SACELU BAI Bahniţa 0,03 0,7 În conservare 

4 MHC CORNESTI Jaleş 0,04 0,25 In conservare 

Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a 

resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat 

al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Gorj este, conform datelor I.N.L., de 568 TJ, din care 9% 

biomasa forestieră şi 91% biomasa agricolă. Consumul de biomasă este de circa 235 TJ. Culturile 

pentru producerea biocombustibililor beneficiază de condiţii pedo-climatice optime de dezvoltare, 

acestea fiind: plante oleaginoase (rapiţă, soia, floarea soarelui), sfecla de zahar, cartoful, cereale (grâu, 

porumb, etc). Dezavantajul, în acest caz, îl reprezintă faptul ca producţia de materie primă pentru 

biocombustibili necesită cultivarea unor suprafeţe mari de teren, însă, în zonă, există suprafeţe de teren 

degradat pe care se pot cultiva plante energetice pretabile condiţiilor de sol poluat. 

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând 

pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar, distanţe de protecţie, dar şi 

o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce pot fi 

înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei electrice. 

Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau păsărilor 

sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri. 

In cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, 

coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure şi coji de 

seminţe. 

O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care 

poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în 

cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente 

care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului. Este un 

sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, 

aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită 

pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane. 

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu 

structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a 

energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ţinut seama de faptul 

că, pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în 

paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru 

evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi a accidentelor. 

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la 

sursele convenţionale, dar este cert că, în măsura potenţialului local, datorită avantajelor pe care le au 

(resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize mondiale etc.), acestea trebuie 

utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi cu energia nucleară. 

Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitate amănunţite, 

măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe scară mică sau 

experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o utilizare pe scară 


215


(mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi C. Depozitele existente neconforme 

aparent asemănătoare din multe puncte de vedere. 

Plecând de la informaţiile cuprinse în studiile de specialitate, direcţiile şi principiile care vor sta la 

baza amenajării teritoriului judeţului Gorj trebuie să asigure armonizarea principalelor domenii de 

activitate cu o manieră raţională de utilizare a resurselor naturale, în scopul dezvoltării durabile a 

teritoriului şi, implicit, a localităţilor. 

Realizarea acestui deziderat presupune adaptarea unei strategii globale de dezvoltare economică şi 

a infrastructurii teritoriale plecând de la cunoaşterea resurselor vulnerabile, atât neregenerabile cât şi 

regenerabile, cu alegerea acelor alternative de dezvoltare care să asigure protejarea resurselor naturale 

şi a factorilor de mediu pentru ca acestea să poată satisface şi necesităţile generaţiilor viitoare. 

Potenţialul pentru utilizarea energiei geotermale este redus, ca şi cel de utilizare a energiei 

eoliene, acesta fiind destul de modest datorită configuraţiei terenului, zonele cu nivele utilizabile ale 

acestui tip de energie fiind în partea de nord, mai muntoasă, a judeţului. 

A.6.6. Servicii de gestiunea deşeurilor 

Pentru elaborarea acestui material au fost utilizate date din “Planul Judeţean de Gestiune a 

Deşeurilor pentru Judeţul Gorj” – 2008. 

A. Deşeuri menajere 

Acoperirea cu servicii de salubrizare 

Gestionarea deşeurilor municipale (colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare) este 

realizată prin intermediul firmelor de salubritate şi a serviciilor specializate ale primăriilor. Aria de 

acoperire cu servicii de colectare a deşeurilor nu acoperă întreaga suprafaţă a judeţului Gorj. Până la 

nivelul anului 2006, gradul de acoperire a cunoscut o creştere modestă, atât în mediul rural, cât şi în 

cel urban. 

Există 12 operatori de salubritate care funcţionează pe raza judeţului care deservesc 86,3% din 

populaţia urbană a judeţului Gorj şi 2,3% din populaţia rurală, deşeurile din rural fiind în majoritate 

depozitate ilegal. 

In tabelul de mai jos, este oferită dinamica evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare 

în orizontul de timp al Planului Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor Gorj. 

Tabel nr. A.6. 25: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Gorj (estimări) 

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

Grad de acoperire în mediul urban - % 86 87 87 88 90 95 100 100 100 

Grad de acoperire în mediul rural - % 2 2 4 10 90 90 90 90 100 

Sursa: PJGD Gorj 2008 şi estimări ale PRGD - Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 

B. Depozitarea deşeurilor 

Eliminarea deşeurilor, la nivelul judeţului Gorj se efectuează prin depozitare. La nivelul anului 2005, 

există în proiectare în judeţ un singur depozit conform, depozitele neconforme urmând a fi închise 

etapizat, conform HG 349/2005. 

Conform Planului de Implementare a Directivei 1999/31/EC privind depozitarea şi Hotărârii de 

Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, în judeţul Gorj la nivelul anului 2009 mai existau 

6 depozite de deşeuri municipale neconforme cu reglementările de mediu având termen limită de 

închidere şi de sistare a activităţii anul 2009 (conform angajamentelor pentru aderare la UE). 

Tabel nr. A.6. 26: Termene de închidere pentru depozitele de deşeuri neconforme 

Depozit 

Suprafaţa (ha) Anul închiderii 

Motru 1 2009 

Ticleni 1.5 2009 

Turceni 1.5 2009 

Novaci 2 2009 

Tg. Cărbuneşti 1 2009 

Bumbeşti Jiu 4 2009 

Sursa: PJGD Gorj 2008 

D. Date privind depozitul conform 

Depozitul conform (ecologic) pentru deşeuri menajere este amplasat in zona Dealul Calului, în 

apropierea oraşului Târgu Jiu, în zona Bârseşti şi acoperă 37 de hectare. Anul de punere în funcţiune a 

depozitului a fost 2009. Locaţia pentru depozitul Târgu Jiu o reprezintă fostă carieră de piatră a 

societăţii Lafarge. Suprafaţa totală ocupată de depozitul ecologic este de 379.000 mp, din care 

115.700 mp vor fi ocupaţi de depozitul propriu-zis şi 10.525 mp de aria de servicii. Depozitul este 

proiectat pentru o capacitate de 1.925.310 mc. 

Ca urmare a deschiderii noului depozit, s-au demarat acţiunile de închidere a depozitelor de 

deşeuri din zona imediat apropiată municipiului Târgu Jiu, conform prevederilor legale. 

Pentru restul zonelor din cadrul judeţului, acestea îşi vor direcţiona deşeurile către acest depozit în 

momentul în care se vor construi staţii de transfer. De asemenea, ulterior arondării prin staţii de 

transfer, se vor putea închide şi reabilita toate spaţiile de depozitare, atât din zonele urbane cât şi din 

zonele rurale. 

E. Deşeuri rurale 

În zona rurală a judeţului Gorj există un număr semnificativ de depozite neautorizate. Au fost 

inventariate un număr de peste 61 de depozite comunale necontrolate, având o suprafaţă de cca. 40.54 

ha. Pentru acestea a fost stabilită sistarea activităţii urmând ca spaţiul rural să fie arondat staţiilor de 

transfer o dată cu implementarea activităţii acestora. 

F. Deşeuri industriale 

În anul 2005 în judeţul Gorj cantitatea de deşeuri industriale generate de minerit, industrie, agricultură 

şi construcţii a fost de 112.796 mii tone din care 109.660 mii tone sunt deşeuri rezultate din activităţile 

de extracţie (minerit) – steril minier. Generatorii din celelalte industrii şi agricultură au produs cca. 

3136 mii tone. Activitatea economică în cadrul careia s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri în 

anul 2005, cu excepţia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea 

combustibililor fosili (peste 99% din deşeurile industriale, exclusiv sterilul minier). 


216


Deşeurile industriale generate de activităţile operatorilor economici din judeţul Gorj sunt A.6.7. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

depozitate în mare parte pe teren descoperit în depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine. A.6.7.1. Analiza SWOT - energie 

Aceste staţii de depozitare nu au fost realizate conform cerinţelor HG 162/2002 nici din punct de 

vedere al deşeurilor admise şi nici din punct de vedere constructiv. 


Cele mai importante dintre acestea sunt: 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

INFRASTRUCTURA / TRANSPORTURI 

• Haldele de zgură şi cenuşă de la SE ROVINARI (Cicani-Beterega si Balta Uncheaşului) 

Existenţa drumului european E 79 

• Haldele de zgura si cenuşa de la SE TURCENI (Turceni si Valea Ceplei) 

Existenţa Reţelei trans-europene rutiere (TEN-R ) 

• Depozitul de zgura si cenuşa SC UATAA Motru 

Densitatea bună a reţelei de drumuri publice şi a 

reţelei de căi ferate 

• Depozitul SC ARTEGO SA (Preajba) 

Reţeaua căilor ferate electrificată în cea mai mare 

• Depozitul SC MACOFIL SA (Runcu-Răchiţi) 

parte 

• Iaz decantare steril Baia de Fier 

• Batal şlam Ţicleni-Parcul Mare 

Cantitatea de deşeuri industriale generate de minerit, industrie, agricultură şi construcţii a fost în 

anul 2005 de 112.796 mii tone din care 109.660 mii tone sunt deşeuri rezultate din activităţile de 

extracţie (minerit) – steril minier. Generatorii din celelalte industrii şi agricultură au produs cca. 3136 

mii tone. Activitatea economică în cadrul căreia s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri în anul 

2005, cu excepţia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea 

combustibililor fosili (peste 99% din deşeurile industriale, exclusiv sterilul minier). 

G. Depozite de deşeuri periculoase 

În judeţul Gorj nu au fost inventariate depozite definitive de deşeuri periculoase. Anumite categorii 

de deşeuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate in condiţii de siguranţă la agenţii 

economici colectori in vederea valorificării acestora. Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate 

au fost deşeuri din industria petrolului, uleiuri uzate deşeuri anorganice din chimie, deşeuri de la 

fabricarea azbestului. 456 tone de deşeuri periculoase generate in 2009. Deşeurile de provenienţa 

anorganica (nămoluri de la tratarea apelor industriale) sunt stocate in condiţii de siguranţă la agenţii 

economici producători in vederea găsirii unor soluţii pentru valorificare sau eliminare fără riscuri 

pentru mediu. 

Existenţa echipamentelor moderne a permis 

instalarea sistemelor de încălzire de apartament 

corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al 

siguranţei în funcţionare în localitǎţile în care 

SACET şi-au încetat activitatea 

Montarea centralelor termice individuale a permis 

utilizatorilor din sectorul terţiar producerea de 

agenţi termici cu parametrii diferenţiaţi din punct 

de vedere al temperaturii, programului de 

funcţionare, gradului de confort dorit şi 

posibilitǎţilor financiare 

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ 

Drumuri naţionale doar cu două benzi de 

circulaţie 

Lipsă autostradă şi a unui drum expres 

Starea precară a infrastructurii rutiere locale – 

judeţene şi comunale 

Tronsoane afectate de alunecări de teren şi 

inundaţii 

Accesul dificil în anumite zone din mediul rural şi 

în zonele turistice 

Lipsa infrastructurii de transport pe cablu în 

partea de nord a judeţului 

Drumuri forestiere abandonate, care ar putea fi 

preluate de către primării pentru a fi modernizate 

Slaba dezvoltarea a infrastructurii de acces, către 

obiectivele turistice 

Lipsa unui aeroport 

Lipsa unei strategii naţionale privind alimentarea 

cu energie termicǎ din surse centralizate 

(SACET) a condus la desfiinţarea la scarǎ 

naţionalǎ a acestor sisteme şi înlocuirea lor cu 

sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea 

gazelor naturale, importate în proporţie de circa 

50% 

Uzura fizică şi morală a reţelelor (în special cele 

secundare (prin lipsa lucrărilor de întreţinere), 

precum şi a instalaţiilor interioare au condus la 

scăderea confortului, creşterea pierderilor şi a 

costului Gcal, ceea ce a condus la debranşarea 

consumatorilor de la sistemele de alimentare 

centralizatǎ cu energie termicǎ (SACET) din toate 

localităţile jud. Gorj, cu excepţia Municipiului 

Motru 

Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor şi 

lipsa posibilităţilor financiare ale utilizatorilor 

finali conduce la inconfort termic, consum mare 

de energie, apariţia condensului, degradarea 

clădirilor 


217


PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

REŢELE DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE 

Reţelele de transport din jud. Gorj şi din cele 

învecinate fac parte din Sistemul naţional de 

transport a gazelor naturale (SNTGN) 

Alimentarea localităţilor importante din zona 

sudică a judeţului Gorj, precum şi de pe valea 

Jiului prin intermediul unui sistem de conducte 

de transport orientate est-vest şi sud-nord 

Existenţa unor zone de siguranţă de-a lungul 

conductelor a căror valoare s-a păstrat constantă 

de-a lungul timpului şi, în prezent, poate fi redusă 

la minim 40 m 

Amplasarea Staţiilor de reglare măsurare predare 

(SRMP) pe terenuri care aparţin SNTGN 

TRANSGAZ 

Amplasarea conductelor de presiune medie şi 

redusă de-a lungul căilor de comunicaţie 

Posibilitatea utilizării polietilenei de înaltă 

densitate (PEID) pentru reţelele de gaze de medie 

şi redusă presiune montate îngropat. PEID 

permite un montaj mai rapid şi nu se corodează ca 

în cazul conductelor din oţel 

.Amplasarea staţiilor de reglare de sector (SRS) 

pe terenuri care aparţin primăriilor 

Existenţa unui număr mic de operatori de gaze în 

judeţul Gorj conduce la o exploatare unitarǎ a 

distribuţiilor de gaze în localităţi, avantajoasǎ din 

punct de vedere al proiectării, realizării şi 

exploatării, inclusiv pentru utilizatorii finali 

Reţelele de transport din jud. Gorj şi din cele 

învecinate fac parte din Sistemul naţional de 

transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi 

etanului (SNTTGCE) 

Colectarea ţiţeiului de la sonde şi aprovizionarea 

rafinăriilor cu ţiţei, gazolinǎ şi etan continuu, în 

orice condiţii meteorologice 

REŢELE DE TRANSPORT ŢIŢEI 

Lipsa sistemelor de alimentare cu gaze naturale 

în zona de nord a judeţului Gorj din cauza 

dificultăţilor de montare (condiţiile de relief), a 

izolării localităţilor şi a structurii dispersate a 

localităţilor şi gospodăriilor existente 

Amplasarea reţelelor de transport în zone care au 

fost introduse în intravilan şi/sau au fost 

retrocedate conform Legii 18/1991 şi în care 

accesul se face cu dificultate 

Imposibilitatea utilizării pentru construcţii care 

adăpostesc persoane a unui culoar cu lăţimea 

totală de sub 40 m, în lungul conductelor de 

transport, fără înlocuirea conductei cu o conductă 

cu grad sporit de siguranţă 

Amplasarea reţelelor de transport pe trasee 

neparalele cu căile de comunicaţie şi la distanţă 

de acestea 

Costul ridicat al investiţiei de realizare a 

sistemelor de conducte de transport şi 

distribuţiilor de gaze în localităţi 

Creşterea continuă a preţului gazelor naturale 

Creşterea poluării aerului, în special, în zonele 

alăturate celor în care sunt scoase kit-urile de 

evacuare gaze de ardere / aspiraţie aer de ardere 

(inclusiv în perioada de varǎ) 

Amplasarea reţelelor pe trasee neparalele cu căile 

de comunicaţie 

Accesul dificil sau chiar imposibil în unele zone 

care au devenit închise ca urmare a punerii în 

posesie sau cumpărării lor 

Posibilitatea vehiculării fluidelor pe conducte în 

ambele sensuri, precum şi pomparea de fluide 

petroliere diferite, după o prealabilă curăţare a 

conductelor (godevilare) 

Nivelul mai ridicat al radiaţiei solare în zona de 

sud a judeţului Gorj permite utilizarea acestui tip 

de energie în prima etapǎ pentru prepararea apei 

calde menajere şi, în viitor, pentru producerea 

energiei electrice prin efect fotovoltaic 

Utilizarea potenţialului hidroenergetic al zonei 

montane pentru montarea de microhidrocentrale 

(P instalată < 100 kW) şi minihidrocentrale (P 

instalată de ordinul kilowattilor) 

RESURSE ENERGETICE REGENERABILE 

Decalajul în timp al energiei solare faţă de 

necesarul pentru încălzire face ca acest tip de 

energie să poată fi folosit cu precădere vara 

pentru prepararea apei calde menajere, cu stocare 

şi minimǎ reglare automatǎ 

Utilizarea energiei eoliene presupune 

descentralizarea consumului de energie electrică, 

dar şi a producerii, precum şi un regim cât mai 

constant al regimului eolian 

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 

Integrarea Sistemului energetic naţional al 

României cu sistemele interconectate ale ţǎrilor 

vecine şi, de asemenea, ale Uniunii Europene 

(Ungaria, Bulgaria, Ucraina) prin intermediul 

LEA 400 kV 

Puterea electrică instalată şi consumul de energie 

electrică au scăzut pe ansamblu, existând astfel 

rezerve în surse (CTE, CET, CHE), în reţele şi 

echipamente pentru asigurarea alimentării în bune 

condiţiuni a consumatorilor rezidenţiali şi din 

sectorul terţiar 

Amplasarea Staţiilor electrice de transformare pe 

terenuri care aparţin SC TRANSELECTRICA SA 

Interconectarea judeţului în sistemul naţional de 

telecomunicaţii, prin cablu interurban, cablu 

coaxial şi linii telefonice aeriene şi traseele în 

cablu din fibre optice 

Important nod în reţeaua naţionalǎ şi 

internaţionalǎ de telecomunicaţii, având de 

asemenea un rol regional în reţeaua de 

telecomunicaţii din fibre optice 

Aria de acoperire a reţelelor publice mobile foarte 

mare 

Liniile electrice şi staţiile de transformare au fost 

amplasate în concordanţă cu consumurile aferente 

în principal marilor consumatori industriali, 

concentraţi, care în prezent şi-au încetat 

activitatea 

Amplasarea dispersată a consumatorilor în 

teritoriu, noile zone de interes fiind de multe ori 

depărtate de vechile platforme industriale care 

erau marii consumatori concentraţi de energie 

electrică 

Amplasarea reţelelor de transport pe trasee 

neparalele cu căile de comunicaţie şi la distanţă 

de acestea 

Existenţa unui număr relativ mare de gospodării 

neelectrificate în special în zonele de munte din 

cauza dificultăţilor tehnice şi costului ridicat al 

lucrărilor 

Sistemul de telecomunicaţii prin reţele mai slab 

dezvoltat în zonele muntoase din nordul 

judeţului, cu sate şi gospodǎrii izolate 


218



(lemne şi cărbuni) pentru încălzire şi prepararea 

apei calde menajere 


AMENINŢĂRI 

INFRASTRUCTURA /TRANSPORTURI 

Existenţa unor programe naţionale de 

modernizare a sectorului rutier 

Programe de dezvoltare a reţelei naţionale de căi 

ferate 

Construirea unei autostrăzi şi a unui drum expres 

Modernizarea infrastructurii de transport, rutiere 

şi feroviare 

Proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere 

depuse spre finanţare sau în lucru 

Modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor interioare 

aferente va trebui însoţită de reabilitarea termică a 

anvelopei clădirilor, pentru creşterea confortului 

termic şi reducerea consumului de combustibil 

Montarea (în perspectivǎ medie sau de lungǎ 

duratǎ) a unor sisteme moderne de racordare la 

SACET (puncte termice de scară de bloc sau 

module termice de apartament), precum şi 

reabilitarea sistemele de transport şi distribuţie a 

agentului termic primar care permite reducerea 

riscurilor în funcţionare, a poluării mediului, 

precum şi a costurilor specifice, crescând gradul 

de control al utilizatorilor finali asupra sistemelor 

de alimentare cu energie termică 

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ 

Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier 

Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport 

rutier şi feroviar 

Schimbarea unor trasee europene prin evitarea 

teritoriului naţional 

Diminuarea volumului transportului de călători şi 

marfă 

Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu 

Disparităţi crescute între mediul urban şi mediul 

rural 

Dificultatea atragerii investitorilor în domeniul 

infrastructurii în zonă 

Competitivitate scăzută a ofertei turistice 

Montarea, la blocuri, a unor instalaţii de încălzire 

centrale sau locale improvizate, precum şi lipsa 

întreţinerii corecte a lor poate conduce la 

intoxicaţii, incendii sau explozii 

REŢELE DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE 

Existenţa unor zăcăminte de gaze asociate în 

zona de sud-est a judeţului 

Reducerea consumului industrial de gaze naturale, 

creându-se astfel condiţii pentru alimentarea 

consumatorilor casnici din reţelele existente 

Creşterea confortului în localităţi prin 

introducerea alimentării cu gaze naturale 

Creşterea consumului de gaze naturale şi a 

dependenţei de acest tip de combustibil în 

localităţi prin montarea de centrale de bloc, de 

scară de bloc şi de apartament 

Nerespectarea distanţelor de siguranţă între clădiri 

şi alte obiective construite şi conductele de gaze 

(construcţii ilegale, fǎrǎ avize din partea 

TRANSGAZ) 

Pierderile de gaze naturale tranzitate din cauza 

uzurii conductelor sau a refulatoarelor reprezintă 

pericol de explozie şi incendiu 

Eliminarea consumului de combustibil solid Lipsa spaţiilor pentru amplasarea conductelor de 

Eliminarea buteliilor de aragaz pentru prepararea 

hranei şi înlocuirea lor cu folosirea gazelor 

naturale 

Existenţa exploatărilor de ţiţei în zona de sud a 

judeţului 

Existenţa unor culoare de transport şi a unor 

facilităţi (staţii de pompare, depozite cu personal 

permanent, rafinǎrii) care pot deveni inclusiv 

trasee pentru tranzitarea teritoriului ţării cu 

produse petroliere sau pentru exportarea 

produselor rafinate în România 

Utilizarea pentru încălzire a deşeurilor de lemn, 

precum şi peleţilor din rumeguş de lemn (în 

cazane speciale) 

Posibilitatea montării unor instalaţii solare locale 

de preparare a apei calde menajere şi, pe viitor, a 

unor alte surse de energie pornind de la energia 

solară, în special în zonele izolate cu potenţial 

turistic 

RETELE DE TRANSPORT ŢIŢEI 

RESURSE ENERGETICE REGENERABILE 

gaze de-a lungul drumurilor (la şosele montarea 

conductelor ar trebui făcută pe ambele laturi 

pentru eliminarea traversărilor apropiate) 

Agresiunile infracţionale produc pagube 

transportatorilor, iar prevenirea lor necesită 

personal numeros şi bine echipat 

Uzura conductelor, precum şi pierderile de fluide 

rezultate din accidente sau agresiuni infracţionale 

conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă 

freatică şi, în unele cazuri, la incendii şi explozii 

Sistemele moderne de utilizare a resurselor 

regenerabile trebuie încorporate în sisteme hibride 

şi, de asemenea, necesită o automatizare medie şi 

o supraveghere minimă. In lipsa acestora, 

echipamentele se pot deteriora şi, în unele cazuri, 

produce accidente, inclusiv prin neasigurarea 

parametrilor energiei livrate consumatorilor 

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 

Interconectarea Sistemului Energetic Naţional 

din România cu sistemele din ţările vecine 

reprezintă un factor de creştere a siguranţei în 

alimentarea cu energie electrică 

Reducerea consumului industrial de energie 

electrică creează posibilităţi pentru alimentarea în 

bune condiţii a consumatorilor din România, dar 

şi pentru export 

Utilizarea, în cadrul lucrărilor de reparaţii curente 

şi capitale a reţelelor şi echipamentelor a 

tehnologiilor şi materialelor moderne, fiabile şi cu 

capacităţi corespunzătoare viitoarelor puteri 

instalate şi consumuri energetice 

Creşterea ponderii şi flexibilităţii 

telecomunicaţiilor prin reţele publice mobile 

Uzura fizică şi morală a unora dintre reţele şi 

echipamente conduce la scăderea fiabilităţii 

respectivelor sisteme, cu repercusiuni asupra 

alimentării în bune condiţii a consumatorilor 

Nerespectarea zonelor de siguranţă conform Ord. 

4/2007 de către clădiri şi alte obiective construite 

în zona LEA 

Scăderea importanţei telefoniei fixe, în special, în 

zonele neracordate 


219


A.6.7.2. DIAGNOSTIC 

Majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a fost 

Transporturi şi comunicaţii 

posibil, acestea sunt alimentate cu gaze naturale, iar, ca alternative, sunt utilizaţi combustibilul 

lichid, combustibilii solizi (lemne, cărbuni, pelete) şi, într-o măsură mai mică, gazele petroliere 

Din analiza situaţiei existente au rezultat următoarele: 

lichefiate. 

• o pondere mică a drumurilor naţionale şi europene-17,2 %- din total drumuri publice pe judeţ 

• intensificarea nejustificată a traficului rutier pe drumurile naţionale, inadecvate transporturilor 

inter-judeţene şi inter-regionale, datorată lipsei autostrăzilor şi a drumurilor expres 

• o capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată a drumurilor 

naţionale - exemplu DN 67C 

• îngreunarea traficului în interiorul localităţilor şi cresterea duratei deplasării, din cauza lipsei 

inelelor de centura 

• starea avansată de degradare a drumurilor judeţene care leagă centrele comunale şi reţeaua de 

drumuri comunale degradată duc la un trafic rutier inadecvat 

• starea avansată de uzură a reţelei feroviare duce la o viteză de circulaţie pe calea ferată sub 

standardele europene 

• treceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată ne amenajate duc la o îngreunare a circulaţiei 

feroviare 

• transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier 

• slaba dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii de protecţie a reţelelor de transport faţă de 

riscurile naturale –inundaţii 

• staţii cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare 

Energie termică şi gaze naturale 

În judeţul Gorj, în ultimii ani, se observă o reducere accentuată a numărului localităţilor importante 

debranşate complet de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Acestea şiau 

încetat, aproape în totalitate, activitatea, principalele cauze care au condus la debranşarea în masă a 

consumatorilor fiind : 

- livrarea unor cantităţi insuficiente de energie termică ; 

- consumul ridicat de combustibil datorat randamentului scăzut al sistemelor de producere, 

transport, transformare, distribuţie a agenţilor termici, 

- expirarea sau starea necorespunzătoare a echipamentelor ce conduc la pierderi nejustificat 

de mari de energie termică şi agent termic; 

- lipsa contorizării energiei termice; 

- lipsa izolării termice a clădirilor care conduce la scăderea accentuată a confortului 

locatarilor la temperaturi exterioare scăzute şi la creşterea costurilor întreţinerii. 

În paralel s-au dezvoltat sistemele de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului, în cele 

prevăzute iniţial cu sisteme centralizate de alimentare cu energie termică înlocuindu-se în totalitate 

alimentarea centralizată cu microcentrale termice de apartament sau centrale termice individuale 

aferente fiecărui consumator / clădire. 

În ultimii 10 ani s-au dezvoltat reţelele de transport şi s-au înfiinţat noi distribuţii de gaze naturale 

în beneficiul localităţilor dinspre Dunăre, care, înainte de 1989, erau ignorate din punct de vedere al 

alimentării cu acest combustibil. De asemenea, a scăzut şi s-a stabilizat consumul, datorită, în 

principal, creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu randament ridicat şi 

cu funcţionare automatizată. 

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul 

acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru 

coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă. 

Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţului Gorj 

sunt zona de nord, muntoasă, cu localităţi rare, răsfirate, precum şi zonele de sud-vest şi cea de nordest. 

O problema serioasă este faptul că s-au făcut împroprietăriri pe terenurile de deasupra reţelelor 

de transport sau în vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte 

obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, 

mai grav, au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi 

a conductelor de transport. 

Reţele de ţiţei 

Cele mai importante câmpuri petrolifere şi de gaze asociate se află în zona de sud a judeţului 

Gorj, la: Tg. Jiu, Bâlteni, Ţicleni, Bustuchin, Hurezani, Roşia de Amaradia, Turburea şi Stoina. 

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor 

aferente, a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de 

funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce, pe lângă 

poluare, la incendii şi explozii. 

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, 

s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor 

vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a 

conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 

18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi exprese în acest 

sens. 

Alimentare cu energie electrică 

În cadrul judeţelor din Regiunea de dezvoltare Sud–Vest (Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt), 

judeţul Gorj reprezintă cel mai important producător de energie, având şi resurse naturale variate şi în 

cantitate mare: cărbune energetic, ţiţei şi gaze naturale asociate. 

Energia electrică necesară consumatorilor casnici, industriali şi pentru utilizatorii din sectorul 

terţiar din judeţul Gorj este furnizată acestora de către Sistemul Energetic Naţional şi este distribuită 

prin intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (400 kV, 220 kV, 110 kV) şi medie tensiune 

(20 kV), precum şi staţiilor şi posturilor de transformare. 

Liniile electrice de înaltă tensiune leagă CTE Turceni, respectiv Rovinari, de alte centrale electrice, 

respectiv de staţii de transformare, respectiv de interconectare cu alte linii electrice, componente ale 


220


Sistemului Energetic Naţional, judeţul Gorj fiind interconectat cu judeţele vecine precum şi cu A.6.7.3. PRIORITĂŢI 

Bulgaria. 

Transporturi şi comunicaţii 

Faţă de anul 1997, puterea instalată a marilor Complexuri energetice a scăzut, însă cantitatea de 

energie electrică produsă a crescut, ceea ce demonstrează eficienţa retehnologizărilor, lucrări care sunt 

în curs de realizare şi la ora actuală. 

În ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi modernizare a reţelelor de distribuţie, reţelele şi 

echipamentele care funcţionează la tensiuni de 6 sau 10 kV, fiind înlocuite cu reţele funcţionând la 

tensiunea de 20 kV, în paralel dezvoltându-se, pe baza tehnologiilor noi, sistemele de teleconducere şi 

telecomunicaţii specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică. S-au extins sau sunt in curs de 

extindere reţelele electrice în mai multe localităţi din judeţ printre care Târgu-Jiu, Rovinari şi Baia de 

Fier. 

Se modernizează, în paralel, şi sistemele de gestiune a energiei electrice, acestea fiind dotate cu 

aparatură adecvată respectivelor sisteme de transport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie 

necesară. Deasemenea sunt în curs lucrări de reducere a emisiilor poluante. 

Telecomunicaţii 

Judeţul Gorj este interconectat în sistemul naţional de telecomunicaţii, inclusiv prin intermediul 

judeţelor care fac parte din Regiunea de dezvoltare Sud–Vest, prin cablu interurban, cablu coaxial şi 

linii telefonice aeriene şi traseele în cablu din fibre optice. 

În cadrul judeţului Gorj, Municipiul Târgu Jiu reprezintă un important nod în reţeaua naţionalǎ şi 

internaţionalǎ de telecomunicaţii, având de asemenea un rol regional în reţeaua de telecomunicaţii din 

fibre optice. 

Relieful muntos din nordul judeţului Gorj, cu localităţi cu sate şi gospodǎrii izolate, a făcut ca 

dezvoltarea sistemului de telecomunicaţii prin reţele sǎ fie mai redusă, astfel cǎ telecomunicaţiile prin 

reţele publice mobile au căpătat o pondere precum şi o flexibilitate din ce în ce mai mari, iar 

importanţa telefoniei fixe a scăzut simţitor în special în zonele neracordate, unde cheltuielile cu 

instalarea de noi reţele ar fi nejustificatǎ în condiţiile în care aria de acoperire a reţelelor publice 

mobile este foarte mare. 

Energii regenerabile 

Potenţialul resurselor energetice regenerabile ale judeţului Gorj constǎ din: energie solarǎ (termică 

şi fotovoltaică), hidroenergetică (micro- şi minihidrocentrale), biomasă (lemn şi deşeuri vegetale). 

Zonele de relief în trepte ale judeţului Gorj au un potenţial care se reduce de la sud spre nord, din 

punct de vedere al utilizării componentei termice a energiei solare, datorită nivelului radiaţiei solare. 

Având în vedere amplasarea judeţului, energia solară se poate utiliza numai pentru prepararea apei 

calde menajere în zona sudicǎ, 

În judeţul Gorj, sursele de producere a energiei electrice, folosind micro-hidrocentrale şi 

minihidrocentrale, sunt instalate, în general, pe firul apei, funcţionând fără acumulări semnificative de 

apă, ceea ce are drept consecinţă o producţie fluctuantă de energie de-a lungul anului. 

Potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi utilizată în judeţul Gorj este de 568 TJ, din care 9% 

biomasă forestieră şi 91% biomasă agricolă. 

• modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a celor două axe diagonale nord-vest – sud-est 

şi sud-vest – nord-est pentru creşterea conectivităţii şi accesibilităţii prin: 

• construcţia de autostrăzi si drumuri expres 

• lucrări de reabilitare a drumurilor naţionale 

• lucrări de modernizare a reţelei locale de drumuri - judeţene si comunale 

• realizarea inelelor de centura a municipiilor si oraşelor din judeţul Gorj 

• lucrări de modernizare a celor 5 trasee rutiere transmontane care pot asigura rute alternative 

prin pasurile montane dintre Valea Cernei şi Valea Olteţului. 

• optimizarea circulaţiei prin Defileul Jiului 

• lucrări necesare infrastructurii de protecţie a reţelelor de transport faţă de riscurile naturale 

inundaţii 

• modernizarea reţelei feroviare prin lucrari la infrastructura existentă 

Alimentarea cu energie termică, gaze naturale şi reţele ţiţei 

• realizarea unor lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport gaze şi ţiţei 

în zonele unde s-au ridicat construcţii pe terenurile retrocedate deasupra şi în vecinătatea 

conductelor 

• reducerea consumurilor de energie termică şi gaze prin reabilitarea termică a blocurilor şi 

montarea de contoare de energie termică şi de apă caldă menajeră 

• reducerea ponderii sistemelor centralizate pentru alimentarea cu căldură şi montarea de 

microcentrale termice de apartament cu funcţionare pe gaze naturale pentru a permite 

locatarilor controlul asupra consumului de gaze şi a cheltuielilor aferente încălzirii şi 

preparării apei calde menajere 

• ecologizarea zonelor în care există sonde de petrol scoase din funcţiune 

Alimentare cu energie electrică şi reţele de telecomunicaţii 

• reducerea pierderilor de putere şi energie electrică prin înlocuirea reţelelor şi echipamentelor 

care funcţionează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu reţele funcţionând la tensiunea de 20 kV 

precum şi utilizarea unor materiale moderne, fiabile şi performante 

• studierea posibilităţii de implementare a surselor alternative (energia solară cu utilizarea 

celulelor fotovoltaice, amplasarea de microhidrocentrale pe firul apei, a turbinelor eoliene), 

acolo unde aceasta este posibil, pentru alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, 

în special a celor din zonele de munte 

• reducerea emisiilor poluante 


221


Nr. 

ANEXA A.6.8 

Municipii, oraşe şi 


Localitate /nr. 

zone 

Suprafaţa 

Totală 

Ha. 

Tabel nr. A.6. 27: Zone cu pericol de alunecări de teren 

Suprafaţa cu 

alunecări 

Ha. 

Grad de 

afectare 

% 


0 1 2 3 4 5 6 

1 ALBENI Bârzeiu Pruneşti 2543 990 38,93 

DC 25 Pruneşti 150m; DC 27 A între Albeni şi Colţeşti; DC 25 C între Albeni şi Pruneşti pe o distanţă de 300 

m, afectarea a 4 case din satul Pruneşti şi evacuarea a 4 familii formată din 18 persoane. 

2 ALIMPEŞTI 

Nistoreşti 

DJ 605 C pe o lungime de 60m; DJ 675 C pe o lungime de 40m lăţime 6 adâncime 1,30m afectând 4 locuinţe; 

2715 1800 66,30 

Alimpeşti Corşoru 

3 gospodării şi 20 ha teren 

3 ARCANI Stroieşti 1607 558 34,72 DJ 672C de la km 2+000 la km 3+000 

4 ANINOASA Aninoasa 4067 2460 60,49 Afectate două DS 

5 BAIA DE FIER Baia de Fier 4499 1057 23,49 ruptură de acostament pe o lungime 100m 

6 

BENGEŞTI 

Sat Bălceşti – aproximativ 7-8 mm din marginea drumului spre şanţ, punând în pericol o locuinţă 

Bengeşti Ciocadia 4109 2220 54,03 

CIOCADIA 

DC 21 pe o lungime de 80m între satele Bengeşti şi Ciocadia 

7 BÂLTENI Bâlteni 2425 852 35,13 

8 BĂLEŞTI Băleşti 5662 1145 20,22 Comuna Băleşti – alunecare de teren – DC pe o lungime de 200 m , 8 case fiind în pericol de prăbuşire 

9 BĂRBĂTEŞTI Bărbăteşti 1349 657 48,70 

10 BOLBOŞI Bolboşi 2716 1678 61,78 DC 80 pe circa 200m şi 1 casă de locuit 

11 BORĂSCU Borăscu 4210 1427 33,90 

12 BERLEŞTI Boiereşti 3295 2400 72,84 

13 BĂLĂNEŞTI Voiteştii din Deal 4037 2221 55,02 

15 locuinţe, DJ675 A la km 6+00 şi km 9+900; DC 27A km 18+00, 19+300, 21+500, 22+200; DJ 672 km 

26+400 

Sat. Rasova zona biserică şi casa Lăzăroiu terenul a prezentat declivităţi specifice fenomenului de lunecare 

reactivată 

DC 51 la km 2 ; DC 15 la Km 2,5, DJ 665A la Km 

14 BRĂNEŞTI 

Capu Dealului-3 

zone 

2779 1993 71,72 DJ 662 km 6+900 pe o lungime de 30m 

15 BUMBEŞTI PIŢIC 

Cârligei, Bumbeşti 

Piţic, Poienari 

4988 412 8,26 DC 26 între km 2+845 la 2+875 la km 3+200 la km 3+250, DC 12 cu DS 7 pe o lungime de 110ml. 

16 BUMBEŞTI-JIU Bumbeşti-Jiu 4988 105 2,11 

17 BUSTUCHIN 

În satele Poieniţa, Poiana Seciuri,Cionţi şi Bustuchin la 133 locuinţe fisuri orizontale şi verticale atât la 

Seciuri- 

3610 2735 75,76 exterior cât şi la interiorul locuinţelor din care două locuinţe prezintă crăpături de 5-7 cm fiind în pericol de 

6 zone 

prăbuşire 

18 CĂPRENI Căpreni 2765 1350 48,82 DC 49 km 8+600 la km 8+900 

19 CĂTUNELE 

Lupoaia, Valea 

Mânăstirii, Steic 

1216 515 42,35 1 ha teren agricol şi o locuinţă. 

20 CIUPERCENI Văianu, Strâmba 2660 1470 55,26 DC pe o porţiune de 30m şi izolare a 8 gospodării; DJ 673A km 19+250 

21 CÂLNIC Pinoasa 2649 753 28,43 

22 CRUŞEŢ Cruşeţ 5073 2759 54,39 

23 CRASNA Crasna 8473 1189 14,03 DJ 665C şi afectarea a 3 gospodării 

24 DĂNEŞTI 

Barza, Trocani, 

Ţârculeşti 

4882 1800 36,87 

25 DĂNCIULEŞTI Dănciuleşti 3240 2800 86,42 

26 DRĂGOTEŞTI Drăgoteşti 1726 1350 78,22 DJ 673 A km 11+100 pe o lungime de 40m 

27 DRĂGUŢEŞTI Drăguţeşti 3061 593 19,37 


222


Nr. 


Municipii, oraşe şi Localitate /nr. 



zone 

Ha. 

Ha. 

% 


0 1 2 3 4 5 6 

28 FĂRCĂŞEŞTI Fărcăşeşti 2912 1654 56,80 

29 GLOGOVA Glogova 1378 594 43,11 

30 GODINEŞTI 

Godineşti 

3 zone 

3291 1895 57,58 

31 HUREZANI 

Busuioci 

2 zone 

1956 1050 53,68 

32 IONEŞTI Ioneşti 1810 840 46,41 

DJ674 km 33+100 pe o lungime 100m 

33 JUPÂNEŞTI Vierşani 1810 840 46,41 afectarea a două punţi pietonale 

34 LELEŞTI Leleşti 2233 817 36,59 

35 LICURICI 

36 LOGREŞTI 

Frumuşei 

Totea 

Logreşti, Seaca, 

Mărul, 

Frunza, Moşteni 

3227 2138 66,25 

3655 2962 81,04 

37 MĂTĂSARI Mătăsari 2352 2035 86,52 

38 MOTRU 

Motru, Lupoiţa, 

Ploştina, Dealul 

Pomilor 

3036 2194 72,27 

Sat. Totea, punctul Măgura - alunecare de teren reactivată cu punerea în pericol a unei gospodării. 

alunecare de teren afectarea a 5 gospodării în satul Licurici de Sus; o gospodărie în satul Licurici, cătunul 

Rogoaza şi distrugerea unei punţi în satul Totea 

În satul Seaca 3,5 ha şi o gospodărie, în satul Mărul 250 ha, în satul Moşteni două gospodării şi 0,50ha teren 

agricol; în satul Frunza o gospodărie, 1,8ha teren agricol, DC 31 pe 30m şi DS cătunul Tereujani pe o 

lungime de 30m 

DJ673 între localităţile Strâmba-Vulcan-Mătăsari; în satul Mătăsari 5 anexe gospodăreşti şi 3 ha agricol; în 

satul Runcurel o locuinţă şi anexe gospodăreşti şi 0,2 ha curte; în satul Croici, 7 gospodării şi 0,40 ha grădină 

şi 0,90 ha păşune; o casă afectată şi un DC 86 Mătăsari Croici distrus în 4 puncte. 

În satul Lupoiţa la o halda de steril, ca urmare a lucrărilor miniere, care a afectat o locuinţa 

sat. Dealul Pomilor - alunecare de teren reactivată pe o lungime de 280 m şi lăţime de 45 m, cu punerea în 

pericol a 4 gospodării. 

DN 67 la km 49+550 şi 47+700 şi 3 gospodării 

39 MUŞETEŞTI Muşeteşti 2894 2711 93,68 În satul Sârbeşti afectate 3 gospodării şi un DS 

40 NEGOMIR Negomir 3322 2658 80,01 DC 71 km 0+620 pe 80m; DS20 km 0+250 pe 50m; DJ 674 B satul Ursoaia; DC 70 km 3+440 pe 100m; 

41 NOVACI Novaci 6608 1549 23,44 

42 PADEŞ Padeş 10194 849 8,33 

43 PEŞTIŞANI Seuca 6623 1042 15,73 afectate 19 gospodării; 80m DC; şi 200 DS 

44 PLOPŞORU Plopşoru 3672 1890 51,47 

45 POLOVRAGI Polovragi 3267 723 22,13 

46 PRIGORIA Burlani 3905 3388 86,76 

47 

ROŞIA DE 

AMARADIA 

Seciuri- 

4 zone 

Roşia de Sus 

Ruget 

Şitoaia 

2433 2391 98,27 

48 RUNCU Dobriţa 6214 1019 16,40 

49 ROVINARI Vârţ 841 60 7,13 

50 SAMARINEŞTI Samarineşti 1999 1015 50,78 

DC 54 afectat pe o lungime 3 m şi teren agricol 1,5 ha; 4 locuinţe afectate; DC 23 Călugăreasa Negoeşti de la 

km 1+100 la km 1+600, rămânând izolaţi 430 cetăţeni; DJ 675B la km 11+600 

Satul Stejarul – afectat 4 locuinţe, satul Seciuri 215 locuinţe, satul Roşia de Amaradia 3 locuinţe; DC 675 C în 

punctul Becheni fiind afectată 1 gospodărie; DC Roşia de Amaradia – Ruget pe o lungime de 70m; DC 54 pe 

o lungime de 600m; DS 35 pe o lungime de 35m; DS 42 pe o lungime de 100m; şi un nr. de 6 locuinţe; DJ 

675 C pe o lungime de 2km; DC 29 A 

O proprietate din satul Suseni Comuna Runcu şi drumul judeţean DJ 672B, între km 5+000 şi km 6+300, pe o 

lungime de 300 m, fiind afectată o suprafaţă de 1500 mp. 

Comuna Runcu - alunecare de teren sat Dobriţa, 1 gospodărie 


223


Nr. 


Municipii, oraşe şi Localitate /nr. 



zone 

Ha. 

Ha. 

% 


0 1 2 3 4 5 6 

51 SĂCELU Săcelu 3194 2120 66,37 

52 SĂULEŞTI Săuleşti 2337 950 40,65 

53 SCOARŢA Scoarţa 5753 1668 28,99 

54 STĂNEŞTI Stăneşti 4396 1334 30,35 DJ 672 B de la km 9+100 la km 9+900. 

55 SCHELA Schela 2502 1171 46,80 

DJ 664 la km 8+100 

56 SLIVILEŞTI Slivileşti 3653 3103 84,94 

57 STEJARI 

Piscoiu 

2 zone 

3713 2538 68,35 Punctul Voivoda, afectate două grajduri şi două fânare 

Miuleşti 

DJ 674 km 29+150 pe 100m 

58 STOINA 

Ulmet 

Urdari 

2483 1142 45,99 

59 TG.JIU 2 zone 6024 320 5,31 

60 

TÂRGU- 

CĂRBUNEŞTI 

Târgu-Cărbuneşti 6142 2784 45,33 

61 TELEŞTI Teleşti 3033 491 16,19 

62 TURBUREA Turburea 4284 2026 47,29 

63 TURCENI Turceni 4418 1962 44,41 

64 TICLENI 2446 1662 67,9 

65 TISMANA 

Racoţi, Vânăta, 

Celei, Vâlcele 

9636 2520 26,15 DC 200; DJ 672 km 26+400 la Vâlcele; DC 125 pe 200 m; izlaz Racoţi 50m afectând şi un pod. 

66 ŢÂNŢĂRENI Arpadia 3126 312 9,98 

67 TURCINEŞTI 

Rugi, Turcineşti 

2zone, Horezu 

1866 1098 58,84 

Hotăroasa 

68 URDARI 

Valea Mânăstirii 1808 544 30,09 

DJ 674 km 29+150 pe 100m 

Urdari 2 zone 

69 VĂGIULEŞTI Văgiuleşti 3108 1778 57,21 

DC Valea Motrului pe o distanţă de 80m şi o gospodărie. 

