Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...
Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...
Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Impactul</strong> investiþiilor <strong>din</strong> domeniul energetic<br />
asupra creºterii economice
PROIECT<br />
Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, <strong>de</strong> evaluare şi formulare <strong>de</strong> politici<br />
macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană<br />
a Comisiei Naţionale <strong>de</strong> Prognoză, cod SMIS 27153<br />
BENEFICIAR<br />
Comisia Naţională <strong>de</strong> Prognoză<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic<br />
asupra creşterii economice<br />
Autori<br />
VIRGIL MUŞATESCU<br />
AURELIU LECA<br />
ANTON VLĂDESCU
Autorii mulţumesc Comisiei Naţionale <strong>de</strong> Prognoză atât pentru<br />
profesionalismul cu care a coordonat în calitate <strong>de</strong> beneficiar<br />
realizarea acestei lucrări, cât şi pentru sprijinul logistic şi documentar<br />
oferit cercetătorilor pe toată durata elaborării cercetării <strong>de</strong> faţă.<br />
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României<br />
MUȘATESCU, VIRGIL<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic<br />
asupra creşterii economice / Virgil Muşatescu, Aureliu Leca,<br />
Anton Vlă<strong>de</strong>scu. - Bucureşti : Editura Economică, 2012<br />
Bibliogr.<br />
ISBN 978-973-709-625-8<br />
I. Leca, Aureliu<br />
II. Vlă<strong>de</strong>scu, Anton<br />
504.054:628.512
VIRGIL MUŞATESCU<br />
AURELIU LECA<br />
ANTON VLĂDESCU<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul<br />
energetic asupra creşterii economice<br />
Editura Economică<br />
Bucureşti, 2012
ISBN 978-973-709-625-8<br />
Toate drepturile asupra acestui studiu aparţin Comisiei Naţionale<br />
<strong>de</strong> Prognoză. Reproducerea conţinutului acestui studiu, integrală sau<br />
parţială, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-un<br />
sistem <strong>de</strong> regăsire sau transmitere sub orice formă sau prin orice<br />
mijloace, este interzisă fără acordul prealabil al Comisiei Naţionale <strong>de</strong><br />
Prognoză, fiind supusă preve<strong>de</strong>rilor legii drepturilor <strong>de</strong> autor.<br />
Opiniile exprimate în cuprinsul Studiului constituie păreri<br />
personale ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re ale Comisiei Naţionale <strong>de</strong> Prognoză.<br />
Editura Economică<br />
www.e<strong>de</strong>con.ro
CUPRINS<br />
LISTA TABELELOR ..................................................................................................................... 9<br />
LISTA FIGURILOR .................................................................................................................... 12<br />
LISTA ANEXELOR ..................................................................................................................... 13<br />
LISTA ABREVIERILOR ............................................................................................................ 14<br />
1. INTRODUCERE ...................................................................................................................... 15<br />
2. SECTORUL ENERGIEI – SITUAŢIA ACTUALĂ .............................................................. 19<br />
2.1. Resurse <strong>de</strong> energie primară ...................................................................................................... 19<br />
2.2. Evoluţia consumului şi a producţiei <strong>de</strong> energie primară .......................................................... 22<br />
2.3. Evoluţia consumului final <strong>de</strong> energie şi a intensității energiei primare ................................... 27<br />
2.4. Consi<strong>de</strong>raţii privind evoluţia sectorului energiei primare în România .................................... 27<br />
2.5. Sectorul energiei electrice – situaţia investiţiilor în zona <strong>de</strong> producere ................................... 30<br />
2.6. Analiza SWOT a sistemului energetic <strong>din</strong> România ................................................................ 36<br />
3. O NOUĂ VIZIUNE EUROPEANĂ PRIVIND ENERGIA ŞI MEDIUL.<br />
CONTEXTUL GLOBAL ......................................................................................................... 43<br />
3.1. Actualele provocări ale sectorului energiei şi necesitatea unei noi politici energetice<br />
a Uniunii Europene .................................................................................................................. 43<br />
3.2. Foaia <strong>de</strong> parcurs privind energia pentru 2050 .......................................................................... 45<br />
3.3. De un<strong>de</strong> s-a pornit – Cartea ver<strong>de</strong> şi documentele strategice privind corelarea<br />
energie-mediu în Uniunea Europeană ...................................................................................... 46<br />
3.4. Un scenariu <strong>de</strong> evoluţie globală până în 2030 ......................................................................... 53<br />
4. ADAPTAREA ENERGETICII ROMÂNEŞTI LA PROVOCĂRILE<br />
EUROPENE ŞI A CELOR GLOBALE .................................................................................. 56<br />
4.1. Contextul românesc actual cu privire la emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră ............................... 56<br />
4.2. Eficientizarea utilizării energiei – ten<strong>din</strong>ţa europeană şi necesitatea<br />
economiei româneşti ................................................................................................................ 59<br />
4.2.1. Elemente generale ........................................................................................................... 59<br />
4.2.2. Importanţa noilor tehnologii în eficientizarea utilizării energiei ..................................... 61<br />
4.2.3. Politici şi ten<strong>din</strong>ţe privind eficienţa energetică în UE-27 ................................................ 62<br />
4.2.4. Situaţia României ............................................................................................................ 64<br />
4.2.5. <strong>Impactul</strong> recentei legislaţii europene privind eficienţa energetică<br />
asupra economiei româneşti ........................................................................................... 68<br />
4.3. Comparaţii calitative cu câteva state membre ale UE .............................................................. 71<br />
4.3.1. Politici investiţionale în sectoarele energiei <strong>din</strong> statele membre ale UE.<br />
Comparaţie calitativă cu România ................................................................................. 71<br />
4.3.2. Analiza calitativă a politicilor investiţionale <strong>din</strong> unele state membre<br />
în comparaţie cu România ............................................................................................. 74
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
5. PROGNOZA ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2012-2025 .............. 79<br />
5.1. Premise calitative avute în ve<strong>de</strong>re pentru fundamentarea scenariului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
macroeconomică şi energetică pentru următorii 20-25 <strong>de</strong> ani .................................................. 79<br />
5.2. Principalele caracteristici ale scenariului adoptat .................................................................... 80<br />
5.3. Ipotezele adoptate în perioada analizată pentru evaluarea structurii CIEP .............................. 81<br />
5.4. Producţia <strong>de</strong> energie primară în România în perioada 2011-2020 ........................................... 82<br />
5.5. Dezvoltarea sectorului energetic .............................................................................................. 83<br />
6. INVESTIŢIILE NECESARE ÎN SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE ......................... 85<br />
6.1. Ipoteze...................................................................................................................................... 85<br />
6.2. Necesarul <strong>de</strong> putere nouă în sistemul electroenergetic naţional (SEN) ................................... 85<br />
7. PROGRAMUL DE ENERGETICĂ NUCLEARĂ AL ROMÂNIEI ................................... 93<br />
7.1. Situaţia actuală ......................................................................................................................... 93<br />
7.1.1. Introducere ...................................................................................................................... 93<br />
7.1.2. Legislaţia în domeniul nuclear ........................................................................................ 95<br />
7.1.3. Stadiul actual al energeticii nucleare în România ........................................................... 96<br />
7.2. Contextul energetic european şi mondial. Rolul energiei nucleare<br />
în mixtul energetic al UE ......................................................................................................... 98<br />
7.3. Rolul energiei nucleare în România ....................................................................................... 100<br />
7.3.1. Dezvoltarea <strong>de</strong> noi capacităţi nucleare .......................................................................... 100<br />
7.3.2. Proiectul unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă ........................................................... 100<br />
7.4. Programe <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.......................................................................................................... 102<br />
7.4.1. Direcţiile principale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a energeticii nucleare .............................................. 102<br />
7.4.2. Proiecte legate <strong>de</strong> finalizarea proiectului unităţilor 3 şi 4<br />
<strong>de</strong> la CNE Cernavodă ................................................................................................... 102<br />
7.4.3. Dezvoltarea capacităţilor naţionale <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare pe termen lung<br />
a <strong>de</strong>şeurilor radioactive prin utilizarea eficientă a fondurilor<br />
financiare colectate ...................................................................................................... 103<br />
7.4.4. Continuarea cercetării în domeniul reactoarelor <strong>din</strong> generaţia a IV-a ........................... 103<br />
7.5. Transparenţa şi comunicarea cu opinia publică ..................................................................... 104<br />
7.6. În loc <strong>de</strong> concluzii .................................................................................................................. 105<br />
8. INFLUENŢA INVESTIŢIILOR DIN DOMENIUL ENERGIEI<br />
ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE ................................................................................ 108<br />
