Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

O prezentare extrem de pertinentă şi validă a valenţelor şi limitelor
cunoaşterii comune o face Petru Iluţ în lucrarea sa Abordarea calitativă a
socioumanului.
El consideră că virtuţile cunoaşterii comune (cotidiene) pot fi exprimate astfel:
1. Realitatea socioumană este ontic direct accesibilă indivizilor obişnuiţi. Ea
este "pe măsura omului" din punctul de vedere al mărimilor entităţilor de cunoscut
şi al gradului lor de organizare. Acest nivel "mezo" al existenţei, spre deosebire de
cel micro sau macro, nu presupune, în principiu, aparate sau instalaţii speciale
(microscoape, telescoape etc.) pentru a observa şi înregistra stări, caracteristici şi
procese.
2. Realitatea socioumană nu numai că este ca ordin de mărime nemijlocit
accesibilă individului obişnuit (tipic, modal), dar îi este acestuia şi foarte familiară.
Gradul de familiaritate nu provine doar din proximitatea spaţială în sine, din
prezenţa fizică în mijlocul celorlalţi, în interiorul grupurilor şi aşezămintelor sociale
(comunităţi, familie, locuri de muncă şi alte instituţii şi organizaţii), ci din aceea că
oamenii dezvoltă şi împărtăşesc credinţe, explicaţii, motivaţii, valori şi simboluri
comune. Altfel spus, ei sunt capabili să înţeleagă gândurile şi acţiunile semenilor
lor. Or, a descrie şi a explica socioumanul înseamnă în considerabilă măsură a
înţelege resorturile comportamentelor individuale şi colective.
3. Strategiile cognitive la nivelul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile şi
subtile. Pornind de la cercetările de antropologie cognitivă, în speţă de la
preocupările de etnoştiinţă şi etnometodologie - studiul metodelor prin care
oamenii îşi reprezintă şi organizează viaţa curentă – s-a dezvăluit ingeniozitatea,
abilitatea şi chiar raţionalitatea demersurilor cognitive în practica curentă.
4. În câmpul lor de competenţă psihosocială (spaţiul familial, de muncă,
şcoală, locuri publice şi alte instituţii formale şi informale), indivizii obişnuiţi se
comportă - conform unei expresii cunoscute deja de câteva decenii în psihologia
socială şi sociologia cunoaşterii - ca nişte “mici oameni de ştiinţă”. Cu greu pot fi
găsite constatări şi explicaţii în disciplinele socioumane care să nu aibă
corespondent în conştiinţa comună.
25