Negroaia 

70 VLADIMIR 

3309 1973 59,63 

Lunca 

Sursă date: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor 2008 – PAAR (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj) 

Satul Frasin au fost afectate 4 locuinţe şi două fântâni; DC 44 Adreeşi-Frasin, 150ml; în satul Moţeşti 4 

locuinţe prezintă fisuri; DC45 Vladimiri – Moşneni; DJ 662 Hurezani-Vladimir pe o distanţă de 1000-1500m 


224


Situaţia terenurilor ocupate de procese tehnologice: 

A.7. Zonificarea teritoriului 

A.7.1. Utilizarea terenurilor 

Suprafaţa totală a judeţului Gorj este de 560 174 ha, din care cca. 242 mii ha suprafeţe agricole, 274 mii 

ha suprafeţe forestiere şi cca. 317 mii ha terenuri neagricole. Din totalul suprafeţei agricole, suprafaţa arabilă 

este de cca. 98 956 ha, restul fiind suprafaţa ce reprezintă alte categorii de folosinţă (păşuni – 88 mi ha, 

fâneţe – 42 mii ha livezi - 8 848 ha, vii - 4 476 ha). 

Judeţul Gorj este situat în S -V României (în nord vestul Olteniei), are o suprafaţă de 560.174 ha şi 

reprezentă 2,3% din suprafaţa României. După modul de folosinţă este repartizată astfel: 

a) Suprafaţă agricolă = 243.740 ha, din care: 

• arabil = 99.149 ha; 

• păşuni = 88.654 ha; 

• fâneţe = 42.542 ha; 

• vii şi pepiniere viticole = 4.434 ha; 

• livezi şi pepiniere pomicole = 8.961 ha. 

b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 278.717 ha; 

c) Ape şi bălţi = 37 ha; 

d) Construcţii = 12.027 ha; 

e) Drumuri = 9.079 ha; 

f) Alte suprafeţe = 717 ha. 

La nivelul judeţului Gorj suprafaţa arabilă raportată la numărul de locuitori este la jumătatea mediei pe 

ţară. Situaţia este generată şi de faptul că din totalul suprafeţei neagricole existente cca. 19 mii ha, sunt 

terenuri afectate de activităţi miniere (în 12 UAT-uri), iar 23 mii ha, sunt ocupate de drumuri, benzi 

transportoare, sedii administrative, depozite de stocare etc. 

Analiza datelor şi informaţiilor furnizate de către unităţile economice angrenate în activităţi miniere şi 

de actorii locali din UAT-urile în raza cărora se desfăşoară aceste activităţi scoate în evidenţă următoarele 

aspecte: 

• procesul de reconstrucţie ecologică este foarte lent, ( procentul de ocupare a terenurilor este cu mult 

superior celui redat în circuitul productiv); 

• reconstrucţia ecologică este executată necorespunzator din punct de vedere tehnic, uneori incompletă 

(fără recultivare biologică) şi cu implicaţii în diverse fenomene geomecanice, care au condus la mari 

pagube pentru anumite comunităţi locale; 

• terenuri care, într-o perioadă anterioară erau degrevate de sarcini tehnologice şi supuse redării, au 

fost ulterior regrevate de activitatea minieră; 

• deşi există un cadru de reglementări care se adresează instituţiilor de resort, operatorilor minieri cu 

capital de stat, titulari de licenţă, le lipseşte capacitatea de monitorizare şi executare a lucrărilor de 

refacere a mediului în mod corespunzător. 

CARIERA 

(perimetrul) 

Tabel nr. A.7 1: I. S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. 

SUPRAFAŢA 

PERIMETRU 

LICENTA 

ha kmp cu 

excavaţ 

ii 

SUPRAFEŢE 

OCUPATE 

(ha) 

cu 

halda 

SUPRAFEŢE 

LIBERE 

(ha) 

OBSERVAŢII 

GIRLA 769,0 7,69 153,0 492,0 124,0 Groapa de cenuşe şi redările sunt 

incluse în suprafeţele ocupate cu 

halda. 

ROVINARI- 

EST 

675,3 6,753 226,3 449,0 - Redările sunt incluse în suprafeţele 

ocupate cu halda. 

TISMANA I 971,6 9,716 139,6 676,0 156,0 Redările sunt incluse în suprafeţele 


TISMANA II 740,5 7,405 80,2 469,1 191,2 Redările sunt incluse în suprafeţele 


PINOASA 1.581,4 15,814 418,4 542,0 621,0 Redările sunt incluse în suprafeţele 


TOTAL 4.737,8 47,378 1017,5 2628,1 1092,2 

Tabel nr. A.7 2: II. S.C. Complexul Energetic Turceni S. A. 

CARIERA 

(perimetrul) 

SUPRAFAŢA 

PERIMETRU 

LICENTA 

SUPRAFEŢE 

OCUPATE 

(ha) 

SUPRAFEŢE 

LIBERE 

(ha) 

OBSERVAŢI 

I 

ha kmp cu excavaţii cu halda 

JILŢ NORD 476,8 4,768 307 107 62,8 . 

JILŢ SUD 787,7 7,877 283 427 77,7 

MINA 

TEHOMIR 

20,57 Incinte- 0,65 

ha 

HALDA 

665 665 

BOHORELU 

TOTAL 1950,07 12,645 590 1199 140,5 

La complexul energetic Turceni se adaugă suprafeţele ocupate de termocentrala Turceni- TOTAL 

838 ha, după cum urmează 

- depozitul de zgură şi cenuşă Valea Ceplea 267 ha; 

- depozitul de zgură şi cenuşă nr.2 -215 ha; 

- incinte 173 ha; 

- platforma preuzinală 23 ha; 

- gospodărie de cărbune 53 ha; 

- baraj+chei+diguri 107 ha; 


225


Unitatea Cariera/Mina Suprafeţe 

de teren 

ocupate de 

cariera (ha) 

Suprafeţe de teren 

ocupate de halde 

interioare de steril 

în lucru (ha) 

Suprafeţe de teren ocupate 

de halde interioare de 

steril libere de sarcini 

tehnol. (ha) 

Tabel nr. A.7 3: III: S.N.L. Oltenia 


ocupate de halde 

exterioare de steril în 

lucru (ha) 

Cariera/Mina 

Suprafeţe ocupate 

de halde exterioare 

de steril liber de 

sarcini tehnol. (ha) 


ocupate de incintesedii, 

depozite etc 

(ha) 


ocupate de 

depozite de 

cărbune (ha) 


ocupate de drumuri 

de acces (ha) 

Alte suprafeţe de 

teren ocupate (ha) 

1 2 3 4 5 6 2 7 8 9 10 11 

E.M.C. Motru 

C. Lupoaia 365,34 304,6 65,4 0 C. Lupoaia 654,74 25,3 3,94 3,76 0 

C. Roşiuta 451,94 0 0 287,29 C. Roşiuta 516,59 19,26 4,5 9,3 0 

E.M.S Motru 

Sect. Lupoia 0 0 0 0 Sect. Lupoia 0 7,79 0,8 0,5 0 

Sect. Plostina 0 0 0 0 Sect. Plostina 0 1,13 0,8 1,0 0 

C. Roşia 892,2 405,12 84,58 0 C. Roşia 0 22,08 1,36 0,58 0 

E.M.C. Roşia C.Pest. Nord 562,88 260,68 97,60 0 C.Pest. Nord 0 0,96 12,24 2,15 0 

C.Pest.Sud 435,93 133,4 207,6 0 C.Pest.Sud 0 4,70 0 1,53 0 

Bava Rovinari 0 0 0 0 0 28,844 0 0 0 

Bava Motru 0 0 0 0 0 2,78 0 0 2,23 

Total SNLO 2708,28 1103,8 455,18 287,29 1171,33 112,844 23,64 18,82 2,23 

TOTAL SNLO 5882,894 ha 

Tabel nr. A.7 4: Repartiţia suprafeţelor neagricole în judeţul Gorj 

Păduri Ape, Bălţi Drumuri Curţi şi construcţii Terenuri neproductive 

Denumire UAT ha % ha % ha % ha % ha % 

Albeni 1599 79,7 62 3,1 116 5,8 145,2 7,2 84 4,2 

Alimpeşti 594 63,2 23 2,4 77 8,2 76,0 8,1 170 18,1 

Aninoasa 4833 93,3 62 1,2 131 2,5 130,2 2,5 25 0,5 

Arcani 964 88,3 19 1,7 48 4,4 54,1 5,0 7 0,6 

Baia de Fier 7083 94,0 39 0,5 173 2,3 135,8 1,8 101 1,3 

Bălăneşti 2000 89,1 25 1,1 88 3,9 88,1 3,9 44 2,0 

Băleşti 1662 74,5 172 7,7 158 7,1 213,1 9,6 25 1,1 

Bărbăteşti 2220 91,7 49 2,0 72 3,0 75,1 3,1 5 0,2 

Bengeşti-Ciocadia 1794 81,7 91 4,1 131 6,0 115,1 5,2 65 3,0 

Berleşti 2326 93,3 2 0,1 83 3,3 72,0 2,9 10 0,4 

Bâlteni 5907 81,1 168 2,3 234 3,2 197,2 2,7 773 10,6 

Bolboşi 1302 86,5 25 1,7 85 5,6 77,6 5,2 15 1,0 

Borăscu 2696 89,8 42 1,4 132 4,4 118,1 3,9 15 0,5 

Brăneşti 1458 78,7 124 6,7 96 5,2 137,0 7,4 37 2,0 

Bumbeşti-Jiu 15513 90,9 236 1,4 238 1,4 972,0 5,7 116 0,7 

Bumbeşti-Piţic 497 67,8 22 3,0 85 11,6 93,4 12,7 36 4,9 

Bustuchin 2150 86,4 35 1,4 123 4,9 139,0 5,6 40 1,6 

Căpreni 2711 84,7 42 1,3 94 2,9 82,9 2,6 269 8,4 

Cătunele 971 46,4 35 1,7 91 4,3 385,2 18,4 610 29,2 

Câlnic 2842 73,4 55 1,4 104 2,7 483,1 12,5 388 10,0 

Ciuperceni 4132 89,3 18 0,4 87 1,9 88,2 1,9 300 6,5 

Crasna 11215 90,2 38 0,3 256 2,1 150,1 1,2 776 6,2 

Cruşeţ 3042 85,7 104 2,9 162 4,6 165,0 4,6 76 2,1 

Dănciuleşti 2538 91,0 26 0,9 102 3,7 99,2 3,6 25 0,9 

Dăneşti 2878 89,2 67 2,1 126 3,9 141,3 4,4 13 0,4 

Drăgoteşti 872 74,7 26 2,2 94 8,1 104,0 8,9 71 6,1 

Drăguţeşti 2668 84,0 109 3,4 119 3,7 185,5 5,8 96 3,0 

Fărcăşeşti 4319 77,3 56 1,0 186 3,3 363,1 6,5 660 11,8 

Glogova 2605 91,9 36 1,3 61 2,2 69,1 2,4 62 2,2 

Godineşti 1627 88,3 35 1,9 80 4,3 77,8 4,2 22 1,2 

Păduri Ape, Bălţi Drumuri Curţi şi construcţii Terenuri neproductive 


Hurezani 1702 89,9 42 2,2 59 3,1 60,4 3,2 29 1,5 

Ioneşti 2045 77,0 168 6,3 101 3,8 212,0 8,0 131 4,9 

Jupîneşti 3560 93,5 48 1,3 107 2,8 71,0 1,9 21 0,6 

Leleşti 581 68,7 32 3,8 60 7,1 102,9 12,2 70 8,3 

Licurici 2611 89,9 45 1,6 124 4,3 101,0 3,5 22 0,8 

Logreşti 3509 91,6 65 1,7 90 2,3 147,0 3,8 19 0,5 

Mătăsari 1336 42,6 24 0,8 122 3,9 139,7 4,5 1514 48,3 

Motru 1001 48,5 16 0,8 144 7,0 505,3 24,5 396 19,2 

Muşeteşti 6065 95,6 21 0,3 122 1,9 63,2 1,0 72 1,1 

Negomir 1656 61,6 8 0,3 112 4,2 105,2 3,9 808 30,0 

Novaci 10133 93,1 84 0,8 227 2,1 202,9 1,9 238 2,2 

Padeş 26974 93,7 303 1,1 230 0,8 149,1 0,5 1131 3,9 

Peştişani 14363 95,3 226 1,5 223 1,5 192,7 1,3 66 0,4 

Plopşoru 3664 80,3 233 5,1 162 3,6 176,1 3,9 327 7,2 

Polovragi 4919 94,1 28 0,5 161 3,1 105,1 2,0 17 0,3 

Prigoria 2465 88,5 33 1,2 104 3,7 92,0 3,3 91 3,3 

Roşia de Amaradia 1439 68,0 5 0,2 59 2,8 180,1 8,5 433 20,5 

Rovinari 205 9,1 70 3,1 100 4,4 1117,8 49,4 772 34,1 

Runcu 19843 94,5 57 0,3 186 0,9 311,5 1,5 610 2,9 

Săcelu 806 80,4 26 2,6 64 6,4 71,2 7,1 35 3,5 

Samarineşti 1051 83,7 19 1,5 70 5,6 75,1 6,0 40 3,2 

Săuleşti 3021 93,3 29 0,9 86 2,7 89,6 2,8 14 0,4 

Schela 6002 95,7 28 0,4 97 1,5 76,9 1,2 67 1,1 

Scoarţa 2392 84,6 35 1,2 200 7,1 186,0 6,6 16 0,6 

Slivileşti 2087 66,2 42 1,3 113 3,6 655,7 20,8 256 8,1 

Stăneşti 5284 93,1 24 0,4 84 1,5 139,1 2,5 142 2,5 

Stejari 3472 92,7 25 0,7 122 3,3 110,6 3,0 16 0,4 

Stoina 1389 81,7 57 3,4 91 5,4 95,1 5,6 68 4,0 

Teleşti 1173 80,6 86 5,9 67 4,6 98,5 6,8 30 2,1 

Târgu Cărbuneşti 6305 90,4 129 1,8 189 2,7 314,9 4,5 37 0,5 

Târgu-Jiu 1379 40,6 130 3,8 369 10,9 1382,7 40,7 138 4,1 

Ţicleni 4245 88,5 42 0,9 154 3,2 158,0 3,3 195 4,1 

Ţânţăreni 1075 75,5 93 6,5 133 9,3 114,5 8,0 8 0,6 

Tismana 19445 91,5 94 0,4 281 1,3 233,4 1,1 1187 5,6 


226


Păduri Ape, Bălţi Drumuri Curţi şi construcţii Terenuri neproductive de comunicaţie majore atât rutiere cât şi feroviare. După cum se poate observa are centre urbane mari 


şi comune importante. Printre acestea se regăseşte şi reşedinţa de judeţ, Municipiul Târgu Jiu, cel mai 

Turburea 2024 81,0 122 4,9 152 6,1 145,5 5,8 54 2,2 

important atât din punctul de vedere al profilului economic cât şi al mărimii demografice. Este ozonă 

Turceni 2702 63,9 108 2,6 190 4,5 593,1 14,0 633 15,0 

Turcineşti 975 82,4 50 4,2 49 4,1 68,9 5,8 41 3,5 industrializată cu servicii medii dezvoltate, cu un potenţial pomi-viticol important mai ales în partea de 

Urdari 1064 65,8 23 1,4 73 4,5 92,3 5,7 365 22,6 nord. Deţine monumente istorice şi resurse naturale de interes turistic. Rata şomajului este printre cele 

Văgiuleşti 1444 85,2 44 2,6 89 5,3 98,3 5,8 19 1,1 mai mici din judeţ (în special în municipiul Târgu Jiu cu o rată mult sub media judeţului). Accesul la 

Vladimir 2287 88,6 54 2,1 110 4,3 102,2 4,0 28 1,1 

serviciile de sănătate şi educaţie este peste media judeţului, mortalitatea având rate mai reduse (în 

Total 274711 86,5 4611 1,5 8908 2,8 14170,2 4,5 15092 4,8 

Sursa: P.A.A.R., Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului Gorj 

special în partea centrală). 

Din suprafaţa neagricolă, cea mai mare pondere este deţinută de păduri, ce însumează aproximativ 

88,6% din total, urmată de terenurile neproductive, cu 4,8% şi de suprafeţele ocupate de curţi şi 

construcţii, ce însumează 4,5%. 

Cele mai mari ponderi de teren neproductiv se regăsesc în UAT-urile cu activităţi miniere, precum 

Rovinari, Mătăsari, Negomir, Cătunele, Urdari, Roşia de Amaradia. Ponderea ridicată a acestora la 

nivelul întregului judeţ influenţează negativ economia generală, fiind cauzate în principal de 

degradarea solurilor, datorită eroziunii şi a exploataţiilor carbonifere abandonate. Totodată, una dintre 

disfuncţionalităţi este şi neredarea în circuitul agricol a fostelor exploataţii miniere, existând pericolul 

diminuării permanente a folosinţelor agricole şi silvice. 

A.7.2. Zone funcţional - spaţiale 

Teritoriul judeţului Gorj poate fi structurat , în funcţie de resursele naturale şi activităţile conomice 

prezente în următoarele zone: 

ZONA I- NORDICĂ, MONTANĂ CU PROFIL AGROPASTORAL-FORESTIER ŞI 

TURISTIC 

Este o zonă cu suprafeţe mari de păşuni şi fâneţe, bogată în resurse forestier, cu un potenţial 

turistic deosebit. Sunt prezente numeroase arii naturale protejate . Poate fi împărţită îb 2 subzone , 

despărţite de culoarul Jiului: 

• Subzona IA care include UAT-urile Pades, Tisman Pestişani, Runcu, Stăneşti, 

• Subzona IB formată din UAT-urile Muşeteşti; Crasna, Novaci Baia de Fier, Polovragi 

Această zonă incude UAT-rile din Zona Montană Defavorizată (agricol), delimitată conform 

Regulamentului CE 1257/1999. Este vorba de UAT-uri situate la altitudini de peste 600 m, cu o pantă 

medie sau mai mare de 15 0 . 

ZONA II - CULOARUL JIULUI 

Această zonă cuprinde, de la nord la sud, următoarele UAT-uri: Bumbeşti Jiu, Schela, Turcineşti, 

Leleşti, Arcani, Bălăneşti, Târgu Jiu, Băleşti, Teleşti, Bălăneşti, Scoarţa, Dăneşti, Drăguţeşti, Dăneşti, 

Bâlteni, Ţicleni, Plopşoru, Turceni, Ioneşti, Brăneşti şi Ţânţăreni. Această zonă are un caracter 

complex din punctul de vedere al profilului economic şi se bucură de o bună accesibilitate având căi 

Punctele slabe ar putea fi constituite de declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei în nordul şi 

estul zonei şi de infrastructura deficitară (cu excepţia municipiului Târgu Jiu). Zona de nord a fost 

declarată defavorizată în anul 1999 datorită activităţilor miniere în declin şi şomajului ridicat. 

ZONA III-SUD-VESTICĂ 

Zona cuprinde UAT-urile situate în partea de sud-est a judeţului, cu un profil bazat pe industria 

extractivă (în special cea carboniferă) şi agricultură şi cuprinde: Godineşti, Glogova, Ciuperceni, 

Câlnic, Cătunele, Motru, Mătăsari, Fărcăşeşti, Samarineşti, Slivileşti, Drăgoteşti, Negomir, Urdari, 

Văgiuleşti, Bolboşi şi Borăscu. Din punctul de vedere al resurselor naturale este o zonă bogată în 

resurse naturale cu activităţi miniere, dar în restrângere. Are o accesibilitate bună beneficiind de căi de 

comunicaţie majore. 

Minusurile acestei zone sunt reprezentate de populaţia în scădere şi îmbătrânită cu o tendinţă de 

părăsire a zonei , numărul mic de IMM-uri, rată a şomajului ridicată, asistenţă sanitară deficitară şi un 

nivel mediu de echipare. Problemele cele mai grave sunt cele din domeniul social, asociate cu sărăcie 

şi lipsă de locuri de muncă şi cele de echipare (infrastructură şi utilităţi). 

Din UAT-urile acestei zone, cinci (Bolboşi, Borăscu, Ciuperceni, Mătăsari, Negomir) sunt incluse 

în categoria Zonelor Defavorizate de condiţii naturale Specifice (ZDS), conform Regulamentului Ce 

1257/1999. Criteriile principale de delimitare sunt: să formeze suprafeţe continue formate din cel puţi 

3 UAT-uri şi care au, individual, o notă de bonitarea a terenurilor agricole de până la maximum 30. 

ZONA IV-SUD-ESTICĂ 

Zona sud-estică cuprinde UAT-uri cu profil minier şi cu profil agricol datorită ponderii mari a 

terenurilor agricole. Cuprinde următoarele UAT-uri: Bumbeşti-Pitic, Alimpeşti, Bengeşti-Ciocadia, 

Săcelu, Prigoria, Roşia de Amaradia, Albeni, Târgu Cărbuneşti, Berleşti, Bustuchin, Licurici, 

Jupâneşti, Bărbăteşti, Logreşti, Vladimir, Săuleşti, Hurezani, Stejari, Dănciuleşti, Căpreni, Aninoasa, 

Turburea, Stoina, Cruşeţ. Activităţile din industria extractivă sunt importante, aici existând resurse din 

petrol şi gaze, dar şi cele agricole. Este o zonă favorabilă culturilor cerealiere. Beneficiază de căi de 

comunicaţie majore. Problemele majore sunt legate de rata şomajului ridicată, populaţia este 

îmbătrânită şi cu o rată ridicată a plecărilor. Asistenţa sanitară este deficitară (există doar un singur 

spital la Târgu Cărbuneşti). Este o zonă slab urbanizată cu infrastructură şi dotări edilitare deficitare. 


227


BIBLIOGRAFIE 

1. Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 200-2013 

2. Legea 363 /2006 - PATN Secţiunea I – Reţele de transport 

3. Definirea conceptului naţional de dezvoltare spaţială şi introducerea lui în structura planului 

naţional de dezvoltare - INCD-URBANPROIECT 2007-2009 

4. Studiul IPTANA SA 2008 „Identificarea si delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, 

alunecări de teren si inundaţii). Hărţi de Hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea II. 

Regiunea 2 - Judeţ Gorj 

5. Legea 575/2001 – privind PATN –„ Zone de risc natural” 

6. Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor 2008- PAAR (Inspectoratul pentru Situaţii de 

Urgenţa Gorj -) 

7. Normativ P100- 1/2006 – Normativ de proiectare antiseismică 

8. INSSE, Baza de date „Tempo On-Line”, 2010 

9. HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) – privind sistemele de îmbunătăţiri funciare de 

utilitate publică 

10. Studiu ISPIF 1998 - Amenajările de Îmbunătăţiri funciare la nivel naţional 

11. Planul Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor Gorj 2008 

12. Sistemul de Gospodărire a Apelor, Gorj 

13. Anuarul Statistic, 2008 

14. SC Apa Regio Gorj SA 

15. Institutul Naţional de Statistică 

16. Consiliul Judeţean Gorj 

17. Primăria Municipiului Motru 

18. SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş 

19. GDF ENERGY ROMANIA – DISTRIGAZ SUD RETELE – Direcţia Regională de Distribuţie 

Vest – Punct de lucru Tg. Jiu 

20. PETROM – Zona producţie 2 – Grup de Zăcăminte Ţicleni 

21. SC CONPET SA Ploieşti 

22. SC Complexul Energetic Rovinari SA 

23. SC Complexul Energetic Turceni SA 

24. CNTEE TRANSELECTRICA – Sucursala de Transport Craiova 

25. SC COSMOTE RMT SA 

26. ICEMENERG : Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile 

de energie în România – Sinteza 

27. E. Zaides, I. Zaides – Conversia energiei, tehnologii şi resurse 

28. ARTECNO – Manualul de instalaţii 2002 – Volumul Încălzire 

29. Colecţia Monitorul Oficial al României 


228


B. DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 

B.1 EVOLUŢIA POPULAŢEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC 

B.2. RESURSELE UMANE 

B.3. NIVEL DE TRAI, SĂRĂCIE 

C. DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 

C.1. POTENŢIAL ECONOMIC 

C.2. AGRICULTURA 

C.3. INDUSTRIA 

C.4. SERVICIILE ECONOMICE ŞI SOCIALE ŞI TURISMUL 

Cheile Sohodolului foto GP Mănăstirea Lainici foto GP 

Targu Jiu foto: IM Bustuchini foto: IM Tg. Jiu – piaţa centrală foto: GP Mănăstirea Polovragi foto: IM 


229


CUPRINS 

B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ.................................................................................. 232 

B.1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic....................................................................... 232 

B.1.1 Mărimea demografică şi densitatea populaţiei.............................................................. 232 

B.1.2. Dinamica populaţiei ........................................................................................................ 232 

B.1.2.1 Evoluţia populaţiei .................................................................................................... 232 

B.1.2.2. Mişcarea naturală a populaţiei ............................................................................... 233 

B.1.2.3.Mişcarea migratorie.................................................................................................. 234 

B.1.3. Structura populaţiei........................................................................................................ 236 

B.2. Resursele umane..................................................................................................................... 239 

B.2.1.Starea de sănătate a populaţiei ....................................................................................... 239 

B.2.2.Structura populaţiei după nivelul de instruire.............................................................. 240 

B.2.3. Structura şi dinamica forţei de muncă.......................................................................... 241 

B.3. Nivel de trai, sărăcie............................................................................................................... 241 

B.3.1. Mortalitatea infantilă...................................................................................................... 241 

B.3.2. Rata sărăciei .................................................................................................................... 241 

B.4. Diagnostic şi priorităţi ........................................................................................................... 242 

B.4.1. Sinteza problemelor populaţiei ...................................................................................... 242 

B.4.2. Analiza mediului intern şi extern................................................................................... 243 

B.4.3. Diagnostic......................................................................................................................... 244 

B.4.4. Priorităţi........................................................................................................................... 244 

C. DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ...................................................... 245 

C.1. Potenţial economic ................................................................................................................. 245 

C.2. Agricultura ............................................................................................................................. 249 

C.2.1 Fondul funciar agricol. Caracteristici. Clase de calitate .............................................. 249 

C.2.2 Activitatea agricolă .......................................................................................................... 249 

C.2.2.1 Modul de utilizare a terenurilor .............................................................................. 249 

C.2.2.2 Producţia vegetală..................................................................................................... 253 

C.2.2.3 Caracteristicile exploataţiilor agricole din mediul rural....................................... 253 

C.2.2.4 Creşterea animalelor ................................................................................................ 254 

C.2.2.5 Dotările tehnice ......................................................................................................... 255 

C.2.2.6 Valorificarea.............................................................................................................. 256 

C.3. Industria.................................................................................................................................. 256 

C.4. Serviciile economice şi sociale şi turismul............................................................................ 260 

C.4.1. Servicii economice şi sociale........................................................................................... 260 

C.4.1.1, Învăţământ................................................................................................................ 260 

C.4.1.2. Sistemul sanitar........................................................................................................ 260 

C.4.1.3. Administraţie publică şi asigurări sociale.............................................................. 260 

C.4.1.4. Comerţ şi finanţe - bănci ......................................................................................... 261 

C.4.1.5 Transport şi comunicaţii .......................................................................................... 261 

C.4.2 Turismul............................................................................................................................ 261 

C.4.2.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie................................. 264 

C.4.2.3 Structurile turistice de tratament............................................................................ 264 

C.4.2.4 Circulaţia turistică.................................................................................................... 264 

C.5. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI.......................................................................................... 266 

C.5.1. Sinteza problemelor........................................................................................................ 266 

C.5.2. Analiza mediului intern şi extern .................................................................................. 266 

C.5.3. Diagnostic ........................................................................................................................ 268 

C.5.4. Priorităţi........................................................................................................................... 269 

BIBLIOGRAFIE (cap. B şi C)...................................................................................................... 270 


230


LISTA TABELELOR DIN VOLUM- DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA 

SOCIO-DEMOGRAFICĂ 

Tabel nr. 1: Evoluţia populaţiei la recensăminte........................................................................................... 232 

Tabel nr. 2: Evoluţia numerică a populaţei 1912-2008................................................................................. 232 

Tabel nr. 3: Bilanţul total al populaţei - 2008................................................................................................ 235 

Tabel nr. 4:Rata de activitate – 2008 (în %).................................................................................................. 237 

Tabel nr. 5:Rata de ocupare a populaţiei 2008............................................................................................. 238 

Tabel nr. 6: Populaţia în funcţie de participarea la activitatea economică................................................. 241 

Tabel nr. 7: Evoluţia şomajului în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 ..................................................... 241 

LISTA FIGURILOR DIN VOLUM- DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA 

SOCIO-DEMOGRAFICĂ 

Fig. 1: Evoluţia deceselor pe cauze la nivelul judeţului Gorj (1997-2005) .................................................. 239 

Fig. 2: Structura deceselor datorate bolilor aparatului circulator ........................................................... 240 

Fig. 3: Structura deceselor datorate tumorilor.............................................................................................. 240 

LISTA TABELELOR DIN VOLUM- DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA 

ACTIVITĂŢILOR 

Tabel nr. 1: Distribuţia numărului de firme şi a numărului de angajaţi la nivel de UAT.........................245 

Tabel nr. 2: Repartiţia IMM-urilor în unităţile administrativ - teritoriale.................................................246 

Tabel nr. 3:Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi domenii de activitate(%) ................................247 

Tabel nr. 4: Repartiţia IMM-urilor pe sectoare de activitate.......................................................................247 

Tabel nr. 5: Clase de pretabilitate a terenurilor ............................................................................................249 

Tabel nr. 6: Repartiţia terenurilor agricole şi neagricole .............................................................................249 

Tabel nr. 7:Structura suprafeţelor agricole ...................................................................................................252 

Tabel nr. 8: Producţiile obţinute la principalele culturi (2008, 2009)..........................................................253 

Tabel nr. 9: Caracteristicile exploataţiilor agricole din mediul rural..........................................................253 

Tabel nr. 10: Repartiţia efectivului de animale..............................................................................................254 

Tabel nr. 11: Dotările tehnice ..........................................................................................................................255 

Tabel nr. 12: Exploataţii comerciale avicole ..................................................................................................256 

Tabel nr. 13: Exploataţii comerciale de porcine ............................................................................................256 

Tabel nr. 14: Exploataţii comerciale de bovine..............................................................................................256 

Tabel nr. 15: Evoluţia indicilor producţiei industriale pe perioada 2002-2007 (%)...................................257 

Tabel nr. 16: Structura salariaţilor din industrie pe principalele sectoare de activitate ...........................257 

Tabel nr. 17: Firme active din industrie pe activităţi şi clase de mărime în anul 2008 (CAEN Rev.1) ........257 

Tabel nr. 18: Cifra de afaceri şi structura acesteia pe diviziuni ale industriei pentru anul 2008...... ...211 

Tabel nr. 19: Elevi înscrişi în diferite nivele de învăţământ în context regional.........................................260 

Tabel nr. 20: Evoluţia şi structura capacităţii de primire turistică din judeţul Gorj................................263 

Tabel nr. 21: Capacitatea de cazare şi numărul de unităţi turistice la nivel de localitate pentru judeţul 

Gorj în anul 2008 ..............................................................................................................................................264 

Tabel nr. 22: Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie clasificate conform MDRT la 

nivelul judeţului Gorj pentru anul 2009 .........................................................................................................264 

Tabel nr. 23: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2008 la nivelul 

judeţului Gorj....................................................................................................................................................265 

LISTA FIGURILOR DIN VOLUM- DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA 

ACTIVITĂŢILOR 

Fig. 1: Repartiţia IMM-urilor pe sectoare de activitate ................................................................................247 

Fig. 2: Aria de provenienţă a studenţilor de la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu ..........260 

Fig. 3: Evoluţia numărului de unităţi de cazare în judeţul Gorj..................................................................263 

Fig. 4: Evoluţia numărului total de locuri de cazare în structurile de primire din judeţul Gorj ..............263 

Fig. 5: Dinamica numărului de turişti în judeţul Gorj..................................................................................264 

Fig. 6: Dinamica numărului de înnoptări în judeţul Gorj ............................................................................265 


231


Majoritatea UAT-urilor din cadrul judeţului au înregistrat scăderi moderate, cuprinse între 3 şi 5 %. 

B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 

Creşteri de populaţie (mici şi moderate –între 1 şi 6%) înregistrează doar 13 UAT-uri. Cele mai mari 

creşteri de populaţie se înregistrează în comunele Cătunele (7,3%) şi Ciuperceni (10,1%). 

B.1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic 

B.1.1 Mărimea demografică şi densitatea populaţiei 

În anul 2008 populaţia totală a judeţului Gorj era de 382.104 locuitori, în scădere cu 5204 locuitori 

faţă de recensământul din anul 2002. Din cele 70 de UAT-uri la nivelul judeţului, doar patru 

înregistrau în anul 2008 o populaţie mai mare de 10000 de locuitori (Târgu Jiu, Motru, Rovinari şi 

Bumbeşti-Jiu) toate aparţinând mediului urban. Cea mai mare parte a UAT-urilor judeţului Gorj au o 

populaţie cuprinsă între 2000 şi 3000 de locuitori. 

Densitatea medie a populaţiei este de 81,36 loc./kmp dar mult diferenţiată pe cele două medii: 

261,61 loc./kmp în mediul urban şi 57,77 loc./kmp în mediul rural. În profil teritorial densitatea 

prezintă diferenţieri marcante de la 13,2 loc./kmp în comuna Padeş până la 1035,3 loc./kmp în 

municipiul Târgu Jiu. În afară de o diferenţiere pe cele două medii (urban/rural) densitatea populaţiei 

se diferenţiază şi pe unităţi de relief. Cele mai mici densităţi, din acest punct de vedere, se 

înregistrează în zona montană (Padeş, Peştişani, Schela, Muşeteşti –sub 25 loc./kmp şi Tismana, 

Stăneşti, Bumbeşti-Jiu, Crasna, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi cu densităţi cuprinse între 25 

şi 55 loc./kmp). De asemenea există o diferenţiere a densităţii şi datorită unui anumit decalaj în 

dezvoltarea judeţului Gorj, un anumit clivaj între partea de est profund rurala (cu densităţi sub 55 

loc./kmp) şi partea de vest cu densităţi mai ridicate ale populaţiei. 

B.1.2. Dinamica populaţiei 

B.1.2.1 Evoluţia populaţiei 

Populaţia a avut un trend ascendent în perioada 1966-1992, ulterior înregistrând o descreştere 

destul de accentuată în ultimii ani (tabel nr.1). 

Tabel nr. 1: Evoluţia populaţiei la recensăminte 

Data de recensământ Populaţia Evoluţie (%) % din total România 

19. 12.1912 249 812 1,94 

29.12.1930 253 812 101,6 1,77 

25.01.1948 280 524 110,6 1,76 

21.02.1956 293 031 104,6 1,67 

15.03.1966 298 382 101,7 1,56 

05.01.1977 348 521 116,7 1,61 

07.01.1992 401 021 115,2 1,75 

18.03.2002 387 308 96,5 1,78 

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 1977, 1992, 2002 

În perioada 2000-2008 majoritatea UAT-urilor au înregistrat descreşteri (unele din ele importante, 

de peste 10%). Cele mai importante scăderi ale populaţiei se înregistrează fie în zonele miniere 

(Motru, Mătăsari, Aninoasa), fie în aşezările din zona montană (Bumbeşti-Jiu, Schela, Muşeteşti).O 

oarecare creştere a populaţiei se poate remarca în cadrul populaţiei urbane (un plus de 4,3%) care are 

însă una din explicaţii în trecerea în categoria oraşelor a comunelor Tismana şi Turceni în anul 2004. 

Tabel nr. 2: Evoluţia numerică a populaţei 1912-2008 

UAT 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2008 

Targu Jiu 14363 15067 19159 22430 23426 34923 63506 98238 96641 95271 

Motru 3234 3095 3235 3402 3290 7170 15998 26626 22967 22392 

Bumbeşti - Jiu 4122 4115 5188 6036 6474 8624 10193 11111 10617 10398 

Novaci 4457 4684 5327 5314 5883 6095 6464 6427 6105 6060 

Rovinari 655 520 602 601 1255 1525 1600 13335 12509 13367 

Târgu Cărbuneşti 5765 6020 5854 5485 6546 8007 7519 9281 8699 8999 

Tismana 7232 7242 7543 7872 7992 8212 9009 8497 7894 7825 

Turceni 4128 4382 5074 5077 5340 4888 7589 8542 8559 8294 

Ţicleni 2531 2625 2787 2763 4292 4234 5161 5372 5205 5297 

Urban Total 46487 47750 54769 58980 64498 83678 127039 187429 179196 177903 

Albeni 2209 2249 2457 2439 2646 2391 2577 2862 2853 2959 

Alimpeşti 2277 2364 2628 2672 2874 2689 2536 2233 2264 2188 

Aninoasa 4120 3968 4415 4535 4872 4414 4708 4570 4341 4036 

Arcani 2582 2653 2640 2474 2364 1999 1922 1457 1439 1319 

Baia de Fier 2332 2681 3062 3096 3771 3940 4282 4472 4378 4266 

Bălăneşti 4211 4218 4274 3949 3947 3237 3226 2596 2459 2245 

Băleşti 6188 6439 6883 6796 7019 6635 7382 7208 7419 7537 

Bâlteni 4219 4363 4796 4859 6822 6510 7075 7911 7999 7812 

Bărbăteşti 2725 2548 2616 2423 2602 2331 2205 1887 1950 1803 

Bengeşti - Ciocadia 3559 3531 3983 3904 4048 3927 3924 3908 3539 3302 

Berleşti 3093 3121 3510 3382 3420 2908 3002 2611 2408 2321 

Bolboşi 2168 2313 2635 2605 2589 2531 2867 3193 3323 3291 

Borăscu 3874 3749 3925 4014 4126 3576 3661 3644 3652 3614 

Brăneşti 3463 3607 3761 4151 3545 2945 2975 2682 2546 2439 

Bumbeşti - Piţic 2298 2509 2853 2690 2852 2848 2868 2731 2567 2393 

Bustuchin 2526 2626 3286 3202 3444 3450 3701 3709 3709 3566 

Câlnic 4222 4371 4653 4481 4277 3929 3314 2433 2457 2276 

Căpreni 3406 3278 3904 3958 4009 3213 3229 2639 2467 2219 

Cătunele 1837 1970 2170 2233 2207 2114 2670 2655 2641 2688 

Ciuperceni 3225 3331 3414 3268 2866 2149 2077 1678 1762 1840 

Crasna 5143 5306 5949 5780 5984 5680 5785 5847 5515 5224 

Cruşeţ 5203 5350 5883 5889 5985 5008 4769 4147 3939 3575 

Dănciuleşti 3631 3694 4152 4006 3921 3198 2992 2958 2799 2668 

Dăneşti 3757 3625 4455 4292 4424 4351 4399 3734 3944 3723 

Dragoteşti 1740 1644 1860 1848 1878 1907 2200 2668 2713 2700 

Draguţeşti 3487 3360 3677 3506 3666 4264 4691 4943 5185 5314 

Fărcăşeşti 4374 4295 4678 4498 4710 4793 5783 4117 3868 3545 

Glogova 2244 2305 2434 2335 2199 1822 1941 1912 2005 1886 

Godineşti 5123 4628 4643 4409 3819 3187 2861 2474 2465 2248 

Hurezani 2035 2059 2306 2251 2505 2234 2091 1897 1843 1764 

Ioneşti 3025 3038 3144 3249 3152 2769 2789 2634 2541 2503 

Jupâneşti 2976 2790 2910 2834 3023 2974 3049 2483 2433 2370 

Leleşti 2473 2467 2523 2471 2492 2284 2364 1957 1980 1813 

Licurici 3280 3040 3396 3316 3306 2885 2866 2647 2614 2506 

Logreşti 3755 3849 4455 4437 4597 3997 3596 3134 3039 2914 


232


descendentă. Pentru o analiză sintetică a evoluţiei demografice a UAT-urilor din judeţul Gorj s-au 

individualizat patru categorii principale de evoluţie: 

UAT 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2008 

Mătăsari 2947 3012 3257 3064 3092 2755 2704 7226 5437 5247 

Muşeteşti 2236 2543 2671 2537 2507 2679 2555 2519 2297 2190 

Negomir 3494 3447 3860 3763 3776 3593 4037 4086 3952 3998 

Padeş 3217 3304 3639 3623 3987 4652 6674 5161 5160 5084 

Peştişani 5001 5041 5315 5220 5148 4873 5126 4261 4253 3907 

Plopşoru 4357 4329 5045 5066 5309 4986 5913 6544 6670 6966 

Polovragi 2367 3103 2630 2666 2982 3457 3085 3118 3004 2945 

Prigoria 2393 2815 3228 3180 3579 3693 3505 3607 3533 3398 

Roşia de Amaradia 1757 1954 2222 2407 2704 2795 2975 3649 3504 3346 

Runcu 5733 5962 6493 6238 6826 6793 6627 6084 5851 5566 

Samarineşti 2462 2144 2196 2236 2099 1967 2048 1867 1978 1887 

Săcelu 2933 2881 3033 3120 3077 2443 2381 2040 1853 1733 

Săuleşti 2676 2638 2829 2857 3005 2882 2955 2670 2493 2355 

Schela 2460 2501 2635 2521 2681 2862 2603 2418 2022 1836 

Scoarţa 5530 5807 6132 6041 6325 5969 5962 4902 5046 4891 

Slivileşti 3926 3643 3968 4003 3909 3682 3957 3913 3854 3739 

Stăneşti 3680 3785 3901 3734 3671 3594 3450 2826 2701 2596 

Stejari 4559 4526 4920 4829 4770 3964 3626 3093 3096 3038 

Stoina 3276 3257 3632 3557 3410 2858 2650 3191 2822 2496 

Teleşti 2356 2309 2758 2636 2730 3094 2723 2636 2779 2782 

Turburea 4576 4317 4941 4903 5116 4650 4861 4830 4733 2282 

Turcineşti 2456 2496 2563 2452 2506 2546 2644 2472 2387 2896 

Ţânţăreni 3268 3814 4272 4454 4667 4815 5353 5600 5828 5828 

Urdari 1849 2009 2276 2404 2733 2711 3240 3256 3215 3361 

Văgiuleşti 3368 3326 3425 3498 3504 3137 3191 3223 3150 2506 

Vladimir 3668 3760 4189 4283 4459 4165 4260 3769 3481 2914 

Total rural 203325 206062 224360 221544 228533 214704 221482 213592 208155 198654 

Total judet 249812 253812 279129 280524 293031 298382 348521 401021 387308 382804 

Sursa: INSSE 

Indicele de evoluţie demografică 

Pentru a putea surprinde toate modificările care au avut loc pe intervale distincte s-a folosit 

indicele de evoluţie demografică pe baza următoarei relaţii: 

Unde: 

Id- indicele de evoluţie demografică, 

- suma pătratelor creşterilor dintre recensăminte 

- suma pătratelor descreşterilor dintre recensăminte 

P – populaţia totală a localităţii X 

Valorile obţinute acoperă un ecart destul de mare de variaţie, cuprins între -4,21 (Dăneşti) şi 2,74 

(Crasna). Media pentru judeţul Gorj arată o evoluţie uşor ascendentă la nivelul judeţului (1,01), în 

timp ce mediul rural se caracterizează printr-o valoare negativă (-1,87) care arată o evoluţie accentuat 

a) UAT-uri cu o evoluţie descendentă accentuată (-4,21 până la -1) sunt relativ puţine (6, 

reprezentând 8,6% din total). Acestea aparţin doar mediului rural, fiind dispersate la nivelul 

judeţului (Muşeteşti şi Runcu în partea de nord, Dăneşti în partea centrală, Aninoasa şi 

Slivileşti în partea de sud, sud vest a judeţului). 

b) UAT-uri cu o evoluţie moderat descendentă (-1 până la 0) care sunt cele mai numeroase la 

nivelul judeţului ( 33, reprezentând 47,1% din total) dar care aparţin, ca şi cele din prima 

categorie, doar mediului rural. Acestea sunt grupate în partea de sud-est a judeţului dar şi în 

câteva areale distincte din partea de sud-vest şi nord. 

c) UAT -uri cu o evoluţie moderat ascendentă (de la 0,1 până la 1,01) sunt în numă de 15 

reprezentând 21,4 % din total. Ele se regăsesc atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Cele 

mai numeroase UAT-uri cu acest tip de evoluţie se află situate pe axa nord-sud ( Bumbeşti jiu, 

Târgu Jiu, Drăguţeşti, Bâlteni, Urdari, Plopşoru). 

d) UAT-uri cu o evoluţie accentuat ascendentă (peste 1,01) sunt în număr de 16 reprezentând 

22,9% din total. Ele cuprind atât unităţi urbane cât şi rural fiind grupate în special în partea de 

nord a judeţului (nord- vest-Tismana şi nord –est –Crasna, Novaci, Polovragi), precum şi în 

partea de est a judeţului ( (Târgu Cărbuneşti, Albeni, Bustuchin, Roşia de Amaradia, Prigoria, 

Bumbeşti-Pitic). În partea de vest o astfel de evoluţie o au unele UAT-uri cu profil minier- 

Motru, Turceni, Mătăsari). 

Această tipologie a localităţilor în raport cu evoluţia lor demografică de-a lungul secolului XX 

este deosebit de utilă în aprecierea tendinţelor de evoluţie viitoare şi de dimensionare a 

intervenţiei. 

B.1.2.2. Mişcarea naturală a populaţiei 

Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările care se produc în numărul şi structura 

populaţiei ca urmare a naşterilor şi deceselor, căsătoriiloe şi divorţurilor din cadrul unei populaţii. 

Natalitatea 

Reprezintă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei populaţii, acest fenomen fiind 

influenţat de politica demografică promovată în diferite etape precum şi de elemente cum ar fi 

structura pe grupe de vârste şi sexe, ponderea populaţiei fertile, nivelul de dezvoltare economică, 

standardul de viaţă, gradul de instruire al populaţiei etc. 

Valorile natalităţii în judeţul Gorj se încadrează în cele care caracterizează ansamblul naţional 

(8‰), fiind cuprinse între 2,3‰ şi 12,5 ‰. Deşi există unele diferenţe şi între mediul urban (cu o 

medie de 8.5 ‰) şi cel rural (media fiind de 7,9‰), totuşi cele mai mari diferenţe se înregistrează în 

profil teritorial. Astfel, există un clivaj între partea de sud (cu o rata redusă a natalităţii) şi cea din 

nordul judeţului (cu valori mai ridicate ale acestui indicator). Cele mai mari valori din mediul urban se 

înregistrează în Rovinari (12,2‰), acolo unde populaţia este relativ tânără, iar cele mai mici se 

regăsesc în oraşul Ţicleni (6,5‰). În mediul rural cea mai mare valoare aparţine comunei Hurezani 

(12,5‰), în timp ce comuna Arcani are cea mai mică rată a natalităţii de 2,3‰. Doar 21% din UATurilor 

judeţului au o rata a natalităţii mai mare de 10‰, în timp ce peste 27% dintre ele se încadrează 

în valori de sub 7‰ ale acestui indicator. 