8.1. Propunere <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l macroeconomic <strong>de</strong> legătură <strong>din</strong>tre eficienţa energetică şi PIB ............. 108<br />
8.2. Propunere <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tip top-down pentru <strong>de</strong>terminarea investiţiilor<br />
necesare pentru reducerea consumului final <strong>de</strong> energie prin îmbunătăţirea<br />
eficienţei energetice ............................................................................................................... 110<br />
8.3. Influenţa necesarului <strong>de</strong> investiţii <strong>din</strong> energie asupra <strong>de</strong>zvoltării<br />
economiei naţionale ............................................................................................................... 113<br />
6
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
9. MODIFICĂRI VIITOARE PROBABILE ALE PREŢULUI<br />
ENERGIEI ELECTRICE ...................................................................................................... 122<br />
9.1. Premise .................................................................................................................................. 122<br />
9.2. Influenţa investiţiilor necesare în sectorul energiei asupra inflaţiei ....................................... 129<br />
10. PROPUNERI DE POLITICI SECTORIALE ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII<br />
SUSTENABILE A SECTORULUI ROMÂNESC AL ENERGIEI .................................. 132<br />
10.1. Întrebări încă fără răspuns .................................................................................................... 132<br />
10.2. Câteva propuneri .................................................................................................................. 134<br />
10.2.1. Promovarea unui cadru legislativ şi <strong>de</strong> reglementare care să permită<br />
atragerea investiţiilor private autohtone şi străine în sectorul energiei electrice ....... 134<br />
10.2.2. Strategia energetică a României aprobată ca lege în parlament................................ 136<br />
10.2.3. Rezolvarea problemei suportabilităţii facturii <strong>de</strong> energie electrică<br />
la consumatorul casnic .............................................................................................. 137<br />
10.2.4. Înfiinţarea unei autorităţi naţionale/<strong>de</strong>partament, care să aibă<br />
ca obiect <strong>de</strong> activitate „<strong>Energetic</strong>a urbană şi rurală” ................................................. 142<br />
10.2.5. Implementarea unei scheme <strong>de</strong> obligaţii pentru furnizorii şi distribuitorii<br />
<strong>de</strong> energie .................................................................................................................. 143<br />
11. CONCLUZII ......................................................................................................................... 145<br />
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 230<br />
REZUMAT .................................................................................................................................. 235<br />
7
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
LISTA TABELELOR<br />
Tabelul nr. 2.1. Situaţia rezervelor şi producţiei <strong>de</strong> energie primară aflate<br />
în evi<strong>de</strong>nţa ANRM la data <strong>de</strong> 01.01.2011 ............................................................. 20<br />
Tabelul nr. 2.2. Potenţialul naţional al surselor regenerabile <strong>din</strong> România .................................... 21<br />
Tabelul nr. 2.3. Evoluţia consumului intern <strong>de</strong> energie primară ..................................................... 24<br />
Tabelul nr. 2.4. Evoluţia producţiei <strong>de</strong> energie primară .................................................................. 25<br />
Tabelul nr. 2.5. Importul principalilor purtători <strong>de</strong> energie ............................................................ 26<br />
Tabelul nr. 2.6. Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importul <strong>de</strong> energie primară pentru acoperirea<br />
consumului intern .................................................................................................. 26<br />
Tabelul nr. 2.7. Consumul final <strong>de</strong> energie ..................................................................................... 28<br />
Tabelul nr. 2.8. Evoluţia intensităţii energiei primare în România ................................................. 29<br />
Tabelul nr. 2.9. Evoluţia intensităţii energiei primare – comparaţii internaţionale ......................... 29<br />
Tabelul nr. 2.10. Centralele termoelectrice <strong>din</strong> România ............................................................... 32<br />
Tabelul nr. 4.1. Efectele îmbunătăţirilor <strong>de</strong> eficienţă energetică la consumatorul final .................. 64<br />
Tabelul nr. 4.2. Potenţialul economic (eficient <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costurilor)<br />
<strong>de</strong> economii <strong>de</strong> energie, în anul 2001 .................................................................... 66<br />
Tabelul nr. 4.3. Producţia <strong>de</strong> energie primară a Cehiei (2009) ....................................................... 75<br />
Tabelul nr. 4.4. Date privind producţia <strong>de</strong> surse primare în Bulgaria (2009) ................................. 76<br />
Tabelul nr. 4.5. Producţia <strong>de</strong> surse primare <strong>de</strong> energie în Marea Britanie (2009) .......................... 78<br />
Tabelul nr. 5.1. Producţia <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> regenerabile ................................................................... 83<br />
Tabelul nr. 6.1. Puterea grupurilor care vor fi retrase <strong>din</strong> funcţiune între 2012 şi 2025 ................ 87<br />
Tabelul nr. 6.2. Puteri nete necesare în sistem ................................................................................ 87<br />
Tabelul nr. 6.3. Evoluţia puterilor existente .................................................................................... 88<br />
Tabelul nr. 6.4. Deficit şi necesar <strong>de</strong> putere .................................................................................... 88<br />
Tabelul nr. 6.5. Sporul necesar <strong>de</strong> putere ........................................................................................ 88<br />
Tabelul nr. 6.6. Asigurarea creşterii producţiei faţă <strong>de</strong> anul 2010<br />
datorită creşterii consumului ................................................................................. 89<br />
Tabelul nr. 6.7. Instalarea <strong>de</strong> noi capacităţi <strong>de</strong> producţie a energiei electrice ................................ 89<br />
Tabelul nr. 6.8. Programul instalării puterilor noi şi investiţiile aferente ....................................... 89<br />
Tabelul nr. 6.9. Programul Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile .................. 90<br />
Tabelul nr. 6.10. Situaţia capacităţilor necesare a fi instalate în perioada 2011-2020-2025 ........... 90<br />
Tabelul nr. 8.1. Variaţia diverşilor factori şi influenţă finală asupra PIB ..................................... 111<br />
Tabelul nr. 8.2. Necesarul <strong>de</strong> investiţii până în 2020 .................................................................... 115<br />
Tabelul nr. 8.3. Calculul impactului investiţiilor asupra VAB <strong>din</strong> sectorul energiei electrice ...... 116<br />
Tabelul nr. 8.4. Indicatorul marginal ( K ) şi contribuţia efectivă a lui K şi KI în PIB .................. 120<br />
Tabelul nr. 9.1. Variaţia preţului energiei electrice la consumatorul final<br />
datorită certificatelor verzi................................................................................... 124<br />
Tabelul nr. 9.2. Evoluţia preţului lignitului autohton în perioada 2010-2035 ............................... 125<br />
Tabelul nr. 9.3. Evoluţia preţului cărbunelui energetic pe piaţa externă<br />
în perioada 2010-2035 ......................................................................................... 125<br />
Tabelul nr. 9.4. Evoluţia preţului ţiţeiului în perioada 2010-2035 ................................................ 126<br />
Tabelul nr. 9.5. Evoluţii pentru preţul gazelor naturale <strong>din</strong> import în perioada 2010-2035 .......... 127<br />
9
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 9.6. Evoluţia preţului păcurii în perioada 2010-2035 ................................................. 127<br />
Tabelul nr. 9.7. Evoluţia preţului combustibilului nuclear în perioada 2010-2035 ....................... 127<br />
Tabelul nr. 9.8. Costul relativ faţă <strong>de</strong> lignit (ipoteza minimă) a combustibililor<br />
utilizaţi la producerea energiei electrice .............................................................. 128<br />
Tabelul nr. 9.9. Prognoze ale preţurilor combustibililor raportate la unităţi naturale ................... 128<br />
Tabelul nr. 9.10. O posibilă schemă <strong>de</strong> eşalonare a investiţiilor în sectorul energetic<br />
românesc în intervalul 2013-2020 .................................................................... 130<br />
Tabelul nr. 9.11. Calculul variaţiei indicelui <strong>de</strong> inflaţie datorată investiţiilor propuse ................. 131<br />
Tabelul nr. 11.1. Creşterea graduală a preţului energiei ............................................................... 147<br />
Tabelul nr. A1.1. Scenariul nr. 1. Evoluţia PIB 2008-2035 .......................................................... 154<br />
Tabelul nr. A1.2.1. Scenariul nr. 1. Varianta 1 –Structura consumului intern<br />
<strong>de</strong> energie primară 2008-2035 în România .................................................... 155<br />
Tabelul nr. A1.2.2. Scenariul nr. 1. Varianta II –Structura consumului intern <strong>de</strong> energie<br />
primară 2008-2035 în România, reducerea cu 20% CIEP<br />
până în 2020 (mii tep) .................................................................................... 156<br />
Tabelul nr. A1.3.1. Scenariul nr. 1 – Producţia <strong>de</strong> energie primară 2008-2035<br />
în România (mii tep) – Producţia <strong>de</strong> gaze naturale în <strong>de</strong>clin ......................... 157<br />
Tabelul nr. A1.3.2. Scenariul nr. 1 – Producţia <strong>de</strong> energie primară 2008-2035<br />
în România (mii tep) – Producţia <strong>de</strong> gaze naturale stabilă +<br />
participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite .......................................................... 158<br />
Tabelul nr. A1.4.1. Scenariul 1. Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare<br />
pentru asigurarea consumului intern (mii tep)- Producţia <strong>de</strong> gaze<br />
naturale în <strong>de</strong>clin ............................................................................................ 159<br />
Tabelul nr. A1.4.2. Scenariul 1. Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare<br />
