Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

luciantrasa.ro
from luciantrasa.ro More from this publisher
26.12.2014 Views

După criteriul funcţiei îndeplinite în procesul cercetării putem vorbi de: a) metode de proiectare a cercetării (eşantionarea, operaţionalizarea conceptelor etc.); b) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.); c) metode de analiză şi interpretare (scalarea, analiza factorială, comparaţia, analiza de conţinut etc.). De-a lungul expunerilor noastre vom folosi cu precădere şi ne vom raporta la clasificarea metodelor şi tehnicilor de cercetare în funcţie de nivelul de acces la instanţele sistemului psihic. Din această perspectivă, putem vorbi de: - metode care vizează planul conştient şi care se adresează cu precădere acestei instanţe (metoda anchetei pe bază de chestionar sau interviu structurat; metoda observaţiei directe etc.) - metode care vizează nivelul inconştientului (personal şi colectiv) şi care au ca obiectiv obţinerea de informaţii la care subiectul nu are acces direct, nemijlocit şi conştient (metoda anchetei pe bază de interviu clinic de profunzime sau interviu de tip analitic, metoda experimentului asociativ-verbal, observaţia participativă şi analiza actelor ratate etc.) - metode care vizează planul transpersonal şi care urmăreşte obţinerea de informaţii de la nivelul sinelui integral (metoda experimentală de tip transanalitic, metoda experimentală a calătoriei şamanice, a respiraţiei holotropice etc.) Trebuie precizat faptul că acest tip de clasificare se face în principal din raţiuni de ordin didactic şi că – în practica de cerectare – aceste metode şi tehnici sunt folosite într-un mod mai degrabă eclectic. Totodată, trebuie remarcat faptul că, accesul la o anumită instanţă a sistemului psihic, presupune invarabil şi accesarea celorlalte instanţe şi aceasta datorită faptului că psihicul uman este un tot integral sistemic, fiecare nivel comunicând şi reacţionând cu celelalte niveluri în permanenţă. Spre exemplu, deşi interviul de tip analitic îşi propune să acceseze şi să releveze informaţii de la nivelul inconştient al persoanei, calea de acces este cu precădere una conştientă, relaţia – ca schimb direct de informaţii - dintre intervievat şi intervievator, dintre analizat şi analist fiind una conştientă. 46

Termenul de “tehnică” (gr. Tekne = procedeu, viclesug) desemneaza „ansamblul de prescripţii metodologice (reguli, procedee) pentru o acţiune eficientă, atât în sfera producţiei materiale, cât şi în sfera producţiei spirituale (tehnici de cunoaştere, de calcul, de creaţie), precum şi în cadrul altor acţiuni umane (tehnici de luptă, sportive)” (Dictionar de filosofie). Orice metodă de cercetare poate conţine una sau mai multe tehnici, care – la rândul lor – pot fi folosite prin aplicarea unor instrumente de cercetare. În fapt, de multe ori, nu se face o distincţie foarte clară între tehnică, instrument şi procedeu de cercetare. Septimiu Chelcea susţine că “tehnicile de cercetare, subsumate metodelor se referă la demersul operaţional al abordării fenomenelor de studiu. Astfel, dacă ancheta reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul de aplicare – de exemplu, prin autoadministrare – ca un procedeu, iar lista propriu-zisă de întrebări (chestionarul ipărit) ca instrument de investigare”. Aşadar, procedeul reprezintă modalitatea concretă prin care este aplicat şi/sau administrat un instrument de cercetare. Spre exemplu, există interviuri aplicate telefonic, faţă-în-faţă sau administrate online. Procedeul este dependent de specificul tehnicii de cercetare. O observaţie participativă – chiar prin natura sa – nu poate fi făcută decât “participând”, cercetătorul fiind prezent nemijlocit în mediul în care se află subiectul sau subiecţii studiului şi, de aceea, numărul de procedee de desfăşurare a observaţiei nu este foarte mare. 47

Termenul <strong>de</strong> “tehnică” (gr. Tekne = proce<strong>de</strong>u, viclesug) <strong>de</strong>semneaza<br />

„ansamblul <strong>de</strong> prescripţii metodologice (reguli, proce<strong>de</strong>e) pentru o acţiune<br />

eficientă, atât în sfera producţiei materiale, cât şi în sfera producţiei spirituale<br />

(tehnici <strong>de</strong> cunoaştere, <strong>de</strong> calcul, <strong>de</strong> creaţie), precum şi în cadrul altor acţiuni<br />

umane (tehnici <strong>de</strong> luptă, sportive)” (Dictionar <strong>de</strong> filosofie). Orice metodă <strong>de</strong><br />

cercetare poate conţine una sau mai multe tehnici, care – la rândul lor – pot fi<br />

folosite prin aplicarea unor instrumente <strong>de</strong> cercetare. În fapt, <strong>de</strong> multe ori, nu se<br />

face o distincţie foarte clară între tehnică, instrument şi proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> cercetare.<br />

Septimiu Chelcea susţine că “tehnicile <strong>de</strong> cercetare, subsumate meto<strong>de</strong>lor<br />

se referă la <strong>de</strong>mersul operaţional al abordării fenomenelor <strong>de</strong> studiu. Astfel, dacă<br />

ancheta reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul <strong>de</strong> aplicare –<br />

<strong>de</strong> exemplu, prin autoadministrare – ca un proce<strong>de</strong>u, iar lista propriu-zisă <strong>de</strong><br />

întrebări (chestionarul ipărit) ca instrument <strong>de</strong> investigare”.<br />

Aşadar, proce<strong>de</strong>ul reprezintă modalitatea concretă prin care este aplicat<br />

şi/sau administrat un instrument <strong>de</strong> cercetare. Spre exemplu, există interviuri<br />

aplicate telefonic, faţă-în-faţă sau administrate online. Proce<strong>de</strong>ul este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />

<strong>de</strong> specificul tehnicii <strong>de</strong> cercetare. O observaţie participativă – chiar prin natura sa<br />

– nu poate fi făcută <strong>de</strong>cât “participând”, cercetătorul fiind prezent nemijlocit în<br />

mediul în care se află subiectul sau subiecţii studiului şi, <strong>de</strong> aceea, numărul <strong>de</strong><br />

proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a observaţiei nu este foarte mare.<br />

47

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!