233


Rata de fertilitate generală este un indicator obţinut din raportarea numărului născuţilor vii într-o zonele miniere ( Mătăsari -136,8%, Motru-131%, Turceni -111,8%, Urdari -109,7%). In această 

perioadă la numărul mediu al populaţiei feminine fertile (cu vârste între 15 şi 49 de ani). Rata medie categorie sunt cuprinse totuşi doar 11 UAT-uri, reprezentând 15,7% din total. 

de fertilitate în judeţul Gorj este de 32,9 ‰, cu diferenţele aferente între mediul urban (cu o medie de Vitalitatea cea mai redusă este caracteristică zonei rurale, UAT-urile cu valori de sub 35% fiind 

30,1‰) şi cel rural (cu o medie de 36,5‰). Cele mai mari valori ale fertilităţii se înregistrează în dispersate la nivelul judeţului (Căpreni, Ciuperceni, Arcani, Stăneşti, Schela, Dăneşti, Bălăneşti, 

mediul rural, peste 22 de UAT-uri având o fertilitate de peste 40‰. În mediul urban numai Rovinari Bumbeşti-Pitic). UAT-urile cu vitalitate redusă sunt relativ puţine (9 UAT-uri reprezentând 12,9% din 

atinge 40‰, celelalte oraşe având rate mai mici ale acestui indicator. Cele mai mici valori (de sub total). 

25‰) caracterizează doar UAT-uri care aparţin mediului rural, un număr de 11 dintre ele fiind Cele mai multe UAT-uri din judeţul Gorj (peste 70%) se încadrează in categoria unei vitalităţi 

caracterizate de astfel de valori. 

medii (35-90%). 

Mortalitatea 

Mortalitatea reprezintă frecvenţa deceselor în cadrul unei populaţii şi, alături de natalitate, 

completează mişcarea naturală a populaţiei. Rata medie a mortalităţii este de 13,4‰, 55‰ cu 

diferenţieri marcante între mediul urban (cu o medie de 9‰) şi mediul urban (cu o medie de 14,1‰). 

Cele mai mari rate ale mortalităţii (de peste 16‰) se înregistrează în zonele rurale din partea de sudvest 

a judeţului (unde nivelul dezvoltării economice este destul de scăzut) şi în zona de nord a 

judeţului. Cele mai mici valori se înregistrează în oraşe şi în zonele adiacente acestora. Cea mai mică 

valoare a ratei mortalităţii se înregistrează în oraşul Rovinari (cu o populaţie tânără) iar cea mai mare 

valoare în comuna Arcani (peste 25‰). 

Cele mai multe UAT-uri se încadrează în valori cuprinse între 10‰ şi 15‰, valori relativ mari, 

datorate în special nivelului economic relativ scăzut dar, în anumite zone, şi îmbătrânirii populaţiei. 

Speranţa de viaţă la naştere este de 73,35 ani pentru anii 2006-2008, diferenţiată pe cele două sexe 

(70,27 ani pentru populaţia masculină şi 76,51 ani pentru cea feminină) şi cu mici diferenţieri între 

cele două medii (73,51 pentru mediul urban şi 72,92 pentru mediul rural). 

Bilanţul natural 

Pentru a sintetiza mişcarea naturală a populaţiei se apelează la calculul bilanţului natural (ca 

diferenţă între cele două rate, a natalităţii, respectiv a mortalităţii). Pe ansamblul judeţului media este 

negativă de -5,5 ‰ cu o diferenţiere accentuată între mediul urban (-0,5‰) şi mediul rural (-6,2‰). 

Cele mai scăzute valori (sub -14‰)se înregistrează în partea de nord a judeţului (Arcani, Săcelu, 

Stăneşti, Schela), în timp ce valorile pozitive şi cele mai ridicate în acelaşi timp se regăsesc în mediul 

urban şi în zonele adiacente oraşelor (Rovinari, Târgu Jiu, Motru, Turceni, Mătăsari, Plopşoru, 

Bolboşi). Cea mai mare valoare a bilanţului natural este cea înregistrată în oraşul Rovinari (8,6‰), iar 

cea mai mică în comuna Arcani (-23,4‰). Cele mai multe UAT-uri se înscriu într-o medie de -3 până 

la -10‰. 

Indicele de vitalitate 

Acest indicator este exprimat prin raportul dintre numărul născuţilor vii şi numărul decedaţilor la 

un moment dat. Cunoaşterea acestui indicator permite efectuarea unor programe privind evoluţia 

numerică, dar şi structura populaţiei pe grupe de vârstă. 

Indicele de vitalitate are o medie pentru judeţul Gorj de 68,4% (vitalitate medie), diferenţiat pe 

cele două medii ( 61% pentru mediul urban şi 118,8% pentru mediul rural). Cele mai mari valori 

(peste 90%) se îregistrează în mediul urban remarcându-se cu o vitalitate ridicată oraşele Târgu Jiu 

(144,7%) şi, mai ales, Rovinari (337,5%). Valori ridicate sunt caracteristice şi pentru UAT-urile di 

B.1.2.3.Mişcarea migratorie 

Variaţia numărului, structurii şi distribuţiei spaţiale a unei populaţii este determinată atât de 

mişcarea naturală cât şi de cea migratorie. Mişcarea migratorie cuprinde rata sosirilor şi a plecărilor 

din localitate. Rata sosirilor a fost de 21,9‰ în medie la nivelul judeţului fiind de 20,5‰ în mediul 

urban şi de 22,1‰ în mediul rural. Cele mai multe sosiri s-au înregistrat în zonele periurbane ale 

oraşelor în timp ce valorile cele mai scăzute se înregistrează în zona montană din partea de nord-est 

(Crasna, Novaci, Bumbeşti-Jiu, Polovragi) şi în partea de sud (Borăscu, Negomir, Ioneşti, Plopşoru, 

Căpreni). Valorile medii ale sosirilor se încadrează între 15 ‰ şi 25‰. 

Rata medie a plecărilor la nivelul judeţului Gorj este de 21,9‰, majoritatea UAT-urilor 

încadrându-se în intervalul 15‰-25‰. Valoarea medie pentru mediul urban este de 23,8‰ , în timp 

ce pentru mediul rural valoarea medie este uşor mai scăzută (21,6‰). Practic, cele mai multe plecări 

se înregistrează în oraşele miniere Rovinari şi Motru (peste 30‰) şi în comunele Roşia de Amaradia şi 

Văgiuleşti. Valori ridicate caracterizează, de fapt, întreaga zonă minieră (Mătăsari, Aninoasa, Urdari, 

Turceni) datorită restructurării industriei miniere care a avut drept consecinţă plecarea din zonă a celor 

disponibilizaţi în acest sector de activitate. Ratele cele mai mici ale plecărilor caracterizează o parte a 

UAT-urilor din zona montană (Tismana, Runcu, Crasna, Novaci) dar o parte din cele care sunt pe axa 

de circulaţie Craiova-Târgu Jiu. 

Bilanţul migrator, ca rezultat al diferenţelor dintre sosiri şi plecări, este negativ ca medie la nivelul 

judeţului (-0,1‰). Totuşi, ar fi de remarcat diferenţele între mediul urban şi cel rural. În mediul urban 

bilanţul migrator este negativ, cu o valoare medie de -3,3‰, în timp ce în mediul rural valoarea este 

uşor pozitivă (0,6‰). Peste jumătate (57%) dintre UAT-urile din judeţul Gorj înregistrează valori 

negative, adică deficit. Analizând în profil teritorial putem constata ca cele mai mari pierderi de 

populaţie (prin migraţie) se înregistrează în zonele în care industria extractiva a constituit principala 

activitate economică (Motru, Urdari, Ţicleni, Aninoasa, Turceni) dar şi în zonele agricole din partea de 

est (Hurezani, Căpreni, Vladimir, Turburea, Licurici, Berleşti). În ambele situaţii asistăm la plecări 

masive, fie din cauza disponibilizărilor din sectorul minier, fie datorită lipsei de perspectivă din zonele 

rurale profunde. 

Cele mai mari sporuri migratorii se înregistrează în comunele din jurul oraşelor principale 

(Glogova şi Ciuperceni-lângă Motru, Albeni, Scoarţa-lângă Târgu Cărbuneşti, Arcani, Drăguţeşti, 

Dăneşti-lângă Târgu Jiu), asistând, probabil, la o periurbanizare dar şi la transformarea unora dintre 

aceste localităţi în aşezări-dormitor.Bilanţul total al populaţiei este, în medie la nivelul judeţului, de - 

5,4‰. Diferenţierile între cele două medii sunt destul de accentuate, respectiv -3,8‰, în cazul 


234


mediului urban şi -5,6‰ pentru mediul rural. În acelaşi timp, peste 73% dintre UAT-uri au bilanţ total 

negativ (77% dintre UAT-urile din mediul urban şi 72% dintre cele din mediul rural). 

La nivel teritorial cele mai mici valori ale bilanţului total se înregistrează în partea de est a 

judeţului, în acele comune care au atât pierderi de populaţie prin migraţiune, cât un bilanţ natural 

negativ. În această zonă practic există mai mulţi factori care contribuie la aceste valori negative 

(economia mai puţin dezvoltată, izolarea faţă de infrastructura de transport, în anumite situaţii, dar şi 

lipsa unor centre urbane polarizatoare). Valori pozitive ale bilanţului total se datorează, în general, 

unor valori ceva mai ridicate ale sporului natural, cu excepţia comunei Arcani care îşi datorează 

valoarea de 33‰ bilanţului migrator. 

Tabel nr. 3: Bilanţul total al populaţei - 2008 

UAT ‰ 

MOTRU -11,1 

BUMBESTI-JIU -6,2 

TISMANA -6,1 

TICLENI -5,6 

NOVACI -5,4 

TURCENI -5,3 

TARGU CARBUNESTI -3,4 

TARGU JIU 0,7 

ROVINARI 8,5 

Medie urban -3,8 

CAPRENI -25,6 

ROSIA DE AMARADIA -24,3 

BERLESTI -24,3 

VAGIULESTI -22,7 

BUSTUCHIN -21,4 

SCHELA -20,5 

HUREZANI -19,2 

ANINOASA -18,4 

BUMBESTI-PITIC -18,3 

DANCIULESTI -18,1 

SLIVILESTI -15,9 

CALNIC -14,4 

CRUSET -12,2 

LOGRESTI -12,0 

VLADIMIR -11,6 

STANESTI -11,2 

IONESTI -10,7 

NEGOMIR -10,4 

ALIMPESTI -10,4 

SACELU -9,9 

BORASCU -9,4 

CRASNA -9,1 

UAT ‰ 

FARCASESTI -8,9 

STEJARI -8,9 

LICURICI -8,4 

GODINESTI -8,4 

BALANESTI -8,4 

TURBUREA -7,8 

BAIA DE FIER -7,4 

STOINA -6,8 

PADES -6,6 

PRIGORIA -6,4 

DRAGOTESTI -5,9 

POLOVRAGI -5,7 

BRANESTI -5,7 

MUSETESTI -5,4 

BENGESTI-CIOCADIA -5,1 

SAMARINESTI -4,2 

JUPANESTI -1,7 

SAULESTI -1,3 

PLOPSORU -1,0 

SCOARTA -0,6 

RUNCU -0,4 

CATUNELE -0,4 

BALTENI 0,0 

BARBATESTI 0,0 

BALESTI 0,3 

URDARI 0,3 

TANTARENI 2,0 

TURCINESTI 3,0 

TELESTI 3,6 

LELESTI 4,9 

BOLBOSI 6,4 

CIUPERCENI 7,0 

DRAGUTESTI 7,7 

MATASARI 9,3 

ALBENI 9,4 

GLOGOVA 10,0 

DANESTI 11,3 

PESTISANI 13,0 

ARCANI 33,3 

Medie rural -5,6 

Sursa: date calculate 


235


Cele mai mari rate de dependenţă demografică se înregistrează în partea de sud-est a judeţului (cu 

B.1.3. Structura populaţiei 

valori de peste 60%). În această zonă există o îmbătrânire a populaţiei şi o pondere relativ scăzută a 

populaţiei adulte. Practic presiunea asupra populaţiei active este mult mai ridicată decât în centrele 

urbane (cu valori de sub 40% ale acestei rate). 

B.1.3.1. Structura populaţiei pe medii 

Structura populaţiei pe medii este, la nivelul anului 2008, relativ echilibrată respectiv 47,1% 

populaţie urbană şi 52,9% populaţie rurală. Faţă de anul 2002 se remarcă o creştere de 4,3% a 

populaţiei urbane, creştere care se datorează, în principal, declarării a două noi oraşe în anul 2004 

(Turceni şi Tismana) şi, mai puţin creşterii populaţiei urbane prin spor natural sau migrator. În cifre 

absolute creşterea populaţiei urbane a fost de 5207 locuitori, deşi populaţia cumulată a celor două noi 

oraşe este de 16205 locuitori. În această situaţie asistăm, de fapt, la o scădere a populaţiei ce aparţine 

oraşelor. 

B.1.3.2. Structura populaţie pe grupe de vârste şi sexe 

Structura populaţiei pe grupe de vârste 

În judeţul Gorj grupele de vârstă sunt relativ echilibrate, populaţia adultă reprezentând 68% din 

totalul populaţiei. Populaţia tânără deţine un procent important (19,4%), în timp ce vârstnicii nu 

reprezintă decât 12,6%. Asistăm la o diferenţiere destul de vizibilă între mediul rural şi cel urban în 

această privinţă, în special în ceea ce priveşte grupa adultă şi grupa vârstnică. Astfel, în mediul urban 

populaţia de peste 65 de ani reprezintă doar 7,5%, în timp ce în mediul rural asistăm mai mult decât o 

dublare a ponderii acestei grupe de vârstă (17,7%) în detrimentul grupei adulte. 

Cele mai mari ponderi ale populaţiei tinere (din total populaţie) se înregistrează într-o serie de 

localităţi miniere (Rovinari, cu cea mai mare valoare de 27%, Mătăsari, Urdari) datorită, în principal 

plecărilor de populaţie, cunoscut fiind faptul că după disponibilizări şi pensionări mulţi dintre cei peste 

o anumită vârstă s-au reîntors în locurile de origine, ai fiind proveniţi din migraţii ale anilor ’70 şi ’ 

80. Ponderile cele mai mari ale grupei de vârstă adultă caracterizează principalele oraşe ale judeţului 

(Târgu Jiu-76,1%, Motru-72,3%, Bumbeşti-Jiu-72,4%, Rovinari-71,5%. În mediul urban ponderi 

ridicate ale acestei grupe de vârstă este în zonele miniere (Mătăsarti-66,6%, Urdari-65,8%). 

Cea mai îmbătrânită populaţie caracterizează, în general, mediul rural. Ponderile cele mai mari ale 

populaţiei de peste 65 de (de peste 25%) se grupează în câteva zone distincte. Prima grupare este în 

partea de nord a judeţului , unde, cu excepţia câtorva localităţi, mai ales urbane, restul sunt relativ 

îmbătrânite (cu valori de peste 20% ale populaţiei de peste 65 de ani). A doua grupare importantă este 

situată în partea de sud-est a judeţului care are atât probleme de izolare cât şi economice. 

Ponderile cele mai mici ale populaţiei de peste 65 de ani se grupează în centrele urbane importante 

dar şi în UAT-urile situate de-a lungul principalei axe de circulaţie (Craiova-Rovinari-Tg. Jiu). 

Imaginea “presiunii” exercitate de tineri şi de bătrâni asupra adulţilor (populaţiei în vârstă de muncă) 

este bine sugerată de raportul de dependenţă demografică (rata de dependenţă demografică) prin care 

se pun în evidenţă, la modul general, consecinţele îmbătrânirii demografice a populaţiei. Acest 

indicator se calculează după formula: 

R d =(P 14 +P 65 )/P 15-64 x100, unde: 

Rd este rata de dependenţă demografică 

P 14 +P 65 este populaţia dependentă demografic 

P 15-64 este populaţia adultă 

Pentru mediul urban rata de dependenţă este relativ scăzută (în medie de 44,4%) faţă de mediul 

rural unde atinge valoarea de 60,8 %, confirmând încă o dată faptul că acest fenomen este prezent mult 

mai acut în zonele rurale (şi mai ales în cele agricole). 

Structura pe sexe 

Structura pe sexe nu este echilibrată, remarcându-se o uşoară dominanţă a femeilor: 49,34% 

populaţie de sex feminin şi 50,66% populaţie de sex masculin. Acest echilibru de ansamblu nu se 

regăseşte însă şi la nivelul tuturor UAT-urilor. Astfel, comunele Godineşti, Turcineşti, Arcani, 

Bălăneşti au valori de peste 52% în ceea ce priveşte femeile. Pentru a putea cuantifica dezechilibrele 

între cele două sexe s-a calculat indicele de feminitate care reprezintă raportul dintre numărul de femei 

raportat la 100 de bărbaţi. Acest raport indică un uşor avantaj al femeilor, deci o uşoară feminizare. 

Indicele de feminitate 

Indicele de feminitate reprezintă un indice prin care se poate afla raportul dintre numărul de femei 

şi bărbaţi la nivelul unui UAT, pentru a putea vedea cât de echilibrată este structura pe sexe în cadrul 

acestora. 

La nivelul judeţului Gorj acest raport este echilibrat (103%), cu un uşor avantaj al femeilor, 

valoare identică şi în cele două mediii, urban şi rural. 

UAT-urile cu populaţia cea mai feminizată (cu valori ale acestui indice cuprinse între 104,01% şi 

114,6%), în număr de 22 reprezentănd 21,4% din total, se află situate în partea centrală a judeţului dar 

şi în partea de nord-vest, respectiv în extremitatea estică. 

O populaţie echilibrată în ceea ce priveşte structura pe sexe o au un număr de 7 UAT –uri (10% 

din total) în care indicele de feminitate este de 100%. Acestea sunt situate atât în partea de est a 

judeţului (Logreşti, Hurezani, Vladimir) cât şi în partea de vest (Turceni, Teleşti, Mătăsari, Văgiuleşti, 

Urdari, Plopşoru). 

Există UAT-uri (15, reprezentând 21,4% din total) în care indicele de feminitate este de sub 100% 

(93%-99%) ceea ce înseamnă că numărul femeilor este mai mic decât cel al bărbaţilor. Acestea sunt 

grupate în special partea de sud-vest a judeţului (Samarineşti, Slivileşti, Bolboşi, Borăscu, Dragoteşti) 

dar şi în partea de nord (Tismana, Muşeteşti). 


236


B.1.3.3. Structura populaţiei pe ramuri de activitate 

BOLBOSI 27,0 

Populaţia activă 

TURBUREA 27,0 

CALNIC 27,0 

BENGESTI-CIOCADIA 27,4 

Denumită şi forţa de muncă potenţială, populaţia activă este expresia cea mai fidelă a ofertei de 

BUSTUCHIN 27,6 

forţă de muncă. Cuprinde populaţia ocupată şi şomeri şi persoane care sunt în căutarea primului loc de 

VAGIULESTI 27,6 

muncă. Cel mai bun indicator de cuantificare a gradului în care este cuprinsă activitate populaţia totală 

BRANESTI 28,1 

îl reprezintă rata de activitate a populaţiei calculată după formula: 

ALBENI 28,4 

LOGRESTI 28,6 

unde: 

VLADIMIR 28,6 

R a este rata de activitate a populaţiei; 

STOINA 29,1 

P a este populaţia activă; 

TELESTI 29,4 

P este populaţia totală. 


PLOPSORU 30,2 

Rata de activitate este, la nivelul judeţului Gorj, destul de scăzută, în medie de 38,65%, cu 

BALTENI 30,2 

CAPRENI 30,6 

diferenţieri destul de mari între cele două medii (mediul urban-42,7% şi mediul rural-34,6%). Cea mai 

SAULESTI 31,2 

mare rată de activitate (peste 40%) se regăseşte în centrele urbane (Târgu Jiu, Motru, Rovinari, 

TANTARENI 31,3 

Tismana), dar şi într-o serie de comune din partea de nord a judeţului. Cele mai mici valori ale acestui 

LELESTI 31,4 

indicator caracterizează o serie de UAT-uri din partea de est a judeţului. 

IONESTI 31,7 

PADES 31,9 

Un indicator relevant pentru populaţia activă şi inactivă, sau mai corect, pentru raportul dintre cele 

SLIVILESTI 32,4 

CRUSET 33,8 

două, este rata de dependenţă economică care reprezintă populaţia inactivă şi activă neocupată 

DANCIULESTI 33,9 

(şomerii) raportată la 1000 de persoane active. Media la nivelul judeţului este destul de mare (peste 

JUPANESTI 34,0 

2000‰), uşor mai scăzută în mediul urban (1680‰) faţă de mediul rural (2348‰). 

MATASARI 34,1 

Cele mai mici valori (care semnifică o populaţie inactivă mai mică) se regăsesc în principalele 

FARCASESTI 34,7 

BALESTI 34,9 

oraşe (Târgu Jiu, Motru, Urdari, Ţicleni, Tismana) şi în câteva comune din partea de nord şi sud-vest 

BUMBESTI-PITIC 35,1 

a judeţului. Cele mai mari valori (datorată în special ocupării reduse a populaţiei având în vedere 

SCHELA 35,4 

ANINOASA 35,7 

specificul agricol în cele mai multe cazuri) caracterizează comunele din sud-estul judeţului. 

BAIA DE FIER 36,8 

DANESTI 36,9 

Tabel nr. 4:Rata de activitate – 2008 (în %) 

CATUNELE 37,8 

MEDIE JUDEŢ 38,2 

BALANESTI 38,0 

ORAS TIRGU CARBUNESTI 30,5 

MUSETESTI 38,2 

TURCENI 33,9 

URDARI 38,5 

ORAS TICLENI 36,7 

DRAGOTESTI 38,6 

ORAS ROVINARI 40,1 


ORAS BUMBESTI-JIU 40,4 

LICURICI 39,0 

MUNICIPIUL MOTRU 42,0 

GODINESTI 39,2 

MUNICIPIUL TARGU JIU 45,4 


ORAS NOVACI 45,9 

POLOVRAGI 40,6 

TISMANA 45,4 

STEJARI 43,2 

URBAN 42,7 

STANESTI 43,9 


RUNCU 44,0 

SACELU 21,0 

CRASNA 45,3 

SCOARTA 21,5 

ALIMPESTI 46,1 


BORASCU 46,3 

GLOGOVA 25,8 

PRIGORIA 48,1 

ARCANI 25,9 

ROSIA DE AMARADIA 49,3 

HUREZANI 26,0 

NEGOMIR 53,5 

BERLESTI 26,5 

RURAL 34,6 

SAMARINESTI 26,9 

Sursa: date calulate 


237


Populaţia ocupată 

SACELU 81,0 

DANESTI 81,7 

Populaţia ocupată este cea mai importantă componentă a populaţiei active. Rata de ocupare 

FARCASESTI 83,0 

(respectiv ponderea populaţiei ocupate din totalul populaţiei active) este un element care reflectă 


gradul de ocupare a populaţiei active. În judeţul Go5rj media este destul de ridicată, având o valoare 

BUMBESTI-PITIC 83,5 

de 86,8%, fără o diferenţiere marcantă între cele două medii (87,4% în mediul urban şi 86,2% în ARCANI 84,1 

mediul rural). 

LELESTI 84,1 

Cele mai mari valori ale ratei de ocupare (peste 90%) se înregistrează în oraşele Ţicleni (92,2%), 

SCOARTA 84,4 

SAMARINESTI 84,4 

Tismana (94,8%), şi Novaci (91,7%), restul centrelor urbane având totuşi valori relativ ridicate (peste 

VAGIULESTI 84,9 

80%) ale ratei de ocupate. O serie de comune au, de asemenea, valori ridicate ale ratei de ocupare. 

LOGRESTI 85,0 

Aceste comune se regăsesc, pe de o parte, în partea de nord a judeţului, şi, pe de altă parte, în BENGESTI-CIOCADIA 85,8 

comunele din extremitatea de sud-vest a judeţului şi din jurul a câtorva oraşe. 

ANINOASA 85,8 

Tabel nr. 5:Rata de ocupare a populaţiei 2008 

TURBUREA 86,6 

CALNIC 86,9 

UAT % 

DRAGOTESTI 87,2 

MEDIE JUDEŢ 86,8 

LICURICI 87,2 

BUMBESTI-JIU 81,0 

HUREZANI 87,9 

MOTRU 81,3 

POLOVRAGI 87,9 

ROVINARI 82,4 

CATUNELE 88,0 

TURCENI 83,0 

ROSIA DE AMARADIA 88,2 

TIRGU CARBUNESTI 89,1 

URDARI 88,5 

TARGU JIU 89,7 

PLOPSORU 89,3 

NOVACI 91,7 

SAULESTI 90,2 

TICLENI 92,2 

CRASNA 90,3 

TISMANA 94,8 


URBAN 87,4 

BERLESTI 90,9 

BAIA DE FIER 72,6 

DANCIULESTI 90,9 

BUSTUCHIN 73,2 

BALESTI 91,9 

BRANESTI 73,7 


IONESTI 74,1 


SCHELA 74,1 

NEGOMIR 93,3 

SLIVILESTI 74,8 

PRIGORIA 93,5 

BOLBOSI 75,3 

BALANESTI 93,7 

GLOGOVA 76,3 


MUSETESTI 76,8 

CRUSET 93,9 

PADES 77,1 

GODINESTI 94,7 

JUPANESTI 77,9 

STEJARI 94,7 

STOINA 78,0 

RUNCU 94,9 

ALBENI 78,1 

STANESTI 95,2 

TELESTI 78,4 

ALIMPESTI 95,2 

MATASARI 78,4 

BORASCU 95,3 

TANTARENI 78,5 

RURAL 86,2 

BALTENI 78,6 Sursa: date calulate 

CAPRENI 78,9 

VLADIMIR 79,1 


238


Structura confesională a populaţiei 

Structura populaţiei pe ramuri de activitate 

La nivelul judeţului confesiunea predominantă este cea ortodoxă (98,75% - media judeţului), doar 

La nivelul anului 2002 la nivelul judeţului Gorj cea mai mare parte a populaţiei era ocupată în 1,25% reprezentând alte confesiuni religioase. Cele mai mari ponderi ale altor confesiuni sunt de 0,4% 

sectorul serviciilor (46,7%) urmaţi de cei ocupaţi în domeniul industrial (32,3%) şi de cei ocupaţi în în cazul religiei penticostale sau 0,25% în cazul religiei romano-catolice. Cele mai mari ponderi ale 

agricultură (21%). Pe cele doua medii, urban şi rural, situaţia este diferită. În mediul urban populaţia altor confesiuni, la nivel teritorial sunt în comuna Berleşti (7%, din care 3,1% penticostali) şi Plopşoru 

ocupată în servicii este de 58,3%, cu aproape 20% mai mult faţă de mediul rural (34,6%). Populaţia (4,3% din care 4% reprezintă confesiunea penticostală). 

ocupată în industrie este, în mediul urban de 36,8%, cu 10% mai mult decât în mediul rural (28,7%). 

La populaţia ocupată în agricultură se înregistrează cele mai mari discrepanţe (normale de altfel): 4,9% 

populaţie ocupată în agricultură în mediul urban faţă de 36,8% în mediul rural. 

B.2. Resursele umane 

Populaţia ocupată în agricultură este relativ numeroasă în mediul rural, cele mai mari valori (de 

peste 50% din total populaţie ocupată) înregistrându-se în partea de nord a judeţului (acolo unde 

principala activitate o reprezintă creşterea animalelor), dar şi în partea de sud-est (Stejari, Licurici, 

Logreşti, Berleşti). Valori de sub 10% se regăsesc în zonele urbane sau în cele miniere (Ţicleni, 

Turceni, Mătăsari, Rovinari). Cea mai mare parte a UAT-urilor ce aparţin judeţului Gorj se încadrează 

într-o medie de 20-30% populaţie ocupată în agricultură, extremele fiind de 0,8% în municipiul Motru 

până la 67,6% în comuna Stejari. 

Populaţia ocupată în industrie, chiar dacă se înscrie într-un trend descendent în ultimele decenii, 

rămâne, totuşi, destul de ridicată mai ales în acele zone în care activitatea minieră şi conexă a rămas 

importantă. Cele mai mari ponderi ale populaţiei ocupate în domeniul industrial (peste 40%) grupează 

UAT-urile din partea de vest a judeţului, acolo unde industria extractiva ocupa un loc important în 

perioada anterioară. Cele mai mici ponderi (sub 15%) au acele UAT-uri care, în general sunt agricole 

(Stejari, Tismana, Novaci, Polovragi). În medie, UAT-urile din judeţul Gorj au o pondere a populaţiei 

ocupate în industrie de 20-25%, cea mai mare valoare aparţinând oraşului Ţicleni (59,3%) iar cea mai 

mică valoare oraşului Tismana (6,8%). 

Populaţia ocupată în servicii este cea mai numeroasă la nivelul judeţului înregistrând creşteri 

însemnate în ultima perioadă. Valori de peste 50% ale populaţiei ocupate în servicii caracterizează 

mediul urban şi ariile adiacente acestora, în timp ce cele mai mici valori, de sub 20%, aparţin UATurilor 

cu un pregnat caracter agricol (Stejari, Prigoria). Media la nivelul UAT-urilor este destul de 

ridicată fiind de 25-30%, cea mai mare valoare aparţinând oraşului Turceni, 75,1% (fiind totuşi un caz 

particular datorită populaţiei ocupate în domeniul distribuţiei de energie electrică şi termică), urmat de 

municipiul Târgu Jiu cu 64,4%. 

B.2.1.Starea de sănătate a populaţiei 

Sănătatea populaţiei este influenţată de factori diverşi care ţin de atât de mediul economic , cât şi 

de cel social sau cultural. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei la un moment dat se poate face prin 

anumiţi indicatori care ţin de mortalitatea şi morbiditatea populaţiei. Analiza evoluţiei şi structurii 

deceselor pe principalele cauze reflectă amploarea sau intensitatea unor fenomene, precum şi 

tendinţele acestora. 

Fig. 1: Evoluţia deceselor pe cauze la nivelul judeţului Gorj (1997-2005) 

Structura etnică a populaţiei 

Structura etnică a populaţiei relevă faptul că în judeţul Gorj peste 98% din populaţie aparţine etniei 

române, doar 1,35% aparţinând altor etnii. Pe cele două medii situaţia este aproximativ aceeaşi, în 

sensul în care doar 1,9% în mediul urban şi 0,8% în mediul rural aparţin altor etnii. Cea mai mare 

pondere în cadrul celorlalte etnii o are etnia romă (1,8% în mediul urban şi 0,8% în mediul rural din 

populaţia totală). Ponderi importante ale acestei etnii (de peste 5%) se regăsesc în comunele Ţânţăreni, 

Scoarţa (cu cea mai mare valoare de 14,9%) şi Bengeşti Ciocadia. Valori ridicate (2-5%) sunt şi în 

oraşele Târgu Jiu, Bumbeşti-Jiu şi Tismana. 

Considerând numărul deceselor pe principalele cauze, remarcăm, la o simplă privire, numărul 

ridicat al celor datorate bolilor aparatului circulator, aceasta constituind de altfel principala cauză de 

deces în perioada 1997-2005. Se constată o creştere a ponderii deceselor datorate acestui tip de 

afecţiuni de la 61% la 65%. La nivelul grupelor de vârstă şi sexe se observă predominanţa grupelor de 

vârstă adultă şi, mai ales, vârstnică dar şi o predominanţă a sexului feminin la acest tip de mortalitate. 

Cea mai mare incidenţă, la nivelul anului 2008, o au bolile aparatului circulator. Acestea au cea 

mai mare incidenţă în arealul Bumbeşti-Jiu (4743,4 la 100000 de locuitori) în partea de nord a 

judeţului, iar cea mai mică incidenţă o au în arealul Rovinari (1643 la 100000 de locuitori). Explicaţia 


239


poate fi vârsta medie a populaţiei, arealul Rovinari având cea mai tânără populaţie, cunoscut fiind că de arealul Ţicleni (4463) şi de arealul Târgu Jiu. Cele mai mici valori se înregistrează în partea de vest 

aceste boli afectează în special populaţia vârstnică. 

a judeţului. Incidenţa bolilor infecţioase este mult mai scăzută decât în cazul celorlalte afecţiuni, cele 

mai mari valori fiind de 1783 la 100000 de locuitori în arealul Târgu Jiu, în timp ce cele mai mici sunt 

de 43,5 la 100000 de locuitori în arealul Turceni. Aceste incidenţe mici ar putea fi datorate şi 

neprezentării la medic în cazul unor boli. 

Fig. 2: Structura deceselor datorate bolilor aparatului circulator 

Tumorile, care constituie a doua cauză de deces, prezintă o evoluţie ascendentă de la 10% la 14%, 

principalul motiv fiind diagnosticarea târzie când deja ele intră în statistica mortalităţii şi nu a 

morbidităţii. Structura deceselor datorate tumorilor relevă o preponderenţă a acestora la grupele de 

vârstă adultă şi o predominanţă a sexului masculin (mai ales la grupa de vârstă 45-65 de ani). Incidenţa 

tumorilor este ceva mai mare , 2476,2 la 100000 de locuitori în arealul Târgu Jiu. Cea mai mică 

incidenţă este în arealul Turceni (114). Aceste incidenţe mici nu sunt însă îmbucurătoare pentru că, de 

multe ori, în cazul acestor boli, ele se regăsesc direct în statistica mortalităţii. 

Mortalitatea datorată bolilor aparatului digestiv este scăzută şi relativ constantă, 6% în 1997 până 

la 5% în anul 2005. În cazul bolilor aparatului digestiv, arealul cu cea mai mare incidenţă este Târgu 

Jiu (4439,2 la 100000 de locuitori) şi, în general, în partea de nord a judeţului, în timp ce arealele 

Motru şi Turceni au cea mai mică incidenţă. 

Bolile endocrine nu prezintă o incidenţă foarte mare, cunoscut fiind ca ele au au o frecvenţa mai 

mare acolo unde nivelul de trai este mai ridicat. Cea mai mare incidenţă este în arealul Târgu Jiu. 

Incidenţa leziunilor este mai mare dar nu prezintă valori foarte mari. Cea mai mare incidenţă este în 

arealul Târgu Jiu, cele mai mici valori înregistrându-se în arealul Novaci. 

Structura morbidităţii constituie un element important în evaluarea stării de sănătate a populaţiei, 

cauzele de îmbolnăvire fiind diferite în funcţie de nivelul de dezvoltare economică, condiţiile sanitare 

şi stilul de viaţă. 

Conform Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, bolile cardiovasculare au fost în scădere în ultimul an, 

însă în 2009, raportat la 2008, s-a constatat o creştere alarmantă a afecţiunilor psihice. Dacă, în ceea ce 

priveşte bolile hipertensive, incidenţa acestora a scăzut la jumătate în 2009 faţă de 2008, numărul celor 

care suferă de tulburări mintale este într-o creştere alarmantă. De asemenea, şi numărul celor care 

suferă de boli pulmonare cronice este în creştere: de la 3.292 în 2008, la 4.000 în 2009. Bolile de 

nutriţie au şi ele o pondere importantă, la nivelul judeţului, peste 9.000 de persoane suferind de diabet 

zaharat. Un alt aspect este morbiditatea profesională, judeţul Gorj având un număr de 49 220 de 

persoane expuse dar o incidenţă de numai 24,4 la 100000 de expuşi. 

Fig. 3: Structura deceselor datorate tumorilor 

Numărul deceselor datorate bolilor aparatului respirator prezintă o tendinţă descendentă, de la 10% 

în 1997 la 6% în anul 2005, datorită unei anumite schimbări în modelul de mortalitate specific nu doar 

judeţului Gorj ci sesizate şi la nivel naţional. Incidenţa bolilor aparatului respirator este foarte 

diferenţiată, cele mai mari valori fiind în arealul Bumbeşti-Jiu (9920,4 la 100000 de locuitori), urmat 

B.2.2.Structura populaţiei după nivelul de instruire 

Structura populaţiei după nivelul de instruire relevă, la nivelul judeţului, ca cea mai mare pondere 

este cea a celor cu studii gimnaziale şi primare (30,08%), urmaţi de cei cu studii liceale şi postliceale 

(11,66%). Cele mai mici ponderi le au cei care au urmat şcoli profesionale şi de ucenici (9,93%), cei 

fără şcoală absolvită (3,32%) şi cei cu studii superioare (1,6%). 

Diferenţele între cele două medii, urban şi rural, sunt destul de mari. Cei cu studii superioare au o 

pondere aproape dublă în mediul urban, 3,1% faţă de 1,3% în mediul rural. Cele mai mari ponderi ale 

acestei categorii se regăsesc în Târgu Jiu (7,4%), Motru (3,5%), Novaci (3,4%), Târgu Cărbuneşti 

(3,2%), în timp ce cele mai mici sunt în Ioneşti (0,5%), Negomir (0,6%), Bolboşi (0,7%). Practic, la 

nivel teritorial, valori de sub 1% ale ponderii persoanelor cu studii superioare sunt în partea de sud-est 

şi de sud-vest a judeţului. Şi în cazul persoanelor care au absolvit studii liceale şi postliceale există 

discrepanţe între cele două medii (16,8% în urban faţă de 10,9% în mediul rural). Cele mai mari valori 

se înregistrează în partea de nord şi centru a judeţului (Bumbeşti-Jiu, Peştişani, Turcineşti, Târgu Jiu, 

Băleşti, Târgu Cărbuneşti), cu peste 15% din total populaţie de peste 10 ani. Cele mai reduse valori (de 


240


sub 10%) se regăsesc în partea de sud-vest şi sud-est (Samarineşti, Văgiuleşti, Bolboşi, Aninoasa, 

Tabel nr. 7: Evoluţia şomajului în judeţul Gorj în perioada 2000-2009 

Căpreni, Dănciuleşti etc.). 

Specificaţie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

În cazul învăţământului gimnazial şi primar situaţia se inversează, în sensul în care valori mai mari Numărul de 22859 17967 17533 14550 12419 14252 13234 8205 10994 16464 

se înregistrează în mediul rural (31%) faţă de cel urban (24,%). Cele mai mari valori se înregistrează în şomeri 

partea de sud-vest şi sud-est (peste 34%), în timp ce cele mai mici valori (sub 27%) sunt caracteristice Femei 11474 8707 8591 6415 5251 6139 5543 4078 5410 7324 

pentru mediul urban. 

Populaţia fără şcoală absolvită este mai puţin numeroasă în mediul urban (2,5%) faţă de mediul 

rural (3,5%). Cele mai mari valori (de peste 4%) se înregistrează în zonele situate în partea de sud a 

judeţului (Ţânţăreni, Turburea, Brăneşti, Aninoasa, Căpreni( dar şi în partea de sud-vest (Drăgoteşti, 

Urdari, Negomir, Bolboşi). Cele mai mici valori aparţin oraşelor Motru, Târgu Jiu, Bumbeşti-Jiu şi 

Novaci. 

B.2.3. Structura şi dinamica forţei de muncă 

În judeţul Gorj, din populaţia totală, existentă în ianuarie 2009 (378310 persoane), 65,4 % 

reprezenta resursele de muncă existente. Pe ansamblu, se constată că resursele de muncă au scăzut 

comparativ cu 2008, în conformitate cu scăderea populaţiei totale. Din cadrul populaţiei ce constituia 

resursele de muncă, ce însuma un număr de 247400 persoane, populaţia activă (salariaţi şi alte 

categorii de populaţie ocupată dar şi şomeri şi persoane aflate în căutarea primului loc de muncă) 

reprezenta 60,8%. Restul de 30,2% constituie populaţie casnică, militari în termen, studenţi şi elevi 

care au depăşit vârsta de 16 ani şi nu lucrează, ş.a. 

Cunoaşterea populaţiei ocupate civile este necesară în vederea identificării ponderii populaţiei ce 

activează în câmpul muncii, precum şi a ramurilor economice în care lucrează. În judeţul Gorj, 

aceasta însuma în ianuarie 2009, 92,7% din populaţia activă. 

Tabel nr. 6: Populaţia în funcţie de participarea la activitatea economică 

B.3. Nivel de trai, sărăcie 

B.3.1. Mortalitatea infantilă 

Mortalitatea infantilă este influenţată de un complex de factori de natură sanitară, educaţională, 

economică şi socială, fiind un indicator care reflectă gradul de dezvoltare al unei ţări şi, în ultimă 

instanţă “calitatea vieţii”. 

Mortalitatea infantilă a fost calculată ca o medie pentru intervalul 2006-2008. La nivelul judeţului 

Gorj acest indicator are o valoare de 12,7 ‰, diferenţiată la nivelul celor două medii (11,17‰ pentru 

mediul urban şi 14,19‰ pentru mediul rural). 

Există şi o diferenţiere spaţială a mortalităţii infantile. În partea de nord est şi în cea de sud vest se 

concentrează UAT-urile cu valori foarte ridicate şi ridicate ale acestui indicator (27,1 % din totalul 

UAT-urilor au valori foarte mari şi 24,2% au valori ridicate). Practic, peste jumătate din UAT-urile 

judeţului se încadrează în valori de peste 15‰ ale mortalităţii infantile. Doar 22 de UAT-uri au o 

mortalitate infantilă mai mică de 5‰. 

Valorile foarte ridicate ale mortalităţii infantile şi, mai ales faptul că acestea sunt relativ grupate în 

anumite zone ale judeţului, denotă existenţa unor condiţii de viaţă precare, pe fondul creşterii sărăciei 

şi a reducerii veniturilor populaţiei. 

Nr. 

crt. 

Specificaţie 1 ianuarie 2008 

(persoane) 

1 ianuarie 2009 

(persoane) 

Diferenţe 

(+/-) 

Dinamica 

(%) 

1. Populaţia totală 380061 378310 -1751 99,5 

2. Resurse de muncă 248200 247400 -800 99,7 

3. Populaţia activă 147800 150400 2600 101,8 

4. Populaţia ocupată civila 139600 139400 -200 99,9 

5. Şomeri 8200 11000 2800 134,1 

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj 

Şomerii reprezentau în 2009 7,3% din populaţia activă. Dacă analizăm evoluţia şomajului în 

perioada 2000-2009 se constată că acesta a înregistrat multiple fluctuaţii, însă tendinţa a fost aceea de 

scădere până în 2007, după care se observă o creştere accentuată, marcată prin aproape o dublare a 

numărului acestora în 2009. 

Referitor la distribuţia pe cele două sexe a şomerilor, femeile reprezentau în anul 2000 50,2%, 

după care se constată o predominanţă a bărbaţilor. Pe ansamblu, se constată că numărul şomerilor 

existent în 2009 este mai redus decât cel de la începutul perioadei analizate. 

B.3.2. Rata sărăciei 

Rata sărăciei a fost calculată la nivelul anului 2003, pe baza datelor statistice cuprinse în Măsura 

322 - Anexa 11 Lista comunelor şi gradul de sărăcie aferent (APDRP), respectiv Recensământul 

Populaţiei din 2002 şi Ancheta Bugetelor pe Familie din 2003. În funcţie de ponderea săracilor în 

totalul populaţiei au fost identificate 5 categorii: 50,00%. La nivelul centrelor urbane, în afara oraşelor Tismana şi Turceni, analiza nu a 

putut fi realizată din lipsă de date. 

Din totalul de 70 de UAT cuprinse în judeţul Gorj, 13 UAT aveau la nivelul anului 2008 valori ale 

ponderii sărăciei cuprinse între 30,01 – 40,00%, iar alte 10 UAT valori mai mici de 30,00%. Un număr 

de 17 UAT, printre care şi oraşul Turceni, înregistrau valori cuprinse între 40,01 - 45,00%. 

În cazul primelor trei categorii este vorba, în special, de comune situate în apropierea oraşelor. De 

exemplu: comuna Muşeteşti în apropierea oraşului Bumbeşti-Jiu; Bâlteni polarizată mai mult de oraşul 

Rovinari decât de Ţicleni; Plopşoru şi Aninoasa, în partea de sud a oraşului Ţicleni; Scoarţa şi Albeni 

în nordul oraşului Târgu-Cărbuneşti; Stăneşti şi Runcu în apropierea municipiului Târgu-Jiu. Dacă 

Ţicleni şi Târgu-Cărbuneşti funcţionează ca poli urbani locali de dezvoltare având rolul de a propaga 


241


dezvoltare de la nivelul polilor regionali şi intra-regionali, în cazul municipiului Târgu-Jiu este vorba • Cele mai importante scăderi ale populaţiei se înregistrează în zonele miniere (Motru, Mătăsari, 

de un pol regional de dezvoltare care are capacitatea de a induce dezvoltare în teritoriu prin funcţia 

Aninoasa) şi în cele din zona montană (Bumbeşti-Jiu, Schela, Muşeteşti). 

administrativă deţinută. Toate aceste avantaje se reflectă în nivelul de trai al populaţiei din apropierea 

centrelor urbane şi, în final, în valorile ratei sărăciei. 

Mişcarea naturală a populaţiei 

Valori cuprinde între 45,01 - 50,00% caracterizează un număr de 10 UAT, din diferite zone ale 

judeţului (Bustuchin, Brăneşti, Baia de Fier, Licurici etc.). 

13 UAT (dintre care un oraş, Tismana, şi 12 comune) au valori de peste 50,00%. Valorile ridicate 

ale ratei sărăciei pot fi puse pe seama specificului agricol al acestor localităţi caracterizate îndeosebi 

printr-o agricultură de subzistenţă. În cazul comunelor, izolarea de centrele urbane şi problemele 

economice cu care se confruntă conduc la valori ce depăşesc 70,00% (un caz aparte: comuna Padeş, 

deşi se află în apropierea oraşului Tismana, are cea mai mare rată a sărăciei, respectiv 70,6%). 

În ansamblu, productivitatea în agricultură tot mai redusă datorită lipsei tehnologiilor avansate, 

procesul de restructurare economică, mai ales în domeniul industriei carbonifere, se răsfrâng asupra 

nivelului de sărăcie înregistrat la nivel judeţean. 

B.4. Diagnostic şi priorităţi 

B.4.1. Sinteza problemelor populaţiei 

B.4.1.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic 

Mărimea demografică 

Din cele 70 de UAT-uri de la nivelul judeţului doar patru înregistrau în anul 2008 o populaţie mai 

mare de 10 000 de locuitori (Târgu Jiu, Motru, Rovinari şi Bumbeşti-Jiu) toate aparţinând mediului 

urban. Cea mai mare parte a UAT-urilor judeţului au o populaţie cuprinsă între 2000 şi 3000 de 

locuitori. 

Densitatea populaţiei 

• Cele mai mici densităţi se înregistrează în zona montană din nordul judeţului. 