pentru asigurarea consumului intern (mii tep) Producţia <strong>de</strong> gaze<br />
naturale stabilă + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite .............................. 160<br />
Tabelul nr. A1.4.3. Scenariul 1. Varianta 2 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare<br />
pentru asigurarea consumului intern (mii tep)- Reducere cu 20% CIEP<br />
până în 2020- Producţia <strong>de</strong> gaze naturale stabilă + participarea<br />
noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite .............................................................................. 161<br />
Tabelul nr. A1.4.1a Scenariul 1. Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare<br />
pentru asigurarea consumului intern (mii tep)- Producția <strong>de</strong> gaze<br />
naturale stabila + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite ............................. 162<br />
Tabelul nr. A.2.1. Prognoza consumului <strong>de</strong> energie electrică 2012-2020-2025 ........................... 163<br />
Tabelul nr. A.2.2. Programul <strong>de</strong> noi centrale hidroelectrice ......................................................... 164<br />
Tabelul nr. A.3.1. Şapte posibilităţi <strong>de</strong> organizare şi conducere a SACET .................................. 172<br />
Tabelul nr. A.3.2. Concluzii privind consecinţele menţinerii situaţiei actuale<br />
(<strong>de</strong>legarea serviciului către un operator public-privat sau integral public ....... 173<br />
Tabelul nr. A.3.3. Preve<strong>de</strong>rile principale ale <strong>de</strong>legării serviciului <strong>de</strong> alimentare<br />
cu energie termică către un operator integral privat ........................................ 174<br />
Tabelul nr. A.3.4. Cheltuieli şi venituri pentru consumatorii racordaţi la SACET<br />
în unele ţări <strong>din</strong> Uniunea Europeană ................................................................ 177<br />
Tabelul nr. A.11.1. Ordonarea după costul unitar actualizat al energiei electrice produse<br />
în diferite tipuri <strong>de</strong> tehnologii funcţionând în bază ........................................ 221<br />
Tabelul nr. A.11.2. Ordonarea după costul unitar actualizat al energiei electrice produse<br />
<strong>de</strong> diferite tipuri <strong>de</strong> tehnologii cu durata <strong>de</strong> utilizare redusă<br />
sau cu funcţionare la vârf ............................................................................... 221<br />
Tabelul nr. A.12.1. Planul <strong>de</strong> investiţii ......................................................................................... 226<br />
10
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A.13.1. Tabel <strong>de</strong> calcul pentru contribuţia fiecărui sector privind energia<br />
<strong>din</strong> surse regenerabile la consumul final <strong>de</strong> energie ...................................... 227<br />
Tabelul nr. A14.1. Elasticitatea energiei primare – e1 şi a energiei electrice – e2<br />
faţă <strong>de</strong> PIB pentru Europa şi Uniunea Europeană în perioada 1980-2008 ..... 228<br />
Tabelul nr. A14.2. Elasticitatea energiei primare – e1 şi a energiei electrice – e2<br />
faţă <strong>de</strong> PIB pentru unele ţări europene în perioada 2004-2007 ...................... 228<br />
11
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
LISTA FIGURILOR<br />
Figura nr. 4.1. Repartiţia sectorială a emisiilor <strong>de</strong> GES în economia României<br />
în perioada 1989-2007 ............................................................................................. 58<br />
Figura nr. 4.2. Comparaţia intensităţii energiei primare calculate la cursul <strong>de</strong> schimb,<br />
respectiv la paritatea puterii <strong>de</strong> cumpărare .............................................................. 64<br />
Figura nr. 4.3. Raport între importul net şi consumul intern brut plus rezerve ............................... 71<br />
Figura nr. 4.4. Energia electrică <strong>din</strong> surse regenerabile ca procentaj <strong>din</strong> energia<br />
electrică produsă ...................................................................................................... 73<br />
Figura nr. 6.1. Total putere instalată în SEN, 2011 ......................................................................... 86<br />
Figura nr. 6.2. Producţia <strong>de</strong> energie electrică, 2011 ........................................................................ 86<br />
Figura nr. 9.1. Cotele anuale realizate <strong>de</strong> achiziţie <strong>de</strong> certificate verzi<br />
în perioada 2005-2011 comparativ cu cele legal stabilite...................................... 124<br />
Figura nr. A.3.1. Comparaţie între fluxurile <strong>de</strong> energie şi combustibil la producerea<br />
separată a electricităţii şi căldurii şi, respectiv, la cogenerare .......................... 166<br />
Figura nr. A.3.2. Principalii factori care influenţează eficienţa încălzirii centralizate<br />
şi suportabilitatea facturilor .............................................................................. 167<br />
Figura nr. A.3.3. Evoluţia contextului general şi a reglementărilor în relaţia<br />
energie şi mediu ................................................................................................ 170<br />
Figura nr. A.3.4. Comparaţie între tariful monom şi tariful binom ............................................... 178<br />
Figura nr. A.7.1. Cota <strong>de</strong> producere <strong>de</strong> energie electrică pe cărbune în Europa ........................... 197<br />
Figura nr. A.11.1. Variaţia costului unitar actualizat al energiei electrice în funcţie<br />
<strong>de</strong> durata <strong>de</strong> funcţionare a grupului în anul 2020 ............................................. 222<br />
Figura nr. A.11.2. Variaţia costului unitar actualizat al energiei electrice în funcţie<br />
<strong>de</strong> durata <strong>de</strong> funcţionare a grupului în anul 2030 ............................................... 223<br />
12
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
LISTA ANEXELOR<br />
Anexa nr. 1. Scenariile utilizate pentru realizarea prognozei economice şi energetice ................ 154<br />
Anexa nr. 2. Sinteza prognozei economice şi energetice .............................................................. 163<br />
Anexa nr. 3. Alimentarea centralizată cu energie termică în România ......................................... 165<br />
Anexa nr. 4. Decizii greşite <strong>de</strong> politică economică şi politică energetică, care au afectat<br />
cogenerarea şi încălzirea centralizată în România .................................................... 179<br />
Anexa nr. 5. Alte politici greşite în sectorul energiei – hidroelectrica în insolvenţă:<br />
cauze şi efecte .......................................................................................................... 183<br />
Anexa nr. 6. Opiniile băncii mondiale privind situaţia energetică a ţărilor<br />
<strong>din</strong> Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est ................................................................................... 187<br />
Anexa nr. 7. Pachetul legislativ energie – schimbări climatice..................................................... 189<br />
Anexa nr. 8. Rolul cercetării-<strong>de</strong>zvoltării în lume şi în România ................................................... 201<br />
Anexa nr. 9. Planul strategic <strong>de</strong> tehnologii energetice al Uniunii Europene ................................. 210<br />
Anexa nr. 10. Clădirile şi consumul <strong>de</strong> energie ............................................................................ 214<br />
Anexa nr. 11. Eficienţa tehnică şi economică a diferitelor tehnologii <strong>de</strong> producere<br />
a energiei electrice .................................................................................................. 219<br />
Anexa nr. 12. Planul naţional <strong>de</strong> investiţii .................................................................................... 226<br />
Anexa nr. 13. Contribuţia fiecărui sector al economiei privind aportul RES<br />
la consumul final <strong>de</strong> energie ................................................................................... 227<br />
Anexa nr. 14. Relaţia <strong>din</strong>tre creşterea produsului intern brut şi consumul total <strong>de</strong> energie<br />
primară, respectiv energie electrică, pentru unele ţări europene ............................ 228<br />
13
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
LISTA ABREVIERILOR<br />
Acronim<br />
ACER<br />
ADEME<br />
AIE<br />
AIEA<br />
ANDRAD<br />
ANRM<br />
ANRE<br />
ANRSC<br />
CIEP<br />
CHE<br />
CNCAN<br />
CNE<br />
CNU<br />
CTE<br />
ECOSOC<br />
ETS<br />
IAPC<br />
MECMA<br />
OPCOM<br />
PNI<br />
RAAN<br />
SWOT<br />
VAB<br />
Denumire<br />
Agenţia Europeană a Reglementatorilor <strong>din</strong> domeniul Energiei<br />
Agenţia <strong>de</strong> Eficienţă <strong>Energetic</strong>ă şi Mediu a Franţei<br />
Agenţia Internaţională <strong>de</strong> Energie<br />
Agenţia Internațională pentru Energie Atomică<br />
Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive<br />
Agenţia Națională pentru Resurse Minerale<br />
Agenţia Naţională <strong>de</strong> Reglementare în domeniul Energiei<br />
Agenţia Naţională <strong>de</strong> Reglementare a Serviciilor Comunale<br />
consum intern <strong>de</strong> energie primară<br />
centrala hidroelectrică<br />
Comisia Naţionala <strong>de</strong> Control a Activităţilor Nucleare<br />
centrala nuclearelectrică<br />
Compania Naţională a Uraniului<br />
centrala termoelectrică<br />
Comitetul Economic şi Social al ONU<br />
emission tra<strong>din</strong>g scheme (sistemul UE <strong>de</strong> comercializare a emisiilor)<br />
Indicele armonizat al preţurilor la consumator<br />
Ministerul Economiei, Comerţului şi al Mediului <strong>de</strong> Afaceri<br />
Operatorul Comercial al Pieţei <strong>de</strong> Energie Electrică<br />
Planul Naţional <strong>de</strong> Investiţii<br />
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare<br />
Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats (Puncte forte-Puncte slabe-<br />
Oportunități-Ameninţări)<br />
Valoarea adăugată brută<br />
14
1. INTRODUCERE<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Prezenta lucrare reprezintă răspunsul autorilor la o provocare lansată <strong>de</strong><br />
Comisia Naţională <strong>de</strong> Prognoză privind evaluarea impactului investiţiilor necesare<br />
mo<strong>de</strong>rnizării sectorului românesc al energiei asupra <strong>de</strong>zvoltării economiei ţării.<br />
Importanţa <strong>de</strong>zvoltării unui sector energetic sigur, sustenabil şi competitiv pe<br />
piaţa internă europeană nu mai trebuie subliniată, este <strong>de</strong>ja un truism. De aceea,<br />
aprecierea cât mai realistă a limitărilor fizice şi financiare ale sectorului este<br />
esenţială, cu atât mai mult în actualul context al unui număr <strong>din</strong> ce în ce mai mare<br />
