Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

opiniile acceptate.” Deşi la prima vedere destul de validă şi fecundă, o astfel de
perspectivă programatică a determinat apariţia unui efect pervers al cunoaşterii
ştiinţifice. Astfel, odată cu trecerea timpului, sensul acestei fraze a fost pe de o
parte absolutizat, iar cunoaşterea intuitivă, spre exemplu, a fost eliminată din
arsenalul cunoaşterii aşa-zis valoaroase. Tot ca exemplu, putem arăta cum
ritualurile arhaice au fost considerate doar manifestări ale iluziei controlului asupra
evenimentelor pe care de fapt nu le putem influenţa, fără a considera funcţiile de
echilibrare socială şi dezvoltare psihologică ale acestor ritualuri. Pe de altă parte,
îndemnul lui Durkheim a fost redus doar la perspectiva ştiinţifică, fiindcă, dacă spre
exemplu, rezultatele unui experiment nu se încadrează în postulatele
raţionalismului ştiinţific, iar acestea apar ca “descoperiri” deconcertante pentru
comunitatea ştiinţifică, atunci el nu este luat în considerare şi validat ca valoros. În
acest sens, spre exemplu, putem vorbi de studiile privind fenomenul sincronicităţii,
ale căror rezultate au fost de cele mai multe ori puse pe seama hazardului, a
întămplării sau a unor erori metodologice.
Considerăm ca fiind extrem de limitativă pentru psihologie cantonarea
definitivă şi irevocabilă doar într-o anumită arie a cunoaşterii sau doar într-o
anumită paradigmă de studiu. Efectele negative ale enculturaţiei se pot manifesta
atât în cunoaşterea comună, cât şi în cunoaşterea ştiinţifică, iar limitele limbajului
se fac simţite indiferent dacă acesta este unul comun, natural sau ştiinţific,
artificial.
Cunoaşterea prin explicaţie şi prin experienţă.
Nivelul discursiv şi cel evocativ al cunoaşterii
Trecând dincolo de opoziţia – mai mult sau mai puţin reală – dintre
cunoaşterea comună şi cea ştiinţifică, putem afirma că fenomenele unei realităţi –
cu atât mai mult cu cât această realitatea este una psihosocială – pot fi cunoscute
fie apelând la explicaţii cu privire la respectivele fenomene, fie prin participarea la
ele sau prin trăirea lor nemijlocită. Din punctul de vedere al ştiinţei actuale, se
consideră că o cunoaştere adecvată a unui domeniu nu se poate face decât dacă
30