• Densităţi scăzute (de sub 55 loc./kmp) în partea de est a judeţului, zonă profund rurală. 

Evoluţia populaţiei 

Analiza globală a evoluţiei populaţiei judeţului Gorj în intervalul 1912-2002, precum şi rangul 

ocupat de judeţ în comparaţie cu populaţia României indică următoarele elemente negative : 

• Scădere a populaţiei între 1992-2002 cu 13713 locuitori. 

• Scădere în cazul ponderii populaţiei judeţului din totalul populaţiei României, de la 1,94 în 

anul 1912 până la 1,78% în anul 2002. 

• Cea mai mică pondere a populaţiei (16,78%) dintre judeţele regiunii de Sud-Vest 

Pentru ultimul interval, 2000-2008, se constată următoarele tendinţe negative : 

• Majoritatea UAT-urilor au înregistrat descreşteri de populaţie cuprinse, în medie, între 3 şi 5% 

(unele dintre ele importante, de peste 10%). 

Natalitatea 

• Scădere a valorilor medii ale natalităţii la nivel de judeţ după anul 1990 

• Repartiţie inegală în teritoriu a valorilor natalităţii (2,3 ‰ şi 12,5‰), doar 21 de UAT-uri 

având o rată a natalităţii mai mare de 10‰. 

• Peste 27 % dintre UAT-uri au valori mai mici de 7‰ ale acestui indicator. 

• Rate destul de scăzute ale fertilităţii 

Mortalitatea 

• Rate ridicate ale mortalităţii (peste 16‰) se înregistrează în zonele rurale din partea de 

sud-vestul judeţului şi în zona de nord a judeţului 

• Cele mai multe UAT-uri se încadrează în valori cuprinse între 10‰ şi 15‰, valori relativ 

mari, datorate în special nivelului economic relativ scăzut dar, în anumite zone, şi 

îmbătrânirii populaţiei. 

Bilanţul natural 

• Medie negativă la nivelul judeţului (-5,5‰) cu o valoare de -6,2‰ la nivelul mediului 

rural 

• Majoritatea UAT-urilor se înscriu în valori de -3 ‰ şi -10‰. 

Mişcarea migratorie 

• Rata ridicată a plecărilor (21,9‰) 

• Bilanţ migratoriu negativ (-0,1‰), cu o valoare mai ridicată în mediul rural (-3,3‰). 

• Peste jumătate (57%) dintre UAT-urile din judeţul Gorj înregistrează valori negative, adică 

deficit migratoriu. 

Bilanţul total 

• Valori negative la nivelul judeţului (-5,4‰) cu -3,8‰ în madiul urban şi -5,6‰ în mediul 

urban. 

• Peste 73% dintre UAT-uri au bilanţ total negativ (77% dintre UAT-urile din mediul urban 

şi 72% dintre cele din mediul rural). 

Structura populaţiei 

Structura populaţiei pe medii 

• Scădere a populaţiei ce aprţine mediului urban 

Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe 

• Populaţie îmbătrânită în mediul rural (ponderi de peste 25% ale grupei de peste 65 de 

ani), grupată în special în partea de nord a judeţului dar şi în partea de sud-est care are 

atât probleme legate de izolare cât şi de dezvoltarea economică 

• Tendinţă generală de scădere a populaţiei tinere (0-14 ani) 


242


• Valori de peste 60% ale ratei de dependenţă demografică în partea de sud-est a B.4.2. Analiza mediului intern şi extern 

judeţului. 

Mediul intern 

• Uşoară feminizare a populaţiei 

DOMENIUL STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 

Structura populaţiei pe ramuri de activitate 

PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

• Rată redusă de activitate în mediul rural şi, în special, în partea de est a judeţului 

• Rata de dependenţă economică ridicată în mediul rural (2348‰) cu valori extrem de 

ridicate în partea de sud-est a judeţului. 

• Valori destul de ridicate ale populaţiei ocupate în agricultură (21%) la nivelul judeţului, 

cu cele mai mari valori în partea de sud-est a judeţului. 

B.4.1.2. Resurse umane 

Structura populaţiei după nivelul de instruire 

• Cea mai mare pondere este a celor cu studii gimnaziale şi primare (30,08%) 

• Pondere scăzută a populaţiei cu studii superioare (1,6%) 

• Pondere ridicată a celor fără studii absolvite (2,5% în mediul urban şi 3,5% în mediul 

rural). 

Starea de sănătate a populaţiei 

• Creşterea ponderii deceselor cauzate de bolile aparatului circulator ( de la 61% în 1997 

la 65% în anul 2005) 

• Tumorile constituie a doua cauză de deces cu o evoluţie ascendentă în perioada 1997- 

2005 ( de la 10% la 14%) 

• Se constată o creştere alarmantă a afecţiunilor psihice, precum şi a incidenţei bolilor 

pulmonare cronice de la 3292 în anul 2008 la 4000 în 2009. 

• Valori ale natalităţii apropiate de cele de 

la nivel naţional 

• Scăderea mortalităţii generale a 

populaţiei 

• Valori pozitive ale bilanţului natural în 

mediul urban şi zonele adiacente oraşelor 

• Structura pe medii relativ echilibrată 

• Creşterea populaţiei urbane cu 5207 

locuitori 

• Structură pe grupe de vârstă relativ 

echilibrată 

• Rată de ocupare ridicată în mediul urban 

• Populaţie ocupată în special în domeniul 

serviciilor şi industriei 

• Omogenitate a structurii naţionale şi 

confesionale 

• Scădere a populaţiei între 1992-2002 cu 

13713 locuitori. 

• Scădere în cazul ponderii populaţiei 

judeţului din totalul populaţiei României, 

de la 1,94 în anul 1912 până la 1,78% în 

anul 2002. 

• Scădere a valorilor medii ale natalităţii la 

nivel de judeţ după anul 1990 

• Medie negativă a bilanţului natural la 

nivelul judeţului (-5,5‰) cu o valoare de 

-6,2‰ la nivelul mediului rural 

• Bilanţ migratoriu negativ (-0,1‰) 

• Populaţie îmbătrânită în mediul rural 

(ponderi de peste 25% ale grupei de peste 

65 de ani) 

• Rată redusă de activitate în mediul rural 

şi, în special, în partea de est a judeţului 

• Rata de dependenţă economică ridicată în 

mediul rural (2348‰) cu valori extrem 

de ridicate în partea de sud-est a judeţului 

• Creşterea ratei şomajului, în special în 

anii 2008-2009 

• Pondere scăzută a populaţiei cu studii 

superioare (1,6%) 

Structura şi dinamica forţei de muncă 

• Scăderea resurselor de muncă 

• Creştere accentuată a ratei şomajului, mai ales în ultimii doi ani 

Mediul extern 

DOMENIUL STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 


RISCURI 

• Populaţie în vârstă de muncă mai 

numeroasă în mediul urban, constituind o 

premisă pentru dezvoltarea activităţilor 

economice 

• Fonduri europene pentru recalificarea 

forţei de muncă (Fondul Social 

European) 

• Forţă de muncă relativ ieftină 

• Politica demografică la nivel naţional 

care nu încurajează creşterea natalităţii 

• Costurile mari aferente unui loc de 

muncă care nu încurajează angajările si, 

deci, reducerea şomajului 

• Pierderi de populaţie activă datorită 

migaţiilor pentru muncă în străinătate pe 

o perioadă îndelungată 


243


B.4.3. Diagnostic 

• Judeţul Gorj are o populaţie de 382104 locuitori, în scădere faţă de anul 2002. Cea mai mare 

parte a UAT-urilor au o populaţie cuprinsă între 2000 şi 3000 de locuitori. 

• Densitatea medie a populaţiei variază între 13,2 loc/kmp şi 1035,3 loc/kmp. 

• Cele mai importante scăderi ale populaţiei în perioada 2000-2008 se înregistrează în zonele 

miniere şi în aşezările din nordul judeţului. 

• Valorile natalităţii sunt cuprinse între 2,3‰ şi 12,5‰ cu diferenţe semnificative între cele două 

medii şi între sud şi nord. 

• Valorile mortalităţii sunt relativ mari datorită nivelului economic relativ scăzut şi îmbătrânirii 

populaţiei. 

• Bilanţul natural este negativ pe ansamblul judeţului, mult mai mare în mediul rural. 

• Bilanţul migrator este, de asemenea, negativ, pe ansamblu dar uşor pozitiv în mediul rural. 

• Bilanţul total este negativ în cazul a 73 % dintre UAT-uri. 

• Structura populaţiei pe medii este relativ echilibrată cu o uşoară dominanţă a populaţiei rurale. 

• Grupele de vârstă sunt relativ echilibrate, populaţia adultă reprezentând 68% iar cea tânără 

19,4%. 

• La nivelul judeţului Gorj raportul dintre sexe este în favoarea femeilor, indicele de feminitate 

având o valoare de 103%. 

• Rata de activitate este destul de scăzută, în medie de 38,65%, în timp ce rata de ocupare este 

destul de ridicată, 86,8%, fără diferenţiere marcantă între cele două medii. 

• Cea mai mare parte a populaţiei este ocupată în sectorul serviciilor (46,7%), urmat de sectorul 

industrial (32,3%) şi, respectiv, de cel agricol, 21 %. 

B.4.4. Priorităţi 

• Modernizarea structurilor demo-economice prin terţiarizarea economiei. 

• Crearea centrelor teritoriale de reconversie profesională. 

• Centre de consultanţă pentru şomeri în vederea obţinerii sprijinului financiar pentru înfiinţarea 

unor IMM-uri. 

• Stimularea agenţilor economici pentru angajarea absolvenţilor. 

• Încurajarea populaţiei tinere pentru a urma o formă superioară de învăţământ. 

• Instruirea populaţiei active pentru domeniile cerute pe piaţa muncii. 

• Informarea populaţiei privind riscurile pentru sănătate. 


244


C. DOMENIUL ŢINTĂ - STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 

C.1. Potenţial economic 

În judeţul Gorj existau în anul 2008, peste 7200 de firme, în care îşi desfăşurau activitatea peste 

61 000 de angajaţi. Mai mult de jumătate dintre salariaţi (51,2%), erau concentraţi în municipiul Târgu 

Jiu, ceea ce accentuează gradul de atracţie al acestei aşezări urbane în cadrul judeţului. Totodată, se 

remarcă că peste 80% dintre angajaţi activează în oraşele Târgu Jiu, Motru, Turceni şi Rovinari, 

împreună, toate cele 9 aşezări urbane însumând circa 87,6% din totalul existent în judeţ. Dintre 

unităţile administrativ-teritoriale rurale se remarcă Bumbeşti-Piţic (peste 2000 de persoane) şi Runcu 

(peste 2000 de angajaţi). 

Repartiţia cifrei de afaceri 

Întreprinderile mici şi mijlocii din judeţul Gorj contribuie cu peste 50% la realizarea cifrei de 

afaceri, realitate ce reflectă situaţia generală la nivel naţional. În ultimii ani, se remarcă o creştere a 

cifrei de afaceri pe plan local în industrie, construcţii, comerţ şi unele servicii, de la 1,5 miliarde euro 

în 2005 la 1,8 miliarde euro în 2007. 

Cifra de afaceri a fost analizată pe baza datelor statistice la nivelul anului 2008, urmând a fi 

identificate în final 5 categorii: 65.116-5.000.000 lei; 5.000.001-20.000.000 lei; 20.000.001- 

70.000.000 lei; 70.000.001-190.000.000 lei; 190.000.001 - 937.358.994 lei. 

Cele mai reduse valori ale cifrei de afaceri (sub 5.000.000 lei) au fost înregistrate de o serie de 

UAT din mediul rural, acest rezultat obţinut putând fi explicat prin gradul redus de accesibilitate al 

localităţilor şi localizarea acestora în arii profund rurale ce le transformă în arii dezavantajate din punct 

de vedere al dezvoltării socio-economice. Aproape 75% din totalul UAT-urilor sunt cuprinse în 

această categorie, cea mai mică cifră de afaceri în 2008 fiind realizată de Samarineşti. Alte comune 

incluse aici sunt: Urdari, Ţânţăreni, Glogova, Văgiuleşti sau Bălăneşti. În categoria 5.000.001- 

20.000.000 lei sunt cuprinse 10 UAT, printre care şi oraşele Ţicleni şi Novaci. 

La nivelul mediului urban, cele mai importante valori ale cifrei de afaceri au fost realizate de 

oraşele Turceni (937.358.994 lei), Rovinari (788.259.150 lei), Târgu-Jiu (723.734.728 lei) şi Motru 

(71.771.514 lei). Primele două valori înregistrate la nivel judeţean depăşesc 60% din totalul acesteia şi 

se datorează creşterii fluxurilor investiţionale din ultimii ani ca urmare a înfiinţării în 2004 a 

complexelor energetice de la Turceni şi Rovinari. 

Tabel nr. 1: Distribuţia numărului de firme şi a numărului de angajaţi la nivel de UAT 

Unitatea administrativteritorială 

angajaţi 

teritorială 

angajaţi 

Număr 

Unitatea administrativ- 

Număr 

Număr firme 

Număr firme 

Albeni 82 17 Municipiul Motru 3988 434 

Alimpeşti 51 17 Municipiul Târgu Jiu 31405 3945 

Aninoasa 68 27 Muşeteşti 38 25 

Arcani 24 30 Negomir 21 13 

Baia de Fier 286 115 Novaci 467 179 

Băleşti 251 93 Rovinari 9474 240 

Bărbăteşti 37 18 Târgu Cărbuneşti 632 182 

Bâlteni 222 86 Ţicleni 226 53 

Bengeşti-Ciocadia 55 29 Tismana 323 87 

Berleşti 22 13 Turceni 5078 89 

Bolboşi 22 9 Padeş 434 64 

Borăscu 22 13 Pestişani 180 51 

Brăneşti 22 14 Plopşoru 59 45 

Bumbeşti-Piţic 2183 209 Polovragi 42 26 

Bustuchin 50 20 Prigoria 122 28 

Căpreni 28 14 Roşia de Amaradia 30 13 

Cătunele 62 26 Runcu 1003 85 

Câlnic 24 21 Săcelu 10 12 

Ciuperceni 30 12 Samarineşti 6 7 

Crasna 89 53 Săuleşti 37 15 

Cruşet 21 13 Schela 72 24 

Dănciuleşti 16 11 Scoarţa 55 39 

Dăneşti 99 43 Slivileşti 15 15 

Drăgoteşti 437 18 Stăneşti 32 26 

Drăguţeşti 149 80 Stejari 20 20 

Fărcăşeşti 184 31 Stoina 23 15 

Glogova 25 8 Tânţăreni 34 20 

Godineşti 22 7 Teleşti 15 15 

Hurezani 37 15 Turburea 45 17 

Ioneşti 26 14 Turcineşti 69 36 

Jupâneşti 8 7 Urdari 64 22 

Leleşti 37 24 Văgiuleşti 18 17 

Licurici 31 12 Vladimir 53 23 

Logreşti 22 20 Bălăneşti 61 23 

Mătăsari 331 63 Bumbeşti-Jiu 2140 188 

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2009 

Numărul total al firmelor variază între un ecart cuprins între 7 unităţi (Samarineşti, Jupâneşti, 

Godineşti, ş.a.) şi circa 4000 (Târgu Jiu). Totodată, se constată o concentrare a firmelor în partea 

central-nordică a judeţului, situaţie favorizată pe de o parte de prezenţa resurselor naturale, iar pe de 

altă parte de forţa polarizatoare a municipiului Târgu Jiu. 

Distribuţia IMM-urilor în judeţul Gorj indică o repartiţie neuniformă şi determină evidenţierea 

unor disparităţi urban – rural şi nord – sud. Astfel, la sfârşitul anului 2007, din numărul total de firme 

cu bilanţ depus, cea mai mare concentrare se regăseşte în mediul urban (75,3%), din care 54,8% în 


245


Târgu Jiu. Un număr ridicat de unităţi se regăsesc şi în aşezările urbane Motru (6,1%), Rovinari Repartiţia IMM-urilor/1000 locuitori 

(3,1%), Bumbeşti-Jiu (2,6%), Târgu-Cărbuneşti (2,7%) şi Novaci (2,6%). 

În mediul rural peste 100 de IMM-uri sunt localizate doar în Baia de Fier, ponderi mai ridicate 

înregistrând şi Băleşti, Bâlteni şi Drăguţeşti, cele mai multe firme având în general ca profil de 

activitate comerţul. La polul opus se află unităţi administrative în care îşi desfăşoară activitatea mai 

puţin de 10 firme: Godineşti, Jupâneşti, Samarineşti, predominând firmele ce au drept obiect de 

activitate comerţul, dar şi Glogova, Bolboşi, unde pe lângă comerţ, într-un procent mai mare 

transporturile. 

Tabel nr. 2: Repartiţia IMM-urilor în unităţile administrativ - teritoriale 

Unitatea administrativteritorialteritorială 

Nr. total de IMM-uri Unitatea administrativ- 

Nr. total de IMM-uri 

Municipiul Motru 419 Fărcăşeşti 31 

Municipiul Târgu Jiu 3763 Glogova 8 

Oraş Bumbeşti-Jiu 183 Godineşti 7 

Oraş Novaci 179 Hurezani 15 

Oraş Rovinari 216 Ioneşti 14 

Oraş Târgu Cărbuneşti 182 Jupâneşti 7 

Oraş Tismana 87 Leleşti 24 

Oraş Turceni 85 Licurici 12 

Oraş Ţicleni 53 Logreşti 20 

Albeni 17 Mătăsari 63 

Alimpeşti 17 Muşeteşti 25 

Aninoasa 27 Negomir 13 

Arcani 30 Padeş 64 

Baia de Fier 115 Peştişani 51 

Băleşti 93 Plopşoru 45 

Bălăneşti 23 Polovragi 26 

Bâlteni 86 Prigoria 25 

Bărbăteşti 18 Roşia de Amaradia 13 

Bengeşti-Ciocadia 29 Runcu 76 

Berleşti 13 Samarineşti 7 

Bolboşi 9 Săcelu 12 

Borăscu 13 Săuleşti 15 

Brăneşti 14 Schela 24 

Bumbeşti-Piţic 21 Scoarţa 39 

Bustuchin 20 Slivileşti 15 

Câlnic 21 Stăneşti 26 

Căpreni 14 Stejari 20 

Cătunele 26 Stoina 15 

Ciuperceni 12 Teleşti 15 

Crasna 53 Turburea 17 

Cruşet 13 Turcineşti 36 

Dănciuleşti 11 Ţânţăreni 20 

Dăneşti 43 Urdari 22 

Drăgoteşti 17 Văgiuleşti 17 

Drăguţeşti 80 Vladimir 23 

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, date prelucrate 

Numărul total al IMM-urilor care funcţionează în judeţul Gorj este de 6.863, cu următoarea 

repartiţie: 5.167 în mediul urban şi 1.696 în mediul rural. La nivelul oraşelor, după Târgu-Jiu cu 3.763 

IMM-uri, se situează Motru (419 IMM-uri) şi Rovinari (216 IMM-uri). Deşi specializările industriale 

din mediul urban au fost afectate de restructurări economice continue, cu toate acestea oraşele 

menţionate mai sus reuşesc să se menţină la nivel regional ca puternici poli de creştere, prin 

intermediul forţelor centripete contribuind la dezvoltarea localităţilor situate în zona lor de influenţă. 

Valorile IMM-urilor/1000 locuitori au fost calculate pentru anul 2008, 6 categorii fiind în final 

identificate: 2,00- 5,00; 5,01 - 8,00; 8,01 - 10,00; 10,01 - 15,00; 15,01 - 25,00; 25,00 - 40,00. Cel mai 

mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, respectiv categoria 2,00 - 5,00 corespunde unui număr de 

14 UAT, comune situate în jumătatea sudică a judeţului cu o economie bazată în mare măsură pe 

activităţile agricole (Bărbăteşti, Bolboşi, Negomir, Licurici etc.). Categoria 5,01 - 8,00 IMM-uri/1000 

loc. are de asemenea o răspândire evidentă în jumătatea sudică a Gorjului, aproape 35% din totalul 

UAT-urilor făcând parte din această categorie, respectiv 24 UAT. 

În categoria 8,01 - 10,00 IMM-uri/1000 loc. sunt incluse comunele Hurezani, Fărcăşeşti, Tânţăreni, 

Bumbeşti-Piţic şi Polovragi. Valorile cuprinse între 10,01 - 15,00 IMM-uri/1000 loc. caracterizează 

16 UAT, dintre care 3 sunt oraşe (Ţicleni, Turceni şi Tismana). 

Peste 15,00 IMM-uri/1000 loc. sunt prezente la nivelul a 11 UAT, dintre care 6 sunt oraşe 

(Rovinari – 16,16, Bumbeşti-Jiu – 17,60, Motru – 18,71, Târgu Cărbuneşti – 20,22, Novaci – 29,54 şi 

Târgu-Jiu – valoarea maximă, 39,50). 

În Gorj, IMM-urile sunt concentrate cu precădere în partea de nord a judeţului şi la nivelul 

centrelor urbane. Atracţia investiţiilor către zona de nord se explică prin diferitele avantaje naturale şi 

economice oferite: diversitatea resurselor naturale, prezenţa unei forţe de muncă specializate, existenţa 

unor activităţi industriale cu tradiţie sau a serviciilor turistice etc. Spre deosebire de aceasta, partea de 

sud-est a judeţului are un număr mult mai mic de IMM-uri, datorită preponderenţei activităţilor 

agricole în ansamblul economiei. 

Structura IMM-urilor în judeţul Gorj este reprezentată în primul rând de categoria microîntreprinderilor 

(0-9 salariaţi), dar şi a întreprinderilor mici (10-49 salariaţi) ce caracterizează cu 

precădere partea de nord şi mediul urban. În comparaţie cu acestea, întreprinderile mijlocii (50-249 

salariaţi) sunt situate în special în oraşele Motru, Rovinari, Târgu-Jiu şi zonele din jurul acestora. 

În ceea ce priveşte natura capitalului, investiţiile străine sunt concentrate într-o proporţie 

importantă în mediul urban, spre deosebire de mediul rural, dominat de investiţiile naţionale. Investiţii 

însemnate sunt atrase de oraşele Târgu-Jiu, Motru şi Bumbeşti-Jiu, în special în sectorul serviciilor, 

dar şi construcţiilor şi industriei (industria construcţiilor de maşini, industria textilă, industria lemnului 

şi industria extractivă). 

Referitor la mărimea IMM-urilor, se constată că în toate unităţile administrativ-teritoriale 

predomină microîntreprinderile (0-9 salariaţi şi o cifră de afaceri medie anuală netă sau active totale 

sub 2 000 000 euro în cazul microîntreprinderilor), în 27,1% dintre acestea, fiind sigurii exponenţi ai 

activităţilor economice. Pe ansamblu, în zona studiată, 91,4% din totalul IMM-urilor sunt reprezentate 

de microîntreprinderi, proporţie uşor mai ridicată comparativ cu ponderea de la nivel naţional (88,4%)( 

ANIMC, 2008, pg. 33). 


246


Întreprinderile mici(10-49 salariaţi şi o cifră de afaceri medie anuală netă sau active totale sub 10 

000 000 euro în cazul întreprinderilor mici), însumează 7,7% din totalul IMM-urilor, ceea ce semnifică 

o pondere mai scăzută decât cea existentă la nivelul României, în acelaşi an de referinţă (9,6%). În 

judeţul Gorj, în doar 14,3% din unităţile administrativ-teritoriale, întreprinderile mici prezintă valori 

de peste 10% din totalul IMM-urilor. Cea mai mare pondere este caracteristică comunei Padeş 

(34,4%), succedată de Albeni(17,6%) şi Peştişani(15,7%). 

Întreprinderile mijlocii (având între 50- 249 salariaţi şi o cifră de afaceri medie anuală netă de 

până la 50 000 000 euro, sau active totale sub 43 000 000 milioane euro), sunt localizate în câteva 

unităţi, cea mai mare parte fiind concentrate în Tîrgu Jiu(63,1%), dar şi în Motru, Târgu Cărbuneşti 

sau Tismana. Pe ansamblu, acestea sunt mai slab reprezentate(0,9%), comparativ cu media 

naţională(2%). 

Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi domenii de activitate evidenţiază faptul că atât în 

sectorul primar, cât şi în cel secundar, cel mai ridicat grad de reprezentativitate îl au întreprinderile 

mijlocii, în timp ce în cadrul microîntreprinderilor se constată o dominanţă netă a sectorului terţiar. 

Tabel nr. 3:Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi domenii de activitate(%) 

Domenii de activitate 

Micro-întreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii 

Sector primar 2,5 3,2 7,7 

Sector secundar 6,4 14,4 23,1 

Sector terţiar 91,1 82,4 69,2 


Luând în considerare forţa de muncă ce activează în cadrul IMM-urilor, se constată că cea mai 

mare pondere se regăseşte în municipiul Târgu-Jiu (58,4%), acesta însumând împreună cu celelalte 

aşezări urbane peste 84% din total, contribuind astfel la creşterea gradului de atracţie al acestora în 

profil teritorial. În mediul rural proporţii mai accentuate prezintă comunele Padeş, Mătăsari, Baia de 

Fier, Băleşti, Bâlteni şi Runcu. La polul opus se regăsesc comune în care activează în IMM-uri sub 25 

de angajaţi, observându-se două arii mai extinse în sud-estul judeţului şi în sud-vestul acestuia. 

Repartiţia IMM-urilor pe sectoare de activitate evidenţiază faptul că la nivelul unităţilor 

administrativ-teritoriale din judeţul Gorj predomină firmele din sectorul terţiar (90%). Mai mult decât 

atât în unele localităţi, toate firmele îşi desfăşoară activitatea în domeniul terţiar, precum Bolboşi, 

Dănciuleşti, Dăneşti, Godineşti, Jupâneşti, Negomir, Samarineşti, o pondere ridicată în cadrul acestora 

fiind caracteristică firmelor ce practică comerţul. 

Predominarea sectorului terţiar este caracteristică şi aşezărilor urbane, precum Târgu Jiu (95%), 

Rovinari (90,7%), Motru (86%) ş.a., dar în cazul acestora se constată că activităţile ce aparţin 

sectorului terţiar sunt mult mai complexe, incluzând şi servicii aparţinând terţiarului superior (precum 

universităţi, asistenţă medicală specializată). 

Unităţi administrativteritoriale 

Fig. 1: Repartiţia IMM-urilor pe sectoare de activitate 

Tabel nr. 4: Repartiţia IMM-urilor pe sectoare de activitate 

Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 

bilanţ in 

2007 


Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 

bilanţ in 2007 

Albeni sector secundar 3 Municipiul Motru sector primar 14 

Albeni sector terţiar 14 Municipiul Motru sector secundar 46 

Albeni Total 17 Municipiul Motru sector terţiar 359 

Alimpeşti sector secundar 3 Municipiul Motru Total 419 

Alimpeşti sector terţiar 14 Municipiul Târgu Jiu sector primar 43 

Alimpeşti Total 17 Municipiul Târgu Jiu sector secundar 164 

Aninoasa sector secundar 3 Municipiul Târgu Jiu sector terţiar 3556 

Aninoasa sector terţiar 24 Municipiul Târgu Jiu Total 3763 

Aninoasa Total 27 Muşeteşti sector primar 2 

Arcani sector primar 1 Muşeteşti sector secundar 3 

Arcani sector secundar 2 Muşeteşti sector terţiar 20 

Arcani sector terţiar 27 Muşeteşti Total 25 

Arcani Total 30 Negomir sector terţiar 13 

Baia de Fier sector primar 10 Negomir Total 

Baia de Fier sector secundar 9 Oraş Bumbeşti-Jiu sector primar 8 

Baia de Fier sector terţiar 96 Oraş Bumbeşti-Jiu sector secundar 40 

Baia de Fier Total 115 Oraş Bumbeşti-Jiu sector terţiar 135 

Băleşti sector primar 3 Oraş Bumbeşti-Jiu Total 183 

Băleşti sector secundar 6 Oraş Novaci sector primar 10 

Băleşti sector terţiar 84 Oraş Novaci sector secundar 21 

Băleşti Total 93 Oraş Novaci sector terţiar 148 

Bălăneşti sector secundar 3 Oraş Novaci Total 179 

Bălăneşti sector terţiar 20 Oraş Rovinari sector primar 2 

Bălăneşti Total 23 Oraş Rovinari sector secundar 18 

Bâlteni sector primar 2 Oraş Rovinari sector terţiar 196 

Bâlteni sector secundar 8 Oraş Rovinari Total 216 

Bâlteni sector terţiar 76 Oraş Târgu Cărbuneşti sector primar 6 

Bâlteni Total 86 Oraş Târgu Cărbuneşti sector secundar 28 

Bărbăteşti sector primar 1 Oraş Târgu Cărbuneşti sector terţiar 148 


247



Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 

bilanţ in 

2007 


Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 


Bărbăteşti sector secundar 4 Oraş Târgu Cărbuneşti Total 182 

Bărbăteşti sector terţiar 13 oraş Tismana sector primar 8 

Bărbăteşti Total 18 oraş Tismana sector secundar 11 

Bengeşti-Ciocadia sector primar 2 oraş Tismana sector terţiar 68 

Bengeşti-Ciocadia sector secundar 5 oraş Tismana Total 87 

Bengeşti-Ciocadia sector terţiar 22 Oraş Turceni sector primar 3 

Bengeşti-Ciocadia Total 29 Oraş Turceni sector secundar 5 

Berleşti sector secundar 1 Oraş Turceni sector terţiar 77 

Berleşti sector terţiar 12 Oraş Turceni Total 85 

Berleşti Total 13 Oraş Ţicleni sector primar 2 

Bolboşi sector terţiar 9 Oraş Ţicleni sector secundar 5 

Bolboşi Total 9 Oraş Ţicleni sector terţiar 46 

Borăscu sector secundar 1 Oraş Ţicleni Total 53 

Borăscu sector terţiar 12 Padeş sector primar 7 

Borăscu Total 13 Padeş sector secundar 6 

Brăneşti sector primar 1 Padeş sector terţiar 51 

Brăneşti sector secundar 1 Padeş Total 64 

Brăneşti sector terţiar 12 Peştişani sector primar 6 

Brăneşti Total 14 Peştişani sector secundar 8 

Bumbeşti-Piţic sector primar 1 Peştişani sector terţiar 37 

Bumbeşti-Piţic sector secundar 1 Peştişani Total 51 

Bumbeşti-Piţic sector terţiar 19 Plopşoru sector primar 2 

Bumbeşti-Piţic Total 21 Plopşoru sector secundar 3 

Bustuchin sector secundar 1 Plopşoru sector terţiar 40 

Bustuchin sector terţiar 19 Plopşoru Total 45 

Bustuchin Total 20 Polovragi sector primar 1 

Câlnic sector primar 2 Polovragi sector terţiar 25 

Câlnic sector secundar 2 Polovragi Total 26 

Câlnic sector terţiar 17 Prigoria sector primar 2 

Câlnic Total 21 Prigoria sector secundar 17 

Căpreni sector primar 1 Prigoria sector terţiar 23 

Căpreni sector secundar 2 Prigoria Total 42 

Căpreni sector terţiar 11 Roşia de Amaradia sector primar 2 

Căpreni Total 14 Roşia de Amaradia sector terţiar 11 

Cătunele sector primar 1 Roşia de Amaradia Total 13 

Cătunele sector secundar 2 Runcu sector primar 6 

Cătunele sector terţiar 23 Runcu sector secundar 6 

Cătunele Total 26 Runcu sector terţiar 64 

Ciuperceni sector secundar 2 Runcu Total 76 

Ciuperceni sector terţiar 10 Samarineşti sector terţiar 7 

Ciuperceni Total 12 Samarineşti Total 7 

Crasna sector primar 2 Săcelu sector primar 1 

Crasna sector secundar 7 Săcelu sector terţiar 11 

Crasna sector terţiar 44 Săcelu Total 12 

Crasna Total 53 Săuleşti sector primar 2 

Cruşet sector primar 2 Săuleşti sector secundar 4 

Cruşet sector terţiar 11 Săuleşti sector terţiar 9 

Cruşet Total 13 Săuleşti Total 15 

Dănciuleşti sector terţiar 11 Schela sector terţiar 16 


Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 

bilanţ in 

2007 


Domenii de 

activitate 

Nr total de 

firme cu 


Dăneşti sector terţiar 43 Schela sector primar 1 

Drăgoteşti sector primar 1 Schela sector secundar 7 

Drăgoteşti sector terţiar 16 Schela Total 24 

Drăgoteşti Total 17 Scoarţa sector primar 4 

Drăguţeşti sector primar 3 Scoarţa sector secundar 1 

Drăguţeşti sector secundar 9 Scoarţa sector terţiar 34 

Drăguţeşti sector terţiar 68 Scoarţa Total 39 

Drăguţeşti Total 80 Slivileşti sector secundar 1 

Fărcăşeşti sector primar 2 Slivileşti sector terţiar 14 

Fărcăşeşti sector secundar 6 Slivileşti Total 15 

Fărcăşeşti sector terţiar 23 Stăneşti sector primar 2 

Fărcăşeşti Total 31 Stăneşti sector secundar 7 

Glogova sector primar 1 Stăneşti sector terţiar 17 

Glogova sector terţiar 7 Stăneşti Total 26 

Glogova Total 8 Stejari sector primar 1 

Godineşti sector terţiar 7 Stejari sector terţiar 19 

Godineşti Total 7 Stejari Total 20 

Hurezani sector primar 2 Stoina sector primar 2 

Hurezani sector secundar 1 Stoina sector terţiar 13 

Hurezani sector terţiar 12 Stoina Total 15 

Hurezani Total 15 Teleşti sector secundar 2 

Ioneşti sector primar 1 Teleşti sector terţiar 13 

Ioneşti sector secundar 2 Teleşti Total 15 

Ioneşti sector terţiar 11 Turburea sector secundar 1 

Ioneşti Total 14 Turburea sector terţiar 16 

Jupâneşti sector terţiar 7 Turburea Total 17 

Jupâneşti Total Turcineşti sector primar 1 

Leleşti sector primar 1 Turcineşti sector secundar 6 

Leleşti sector secundar 2 Turcineşti sector terţiar 29 

Leleşti sector terţiar 21 Turcineşti Total 36 

Leleşti Total 24 Ţânţăreni sector primar 1 

Licurici sector primar 1 Ţânţăreni sector secundar 1 

Licurici sector secundar 1 Ţânţăreni sector terţiar 18 

Licurici sector terţiar 10 Ţânţăreni Total 20 

Licurici Total 12 Urdari sector secundar 4 

Logreşti sector primar 1 Urdari sector terţiar 18 

Logreşti sector secundar 2 Urdari Total 22 

Logreşti sector terţiar 17 Văgiuleşti sector secundar 1 

Logreşti Total 20 Văgiuleşti sector terţiar 16 

Mătăsari sector secundar 2 Văgiuleşti Total 17 

Mătăsari sector terţiar 61 Vladimir sector primar 1 

Mătăsari Total 63 Vladimir sector secundar 2 

Vladimir sector terţiar 20 

Vladimir Total 23 



248


C.2. Agricultura 

şi în mod sistematic a recoltelor agricole. Pentru asigurarea unor recolte sigure sunt necesare măsuri 

intensive de amenajare şi ameliorare. 

C.2.1 Fondul funciar agricol. Caracteristici. Clase de calitate 

Teritoriul judeţului Gorj prezintă de la N la S caracteristicile a trei ecoregiuni distincte: Carpaţii 

Meridionali, Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic. Studiul condiţiilor naturale din judeţul Gorj, a relevat 

prezenţa unei serii de factori limitativi: panta, eroziunea, alunecările de teren, excesul de umiditate 

stagnant şi freatic, inundabilitatea etc., pe baza cărora terenurile au fost grupate în clase de 

pretabilitate: 

Folosinţă 

ha 

Tabel nr. 5: Clase de pretabilitate a terenurilor 

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V 

% din total 

folosinţă 

ha 

% din total 

folosinţă 

ha 

% din total 

folosinţă 

ha 

% din total 

folosinţă 

Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2 

Păşuni şi 

fâneţe 

- - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3 

Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3 

Livezi pomi - - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5 

Total (pe clase 

de terenuri) 

0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9 

Sursa: Raport anual de starea factorilor de mediu, judeţul Gorj, 2010, APM Gorj 

ha 

% din total 

folosinţă 

Clasa I-a Terenuri fără limitări sau restricţii (0 ha) (cu note de bonitare intre 81-100 puncte) 

reprezentate prin cernoziomuri şi faeoziomuri cu textură mijlocie, reacţie neutră. Sunt terenuri de 

calitate foarte bună şi pot fi cultivate fără aplicarea unor măsuri de ameliorare. 

Clasa II-a Terenuri cu limitări reduse (cu note de bonitare între 61- 80 puncte) datorate 

texturii luto-nisipoase, reacţiei slab alcaline, eroziunii slabe, excesului de umiditate periodic. Sunt 

terenuri de calitate bună cu limitări reduse, iar pericolul de degradare a solului sau deficienţele 

existente pot fi înlăturate prin tehnologii curente. În judeţul Gorj terenurile cu astfel de caracteristici au 

o suprafaţă de 16723 ha, reprezentând 6,7% din total. 

Clasa III-a Terenuri cu limitări sau restricţii mijlocii (cu note de bonitare intre 41- 60 

puncte), reprezentând soluri cu reacţie moderat şi puternic alcalină, afectate de eroziune de la slab la 

moderat, sunt terenuri de calitate mijlocie care prezintă limitări moderate ce reduc gama culturilor 

agricole şi necesită pentru prevenirea degradărilor măsuri de amenajare şi ameliorare menite să 

atenueze sau să prevină efectele factorilor ce provoacă degradarea. Acestea reprezintă 23,3% din 

terenurile din judeţ, însumând 58221 ha. 

Clasa IV Terenuri cu limitări şi restricţii mari (cu note de bonitare intre 21-40 puncte) 

reprezentând 143203 ha, adică 57,1% din totalul terenurilor din judeţ. Include soluri hidromorfe şi 

hidrohalomorfe, soluri cu eroziune puternică şi foarte puternică, cu însuşiri fizico-chimice 

nefavorabile. Sunt terenuri cu pretabilitate slabă şi limitări severe care determină diminuări apreciabile 

Clasa V-a Terenuri cu limitări si restricţii severe (cu note de bonitare intre 1-20 puncte) ce 

înglobează soluri afectate de eroziune puternică şi excesivă, alunecări, exces de umiditate stagnant, 

reprezentând 12,9% din total. Sunt terenuri de calitate foarte slabă şi prezintă risc de antrenare pe 

versant a îngrăşămintelor, fiind nepretabile în condiţii de neamenajare pentru culturile de câmp, vii, 

livezi. Pentru a fi luate în cultură necesită măsuri de amenajare şi ameliorare speciale complexe. 

C.2.2 Activitatea agricolă 

Funcţia agricolă a teritoriului judeţului Gorj se caracterizează prin trei tipuri de activităţi: 

- activitatea agricolă primară care este reprezentată de producţia vegetală şi animală; 

- activitatea agricolă secundară care cuprinde prelucrarea şi industrializarea unei părţi din 

produsele obţinute; 

- activitatea agricolă terţiară care îmbracă toate aspectele de preluare, depozitare, valorificare atât a 

produselor agricole brute cât şi a celor industrializate sau prelucrate; 

C.2.2.1 Modul de utilizare a terenurilor 

Teritoriul judeţului este folosit pe două destinaţii principale: 

- destinaţia agricolă, care îndeplineşte funcţia economică propriu-zisă de producere a bunurilor 

agricole alimentare şi nealimentare şi de creştere a animalelor; 

- destinaţia neagricolă; 

În judeţul Gorj, din cele 560174 ha teren, existente la sfârşitul anului 2008, doar 43,32% reprezintă 

teren agricol, din acesta 82,7% fiind concentrat în spaţiul rural. Dacă raportăm această suprafaţă la 

teritoriul ţării, ponderea acestuia este de 1,65% din total. 

Majoritatea UAT-urilor (64,3%) deţin suprafeţe agricole cuprinse între 2000 şi 5000 de ha. UATurile 

ce au peste 5000 ha teren agricol, deţin circa15,7% din totalul unităţilor administrativ-teritoriale, 

în această categorie încadrându-se oraşele Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti, Novaci, Tismana, la care se 

adaugă comune, concentrate mai ales în partea nord-vestică (Padeş, Tismana, Peştişani, Runcu). La 

polul opus, se află comune, ce au sub 2000 ha, poziţionate în special în partea vestică a judeţului, dar 

şi oraşul Rovinari, ce se remarcă prin cea mai mică suprafaţă agricolă (367,24 ha). Pe ansamblu, 

terenul neagricol reprezintă 56,68% din suprafaţa totală a judeţului, iar cele mai mari suprafeţe 

neagricole se regăsesc în oraşele Rovinari (86,05%) şi Bumbeşti-Jiu (79,78%). 

Tabel nr. 6: Repartiţia terenurilor agricole şi neagricole 


Total 

(ha) 

Total agricol 

(ha) 

Total agricol 

(%) 

Total neagricol 

(ha) 

Total neagricol 

(%) 

Bumbeşti-Jiu 21402 4326,9933 20,22 17075,01 79,78 

Motru 5009 2946,6971 58,83 2062,30 41,17 

Novaci 17485 6600,0510 37,75 10884,95 62,25 

Rovinari 2632 367,2391 13,95 2264,76 86,05 

Târgu-Jiu 9335 5936,5622 63,59 3398,71 36,41 

Tismana 30779 9538,5915 30,99 21240,41 69,01 

Târgu Cărbuneşti 13125 6150,1194 46,86 6974,88 53,14 


249



Total Total agricol Total agricol Total neagricol Total neagricol 

Unitatea administrativ- 

Total Total agricol Total agricol Total neagricol Total neagricol 

(ha) (ha) 

(%) 

(ha) 

(%) 

teritorială 

(ha) (ha) 

(%) 

(ha) 

(%) 

Turceni 7893 3666,8623 46,46 4226,14 53,54 Slivileşti 6149 2995,3268 48,71 3153,67 51,29 

Ţicleni 7229 2435,0000 33,68 4794,00 66,32 Stăneşti 10008 4334,8907 43,31 5673,11 56,69 

Albeni 4511 2504,8073 55,53 2006,19 44,47 Stejari 7455 3709,4440 49,76 3745,56 50,24 

Alimpeşti 3511 2570,9850 73,23 940,02 26,77 Stoina 4183 2482,9101 59,36 1700,09 40,64 

Aninoasa 9246 4064,8137 43,96 5181,19 56,04 Teleşti 4474 3019,4909 67,49 1454,51 32,51 

Arcani 2697 1604,9296 59,51 1092,07 40,49 Total 560174 242681,7700 43,32 317492,24 56,68 

Baia De Fier 12025 4493,2050 37,37 7531,80 62,63 Turburea 6754 4256,5277 63,02 2497,47 36,98 

Bălăneşti 6281 4035,9229 64,26 2245,08 35,74 Turcineşti 3048 1864,1342 61,16 1183,87 38,84 

Băleşti 7886 5655,9080 71,72 2230,09 28,28 Ţânţăreni 4549 3125,4993 68,71 1423,50 31,29 

Bărbăteşti 3788 1366,8730 36,08 2421,12 63,92 Urdari 3426 1808,7414 52,79 1617,26 47,21 

Bengeşti-Ciocadia 6328 4131,9001 65,30 2196,10 34,70 Văgiuleşti 4801 3106,6776 64,71 1694,32 35,29 

Berleşti 5787 3294,0000 56,92 2493,00 43,08 Vladimir 5897 3315,5000 56,22 2581,19 43,77 

Bâlteni 9161 1881,7683 20,54 7279,23 79,46 

560174 242681,7700 43,32 317492,24 56,68 

Bolboşi 4206 2701,3724 64,23 1504,63 35,77 Sursa: PAAR, ISU Gorj 

Borăscu 7206 4202,9221 58,33 3003,08 41,67 

Brăneşti 4581 2729,0000 59,57 1852,00 40,43 

Bumbeşti-Piţic 3679 2945,6308 80,07 733,37 19,93 Terenuri arabile 

Bustuchin 6096 3608,9850 59,20 2487,02 40,80 

Câlnic 6426 2553,8780 39,74 3872,12 60,26 Terenurile arabile însumează o suprafaţă de peste 98000 ha, ceea ce reprezintă 40,8% din suprafaţa 

Căpreni 5730 2531,0588 44,17 3198,94 55,83 agricolă a judeţului Gorj, iar dacă o raportăm la suprafaţa arabilă totală din România, aceasta 

Cătunele 3242 1149,8500 35,47 2092,15 64,53 

reprezintă 4,5%.Cele mai multe dintre UAT- uri (47,1%), au peste 50% din suprafaţa agricolă ocupată 

Ciuperceni 7007 2381,7900 33,99 4625,22 66,01 

Crasna 20908 8472,9000 40,52 12435,10 59,48 de terenuri arabile, acestea fiind poziţionate în partea centrală şi sud-vestică a judeţului, în cadrul 

Cruşeţ 8622 5072,9800 58,84 3549,02 41,16 acestora remarcându-se şi trei aşezări urbane: Târgu Cărbuneşti, Rovinari şi Târgu-Jiu. În acelaşi timp 

Dănciuleşti 5996 3205,8391 53,47 2790,16 46,53 

Dăneşti 8092 4866,6777 60,14 3225,32 39,86 

8,6% dintre UAT- uri, deţin fiecare sub 20% din totalul suprafeţei agricole. 

Drăgoteşti 2893 1726,0000 59,66 1167,00 40,34 Cele mai reduse ponderi ale terenurilor arabile, corespund părţii nordice a judeţului, ce se suprapun 

Drăguţeşti 6151 2973,5061 48,34 3177,49 51,66 

peste zona montană, în cadrul acesteia, cele mai mici valori fiind prezente în comuna Padeş (4,5%) şi 

Fărcăşeşti 8406 2821,9449 33,57 5584,06 66,43 

Glogova 4210 1376,8550 32,70 2833,15 67,30 oraşul Novaci (9,1%). Din punct de vedere al suprafeţei ocupată de terenurile arabile, Rovinari deţine 

Godineşti 5132 3290,2051 64,11 1841,79 35,89 cea mai mică suprafaţă (220,3 ha), urmat de Turcineşti (410,5 ha) şi Padeş (458 ha). Cele mai mari 

Hurezani 3839 1946,6148 50,71 1892,39 49,29 valori se întâlnesc în comuna Băleşti (4073,3 ha), dar şi în oraşele Târgu-Jiu (3850,7 ha) şi Târgu 

Ioneşti 4356 1699,0000 39,00 2657,00 61,00 

Jupîneşti 5724 1917,0000 33,49 3807,00 66,51 

Cărbuneşti (3196,5 ha). 

