Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

(scala de etnocentrism), P-E-C (scala de conservatorism politico-economic), F
(scala de atitudine fascistă, numită apoi scala de atitudine antidemocratica).
Scala F, elaborată de psihologul Daniel J.Levison, este structurată pe noua
dimensiuni, şi anume: convenţionalism, supunere autoritariană, agresiune
autoritariană, antisubiectivitate, superstiţie şi stereotipuri, putere şi încăpăţânare,
destructivitate şi cinism, proiectivitate, preocupare exagerată pentru problemele
morale referitoare la sex. Pentru fiecare dimensiune au fost stabiliţi indicatori
specifici. Pe un continuum cu 7 trepte (de la –3 la +3), persoanele testate îşi
exprimă acordul sau dezacordul cu enunţurile (indicatorii) din structura scalei. În
final, se calculează scorul total, pe baza căruia se determină tipul de personalitate.
De exemplu, enunţul: “O persoană care are comportamente şi obiceiuri rele şi o
educaţie proastă cu greu se poate aştepta să fie acceptată de oamenii decenţi”
reprezintă un indicator în cadrul dimensiunii “convenţionalism”. Cei care se declară
total de acord cu acest enunţ probabil că aparţin tipului de personalitate
autoritariană. Probabilitatea devine mult mai mare dacă respectiva persoană
posedă şi indicatorii celorlalte dimensiuni (dacă sunt de acord cu enunţurile):
“Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele mai importante virtuţi pe care
copii trebuie să şi le însuşească” (supunerea autoritariană). “Homosexualitatea
reprezintă o formă gravă de delicvenţă şi trebuie pedepsită cu severitate”
(preocuparea exagerată pentru problemele morale legate de sex) ş.a.m.d.
Specialiştii apreciază ca Scala F poate măsura în ansamblu
autoritarianismul ca sindrom al atitudinilor care predispun la acceptarea ideologiei
fasciste, extremiste, antidemocratice. Personalitatea autoritariană este marcată de
prejudecăţi, faţă de grupurile minoritare, de antisemitism şi etnocentrism. (Chelcea,
2001)
Oricare ar fi problema sociologică ce se impune sau ipoteza pe care trebuie să o
demonstrăm, aceasta trebuie confruntată întotdeauna cu problema construirii
variabilelor, adică a traducerii conceptelor şi noţiunilor în operaţii de cercetare
definite.
40