Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

stimulilor constanţi etc.), când la plural (metode de culegere a datelor, de
prelucrare a informaţiilor). Există foarte multe clasificări ale metodelor după diverse
criterii.
Astfel, după criteriul temporal, se deosebesc:
- metode transversale, urmărind descoperirea relaţiilor între laturile,
aspectele, fenomenele şi procesele socioumane la un moment dat (observaţia,
ancheta, testele psihologice şi sociometrice etc.);
- metodele longitudinale, studiind evoluţia fenomenelor în timp (biografia,
studiul de caz, studiile panel etc.).
După reactivitate – adică după gradul de intervenţie a cercetătorului
asupra obiectului de studiu metodele sunt:
- experimentale – în care cercetătorul intervine provocând producerea
fenomenelor (experimentul sociologic, psihologic);
- cvasiexperimentale (ancheta, sondajul de opinie, biografia socială
provocată etc.);
- metode de observaţie – în care cercetătorul nu trebuie să producă vreo
modificare a comportamentelor sau situaţiilor studiate (studiul documentelor
sociale, observaţia şi altele).
Metodele în ştiinţele socio-umane mai pot fi clasificate şi după numărul
unităţilor sociale luate în studiu:
- metode statistice, desemnând investigarea unui număr mare de unităţi
sociale (anchetele socio-demografice, sondajele de opinie, analizelele matematicostatistice);
- metode cazuistice, semnificând studiul integral al câtorva persoane, chiar a
unei singure persoane sau fenomene socioumane (biografia, studiul de caz,
monografia sociologică etc.).
După locul ocupat în procesul investigaţiei empirice, metodele pot fi:
- de culegere a informaţiilor (înregistrarea statistică, studiul de teren, ancheta
etc.);
- de prelucrare a informaţiilor (metode cantitative, metode calitative);
- de interpretare a datelor cercetării (metode comparative, interpretative etc.).
45