Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

a) Componenta teoretică. Este componenta teoriei referenţiale şi a
normativităţii metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin
sistemul conceptual specific) cât şi în fazele de realizare şi finalizare (interpretare,
explicare, comunicare a rezultatelor).
În ceea ce priveşte normativitatea metodologică ea constituie un „set de
reguli ale unei bune cercetări… fiind destinată să realizeze un inventar de
probleme ce trebuie rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum şi ca proceduri
de rezolvare, respectiv cum să acţioneze” (Mărginean, 2000). Prin conceperea
normativităţii metodologice se lasă o largă libertate cercetătorului pentru a decide
cum să realizeze o cercetare. Există însă o singură condiţie: să respecte codul
deontologic profesional de efectuare a cercetărilor, ceea ce presupune calificare
adecvată, corectitudine şi obiectivitate.
b) Componenta metodică. Este componenta metodelor, tehnicilor,
procedeelor şi instrumentelor de lucru, precum şi a strategiilor de cercetare
socială.
c) Componenta de natură epistemologică. Este componenta de evaluare a
rezultatelor cercetării şi a construcţiei teoretice, în ultimă instanţă de certificare a
statutului ştiinţific al sociologiei.
Paradigma si teorie
Termenul de teorie suportă o varietate de sensuri care au făcut obiectul unor
dezbateri intense de-a lungul timpului.
Robert Merton consideră că se poate vorbi de o teorie în sens strict atunci
când o propoziţie:
1. este dedusă dintr-o mulţime de propoziţii fundamentale;
2. se demonstrează concordanţa ei cu observaţia.
Dacă o propoziţie se bazează doar pe observaţia unor cazuri particulare, atunci
despre aceasta propoziţie se spune că este empirică, iar o generalizare este
denumită empirică dacă propoziţia în cauză denotă clase de elemente. Pentru ca
această propoziţie să devină teoretică ea trebuie să poată fi dedusă dintr-un set
53