<strong>de</strong> provocări pe care le înfruntă acest sector (<strong>de</strong> multe ori neglijat sau folosit<br />
necorespunzător <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong>cizionali) atât <strong>din</strong> partea efectelor crizei economice<br />
şi financiare prelungite, cât şi a celor ce <strong>de</strong>curg <strong>din</strong> angajamentele politice luate la<br />
nivelul Uniunii Europene generate <strong>de</strong> pachetele legislative specifice.<br />
Acoperirea necesităţilor investiţionale <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> aceste limitări, dar şi <strong>de</strong><br />
faptul că generarea <strong>de</strong> capital la nivelul întregii economii trebuie împărţită tuturor<br />
sectoarelor. Dar fără energie nu există <strong>de</strong>zvoltare economică, iar aceasta trebuie<br />
realizată si utilizata în mod sustenabil. În consecinţă, este esenţial nu numai să<br />
apreciem cât mai exact ce investiţii se cer a fi făcute în acest sector strategic, ci şi<br />
cum, în ce tehnologii, respectiv ce surse primare trebuie <strong>de</strong>zvoltate.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re faptul că unul <strong>din</strong> pilonii <strong>de</strong> bază ai politicii economice al<br />
UE, inclus şi în Strategia Europa 2020, îl reprezintă utilizarea eficientă a resurselor şi<br />
creşterea securităţii energetice a UE, evaluarea perspectivelor pentru economia<br />
românească <strong>de</strong>vine <strong>de</strong> stringentă actualitate. Prin Strategia Europa 2020 au fost<br />
asumate două direcţii principale <strong>de</strong> acţiune în domeniul <strong>de</strong>zvoltării durabile a sectorului<br />
energetic: creşterea pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile şi îmbunătăţirea<br />
eficienţei energetice, ambele cu consecințe asupra emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
În<strong>de</strong>plinirea obiectivelor presupune un efort investiţional <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />
ridicat <strong>de</strong>oarece se urmăreşte o <strong>de</strong>zvoltare fără carbon sau – cel puţin – cu carbon<br />
redus, <strong>de</strong>ci se apelează la tehnologii mai puţin convenţionale. De aceea, studiul<br />
încearcă să ofere, pe <strong>de</strong> o parte, o evaluare macroeconomică a investiţiilor necesare<br />
sectorului energetic, iar, pe <strong>de</strong> altă parte, măsura în care această <strong>de</strong>stinaţie oferă<br />
premise pentru o creştere sustenabilă. Aici problema se <strong>de</strong>plasează atât asupra<br />
ten<strong>din</strong>ţei <strong>de</strong> epuizare a surselor primare, cât şi asupra limitărilor autoimpuse<br />
(angajamente ferme ale României la nivelul Uniunii Europene) privind impactul<br />
asupra mediului, în mod special emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră. Prezentul studiu<br />
analizează cele doua ten<strong>din</strong>ţe şi sugerează modalităţi <strong>de</strong> abordare care ar trebui luate<br />
în consi<strong>de</strong>rare <strong>de</strong> către <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi în viitoarele strategii ale sectorului.<br />
Subliniind importanţa eficienţei energetice, studiul evaluează posibilităţile<br />
<strong>de</strong> creştere a acesteia prin mo<strong>de</strong>rnizare structurală şi investiţii în producţia <strong>de</strong><br />
bunuri şi servicii, astfel încât prognoza echilibrului bugetar, dar şi a utilizării PIB,<br />
15
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
să fie mai bine realizată. În plus, se concentrează pe următoarele elemente<br />
esenţiale ale sectorului:<br />
a) I<strong>de</strong>ntificarea posibilităţilor <strong>de</strong> modificare, pe termen lung, a structurii<br />
producţiei <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară.<br />
b) Studierea ten<strong>din</strong>ţelor şi modalităţilor pentru reducerea consumului <strong>de</strong><br />
energie şi utilizarea eficientă a energiei pe întregul lanţ <strong>de</strong> transformări.<br />
c) <strong>Impactul</strong> creşterii pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile asupra<br />
preţului energiei.<br />
d) <strong>Impactul</strong> creşterii preţului la energie asupra inflaţiei şi asupra <strong>din</strong>amicii<br />
consumului final.<br />
e) <strong>Impactul</strong> creşterii <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei economiei româneşti <strong>de</strong> import al<br />
purtătorilor <strong>de</strong> energie primară şi măsuri <strong>de</strong> atenuare a acestui fenomen.<br />
Un astfel <strong>de</strong> studiu se consi<strong>de</strong>ră necesar şi <strong>din</strong> perspectiva colaborării la<br />
rularea mo<strong>de</strong>lului PRIMES în cadrul Comisiei Europene, un<strong>de</strong> Comisia Naţională<br />
<strong>de</strong> Prognoză oferă baza <strong>de</strong> date pentru evaluările privind economia românească.<br />
Studiul propune – totodată – evaluări bazate pe utilizarea unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>zvoltate<br />
<strong>de</strong> autori.<br />
Comisia Europeană consi<strong>de</strong>ră că noua strategie energetică europeană se va<br />
implementa – în principal – prin trei vectori legislativi şi <strong>de</strong> management ai<br />
sectorului:<br />
a) tehnologic, prin Planul European Strategic pentru Energie şi Tehnologii<br />
(aşa-numitul SET Plan);<br />
b) reformarea pieţei interne <strong>de</strong> energie – electricitate şi gaze – prin cel <strong>de</strong>-al<br />
Treilea Pachet Legislativ al Pieței Interne şi<br />
c) o noua relaţie energie – mediu, prin Pachetul legislativ Energie –<br />
Schimbări Climatice.<br />
Tot cei trei vectori impun o serie <strong>de</strong> provocări pentru sectoarele energetice<br />
ale statelor membre, solicitând o serie <strong>de</strong> acţiuni urgente conţinute în diversele<br />
planuri <strong>de</strong> acţiune. Situaţia economică a Uniunii afectată <strong>de</strong> criză ridică probleme<br />
suplimentare, ceea ce a obligat Comisia Europeană la regândirea strategiei<br />
energetice pentru <strong>de</strong>ceniul 2011-2020.<br />
Componentele cheie ale acestei strategii energetice sunt reprezentate <strong>de</strong>:<br />
exploatarea potenţialului <strong>de</strong> economisire a energiei;<br />
promovarea inovării pentru tehnologii cu carbon redus;<br />
crearea unei pieţe interne funcţionale;<br />
reţele energetice sigure şi sustenabile;<br />
cooperare mai bună în cadrul UE, precum şi stabilirea unui plan mai<br />
coerent şi efectiv, la nivel comunitar, în domeniul politicii externe energetice a UE.<br />
Conform strategiei, efectele crizei economice nu trebuie să diminueze<br />
<strong>de</strong>terminarea Europei <strong>de</strong> a-şi atinge obiectivele, precum îmbunătăţirea durabilităţii<br />
16
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
consumului <strong>de</strong> energie, reducerea cererii <strong>de</strong> energie şi a emisiilor generate pe<br />
unitatea <strong>de</strong> energie produsă.<br />
În comparaţie cu Planurile <strong>de</strong> Acţiune anterioare, viitorul Plan <strong>de</strong> Acţiune<br />
pentru această strategie va pune un accent mai mare pe investiţii pentru care sunt<br />
necesare sute <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro investiţii în tehnologii noi, infrastructură,<br />
îmbunătăţirea eficienţei energetice, tehnologii energetice cu carbon redus şi în<br />
pregătirea profesională a populaţiei pentru <strong>de</strong>carbonizarea economică. În<br />
condiţiile în care criza economică face ca finanţarea investiţiilor să fie tot mai<br />
dificilă, este necesar ca acestea să fie orientate cât mai bine. Securitatea energetică<br />
a UE va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> noi interconectări, atât în interiorul UE cât şi în afară, <strong>de</strong><br />
practicile <strong>de</strong> economisire a energiei şi tehnologii, precum şi <strong>de</strong> realizarea reţelelor<br />
<strong>de</strong> transport inteligente şi a tehnologiilor <strong>de</strong> măsurare.<br />
În condiţiile actuale <strong>de</strong> globalizare, beneficiile economice şi sociale în<br />
atingerea obiectivelor 2020 se consi<strong>de</strong>ră că vor fi semnificative. Acestea pot rezulta la<br />
nivelul Uniunii Europene în 60 miliar<strong>de</strong> euro reducere <strong>de</strong> cheltuieli cu importurile <strong>de</strong><br />
gaze naturale şi petrol până în 2020, acest lucru însemnând nu numai economii<br />
financiare, dar şi un pas esenţial în asigurarea securităţii energetice. Continuarea<br />
integrării pieţei europene prin aplicarea preve<strong>de</strong>rilor celui <strong>de</strong>-al Treilea Pachet<br />
Legislativ poate conduce la o creştere <strong>de</strong> 0,6%-0,8% a PIB la nivelul Uniunii.<br />
Atingerea obiectivelor UE privind energiile regenerabile poate conduce la crearea <strong>de</strong><br />
mai mult <strong>de</strong> 600.000 locuri <strong>de</strong> muncă în UE. Adăugând obiectivul <strong>de</strong> 20% în eficienţa<br />
energetică, se creează încă cel puţin un milion <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă.<br />
România se va integra inevitabil în aceste eforturi dar, <strong>din</strong> nefericire – <strong>din</strong><br />
cauza întârzierii în înlocuirea unor echipamente cu durată <strong>de</strong> viaţă <strong>de</strong>păşită şi uzate<br />
moral – va întâmpina dificultăţi suplimentare în atingerea obiectivelor propuse.<br />
De aceea, studiul va analiza magnitu<strong>din</strong>ea investiţiilor necesare sectorului<br />
electroenergetic românesc până în 2020, făcându-se o analiză economică a<br />
influențelor pe care aceste investiții le vor avea asupra economiei românești în<br />
eforturile ei <strong>de</strong> atingere a obiectivelor europene.<br />
Aşa cum se prefigurează situaţia la acest moment, investiţiile sectorului se<br />
vor concentra în:<br />
- înlocuirea unor instalaţii a căror durată <strong>de</strong> funcţionare a <strong>de</strong>păşit durata<br />
normată <strong>de</strong> viaţă;<br />
- mo<strong>de</strong>rnizarea instalaţiilor pentru în<strong>de</strong>plinirea condiţiilor <strong>de</strong> mediu;<br />
- penetrarea noilor tehnologii, în mod special a tehnologiilor <strong>de</strong> energie<br />
regenerabilă;<br />
- în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor autoimpuse şi – legat <strong>de</strong> aceasta – accelerarea<br />
<strong>de</strong>zvoltării tehnologiilor cu carbon scăzut;<br />
- extin<strong>de</strong>rea internă şi integrarea în reţelele inteligente europene (smart<br />
grids) şi în piaţa internă europeană <strong>de</strong> energie;<br />
17
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- asimilarea şi extin<strong>de</strong>rea captării şi stocării carbonului <strong>din</strong> gazele <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re ale centralelor electrice folosind combustibili fosili;<br />
- diversificarea surselor <strong>de</strong> import a gazelor naturale (fie prin proiecte <strong>de</strong><br />
magistrale regionale tip Nabucco, fie printr-un terminal <strong>de</strong> gaze lichefiate – <strong>de</strong><br />
