Sinteza cursului de Metodologia cercetarii ... - Lucian Trasa

Realismul ştiinţific şi perspectiva newtonian-carteziană
Timp de sute de ani, de cand Descartes a eliberat cercetarea stiintifica de
dogmele bisericesti cu filozofia sa asupra dualismului, vederea noastra sau
paradigma asupra lumii a fost bazata pe realismul materialist sau realismul
stiintific. Dualismul imparte lumea in sfera obiectiva a materiei si sfera subiectiva a
mintii.
La modul simplist, putem intelege acest fapt că obiectele sunt independente
si separate de minte, o astfel de perspectivă fiind cea care a pus bazele principiului
obiectivitatii. Cu timpul, orientarea tot mai largă în plan social către acceptarea
investigaţiei ştiinţifice şi negarea dogmaticii şi a habotniciei religioase a determinat
biserica să accepte principiul dualismului, ideile lui Descartes fiind implementate în
fizică şi în planul cunoaşterii generale.
In secolul al XVIII-lea Newton a promovat in continuare punctul de vedere al
materialismului realist pe baza principiului determinismului cauzal, idee conform
careia mişcarea unui obiect fizic poate fi determinată cu exactitate, pe baza
cunoaşterii poziţiei spaţiale şi a vitezei de deplasare. Prin extrapolare în planul
cunoaşterii generale, se consideră astfel că orice fenomen are o cauză care poate
fi determinată cu necesitate, iar acest principiu se va aplica în toate planurile
cunoaşterii universului şi a umanului. Cu timpul au apărut o serie de efecte
perverse ale acestei situaţii. În medicină spre exemplu, faptul că există o cauză a
unei boli a devenit un fapt de la sine înţeles, iar acest tip de perspectivă a dus
către tratarea simptomului şi nu a cauzei. Altfel zis, dacă o boală are o cauză pe
care o putem identifica cu necesitate – de cele mai multe ori în plan organic – care
se manifestă prin nişte simptome (acestea fiind în legătură directă cu cauza lor),
atunci identificarea cauzei este mai degrabă “pierdere de timp”, aşa încât, soluţia
bolii este de cele mai multe ori văzută ca o simplă tratare a simptomelor, a părţii
vizibile a respectivei boli.
15