Leleşti 3018 2172,0988 71,97 845,90 28,03 

Licurici 6165 3261,9649 52,91 2903,04 47,09 

Potenţialul cerealier 

Logreşti 6815 2985,0000 43,80 3830,00 56,20 Analiza potenţialului cerealier al judeţului Gorj este strâns corelat cu condiţiile pe care le oferă 

Mătăsari 4644 1508,2702 32,48 3135,73 67,52 cadrul natural, evidenţiindu-se astfel o divizare a judeţului în două zone distincte, respectiv zona 

Muşeteşti 9189 2845,8080 30,97 6343,19 69,03 

nordică a judeţului care se caracterizează printr-un potenţial cerealier scăzut şi zona central- sudică 

Negomir 5351 2661,7731 49,74 2689,23 50,26 

Padeş 38981 10193,8597 26,15 28787,14 73,85 care prezintă un potenţial cerealier mediu şi doar izolat ridicat. 

Peştişani 21687 6616,2795 30,51 15070,72 69,49 

Conform datelor statistice privind potenţialul cerealier, au fost identificate la nivelul judeţului Gorj 

Plopşoru 8002 3439,8513 42,99 4562,15 57,01 

Polovragi 8495 3264,9304 38,43 5230,07 61,57 3 intervale reflectând nivelul potenţialului cerealier ca fiind scăzut, mediu şi ridicat. 

Prigoria 6690 3905,0000 58,37 2785,00 41,63 

Astfel, partea de nord a judeţului, care se suprapune unui relief colinar şi montan cu altitudini 

Roşia de Amaradia 4190 2073,8939 49,50 2116,11 50,50 

Runcu 27220 6212,4746 22,82 21007,53 77,18 ridicate, prezintă un potenţial cerealier scăzut ca urmare a intercondiţionărilor factorilor naturali (soluri 

Samarineşti 3248 1992,9500 61,36 1255,05 38,64 de fertilitate scăzută şi medie, temperaturi scăzute) cu o puternică influenţă asupra randamentului 

Săcelu 4207 3204,7600 76,18 1002,24 23,82 culturilor agricole. Unităţi administrative din nordul judeţului, care prezintă un potenţial cereal scăzut 

Săuleşti 5573 2333,3719 41,87 3239,63 58,13 

sunt: Tismana, Runcu, Crasna, Baia de Fier, Polovraci. Totodată. În arealul nordic al judeţului se 

Schela 8765 2494,1183 28,46 6270,88 71,54 

Scoarţa 8578 5748,9841 67,02 2829,02 32,98 remarcă şi o serie de unităţi administrative care prezintă un potenţial cerelier mediu, acestea fiind 


250


situate la limita dintre terenurile aflate în spaţiul predominat montan cu cele din zona subcarpatică un potenţial legumicol scăzut cu cele care se caracterizează printr-un potenţial legumicol ridicat. 

caracterizată prin condiţii mai favorabile culturii plantelor cerealiere. 

Ponderea terenurilor cu potenţial legumicol mediu prezintă o valoare mai mică (28,6%). 

Cea mai mare parte a judeţului Gorj (centru şi sud) prezintă un potenţial cerealier mediu ca urmare 

a condiţiilor edifice şi climatice favorabile pentru cultura cerealelor. Între unităţile administrative care 

prezintă un potenţial cereal mediu se pot enumera: Drăguteşti, Jupăneşti, Bărbăteşti, Săuleşti (în partea 

centrală a judeţului) şi Brăneşti, Stoina, Turceni Bălteni (în partea sudică). De asemenea, se constată 

un numărul redus al unităţilor administrative cu potenţial cerealier ridicat din cadrul judeţului 

spuprapuse părţii centrale (ex. Fărcăşeşti şi Negomir) şi arealului sudic cu 2 unităţi administrative 

(Ioneşti şi Tânţăreni). 

O analiză a ponderii unităţilor administrative din punct de vedere al tipului de potenţial cerealier 

indică faptul că predomină unităţile cu potenţial mediu (peste jumătate: 64,3%), urmate de unităţile cu 

un potenţial cerealier scăzut (31,4%), cea mai mică pondere fiind reprezentată de unităţile cu un 

potenţial cerealier ridicat (4,3%). 

Potenţialul legumicol 

Din punct de vedere al analizei ponderii tipurilor de potenţial legumicol, la nivelul judeţului Gorj, 

se pot observa o serie de diferenţieri între partea de nord a judeţului şi părţile centrală şi sudică ca 

urmare a condiţiilor fizico-geografice variate specifice fiecărei zone. Aceste diferenţieri sunt reflectate 

şi de datele statistice pe baza cărora au fost stabilite 3 tipuri de potenţial legumicol: scăzut (între 0-5), 

mediu (între 6-10), ridicat (între 11-15). 

Analiza potenţialului legumicol permite evidenţierea unei grupări relativ echilibrate a celor 3 

categorii de potenţial legumicol la nivelul judeţului Gorj, remarcându-se totodată şi ponderea 

însemnată a unităţilor administrative cu potenţial ridicat legumicol (35,7%). 

Se remarcă menţinerea grupării unităţilor administrative cu un potenţial legumicol scăzut în partea 

de nord a judeţului, ca şi în cazul celor cu un potenţial cerealier scăzut, această similaritate a 

distribuţiei spaţiale fiind determinată de condiţiile naturale restrictive cultivării plantelor agricole în 

acest areal al judeţului. Printre unităţile administrative cu un potenţial legumicol scăzut se pot 

menţiona: Padeş, Peştişani, Muşeteşti, Bumbeşti – Piţic,Crasna,etc. 

Unităţile administrative care prezintă un potenţial legumicol mediu sunt localizate predominant în 

partea central-estică a judeţului (Dăneşti, Berleşti, Bustuchin) şi izolat în partea de vest a judeţului 

(Slivileşti, Văgiuleşti). 

Se poate observa că cea mai mare pondere a unităţilor administrative caracterizate printr-un 

potenţial legumicol ridicat sunt concentrate predominat în patea sudică (Cruseţ, Ioneşti, Tânţăreni, 

Turceni) şi central-sudică (Bălteni, Săuleşti, Bărbăteşti, Vladimir, Hurezani) a judeţului, fapt care este 

datorat condiţiilor edafice şi climatice cu o mai mare pretabilitate pentru culturile legumicole. 

Predominarea terenurilor cu potenţial legumicol ridicat în părţile sudică şi central-sudică ale judeţului 

Gorj este explicată şi de predominarea aşezărilor rurale a căror activitate de bază este agricultura, 

exceptând localităţile care au profil economic minier. 

O ierarhizare a tipurilor de potenţial legumicol reflectă o distribuţie relativ echilibrată a acestora 

care prezintă valori aproximativ egale. Se constată o pondere egală (35,7%) a teritoriilor care prezintă 

Potenţialul agricol pentru plantele textile 

Conform datelor statistice privind potenţialul agricol pentru cultura plantelor textile la nivelul 

judeţului Gorj se remarcă o situaţie similară din punct de vedere a distribuţiei spaţiale cu cea a 

teritoriilor care prezintă potenţial legumicol. Astfel, se disting două areale pe axa nord –sud care 

prezintă diferenţieri în funcţie de condiţiile cadrului natural. Acestea au impus dezvoltarea 

predominantă a unităţilor administrative cu potenţial agricol scăzut pentru cultura plantelor textile în 

partea nordică a judeţului şi respectiv predominarea unităţilor administrative cu potenţial mediu pentru 

cultura plantelor textile în partea central-sudică a judeţului. De asemenea, se constată lipsa unităţilor 

administrative caracterizate printr-un potenţial agricol ridicat pentru cultura plantelor textile. 

Între unităţile administrative care prezintă un potenţial agricol scăzut pentru cultura plantelor 

textile (între 0-2) din partea nordică a judeţului se pot enumera: Peştişani, Stăneşti, Muşeteşti, Novaci, 

Baia de Fier. Sunt exemple de unităţi administrative caracterizate printr-un potenţial scăzut pentru 

cultura plantelor textile şi în partea de vest a judeţului (Ciuperceni, Mătăsari, Sliveneşti, Sămărineşti) 

în partea de sud-vest (Borăscu) sau izolat în partea central-sudică (Hurezani, Vladimir). 

Unităţile administrative care prezintă un potenţial agricol mediu pentru cultura plantelor textile 

sunt concentrate predominant în părţile centrală şi sudică respectând distribuţia culturii plantelor de la 

nivelul judeţului puternic influenţată de condiţiile de relief, edafice şi climatice. Între acestea se pot 

aminti dinspre centru spre sud: Cîlnic, Fărcăşeşti, Bălteni, Negomir, Urdari, Plopşoru, Aninoasa, 

Brăneşti,Cruseţ, ş.a. 

O analiză a datelor statistice privind ponderea celor două categorii de potenţial agricol pentru 

cultura plantelor textile la nivelul judeţului Gorj se poate remarca predominarea unităţilor 

administrative care prezintă un potenţial agricol mediu (61,4%) şi respectiv ponderea mai redusă a 

unităţilor administrative care sunt caracterizate printr-un potenţial agricol scăzut pentru plantele textile 

(38,6%). 

Potenţialul agricol pentru cultura plantelor de nutreţ 

Analiza teritoriilor caracterizate de potenţial agricol mai ridicat sau mai scăzut pentru cultura 

plantelor de nutreţ reflectă o structură mozaicată la nivelul judeţului Gorj reflectată de distribuţia 

spaţială diferenţiată pe axa nord-sud. Astfel, ca şi în cazul altor categorii de potenţial agricol se 

respectă aceeaşi matrice a distribuţiei spaţiale prezentând o creştere a gradului de pretabilitate pentru 

cultura plantelor de nutreţ dinspre nord spre sud a celor trei categorii de potenţial agricol pentru 

plantele de nutreţ: potenţial scăzut (între 0-2), potenţial mediu (între 3-4) şi potenţial ridicat (între 5-6). 

Astfel, în partea de nord a judeţului, se observă predominarea unităţilor administrativ teritoriale 

caracterizate printr-un potenţial agricol scăzut pentru cultura plantelor de nutreţ între care se remarcă: 

Padeş, Tismana, Runcu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovraci. Unităţi administrative cu potenţial 

agricol scăzut pentru cultura plantelor cu nutreţ se întâlnesc izolat şi în partea centrală a judeţului 

(Rovinari, Dăneşti). 

În ceea ce priveşte unităţile administrativ teritoriale care prezintă un potenţial agricol mediu pentru 

cultura plantelor de nutreţ au o distribuţie spaţială predominantă în părţile centrală şi sudică a 


251


judeţului: Băleşti, Drăguteşti, Jupâneşti. Licurici, Albeni (în partea centrală) şi Bolboşi, Borăscu, Padeş, fiecare cu cel puţin 2000 de ha ocupate, deţin aproape 30 %. Comuna Padeş deţine cea mai 

Ţicleni, Brăneşti, Dănciuleşti (în partea sudică a judeţului). Se întâlnesc unităţi administrativ teritoriale mare suprafaţă ocupată cu fâneţe, aproape 3500 de ha, reprezentând aproximativ 8% din totalul 

caracterizate printr-un potenţial agricol mediu pentru cultura plantelor de nutreţ şi în parte nordică a existent la nivel judeţean. Cele mai reduse suprafeţe, de sub 10 ha, se regăsesc la Plopşoru, Bărbăteşti 

judeţului dar într-o pondere mai mică (ex. Schela, Muşeteşti) indicând o corelaţie directă cu activitatea şi Turceni. Dacă analizăm ponderea terenurilor utilizate ca fâneţe în totalul suprafeţelor existente la 

de creştere a animalelor practicată cu o intensitate mai mare în partea nordică a judeţului. De nivel judeţean, se constată că 30% dintre UAT- uri deţin, fiecare, peste 20%. La polul opus, 28,6% 

asemenea, unităţile administrativ teritoriale care prezintă un potenţial mediu pentru cultura plantelor dintre comune au sub 5%, fiecare, din terenuri ocupate cu fâneţe. 

de nutreţ se întâlnesc şi în partea central nordică a judeţului Gorj, marcând limita dintre terenurile cu 

altitudini ridicate din spaţiul montan şi cele din zona subcarpatică. 

Tabel nr. 7:Structura suprafeţelor agricole 

Arealul cu cea mai mare pretabilitate pentru cultura plantelor de nutreţ este concentrat în partea 

central-sudică a judeţului (ex. Fărcăşeşti, Negomir, Urdari, Plopşoru, Aninoasa, Turburea, Ioneşti) şi 

izolat se întâlneşte în partea centrală a judeţului (ex. Scoarţa). 

Analizând ponderea suprafeţelor pretabile pentru cultivarea plantelor de nutreţ se observă că cea 

mai mare pondere o deţin arealele care prezintă un potenţial agricol mediu pentru cultura plantelor de 

nutreţ (58,57%) şi cele cu un potenţial ridicat în proporţie de 22,86%, însumând împreună 81,17 % din 

total, iar arealele cu un potenţial agricol scăzut pentru cultivarea plantelor de nutreţ au o pondere 

redusă (18,57%). 

Vii 

Suprafeţele ocupate cu vii deţin în 18,6% din UAT- uri peste 100 ha, cea mai mare suprafaţă 

având-o Bălăneşti cu 392 ha. Cea mai redusă suprafaţă o regăsim în Rovinari (10 ha), 14,3% din UATuri 

deţinând fiecare sub 20 ha. Dacă analizăm ponderea acestor culturi în totalul suprafeţei agricole, se 

poate constata că 21,4% dintre comune au sub 1% fiecare. 

Livezi 

Cea mai mare suprafaţă cu livezi se regăseşte în oraşul Târgu Jiu (758,4 ha), suprafeţe de peste 500 

ha având şi comunele Scoarţa şi Leleşti. La polul opus se regăsesc Bolboşi şi Borăscu, ce nu deţin 

livezi. Suprafeţe de sub 10 ha se întâlnesc şi în Căpreni, Aninoasa şi Slivileşti. Referitor la ponderea 

livezilor în totalul suprafeţei agricole, 40% dintre UAT- uri deţin, fiecare, sub 1% din total. Totodată, 

peste 10% din totalul agricol ocupat cu livezi, deţin doar 7,14% dintre UAT-uri, reprezentate prin 

Rovinari, Târgu-Jiu, Turcineşti, Săcelu şi Leleşti. Dacă raportăm la nivel naţional, livezile existente în 

judeţul Gorj, reprezintă 4,3% din totalul existent. 

Păşuni 

Suprafaţa ocupată de păşuni este de 88076,8 ha, ceea ce reprezintă 36,3% din suprafaţa agricolă a 

judeţului Gorj. Dacă comparăm cu suprafaţa existentă la nivel naţional, aceasta reprezintă 2,6%. Cea 

mai mică suprafaţă ocupată de păşuni este deţinută de Rovinari (13,6 ha), restul comunelor deţinând 

peste 100 ha. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre UAT-uri (51,4%) deţin peste 1000 ha. Cele 

mai mari suprafeţe se regăsesc în parte nordică a judeţului, în UAT-uri ce au peste 3000 de ha, precum 

Runcu, Crasna, Novaci, Peştişani, Tismana, Padeş. Dacă însumăm suprafaţa ocupată cu păşuni cu cea 

ocupată cu fâneţe, se constată că acestea însumează peste 53% din suprafaţa agricolă a judeţului. 

Fâneţe 

Cele mai întinse suprafeţe cu fâneţe se găsesc în partea de nord şi central-nordică a judeţului, în 

zonele de deal şi podiş. Din totalul de peste 42 000 de ha, 4 localităţi: Novaci, Tismana, Crasna, şi 

Arabil Vii Livezi Păşuni Fâneţe 

Denumire UATB ha % ha % ha % ha % ha % 

Albeni 1261,9 50,4 17,0 0,7 16,0 0,6 1140,9 25,3 69,0 2,8 

Alimpeşti 850,0 33,1 14,0 0,5 231,0 9,0 779,0 30,3 697,0 27,1 

Aninoasa 2271,8 55,9 58,0 1,4 5,0 0,1 1711,0 42,1 19,0 0,5 

Arcani 748,5 46,6 45,0 2,8 158,0 9,8 368,5 23,0 285,0 17,8 

Baia De Fier 712,9 15,9 19,0 0,4 53,0 1,2 2381,8 53,0 1326,5 29,5 

Bălăneşti 1100,7 27,3 392,0 9,7 354,0 8,8 1522,2 37,7 667,0 16,5 

Băleşti 4073,3 72,0 50,0 0,9 242,0 4,3 1143,6 20,2 147,0 2,6 

Bărbăteşti 773,9 56,6 12,0 0,9 67,0 4,9 510,0 37,3 4,0 0,3 

Bengeşti-Ciocadia 1509,9 36,5 45,0 1,1 90,0 2,2 1419,0 34,3 1068,0 25,8 

Berleşti 1283,0 38,9 42,0 1,3 61,0 1,9 695,0 21,1 1213,0 36,8 

Bâlteni 1423,8 75,7 60,0 3,2 25,0 1,3 351,0 18,7 22,0 1,2 

Bolboşi 1536,0 56,9 41,0 1,5 0,0 0,0 968,4 35,8 156,0 5,8 

Borăscu 2411,9 57,4 62,0 1,5 0,0 0,0 1606,0 38,2 123,0 2,9 

Brăneşti 1758,0 64,4 38,0 1,4 32,0 1,2 886,0 32,5 15,0 0,5 

Bumbeşti-Jiu 1139,6 26,3 123,0 2,8 256,0 5,9 1982,9 45,8 825,4 19,1 

Bumbeşti-Piţic 710,8 24,1 35,0 1,2 205,0 7,0 1166,0 39,6 828,9 28,1 

Bustuchin 1141,0 31,6 28,0 0,8 152,0 4,2 1275,0 35,3 1013,0 28,1 

Căpreni 1318,1 52,1 36,0 1,4 5,0 0,2 1108,0 43,8 64,0 2,5 

Cătunele 669,4 58,2 13,0 1,1 30,0 2,6 423,4 36,8 14,0 1,2 

Câlnic 1331,9 52,2 25,0 1,0 132,0 5,2 923,0 36,1 142,0 5,6 

Ciuperceni 928,0 39,0 36,0 1,5 81,0 3,4 1178,0 49,5 158,8 6,7 

Crasna 1404,0 16,6 100,0 1,2 231,0 2,7 3394,0 40,1 3343,9 39,5 

Cruşeţ 2534,0 50,0 27,0 0,5 41,0 0,8 2218,0 43,7 253,0 5,0 

Dănciuleşti 1405,8 43,9 35,0 1,1 76,0 2,4 1249,0 39,0 440,0 13,7 

Dăneşti 2652,1 54,5 116,0 2,4 282,0 5,8 726,9 14,9 1089,8 22,4 

Drăgoteşti 856,0 49,6 68,0 3,9 56,0 3,2 422,0 24,4 324,0 18,8 

Drăguţeşti 1806,1 60,7 78,0 2,6 121,0 4,1 550,0 18,5 418,4 14,1 

Fărcăşeşti 1489,9 52,8 52,0 1,8 69,0 2,4 1161,0 41,1 50,0 1,8 

Glogova 651,9 47,3 14,0 1,0 11,0 0,8 497,0 36,1 203,0 14,7 

Godineşti 959,3 29,2 98,0 3,0 136,0 4,1 1100,0 33,4 997,0 30,3 

Hurezani 948,7 48,7 56,0 2,9 111,0 5,7 730,0 37,5 101,0 5,2 

Ioneşti 1259,0 74,1 33,0 1,9 10,0 0,6 366,0 21,5 31,0 1,8 

Jupîneşti 1187,0 61,9 43,0 2,2 96,0 5,0 563,0 29,4 28,0 1,5 

Leleşti 977,3 45,0 46,0 2,1 504,0 23,2 403,8 18,6 241,0 11,1 

Licurici 1171,0 35,9 47,0 1,4 32,0 1,0 792,0 24,3 1220,0 37,4 

Logreşti 1138,0 38,1 76,0 2,5 95,0 3,2 1430,0 47,9 246,0 8,2 

Mătăsari 526,7 34,9 33,0 2,2 44,0 2,9 762,7 50,6 141,9 9,4 

Motru 1014,2 34,4 15,0 0,5 133,0 4,5 1628,7 55,3 155,8 5,3 

Muşeteşti 1068,9 37,6 88,0 3,1 153,9 5,4 1067,0 37,5 468,0 16,4 

Negomir 1417,8 53,3 92,0 3,5 77,0 2,9 641,9 24,1 433,0 16,3 

Novaci 601,9 9,1 45,0 0,7 97,0 1,5 3462,3 52,5 2393,9 36,3 

Padeş 458,0 4,5 55,0 0,5 46,0 0,5 6147,9 60,3 3487,0 34,2 


252


Arabil Vii Livezi Păşuni Fâneţe 

C.2.2.3 Caracteristicile exploataţiilor agricole din mediul rural 

Denumire UATB ha % ha % ha % ha % ha % 

La nivelul judeţului Gorj, în mediul rural, există un număr de peste 90000 de exploataţii agricole, 

Peştişani 1572,8 23,8 80,0 1,2 77,0 1,2 3660,7 55,3 1225,8 18,5 

Plopşoru 2312,9 67,2 115,0 3,3 50,0 1,5 960,0 27,9 2,0 0,1 ceea ce evidenţiază gradul mare de fragmentare al parcelelor agricole. Suprafaţa medie a exploataţiilor 

Polovragi 923,7 28,3 24,0 0,7 59,0 1,8 1364,3 41,8 893,9 27,4 agricole este de 2,31, ceea ce demonstrează faptul că predomină gospodăriile de subzistenţă. Mai mult 

Prigoria 1246,0 31,9 67,0 1,7 232,0 5,9 650,0 16,6 1710,0 43,8 

decât atât în 40% dintre UAT-uri au sub 2ha suprafaţa medie. O suprafaţă medie de peste 4 este 

Roşia De Amaradia 1110,9 53,6 14,0 0,7 17,0 0,8 325,0 15,7 607,0 29,3 

Rovinari 220,3 60,0 10,0 2,7 37,0 10,1 13,6 3,7 86,3 23,5 caracteristică doar Bumbeşti-Piţic, Crasna, Baia de Fier şi Padeş. Cel mai mare număr de exploataţii se 

Runcu 1008,7 16,2 159,0 2,6 183,0 2,9 3001,9 48,3 1859,9 29,9 regăseşte în Tismana (3346) şi în Băleşti (2880), în timp ce 10% dintre UAT-uri au sub 1000 de ha, cel 

Săcelu 703,8 22,0 62,0 1,9 458,0 14,3 1446,0 45,1 535,0 16,7 

Samarineşti 1131,0 56,7 30,0 1,5 15,0 0,8 721,0 36,2 96,0 4,8 

mai puţin având Schela (804 ha). 

Săuleşti 1480,3 63,4 37,0 1,6 37,0 1,6 730,5 31,3 48,6 2,1 

Tabel nr. 9: Caracteristicile exploataţiilor agricole din mediul rural 

Schela 514,2 20,6 101,0 4,0 42,0 1,7 898,0 36,0 938,9 37,6 

Denumire comuna Număr S.A.U.(ha) Suprafaţa Denumire comuna Număr S.A.U.(ha) Suprafaţa 

Scoarţa 3013,0 52,4 85,0 1,5 565,0 9,8 1802,0 31,3 284,0 4,9 

exploataţii 

medie 

exploataţii 

medie 

Slivileşti 1616,0 53,9 64,3 2,1 5,3 0,2 1144,1 38,2 165,7 5,5 

Stăneşti 1249,9 28,8 60,0 1,4 28,0 0,6 1450,0 33,4 1547,0 35,7 

Stejari 1739,9 46,9 46,0 1,2 165,0 4,4 1338,5 36,1 420,0 11,3 

Stoina 1225,9 49,4 80,0 3,2 69,0 2,8 1078,0 43,4 30,0 1,2 

Teleşti 2025,7 67,1 18,0 0,6 57,0 1,9 613,0 20,3 305,8 10,1 

Târgu Cărbuneşti 3196,5 52,0 50,0 0,8 106,0 1,7 1599,6 26,0 1198,0 19,5 

Târgu-Jiu 3850,7 64,9 36,8 0,6 758,4 12,8 819,3 13,8 471,2 7,9 

Ţicleni 1208,0 49,6 105,0 4,3 80,0 3,3 988,0 40,6 54,0 2,2 

Ţânţăreni 2302,5 73,7 73,0 2,3 30,0 1,0 669,0 21,4 51,0 1,6 

Tismana 1117,0 11,7 172,0 1,8 159,0 1,7 4881,9 51,2 3208,7 33,6 

Turburea 2432,5 57,1 100,0 2,3 191,0 4,5 1309,0 30,8 224,0 5,3 

Turceni 2294,9 62,6 50,0 1,4 85,0 2,3 1232,0 33,6 5,0 0,1 

Turcineşti 410,5 22,0 114,9 6,2 250,8 13,5 194,0 10,4 893,9 48,0 

Urdari 1147,7 63,5 57,0 3,2 52,0 2,9 376,0 20,8 176,0 9,7 

Văgiuleşti 1798,7 57,9 111,0 3,6 136,0 4,4 866,0 27,9 195,0 6,3 

Vladimir 1621,0 48,9 147,0 4,4 287,0 8,7 1093,5 33,0 167,0 5,0 

Total 98956,9 40,8 4476,9 1,8 8848,4 3,6 88076,8 36,3 42322,7 17,4 


C.2.2.2 Producţia vegetală 

În anul 2009, producţia la cereale pentru boabe a fost mai ridicată, comparativ cu anul 2008, cele 

mai mari cantităţi fiind obţinute la porumb. O tendinţă ascendentă s-a înregistrat şi la triticale, orz şi 

orzoaică primăvara, în timp ce la grâu, secară şi ovăz se constată o uşoară diminuare. Producţii mai 

ridicate în anul 2009 au fost obţinute şi la culturile de cartofi sau la cele de legume. 

Tabel nr. 8: Producţiile obţinute la principalele culturi (2008, 2009) 

Specificaţie Anul 2008(tone) Anul 2009(tone) 

Cereale pentru boabe din care: 157286 244462 

Grâu+secară 37948 36236 

Triticale 731 1787 

Orz 2075 2604 

Orzoaică primăvara 130 263 

Porumb 112390 230650 

Ovăz 4012 3207 

Leguminoase pt. boabe 357 266 

Cartofi total 37037 40156 

Legume total 65327 72585 

Sursa: Prefectura judeţului Gorj, 2010 

Albeni 1075 2276,00 2,12 Jupâneşti 1093 1875,12 1,72 

Alimpeşti 1047 2672,45 2,55 Leleşti 863 2408,93 2,79 

Aninoasa 1820 3526,39 1,94 Licurici 1393 2775,04 1,99 

Arcani 1000 1786,67 1,79 Logreşti 1579 2899,68 1,84 

Baia de Fier 1391 6605,84 4,75 Mătăsari 1097 1967,42 1,79 

Bălăneşti 1413 3739,92 2,65 Muşeteşti 923 2847,50 3,09 

Băleşti 2880 5532,38 1,92 Negomir 1464 2779,38 1,90 

Bâlteni 2146 1926,72 0,90 Padeş 1698 10191,68 6,00 

Bărbăteşti 935 1340,12 1,43 Pestişani 2087 6620,55 3,17 

Bengeşti-Ciocadia 1401 5370,52 3,83 Plopşoru 2205 3173,49 1,44 

Berleşti 1195 3127,65 2,62 Polovragi 1196 3405,21 2,85 

Bolboşi 1073 2633,32 2,45 Prigoria 1240 2333,76 1,88 

Borăscu 1711 4202,79 2,46 Roşia de Amaradia 1212 2298,65 1,90 

Brăneşti 1207 2768,04 2,29 Runcu 2487 6256,57 2,52 

Bumbeşti-Piţic 1031 4263,64 4,14 Săcelu 1075 3054,96 2,84 

Bustuchin 1399 3136,00 2,24 Samarineşti 1011 2055,26 2,03 

Calnic 1414 2661,25 1,88 Săuleşti 1169 2293,39 1,96 

Căpreni 1454 2597,29 1,79 Schela 804 2119,04 2,64 

Cătunele 1071 1115,33 1,04 Scoarţa 2348 5496,31 2,34 

Ciuperceni 1244 2283,08 1,84 Slivileşti 1464 3514,69 2,40 

Crasna 2008 8403,61 4,19 Stăneşti 1176 4354,60 3,70 

Cruşet 1886 5055,42 2,68 Stejari 1429 3879,62 2,71 

Dănciuleşti 1409 3309,12 2,35 Stoina 1144 2360,76 2,06 

Dăneşti 2082 4575,34 2,20 Tânţăreni 1837 3007,90 1,64 

Drăgoteşti 985 1684,41 1,71 Teleşti 1382 2907,05 2,10 

Drăguţeşti 2212 3051,13 1,38 Turburea 1677 3968,11 2,37 

Fărcăşeşti 1497 2668,16 1,78 Turcineşti 964 1434,15 1,49 

Glogova 882 1379,19 1,56 Urdari 1239 1659,73 1,34 

Godineşti 1509 3690,51 2,45 Văgiuleşti 1323 2712,46 2,05 

Hurezani 1130 1912,48 1,69 Vladimir 1555 3163,35 2,03 

Ioneşti 1129 1702,89 1,51 

Sursa: Recensământul general agricol, 2002 

La nivel judeţului Gorj, se remarcă un contrast evident între regiunile industriale şi cele agricole. 

Analiza întreprinsă asupra suprafeţelor agricole utilizate şi exploataţiilor agricole s-a realizat 

folosindu-se date statistice din Recensământul General Agricol din 2002. După mărimea medie a 

exploataţiilor agricole au fost alese 6 categorii: 0,90 - 1,50 ha; 1,51 - 2,00 ha; 2,01 - 2,25 ha; 2,26 - 

2,50 ha; 2,51 - 3,50 ha; 3,51 - 6,00 ha. Cele mai mici medii ale exploataţiilor agricole (0,90 - 1,50 ha) 

se înregistrează la nivelul a 7 UAT (Bâlteni, Cătunele, Urdari etc.). O mare parte a comunelor gorjene 


253


se încadrează în categoria 1,51 - 2,00 ha, având o repartiţie relativ uniformă fără a acoperi însă zona La nivelul judeţului există o singură unitate administrativă cu valori foarte scăzute ale indicelui 

montană a judeţului. Media exploataţiilor agricole este puţin mai însemnată (2,01 - 2,25 ha) la nivelul densităţii efectivelor de animale (Rovinari), aceasta constituindu-se ca o consecinţă directă a 

a 8 UAT, printre care Samarineşti, Vladimir şi Văgiuleşti. Valorile mai mici ale mărimii medii a predominării mineritului şi a industriei conexe de producere a energiei termice. 

exploataţiilor agricole se datorează practicării în zonă a unei agriculturi de subzistenţă, fărâmiţării 

parcelelor agricole, lipsei de tehnologii avansate şi predominării exploataţiilor individuale. 

Următoarele două categorii, cuprinse între 2,26 - 2,50 ha şi 2,51 - 3,50 ha sunt caracteristice unui 

număr de 20 UAT, fiind vorba de zone cu un profund profil agricol, mai ales din jumătatea nordică a 

judeţului ce prezintă un relief preponderent montan. 

Peste 3,50 ha şi valori de până la 6 ha întâlnim în 5 comune: Stăneşti, Bengeşti-Ciocadia, 

Bumbeşti-Piţic, Crasna, Baia de Fier şi Padeş (valoarea maximă – 6 ha). 

În privinţa suprafeţelor agricole utilizate, cele mai mari valori se înregistrează la nivelul comunelor 

Peştişani (6.620.55 ha), Crasna (8.403,61 ha) şi Padeş (10.191,68 ha). 

Deşi condiţiile naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltării agriculturii, în 

prezent nu putem afirma că în zonă productivitatea agricolă este competitivă şi eficientă, acest aspect 

fiind determinat atât de dotările tehnice necorespunzătoare, cât şi de modul practicat de exploatare a 

parcelelor. 

C.2.2.4 Creşterea animalelor 

Analiza indicelui densităţii efectivelor de animale la nivelul judeţului Gorj indică o serie de 

diferenţieri, pe de o parte datorate profilului economic mixt al spaţiului analizat (predominarea 

activităţilor economice tradiţionale: industria extractivă şi agricultura), pe de altă parte diferenţierile 

sunt influenţate şi de prezenţa tipurilor variate de relief care impun o diversitate a modului de utilizare 

a terenurilor. 

Astfel, se constată că în partea de nord a judeţului Gorj predomină suprafeţele cu cele mai întinse 

terenuri de păşuni şi fâneţe datorită predominării reliefului colinar şi montan, ceea ce explică o valori 

foarte ridicate (Bumbeşti – Jiu, Tismana, Târgu Jiu) şi mediu ridicate (Novaci, Baia de Fier, Runcu, 

Padeş) a densităţii efectivelor de animale. Între exemplele de unităţi administrative cu o densitate mare 

a efectivelor de animale se remarcă Novaci, un centru tradiţional al transhumanţei din Carpaţii 

Româneşti, care cunoaşte în perioada actuală o scădere a numărului de animale, fenomen care se 

constată şi în alte localităţi din ţară, ca urmare a limitării procesului de transhumanţă, iar pe de altă 

parte cauzat de impunerea unor valori ridicate a taxelor de păşunat şi de folosire a izvoarelor, precum 

şi de întârzierea plăţii ajutoarelor primite de la stat pentru creşterea animalelor. 

În partea centrală şi sudică a judeţului Gorj se remarcă predominarea unităţilor administrative cu o 

valori medii şi scăzute a densităţii efectivelor de animale (Dăneşti, Licurici, Berleşti, Cruseţ (pentru 

prima categorie) şi Urdari, Aninoasa, Stoina, Albeni (pentru a doua categorie). Valorile mai scăzute 

ale indicelui densităţii efectivelor de animale se explică prin extensiunea spaţială redusă a păşunilor şi 

fâneţelor din partea centrală şi sudică a judeţului ca urmare a predominării reliefului colinar de joasă 

altitudine, care a fost intens valorificat de către populaţia locală pentru cultivarea terenurilor agricole. 

În partea centrală şi sudică a judeţului se individualizează o serie de unităţi administrative care 

prezintă valori ridicate ale indicelui de densitate a efectivelor de animale (Târgu Cărbuneşti, Motru, 

Turceni). 

O ierarhizare a unităţilor administrativ teritoriale din cadrul judeţului Gorj având ca reper indicele 

densităţii efectivelor de animale indică faptul că predomină unităţile administrative cu valori medii 

(28,7%) şi scăzute (34,1%), totalizând peste jumătate (62,8%), urmate de terenurile cu o densitate 

foarte ridicată şi ridicată a densităţii efectivelor de animale care însumează doar o treime (35,85%). 

Tabel nr. 10: Repartiţia efectivului de animale 

UAT Bovine Ovine Caprine Porcine Cabaline 

Albeni 573 185 96 913 184 

Alimpeşti 830 930 200 880 94 

Aninoasa 651 224 370 1160 108 

Arcani 105 520 265 420 153 

Baia de Fier 1524 8255 279 1287 90 

Bălăneşti 519 581 200 815 204 

Băleşti 891 712 275 945 340 

Bâlteni 445 80 331 1432 205 

Bărbăteşti 237 365 426 480 99 

Bengeşti-Ciocadia 600 1100 500 1000 200 

Berleşti 1165 358 152 1053 100 

Bolboşi 839 443 302 1580 138 

Borăscu 802 382 300 1175 192 

Brăneşti 530 241 552 62 108 

Bumbeşti-Jiu 1209 1243 730 1756 367 

Bumbeşti-Piţic 920 2625 50 700 130 

Bustuchin 1064 66 88 1250 124 

Câlnic 387 973 205 717 237 

Căpreni 579 223 282 1307 93 

Cătunele 270 102 61 833 73 

Ciuperceni 763 370 363 835 180 

Crasna 2378 13921 380 2010 580 

Cruşet 737 415 369 1279 219 

Dănciuleşti 690 140 160 874 35 

Dăneşti 1141 1000 204 1000 344 

Drăgoteşti 689 0 0 1446 230 

Drăguţeşti 654 968 396 730 244 

Fărcăşeşti 383 260 120 717 74 

Glogova 296 290 495 610 120 

Godineşti 427 639 92 396 195 

Hurezani 452 106 110 803 68 

Ioneşti 189 120 127 624 76 

Jupâneşti 305 618 1393 993 101 

Leleşti 663 605 472 978 203 

Licurici 814 47 223 1098 78 

Logreşti 805 372 126 1098 95 

Mătăsari 691 389 0 1438 90 

Motru 507 247 291 847 76 

Muşeteşti 663 2504 107 710 194 

Negomir 554 510 528 1393 214 

Novaci 2099 12910 55 908 130 


254


Tismana, Crasna, Târgu-Jiu si Târgu Cărbuneşti, fiecare dintre acestea totalizând peste 500 de 

exemplare. Majoritatea localităţilor (54%), deţin între 100 şi 300 de capete fiecare. 

UAT Bovine Ovine Caprine Porcine Cabaline 

Padeş 897 4208 1132 876 190 

Pestişani 829 5129 800 1009 411 

Plopşoru 408 226 724 1574 226 

Polovragi 1085 3764 85 703 172 

Prigoria 1204 907 81 1276 154 

Roşia de Amaradia 1220 300 230 1100 88 

Rovinari 0 0 0 0 0 

Runcu 1236 2330 1216 850 454 

Săcelu 380 180 200 280 60 

Samarineşti 540 178 267 1089 102 

Săuleşti 204 110 225 715 149 

Schela 520 360 370 550 240 

Scoarţa 629 519 567 970 265 

Slivileşti 1151 165 363 1867 203 

Stăneşti 1490 2088 588 727 450 

Stejari 721 220 270 982 75 

Stoina 356 223 550 1180 101 

Tânţăreni 643 183 527 1120 370 

Târgu Cărbuneşti 1000 4128 818 2283 510 

Târgu-Jiu 935 5137 747 1366 570 

Teleşti 481 1072 315 810 303 

Ţicleni 121 16 165 600 77 

Tismana 2148 11025 1019 1300 837 

Turburea 557 103 250 1835 181 

Turceni 422 120 310 1632 224 

Turcineşti 705 100 120 770 200 

Urdari 205 122 428 540 76 

Văgiuleşti 894 256 210 1341 97 

Vladimir 630 124 255 830 137 

Sursa: PAAR, ISU Gorj 

Bovine 

La nivelul judeţului Gorj, 4 comune (Crasna, Tismana, Novaci si Baia de Fier) deţin aproximativ 

16% din contingentul de bovine. Partea de nord a judeţului, ce corespunde zonei de deal şi de munte, 

prezintă cele mai ridicate valori, 15 comune înregistrând mai mult de 1000 capete fiecare, însumând 

40.8% din efectivul de bovine. Majoritatea comunelor (41,2%) înregistrează mai puţin de 600 de 

capete, fiind răspândite in partea centrală şi de sud a judeţului. 

Ovine 

În cazul repartiţiei teritoriale a efectivului de ovine, se poate observa clar predominanţa acestora în 

partea de nord a judeţului, in zona de deal şi podiş, unde majoritatea UAT- urilor au înregistrat 

efective de peste 1000 de capete fiecare. Cele mai mari valori le înregistrează localităţile Tismana, 

Crasna si Novaci, fiecare cu peste 10000 de capete, împreună însumând aproximativ 38% din totalul 

de aproape 100000 de capete din judeţ. 

Cabaline 

Efectivul de cabaline cunoaşte o răspândire pe întreg teritoriul judeţului Gorj, evidenţiindu-se, de 

asemenea, o concentrare a acestora in partea centrala si de nord. La nivelul anului 2008 s-a înregistrat 

un total de 13707 de capete, dintre care 18.22 de procente (2497 de capete) se regăsesc în 4 localităţi: 

Caprine 

În privinţa răspândirii spaţiale a efectivului de caprine se poate observa evidenţierea a 4 UAT- uri 

(Tismana, Padeş, Runcu, Jupâneşti), care împreună deţin 19,4% din totalul de capete. În Rovinari, 

Mătăsari şi Drăgoteşti, conform datelor statistice, nu se cresc caprine, iar 15,7% dintre UAT- uri deţin 

sub 100 de capete. 

Porcine 

Repartiţia spaţială a efectivului de porcine evidenţiază faptul că cele mai multe UAT- uri prezintă 

între 850 si 1200 de capete. Cele 6 UAT- uri ce deţin peste 1600 de capete fiecare (Turceni, Bumbeşti 

Jiu, Turburea, Slivileşti, Turburea, Târgu Cărbuneşti), cumulează peste 11000 de capete, adică 16% 

din total. 

C.2.2.5 Dotările tehnice 

Dotarea cu utilaje mecanizate diversificate constituie una din verigile ce condiţionează 

rentabilizarea activităţilor agricole, chiar şi în condiţiile unui relief foarte variat, precum cel al 

judeţului Gorj. În cadrul acestuia, se remarcă că echiparea unităţilor administrativ- teritoriale este 

deficitară. Din totalul existent la nivel naţional, în judeţul Gorj tractoarele au o pondere de 1,5%, 99% 

dintre acestea aparţinând sectorului privat. Totodată, se remarcă numărul ridicat de pluguri, cele mai 

multe dintre acestea fiind cu tracţiune animală. 

Tabel nr. 11: Dotările tehnice 

Din care: 

Specificare Total (-nr.-) Sector de stat 

-nr.- 

Sector privat 

-nr.- 

Alte unităţi agricole 

-nr.- 

Tractoare 2606 24 2582 0 

Pluguri 2093 17 2076 0 

Grape cu discuri 1221 8 1213 0 

Semănători păioase 352 4 348 0 

Semănători prăşitoare 593 3 590 0 

Combine recoltat păioase 345 3 342 0 

Combine recoltat porumb 1 0 1 0 

Maşini administrat amendamente 23 3 20 0 

Maşini administrat gunoi grajd 3 1 2 0 

Cultivatoare 245 2 243 0 

Cositori 126 1 125 0 

Prese de balotat 7 0 7 0 

Maşini erbicidat 115 2 113 0 

Instalaţii de irigat 9 2 7 0 

Remorci 36 0 36 0 

Sursa: Prefectura judeţului Gorj, 2009 


255


C.2.2.6 Valorificarea 

La nivelul judeţului Gorj, se constată existenţa unor exploataţii comerciale avicole sau profilate pe 

creşterea porcinelor sau a bovinelor, concentrate în special în Târgu Jiu, dar şi în Bumbeşti-Jiu. 

Nr. 

crt. 

Tabel nr. 12: Exploataţii comerciale avicole 

Denumirea societăţii Adresa punctului de lucru Profilul 

1 SC Aviinstant SRL Ferma 3 Târgu-Jiu, sat Botorogi Creştere pui carne 

2 SC Aviinstant SRL Ferma 2 Comuna Dăneşti Creştere pui carne 

3 SC Aviinstant SRL Ferma 4 sat Preajba Creştere pui carne 

4 SC Assani Impex SRL Comuna Brăneşti,sat Capu Dealului Creştere-exploatare găini ouătoare 


Nr. 

crt. 

Denumirea 

societăţii 

1 SC Suinprod SA 

Tabel nr. 13: Exploataţii comerciale de porcine 

Adresa 

punctului de 

lucru 

Bumbeşti Jiu 

- Iezureni 

Expl. de porcine in 

sistem integrat 

Profilul 

Expl. de porcine 

numai cu sector de 

reproducţie 

- - 

2 

Penitenciarul 

Târgu-Jiu 

Târgu-Jiu 

3 SC Farmasan 

Bumbeşti Jiu 

–Curtişoara 

- - 


Nr. 

crt. 

1 

2 

Tabel nr. 14: Exploataţii comerciale de bovine 

Denumirea societăţii Adresa punctului de lucru Profilul 

Centrul pilot de 

Readaptare Persoane cu 

Handicap 

Penitenciarul Târgu-Jiu 

Târgu Cărbuneşti 

Târgu-Jiu 

SC. Ferma Moragib Srl. 

3 

Comuna Scoarţa, satul Colibaşi 

Com Scoarta Sat Colibasi 


Expl. de porcine numai 

cu sector creştere si/ sau 

îngrăşare 

Creştere şi îngrăşare 

porcine 


porcine 


porcine 

Creştere şi exploatare vaci cu lapte 



C.3. Industria 

La nivelul judeţului Gorj industria s-a dezvoltat cu precădere pe baza valorificării resurselor 

naturale locale cum ar fii cărbune (lignit), hidrocarburi, materiale de construcţii, lemn şi a unor 

produse agricole, acestea fiind la baza apariţiei anumitor tipuri de activităţi integrate din domeniul 

energetic (exploatarea lignitului şi utilizarea lui în termocentrale pentru producerea de energie electrică 

şi termică; producţia de maşini şi utilaje, piese de schimb pentru industria extractivă şi energetică), 

materialelor de construcţii (utilizarea calcarului în industria cimentului şi a argilei refractare pentru 

obţinerea cărămizilor refractare), masei lemnoase (fabrici de prelucrare a lemnului provenit din 

exploatările forestiere) etc. Astfel principalele activităţi industriale existente în judeţul Gorj sunt: 

• exploatarea cărbunelui (lignit) în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilţ 

• extracţia petrolului şi gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, 

Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea 

• producerea energiei electrice în termocentralele Turceni şi Rovinari 

• producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteţ şi Motru – Cerna – 

Tismana) 

• industria materialelor de construcţii (ciment, var, cărămizi şi blocuri ceramice, cărămizi 

refractare, prefabricate din beton la Bârseşti, Tg. Jiu, Tg. Cărbuneşti) 

• exploatarea şi prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn la 

Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş) 

• fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu) 

• construcţii de maşini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilţ) 

• producerea de sticlărie de menaj (Tg. Jiu) 

• industrie alimentară (panificaţie, băuturi, ţigarete etc.) 

• zootehnie 

• confecţii 

Evoluţia indicilor producţiei industriale pentru judeţul Gorj în perioada 2002-2007 ne indică o 

uşoară scădere din anul 2002 până în anul 2005 (93,3% în 2004 faţă de 2002 şi respectiv 97,5% în 

anul 2005 faţă de 2003) pentru ca mai apoi în anul 2006 să se înregistreze o uşoară creştere faţă de nul 

precedent (108,9% în 2006 faţă de anul 2005 ) anul 2007 fiind marcat de revenire pe trendul 

descendent înregistrat înainte de 2006 (96,5%v în anul 2007 faţă de 2006. 