exemplu, proiectul AGRI, <strong>de</strong>pinzând <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizia politică şi <strong>de</strong> cea economică).<br />
În acest context, prezentul studiu a încercat să răspundă la o serie <strong>de</strong><br />
întrebări legate <strong>de</strong> aceste priorităţi:<br />
– Care este magnitu<strong>din</strong>ea investiţiilor necesare sectorului pentru a se<br />
atinge obiectivele <strong>de</strong>finite prin cei trei vectori<br />
- Ce efecte globale vor avea aceste investiţii <strong>din</strong> sectorul energetic asupra<br />
diverselor ramuri ale economiei româneşti şi chiar ale vieţii sociale Este evi<strong>de</strong>nt<br />
că aceste investiţii vor influenţa agricultura (în primul rând, prin necesarul <strong>de</strong><br />
biomasă), sectorul rezi<strong>de</strong>nţial (prin obiectivele <strong>de</strong> conservare a energiei), urbanismul<br />
(prin integrarea surselor regenerabile şi extin<strong>de</strong>rea producerii <strong>de</strong>scentralizate<br />
<strong>de</strong> energie şi prin extin<strong>de</strong>rea reţelelor inteligente), industria (prin necesitatea<br />
asimilării <strong>de</strong> echipamente şi tehnologii specifice) etc., agregat asupra PIB-ului.<br />
- Efectul creşterii preţurilor purtătorilor <strong>de</strong> energie se va simţi direct asupra<br />
economiei şi societăţii româneşti şi a competitivităţii ţării, în primul rând la<br />
nivelul pieţei interne europene.<br />
- Surplusul <strong>de</strong> energie – şi, în mod special, cea ver<strong>de</strong> – va putea fi<br />
tranzacţionat prin instrumente specifice cu impact direct asupra poziţiei României<br />
în comerţul exterior <strong>din</strong> regiune. Cum se prefigurează această poziţie<br />
- Există premise ca această <strong>de</strong>zvoltare să fie sustenabilă sau nu<br />
Studiul evaluează posibilităţile <strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice şi<br />
apreciază nivelul investiţiilor în producţia <strong>de</strong> bunuri şi servicii pentru atingerea<br />
ţintei <strong>de</strong> reducere a consumului final <strong>de</strong> energie cu 20%, ţintă impusă <strong>de</strong> pachetul<br />
legislativ energie-schimbări climatice a Uniunii Europene, astfel încât prognoza<br />
echilibrului bugetar, dar şi a utilizării PIB să fie mai bine realizată.<br />
Totodată, studiul are drept scop să genereze şi să asigure noi date necesare<br />
pentru analiza macroeconomică la nivelul beneficiarului: Comisia Naţională <strong>de</strong><br />
Prognoză.<br />
În acest scop, analizele propuse se vor baza pe cele mai recente studii<br />
efectuate la nivelul UE şi în România, privind pachetele legislative adoptate la<br />
nivelul Uniunii, ca şi pe angajamentele luate <strong>de</strong> ţara noastră, <strong>de</strong> exemplu,<br />
Planurile <strong>de</strong> Acţiune pentru sursele regenerabile şi eficienţa energetică. Studiul<br />
mai analizează instrumentele <strong>de</strong> politică energetică şi propune modificarea<br />
acestora acolo un<strong>de</strong> autorii consi<strong>de</strong>ră că este necesar a fi schimbate în scopul<br />
rezolvării provocărilor i<strong>de</strong>ntificate.<br />
18
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
2. SECTORUL ENERGIEI – SITUAŢIA ACTUALĂ<br />
2.1. Resurse <strong>de</strong> energie primară<br />
România dispune <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> energie primară fosile şi minerale diverse,<br />
dar reduse cantitativ: cărbune, ţiţei, gaze naturale, minereu <strong>de</strong> uraniu precum şi <strong>de</strong><br />
un potenţial valorificabil <strong>de</strong> resurse regenerabile semnificativ.<br />
Cărbune<br />
Lignitul <strong>din</strong> România are puterea calorică între 1.650 și 1.950 kcal/kg.<br />
Resursele sunt estimate la circa 3.300 milioane tone <strong>din</strong> care, exploatabile în<br />
perimetrele concesionate, 356 milioane tone. În situaţia unei producţii medii <strong>de</strong><br />
30 milioane tone/an, rezervele <strong>din</strong> perimetrele concesionate în prezent, pot asigura<br />
extracţia pentru încă circa 10 ani. Totalul rezervelor exploatabile <strong>de</strong> lignit pot<br />
asigura încă aproximativ 40 ani un nivel <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> circa 30 mil. tone/an.<br />
Extracţia la zi a lignitului este nesubvenţionată.<br />
Resursele <strong>de</strong> huilă situate în bazinul Valea Jiului sunt estimate la 6.020<br />
milioane tone, <strong>din</strong> care 95 milioane tone rezerve exploatabile. Zăcămintele <strong>din</strong><br />
România sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile<br />
mineralogice, ce <strong>de</strong>termină calitatea, se situează la limita inferioară, huila extrasă<br />
având puterea calorifică <strong>de</strong> 3.650 kcal/kg, valoare redusă în comparaţie cu huila<br />
standard. Producţia <strong>de</strong> huilă în Valea Jiului este subvenţionată <strong>de</strong> stat iar Directiva<br />
UE <strong>din</strong> 2011 permite continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în<br />
2018 şi condiţionează acest fapt <strong>de</strong> aplicarea strictă a unui program <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re a<br />
minelor care generează pier<strong>de</strong>ri. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic şi energetic pentru<br />
producţia <strong>de</strong> energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii <strong>de</strong>vine sursă<br />
marginală.<br />
Cărbunii extraşi în România, <strong>de</strong> calitate inferioară, se pot utiliza numai în<br />
termocentrale echipate pentru aceste tipuri <strong>de</strong> combustibil şi situate cât mai<br />
aproape <strong>de</strong> zona <strong>de</strong> exploatare a cărbunelui.<br />
Ţiţei<br />
Rezervele <strong>de</strong> ţiţei exploatabile <strong>din</strong> România cunoscute în prezent au un<br />
potenţial estimat în 2011 la circa 54 milioane tone iar în condiţiile <strong>de</strong>clinului<br />
producţiei interne, pot asigura continuitatea extracţiei pentru încă circa 15 ani.<br />
Rezervele sunt limitate în condiţiile în care nu se vor i<strong>de</strong>ntifica noi zăcăminte cu<br />
potenţial important.<br />
19
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Gaze naturale<br />
Rezervele <strong>de</strong> gaze naturale evaluate şi exploatabile în prezent, sunt<br />
estimate la circa 109 miliar<strong>de</strong> m 3 şi, în condiţiile <strong>de</strong>clinului producţiei interne,<br />
asigură exploatarea pentru încă circa 10 ani.<br />
Recent s-au anunţat <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong> noi rezerve potenţiale <strong>de</strong> gaze naturale<br />
în apele teritoriale ale Marii Negre şi în NV ţării. Evaluarea mărimii acestora<br />
precum şi a condiţiilor <strong>de</strong> exploatare pot aduce în viitorul apropiat modificări<br />
semnificative ale producţiei interne <strong>de</strong> gaze naturale.<br />
Înmagazinare subterană a gazelor naturale <strong>din</strong> România se realizează în 8<br />
<strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> înmagazinare în zăcăminte <strong>de</strong> gaze <strong>de</strong>pletate cu o capacitate totală <strong>de</strong><br />
înmagazinare <strong>de</strong> 4 miliar<strong>de</strong> m 3 (se poate acoperi consumul pe perioada <strong>de</strong> iarnă<br />
pentru circa 45 <strong>de</strong> zile).<br />
Uraniu<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al rezervelor <strong>de</strong> minereu <strong>de</strong> uraniu existente şi<br />
exploatabile, acestea pot asigura necesarul <strong>de</strong> consum pentru două unităţi la CNE<br />
Cernavodă pe durata <strong>de</strong> viaţă a acestora.<br />
Conform cu cele prezentate, este evi<strong>de</strong>nt că, lignitul reprezintă singura<br />
resursă fosilă <strong>de</strong> energie primară care poate contribui semnificativ la producerea<br />
energiei electrice în următoarele 2-3 <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>. (tabelul nr. 2.1).<br />
Tabelul nr. 2.1. Situaţia rezervelor şi producţiei <strong>de</strong> energie primară aflate în evi<strong>de</strong>nţa ANRM la<br />
data <strong>de</strong> 01.01.2011<br />
Purtătorul <strong>de</strong><br />
energie<br />
primară<br />
U.M.<br />
Rezerve<br />
sigure /<br />
exploatabile<br />
Rezerve<br />
exploatabile în<br />
perimetre<br />
concesionate<br />
Producţia<br />
anuală<br />
estimată<br />
Perioada<br />
estimată <strong>de</strong><br />
exploatare<br />
în ani<br />
(6=3/5)<br />
1 2 3 4 5 6<br />
Hidrocarburi<br />
ţiţei 10 3 tone 54882 1) 54882 4300 15<br />
gaze naturale 10 6 m 3 109284 2) 109284 11000 10<br />
Cărbuni<br />
lignit 10 6 tone 3297 356 30 – 35 circa 100<br />
huilă 10 6 tone 602 95 .. 3) .. 3)<br />
1)<br />
87% dovedite + 9% probabile + 4% posibile;<br />
2) 76% dovedite + 19,5% probabile + 4,5% posibile;<br />
3) se vor <strong>de</strong>termina după restructurarea CCH şi oprirea exploatărilor neeconomice.<br />
În condiţiile unui <strong>de</strong>clin anual constant <strong>de</strong> 3-5% pentru ţiţei şi 4-6% pentru<br />
gaze naturale, precum şi în aprecierea gradului <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate<br />
<strong>de</strong> 15-20% pentru ţiţei şi respectiv, 15-30% pentru gaze naturale se poate trage<br />
20
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
concluzia că producţia <strong>de</strong> energie primară în România bazată atât pe valorificarea<br />
rezervelor fosile <strong>de</strong> energie primară, cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele <strong>de</strong><br />
minereu <strong>de</strong> uraniu, în cea mai optimistă situaţie, nu va creşte în următoarele<br />
două-trei <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>, ci <strong>din</strong> contră.<br />
Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii <strong>de</strong> energie primară în România<br />
se va realiza prin creşterea utilizării resurselor regenerabile <strong>de</strong> energie şi prin<br />
importuri <strong>de</strong> energie primară – gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul<br />
orizontului analizat, România va rămâne <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong> energie<br />
primară. Gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirea <strong>de</strong> noi resurse interne<br />
exploatabile, <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> integrare a surselor regenerabile <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong><br />
succesul măsurilor <strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice.<br />
Resurse energetice regenerabile<br />
Potenţialul energetic teoretic al surselor regenerabile <strong>de</strong> energie <strong>de</strong> care<br />
dispune România este semnificativ. Potenţialul care poate fi utilizat al acestor<br />
surse este mult mai mic, datorită limitărilor naturale, tehnologiilor, eficienţei<br />
economice şi a restricţiilor <strong>de</strong> mediu (tabelul nr. 2.2).<br />
Tabelul nr. 2.2. Potenţialul naţional al surselor regenerabile <strong>din</strong> România<br />
