Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa
Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa
Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
alegem supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate ca fiind cele mai importante virtuţi<br />
pe care copii trebuie să şi le însuşească) sau indicatori predictivi (Ip), respectiv<br />
acei indicatori care au o legătură mai puternică cu indicatul.<br />
Referindu-se la “personalitatea autoritariană”, Paul F. Lazarsfeld (1965)<br />
aprecia că indicatorul “Supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate sunt cele mai<br />
importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească” este <strong>de</strong> tip expresiv, în<br />
timp ce indicatorul “Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât <strong>de</strong> mult este dirijată<br />
viaţa noastră <strong>de</strong> comploturile urzite <strong>de</strong> politicieni” este <strong>de</strong> tip predictiv. Aceşti<br />
indicatori incluşi în Scala F au o legătură mai slabă (indicatorii expresivi) sau mai<br />
puternică (indicatorii predictivi) cu indicatul.<br />
Persoanele care acceptă ca “Supunerea şi respectul faţă <strong>de</strong> autoritate sunt<br />
cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească” au o<br />
probabilitate mai redusă <strong>de</strong> a fi <strong>de</strong> tip autoritarian <strong>de</strong>cât persoanele care sunt <strong>de</strong><br />
acord că “Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât <strong>de</strong> mult este dirijată viaţa<br />
noastră <strong>de</strong> comploturile urzite <strong>de</strong> politicieni”. Aceasta a doua categorie <strong>de</strong><br />
persoane se caracterizează foarte probabil prin antisemitism, având atitudini<br />
anti<strong>de</strong>mocratice. Tot<strong>de</strong>auna trebuie să facem apel atât la indicatorii expresivi, cât<br />
şi la indicatorii predictivi. Dacă vrem <strong>de</strong> exemplu, să studiem coeziunea grupului,<br />
luăm ca indicatori expresivi răspunsurile la întrebările <strong>de</strong> genul: “Vă place grupul<br />
din care faceţi parte”, “Vă face plăcere activitatea grupului dumneavoastră”<br />
ş.a.m.d., dar vom avea grija să introducem şi indicatori predictivi, precum:<br />
“Intenţionaţi să părăsiţi grupul din care faceţi parte”, “În ce condiţii aţi părăsi<br />
grupul dumneavoastră” (S.Chelcea, 2001)<br />
În concluzie, ca strategie a alegerii indicatorilor <strong>de</strong>finiţionali trebuie să fie<br />
avute în ve<strong>de</strong>re pe <strong>de</strong> o parte maximizarea puterii <strong>de</strong> discriminare şi pe <strong>de</strong> altă<br />
parte minimizarea spaţiului <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>terminare în contextul social concret.<br />
Totodată, pentru strategia alegerii indicatorilor (ştiut fiind că, în timp, se produce o<br />
<strong>de</strong>plasare a semnificaţiei lor) este important ca analistul să ţină seama atât <strong>de</strong><br />
contextul social în care se <strong>de</strong>sfăşoară cercetarea, cât şi <strong>de</strong> manipulabilitatea<br />
43