Creşterea producţiei industriale în anul 2006 are la bază în principal creşterea producţiei în ramuri 

cu rol strategic pentru economia naţională (extracţia şi prepararea cărbunelui cu 113,3% în 2006 faţă 

de anul 2005) sau ramuri tradiţionale în economia judeţului (extracţia mineralelor pentru industria 

materialelor de construcţii cu 137,6% în anul 2006 faţă de anul 2005, mobilier din lemn cu 103,2% în 

anul 2006 faţă de anul 2005 etc.). 


256


Tabel nr. 15: Evoluţia indicilor producţiei industriale pe perioada 2002-2007 (%) 

An 2007 An 2006 An 2005 An 2004 An 2003 

Activitatea 

faţă de faţă de faţă de faţă de faţă de 

2006 2005 2004 2003 2002 

INDUSTRIE 96,5 108,9 97,5 93,3 104,9 

Industria extractivă, din care: 98,9 103,5 99,9 93,7 107,2 

Extracţia şi prepararea cărbunelui 99,6 113,3 102,8 95,1 113,6 

Extracţia petrolului si a gazelor naturale, servicii anexe extracţiei 97,7 89,8 96,1 92,1 100,2 

Extracţia mineralelor pentru industria materialelor de construcţii 88,1 137,6 96,5 84,9 102,1 

Industria prelucrătoare, din care: 103,0 97,6 84,7 103,9 83,9 

Produse alimentare şi a băuturi 107,9 124,1 94,4 117,9 123,9 

Produse din tutun - 11,1 42,9 64,4 48,1 

Articole de îmbrăcăminte 76,7 67,6 116,3 56,6 70,8 

Produse rezultate din prelucrarea lemnului 85,6 95,6 69,2 105,0 88,3 

Produse ale industriei chimice 93,2 85,5 86,4 125,1 83,3 

Produse din cauciuc şi mase plastice 104,3 108,2 91,3 111,3 109,6 

Alte produse din minerale nemetalice 111,1 102,4 97,8 104,1 100,0 

Maşini şi echipamente 97,3 77,3 77,8 143,4 72,2 

Mobilier din lemn 73,6 103,2 67,3 93,5 83,8 

Energie electrică, termică, gaze şi apă, din care: 91,5 121,7 98,7 89,2 110,4 

Producţia de energie electrică şi termică, apă caldă 91,5 121,8 98,7 89,2 110,4 

Gospodărirea resurselor de apă, captarea şi distribuţia apei 93,3 91,6 92,0 94,9 92,0 

Sursa: DJS Gorj 

Prin volumul de activitate realizat s-au dezvoltat ramuri reprezentative în industria naţională, 

judeţul Gorj ocupând locul 1 pe ţară la extracţia şi prepararea cărbunelui (peste 71% din producţia de 

lignit şi 84% din producţia de lignit a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia) şi de asemenea locul 1 

pe ţară la producţia de energie electrică. De asemenea judeţul Gorj contribuie la producţia de gaze 

naturale a ţării cu 20% iar la cea de petrol cu 6%. De altfel ramurile industriale integrate din domeniul 

energetic sunt cele mai reprezentative în structura producţiei industriale a teritoriului judeţean. 

Locul preponderent al industriei în economia teritoriului este pus în evidenţă şi de ponderea 

ridicată a salariaţilor ocupaţi în această ramură din totalul salariaţilor. Salariaţii din industrie 

însumează un număr de 34472 de persoane, şi reprezintă 30,2% din numărul total de salariaţi valoarea 

fiind însă mai mică decât în anul 1997 (o reducere de peste 47% în anul 1997 numărul de salariaţi în 

industrie fiind de 65788 de persoane adică 35,3% din numărul total de salariaţi). Per ansamblu se 

poate trage concluzia că numărul salariaţilor din industrie a scăzut continu pe fondul declinului 

activităţilor industriale declin început după 1990. Pe sectoare importante ale industriei în anul 2008 

numărul salariaţilor în industria extractivă este dominant cu 45,3% din numărul total de salariaţi 

urmaţi fiind de salariaţii din industria prelucrătoare cu 37,5%. 

Tabel nr. 16: Structura salariaţilor din industrie pe principalele sectoare de activitate 

2008 1997 

Număr de persoane % Număr de persoane % 

Total salariaţi industrie 34472 100.0 65788 100 

Salariaţi în industria extractivă 15609 45.3 32437 49.3 

Salariaţi în industria prelucrătoare 12937 37.5 22321 33.9 

Salariaţi în construcţii 5926 17.2 11030 16.8 

Sursa: INS 

Rezultă că industria extractivă concentrează peste 40% din forţa de muncă ocupată în industrie din 

care se detaşează extracţia lignitului cu peste 70% din numărul de salariaţi. rezervele mari de lignit 

existente în judeţul Gorj şi condiţiile favorabile de zăcământ pe care le prezintă în unele zone au 

favorizat dezvoltarea unor importante activităţi de exploatare a acestei resurse energetice (Motru, Jilţ 

şi Rovinari). 

La nivel de localitate se poate observa declinul activităţilor industriale (57% din localităţi 

înregistrau în anul 2008 o scădere a numărului mediu de salariaţi din industrie comparativ cu anul 

2007) dar mai ales a activităţilor din industria extractivă fapt reflectat de scăderea numărului mediu de 

salariaţi în localităţi unde acest sector erea foarte dezvoltat înainte de 1990 (Rovinari scădere de 54%, 

Motru scădere de 57%, sau Urdari cu 95%). 

Tabel nr. 17: Firme active din industrie pe activităţi şi clase de mărime în anul 2008 (CAEN Rev.1) 

ACTIVITATEA (CAEN REV.1) 

Total Clase de mărime (nr. mediu salariaţi) 

Micr 

o 0-9 

Mici 

10-49 

Mijlocii 

50-249 

Mari 250 si 

peste 

INDUSTRIE-TOTAL,din care: 839 642 129 44 24 

INDUSTRIE EXTRACTIVA,din care: 49 23 17 1 8 

Extracţia şi prepararea cărbunelui 19 8 3 1 7 

Extracţia hidrocarburilor si servicii anexe 4 2 1 1 

Alte activităţi extractive1) 26 13 13 

INDUSTRIE PRELUCRATOARE, din care: 765 614 101 38 12 

Alimentară şi băuturi 147 105 32 9 1 

Produse din tutun 

Produse textile 20 17 2 

Articole îmbrăcăminte 33 22 4 6 1 

Pielărie şi încălţăminte 4 3 1 

Prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn(exclusive mobilă) 169 155 14 

Celuloză,hârtie şi produse din hârtie 9 8 1 

Edituri,poligrafie 38 35 2 1 

Substanţe şi produse chimice 6 5 1 

Produse din cauciuc şi mase plastice 18 13 4 1 

Fabricarea materialelor de construcţii şi alte produse din 

59 45 8 5 1 

minerale nemetalice 

Metalurgie 2 1 1 

Construcţii metalice şi produse din metal 122 97 17 5 3 

Maşini şi echipamente 24 10 4 7 3 

Mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 1 1 

Maşini şi aparate electrice 11 8 3 

Echipamente,aparate de radio,televiziune si comunicaţii 1 1 

Aparatură şi instrumente medicale,de precizie,optice şi 

7 7 

ceasornicărie 

Mijloace de transport rutier 1 1 

Mijloace de transport neincluse la cele rutiere 1 1 

Mobilier si alte activităţi industriale neclasificate în altă parte 32 28 2 1 1 

Recuperarea deşeurilor 60 52 6 2 

ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, GAZE ŞI APĂ, 25 5 11 5 4 

din care : 

Producţia,transportul, distribuţia de energie electrică şi termică, 20 4 9 4 3 

gaze şi apă caldă 

Captarea,tratarea si distribuţia apei 5 1 2 1 1 

Sursa: DJS Gorj (Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi) 


257


Alte localităţi cu scăderi importante a numărului mediu de salariaţi în industrie sunt: Târgu Jiu cu 

35%, Bumbeşti – Jiu cu 65%, Drăgoteşti cu 85%, Târgu Cărbuneşti cu 70%, Turceni cu 28% etc. În 

ceea ce situaţia firmelor active din industrie pe activităţi şi clase de mărime din tabelul de mai jos se 

poate observa că la nivelul anului 2008 existau în judeţul Gorj un număr de 839 de firme din care în 

funcţie de numărul mediu de salariaţi 642 de firme erau micro-firme (sub 9 salariaţi) adică 76,5% din 

numărul total de firme urmate firmele mici (10-49 salariaţi) în număr de 129 adică 15%. Firmele mari 

şi foarte mari (250 salariaţi şi peste) erau în număr de 24 adică 2,5%. 

Pe principalele activităţi în industrie cel mai mare număr de firme active se înregistrează în cazul 

industriei prelucrătoare cu un număr de 765 de firme adică 91,1% din numărul total de firme urmate 

fiind de cele din industria extractivă cu 49 (5,8%). În cadrul industrie prelucrătoare firmele din 

domeniul prelucrării lemnului şi a produselor din lemn (exclusiv mobilă) cu 169 firme (22%) urmate 

fiind de cele din domeniul alimentar şi cu 147 de firme (19,2%) şi construcţii metalice şi produse din 

metal cu 122 de firme (15,9%). În cazul industriei extractive din cele 49 de firme un număr de 19 

firme activează în sectorul extracţiei şi preparării cărbunelui adică 38,7% dintre acestea 7 fiind firme 

mari şi foarte mari după numărul mediu de salariaţi. De altfel în funcţie de acest criteriu 30% dintre 

firmele mari şi foarte mari activează în domeniul extracţiei şi preparării cărbunelui. 

Dintre activităţile industriei extractive cele de extracţie şi prelucrarea cărbunelui au avut impactul 

cel mai mare asupra amenajării teritoriului aici amintim: 

• lucrări hidrotehnice privind regularizarea cursurilor de apă din incintele miniere (ex.: cursurile 

de apă Băzăvani, Boca, leurda, Valea cireşului, Motru în zona minieră, Valea largă, Runcurelu, 

Malului )în zona minieră Jilţ, Jiu în zona minieră Rovinari etc.). 

• îndiguiri ale cursurilor de apă 

• devieri şi regularizări cursuri de apă 

• baraje de retenţie 

• crearea unor oraşe şi localităţi rurale noi: Rovinari, Motru, Drăguţeşti, Gârbeşti, Vârţ, 

Somăneşti, Becheri. 

• lotizări şi construcţii de locuinţe pentru gospodăriile strămutate în: urdari, Roşia de Amaradia, 

Motru, Târgu Jiu, Hotăroasa, Fântânele, Drăguleşti, Băleşti, Câlnic, Vârf, Bălteni Dăneşti. 

• Infrastructuri tehnice majore reprezentate de căi ferate (Târgu Jiu – Rovinari – Filiaşi; Filiaşi - 

Motru ) şi rutiere. 

Industria prelucrătoare are ca tipuri de activitate reprezentative capacităţile de producţie aparţinând 

prelucrării lemnului şi produselor din lemn (ex. EUROMASTER INVEST SRL, ALPLAST SRL, 

DUMAD FOREST COMP SRL din Târgu Jiu etc.), industria alimentară şi băuturi (ex. ATOS 

GRANT SRL din Târgu Jiu, ABATOR COSTESCU SRL din Motru, AVI INSSTANT SRL, ECO 

OIL SRL şi HALA DE CARNE SRL din Târgu Jiu etc.), construcţii metalice şi produse din metal (ex. 

EUMECA SRL, PRELMET SA, ENERGOSERVICE SRL din Târgu Jiu etc.), produse din cauciuc şi 

mase plastice (ex. ARTEGO SA din Târgu Jiu etc.), produse textile şi articole de îmbrăcăminte (ex. 

MANUFACTURA DE MOTRU din Motru, CONFECTIA SA din Târgu Jiu etc.), construcţii metalice 

şi produse din metal (ex. MIRFO TRADING SA din Târgu Jiu). 

În privinţa performanţelor economice în funcţie de cifra de afacerii primele 15 firme din judeţul 

Gorj (Borg Design si Prefectura Gorj) sunt: 

• COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI SA are sediul în localitatea Turceni având ca profil 

de activitate producţia de energie electrică. Cu un capital social de 455 371 246 Ron societatea 

a avut în anul 2008 un număr de 3941 de angajaţi, cifra de afaceri de 1 281 375 519 Ron şi un 

profit net 19 951 672 Ron; 

• SOCIETATEA NAŢIONALĂ A LIGNITULUI OLTENIA SA are sediul în Târgu Jiu 

având ca profil de activitate exploatarea cărbunelui inferior (lignit). Cu un capital social de 321 

078 640 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr de 8 829 de angajaţi şi o cifră de afaceri 

de 1 128 896 472 Ron; 

• COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S. A. are sediul în localitatea Rovinari profilul de 

activitate fiind producţia de energie electrica şi extracţia si prepararea cărbunelui inferior 

(lignit). Societatea a avut în anul 2008 un număr de 3928 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 

957 309 853 Ron. 

• ARTEGO SA are sediul în Târgu Jiu profilul de activitate fiind fabricarea produselor din 

cauciuc. Cu un capital social de 24 873 443 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr de 1 

957 de angajaţi, o cifră de afaceri de 202 255 924 Ron şi un profit net 626 391 Ron; 

• SUCCES NIC COM SRL are sediul în localitatea Balta având ca profil de activitate comerţul 

cu amănuntul. Cu un capital social de 15 900 000 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr 

de 830 de angajaţi, o cifră de afaceri de 165 602 260 Ron şi un profit net 2 476 498 Ron; 

• REMAT GORJ SA are sediul în Târgu Jiu profilul de activitate fiind recuperarea materialelor 

reciclabile sortate. Cu un capital social de 346 842 Ron societatea a avut în anul 2008 un 

număr de 174 de angajaţi, o cifră de afaceri de 126 837 427 Ron şi un profit net 38 459 Ron; 

• TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA are sediul în localitatea 

Bălteni profilul de activitate fiind cel de lucrării speciale în construcţii. Cu un capital social de 

111 000 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr de 40 de angajaţi, o cifră de afaceri de 79 

573 430 Ron şi un profit net 495 321 Ron; 

• SUINPROD S.A. îşi desfăşoară activitatea în localitatea Bumbeşti Jiu, profilul fiind creşterea 

porcilor. Cu un capital social de 7 734 585 societatea a avut în anul 2008 un număr de 116 de 

angajaţi, o cifră de afaceri de 72 410 429 Ron şi un profit net de 2 446 582; 

• LUZAN COM SRL are sediul în Târgu Jiu profilul de activitate fiind comerţ cu ridicata la 

produselor din tutun. Cu un capital social de 200 000 Ron societatea a avut în anul 2008 un 

număr de 31 de angajaţi, o cifră de afaceri de 51 244 240 Ron şi un profit net 795 835 Ron; 

• AVI INSTANT SRL, are sediul în Târgu Jiu profilul de activitate fiind prelucrarea si 

conservarea cărnii de pasăre. Cu un capital social de 912 000 Ron societatea a avut în anul 

2008 un număr de 329 de angajaţi, o cifră de afaceri de 47 298 526 Ron şi un profit net 581 

193 Ron; 

• GRUPUL REPARAŢII INDUSTRIALE ŞI MONTAJ EXCAVATOARE X S.R.L. are 

sediul în municipiul Târgu Jiu. Cu un capital social de 903 100 Ron societatea a avut în anul 

2008 un număr de 376 de angajaţi, o cifră de afaceri de 43 943 237 Ron şi un profit net 349 

618 Ron; 


258


• UMR S.A. are sediul în localitatea Rovinari, profilul de activitate fiind fabricarea de Cât priveşte repartiţia firmelor din sectorul industrial la nivelul judeţului Gorj pentru anul 2008 se 

construcţii metalice şi parţi componente ale structurilor metalice. Cu un capital social de 90 poate observa că cele mai multe firme se concentrează în municipiul Târgu Jiu cu un număr de 397 de 

000 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr de 606 de angajaţi, o cifră de afaceri de 37 firme (50,3% din numărul total) din cele 788 înregistrate în anul 2008. Acest este urmat de oraşele 

259 830 Ron şi un profit net 222 676 Ron; 

Motru şi Bumbeşti Jiu dar cu un număr mult mai mic de firme faţă de municipiul Târgu Jiu (54 de 

• TERMOSERV ROVINARI S.A. are sediul în localitatea Rovinari, profilul de activitate fiind firme şi respectiv 39) ambele totalizând un procent de 11,8% din total firme. De altfel majoritatea 

operaţiuni de mecanică generală. Societatea a avut în anul 2007 un număr de 760 de angajaţi, o UAT din judeţul Gorj se situează sub media de 14 firme pe UAT existând chiar 14 UAT unde nu sunt 

cifră de afaceri de 44 694 231 Ron şi un profit net 2 849 064 Ron; 

înregistrate firme ce au ca domeniu de activitate sectorul industrial (20,1 din numărul total de UAT la 

• TERMOSERV TURCENI S.A. are sediul în localitatea Turceni. Societatea a avut în anul nivelul judeţului Gorj). Dacă situaţia numărului de firme este privită la nivel de interval se poate 

2008 un număr de 797 de angajaţi, o cifră de afaceri de 43 139 448 Ron şi un profit net 422 observa că pentru ultimele două intervale (101-397 şi 51-101) avem doar 2 UAT (Târgu Jiu şi Motru) 

462 Ron; 

ce reprezintă procentual doar 2,8 % din numărul total de UAT. Pentru intervalul între 11 şi 50 firme 

• M.A.R.S.A.T. SA, are sediul în Târgu Jiu profilul de activitate fiind repararea maşinilor. Cu un doar 6 UAT adică 8,6% din total, între 1 şi 5 firme sunt 36 de UAT ce reprezintă 51,4% din numărul 

capital social de 60 000 Ron societatea a avut în anul 2008 un număr de 11 de angajaţi, o cifră total iar între 6 şi 10 firme sunt 12 UAT ce reprezintă 17, 1%. 

de afaceri de 8 520 680 Ron şi un profit net 44 008 Ron; 

Tabel nr. 18: Cifra de afaceri şi structura acesteia pe diviziuni ale industriei pentru anul 2008 

Repartizarea în profil teritorial a activităţilor industriale pune în evidenţă o puternică concentrare a 

CIFRA DE AFACERI STRUCTURA 

acestora în zona extractivă Motru - Jilţ - Rovinari, zona Ţicleni - Târgu Cărbuneşti - Albeni – Roşia de 

ACTIVITATEA (diviziuni CAEN Rev.2) 

(mii lei preţuri curente) (%) 

Amaradia şi centrele industriale Târgu Jiu, Bumbeşti – Jiu etc. 

Pe teritoriul judeţean se detaşează centre industriale cu activităţi complexe (Târgu Jiu 10 162 

salariaţi, Motru 3 509 salariaţi, Rovinari 4 951 salariaţi), mixte (Mătăsari 3448, Bumbeşti – Jiu 1329 

salariaţi) şi dominant extractive (Bustuchin 182 salariaţi, Urdari 335 salariaţi etc.) sau de producere a 

energiei (Turceni – 2398 salariaţi). De asemenea la nivelul judeţului Gorj s-a înfiinţat încă din anul 

2003 un parc industrial în oraşul Bumbeşti – Jiu sub titulatura Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu sau 

Sadu II suprafaţa totală a Parcului Industrial fiind de 186200 mp. Astăzi aici îşi desfăşoară activitatea 

peste 10 societăţi cea mai mare fiind PIRELLI SA. Aceste societăţi comerciale au creat un număr de 

500 locuri de muncă, în următoarele domeniile de activitate: prelucrări mecanice, confecţii metalice, 

confecţii îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, producţie produse alimentare, producţie cuie, producţie 

subansamble pentru construcţie de maşini auto. Unele din aceste societăţi au capital străin din Franţa, 

Ucraina si Republica Serbia–Muntenegru. În concluzie, industria constituie funcţiunea economică cu 

cea mai importantă dezvoltare în economia judeţului Gorj cu un impact major asupra localităţilor. 

În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi structura acesteia pe diviziunii ale industriei pentru anul 2008 

se poate observa că ponderea cea mai mare este deţinută de producţia şi furnizarea de energie electrică 

şi termică cu valoarea de 46,28% din totalul înregistrat la nivelul industriei (2265432 mii lei) cu 

complexul energetic Turceni şi complexul energetic Rovinari ce realizează cea mai mare parte a 

cifrei de afaceri. Locul următor este deţinut de extracţia cărbunelui superior şi inferior cu 16,89% din 

total cifrei de afaceri la nivelul industriei (826723 mii lei) care împreună cu extracţia petrolului brut şi 

a gazelor naturale (2,82% din total) totalizează aproximativ 20% din cifra de afaceri totala înregistrată 

la nivelul judeţului Gorj în anul 2008. Aici se remarcă Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA 

cu activitatea preponderentă în extracţia şi prepararea cărbunelui inferior. Cele două sectoare 

industriale realizează împreună peste 60% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul judeţului Gorj. Pe 

locurile următoare dar cu procente ce totalizează puţin peste 13 % se situează fabricarea altor 

produse din minerale nemetalice (6,99% din total, 341904 mii lei) şi construcţiile metalice şi a 

produselor din metal, exclusive maşini, utilaje şi instalaţii (6,34%din total, 310241 mii lei). 

Extracţia cărbunelui superior şi inferior 826723 16,89 

Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 137832 2,82 

Extracţia minereurilor metalifere 34 

Alte activităţi extractive 43968 0,90 

Activităţi de servicii anexe extracţiei 7509 0,15 

Industria alimentară 215766 1,41 

Fabricarea băuturilor 1536 0,03 

Fabricarea produselor textile 2627 0,05 

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 28082 0,57 

Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, 

4240 0,09 

harnaşamentelor şi încălţămintei ; prepararea şi vopsirea blănurilor 

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia 

32088 0,66 

mobilei ; fabricarea articolelor din paie şi din materiale vegetale împletite 

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 10235 0,21 

Tipărire şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor 4685 0,10 

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 3943 0,08 

Fabricarea produselor din cauciuc şi a maselor plastice 207642 4,24 

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 341904 6,99 

Industria metalurgică 15257 0,31 

Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusive maşini, 

310241 6,34 

utilaje şi instalaţii 

Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 716 0,01 

Fabricarea echipamentelor electrice 22572 0,46 

Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 112809 2,30 

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi 

425 0,01 

semiremorcilor 

Fabricarea de mobilă 24484 0,50 

Alte activităţi industriale n.c.a. 1236 0,03 

Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 60004 1,25 

Producţia şi furnizarea de energie electric şi termică, gaze, apă caldă şi aer 

2265432 46,28 

condiţionat 

Captarea, tratarea şi distribuţia apei 14232 0,29 

Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, activităţi de recuperare a 

197473 4,03 

materialelor reciclabile 

Total judeţ 4894696 100 

Sursa: INS 


259


Faţă de nivelul regiunii de Sud-Vest situaţia se prezintă astfel : 

C.4. Serviciile economice şi sociale şi turismul 

C.4.1. Servicii economice şi sociale 

C.4.1.1, Învăţământ 

Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ la nivelul judeţului Gorj era în 2008 de 59723, din 

care 64,5% în mediul urban. Cei mai mulţi elevi reveneau Municipiului Târgu Jiu (22192 elevi). Cei 

mai mulţi elevi aparţin învăţământului gimnazial (18674), relativ egal repartizaţi pe cele două medii. 

Învăţământul primar are 15953 de elevi din care 52,5% sunt în mediul rural. În învăţământul liceal 

sunt cuprinşi 19874 de elevi din care 86,9% sunt în mediul urban. Deşi numărul elevilor care sunt 

cuprinşi în învăţământul liceal este mare, practic doar 18 UAT-uri au elevi înscrişi la această formă 

de învăţământ datorită lipsei liceelor în celelalte localităţi. Cei mai mulţi elevi care urmează un liceu 

sunt în Târgu Jiu (10856). Învăţământ postliceal şi universitar nu există decât în municipiul Târgu Jiu. 

Astfel, în învăţământul postliceal sunt cuprinşi doar 804 elevi, în timp ce în cel universitar sunt 

cuprinşi 5800 de studenţi. Cei mai mulţi studenţi provin din judeţul Gorj (5456), restul fiind din 

judeţele limitrofe. 

Tabel nr. 189: Elevi înscrişi în diferite nivele de învăţământ în context regional 

Nivelul de învăţământ Regiunea Sud-Vest Judeţul Gorj Ponderea judeţului Gorj în cadrul regiunii 

învăţământ primar 89031 15953 17,9 

învăţământ gimnazial 97570 18674 19,1 

învăţământ liceal 91474 9874 1,7 

învăţământ postliceal 7795 804 10,3 

învăţământ superior 50572 5800 11,4 

Sursa datelor: DJS Gorj 

Personalul didactic total este de 5015 persoane, din care 54.69% este personalul didactic din 

învăţământul primar şi gimnazial. Pe cele două medii există diferenţieri, 56,4% din personalul didactic 

total aparţine mediului urban, în timp ce doar 44,5% din personalul didactic din învăţământul primar şi 

gimnazial aparţine mediului urban. În învăţământul universitar sunt cuprinse 150 de cadre didactice în 

municipiul Târgu Jiu. 

C.4.1.2. Sistemul sanitar 

În judeţul Gorj toate UAT-urile dispun de unităţi sanitare care asigură servicii medicale. În anul 

2009 existau 8 spitale (cu un total de 2323 de paturi), 271 de cabinete medicale individuale de familie 

şi stomatologice şi cinci centre de permanenţă. În aceste unităţi dar şi în sistemul de asistenţă socială 

erau încadrate 5878 de persoane, din care 75,8% în mediul urban. Această diferenţă se datorează 

faptului că marile unităţi medicale se află situate în oraşe şi deservesc şi aria adiacentă. Cei mai mulţi 

salariaţi în sistemul sanitar şi de asistenţă socială sunt în Municipiul Târgu Jiu (2549). Dintre aceştia 

601 sunt medici specialişi (573 în sistemul public şi doar 28 în sistemul privat), peste 80% în mediul 

urban, 108 stomatologi şi 208 medici de familie (toţi în sistemul privat). Doar în cazul medicilor de 

familie o pondere mai mare o au cei din rural (53,3%) faţă de urban. 

Tabel nr. 20: Numărul de salariaţi în domeniul sanitar pe medii (2008) 

Medici-sector privat Medici-sector public Medici de familie Stomatologi 

Urban 19 447 97 94 

Rural 9 126 111 14 

Total 28 573 208 108 

Sursa datelor: DJS Gorj 

Personalul mediu sanitar din sectorul public cuprinde 1865 de persoane din care peste 85% în 

mediul urban, în timp ce sectorul privat cuprinde 273 de persoane (din care 200 în mediul urban). 

Fig. 2: Aria de provenienţă a studenţilor de la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu 

C.4.1.3. Administraţie publică şi asigurări sociale 

În domeniul administraţiei publice şi al asigurărilor sociale numărul de salariaţi este de 3810 din 

care cea mai mare parte sunt în mediul urban (peste 70%). Cei mai mulţi angajaţi din acest domeniu 

sunt în Municipiul Târgu Jiu (1934 salariaţi care reprezintă peste 50% din total), urmat de Municipiul 

Motru (202), oraşul Târgu Cărbuneşti (170) şi Rovinari (98). 


260


C.4.1.4. Comerţ şi finanţe - bănci 

Analizând potenţialul turistic de care dispune se pot individualiza 4 zone turistice majore la nivelul 

judeţului Gorj: Centrul turistic Târgu Jiu, Zona turistică Cerna – Vâlcan, Zona turistică Parâng – 

Polovragi şi Zona turistică Podişul Getic. 

Numărul societăţilor din domeniul comerţului este 3063, din care peste 90% având mai puţin de 10 

angajaţi. Una singură are peste 250 de angajaţi. Numărul salariaţilor din comerţ este de 8350 în cadrul 

judeţului Gorj, reprezentând doar 8,35% din salariaţii din acest domeniu din cadrul regiunii de Sud- 

Vest. Majoritatea acestora sunt angajaţi în unităţi din mediul urban (79,73%). În acest sens cei mai 

mulţi angajaţi în acest domeniu îi regăsim în Municipiul Târgu Jiu (4831-peste 55% din total), 

Municipiul Motru (776), Oraşul Rovinari (356). În mediul rural cei mai mulţi angajaţi în acest sector 

sunt în comunele Padeş (144), Runcu (120), Mătăsari (117) şi Baia de Fier (104). 

În domeniul financiar bancar lucrează 1005 salariaţi din care 96,8% (973) în mediul urban, 

cunoscut fiind faptul că cele mai multe filiale ale băncilor funcţionează în mediul urban. Municipiul 

Târgu Jiu are peste 80% din totalul acestor salariati (838), urmat de Municipiul Motru (43), oraşule 

Rovinari (36) şi Târgu Cărbuneşti (26). 

C.4.1.5 Transport şi comunicaţii 

Numărul de societăţi din domeniul transportului este de 517 la nivelul judeţului Gorj. Dintre 

acestea peste 90% sunt reprezentate de cele cu mai puţin de 10 angajaţi. Numărul total de salariaţi din 

acest domeniu este de 3672, reprezentând doar 10,2% din totalul la nivel de regiune de dezvoltare. Cei 

mai mulţi salariaţi sunt în mediul urban, adică 2671, reprezentând 72,7% din totalul salariaţilor din 

acest domeniu. Cei mai mulţi angajaţi în acest domeniu sunt în Târgu Jiu (1587), Motru (322), Târgu 

Cărbuneşti (248), Turceni (169). 

La nivelul transportului urban numărul total de mijloace de transport este de 32 (15 autobuze şi 17 

troleibuze), adică doar 6,3% din totalul vehiculelor pentru transport urban din regiunea de Sud-Vest. 

Numărul total de pasageri transportaţi este de 4403000 la nivelul anului 2009 (doar 3,3% din totalul la 

nivel de regiune de dezvoltare). 

În domeniul comunicaţiilor numărul de salariaţi este de 540 la nivelul judeţului din care peste 90% 

(504 salariaţi) în mediul urban. Cea mai mare parte a acestor salariaţi sunt în Municipiul Târgu Jiu 

(389 de angajaţi reprezentând 72 % din total si 77% din salariaţii acestui domeniu din mediul urban) şi 

Municipiul Motru (48). 

C.4.2 Turismul 

C.4.2.1. Resursele turistice şi zonarea turistică 

Judeţul Gorj deţine un important potenţial turistic caracterizat printr-o mare diversitate de resurse 

turistice începând de la cadrul natural pitoresc şi terminând cu un bogat patrimoniu antropic 

reprezentat de monumente de artă şi arhitectură unele dintre acestea cu valoare internaţională. La 

cestea se adaugă patrimoniul etno-folcloric foarte valoros reprezentat de vechi ocupaţii şi meşteşuguri 

dar şi de obiceiuri şi datinii populare păstrate până astăzi. 

Centrul turistic Târgu Jiu 

Municipiul Târgu Jiu situat în partea central nordică a judeţului se caracterizează printr-o 

concentrare a obiectivelor antropice: 

• complexul sculptural Constantin Brâncuşi de faimă internaţională ce cuprinde singurele opere 

de artă expuse în aer liber ale marelui sculptor: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta 

Sărutului, Coloana fără Sfârşit sau Coloana Infinitului (1936-1938); 

• zona centrală a oraşului ce deţine unele clădiri vechi din secolele XVII-XX multe dintre ele 

clădiri de patrimoniu; 

• prezenţa celor două muzee: Muzeul de Artă (cu lucrări ale şcolilor flamandă şi italiană, dar şi 

lucrări aparţinând unor mari pictori români) şi Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” 

(înfiinţată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi numărându-se printre primele muzee din ţară, cu o 

bogată colecţie arheologică şi istorică); 

• obiectivele religioase reprezentate de mai multe biserici dintre care amintim: biserica Sf. 

Apostoli Petru şi Pavel (construită între anii 1927-1937, de care a ţinut seama Constantin 

Brâncuşi la amplasarea complexului sculptural în aer liber ) şi biserica Sf. Voievozi (1748- 

1764); 

• monumente istorice: casa memorială Ecaterinei Teodoroiu, bustul lui Constantin Brâncuşi şi 

statuia lui Tudor Vladimirescu. 

Zona turistică Cerna – Vâlcan 

Zona turistică este situată în partea central - vestică a judeţului fiind caracterizată printr-o mare 

concentrare a obiectivelor turistice atât în zona subcarpatică cât şi în cea montană. Se remarcă aici: 

• Peisajele deosebit de pitoreşti atât în zona montană cât şi în cea subcarpatică montane; 

• Valea Cernei situată în partea de vest a zonei turistice Cerna – Târgu Jiu deţine obiective 

turistice naturale şi antropice importante. Este o zonă mai greu accesibilă fiind deservită numai 

de două drumuri naţionale şi anume DN 67 şi DN 6. Primul face legătura între Târgu Jiu şi 

Drobeta Turnu-Severin iar cel de-al doilea între Drobeta Turnu-Severin şi Băile Herculane. 

Aceste atracţii turistice vor putea fi puse mai bine în valoare odată cu modernizarea DN 66 

(Petroşani – Băile Herculane, pe văile Jiul de Vest şi Cerna); 

• Prezenţa relieful dezvoltat pe calcare ce a dus la apariţia unor forme carstice deosebite (chei, 

peşteri, abrupturi, hornuri cu grohotişuri etc.). Menţionăm aici peşterile din zona Cloşani 

(peştera Cloşani cea mai frumoasă şi cea mai interesantă fiind în administrarea Institutului de 

Cercetări Speologice „Emil Racoviţă” din Bucureşti; Lazului, Martel şi Cioaca cu Brebenei). 

Bazinul hidrografic al râului Tismana cu numeroase peşteri între care se detaşează peştera 

Tismana sau peştera Tezaurului şi peştera Gura Plaiului. Alte peşterii mai puţin cunoscute sunt 

în zona Runcu ca: Peştera Pătrunsă, peştera Popii, Peştera Gârla Vacii, Peştera cu lilieci, 

Nările. La acestea se adaugă un număr însemnat de sectoare de chei: cheile Corcoaiei, 


261


Ciucevele Cernei pe valea Cernei, cheile Bistriţei şi Bistricioarei, Cheile Motrului, cheile Zona turistică Parâng – Polovragi 

Şuşiţei (peste 2 km lungime) şi complexul Cheile Runcului (Cheile Sohodolului, Cheile Această zonă turistică se află la est de râul Jiu cuprinzând atât zona montană cât şi sectorul 

Vidrelor, Cheile Bulzurilor). Ultimele se desfăşoară pe 12 km lungime, între comuna Runcu şi subcarpatic aferent. Se individualizează prin: 

Poiana Contului. Sohodolul formează un fenomen natural rar, tunelul natural al Nărilor, o 

• Partea de sud al munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje deosebit de atractive; 

peşteră formată din două galerii de 70 m lungime fiecare, cu secţiuni circulare şi triunghiulare 

de o perfectă armonie; 

• Domeniul schiabil pe versanţii sudici ai munţilor Vâlcan în zona Straja Sud parţial integrată 

datorită zonei împădurite. 

• Defileul Jiului este unul dintre cele mai frumoase şi spectaculoase defilee din Carpaţii 

Meridionali şoseaua şi calea ferată ce îl străbate reprezentând ele însele o atracţie turistică 

deosebită prin numeroasele viaducte şi tunele. Tot aici sunt şi cele două monumente naturale, 

Stâncile Rafaila şi Sfinxul Lainicilor. 

• Existenţa a numeroase elemente floristice de origine sudică (iasomia, mojdreanul, liliacul 

sălbatic) unele dintre ele constituite în rezervaţii cum este rezervaţia de castani comestibilii în 

suprafaţă de 60 ha de pe raza comunei Tismana. Alte rezervaţii naturale sunt: pădurea 

Gorganu, pădurile Gornăcel şi Chitu-Bratcu; 

• Fondul piscicol şi cinegetic valoros (mistreţ, urs, păstrăv) reprezintă de asemenea argumente 

importante pentru dezvoltarea turistică; 

• Prezenţa lacurilor antropice ce ar putea fi valorificat prin agrement nautic şi pescuit sportiv. Pe 

râul Motru lacul Valea Mare, pe râul Cerna lacul de acumulare Valea lui Iovan, pe râul Jiu iar 

pe valea Bistriţei complexul lacustru Vâja – Clocotiş; 

• Un număr important de mânăstirii şi bisericii elemente ale turismului ecumenic şi cultural. 

Dintre acestea menţionăm: mânăstirea Tismana, Lainici, Crasna. Mânăstirea Tismana 

monument de arhitectură religioasă feudală, ridicată pe la sfârşitul sec. al XIV-lea (1377-1378). 

Mânăstirea Lainici în defileul Jiului construită în sec. XIX (1812). Mânăstirea Crasna ridicată 

în sec. XVI (1636). 

• Prezenţa unor muzee mare parte cu specific etnofolcloric (muzeul de arhitectură populară de la 

Curtişoara, Leleşti, Arcani, Tismana, Runcu, Glogova, Padeş) şi case memoriale (casa 

Memorială Constantin Brâncuşi din satul Hobiţa comuna Peştişani). 

• Existenţa unor vechii gospodării ţărăneşti cu valoare de monument în localităţile rurale 

precum: Padeş, Pocruia, Frânceşti, Peştişani, Balta, Runcu, Leleşti, Schela etc. 

• O parte din localităţile rurale mai păstrează încă aspectele etno-folclorice extrem de 

interesante, elemente ale vieţii tradiţionale şi meşteşuguri legate de prelucrarea lemnului, 

fibrelor vegetale, lânii, creşterea animalelor (Tismana, Curpen, Rugi, Vaidei, Gureni, 

Boroşteni). 

Formele de turism ce se pot dezvolta în această zonă turistică sunt: turismul montan, sporturi de 

iarnă, turismul ecologic, speoturism, alpinism, pescuitul şi vânătoarea sportivă, turismul cultural, 

turism rural şi agroturism. 

• Relief carstic cu forme spectaculoase: abrupturi calcaroase, peşterii, cheii. Peştera Muierilor cu 

o lungime de 3566 m dispusă pe 4 niveluri şi parţial amenajată încă din anul 1936 şi introdusă 

în circuitul turistic. Este situată în cheile Galbenului. Peştera Polovragi este situată în cheile 

Olteţului. Cheile Galbenului (aproape 2 km) şi Cheile Olteţului ultimele fiind şi cele mai 

spectaculoase şi având o lungime de 4 km; 

• Domeniul schiabil Rânca-Cornetu Mare în munţii Parâng la peste 1500 m aici fiind amplasată 

de altfel şi staţiunea Rânca cea mai mare staţiune din arealul munţilor Parâng ce dispune de 

două pârtii de schi ce pot fii completate cu alte pârtii cu grade de dificultate diferite. 

• Prezenţa apelor minerale ce au determinat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice de 

interes local Săcelu (proprietăţile apelor minerale de aici sunt cunoscute încă din epoca romană 

astăzi fiind identificate un număr de 84 de izvoare minerale); 

• Existenţa unor mari suprafeţe împădurite ce deţin un fon cinegetic foarte valoros; 

• Mânăstirea Polovragi ridicată în sec. XVI (1643) în timpul domniei lui Matei Basarab şi 

numeroase biserici vechi în Scoarţa, Bălăneşti, Glodeni, Albeni, Prigoria, Bumbeşti-Piţic, 

Bengeşti şi Ciocadia; 

• Ansambluri de arhitectură rurală (Alimpeşti, Săcelu, Bengeşti) şi muzee şi case memoriale 

(Săcelu, Glodeni, Albeni şi Bălceşti); 

• Un bogat patrimoniu etnofolcloric şi manifestări populare în Novaci, Polovragi, Albeni, 

Bălceşti şi Alimpeşti. Astfel la Novaci are loc sărbătoarea populară Prinsul muntelui (Ziua 

oierilor) iar la Polovragi în fiecare vară are loc o mare nedeie. 

Formele de turism specifice acestei zone turistice sunt: turism montan, sporturi de iarnă, 

speoturism, alpinism, turism balnear, turism cultural, turism rural şi agroturism. 

Zona turistică Podişul Getic 

Se desfăşoară în partea de sud a judeţului Gorj ne fiind favorizată din punct de vedere al 

potenţialului natural dar în schimb deţinând un potenţial antropic valoros. Zona deţine importante 

suprafeţe forestiere iar acolo unde apele sunt prezente în apropierea localităţilor se pot realiza prin 

amenajării minime adevărate zone de agrement cu terenuri sportive, plaje, iazuri, lacuri pentru 

practicarea sporturilor nautice. Deşi dispune de obiective cultural antropice destul de numeroase foarte 

puţine dintre acestea sunt cunoscute şi vizitate datorită accesibilităţii scăzute. 

Astfel dintre acestea menţionăm casele memoriale din Vladimir (casa memorială a pandurului 

Tudor Vladimirescu) sau pe cea din sat Bălceşti comuna Bengeşti – Ciocadia (casa memorială a 

Mariei Lătăreţu). Centrul vechi al comunei Ţînţăreni cu 19 case ţărăneşti datând din 1920-1925. Se 

adaugă o serie de manifestări folclorice cum sunt cele din localităţile: Borăscu, Bărbăteşti. 

În această zonă turistică formele de turism ce pot fi practicate sunt: turismul de odihnă şi recreere, 

turismul de tranzit, turism cultural. 


262


C.4.2.2. Structurile turistice 

Tabel nr. 19: Evoluţia şi structura capacităţii de primire turistică din judeţul Gorj 

Structurile turistice de primire 

În anul 2008 judeţul Gorj dispunea de un număr de 1967 locuri în 66 de structurii de primire 

turistică reprezentând 0,7% din numărul total de locuri existente la nivelul României. 

Numărul unităţilor de cazare în judeţul Gorj a crescut per ansamblu pentru perioada 2005-2008 de 

la un număr de 36 de unităţi de cazare în anul 2005 la 66 de unităţi de cazare în anul 2008 ceea ce se 

traduce printr-o creştere de 83%. Cât priveşte pe tipuri de structuri pensiunile turistice urbane au 

înregistrat cea mai mare creştere pentru perioada 2005-2006 de la 3 la un număr de 20 (o creştere de 

peste 500%). O altă categorie ce înregistrează creşteri foarte mari de peste 100% este segmentul 

cabanelor turistice de la un număr de 2 în anul 2005 la 6 în anul 2008. Categoriile cu evoluţie 

constantă sunt: hotelurilor şi motelurilor al căror număr s-a păstrat relativ constant după 2006 şi până 

în 2008 (14 unităţi) şi cea a pensiunilor turistice rurale. 

Tipuri de unităţi 2005 2006 2007 2008 

Hoteluri şi moteluri 10 14 13 14 

Hanuri turistice - - - - 

Cabane turistice 2 1 1 6 

Campinguri şi unităţi tip căsuţă - - - - 

Vile turistice şi bungalouri 1 1 - 1 

Tabere de elevi şi şcolari - - - - 

Pensiuni turistice urbane 3 3 3 20 

Sate de vacanţă - - - - 

Pensiuni turistice rurale 18 20 21 19 

Hoteluri pentru tineret - - - 2 

Hosteluri 1 1 1 2 

Popasuri turistice 1 1 1 2 

Total general 36 41 40 66 

Sursa datelor: ISU Gorj 

Pentru anul 2008 situaţia la nivel de localitate se prezintă în felul următor: 

• Întreaga bază de cazare este concentrată în 16 localităţi majoritatea acestora fiind amplasate în 

partea de nord a judeţului; 

Sursa datelor: INS 

Fig. 3: Evoluţia numărului de unităţi de cazare în judeţul Gorj 

În privinţa evoluţiei numărului de locuri comparativ cu anul 1989 se poate observa din graficul de 

mai jos o scădere cu peste 70%, (cea mai mare scădere s-a înregistrat însă în anul 2003 de 75% 

comparativ cu anul 1989) scădere datorată schimbării destinaţiei unor unităţi turistice pe de-o parte iar 

pe de altă parte închiderii anumitor unităţi turistice ca urmare a scăderii cereri. Totuşi pentru anul 2008 

se poate observa o creştere a numărului de locuri comparativ cu anul anterior cu aproximativ 27%. 

• Cel mai mare număr de unităţi de cazare sunt în oraşele Novaci în număr de 17 şi Târgu Jiu cu 

12 împreuna totalizând 44% din numărul total de unităţi de cazare existente în judeţul Gorj. 

Numărul mare de locuri pentru Novaci este explicat prin numeroasele pensiuni apărute în zonă; 

• În privinţa numărului de locuri situaţia se inversează pe primul loc situându-se Târgu Jiu cu 

809 locuri (41%) urmat fiind la mare distanţă de oraşul Novaci cu 323 locuri (16%), Tismana 

cu 191 de locuri (10%) şi Săcelu cu 182 de locuri (9%). Toate cele patru oraşe totalizează 

împreună 76% din numărul total de locuri fiind de altfel şi principalele centre turistice ale 

judeţului. Numărul foarte mare locuri pentru Târgu Jiu este explicat prin prezenţa capacităţilor 

de cazare de mari dimensiuni de tipul hotelurilor şi motelurilor. 

• În privinţa capacităţii de cazare exprimată prin locuri-zile de departe pe primul loc se situează 

oraşul reşedinţă de judeţ Târgu Jiu cu 289548 locuri-zile (peste 50%) urmat fiind de localităţile 

Săcelu cu 60788 locuri-zile (cu 11%), Novaci cu 59199 locuri-zile (10%) şi Tismana 47650 

locuri-zile (8%). 


Fig. 4: Evoluţia numărului total de locuri de cazare în structurile de primire din judeţul Gorj 


263


Tabel nr. 20: Capacitatea de cazare şi numărul de unităţi turistice la nivel de localitate pentru 

Tabel nr. 21: Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie clasificate conform 

judeţul Gorj în anul 2008 

MDRT la nivelul judeţului Gorj pentru anul 2009 

UAT 

Număr 

Nr. 

camere 

Locuri 

Capacitate de cazare (locurizile) 

TIRGU JIU 12 379 809 289548 

MOTRU 1 15 36 13140 

BUMBESTI-JIU 2 42 68 23438 

NOVACI 17 150 323 59199 

TISMANA 8 71 191 47650 

TURCENI 1 5 10 1092 

ARCANI 2 29 61 10116 

BAIA DE FIER 7 32 70 20996 

CALNIC 1 7 14 3850 

CRASNA 1 12 24 7344 

MUSETESTI 1 8 17 3077 

PADES 2 11 23 3567 

PESTISANI 2 14 26 6570 

POLOVRAGI 3 29 58 10802 

RUNCU 3 27 55 13172 

SACELU 3 91 182 60788 

Total general 66 922 1967 574349 


C.4.2.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie 

La nivelul anului 2009, reţeaua unităţilor de alimentaţie pentru turism clasificate de MDRT 

(Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului) pentru judeţul Gorj înregistra un număr de 3476 de 

locuri la mese repartizate ca structură astfel: restaurante (clasice şi familiale) - 97%, bar de zi - 1,7%, 

bufet bar – 1,3%. Din analiza tabelului de mai jos se poate observa o structură slab diversificată, cu o 

dominare netă a restaurantelor, unele tipuri de unităţi lipsind total. 

