Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

a. Efectul falsului consens, adică faptul că indivizii au tendinţa de a se
considera, în ce priveşte acţiunile, judecăţile şi modul lor general de comportare,
mult mai asemănători cu semenii lor decât sunt în realitate.
b. Efectul încadrării (frame) sau al cadrului de referinţă, constând în aceea
că prejudecăţile şi aprecierile noastre relativ la diferite obiecte, persoane, instituţii
şi probleme sociale sunt afectate în mare măsură de felul în care este prezentată
informaţia despre ele, de cadrul în care ea apare.
De-a lungul istoriei s-au impus mai multe modele de generare şi testare a
adevărului enunţurilor despre realitate. Astfel, Walter Wallace (Chelcea, 2001)
vorbeşte despre patru astfel de modele:
Modelul autoritarian s-a afirmat în antichitate, dar a continuat până în
contemporaneitate. Regi, preşedinţi sau savanţi se considera că ar avea atributul
natural sau supranatural de a produce adevărul. Deci, adevărul era garantat de
calităţile de excepţie ale producătorului enunţurilor. Modul autoritarian se întâlneşte
azi sub apelul la argumentul autorităţii.
Modelul mistic prin care calitatea cunoaşterii adevărate este conferită
numai profeţilor şi marilor mistici prin starea de graţie.
Modelul logico-raţional se centrează pe logica formală. Se face apel la
„primele principii” şi prin deducţie se stabileşte adevărul. Principala grijă constă în
rigoarea judecăţii logice, fără a se urmări corespondenţa cu realitatea.
Modul ştiinţific de determinare a adevărului îmbină preocuparea pentru
aplicarea corectă a metodei de cunoaştere cu observaţia riguroasă a
fenomenelor. Modelul ştiinţific asigură desubiectivizarea cunoaşterii, încercând să
ofere o imagine despre lumea înconjurătoare cât mai apropiată de realitate, şi nu
aşa cum îi apare unui individ la nivelul simţului comun. Modul ştiinţific reprezintă
astăzi principala cale de cunoaştere a comportamentelor individuale şi de grup, a
faptelor, a fenomenelor şi proceselor psihosociale. Modelul ştiinţific de cunoaştere
are la bază postulatele realismului ştiinţific.
Cunoaşterea şi cercetarea ştiinţifică se bazează la acest moment în bună măsură
pe postulatele realismului ştiinţific, acceptate de către întreaga comunitate
ştiinţifică, J.W.Vander Zanden sintetizând astfel aceste postulate:
27