Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

- concepte ce au ca referenţial calităţile obiectelor sociale (coeziune, tânăr,
inteligent, integrat). Această categorie a conceptelor ce desemnează calităţi se
subîmparte în două clase, prima înglobând referiri la caracteristicile individuale
(trăsături, proprietăţi, calităţi ale indivizilor), cea de a doua referindu-se la
caracteristicile grupale. Ambele “subclase” pot semnifica moduri de a fi (vârsta,
sex, inteligenţa) sau moduri de a face (a calatori, a învăţa). Şi tot categoria ce
desemnează calităţi, mai poate fi clasificata în funcţie de semnificaţia relaţie (fiu,
duşman, prieten) sau context (de exemplu, calitatea unei persoane de a aparţine
unei anumite etnii, clase sociale, naţionalităţi, etc.) (S.Chelcea, 2001).
În funcţie de nivelul la care se referă caracteristicile în cauză întâlnim:
- concepte ce desemnează fie caracteristici analitice (sunt concepte ce
semnifică proprietăţi care rezultă din însumarea caracteristicilor individuale ale
membrilor unui grup, cum ar fi vârsta medie a elevilor dintr-o clasa);
- concepte ce desemnează caracteristici globale sau integrale (cum ar fi
structura de putere, democratizarea, totalitarismul).
Citându-l pe S.Moscovici (1990) exemplul dat de S.Chelcea, în acest sens, este
elocvent.
“Democraţia nu rezultă din comportamentul indivizilor x, y, sau z. Ea este … un
“fapt social total”, penetrând întreaga viaţa socială, relaţiile de familie şi la locul de
munca, etc.” (S.Chelcea, 2001)
După tipul de referenţial avem:
- concepte cantitative (cele care au ca referenţial mărimea, greutatea, gradul
de intensitate al caracteristicilor unităţilor sociale, ca de exemplu “coeziune
puternică”, “vârsta de 18 ani”, “grup numeros”);
- concepte calitative (a căror caracteristică desemnată, există sau nu, ca de
exemplu, stil de conducere democratic – “există diferite niveluri ale democraţiei” –
activitate intelectuală – “conţine şi elemente de muncă fizică” )
După nivelul de generalitate conceptele se împart în:
35