Ca număr de unităţi restaurantele deţin ponderea cea mai mare cu 29 de unităţi (91%), urmate de 

baruri de zi cu 2 unităţi (6,3%) şi bufet bar cu o unitate (2,7%). Structura unităţilor pe categorii de 

confort, arată că ponderea principală o deţin locurile la mese clasificate la 3 stele cu 1990 de locuri (57 

%), urmate de cele clasificate la 2 stele cu 1456 locuri (41,8%) şi cele clasificate la 4 stele cu doar 30 

de locuri (1,2%). 

UAT CATEGORIE Tip de unitate Număr de locuri 

2* 3* 4* Restaurant Bar de zi Bufet Restaurant Bar de zi Bufet 

TÂRGU JIU 5 8 1 12 1 1 2102 30 40 

BAIA DE FIER 2 1 1 4 - - 284 - - 

BUMBEŞTI-JIU 4 - - 3 1 - 410 28 - 

NOVACI 1 2 - 3 - - 138 - - 

TISMANA 2 - - 2 - - 124 - - 

CÂLNIC - 1 - 1 - - 56 - - 

MOTRU 1 - - 1 - - 130 - - 

POLOVRAGI - 1 - 1 - - 94 - - 

RUNCU - 1 - 1 - - 20 - - 

ARCANI - 1 - 1 - - 56 - - 

Total general 15 15 2 29 2 1 3414 58 40 

Sursa datelor: MDRT 

C.4.2.3 Structurile turistice de tratament 

Prezenţa factorilor naturali de cură – apele minerale şi nămolurile minerale – au condus la apariţia 

şi dezvoltarea unor localităţi balneoclimaterice pentru turismul de tratament balnear la Săcelu şi 

Ţicleni. Astfel, în localitatea Săcelu (cunoscută încă de pe vremea romanilor) staţiune 

balneoclimaterică de interes local există o bază de tratament modernă care este profilată pe terapia 

afecţiunilor reumatologice. La aceasta se adăugă 2 bazine cu apă minerală în aer liber, un bazin de 

nămol şi o plajă amenajată. La Ţicleni o localitate situată la 5 km, există un modern complex balnear, 

o piscină cu o plajă modernă utilizată în sezonul de vară. 

C.4.2.4 Circulaţia turistică 

În anul 2008, judeţul Gorj a înregistrat un număr de 59062 turişti din care 2903 au fost turişti 

străini (5%) şi un număr de 1157970 de înnoptări un procent de 8% (8492 de înnoptări) dintre acestea 

fiind realizate de turiştii străini. În ceea ce priveşte dinamica numărului de turişti pentru judeţul Gorj în 

perioada 1990 – 2008 se poate observa o scădere accentuată după 1990 de la un număr de 174200 

turişti la 38600 turişti în anul 2000 (o scădere de 77%) pentru ca mai apoi să rămână la o valoare 

constantă până în anul 2005 (cu mici creşterii în anii 2001 şi 2004). După anul 2005 numărul de turişti 

începe să crească cu o medie de 15% pe an ajungând astăzi la valoarea de 59062 turişti. 


Fig. 5: Dinamica numărului de turişti în judeţul Gorj 


264


Pentru cel de-al doilea indicator al circulaţiei turistice judeţul Gorj înregistra în anul 1990 un 

număr de 358500 de înnoptări pentru ca în anul 2000 numărul acestora să scadă la 86000 (o scădere cu 

76%). Urmează apoi o perioadă până în anul 2005 oscilantă cu creşteri şi scăderi a numărului de 

înnoptări valoarea medie fiind de 91950 de înnoptări înregistrate. După anul 2005 numărul de 

înnoptări începe să crească ajungând la valoare de 115970 în anul 2008 (o creştere medie de 8%). 

Dispersia în teritoriu a circulaţiei turistice evidenţiază faptul că numărul cel mai mare de turişti 

este polarizat în anul 2008 de municipiul Târgu Jiu cu 72,1% urmat la diferenţă foarte mare de 

staţiunea de interes local Săcelu şi oraşul Novaci fiecare cu 4,8%. De asemenea localităţile Bumbeşti- 

Jiu, Polovragi Bia de Fier, Peştişani, Runcu şi Motru au fiecare ponderi de peste 1% din numărul 

turiştilor. Numărul mare de turişti pentru municipiul Târgu Jiu este explicabil deoarece este principalul 

centru polarizator al judeţului şi de asemenea deţine şi printre cele mai moderne structuri turistice. 


Fig. 6: Dinamica numărului de înnoptări în judeţul Gorj 

Tabel nr. 22: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2008 

la nivelul judeţului Gorj 

UAT 

Total 

turişti 

Total 

înnoptări 

Turişti rezidenţi 

în România 

Înnoptări 

Turişti 

străini 

Înnoptări 

Grad de ocupare a 

spaţiilor (5*100)/3 

TIRGU JIU 42589 67350 39920 59743 2669 7607 23.3 

MOTRU 612 1227 595 1132 17 95 9.3 

BUMBESTI-JIU 2247 2289 2243 2267 4 22 9.8 

NOVACI 2839 7242 2826 7229 13 13 12.2 

TISMANA 2453 6959 2445 6829 8 130 14.6 

TURCENI 23 585 23 585 0 0 53.6 

ARCANI 162 339 162 339 0 0 3.4 

BAIA DE FIER 1415 3658 1403 3615 12 43 17.4 

CALNIC 141 364 124 345 17 19 9.5 

CRASNA 93 194 83 166 10 28 2.6 

MUSETESTI 158 680 45 203 113 477 22.1 

PADES 262 400 262 400 0 0 11.2 

PESTISANI 682 1436 682 1436 0 0 21.9 

POLOVRAGI 1862 3155 1836 3126 26 29 29.2 

RUNCU 679 1173 665 1144 14 29 8.9 

SACELU 2845 18919 2845 18919 0 0 31.1 

Total general 59062 115970 56159 107478 2903 8492 20.2 


În privinţa numărului de înnoptări în anul 2008 la nivel de localitate pentru judeţul Gorj se poate 

observa că ierarhia se păstrează municipiul Târgu Jiu fiind pe primul loc cu 55,6% din numărul total 

de înnoptării urmat fiind e staţiunea Săcelu cu 17,6% din numărul total de înnoptări. Acest număr mai 

mic pentru Târgu Jiu se datorează faptului că o mare parte din turişti sunt doar în tranzit sau efectuează 

deplasări de afaceri spre deosebire de cei ce frecventează staţiunea Săcelu unde perioada de şedere este 

mai mare principalul motiv fiind cel pentru odihnă şi tratament. În ceea ce priveşte frecventarea 

tipurilor de structuri, hotelurile şi motelurile sunt cele mai solicitate cu peste 70% din numărul total de 

înnoptări. Acest fapt este explicabil deoarece hotelurile şi motelurile oferă condiţii de confort şi 

servicii superioare faţă de alte tipuri de structuri de primire turistice. 

La nivelul judeţului Gorj există diferenţe semnificative între cele patru zone turistice identificate. 

Astfel dintre acestea se detaşează Centrul turistic Târgu Jiu prin concentrarea obiectivelor de natura 

antropică de mare valoare (complexul sculptural Constantin Brâncuşi, muzeul de Artă, Muzeul 

Judeţean Gorj, biserici şi clădiri cu valoare istorică) dar şi prin numărul relativ mare de unităţi de 

cazare şi anume 12 dar care deţin 41% (809 locuri) din numărul total de locuri existente la nivelul 

judeţului Gorj. De asemenea aproximativ 72% (42589 turişti) din numărul total de turişti înregistraţi la 

nivelul judeţului au fost cazaţi în structurile de primire din municipiul Târgu Jiu 6,2% (2669 turişti) 

dintre aceştia fiind turişti străini. A doua zonă ca importanţă atât din punct de vedere al resurselor 

turistice (ape minerale, domeniu schiabil, peşteri ş.a.) dar şi ca infrastructură de cazare şi număr de 

turişti înregistraţi este Zona turistică Parâng – Polovragi. Această zonă deţine un număr de 34 de 

unităţi de cazare ce totalizează 37,7% (742 de locuri) din numărul total de locuri de cazare aici fiind 

înregistraţi un număr de 19,4% din numărul total de turişti o proporţie covârşitoare fiind turişti români 

(98,5%). Cea de-a treia zonă turistică este Zona turistică Cerna – Vâlcan cu importante resurse 

turistice naturale (zona Padeş ş.a.) dar şi antropice (Tismana ş.a.). Numărul unităţilor de cazare este de 

18 capacitatea de cazare fiind de 18,8% din numărul total de locuri de cazare existente la nivelul 

judeţului Gorj. Numărul total de turişti înregistraţi est de 4379 adică 7,4 % din total din care 99,1% 

turişti Români. Ultima zonă turistică ca importanţă este Zona turistică Podişul Getic. Este o zonă cu 

un potenţial turistic ceva mai redus de aici şi numărul mic de unităţi de cazare, doar 2, cu o capacitate 

total de 46 de locuri reprezentând 2,3% din numărul total de locuri de cazare existente la nivelul 

judeţului. 


265


Cea mai mare parte a judeţului Gorj prezint ă un potenţial cerealier mediu ca urmare a condiţiilor 

C.5. DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI 

edafice şi climatice relativ favorabile. 

C.5.1. Sinteza problemelor 

AGRICULTURA 

Fondul funciar. Caracteristici. Clase de calitate 

Teritoriul judeţului Gorj cuprinde toate clasele de pretabilitate dar, mai mult de 50% dintre terenuri 

(27,1%) sunt cuprinse în clasa a IV-a de pretabilitate (terenuri cu limitări şi restricţii mari. 

Eroziunea accentuată a terenurilor va determina o scădere a producţiei agricole cu efecte asupra 

veniturilor populaţiei ocupate în agricultură şi o diminuare a şanselor de relansare a acestui sector 

economic. 

Suprafeţele agricole din zonele colinare vor suferi de pe urma alunecărilor de teren (lipsa măsurilor 

de protecţie a versanţilor şi chiar anularea acestor măsuri prin defrişare contribuie la mărirea incidenţei 

alunecărilor de teren) a căror intensitate se va amplifica. 

În acest ritm ne putem aştepta la o migraţie a terenurilor din clasele II şi III de calitate spre clasele 

IV şi V. Majoritatea solurilor vor avea un deficit de humus care le va face impracticabile activităţilor 

agricole profitabile. Fenomenele de acidifiere ori alcalinizare vor impune abandonarea unor suprafeţe 

însemnate ori înlocuirea culturilor agricole existente cu altele. 

Modul de utilizare a terenurilor 

Structura utilizării terenurilor corespunde în parte formelor de relief predominante. 

În judeţul Gorj doar 43,32% reprezintă teren agricol, din acesta 82,7% fiind concentrat în spaţiul 

rural. 

Majoritatea UAT-urilor deţin suprafeţe agricole cuprinse între 2000 şi 5000 de ha. 

Terenurile arabile însumează o suprafaţă de peste 98000 ha, ceea ce reprezintă 40,8% din suprafaţa 

agricolă a judeţului, fiind poziţionate în partea centrală şi de sud-vest a judeţului. 

Suprafaţa ocupată de păşuni este de 88076,8 ha ceea ce reprezintă 36,3% din suprafaţa agricolă a 

judeţului Gorj. Împreună cu suprafeţele ocupate de fâneţe reprezintă peste 53% din suprafaţa agricolă 

a judeţului. 

Mărimea medie a exploataţiilor agricole 

În judeţul Gorj există peste 90000 de exploataţii agricole, aspect care demonstrează puternica 

fragmentare a parcelelor agricole. 

Suprafaţa medie a exploataţiilor agricole este de 2,31 ha ceea ce arată că predomină gospodăriile 

de subzistenţă. 

În această categorie se se încadrează peste 40% dintre UAT-urile judeţului Gorj. 

Potenţialul agricol 

Dispoziţia neuniformă a formelor de relief în judeţ se manifestă printr-o producţie diversificată 

(cereale, plante tehnice, legume etc.). Acest tip de producţie trădează totuşi o pondere ridicată a 

agriculturii de subzistenţă, dominată de micii agricultori. 

Potenţialul legumicol este relativ ridicat, dar suprafeţele fărâmiţate pe care se cultivă nu permite o 

productivitate ridicată ci, mai degrabă, o agricultură de tip extensiv. 

Creşterea animalelor 

Analiza situaţiei existente relevă efective importante de animale la bovine, porcine, ovine şi păsări, 

fapt care sugerează pe lângă tradiţia în creşterea animalelor, caracterul de autoconsum al producţiei 

animaliere. 

Partea de nord a judeţului concentrează peste 40,8% din efectivul de bovine, în timp ce porcinele 

sunt răspândite la nivelul întregului judeţ. 

Dotările tehnice 

Din totalul existent la nivel naţional, în judeţul Gorj tractoarele au o pondere de 1,5%, 99% 

aparţinând sectorului privat. 

Se constatăo lipsă a dotărilor tehnice pentru practicarea unei agriculturi intensive şi nu a uneia de 

subzistenţă. 

C.5.2. Analiza mediului intern şi extern 


PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE 

DOMENIUL STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR - AGRICULTURA 

• Peste 30% din terenuri situate în clasele II • Factori limitativi pentru agricultură (pante 

şi III de pretabilitate 

accentuate, eroziunea, alunecările de 

• Peste 40% din suprafaţa judeţului o teren, excesul de umiditate, inundabilitate) 

reprezintă terenurile agricole 

• Degradarea accentuată a pretabilităţii 

• Creşterea producţiei de cereale cu peste terenurilor în ultimii ani 

80000 tone în intervalul 200-2009. 

• Defrişările necontrolate care aacentuează 

• Tradiţie în activitatea de creştere a procesele geomorfologice actuale 

animalelor 

• Fărâmiţarea exploataţiilor agricole 

• Existenţa sistemelor de irigaţii, desecări şi • Gradul scăzut de mecanizare 

combaterea eroziunii solurilor 

• Predominanţa agriculturii de subzistenţă 

DOMENIUL STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR - INDUSTRIA 

• Prezenţa unor resurse bogate de subsol 

(cărbuni, hidrocarburi, materiale de 

construcţii: nisipuri şi pietrişuri), dar şi de sol; 

• Industria este diversificată, dar 

concentrată pe unele specializări din industria 

grea; 

• Economia este bazată pe activităţi 

industriale cu tradiţie la nivel naţional; 

• Judeţul Gorj ocupă locul 1 la nivel 

• Declinul activităţilor industriale după 

1990, ca urmare a unui proces de 

restructurare continuu (caracterizat prin 

privatizări nereuşite, închiderea unor 

unităţi de producţie, reconversii 

imposibile etc.); 

• Diminuarea neîntreruptă a numărului de 

salariaţi din industrie, consecinţă a 

declinului unor specializări industriale; 


266


naţional în ceea ce priveşte extracţia şi • Numărul redus al firmelor mari şi foarte 

Brâncuşi) 

cea mai mare parte la nivel urban (96,8% 

prepararea cărbunelui, dar şi la producţia de mari care reprezintă doar 2,5% din totalul • Muzee şi case memoriale 

din salariaţi lucrează în mediul urban); 

energie electrică; 

firmelor din judeţ; 

• Manifestări populare şi un bogat • Număr mic al mijloacelor de transport 

• Accesibilitatea este importantă datorită • Competitivitate şi productivitate reduse la 

patrimoniu etnofolcloric. 

public urban; 

căilor de comunicaţie dezvoltate (drumul nivelul unor subramuri industriale; 

• Existenţa unui centru universitar la nivelul 

european E79, drumurile naţionale, drumurile • Ponderea redusă a unor investiţii străine în 

municipiului Târgu Jiu; 

judeţene, tronsonul de cale ferată ce face diferite activităţi industriale; 

• Existenţa unui personal calificat atăt în 

legătura dintre magistralele feroviare • Prezenţa unor unităţi industriale mari 

domeniul primar şi gimnazial dar şi 

Bucureşti-Craiova-Timişoara şi Bucureşti- consumatoare de energie; 

universitar; 

Braşov-Arad, respectiv tronsonul Filiaşi- • Gradul ridicat de poluare datorită folosirii • Amploarea mare a sectorului privat în 

Târgu Jiu-Petroşani-Simeria, şi calea ferată unor tehnologii depăşite; 

cazul tipurilor de activităţi terţiare; 

Târgu Jiu-Rovinari-Turceni, ce străbate partea • Lipsa unei cooperări evidente între • Apariţia de noi societăţi comerciale în 

de vest a judeţului şi este conectată magistralei 

industrie, mediul universitar şi cercetare. 

mediul rural: 

Bucureşti-Timişoara). 

SERVICII ECONOMICE, SOCIALE ŞI TURISM 

• Parcuri şi rezervaţii naturale; 

• Relief dezvoltat pe calcare ce adus la 

apariţia unor forme carstice deosebite 

(chei, peşteri, etc.). Menţionăm aici 

peşterile din zona Cloşani, cele din 

bazinul hidrografic al râului Tismana, cele 

din zona Runcu, Polovragi; 

• Domeniul schiabil pe versanţii munţilor 

Vâlcan şi în munţii Parâng în zona Rânca 

–Cornetu; 

• Zonă cu potenţial balnear (izvoare 

minerale în zona Săcelu, Mătăsari, 

Glogova); 

• Peisaje pitoreşti atât în zona montană cât 

şi în zona subcarpatică; 

• Fond piscicol şi cinegetic valoros; 

• Prezenţa unor elemente floristice de 

origine sudică unele dintre ele constituite 

în rezervaţii (castanii comestibili în 

comuna Tismana etc.); 

• Prezenţa lacurilor antropice; 

• Un număr important de mânăstirii şi 

bisericii cu deosebită valoare istorică şi 

religioasă (Tismana, Lainici, Crasna 

Polovragi etc.); 

• Complex sculptural de faimă 

internaţională în municipiul Târgu Jiu 

(complexul sculptural Constantin 

• Concentrarea majorităţii obiectivelor 

naturale şi antropice în partea de nord a 

judeţului; 

• Slaba cunoaştere a obiectivelor cultural 

antropice cu excepţia celor de faimă 

internaţională 

• Slaba valorificare a izvoarelor minerale 

existente deşi sunt cunoscute de foarte 

mult timp; 

• Slaba valorificare a resurselor antropice 

(lacuri etc.); 

• Concentrarea structurilor de cazare 

turistică mai ales în municipiul Târgu Jiu 

dar şi în partea de nord a judeţului; 

• Infrastructură turistică de cazare şi 

alimentaţie publică slab dezvoltată; 

• Accesibilitatea scăzută datorită 

infrastructurii slab dezvoltate; 

• Localităţi afectate de poluare ca urmare a 

activităţilor industriale (Turceni, 

Rovinari); 

• Învăţământul postliceal doar în municipiul 

Târgu Jiu; 

• Prezenţa învăţământului liceal doar în 18 

UAT-uri; 

• Concentrarea personalului mediu sanitar 

din sectorul public în mediul urban (85%); 

• Domeniul financiar bancar reprezentat în 


OPORTUNITATI 

AMENINTARI 

DOMENIUL STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR - AGRICULTURA 

• Accesarea fondurilor nerambursabile 

pentru dezvoltarea agriculturii, a spaţiului 

rural şi de coeziune regională 

• Preţul terenurilor agricole este scăzut 

comparativ cu alte regiuni din România 

ori din Uniunea Europeană 

• Valorificarea produselor agricole pe piţele 

altor judeţe şi în afara graniţelor 

• Facilităţi şi subvenţii acordate formelor 

asociative în agricultură 

• Dezvoltarea industriei agroalimentare 

• Depopularea zonelor rurale, mai ales a 

celor cu accesibilitate redusă 

• Birocraţia excesivă din diverse instituţii 

care îngreunează accesarea fondurilor 

nerambursabile 

• Lipsa resurselor financiare pentru 

asigurarea cofinanţării 

• Insuficienţa fondurilor locale destinate 

lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 

• Instabilitatea şi incoerenţa legislativă în 

domeniul agricol 

• Concurenşa supermarketukrilor prin 

vânzarea de produse agro-alimentare din 

import 

DOMENIUL STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR - INDUSTRIA 

• Dezvoltarea unor parcuri industriale şi/sau 

tehnologice; 

• Creşterea fluxurilor investiţionale în 

domeniul industriei locale, dată fiind 

importanţa bazinelor carbonifere şi de 

hidrocarburi din judeţul Gorj în cadrul 

Regiunii de dezvoltare Sud-Vest, dar şi 

forţa polarizatoare manifestată de polii 

regionali şi intra-regionali; 

• Promovarea unor vechi unităţi de 

producţie considerate neviabile economic 

• Lipsa unor strategii de dezvoltare a 

industriei la nivel naţional; 

• Numărul redus al programelor de 

reconversie profesională care se constituie 

într-un impediment în atragerea unor 

potenţiali investitori în diferite activităţi 

industriale; 

• Creşterea migraţiei forţei de muncă 

eliberată din industrie către marile centre 

urbane regionale sau naţionale, dar şi în 

străinătate; 


267


(în special în cadrul industriei extractive), • Măsuri fiscale nestimulative la nivel C.5.3. Diagnostic 

prin schimbarea funcţionalităţii iniţiale şi naţional în domeniul industriei. 

Agricultura 

transformarea acestora în posibile 

obiective turistice (în cadrul unor circuite 

turistice la nivelul regiunii, din categoria 

celor specifice formei turismului 

industrial); 

• Creşterea gradului de participare a celor 

mai importanţi actori economici din 

domeniul industriei judeţene la 

reprezentarea intereselor întreprinzătorilor 

faţă de autorităţile locale, regionale, dar şi 

centrale. 

SERVICII ECONOMICE, SOCIALE ŞI TURISM 

• Promovarea potenţialului turistic de 

care dispune judeţul la nivel naţional 

cu scopul creşterii vizibilităţii acestuia; 

• Restaurarea şi valorificarea durabilă a 

patrimoniului cultural; 

• Îmbunătăţirea infrastructurii de 

transport interjudeţene; 

• Accesarea fondurilor europene în 

vederea reabilitării şi dezvoltării 

zonelor turistice dar şi îmbunătăţirii 

infrastructurii turistice (Programul 

Operaţional Regional, Axa Prioritară 

5); 

• Crearea de programe comune şi 

dezvoltarea unui parteneriat viabil cu 

judeţele vecine în domeniul turistic. 

• Dezvoltarea ca centru universitar de 

importanţă zonala a municipiului 

Târgu Jiu; 

• Finanţarea de proiecte ce au drept scop 

creşterea competitivităţii economice a 

IMM – urilor; 

• Dezvoltarea serviciilor publice de 

transport în comun cu ajutorul 

fondurilor nerambursabile 

• Crearea la nivel local de centre de 

marketing cu scopul de a prelua şi 

valorifica produsele agricole. 

• Concurenţă puternică din partea judeţelor 

vecine: Vâlcea, Sibiu, Hunedoara, 

Mehedinţi; 

• Slaba absorbţie a fondurilor europene 

destinate sectorului turistic la nivelul 

judeţului Gorj; 

• Migraţia forţei de muncă calificate din 

domeniul turistic către centre urbane 

regionale sau naţionale, dar şi în 


• Măsuri fiscale nestimulative la nivel 

naţional ce pot afecta serviciile 

economice, sociale şi turism; 

• Migraţia forţei de muncă calificate din 

învăţământ şi domeniul sanitar mai ales în 


• Condiţiile naturale ale judeţului Gorj a relevat prezenţa unei serii de factori limitativi: panta 

accentuată, eroziunea în suprafaţă, alunecările de teren, excesul de umiditate stagnant şi freatic. 

• Terenurile cu limitări şi restricţii mari (clasa a IVa) reprezintă 57,1% din totalul terenurilor din 

judeţ. 

• În judeţul Gorj din cele 560174 ha teren, existente la sfârşitul anului 2008, doar 43,32% 

reprezintă teren agricol, din acesta 82,7% fiind concentrat în spaţiul rural. 

• Majoritatea UAT-urilor (64,3%) deţin suprafeţe agricole cuprinse între 2000 şi 5000 ha. 

Terenul neagricol reprezintă 56,68% din suprafaţa totală a judeţului. 

• Terenurile arabile însumează o suprafaţă de peste 98000 ha, ceea ce reprezintă 40,8% din 

suprafaţa agricolă a judeţului Gorj. 

• Suprafaţa medie a exploataţiilor agricole este de 2,31 ha ceea ce arată că predomină 

gospodăriile de subzistenţă. 

• În această categorie se se încadrează peste 40% dintre UAT-urile judeţului Gorj. 

• Dispoziţia neuniformă a formelor de relief în judeţ se manifestă printr-o producţie diversificată 

(cereale, plante tehnice, legume etc.). Acest tip de producţie trădează totuşi o pondere ridicată a 

agriculturii de subzistenţă, dominată de micii agricultori. 

• Cea mai mare parte a judeţului Gorj prezint ă un potenţial cerealier mediu ca urmare a 

condiţiilor edafice şi climatice relativ favorabile. 

• Potenţialul legumicol este relativ ridicat, dar suprafeţele fărâmiţate pe care se cultivă nu 

permite o productivitate ridicată ci, mai degrabă, o agricultură de tip extensiv. 

• Suprafeţele ocupate de păşuni şi fâneţe însumează peste 53% din suprafaţa agricolă a judeţului. 

• Deşi condiţiile naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltării agricole, 

productivitatea agricolă nu este competitivă şi eficientă, acest aspect fiind determinat atât de 

dotările tehnice precare cât şi de fărâmiţarea excesivă a parcelelor agricole. 

Industria 

• Unităţile de producţie înregistrate pe raza judeţului îşi desfăşoară activitatea într-o gamă largă 

de specializări industriale, acoperind atât industria extractivă şi de producţie a energiei în 

termocentrale (Turceni şi Rovinari) şi hidrocentrale (pe râurile Jiu, Olteţ şi Motru - Cerna - 

Tismana), cât şi pe cea prelucrătoare (construcţii de maşini, utilaj minier, producerea de 

sticlărie de menaj, industria alimentară etc.). 

• În cadrul firmelor active pe teritoriul judeţului, 76,5% îşi derulează activitatea în cadrul microfirmelor, 

15,4% în cadrul firmelor mici, 5,2% în cadrul firmelor mijlocii şi doar 2,9% în cadrul 

firmelor mari şi foarte mari. 

• Întâlnim o serie de specializări industriale doar la nivelul micro-firmelor, firmelor mici şi 

firmelor mijlocii, precum: prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn, celuloză, hârtie şi 

produse din hârtie sau aparatura electrică. 


268


• Cea mai mare parte a salariaţilor sunt ocupaţi în industria extractivă, categorie ce s-a confruntat • Investiţiilor reduse realizate în turism dar mai ales în partea de agrement şi servicii turistice 

cu o scădere considerabilă (de peste 50%) în ultimii zece ani, în principal datorită reducerilor 

(doar 37 de structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie clasificate conform 

de personal din industria extractivă ca urmare a disponibilizărilor din minerit. 

M.D.R.T. la nivelul anului 2009 majoritatea în partea de nord a judeţului); 

• Repartizarea în teritoriu a activităţilor industriale reliefează o puternică concentrare a acestora 

în zona extractivă Motru - Jilţ - Rovinari, Ţicleni - Târgu Cărbuneşti - Albeni - Roşia de 

Amaradia şi centrele industriale Târgu Jiu, Bumbeşti-Jiu etc. 

• Se individualizează centre industriale cu activităţi complexe (precum Târgu Jiu, Motru şi 

Rovinari), mixte (Mătăsari sau Bumbeşti-Jiu), dominant extractive (Bustuchin, Urdari etc.) sau 

de producere a energiei (Turceni). 

• După cifra de afaceri obţinută în 2008, primele trei firme din judeţul Gorj sunt: COMPLEXUL 

ENERGETIC TURCENI S.A. (producţia de energie electrică), SOCIETATEA NAŢIONALĂ 

A LIGNITULUI OLTENIA S.A. (exploatarea cărbunelui inferior - lignit), COMPLEXUL 

ENERGETIC ROVINARI S.A. (producţia de energie electrica şi extracţia si prepararea 

cărbunelui inferior (lignit). 

Servicii conomice, sociale, turism 

• Judeţul Gorj deţine un important potenţial turistic reprezentat printr-o mare diversitate de 

resurse turistice naturale cât şi de resurse turistice antropice; 

• Peisajele deosebit de pitoreşti atât în zona montană cât şi în cea subcarpatică montane; 

• Domeniul schiabil pe versanţii sudici ai munţilor Vâlcan în zona Straja Sud şi Rânca-Cornetu 

Mare în munţii Parâng la peste 1500 m aici fiind deja amenajate două pârtii de schi ce pot fii 

completate cu alte pârtii cu grade de dificultate diferite; 

• Existenţa a numeroase elemente floristice de origine sudică (iasomia, mojdreanul, liliacul 

sălbatic) unele dintre ele constituite în rezervaţii (rezervaţia de castani comestibilii în suprafaţă 

de 60 ha de pe raza comunei Tismana. Alte rezervaţii naturale sunt: pădurea Gorganu, pădurile 

Gornăcel şi Chitu-Bratcu; 

• Concentrarea resurselor turistice naturale şi antropice mai ales în zona subcarpatică şi montană; 

• Numeroase manifestări populare şi un bogat patrimoniu etnofolcloric dar slab valorificat în 

Novaci, Polovragi, Albeni, Bălceşti, Borăscu, Bărbăteşti şi Alimpeşti; 

• Existenţa unor localităţi rurale cu valenţe etnofolclorice ce s-au remarcat prin dezvoltarea 

agroturismului favorizate şi de existenţa unui cadru natural pitoresc, nepoluant dar şi de 

existenţa unor obiective cultural-istorice: Tismana, Runcu, Arcani, Curtişoara, Polovragi ş.a. 

• Turismul montan dezvoltat în partea de nord a judeţului favorizat de existenţa unui relief 

deosebit de interesant; 

• Judeţul Gorj dispunea la nivelul anului 2008 de un număr de 66 de structurii de primire 

turistică totalizând 1967 locuri, reprezentând 0,7% din numărul total de locuri existente la 

nivelul României. 

• În anul 2008, numărul turiştilor înregistraţi a fost de 59062 turişti din care 2903 au fost turişti 

străini (5%). Din numărul total de turişti 72,1% au avut ca destinaţie municipiul Târgu Jiu. 

Acest fapt arată slaba promovare a potenţialului turistic de care dispune judeţul dar şi faptul că 

majoritatea obiectivelor sunt slab valorificate din punct de vedere turistic; 

• Existenţa unor localităţi cu potenţial turistic deosebit ce ar putea deveni staţiuni turistice de 

interes naţional: Rânca, Săcelu. 

• Existenţa învăţământului postliceal şi universitar doar în municipiul Târgu Jiu; 

• Deşi numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal este mare doar practic doar 18 UAT-uri 

au elevi înscrişi la această forma de învăţământ; 

• În judeţul Gorj toate UAT-urile dispun de unităţi sanitare care asigură servicii medicale; 

• Numărul societăţilor din domeniul comerţului este de 3063 cu un număr de salariaţi de 8350 

(8,35% din salariaţii din acest domeniu din cadrul regiunii de Sud-Vest); 

• Deşi există un număr mare de salariaţi în domeniul financiar bancar 96,8% sunt în mediul 

urban; 

• Numărul de societăţi din domeniul transportului este de 517 la nivelul judeţului Gorj; 

• Numărul total de salariaţi din domeniul transport este de 3672 reprezentând doar 10,2% din 

total regiune de dezvoltare. 

• În domeniul comunicaţiilor 90% din salariaţi sunt concentraţi în mediul urban cei mai multi 

fiind în municipiul Târgu Jiu. 

C.5.4. Priorităţi 

Agricultură 

• Accesarea fondurilor nerambursabile post-aderare prin diverse programe care vizează 

domeniul agricol şi dezvoltarea rurală 

• Reducerea fragmentării suprafeţei agricole şi atragerea investitorilor din domeniul agricol, 

capabili să utilizeze agrotehnica de vârf, să producă la standard conforme cu cele europene 

• Asocierea exploataţiilor agricole pe suprafeţe mari pentru reducerea agriculturii de subzistenţă. 

• Crearea unor lanţuri de desfacere şi valorificare a producţiei agricole şi industrializarea 

acestora 

• Mecanizarea lucrărilor agricole pentru a mări productivitatea şi a înlocui forţa de muncă 

îmbătrânită. 

• Acordarea de asistenţă tehnică, lolgistică şi finaciară tinerilor fermieri 


269


Industrie 

• Dezvoltarea agroturismului ca alternativă pentru revigorarea acelor localităţi rurale ce dispun 

de resurse turistice specifice; 

• Una din priorităţile importante la nivelul industriei judeţului Gorj este continuarea procesului 

de restructurare la nivelul companiilor şi specializărilor industriale prin programe de reabilitare 

şi modernizare a grupurilor energetice cu respectarea normelor de mediu. 

• Este prioritară îmbunătăţirea managementului economic şi transformarea acestuia într-unul 

performant. 

• Se impune reabilitarea mediului în unele areale industriale, ca bază a refacerii capitalului 

natural. Este binecunoscut faptul că activităţile miniere afectează mediul înconjurător atât prin 

modificarea peisajului, cât şi prin apariţia unor fenomene de natură geomecanică. 

• Este necesară, totodată, sprijinirea dezvoltării cooperării industriale. Cooperarea industrială 

presupune posibilitatea de implementare şi dezvoltare a unor raporturi de colaborare pe linie de 

aprovizionare, desfacere sau subcontractare, dar şi a unor relaţii de subordonare. 

• O dezvoltare durabilă integrată a industriei la nivelul judeţului nu se va putea realiza fără 

implementarea unor măsuri de identificare şi eliminare a obstacolelor fiscale excesive sau fără 

conturarea unor clustere industriale. Pe lângă parcul industrial înfiinţat în 2003, respectiv 

Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu, apariţia de noi parcuri industriale şi/sau tehnologice ar 

putea fi încurajată prin crearea de reţele la nivelul unităţilor industriale şi prin legături de 

cooperare între unităţile industriale şi mediul universitar. 

Servicii conomice, sociale, turism 

• Accesarea fondurilor nerambursabile post-aderare prin programe ce vizează dezvoltarea 

durabilă a domeniului turistic şi localităţilor rurale. 

• Sprijinirea de către autorităţile locale a unor localităţi pentru a devenii staţiuni turistice de 

interes naţional; 

• Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii generale de transport pentru un mai bun acces la 

obiectivele turistice; 

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructuri turistice atât de cazare (mai ales a structurilor de 

cazare de dimensiune medie şi cu grad de confort mediu spre ridicat) cât şi de agrement şi 

servicii conexe; 

• Refacerea şi protejarea patrimoniului cultural-istoric şi valorificarea lui în turism; 

• Valorificarea domeniului schiabil existent în zona montană prin realizarea de amenajări 

specifice, propice practicării sporturilor de iarnă; 

• Dezvoltarea şi promovarea unor trasee turistice care să pună în valoare atât obiectivele naturale 

cât şi pe cele antropice; 

• Semnalizarea corespunzătoare din punct de vedere turistic prin panouri de informare a 

obiectivelor naturale şi antropice; 

• Valorificarea superioară a izvoarelor minerale existente la nivelul judeţului Gorj (Săcelu, 

Ţicleni); 

• Crearea de unităţi de învăţământ postliceal şi la nivelul altor UAT-uri; 

• Deschiderea de unităţi bancare în mediul rural pentru un mai bun acces la creditarea 

activităţilor din domeniul economic 

BIBLIOGRAFIE (cap. B şi C) 

1. *** Raport privind starea generală, economică, socială, culturală şi administrativă a judeţului 

Gorj în anul 2009, Prefectura judeţului Gorj; 

2. *** Strategia industriei miniere pentru perioada 2007-2020; 

3. ***Analiza socio-economică şi spaţială a judeţului Gorj, Proiect Phare 2004,2007, Sc Urban 

Plan SRL; 

4. *** Raport anual IMM 2008, Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii; 

5. *** Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007-2013, Consiliul Judeţean 

Gorj; 

6. *** Raport de activitate, AJOFM Gorj, 2008; 

7. *** Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, date statistice; 

8. *** Monografia socio-economică a judeţului Gorj, Camera de comerţ şi industrie a judeţului 

Gorj; 

9. ***Anuarul Statistic al României, 2009; 

10. *** Recensământul General Agricol, 2002; 

11. ***Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2002; 

12. *** Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, date statistice. 


270


D. CONTEXTUL TERITORIAL 



Extrase din PDR Sud-vest Oltenia 2007-2013 1 

Regiunea Oltenia, cu o suprafata de 29.212 km2, este situata in partea de Sud Vest a Romaniei, 

cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si GORJ, si coincide in mare cu vechea regiune 

istorica Oltenia. 

Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. 

(Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de 

locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), GORJ (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 

20.000 locuitori), multe nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, 

Scornicesti etc. (Caracteristici geo-demografice- pg. 7) 

Industria extractiva oferea in 2004 locuri de munca pentru 7,52% din populatia ocupata in 

industrie. Pe masura diminuarii activitatii economice in acest sector, industria extractiva a pierdut 

locuri de munca, reducandu-se de la 21% in 1995, vizibil in special in judetele GORJ si Mehedinti. 

(Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 7) 

In judetul GORJ existau in 2004 52 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria 

prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din GORJ in regiunea Sud-Vest a fost de 25,2%; o mare 

parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse industriale principale ale 

judetului GORJ : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in 

termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse 

tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA). (Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 

8-9) 

GORJ este judetul cu nivelul cel mai scazut al investitiilor straine din Romania, ceea ce se poate 

explica printr-un mediu nefavorabil atat in termini fizici (prezenta masiva a minelor active sau 

dezafectate) cat si in termenii fortei de munca cu experienta in activitati monoindustriale. (Trasaturi 

cheie ale economiei regionalepg. 10) 

In regiunea exista in prezent doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj 

(Craiova), in judetul GORJ (Sadu), un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare 

de afaceri. (Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 11) 

Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct de vedere al 

mediului: 

Suplimentar: 

• Uzine pentru producerea energiei electrice si termice (Dolj, GORJ, Mehedinti) 

• Mine inca in folosinta (GORJ, Mehedinti) 

• Uzine chimice, de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, GORJ, Valcea) 

• Conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc. care sunt 

subiect al spargerilor accidentale; 

(Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 17) 

1 Urmează a fi analizate în etapa următoare în vderea încadrării în contextul regional şi corelării obiectivelor de dezvoltare. 

In unele judete GORJ si Valcea, reducerea a fost mai drastica in principal datorita restructurarii 

industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). In 

Oltenia populatia ocupata a fost, in anul 2004, de 44,8% din populatia totala, femeile reprezentand 

46% din totalul populatiei ocupate. 

In data de 31.12.2004 in Oltenia existau 68.694 someri inregistrati, reprezentand o rata a somajului 

de 7,5%, valoare mai mare decat media la nivel national (6,3%). Judetele din nord, Mehedinti (10,2%), 

GORJ (8%), Olt (7,7%), si Valcea (7,6%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in 

timp ce judetul Dolj (5,8%) inregistreaza o rata a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si 

chiar mediei nationale. (Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 18) 

In cadrul Olteniei exista o serie de disparitati infra-regionale, dar care nu au un character 

pronuntat. Diferentele dintre judete sunt date de profilul geografic al acestora (trei judete cu zone 

muntoase Mehedinti, GORJ si Valcea; doua judete cu zone de campie, Dolj si Olt), de marimea 

teritoriului si de populatie. Rata somajului inregistreaza valori diferite la nivelul judetelor: Dolj 5,8%, 

GORJ 8%, Mehedinti 10,2%, Valcea 7,6%, Olt 7,7%. (Trasaturi cheie ale economiei regionalepg. 

22) 

In ceea ce priveste nivelul mediu de dezvoltare a satelor, satele din Dolj, Mehedinti si Olt 

inregistreaza indexul 2.1, in timp ce judetele GORJ si Valcea au 4.3 index, destul de scazut daca este 

comparat cu zonele din vecinatatea municipiului Bucuresti (19), Brasov si Sibiu (13.8). (Trasaturi 

cheie ale economiei regionalepg. 23) 

SWOT: 

• Regiunea dispune de importante resurse minerale in principal carbune si petrol ( judetul 

GORJ), precum si de izvoare minerale cu proprietati deosebite (judetul Valcea) (pg . 24) 

• Turismul montan-muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, 

unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt 

localizate in judetele GORJ, Valcea si Mehedinti. Turismul pentru vanatoare si pescuit – 

regiunea dispune de importante resurse cinegetice si piscicole. (pg . 25) 

• Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formata din doua parcuri industriale 

operationale, situate in judetul Dolj la Craiova, si in judetul GORJ la Sadu si 5 incubatoare de 

afaceri. Cele 5 incubatoare de afaceri reprezinta 26% din totalul incubatoarelor active. (pg . 26) 

• Regiunea Oltenia include mai multe zone monoindustriale situate indeosebi in judetul GORJ, 

precum bazinele miniere Motru si Rovinari. Acesta a fost si motivul pentru care aceste bazine 

au fost desemnate „zone defavorizate” acordandu-se firmelor care investeau in aceste zone 

facilitati fiscale. (pg . 27) 

• Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in zonele de padure din Dolj, Mehedinti, GORJ. 

(pg. 35) 

Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea 

competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. 

Industria de energie electrica si termica, gaze si apa inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de 

munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai pronunatat in judetele Dolj si Valcea 

si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de populatie ocupata in acest 



sector in judetele Mehedinti (16% in 2003) si GORJ (14% in 2002) sunt consecinta ponderii temporare externe din tara cu scop de angajare. (CAPITOLUL I - DESCRIERE INTRODUCTIVA A 

importante a industriei energetice in economia acestor judete. (2.6 Imbunatatirea infrastructurii REGIUNII- pg. 85) 

energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie-pg. 51) 

In perioada 1995-2003 s-au pierdut 163.900 locuri de munca in regiune. Dintre acestea, 32,8% s- 

au pierdut in judetul GORJ datorita masivelor disponibilizari din industria carbunelui localizata in 

zona de sud din Valea Jiului, in Motru si Rovinari. In data de 31.12.2003 in Oltenia existau 86 992 

someri inregistrati; rata somajului la nivel regional era de 9,1%, cea mai mare din Romania. Rata 

somajului in judetele Olt si Valcea este semnificativ mai mare decat media nationala (10,6% respectiv 

9,2%), in timp ce in GORJ s-a inregistrat o rata de 9,1%. Judetul Olt inregistreaza a cincea cea mai 

mare rata a somajului in Romania (dupa judetele Hunedoara, Vaslui, Ialomita si Galati). (4.4 Masuri 

active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate- pg. 

60) 

Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 

52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu 

cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), GORJ (53%) si Valcea (55%). In 

anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol; 

contributia sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%. 

Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti, GORJ si Valcea. 

(5.4 Dezvoltarea economicã durabilã a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane- pg.66) 

Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale 

sunt Domogled – Valea Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si GORJ), parcul natural Cozia 

situat in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000 hectare,, parcul natural Portile de Fier in judetul 

Mehedinti (115.000 hectare) si parcul natural Defileul Jiului (judetele GORJ si Hunedoara). 

Rezervatiile naturale si monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat. 

(Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si 

a ariilor protejate-pg.73) 

In Oltenia se afla cel mai mare teren cu deseuri de decantare a pulberilor rezultate din activititatile 

de la Uzina de Soda (judetul Valcea) pe o suprafata de 168 ha. 

Mine retrase/ramase in functiune (GORJ, Mehedinti) (6.7: Reabilitarea siturilor industriale si 

militare poluate- pg. 75) 

Populatia regiunii 

Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2.317.636 locuitori (10,7% din populatia 

totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km2 fata de 91,2 

locuitori/km2). Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul 

rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare 

numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), GORJ (53%) si Valcea (55%). (CAPITOLUL I 

- DESCRIERE INTRODUCTIVA A REGIUNII- pg. 84) 

Din punctul de vedere al migratiei externe, in judetele regiunii se inregistreaza fluxuri de migratie 

externa mult sub media nationala. Judetele GORJ si Mehedinti au cele mai scazute valori ale migratiei 

Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, 

precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale 

Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul 

productiei hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei 

termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele 

din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca 

prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar GORJ prin resursele 

termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national inter-regional, un potential 

agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice 

sunt prezente in regiunea Nord-Est. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 90) 

Traditia economica mostenita din perioada comunista vorbeste despre o regiune divizata economic 

intre agricultura (judetele Dolj si Olt) si o industrie bazata in special pe exploatarea intensiva a 

resurselor naturale existente (judetele GORJ, Valcea si Mehedinti). Schimbarile generate de 

necesitatea modernizarii economiei regionale si managementul acestor schimbari de catre factorii de 

decizie sunt principalii raspunzatori pentru starea economica actuala a regiunii. (CAPITOLUL II - 

CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 90) 

Dupa 1945, in incercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut 

printr-un proces intens de industrializare fortata in conformitate cu strategia de dezvoltare economica 

socialista, dupa un sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un 

anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de 

exemplu in judetul GORJ – industria miniera, Slatina – industria aluminiului. (CAPITOLUL II - 


Contributia judetelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2003, indica o pondere de 

28.44% a judetului Dolj (50.996,40 mld. lei), urmat de 23.32% (41.826,10 mld. lei) judetul GORJ, 

19.95% (35.774,80 mld. lei) judetul Valcea, 15.73% (28.208,7 mld. lei) judetul Olt si 12.56% 

(22.507,8 mld. lei) judetul Mehedinti. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 94) 

Distributia unitatilor locale active in anul 2004 pe judetele componente ale regiunii, clasifica 

pe primul loc judetul Dolj (11390 unitati locale active), fiind urmat de Valcea (6092 unitati locale 

active), GORJ (5306 unitati locale active), Olt (4884 unitati locale active) si Mehedinti (3477 unitati 

locale active). (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 104) 

Raportat la clasele de marime ale intreprinderilor, 74.7% din totalul investitiilor brute s-au facut 

in intreprinderile mari, cu 250 salariati si peste, (61,3% in anul 2003) urmate de unitatile mijlocii cu 

10,2% (16,1% in anul 2003), mici 8.5% (12,4% in anul 2003) si micro 6.6% (10,2% in anul 2003). 

