26.12.2014 Views

Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

alegem supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate ca fiind cele mai importante virtuţi<br />

pe care copii trebuie să şi le însuşească) sau indicatori predictivi (Ip), respectiv<br />

acei indicatori care au o legătură mai puternică cu indicatul.<br />

Referindu-se la “personalitatea autoritariană”, Paul F. Lazarsfeld (1965)<br />

aprecia că indicatorul “Supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate sunt cele mai<br />

importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească” este <strong>de</strong> tip expresiv, în<br />

timp ce indicatorul “Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât <strong>de</strong> mult este dirijată<br />

viaţa noastră <strong>de</strong> comploturile urzite <strong>de</strong> politicieni” este <strong>de</strong> tip predictiv. Aceşti<br />

indicatori incluşi în Scala F au o legătură mai slabă (indicatorii expresivi) sau mai<br />

puternică (indicatorii predictivi) cu indicatul.<br />

Persoanele care acceptă ca “Supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate sunt<br />

cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească” au o<br />

probabilitate mai redusă <strong>de</strong> a fi <strong>de</strong> tip autoritarian <strong>de</strong>cât persoanele care sunt <strong>de</strong><br />

acord că “Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât <strong>de</strong> mult este dirijată viaţa<br />

noastră <strong>de</strong> comploturile urzite <strong>de</strong> politicieni”. Aceasta a doua categorie <strong>de</strong><br />

persoane se caracterizează foarte probabil prin antisemitism, având atitudini<br />

anti<strong>de</strong>mocratice. Tot<strong>de</strong>auna trebuie să facem apel atât la indicatorii expresivi, cât<br />

şi la indicatorii predictivi. Dacă vrem <strong>de</strong> exemplu, să studiem coeziunea grupului,<br />

luăm ca indicatori expresivi răspunsurile la întrebările <strong>de</strong> genul: “Vă place grupul<br />

din care faceţi parte”, “Vă face plăcere activitatea grupului dumneavoastră”<br />

ş.a.m.d., dar vom avea grija să introducem şi indicatori predictivi, precum:<br />

“Intenţionaţi să părăsiţi grupul din care faceţi parte”, “În ce condiţii aţi părăsi<br />

grupul dumneavoastră” (S.Chelcea, 2001)<br />

În concluzie, ca strategie a alegerii indicatorilor <strong>de</strong>finiţionali trebuie să fie<br />

avute în ve<strong>de</strong>re pe <strong>de</strong> o parte maximizarea puterii <strong>de</strong> discriminare şi pe <strong>de</strong> altă<br />

parte minimizarea spaţiului <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>terminare în contextul social concret.<br />

Totodată, pentru strategia alegerii indicatorilor (ştiut fiind că, în timp, se produce o<br />

<strong>de</strong>plasare a semnificaţiei lor) este important ca analistul să ţină seama atât <strong>de</strong><br />

contextul social în care se <strong>de</strong>sfăşoară cercetarea, cât şi <strong>de</strong> manipulabilitatea<br />

43

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!