Sursa <strong>de</strong> energie Potenţialul Echivalent economic Aplicaţie<br />
regenerabilă energetic anual energie (mii tep)<br />
Energie solară<br />
– termică 60×10 6 GJ 1433,0 Energie<br />
termică<br />
– fotovoltaic 1200 GWh 103,2 Energie<br />
electrică<br />
Energie eoliană 23000 GWh 1978,0 Energie<br />
electrică<br />
Energie hidroelectrică,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
40000 GWh<br />
6000 GWh<br />
3440,0<br />
516,0<br />
Energie<br />
electrică<br />
– sub 10 MW<br />
Biomasă şi biogaz 318×10 6 GJ 7597,0 Energie<br />
termică<br />
Energie geotermală 7×10 6 GJ 167,0 Energie<br />
termică<br />
Sursa: Planul Naţional <strong>de</strong> Acţiune în <strong>Domeniul</strong> Energiei <strong>din</strong> Surse Regenerabile (PNAER) – 2010.<br />
Potenţialul efectiv amenajabil eolian şi hidroenergetic este mult inferior<br />
celui tehnic amenajabil, <strong>din</strong> cauza restricţiilor <strong>de</strong> mediu (amplasamente cu<br />
interdicţie <strong>de</strong> utilizare sau cu costuri foarte mari <strong>de</strong> realizare).<br />
Potrivit ultimelor evaluări, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al<br />
României este <strong>de</strong> circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2011 puterea instalată în<br />
centrale hidroelectrice era <strong>de</strong> 6.528 MW, energia pentru anul hidrologic mediu<br />
21
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
fiind evaluată la 17.500 GWh/an. Astfel, gradul <strong>de</strong> valorificare a potenţialului<br />
tehnic amenajabil este în prezent <strong>de</strong> 54%.<br />
Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile <strong>de</strong> producere a<br />
energiei electrice în unităţi ce utilizează surse regenerabile (eoliană, fotovoltaică,<br />
biomasă) sunt în prezent superioare celor aferente utilizării combustibilului fosil şi<br />
nuclear. În această situaţie se aplică scheme <strong>de</strong> sprijin pentru introducerea în piaţă<br />
a energiei electrice produse <strong>din</strong> aceste surse.<br />
2.2. Evoluţia consumului şi a producţiei <strong>de</strong> energie primară<br />
Consumul <strong>de</strong> energie primară şi cel <strong>de</strong> energie electrică sunt corelate cu<br />
gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică al ţării, nivelul <strong>de</strong> trai al populaţiei, gradul <strong>de</strong><br />
electrificare al economiei, <strong>de</strong> eficienţa tehnologiilor utilizate etc.<br />
Se înregistrează şi în România începerea fenomenului <strong>de</strong> <strong>de</strong>cuplare treptată<br />
a creşterii consumului <strong>de</strong> energie <strong>de</strong> creşterea economică, fenomen care în ţările<br />
<strong>de</strong>zvoltate s-a înregistrat încă <strong>din</strong> perioada ce a urmat primului şoc petrolier (1973).<br />
Dezvoltarea economică, structura economiei şi măsurile <strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică reprezintă principalii factori ce influenţează consumul intern <strong>de</strong> energie<br />
primară (tabelul nr. 2.3).<br />
Principala restricţie pentru România este caracterul limitat al resurselor<br />
interne <strong>de</strong> combustibili fosili şi a evoluţiilor scăzătoare a producţiei <strong>de</strong> ţiţei şi gaze<br />
naturale, ceea ce influenţează <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa ţării <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong> energie primară.<br />
Datorită rezervelor limitate <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> energie primară, în România<br />
producţia internă <strong>de</strong> energie a rămas practic constantă la valoarea <strong>de</strong> circa 27-28<br />
mil. tep. Fără aportul surselor regenerabile <strong>de</strong> energie această valoare va scă<strong>de</strong>a<br />
treptat în următorii ani (tabelul nr. 2.4).<br />
Analizând evoluţia producţiei interne <strong>de</strong> energie primară în perioada<br />
2000-2010 rezultă următoarele concluzii:<br />
Pon<strong>de</strong>rea principală în producţia internă o au gazele naturale. Producţia<br />
<strong>de</strong> gaze naturale cunoaşte însă o scă<strong>de</strong>re treptată datorită <strong>de</strong>clinului zăcămintelor,<br />
pon<strong>de</strong>rea acesteia în total a scăzut <strong>de</strong> la 38,9% în anul 2000 la 31,7% în anul<br />
2010;<br />
Producţia <strong>de</strong> ţiţei a scăzut, <strong>de</strong> asemenea, într-un ritm mai accentuat<br />
ajungând la o pon<strong>de</strong>re în total <strong>de</strong> numai 15,3% în anul 2010, faţă <strong>de</strong> 21,8% în anul<br />
2000. Astfel ţiţeiul a <strong>de</strong>venit al treilea purtător <strong>de</strong> energie în producţia <strong>de</strong> energie<br />
în România, pe locul doi fiind cărbunele;<br />
22
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Producţia <strong>de</strong> cărbune a crescut în unităţi fizice cât şi ca pon<strong>de</strong>re în<br />
producţia totală; principala contribuţie a avut-o creşterea producţiei <strong>de</strong> lignit;<br />
Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) reprezintă o pon<strong>de</strong>re<br />
majoritară (71,8% în anul 2010) în producţia <strong>de</strong> energie primară;<br />
Lemnele <strong>de</strong> foc şi <strong>de</strong>şeurile agricole <strong>de</strong>ţin o pon<strong>de</strong>re importantă în<br />
producţia internă <strong>de</strong> energie. Acest lucru reliefează importanţa <strong>de</strong>zvoltării<br />
tehnologiilor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea <strong>de</strong><br />
energie (prepon<strong>de</strong>rent termică).<br />
Pentru a satisface necesarul <strong>de</strong> consum, România a importat cantităţi<br />
relativ importante <strong>de</strong> energie (tabelul nr. 2.5).<br />
Având în ve<strong>de</strong>re costurile ridicate <strong>de</strong> valorificare a surselor regenerabile<br />
este puţin probabil ca pe termen mediu creşterea consumului <strong>de</strong> energie primară şi<br />
scă<strong>de</strong>rea producţiei interne să poată fi acoperite integral <strong>din</strong> surse regenerabile,<br />
ceea ce va conduce la creşterea importurilor <strong>de</strong> energie.<br />
Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong> energie primară a crescut continuu în<br />
perioada 2000-2008 <strong>de</strong> la circa 22%, în anul 2000, la 27,2% în 2008, cu un maxim<br />
<strong>de</strong> 31,9% în 2007, anul premergător <strong>de</strong>clanşării crizei economice. În anii<br />
2009-2010 <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri a scăzut la circa 20% prin scă<strong>de</strong>rea<br />
activităţilor economice ca urmare a recesiunii (tabelul nr. 2.6).<br />
23
Tabelul nr. 2.3. Evoluţia consumului intern <strong>de</strong> energie primară<br />
(mii tep)<br />
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Consumul intern <strong>de</strong> energie<br />
primară,<br />
36374 37971 36480 39032 38950 37868 39381 39159 39658 34328 34817<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Cărbune* 7475 8169 8812 9509 9172 8742 9540 10064 9649 7436 6911<br />
Petrol şi produse petroliere** 9808 10804 9371 9088 10092 9163 9840 9658 9719 8239 8417<br />
Gaze naturale*** 13679 13315 13326 15317 13766 13820 14308 12862 12476 10642 10897<br />
Lemne <strong>de</strong> foc şi <strong>de</strong>şeuri agricole 2763 2134 2351 2844 3134 3185 3185 3275 3710 3742 3982<br />
Energie hidroelectrică 1212 1172 1136 962 1320 1489 1212 1195 1115 1164 1573<br />
Energie nucleară 1338 1335 1352 1203 1360 1362 1381 1890 2752 2881 2850<br />
Alţi combustibili 92 1034 115 93 93 88 87 194 211 198 161<br />
Energie <strong>din</strong> surse<br />
7 7 17 18 81 82 18 21 26 25 26<br />
neconvenţionale<br />
Notă:* Cărbune = Cărbune bituminos + Alte huile + lignit + cărbune brun.<br />
**Petrol şi produse petroliere = Ţiţei + Benzină + Petroluri + Motorină + Păcură + Gaze <strong>de</strong> rafinărie + GPL + Alte produse petroliere.<br />
***Gaze naturale=gaze naturale.<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 2.4. Evoluţia producţiei <strong>de</strong> energie primară<br />
(mii tep)<br />
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Producţia <strong>de</strong> energie<br />
primară, <strong>din</strong> care:<br />
Total cărbune, <strong>din</strong> care:<br />
– Cărbune bituminos<br />
– Alte huile<br />
– Lignit<br />
– Cărbune brun<br />
28106 27994 27668 28192 28026 27090 27065 27300 28779 28034 27428<br />
5601<br />
8<br />
1171<br />
4354<br />
68<br />
6239<br />
8<br />
1177<br />
4979<br />
75<br />
6117<br />
8<br />
1111<br />
4942<br />
56<br />
6536<br />
6<br />
980<br />
5499<br />
51<br />
Lemne <strong>de</strong> foc şi <strong>de</strong>şeuri agricole 2762 2130 2351 2903 3160 3229 3235 3304 3750 3838 3900<br />
6192<br />
-<br />
1023<br />
5120<br />
50<br />
5793<br />
-<br />
1082<br />
4698<br />
13<br />
6477<br />
-<br />
837<br />
5628<br />
12<br />
6858<br />
-<br />
902<br />
5933<br />
23<br />
7011<br />
-<br />
979<br />
5985<br />
47<br />
6447<br />
-<br />
751<br />
5718<br />
8<br />
5902<br />
-<br />
730<br />
5172<br />
0<br />
Ţiţei 6157 6105 5951 5770 5592 5326 4897 4651 4619 4390 4186<br />
Gaze naturale 10968 10889 10384 10529 10196 9536 9395 9075 8982 8964 8705<br />
Alţi combustibili 1 4 115 92 92 87 82 127 158 98 90<br />
Energie <strong>din</strong> surse<br />
7 7 17 18 13 18 18 21 26 25 26<br />
neconvenţionale<br />
Energie hidroelectrică 1272 1284 1381 1141 1421 1739 1580 1374 1481 1361 1769<br />
Energie nucleară 1338 1336 1352 1203 1360 1362 1381 1890 2752 2881 2849<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii.<br />
25
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 2.5. Importul principalilor purtători <strong>de</strong> energie<br />
(mii tep)<br />
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Importul <strong>de</strong> energie<br />
10925 12771 13949 14639 16672 17072 17605 17399 16324 11235 11239<br />
primară<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Cărbune (inclusiv cocs) 1917 2302 2749 2772 3184 2926 2701 3501 2550 1013 1221<br />
Petrol şi produse petroliere 6229 8071 8119 7061 9137 9711 9976 9812 10073 8471 7955<br />
Gaze naturale 2712 2332 3043 4723 4127 4233 4839 3904 3567 1614 1834<br />
Energie electrică 67 66 38 83 222 200 85 109 79 56 66<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii.<br />
Tabelul nr. 2.6. Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importul <strong>de</strong> energie primară pentru acoperirea consumului intern<br />
(mii tep)<br />
Anul UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Sold import – export tep 7979 9437 8950 10527 11852 10538 11622 12464 10693 6685 7187<br />
Consumul intern <strong>de</strong> energie tep 36374 37971 36480 39032 38950 37868 39381 39159 39658 34328 34817<br />
primară<br />
Gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă % 21,9 24,9 24,5 27,0 30,4 27,8 29,5 31,8 27,0 19,2 20,6<br />
26
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
2.3. Evoluţia consumului final <strong>de</strong> energie şi a intensității energiei<br />
primare<br />
