Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

- termenii referenţiali care au ca designat o entitate fizică (persoană, mulţime
umană, oraş, etc.) sau o entitate ideală (inteligentă, deviantă, etc.); mulţimea
obiectelor fizice sau a entităţilor ideale constituie extensiunea termenului, iar
totalitatea calităţilor lor constituie intensiunea termenului;
- termenii nereferenţiali sau logici care aparţin “vocabularului” logicii: şi, sau, este
inclus, include, egal, implica, etc.;
- termenii extralogici (referenţiali) conectaţi între ei cu ajutorul termenilor logici,
definiţi ca fiind noţiuni simple, cu ajutorul cărora prin combinare, pot fi definite
noţiuni derivate, cu ajutorul termenilor logici.
S.Chelcea face o analiză interesantă referitoare la semnificaţia în ştiinţele
socio-umane a termenilor “împrumutaţi” din limbajul comun. Astfel, termenii
societate şi cultura au un anumit înţeles pentru o persoană cultivată, bună
vorbitoare de limba romană, însă, termeni precum anomie, aculturaţie sau gulere
albe, rămân fără înţeles pentru persoanele lipsite de o cultură de specialitate
(sociologică, juridică, psihologică). Pe de alta parte însă, citându-l pe
H.Zetterberg, S.Chelcea atrage atenţia şi asupra impreciziei unor termeni sau
asupra încărcăturii afective puternice pe care o deţin, fapt care face dificila
utilizarea lor. Exemplele alese de autor sunt societate (care poate desemna fie
“sistemul social global”, fie “pătura superioară”), subcultură, birocraţie, devianta,
etc. Problema care se pune – şi pe care o analizează S.Chelcea – se referă la
dubla posibilitate pe care o are cercetătorul, şi anume, aceea de “a opta pentru
una din cele doua strategii de îmbogăţire a vocabularului ştiinţelor socio-umane:
denumirea unui nou fenomen printr-un termen din limbajul comun sau crearea unui
termen nou pentru designarea fenomenului descoperit. Ambele strategii au
avantaje şi dezavantaje” (S.Chelcea, 2001).
S.Chelcea (2001) realizează o clasificare a conceptelor în ştiinţele sociojuridice,
folosind diverse criterii. Astfel, după conţinut, conceptele se împart în:
- concepte ce designează unităţi sociale (grupuri, societăţi umane sau
rezultatele materiale şi spirituale ale oamenilor, ca fiinţe sociale);
34