Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

După criteriul funcţiei îndeplinite în procesul cercetării putem vorbi de:
a) metode de proiectare a cercetării (eşantionarea, operaţionalizarea
conceptelor etc.);
b) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.);
c) metode de analiză şi interpretare (scalarea, analiza factorială,
comparaţia, analiza de conţinut etc.).
De-a lungul expunerilor noastre vom folosi cu precădere şi ne vom raporta la
clasificarea metodelor şi tehnicilor de cercetare în funcţie de nivelul de acces la
instanţele sistemului psihic. Din această perspectivă, putem vorbi de:
- metode care vizează planul conştient şi care se adresează cu precădere
acestei instanţe (metoda anchetei pe bază de chestionar sau interviu structurat;
metoda observaţiei directe etc.)
- metode care vizează nivelul inconştientului (personal şi colectiv) şi care au
ca obiectiv obţinerea de informaţii la care subiectul nu are acces direct, nemijlocit
şi conştient (metoda anchetei pe bază de interviu clinic de profunzime sau interviu
de tip analitic, metoda experimentului asociativ-verbal, observaţia participativă şi
analiza actelor ratate etc.)
- metode care vizează planul transpersonal şi care urmăreşte obţinerea de
informaţii de la nivelul sinelui integral (metoda experimentală de tip transanalitic,
metoda experimentală a calătoriei şamanice, a respiraţiei holotropice etc.)
Trebuie precizat faptul că acest tip de clasificare se face în principal din
raţiuni de ordin didactic şi că – în practica de cerectare – aceste metode şi tehnici
sunt folosite într-un mod mai degrabă eclectic. Totodată, trebuie remarcat faptul
că, accesul la o anumită instanţă a sistemului psihic, presupune invarabil şi
accesarea celorlalte instanţe şi aceasta datorită faptului că psihicul uman este un
tot integral sistemic, fiecare nivel comunicând şi reacţionând cu celelalte niveluri în
permanenţă. Spre exemplu, deşi interviul de tip analitic îşi propune să acceseze şi
să releveze informaţii de la nivelul inconştient al persoanei, calea de acces este cu
precădere una conştientă, relaţia – ca schimb direct de informaţii - dintre
intervievat şi intervievator, dintre analizat şi analist fiind una conştientă.
46