Consumul final <strong>de</strong> energie în perioada 2000-2010 a avut următoarea<br />
evoluţie (tabelul nr. 2.7).<br />
Utilizarea eficientă a energiei<br />
Creşterea eficienţei energetice are o contribuţie majoră la realizarea<br />
siguranţei alimentării, <strong>de</strong>zvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea<br />
resurselor energetice primare şi la reducerea emisiilor gazelor cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienţa <strong>de</strong> utilizare a energiei la<br />
nivel naţional este intensitatea energetică, respectiv consumul <strong>de</strong> energie pentru a<br />
produce o unitate <strong>de</strong> produs intern brut. În tabelul nr. 2.8 se prezintă evoluţia<br />
intensităţii energiei primare pentru România în preţuri constante, la cursul <strong>de</strong><br />
schimb şi la paritatea puterii <strong>de</strong> cumpărare.<br />
În ultimii ani ca urmare a modificărilor structurale ale economiei şi<br />
apariţiei unor noi unităţi economice eficiente <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic,<br />
intensitatea energiei primare a înregistrat scă<strong>de</strong>ri importante.<br />
Din compararea cu datele pe plan european se remarcă faptul că<br />
intensitatea energiei primare în România este mai mare cu 25% faţă <strong>de</strong><br />
intensitatea medie a UE-27, cu toate că are loc o scă<strong>de</strong>re în timp (tabelul nr. 2.9).<br />
2.4. Consi<strong>de</strong>raţii privind evoluţia sectorului energiei primare<br />
în România<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele prezentate mai sus, <strong>de</strong>clinul constatat al producţiei<br />
unora <strong>din</strong>tre resursele primare ca şi rata <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate, se<br />
poate aprecia că pe termen mediu şi lung se vor întâlni următoarele ten<strong>din</strong>ţe (a se<br />
ve<strong>de</strong>a şi lucrarea [1]):<br />
- cel mai probabil, producţia <strong>de</strong> lignit se va menţine la un nivel economic<br />
<strong>de</strong> circa 30 mil. tone fizice (5,3 mil. tep) pentru următoarele 2-3 <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>;<br />
- în privinţa producţiei <strong>de</strong> huilă, aceasta se va reduce <strong>din</strong> motive<br />
economice cu circa 50% până în anul 2020, rămânând în funcţiune numai<br />
exploatările rentabile, care nu necesită subvenţii. UE permite continuarea<br />
subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018, dar condiţionează acest fapt <strong>de</strong><br />
aplicarea strictă a unui program <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re a minelor care generează pier<strong>de</strong>ri;<br />
27
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 2.7. Consumul final <strong>de</strong> energie<br />
(mii tep)<br />
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Consumul final <strong>de</strong> energie,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Industria prelucrătoare 1*<br />
(exclusiv prelucrări<br />
combustibil, inclusiv captare,<br />
tratare, distribuţie apă)<br />
Industria prelucrătoare2**<br />
(exclusiv captare, tratare,<br />
distribuţie apă)<br />
22165 22451 23390 25175 25715 25206 25312 24659 25002 22387 22739<br />
8551 8900 10086 10418 10908 10019 9311<br />
9034<br />
8474 6158 6563<br />
8437 8803 9942 10334 10823 9869 9203 8945 8400 6098 6488<br />
Construcţii 339 328 399 377 297 413 619 554 572 410 407<br />
Transporturi 3508 3975 4305 4319 4353 4379 4407 4729 5399 5377 5107<br />
Casnic 8433 7197 7284 7879 7908 8055 7889 7559 8090 8037 8124<br />
Agricultură şi silvicultură 395 299 298 259 233 237 262 260 293 385 391<br />
Servicii 812 1629 887 1826 1936 2030 2757 2481 2106 1976 2097<br />
Notă: *Industrie prelucrătoare 1 = Industrie – extracţia min feroase – alte activităţi extractive – construcţii.<br />
**Industrie prelucrătoare 2 = Industrie prelucrătoare 1 – captare, tratare şi distribuţie apă.<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii.<br />
28
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 2.8. Evoluţia intensităţii energiei primare în România<br />
Denumire indicator U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Intensitatea energiei tep/1.000EURO 0,602 0,595 0,544 0,553 0,509 0,475 0,460 0,428 0,405 0,377 0,380<br />
primare folosind PIB 2005<br />
în preţuri constante tep/1.000EURO 0,283 0,279 0,255 0,259 0,239 0,223 0,216 0,201 0,190 0,177 0,178<br />
2005 ppc<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Anuarul Statistic al României, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii, site BNR.<br />
Tabelul nr. 2.9. Evoluţia intensităţii energiei primare – comparaţii internaţionale<br />
(tep/1.000 EURO 2005 ppc)<br />
Intensitatea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008<br />
energiei primare<br />
UE-27 0,170 0,171 0,168 0,170 0,168 0,165 0,160 0,154 0,152<br />
UE-25 0,168 0,169 0,166 0,168 0,166 0,163 0,158 0,152 0,150<br />
UE-15 0,162 0,162 0,160 0,162 0,160 0,157 0,152 0,146 0,145<br />
Cehia 0,279 0,279 0,277 0,290 0,279 0,254 0,249 0,234 0,222<br />
Polonia 0,240 0,237 0,230 0,227 0,217 0,212 0,210 0,196 0,188<br />
Ungaria 0,212 0,208 0,203 0,204 0,192 0,196 0,188 0,181 0,178<br />
Irlanda 0,139 0,137 0,132 0,124 0,125 0,112 0,110 0,106 0,102<br />
Grecia 0,150 0,149 0,148 0,142 0,138 0,137 0,132 0,127 0,126<br />
Spania 0,146 0,144 0,145 0,146 0,147 0,145 0,139 0,137 0,131<br />
Portugalia 0,139 0,137 0,142 0,140 0,141 0,144 0,133 0,133 0,128<br />
Bulgaria 0,384 0,383 0,358 0,349 0,318 0,315 0,304 0,281 0,262<br />
România 0,283 0,279 0,255 0,259 0,239 0,223 0,216 0,201 0,190<br />
Sursa: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Anuarul Statistic al României, Balanţa <strong>Energetic</strong>ă a României – colecţii, site BNR, site Eurostat.<br />
29
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- în condiţiile actuale şi cu tehnologiile <strong>de</strong> azi, producţiile <strong>de</strong> ţiţei şi <strong>de</strong><br />
gaze naturale se vor reduce în mod natural. Producţia <strong>de</strong> ţiţei va scă<strong>de</strong>a constant<br />
cu 3-5% pe an, iar gradul <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate e consi<strong>de</strong>rat a fi <strong>de</strong><br />
doar 15-20%. În privinţa producţiei <strong>de</strong> gaze naturale <strong>din</strong> rezervele cunoscute şi<br />
exploatate astăzi, aceasta se reduce cu circa 4-6%, la un grad <strong>de</strong> înlocuire <strong>de</strong> circa<br />
15-30%. Aici însă trebuie subliniată posibilitatea menţinerii la nivelele actuale<br />
până în anul 2018 şi chiar o creştere notabilă după această dată, datorită noilor<br />
rezerve <strong>de</strong>scoperite recent în Marea Neagră şi în nord-vestul României, la care se<br />
pot adăuga gazele <strong>de</strong> şist;<br />
- luând drept realizabile cele menţionate în programul <strong>de</strong> amenajare a<br />
potenţialului hidroenergetic adoptat <strong>de</strong> SC Hidroelectrica, amenajarea acestuia va<br />
atinge 59,37% în anul 2020, respectiv 62,77% în anul 2025;<br />
- utilizarea surselor regenerative va urmări angajamentele României ca stat<br />
membru al UE, transpuse prin Programul naţional <strong>de</strong> amenajare a energiilor<br />
regenerabile (PNAER);<br />
- rezervele <strong>de</strong> uraniu permit funcţionarea celor două unităţi nucleare pe<br />
toată durata lor <strong>de</strong> funcţionare.<br />
Lucrarea [72] consi<strong>de</strong>ră că „în scenariul cel mai <strong>de</strong>favorabil, importurile<br />
<strong>de</strong> energie vor atinge, în anul 2020, 43% <strong>din</strong> consumul intern <strong>de</strong> energie şi 50% în<br />
anul 2025. În scenariul cel mai favorabil, cu atingerea ţintei <strong>de</strong> 20% <strong>de</strong> reducere a<br />
consumului <strong>de</strong> energie primară (puţin probabil) şi cu menţinerea stabilă a<br />
producţiei <strong>de</strong> gaze naturale şi apoi creşterea acesteia, importurile <strong>de</strong> energie<br />
primară se reduc la 25% la nivelul anilor 2020-2025. Rezultă că o contribuţie<br />
majoră la efortul <strong>de</strong> atingere a sustenabilităţii <strong>de</strong>zvoltării sectorului energetic <strong>din</strong><br />
România o au atingerea ţintelor <strong>din</strong> pachetul energie-mediu al UE (20/20/20) până<br />
în 2020 şi intrarea în exploatare a noilor <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> gaze naturale <strong>de</strong>scoperite în<br />
Marea Neagră şi în Nord-Vestul ţării”.<br />
2.5. Sectorul energiei electrice – situaţia investiţiilor în zona<br />
<strong>de</strong> producere<br />
Sectorul electroenergetic are câteva particularităţi distincte față <strong>de</strong><br />
celelalte ramuri ale economiei naționale:<br />
este caracterizat <strong>de</strong> o inerţie mare, cu o diferenţă <strong>de</strong> timp între <strong>de</strong>cizie şi<br />
realizare practică <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul a 4-5 ani;<br />
alături <strong>de</strong> sectorul transporturilor, este principalul contributor, în<br />
proporţie <strong>de</strong> 80%, la poluarea ambientală şi schimbările climatice;<br />
necesită investiţii consi<strong>de</strong>rabile, <strong>de</strong> multe ori foarte greu <strong>de</strong> obţinut;<br />
30
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
este absolut necesară existenţa unui cadru instituţional şi legislativ<br />
a<strong>de</strong>cvat, precum şi a unei strategii energetice pe termen mediu şi lung, însoţite <strong>de</strong><br />
politici energetice naţionale şi instrumente specifice economiei libere [1].<br />
Sectorul <strong>de</strong> producere a energiei electrice a păstrat în foarte mare măsură,<br />
în evoluţia ulterioară, caracteristicile tehnice avute în anul 1989, când în sistemul<br />
energetic naţional (SEN) existau exclusiv centrale termoelectrice şi <strong>de</strong> termoficare<br />
şi centrale hidroelectrice. Producţia <strong>de</strong> energie electrică în anul 1989 a fost <strong>de</strong> 83<br />
miliar<strong>de</strong> kWh (putere medie anuală 9.550 MW), pentru ca, datorită recesiunii<br />
economice severe, să scadă cu 32% în anul 1994, la 56,9 miliar<strong>de</strong> kWh (putere<br />
medie anuală 6.500 MW) [2].<br />
În anul 1994, capacităţile instalate în SEN au fost <strong>de</strong> 21.800 MW, <strong>din</strong> care<br />
73% în centrale termoelectrice şi <strong>de</strong> termoficare şi 27% în centrale hidroelectrice.<br />
Structura după vârstă a puterii grupurilor <strong>din</strong> centrale termoelectrice era: 26,2%<br />
sub 15 ani; 47,2% între 15 şi 25 <strong>de</strong> ani; 17,3% între 26 şi 30 <strong>de</strong> ani; 9,3% peste 30<br />
<strong>de</strong> ani. Tehnologiile instalaţiilor erau ale anilor ' 60- ' 70. Durata normată <strong>de</strong> viaţă a<br />
unei instalaţii energetice este, <strong>de</strong> regulă, <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani, după care urmează<br />
reabilitarea sau casarea acesteia, cu costurile aferente, în funcţie <strong>de</strong> calculele<br />
tehnico-economice. Reabilitarea poate reprezenta circa 25% <strong>din</strong> investiţia iniţială<br />
