Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

Metoda subiectivistă realizează de asemenea testarea ipotezelor, dar este mai
puţin riguroasă în ceea ce priveşte independenţa cercetătorului şi explicitarea
procedurilor.
Metoda fenomenologică respinge complet testarea ipotezelor şi explicitarea
premiselor afirmând faptul că cercetarea nu poate fi absolut independentă; un
obiect poate fi văzut doar de un subiect, ca atare orice metodă de cercetare este
subiectivă şi particulară.
Pentru desfăşurarea cu succes a cercetărilor empirice referitoare la
comportamentele colective şi individuale, trebuie luate în considerare patru
principii (Chelcea, 2001):
1. Principiul unităţii teoretic-empiric (cu alte cuvinte, cercetarea
observaţională, directă, trebuie să confere valoare de adevăr intuiţiei teoretice : un
exemplu este acela al descoperirii planetei Neptun, intuită teoretic (în 1843 şi
1846) a exista cu mult timp înainte de descoperirea ei practică).
2. Principiul unităţii înţelegere-explicaţie pleacă de la constatarea că, numai
cunoaşterea intuitivă a socialului nu este suficientă, ea putând conduce la rezultate
eronate. Acest principiu pune în discuţie relaţia dintre subiectul şi obiectul
cunoaşterii în ştiinţele sociale şi comportamentale. R.Boudon subliniază că
„metoda comprehensivă, singură, nu este suficientă în cercetarea sociologică, dar
ea îşi are aplicabilitate în ştiinţele socio-umane, valabilitatea ei variind de la o
cercetare la alta” (S.Chelcea, 2001)
3. Principiul unităţii dintre cantitativ şi calitativ impune utilizarea convergentă
a metodelor statistice şi cazuistice, folosirea unor metode deopotrivă cantitative şi
calitative (de exemplu, analiza de conţinut).
4. Principiul unităţii judecăţi constatative-judecăţi evaluative presupune
angajarea morală a cercetătorului în sprijinul valorilor înalt-umaniste şi a idealurilor
naţionale.
I.Mărginean (2000) concepe metodologia de cercetare pe câteva mari
componente, respectiv :
52