Distributia investitiilor brute pe judete clasifica pe primul loc judetul GORJ (35.339 mld. lei), urmat 

de Dolj (10.998 mld. lei), Valcea (7.796 mld. lei), Olt (6.861 mld. lei) si Mehedinti (5.596 mld. lei). 

(CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 105) 

In teritoriu, distributia CA a fost realizata in proprtie de 33,4% la nivelul judetului Dolj, 20,7% in 

Valcea, 19,9% in GORJ, 15,9% in Olt si doar 10,1% in Mehedinti. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL 

ECONOMIC-pg. 108). 



La nivelul judetelor componente, judetul Dolj concentra 105.154 persoane ocupate, fiind urmat de detin certificat de investitor in zone defavorizate exista investitori straini (in special din Italia), care 

Valcea cu 63.319 persoane ocupate, GORJ cu 69.113 persoane ocupate, Olt cu 50.471 persoane realizeaza produse pentru export, in special in tarile membre ale Uniunii Europene. (CAPITOLUL II - 

ocupate si Mehedinti cu 38.524 persoane ocupate. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. CONTEXTUL ECONOMIC-pg.135) 

110) 

In judetul GORJ existau la nivelul anului 2004 un numar de 52 de intreprinderi mari, dintre care 

17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din GORJ in regiunea Sud-Vest a 

fost de 25,2%; o mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse 

industriale principale ale judetului GORJ : carbine (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), 

energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul 

Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA). 

(CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 112) 

In judetele GORJ si Valcea, reducerea populatiei ocupate a fost mai drastica in principal datorita 

restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare 

(Olt si Dolj). (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 120) 

Balanta comerciala externa la finele anului 2004, prezinta un excedent de 403.132 mii euro, preturi 

FOB. La nivelul judetelor componente, judetul Dolj este singurul care a inregistrat un deficit de 

76.764 mii euro, celelalte judete inregistrand excedente cuprinse intre 3.578 mii euro judetul GORJ si 

292.051 judetul Olt. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 128) 

In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost in mod 

special afectate de restructurarea industriala si in particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone 

sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate in judetul GORJ, cu o suprafata totala de 1282 km 

patrati. 

Albeni are o suprafata de 239 kmp cuprinzand ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, 

Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18.000 locuitori si o rata a 

somajului de 70% din totalul populatiei, la sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria 

grea: miniera, extractive de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o 

suprafata de aprox. 384,6 kmp si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu un 

total de 14.000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. In anul 2000 somajul a fost de 37% 

din totalul populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 kmp si cuprinde 

doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66.000 locuitori si o rata a somajului de 74% in anul 

2000. (CAPITOLUL II - CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 134-135) 

Toate zonele defavorizate au un statut special fiscal si ofera spatii si facilitati disponibile pentru 

investitori. In perioada aprilie 1999, cand au intrat in vigoare Legea 20/1998 si OUG 24/1999 privind 

zonele defavorizate, un numar de 155 firme au beneficiat de facilitatile acordate (26 in zona Albeni, 25 

in zona Schela si 85 in zona Motru-Rovinari), infiintanduse un numar de peste 2500 noi locuri de 

munca (452 in zona Albeni, 203 in zona Schela si 1931 in zona Motru-Rovinari). Valoarea 

investitiilor in cele trei zone s-a cifrat la 160.341 milioane lei (40.980 milioane in Albeni, 51.223 

milioane in Schela, respective 68.138 milioane lei in Motru-Rovinari). La ora actuala detin certificate 

definitive 67 agenti economici, in domeniile economice prioritare prevazute de legislatia in vigoare in 

zone defavorizate. Domeniile de activitate ale acestora sunt: industrie alimentara, productie materiale 

constructii, constructii, transport persoane si industrial, industria textila, reparatii utilaje si 

echipamente industriale, productie echipamente electrice si electrotehnice etc. Printre firmele care 

Asa cum se poate vedea din figura 3.2, numai judetele Olt si GORJ au o densitate comparabila cu 

cea nationala (dar sub medie) in timp ce Valcea, Mehedinti si Dolj sunt printre ultimele din Romania 

in ceea ce priveste densitatea liniilor ferate/1000km² de teritoriu. (CAPITOLUL III - 

INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA-pg.142) 

In timp ce regiunea miniera GORJ are o conectare relativ buna la reteaua de cale ferata, permitand 

un bun trafic al bunurilor in Valea Jiului, nu acelasi lucru se poate spune despre zona de sud-vest a 

regiunii. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente intermodale intre reteaua de cale ferata si cea de 

cai navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta 

din regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc. (CAPITOLUL III 

- INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.144) 

Densitatea retelei rutiere regionale – 35,9 km/km² - este usor mai ridicata decat media nationala – 

33,3 km/km²-, mai putin in Dolj unde este de 29,9 km/km², insa relativ bine dezvoltata in celelalte 

judete ale regiunii (GORJ – 39,3 km/km², Olt – 37,1 km/km², Mehedinti 37,6 km/km², si Valcea 37,6 

km/km²). (CAPITOLUL III - INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.148) 

Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de totalul cantitatii de 

apa potabila distribuite catre consumatori, judetul GORJ este situat pe penultimul loc in Romania 

(39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza 

cosiderabil peste media nationala – 91,7% (date 2004). (CAPITOLUL III - INFRASTRUCTURA 

REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.155) 

Filiala Electrica Oltenia este cea mai mare filiala de distributie si furnizare a energiei electrice din 

cele opt societati regionale de distributie si furnizare a energiei electrice din Romania, cu sediul central 

in Craiova si are teritoriul de servicii pentru distributia de energie electrica in sudul Romaniei, 

respectiv in judetele Arges, Dolj, GORJ, Olt, Mehedinti, Teleorman si Valcea, avand 7 sucursale 

teritoriale. (CAPITOLUL III - INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.158) 

Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industriale operationale, 

situate in judetul Dolj (Craiova) si in judetul GORJ (Sadu) si un parc industrial greenfield, la Corabia, 

precum si 5 incubatoare de afaceri. (CAPITOLUL IV - INFRASTRUCTURA DE AFACERI. 

INFRASTRUCTURA DE CERCETARE-pg. 162) 

Parcuri industriale potentiale 

In portofoliul regional de proiecte sunt incluse propuneri care vizeaza dezvoltarea de noi parcuri 

industriale: 

• Refacerea zonei industriale a orasului Vanju Mare (Mehedinti) 

• Parc Industrial Tehnopol – Horezu (Valcea) 

• Parc Industrial Motru (GORJ). 

(CAPITOLUL IV - INFRASTRUCTURA DE AFACERI. INFRASTRUCTURA DE 

CERCETARE-pg. 162) 



Activitatea de cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26 institute si centre de cu 420,8%), comert (judetul Dolj cu 1100,7%, judetul GORJ cu 8,7%), intermedieri financiare ( 

cercetare, prezentate dupa tipul de activitati: 

judetul Dolj cu 59,4%) si sanatate (judetul Dolj cu 16,5% si judetele Olt si Valcea cu 8,2%). 

• Agricultura: 12 – 5 Dolj, 3 Olt, 2 GORJ, 1 Mehedinti, 1 Valcea; 

(CAPITOLUL IV - INFRASTRUCTURA DE AFACERI. INFRASTRUCTURA DE 

CERCETARE - pg. 163) 

Pe durata intregii perioade 1992-2002, cele mai accentuate scaderi ale populatiei s-au inregistrat in 

judetele Mehedinti cu 25941 persoane, reprezentand 7,79% din populatia judetului in anul 1992, 

respectiv Olt cu 34017 persoane, reprezentand 6,50%. Scaderea populatiei in celelalte judete ale 

regiunii, pe perioada mentionata, a fost de 3,66% in Dolj (27911 persoane), 5,73% in Valcea (25141 

persoane) si 3,42% in GORJ (13713 persoane). (CAPITOLUL V - RESURSE UMANE SI PIATA 

MUNCII-pg. 166) 

In regiunea Oltenia, judetele Mehedinti, GORJ si Valcea sunt mai slab populate, avand o medie 

mult sub cea nationala, pe cand Doljul si Oltul depasesc, respectiv se apropie de aceasta valoare. 

Exista 3 mari zone izolate in regiune unde satele se gasesc la peste 30 km de primul oras. (v. zonele 

hasurate din figura alaturata.) Acest lucru influenteaza intr-o masura negative infrastructura, atat cea 

de transporturi si utilitati, cat si cea manageriala. (CAPITOLUL V - RESURSE UMANE SI PIATA 


Din repartitia pe judete a populatiei totale a regiunii la nivelul anului 2004 se remarca o pondere 

mai mare in judetul Dolj (31,09 %), fata de celelalte judete: Olt (21,06 %), Valcea (17,99 %), GORJ 

(16,67 %) si Mehedinti (13,19 %). (CAPITOLUL V- RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 

174) 

Asa cum se poate observa si din tabelul de mai sus, in toate judetele regiunii se inregistreaza 

fluxuri de migratie externa mult sub media nationala. Mai mult, judetele GORJ si Mehedinti au cele 

mai scazute valori ale migratiei temporare externe din tara cu scop de angajare. (CAPITOLUL V - 

RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 175) 

La nivel regional, in perioada 1992-2003, populatia ocupata a scazut continuu ca urmare a 

procesului de restructurare economica. In judetele GORJ si Valcea, reducerea a fost mai drastica in 

principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu 

a fost asa mare (Olt si Dolj). (CAPITOLUL V - RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 178) 

Conform studiului realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si 

Protectiei Sociale, ca urmare a procesului de restructurare economica, in unele judete ca GORJ si 

Valcea, reducerea a fost mai drastica, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare 

(Olt si Dolj). 

Pe activitati economice, cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate in perioada 1992-2003 

au avut loc in: industria extractiva (judetul Valcea cu 50%, judetul GORJ cu 44,2%), in hoteluri si 

restaurante (judetul Olt cu 55,6%, judetul GORJ cu 50,5%), in tranzactii imobiliare (judetul 

Mehedinti cu 76,5%, judetul Olt cu 70,5%, judetul Dolj cu 64,9% si judetul Valcea cu 63,8%) si in 

transporturi (judetul GORJ cu 51%, judetul Olt cu 50,9%). Cele mai importante cresteri ale populatiei 

ocupate in 2002 fata de 1993 s-au produs in administratie publica (judetul Dolj cu 566,3%, judetul Olt 

Din punct de vedere al structurii de ocupare, se pot observa diferente importante intre judetele 

regiunii. Se pot contura doua profile: unul cu ocupare ridicata in sectorul agricol si redusa in servicii 

(Olt, Dolj si Mehedinti) si unul cu ocupare relativ mica in agricultura si mai ridicata in servicii 

(GORJ, Valcea). (CAPITOLUL V- RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 187) 

In afara de existenta unor dezechilibre structurale, principala problema ramane insa ponderea 

deosebit de ridicata a populatiei ocupate in agricultura (intre 21% in judetul GORJ si 51% in judetul 

Olt), in buna masura ocupare de subzistenta. (CAPITOLUL V- RESURSE UMANE SI PIATA 


Pe activitati industriale, cresteri ale ocuparii s-au inregistrat in perioada 1993-2002 doar in sectorul 

echipamentelor electrice si optice (judetul Dolj cu 322%, judetul Olt cu 16,9% si judetul Mehedinti cu 

14,7%). Scaderile cele mai importante, se inregistreaza in sectorul celuloza si hartie (judetul Dolj cu 

91.3%, judetul Mehedinti cu 28,7%), industria textila si a produselor textile (judetul Dolj cu 87,8%, 

judetul Valcea cu 47,5%), industria pielariei si incaltamintei (judetul Dolj cu 83,5%, judetul Olt cu 

85,7%), industria lemnului, exclusiv mobile (judetul Dolj cu 87,2%, judetul GORJ cu 61,7%). 

(CAPITOLUL V- RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 188) 

In intervalul 2005-2013, se va produce o reducere a cererii de forta de munca in judetele Olt (cu 

3,2%), Dolj (cu 1,7%) si Mehedinti (1%). Desi mici, cresteri ale cererii potentiale de forta de munca se 

estimeaza in judetele GORJ (cu 1,1%) si Valcea (cu 0,2%). (CAPITOLUL V - RESURSE UMANE 

SI PIATA MUNCII-pg. 188) 

Judetele GORJ si Mehedinti au o rata a somajului ce se mentine constanta pe intervalul 2001- 

2005 la un nivel ridicat in principal datorita concedierilor masive din industria extractiva. 

(CAPITOLUL V - RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 193) 

Agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca inregistreaza un numar destul de mare de 

someri din mediul rural in judetele Olt, GORJ si Valcea numarul somerilor din mediul rural 

depasindu-l pe cel din mediul urban. (CAPITOLUL V- RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 

194) 

La nivel regional, numarul somerilor de lunga durata era in anul 2004 de 14273 persoane, iar in 

2005 14393 persoane. Distributia acestui indicator nu este una echilibrata, judetul Dolj avand cei mai 

putin someri de lunga durata inregistrati, iar judetul GORJ cei mai multi. Dupa varsta, somajul de 

lunga durata este un fenomen cu impact mai puternic asupra segmentului de varsta peste 25 ani. 

Mentionam ca in statistica ANOFM calculul ponderii somerilor este un proces realizat incepand cu 

anul 2004. (CAPITOLUL V - RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 194) 



Judetul GORJ 

Judetul GORJ 

In judetul GORJ pot fi nominalizate ca zone critice, zonele de influenta ale marilor poluatori, 

respectiv: 

Rovinari – poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatarile miniere 

(frecventa depasirilor la indicatorul pulberi sedimentabile in punctele de prelevare situate in aceasta 

zona variaza in intervalul 0–100%). 

Zonele limitrofe exploatarilor miniere de cariera, respectiv: Rosiuta (depasiri la indicatorul pulberi 

sedimentabile – frecventa depasirilor variaza in intervalul 0– 100%), Timiseni, Matasari, Pinoasa, Jilt. 

Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecventa depasirii la 

indicatorul pulberi sedimentabile variaza in intervalul 0–8,3%). (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE 

MEDIU-pg. 202) 

S-a constatat faptul ca tendinta este descrescatoare pentru poluantii SO2 si NO2, pentru toate 

zonele, respectiv usor crescatoare pentru NH3, in zona Turceni, comparativ cu anii precedenti. 

Situatia pulberilor sedimentabile se prezinta astfel: tendinta este de scadere comparativ cu anul 

2004 pentru zonele: Turceni, Jilt, Matasari, Rosiuta, in zonele Tg. Jiu, Rovinari si Barsesti tendinta 

este usor crescatoare. Scaderea cantitatilor de pulberi se datoreaza si regimului pluviometric mult mai 

bogat decat in anii precedenti. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 204) 

In judetul GORJ mai functioneaza 2 complexe zootehnice, S.C. SUINPROD S.A care este profilat 

pe cresterea porcinelor si S.C. AVIINSTANT – cresterea pasarilor. 

Pot fi intâlnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile 

populatiei, pe zone restrânse, fara a constitui un grad de pericol ridicat. (CAPITOLUL VI - 

CONDITIILE DE MEDIU-pg. 210) 

Impactul peisagistic creat de exploatarile miniere si haldele de steril este semnificativ. Efectul 

principal pe care il au exploatarile miniere il constituie scoaterea din circuitul economic a unor mari 

suprafete de teren si reducerea capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea 

regimului hidrologic. Haldele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare, siroirile, 

ravenarile si alunecarile de teren fiind fenomene frecvente ce afecteaza taluzurile. Mari cantitati de 

material din halda sunt antrenate de precipitatii ducând uneori la colmatarea albiilor râurilor afectând 

viata acvatica. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 210) 

Exploatarea Miniera Berbesti este in proprietatea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia cu 

sediul in Târgu Jiu, judetul GORJ. In judetul Vâlcea, EM Berbesti desfasoara o activitate de extractie 

a carbunelui inferior (lignit) din carierele de suprafata Berbesti si Oltet. In procesul de extractie a 

carbunelui se decoperteaza sterilul de la suprafata pâna se ajunge la stratul de carbune. Sterilul 

decopertat este transportat cu ajutorul benzilor transportoare si depozitat in halde special amenajate, 

care pot fi atât halde interioare cât si exterioare. Carierele Berbesti si Oltet sunt deservite de halde 

active, haldarea facându-se in trepte cu inaltimea maxima de 10m. Starea actuala a depozitelor este 

stabila neinregistrându-se evenimente deosebite pe parcursul exploatarii. (CAPITOLUL VI - 

CONDITIILE DE MEDIU-pg. 211) 

In judetul GORJ functioneaza doua termocentrale, fiecare facând parte din câte un complex 

energetic – Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe 

energetice cuprind pe lânga termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea 

solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. 

Conform O.S.P.A. GORJ suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile de cele doua termocentrale 

sunt de cca. 50000 ha. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 212) 

Zonele critice sub acest aspect se gasesc in mare parte in perimetrele exploatarilor miniere si a 

haldelor de steril. 

Principalele zone care necesita reconstructie ecologica in judetul GORJ sunt reprezentate prin 

terenurile miniere eliberate de sarcini tehnologice, haldele de steril pe care nu se mai depune material 

si terenurile afectate de alunecari, in special cele cu alunecari active. 

Conform datelor primite de la Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice pe teritoriul judetului 

GORJ 106579 ha de teren sunt afectate de alunecari, din care 7509 ha, alunecari active. 

(CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 213) 

In judetul GORJ zonele cele mai afectate se datoreaza exploatarilor miniere, extractiei petrolului, 

termocentralelor, depozitarii de deseuri, eroziunii, aciditatii, alunecarilor de teren, etc. 

Pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate de activitatile miniere s-au intreprins actiuni 

de recuperare a solului fertil inaintea excavatiilor si conservarea lui corespunzatoare, urmând ca acesta 

sa fie folosit la redarea in circuitul economic a suprafetelor eliberate de sarcini tehnologice. 

Prin programele de conformare s-a impus unitatilor miniere redarea in circuitul productiv a unor 

suprafete echivalente cu cele ocupate prin extinderea carierelor. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE 

MEDIU-pg. 215) 

In judetul GORJ, potrivit studiului «Modificari ale insusirilor solurilor sub actiunea poluarii 

antropice in judetul GORJ» elaborat de O.S.P.A. GORJ, se pot trage urmatoarele concluzii privind 

poluarea solurilor: 

• principalele surse de poluare din judetul GORJ si suprafetele afectate de acestea: 

- industria extractiva – 13509 ha; 

- exploatari miniere de suprafata – 13034 ha; 

- exploatari petroliere – 474 ha; 

- industria energetica (pulberi de la termocentrale) – 50000 ha; 

- industria materialelor de constructii - 15000 ha. 

• suprafata poluata de principalele surse de poluare este de 78909 ha (date dinanul 2002), din 

care: 

- poluare fizica – 13034 ha; 

- poluare chimica – 65874 ha. 

Poluarea fizica a determinat modificarea radicala a solurilor existente: 60% din materialele 

geologice aduse la suprafata din punct de vedere al insusirilor fizice au o pretabilitate buna pentru 

activitati productive agricole. Chimismul materialelor geologice este cel putin satisfacator, dar nu este 

durabil. 



Poluarea chimica a produs modificari asupra insusirilor chimice ale solurilor, astfel: 

Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai 

mare potential speologic din Romania avand peste 2.000 de pesteri, o statiune de schi (Ranca) precum 

si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in 

fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si 

strainatate, dar capacitatile de cazare si serviciile sunt inca limitate. Zonele Cerna - Valea Mare, Baia 

de Fier, Lainici, au de asemenea potential turistic, dar infrastructura este slab dezvoltata pentru 

moment. 

- poluarea cu petrol si apa sarata a determinat impregnarea solului pe grosimi cuprinse intre 5 si 

20 cm, producând astfel efecte negative directe – mor toate formele de viata pe toata grosimea 

impregnata – si directe – se intrerup schimburile dintre sol si mediul inconjurator; 

- poluarea cu apa sarata modifica chimismul solurilor, prin cresterea continutului de sodiu si clor 

peste limitele maxime admise; 

- poluarea cu pulberi de la termocentrale nu a produs pâna in present modificari cuantificabile 

ale principalelor insusiri chimice; 

- poluarea cu metale grele a determinat cresteri punctuale peste limitele normale, cu exceptia 

cobaltului si manganului, care se pastreaza in limitele normale. Zincul si nichelul depasesc 

punctual limitele maxime admise; 

- poluarea cu praf de ciment a determinat cresteri ale pH-ului de la 5-5,8 la 7,3- 8,2 la 500m de 

sursa de poluare, iar continutul in CaCO3 a crescut pâna la 3,7%. 

(CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 216-217) 

In judetul GORJ 82.3% din populatia urbana beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor 

menajere iar in zona rurala in general nu exista servicii specializate pentru colectarea si transportul 

deseurilor, acestea fiind depozitate ilegal. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 218) 

In anul 2005 in judetul GORJ cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, 

agricultura si constructii a fost de 112796 mii tone din care 109660 mii tone sunt deseuri rezultate din 

activitatile de extractie (minerit) – steril minier. Generatorii din celelalte industrii si agricultura au 

produs cca. 3136 mii tone. Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati 

de deseuri in anul 2005, cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin 

arderea combustibililor fosili (peste 99% din deseurile industriale, exclusiv sterilul minier). 

(CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 219) 

Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2005 in judetul GORJ au fost deseuri 

din industria petrolului, uleiuri uzate deseuri anorganice din chimie, deseuri de la fabricarea 

azbestului. (CAPITOLUL VI - CONDITIILE DE MEDIU-pg. 220) 

Sectoarele cheie ale zonei rurale sunt: cultivarea cerealelor (in special graul in judetele Dolj si 

Olt); cresterea animalelor in toate cele cinci judete din Oltenia; exploatarea lemnului - in zona de 

nord a judetelor Valcea, GORJ, si Mehedinti; productia de peste in zona de sud a judetelor Olt, Dolj, 

Mehedinti; agro-turismul in zonele de munte. (CAPITOLUL VII - ZONE SI ACTIVITATI 

RURALE-pg. 231) 

Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde 

sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in 

judetele GORJ, Valcea si Mehedinti. 

Zona montana GORJ cuprinde trei lanturi muntoase principale: lantul Muntilor Parang cu cel 

mai inalt varf din Oltenia – Parangu Mare (2519 m.); acest lant totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi peste 

2000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare; Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf - Varful Gugu 

(2291 m.); lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1946 m.). In judetul GORJ exista mai 

mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si 

E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile 

(CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 235) 

Pestera Muierilor din Baia de Fier – GORJ , datorita frumusetii sale a fost prima pestera 

electrificata din Romania si impreuna cu pestera Polovragi, sunt singurele pesteri amenajate si 

introduse in marele circuit turistic. Pestera Liliecilor este renumita pentru numarul mare de specii si 

exemplare de lilieci si chiar daca unele dintre ele au disparut in ultimii ani, inca mai detine peste 30 de 

specii. (CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 236) 

Situata pe unul dintre platourile Muntilor Parang (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orasul 

Novaci si 63 kilometri departare de Targu-Jiu, localitatea GORJANA Ranca a cunoscut o dezvoltare 

rapida. Dupa ce in urma cu trei ani a fost montata o instalatie de teleschi, din aceasta iarna una dintre 

cele doua partii are si nocturna. La Ranca exista un hotel de doua stele, in constructie mai aflandu-se 

inca trei amplasamente de acelasi fel si un hotel de cinci stele. Prin vilele si casele de odihna construite 

in ultimii ani, Ranca a fost transformata intr-un adevarat oras-statiune. In portofoliul de proiecte Phare 

2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice se afla si proiectul CL Novaci 

privind dezvoltarea integrata prin optimizarea domeniului schiabil si a sistemului de colectare-epurare 

a apelor uzate menajere in zona turistica precum si amenajarea unei retele de transport pe cablu, 

investitie estimata la circa 4,6 milioane de euro. (CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 237) 

Romania detine o treime din rezervele de ape minerale din Europa. Statiunile sale balneoclimaterice 

(terme) erau foarte populare printre turistii din Germania si Austria pana in anii ’50. Mai 

tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 

zone bogate in ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in GORJ (Sacelu), in 

Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti- Caciulata). (CAPITOLUL VIII- TURISMUL-pg. 237) 

Pe plan national s-a infiintat Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural 

(ANTREC), care promoveaza exploatarea resurselor locale turistice, intr-un mod prin care se pot 

proteja atat mediul cat si traditiile locale. ANTREC are filiale in judetele Valcea, Mehedinti, GORJ si 

Dolj. La nivelul regiunii Oltenia sunt in present inregistrate in reteaua ANTREC un numar total de 67 

de pensiuni agro-turistice. Dintre acestea, 2 se afla in Dolj, 26 in GORJ, 22 in Mehedinti si 17 in 

Valcea. (CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 238) 

Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale 

sunt Domogled – Valea Cernei (60.000 hectare in judetele Mehedinti si GORJ), parcul natural Cozia, 

cu o suprafata de 17.000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de 4168 

ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). 


Bisericile de lemn reprezinta o alta interesanta mostenire din timpurile medievale. Manastirile de 

pe Valea Oltului: Cozia, Stanisoara, Bistrita, Frasinei, Hurezi, Surpatele, Govora, Turnu, Cheia, 



Manastirea Dintr-un Lemn, Arnota – in judetul Valcea, Tismana, Lainici, Polovragi, Stramba si 

Crasna – in GORJ, situate in zone pitoresti, constituie adevarate izvoare de spiritualitate si de 

renastere sufleteasca. (CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 239) 

In anul 2002, in regiunea Oltenia erau inregistrate un numar de 58 agentii de turism (24 in Dolj, 6 

in GORJ, 6 in Mehedinti, 7 in Olt si 15 in Valcea), conform datelor furnizate de analiza socioeconomica 

a regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia realizata de Grupul de Economie Aplicata - GEA 

Bucuresti. (CAPITOLUL VIII - TURISMUL-pg. 239) 

Judetele GORJ si Mehedinti au inregistrat cele mai semnificative descresteri in ceea ce priveste 

capacitatea de cazare, 73,56%, respectiv 61,94%, un procent ridicat fiind si in judetul Olt(61,13%). 


Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care formeaza regiunea 

Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca judetele industrializate 

din nord (GORJ si Valcea) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, ducand la o crestere 

corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzand judetele Dolj, Olt si Mehedinti este 

puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul 

acestor zone traditional subdezvoltate. 

Diferentele dintre cele cinci judete incep cu marimea teritoriilor lor si a populatiei: daca judetul 

Dolj este considerat un judet mare privind atat suprafata, cat si populatia (al 7- lea, respectiv al 5-lea in 

Romania), restul de 4 sunt judete mici (GORJ, Mehedinti) sau medii (Valcea, Olt). (CAPITOLUL IX 

- DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 250) 

Structura populatiei indica un procent de 59,6% in mediul rural in judetul Olt fata de 52,8% la 

nivel regional, ceea ce denota un puternic caracter rural al judetului, urmat de judetul Valcea (55%) si 

GORJ (53,3%). (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 251) 

Structura PIB regional la nivelul anului 2003 indica o pondere de 28.44 % a judetului Dolj 

(50.996,40 mld. lei), urmat de 23.32 % in judetul GORJ (41.826,10 mld. lei), 19.95 % in judetul 

Valcea (35.774,80 mld. lei), 15.73 % in judetul Olt (28.208,7 mld. lei) si 12.56 % in judetul Mehedinti 

(22.507,8 mld. lei). (CAPITOLUL IX-DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 251) 

Diferenta evidenta dintre salariul nominal in judetul GORJ si judetul Valcea este legata de nivelul 

ridicat al salariilor in activitatile miniere. 

Evolutia somajului in ultimul deceniu a fost relativ similara in judete, exceptand judetul GORJ, 

unde dinamica fortei de munca din industria miniera a dus la o evolutie mai speciala a somajului: 

(CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 252) 

Datorita amenintarilor miscarilor sociale, procesul de restructurare miniera (inclusive 

restructurarea locurilor de munca) a suferit intarzieri pana in 1997. Procesul a demarat in 1997 ducand 

la cresterea rapida a somajului in judetul GORJ. Diferenta intre nivelul somajului intre 1996-2001 a 

fost una dintre cele mai evidente in Romania: de la 2,3% in 1996 (cel mai scazut nivel din tara), la 

14,3% in 1999, 12,8% in 2000 si 10,3% in 2001. Ca rezultat, daca pana in 1996 judetul GORJ a avut 

cea mai scazuta rata a somajului in Oltenia, in 2000 se situa pe primul loc iar in 2001 pe locul al 

treilea. Diferenta intre GORJ si Olt – judetele cu cea mai ridicata si cea mai scazuta rata a somajului – 

era de 3,3% in 2000, cea mai redusa dintre regiuni (9,2% in Sud Est, 8,8% in Regiunea Vest si 7,2% in 

Nord Est). In 2001 insa, diferenta a crescut la 6,1 procente (Valcea 13,5%, Olt 7,4%). Reducerea 

somajului dupa 2000 poate fi explicata prin amploarea muncii in economia subterana, a plecarilor la 

munca in strainatate, a pensionarilor, dar si prin faptul ca multi someri de lunga durata nu se mai 

inregistreaza la oficiile fortei de munca. Din analiza datelor statistice la nivelul anului 2004, o alta 

zona cu somaj ridicat (intre 7% si 8%) cuprinde judetele GORJ, Valcea si Olt, diferentierea aparand 

de acesta data intre primele doua judete aflate in declin industrial si ultimul preponderent agricol. O 

situatie speciala se inregistreaza in judetul Mehedinti unde rata somajului a cerescut de la 8,2% in 

2003 la 10,2% in 2004. 

Reducerea populatiei ocupate a fost un fenomen prezent pe intreg teritoriul regiunii, diferentiat 

insa de la un judet la altul. In judetele GORJ si Valcea, reducerea populatiei ocupate a fost mai 

drastica in principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul 

restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE 

INFRAREGIONALE-pg. 253) 

Pe judetele regiunii Sud- Vest, dinamica populatiei ocupate in principalele sectoare economice 

indica anumite diferente. Se pot contura doua profile: unul cu ocupare ridicata in sectorul agricol si 

redusa in servicii (Olt, Dolj si Mehedinti) si unul cu ocupare relativ mica in agricultura si mai ridicata 

in servicii (GORJ, Valcea). (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 254) 

Cele mai importante cresteri ale populatiei ocupate in 2004 fata de 1992 s-au produs in 

administratie publica, comert (judetul Dolj ,judetul GORJ, judetul Valcea), sanatate. In afara de 

existenta unor dezechilibre structurale, principala problema ramane insa ponderea deosebit de ridicata 

a populatiei ocupate in agricultura (intre 21% in judetul GORJ si 51% in judetul Olt), in buna masura 

ocupare de subzistenta. (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 255) 

Relieful regiunii este una din caracteristicile care diferentiaza judetele: daca Olt si Dolj au un relief 

dominat de campie, GORJ, Valcea si Mehedinti au un relief montan intr-un procent important. Prin 

urmare turismul in cele trei judete, avand o infrastructura suficient dezvoltata si potential in zonele 

montane, ar putea atrage o parte importanta a locurilor de munca pierdute in industrie si sectorul 

minier. (CAPITOLUL IX -DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 255) 

In 1969 migratia era strict controlata de autoritati. In Oltenia, doar judetul GORJ a avut o rata 

relativ ridicata (1.65%), ca o consecinta a finalizarii procesului miscarii massive catre regiunile 

miniere. Procesul a demarat dupa 1950, zeci de mii de persoane (in special din sectorul agricol si din 

regiunea Moldova) fiind transferate in industria miniera, in special in judetele GORJ si Hunedoara 

(care au continuat sa aiba cea mai ridicata rata a migratiei in Romania in 1969). Cu un procent de 

1.06%, Dolj a fost unul din judetele cu cea mai joasa rata a migratiei in Romania in 1969. 

(CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 257) 

Pe parcursul anului 1990, libertatea de miscare a avut drept consecinta o larga migratie in afara 

tarii. Daca Dolj a fost unul din judetele cu cea mai ridicata rata a migratiei in Romania (5,38%), 

celelalte patru judete s-au situat intr-un nivel normal al ratei migratiei pentru acea perioada: GORJ a 

inregistrat cea mai scazuta rata cu un nivel de 2,35%, si Olt – 3.84%). O explicatie ar putea fi 

procentul ridicat al persoanelor cu educatie superioara care traiesc in judetul Dolj, care a reprezentat 

principala categorie de persoane din Romania ce au emigrat. Deoarece industria miniera nu a fost 

restructurata la inceputul anilor ‘90, GORJ a fost unul dintre judetele cu cea mai scazuta rata a 

migratiei pana in ’96. In 1999, situatia s-a schimbat: judetul GORJ se situeaza pe locul doi in 



Romania in privinta ratei migratiei (1.71), dupa judetul vecin, Hunedoara – lider cu 1,72%, amandoua 

foarte dependente de industria miniera. Aceasta dependenta de industria miniera cu consecintele sale 

sociale, este dovedita de existenta pe teritoriul judetului GORJ a tuturor celor 3 zone defavorizate din 

Oltenia, create in principalele zone de exploatare a carbunelui, unde procesul restructurarii a creat cele 

mai importante probleme sociale. (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 

257) 

Judetele GORJ si Olt au o infrastructura relativ bine dezvoltata privind reteaua de transport rutier 

si cai ferate, sprijinind activitatea industriala a judetelor si care, impreuna cu facilitatile oferite de 

portul Corabia, creeaza oportunitati bune pentru exporturi pe cale fluviala. Jud. Olt se afla pe locul 1 in 

Romania in ceea ce priveste nr. de km de drumuri judetene si comunale modernizate. Dolj se situeaza 

pe ultimul loc in regiune in privinta densitatii drumurilor (locul 26 in Romania) si pe locul 3 in Oltenia 

privind densitatea cailor ferate (locul 37 in Romania). (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE 

INFRAREGIONALE-pg. 257-258) 

Judetele GORJ si Mehedinti sunt cunoscute mai ales pentru turismul rural si montan, insa 

infrastructura hotelurilor nu este foarte dezvoltata. (CAPITOLUL IX - DISPARITATILE 


La ora actuala, in Regiune functioneaza doar doua sanatorii TBC (100% in mediul rural), unul in 

judetul Dolj si altul in judetul GORJ, in conditiile in care numarul de bolnavi TBC in regiune este de 

116,2 la 100.000 de locuitori (Olt – 133,5), fata de o medie nationala de 104,1 cazuri la 100.000 de 

locuitori (date 1999). Trebuie reamintit faptul ca factorii ce duc la aparitia acestei boli sunt conditiile 

precare de viata, umiditatea, lipsa unei alimentatii adecvate, lipsa de acces la conditii de igena 

elementara, inclusive la apa potabila etc. (CAPITOLUL XI - SERVICIILE SOCIALE- pg. 276) 

Lista tabele si figuri în care este menţionat şi judeţul Gorj: 

1. Fig. 6. Evolutia somajului in judetele regiunii Oltenia (1993-2004) (Trasaturi cheie ale 

economiei regionalepg. 18) 

2. Tab.1.1. Municipii resedinta de judet, clasificarea dupa numarul de locuitori 

(CAPITOLUL I - DESCRIERE INTRODUCTIVA A REGIUNII- pg. 85) 

3. Tab. 2.2. Dinamica PIB 2000/2003 pe regiuni de dezvoltare (CAPITOLUL II 


4. Fig. 2.3. Dinamica PIB regional 2000-2003 pe judete (CAPITOLUL II CONTEXTUL 

ECONOMIC-pg. 94) 

5. Tab. 2.7. Productia de Energie hidroelectrica si termoelectrica a Regiunii Oltenia 

(CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 99) 

6. Tab. 2.9. Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului 

social subscris, in perioada 1991-2004 (CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 

101) 

7. Tabel 2.13. Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la 

capital si 

8. valoarea capitalului social subscris in anul 2004 (CAPITOLUL II CONTEXTUL 

ECONOMIC-pg. 105) 

9. Tab. 2.19. Intreprinderi mari din judetul GORJ (principalii indicatori 2002/2004). 


10. Tab. 2.26. Clienti in sectorul bancar, Regiunea Oltenia, 2005 (CAPITOLUL II 


11. Tabel 2.30. Productia principalelor produse industriale si agricole, Regiunea Oltenia 

2004. Locul 

Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia in context national si al judetelor componente 

in cadrul 

Romaniei in anul 2004 (CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 125) 

12. Tab. 2.31. Exporturile si importurile de marfuri, Regiunea SV Oltenia, 2004 – mii euro 


13. Fig. 2.15. Exporturile si importurile de marfuri, pe judete, Regiunea Oltenia, 2004 


14. Fig. 2.16. Structura exportului si importului de marfuri pe judete, Regiunea Oltenia, 2004 


15. Tab. 2.32. Exportul FOB de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004 

(mii euro) (CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 129) 

16. Tab. 2.33. Importuri CIF de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004- 

mii euro - 

17. (CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg. 131) 

18. Tab. 2.35. Repartizarea pe sectoare de activitate a agentilor ec. detinatori de certif. de 

investitor in 

zone defavorizate – regiunea Oltenia (CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC-pg.135) 

19. Tab.3.2. Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2004 (Km) (CAPITOLUL III 

INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA-pg.142) 

20. Fig. 3.2. Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km² la nivelul regiunii Oltenia, in anul 

2004. 

Comparatie intre judete. (CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST 

OLTENIA -pg.143) 

21. Tab3.6. Reteaua drumurilor publice la 31 decembrie 2004 (km) (CAPITOLUL III 

INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.143) 

22. Fig. 3.6. Densitatea retelei rutiere la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004. Comparatie 

intre judete. (CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA - 

pg.148) 

23. Tab. 3.9. Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004 (CAPITOLUL III 


24. Tab. 3.11. Localitati cu instalatii de canalizare publica la 31 decembrie 2004 

(CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.155) 

25. Tab. 3.12. Localitati in care se distribuie gaze naturale – la sfarsitul anului 2003 

(CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA -pg.156) 

26. Tab. 3.14. Situatia locuintelor dotate cu sistem de incalzire prin unitati de termoficare 

sau prin centrale termice – 2002 (CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD- 

VEST OLTENIA -pg.157) 

27. Tab. 3.15. Situatia locuintelor dotate cu instalatie electrica (CAPITOLUL III 




28. Tab. 4.1. Parcuri industriale in regiunea Sud Vest Oltenia (CAPITOLUL IV, 

47. Tab. 5.31. Programe de formare profesionala organizate de AJOFM-uri in Regiunea 

INFRASTRUCTURA DE AFACERI. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE-pg. 162) 

Sud-Vest 

29. Tab. 5.2. Evolutia populatiei Olteniei la recensaminte 1992-2002. (CAPITOLUL V 

(CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 196) 

RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 166) 

48. Tab. 5.32. Furnizori de formare profesionala autorizati in perioada 2004-2006 in 

30. Tab. 5.5 Miscarea naturala a populatiei regiunii Oltenia, 2004. Comparatie intre judetele 

Regiunea Sud-Vest 

regiunii (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 168) 


31. Fig. 5.5. Zone izolate din regiunea Oltenia (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA 49. Tab. 5.33. Unitatati de invatamint autorizate ca furnizori de formare profesionala in 


perioada 2004-2006 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 197) 

32. Tab. 5.10. Populatia totala, pe judete, in data de 1 iulie 2004 - Regiunea SV Oltenia (nr. 

50. Tab. 5.35. Prognoza balantei cerere-oferta (mii persoane) in Regiunea Sud- Vest, pe 

de persoane) (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 174) 

judete, 2005-2013 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 197) 

33. Fig. 5.8. Populatia regiunii SV Oltenia, pe judete, 2004 (CAPITOLUL V RESURSE 

51. Tab. 7.1 Evolutia populatiei rurale 1989-2004 (% din populatia totala a judetului) 

UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 174) 

(CAPITOLUL VII ZONE SI ACTIVITATI RURALE-pg. 226) 

34. 5.11. Migratia temporara externa in regiunea S-V Oltenia (CAPITOLUL V RESURSE 

52. Fig. 7.1. Populatia Rurala 1989-2004 (CAPITOLUL VII ZONE SI ACTIVITATI RURALEpg. 


226) 

35. Tab. 5.12. Proiectii INS pentru 2003-2025 (varianta medie) - evolutia populatiei 

53. Tab. 7.3. Populatia ocupata civila pe principalele sectoare de activitate 2004 

proiectate (mii persoane) (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 176) 


36. Tab. 5.13. Proiectii INS pentru 2003-2025 (varianta medie) Evolutia populatiei scolare 

54. Tab. 7.5. Suprafata agricola, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004 

proiectate (mii persoane) (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 177) 


37. Fig. 5.16. Structura populatiei ocupate pe sectoare economice si judete, 2002, regiunea 

55. Tab. 7.6. Numarul animalelor in anul 2004 (la sfarsitul anului) (CAPITOLUL VII ZONE 

Oltenia (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 187) 

SI ACTIVITATI RURALE-pg. 233) 

38. Fig. 5.17. Proiectia cererii de forta de munca pe judete 2005/2013, regiunea Oltenia 

56. Tab. 7.7. Indicii productiei agricole 2003 (procente) 2003 = 100 (CAPITOLUL VII ZONE 


SI ACTIVITATI RURALE-pg. 233) 

39. Tab. 5.24. Someri inregistrati si rata somajului in regiunea Sud Vest, la 31 decembrie, in 

57. Tab. 7.8. Zone acoperite de paduri in 2001: (CAPITOLUL VII ZONE SI ACTIVITATI 

perioada 2001- 2005 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 192) 


40. Tab. 5.26. Structura somerilor inregistrati pe medii de provenienta, in regiunea Sud Vest, 58. Fig. 7.6. Fondul Forestier in Oltenia 2000 (CAPITOLUL VII ZONE SI ACTIVITATI 

la 31 decembrie, in perioada 2001-2005 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA 



59. Tab. 8.3. Situatia capacitatilor de primire in Regiunea Oltenia, comparatie intre judete 

41. Fig. 5.19. Dinamica ratei somajului pe judete, 2001/2005 (CAPITOLUL V RESURSE 

(CAPITOLUL VIII TURISMUL-pg. 241) 


60. Fig. 8.2. Capacitatea de cazare la nivel regional in 2004. Comparatie intre judete 

42. Tab. 5.27. Structura somerilor inregistrati pe nivel de instruire, in regiunea Sud-Vest, la 


31 decembrie, in perioada 2001-2005 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA 

61. Fig. 8.3. Capacitatea de cazare in Regiunea Oltenia – Comparatie intre judete 1990/2004 



43. Tab. 5.28. Evolutia stocului de someri de lunga durata inregistrati, in regiunea Sud- Vest, 62. Fig. 8.4. Situatia innoptarilor– Comparatie intre judete 1990/2004 (CAPITOLUL VIII 

la 31 

TURISMUL-pg. 243) 

decembrie, in perioada 2004-2005 (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA 

63. Tab. 8.4. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %(CAPITOLUL VIII 


TURISMUL-pg. 243) 

44. Tab. 5.29. Dinamica persoanelor incadrate prin masuri active in judetele Regiunii Sud- 

64. Tab. 8.7. Hoteluri dupa nivele de clasificare, cu certificate valabile la 31.03.2005 

Vest (CAPITOLUL V RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII-pg. 195) 


45. Fig. 5.20. Dinamica persoanelor incadrate prin masuri active in judetele Regiunii Sud- 

65. Fig. 9.1 Populatia si suprafata pe judete 2004 (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 

Vest 



66. Tab. 9.1 Populatia pe medii la 1 iulie 2004 (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 

46. Tab. 5.30. Participanti la programele de formare profesionala pe judete, regiunea Oltenia 



67. Tab.9.2 Produsul Intern Brut in Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 1999-2003 

(CAPITOLUL IX DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 251) 



68. Fig.9.2 Contributia judetelor la formarea PIB regional % (CAPITOLUL IX 

DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 252) 

69. Tab. 9.3 Analiza disparitati intre judetele regiunii SV (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 


70. Tab. 9.4 Evolutia somajului 1994-2004 (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 


71. Fig. 9.3 Evolutia populatiei ocupata civila in perioada 1992-2004 (CAPITOLUL IX 


72. Fig. 9.4 Dinamica populatiei ocupate civila in agricultura (CAPITOLUL IX 


73. Fig. 9.5. Structura populatiei ocupate pe sectoare economice (CAPITOLUL IX 


74. Tab.9.5. Rata migratiei in Romania. Comparatie la nivelul anilor 1969, 1990, 1999. 

(CAPITOLUL IX DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 256) 

75. Tab. 9.6 Indicatori infrastructura (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 


76. Tab. 9.7 Indicatori utilitati infrastructura (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 


77. Tab. 9.8 Indicatori privind profilul dezvoltarii umane (CAPITOLUL IX DISPARITATILE 


78. Fig. 9.7. Capacitatea de cazare in regiunea Oltenia in anul 2004 (CAPITOLUL IX 


79. Tab. 9.9 Judetele in functie de gradul de urbanizare si dezvoltare al satelor (CAPITOLUL 

IX DISPARITATILE INFRAREGIONALE-pg. 260) 

80. Tab.10.6. Nivel de implicare in educatie (CAPITOLUL X OPORTUNITATI EGALE- pg. 

264) 

81. Tab. 11.4. Numarul persoanelor inscrise in invatamantul preuniversitar (CAPITOLUL XI 

SERVICIILE SOCIALE- pg. 271) 

82. Tab. 11.7. Indicatori sanatate – comparatie intre regiuni (CAPITOLUL XI SERVICIILE 

SOCIALE- pg. 275) 

83. Tab. 11.9. Unitati sanitare proprietate de stat (CAPITOLUL XI SERVICIILE SOCIALEpg. 

277) 

84. Tab. 11.10. Unitati sanitare proprietate private (CAPITOLUL XI SERVICIILE SOCIALEpg. 

278) 

85. Tab. 11.11. Personal sanitar, indici privind nivelul de dotare in domeniul sanitary 

(CAPITOLUL XI SERVICIILE SOCIALE- pg. 278) 

86. Tab. 11.13. Indicatori sociali referitori la situatia copilului 2004 (CAPITOLUL XI 

SERVICIILE SOCIALE- pg. 281) 

87. Tab.11.14. Persoane cu Handicap, 31 decembrie 2004 (CAPITOLUL XI SERVICIILE 

SOCIALE- pg. 282) 

88. Tab. 11.15.Populatie rroma in Oltenia, la recensamantul populatiei si al locuintelor, 18 

martie 2002 (CAPITOLUL XI SERVICIILE SOCIALE- pg. 283) 

89. Fig. 11.2. Ponderea populatiei rrome in Oltenia (CAPITOLUL XI SERVICIILE SOCIALEpg. 

283)

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEÅ¢EAN GORJ ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?