actualizată. Grupurile <strong>din</strong> centralele hidroelectrice aveau ca structură <strong>de</strong> vârstă:<br />
38,5% sub 25 <strong>de</strong> ani; 55% între 26 şi 30 <strong>de</strong> ani; 6,4% peste 30 <strong>de</strong> ani [2].<br />
Trebuie menţionat că toate aceste capacităţi realizate înainte <strong>de</strong> anul 1989<br />
au avut bugetul <strong>de</strong> stat ca sursă principală <strong>de</strong> finanțare a investiţiilor în proporţie<br />
<strong>de</strong> circa 70%, care însă a dispărut ulterior. Rezultatul a fost următorul: pe <strong>de</strong> o<br />
parte, SEN a dispus <strong>de</strong> capacităţi <strong>de</strong> rezervă (cu o fiabilitate redusă), datorită<br />
scă<strong>de</strong>rii consumului prin recesiune, iar, pe <strong>de</strong> altă parte, acela al unui disponibil<br />
extrem <strong>de</strong> redus <strong>de</strong> surse <strong>de</strong> finanţare obţinute <strong>de</strong> la Banca Mondială, Banca<br />
Europeană <strong>de</strong> Investiţii sau credit furnizor, total insuficiente.<br />
Datorită lipsei surselor <strong>de</strong> finanţare a investiţiilor, situaţia „întineririi”<br />
capacităţilor <strong>de</strong> producţie ale SEN nu s-a schimbat în mod semnificativ în primele<br />
două <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> după 1989, cu excepţia unităţilor 1 (pusă în funcţiune în 1996) şi<br />
2 (în 2007) <strong>de</strong> la Centrala nuclearoelectrică <strong>de</strong> la Cernavodă, care au reprezentat<br />
împreună ca unităţi noi doar 7,5% <strong>din</strong> puterea disponibilă.<br />
Conform datelor INS, producţia <strong>de</strong> energie electrică a SEN în anul 2010 a<br />
fost <strong>de</strong> 60,98 miliar<strong>de</strong> kWh, structurată astfel: energie hidro 33%, energie termo<br />
47%, energie nucleară 19%, energie eoliană 1%. Se poate <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> concluzia că<br />
pentru România producerea energiei electrice în centrale termoelectrice<br />
reprezintă, în prezent şi în viitor, un obiectiv strategic naţional major. Acest lucru<br />
impune, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar, alocarea fondurilor – <strong>din</strong> surse proprii sau<br />
31
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
atrase – necesare pentru realizarea investiţiilor <strong>de</strong> capital <strong>de</strong> înnoire, retehnologizare<br />
şi mo<strong>de</strong>rnizare a capacităţilor şi protecţie a mediului. Necesitatea şi<br />
oportunitatea <strong>de</strong>marării unui program <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> capital <strong>de</strong>curge, în primul<br />
rând, <strong>din</strong> faptul că actualele echipamente au, în cea mai mare parte, un grad<br />
înaintat <strong>de</strong> uzură fizică şi morală [3].<br />
În tabelul nr. 2.10 se prezintă centralele termoelectrice <strong>din</strong> România şi anul<br />
<strong>de</strong> punere în funcţiune. România şi-a asumat angajamente privind limitarea<br />
emisiilor poluante în aer provenite <strong>din</strong> instalaţiile mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re (IMA), conform<br />
Directivei 2001/80/CE, obţinând perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> tranziţie eşalonate până în anul<br />
2013, pe categorii <strong>de</strong> poluanţi emişi în atmosferă (dioxid <strong>de</strong> sulf, oxizi <strong>de</strong> azot şi<br />
pulberi), respectiv 2017 pentru reducerea suplimentară a emisiilor <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong><br />
azot. Aceste perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> tranziţie evi<strong>de</strong>nţiază faptul că instalaţiile mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re<br />
respective au un efect semnificativ asupra calităţii aerului, fiind necesară<br />
implementarea <strong>de</strong> măsuri <strong>de</strong> reducere a emisiilor poluante şi că nivelul<br />
investiţiilor necesare este foarte mare şi dificil <strong>de</strong> suportat <strong>de</strong> beneficiar.<br />
Tabelul nr. 2.10. Centralele termoelectrice <strong>din</strong> România<br />
Nr. Centrala Anul <strong>de</strong> punere<br />
Observaţii<br />
crt.<br />
în funcţiune<br />
1. Rovinari 1972 – 1979 Con<strong>de</strong>nsaţie<br />
2. Turceni 1978 – 1987 Con<strong>de</strong>nsaţie<br />
3. Deva 1969 – 1980 Unităţile <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie pură au fost adaptate<br />
pentru a livra căldură oraşului Deva<br />
4. Işalniţa 1965 – 1968 Con<strong>de</strong>nsaţie<br />
5. Doiceşti 1979 – 1983 Unităţile <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie pură au fost adaptate<br />
pentru a livra căldură oraşului Târgovişte<br />
6. Craiova II 1987 – 1988 Cogenerare<br />
7. Ora<strong>de</strong>a 1 1966 – 1976 Cogenerare<br />
8. Paroşeni 1955 – 1964 Unităţile <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie pură au fost adaptate<br />
pentru a livra căldură în reţeaua <strong>de</strong> termoficare<br />
9. Giurgiu 1984 – 1985 Cogenerare<br />
10. Iaşi II 1986 – 1987 Cogenerare<br />
11. Govora Cogenerare<br />
12. Suceava 1987 – 1988 Cogenerare<br />
13. Braşov 1991 – 1995 Cogenerare<br />
14. Arad II 1992 Cogenerare<br />
15. Bacău 1997 Cogenerare<br />
16. Grozăveşti 1964 – 1966 Cogenerare<br />
17. Bucureşti Sud 1965 – 1975 Cogenerare<br />
18. Bucureşti Vest 1975 – 2005 Cogenerare<br />
19. Bucureşti<br />
1986 – 1994 Cogenerare<br />
Progresul<br />
20. Palas 1970 – 1979 Cogenerare<br />
21. Drobeta Cogenerare<br />
32
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Nr. Centrala Anul <strong>de</strong> punere<br />
Observaţii<br />
crt.<br />
în funcţiune<br />
22. Borzeşti 1960 – 1969 Cogenerare + con<strong>de</strong>nsaţie<br />
23. Brăila 1973 – 1979 Unităţile <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie pură au fost adaptate<br />
pentru a livra căldură oraşului Brăila<br />
24. Brazi 1961 – 1986 Cogenerare<br />
25. Luduş 1963 – 1967 Unităţile <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie pură au fost adaptate<br />
pentru a livra căldură<br />
26. Iaşi I 1966 – 1979 Cogenerare<br />
27. Galaţi 1969 – 1984 Cogenerare<br />
28. Piteşti Sud 1970 – 1976 Cogenerare<br />
Realizând o structurare a capacităţilor <strong>de</strong> producere a energiei instalate în<br />
România, pe categorii <strong>de</strong> durate <strong>de</strong> funcţionare, situaţia se prezintă astfel [3]:<br />
- 0,6% au o durată <strong>de</strong> funcţionare sub 10 ani;<br />
- 17% au o durată <strong>de</strong> funcţionare cuprinsă între 10 şi 20 ani;<br />
- 50,4% au o durată <strong>de</strong> funcţionare cuprinsă între 20 şi 30 ani;<br />
- 32% au o durată <strong>de</strong> funcţionare mai mare <strong>de</strong> 30 ani.<br />
Referitor la or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> merit actuală, este <strong>de</strong> aşteptat ca primii doi<br />
producători, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să-şi păstreze poziţia, având în<br />
ve<strong>de</strong>re faptul că până în prezent au înregistrat cele mai mici preţuri pe piaţă şi nu<br />
suferă impactul pe care următorii în ierarhie îl vor resimţi datorită costurilor <strong>de</strong><br />
mediu (următorii în ierarhie: Turceni, Rovinari, Craiova, ELCEN – în or<strong>din</strong>ea<br />
cantităţilor livrate; Rovinari, Turceni, Craiova – în or<strong>din</strong>ea preţurilor).<br />
Mai mult, tan<strong>de</strong>mul Nuclearelectrica – Hidroelectrica ar trebui să capete<br />
forma concretă a unui paralelism între unităţile 3 şi 4 <strong>de</strong> la Cernavodă (2 700 MW)<br />
şi cea <strong>de</strong> la Tarniţa – Lăpuşteşti (1.000 MW), cu rol în aplatizarea curbei <strong>de</strong> sarcină.<br />
Chiar dacă producătorii pe cărbune îşi vor păstra poziţiile, numărul <strong>de</strong> ore le<br />
va fi limitat <strong>de</strong> preluarea prioritară a energiei electrice bazată pe surse regenerabile,<br />
ceea ce le va crea probleme financiare, având în ve<strong>de</strong>re şi costurile suplimentare <strong>de</strong><br />
mediu. Costurile estimate necesare mo<strong>de</strong>rnizării centralelor termoelectrice care<br />
acoperă 50% <strong>din</strong> producţia României sunt estimate între 7 şi 10 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro.<br />
Un loc în primele şase instalaţii în ierarhia producătorilor <strong>de</strong> energie este<br />
<strong>de</strong> aşteptat să fie ocupat <strong>de</strong> noua capacitate Petrom (860 MW) <strong>de</strong> la Brazi, recent<br />
pusă în funcţiune.<br />
Trebuie subliniate următoarele aspecte privind sistemul energetic naţional:<br />
- problemele survin nu <strong>de</strong> la capacitatea instalată şi nici <strong>de</strong> la rezerva<br />
pentru acoperirea vârfurilor <strong>de</strong> consum, ci <strong>de</strong> la rezerva necesară compensării<br />
impredictibilităţii producţiei eoliene;<br />
33
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- sistemul energetic naţional este masiv, dar nu robust. Se <strong>de</strong>ţine o<br />
capacitate <strong>de</strong> producere importantă, dar nu există suficientă fiabilitate şi<br />
flexibilitate.<br />
De asemenea, trebuie menţionate următoarele elemente (a se ve<strong>de</strong>a și<br />
lucrările [3] și [4]):<br />
A. Producţia <strong>de</strong> energie electrică bazată pe cărbune<br />
Capacitatea instalată în centralele termoelectrice cu cărbune care va fi<br />
oprită până în anul 2020 ar putea fi sensibil mai mare <strong>de</strong>cât cea preconizată, având<br />
în ve<strong>de</strong>re următoarele:<br />
- Nu se întreve<strong>de</strong> ca centralele <strong>de</strong> cogenerare care funcţionează pe<br />
cărbune să se conformeze cu legislaţia <strong>de</strong> mediu (în<strong>de</strong>osebi cu măsurile <strong>de</strong><br />
reducere a emisiei <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> sulf) până la termenele stabilite. În plus, aceste<br />
centrale nu mai corespund actualei structuri a cererii <strong>de</strong> energie termică, având<br />
randamente <strong>de</strong> exploatare <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> scăzute. Este <strong>de</strong> aşteptat ca până în anul<br />
2020 aceste centrale să fie închise (CET Iaşi, CET Suceava, CET Bacău, CET<br />
Braşov, CET Govora, CET Halânga, CET Arad, CET Giurgiu, CET Ora<strong>de</strong>a etc.).<br />
Singura excepţie este reprezentată <strong>de</strong> CET Craiova 2.<br />
- Cu excepţia a 10 grupuri <strong>de</strong> 330 MW (4 la CTE Rovinari, 4 la CTE<br />
Turceni şi 2 la CTE Işalniţa), toate celelalte mari unităţi pe lignit <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie<br />
pură vor fi închise. În condiţiile introducerii instalaţiilor <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong><br />
sulf şi ţinând seama <strong>de</strong> vârsta lor, randamentul net al acestor grupuri nu va putea<br />
<strong>de</strong>păşi 30-31%. Această valoare va scă<strong>de</strong>a cu încă 2-3% în cazul inclu<strong>de</strong>rii<br />
captării şi <strong>de</strong>pozitării carbonului (CCS).<br />
- Un semn <strong>de</strong> întrebare există asupra CTE Deva şi CTE Paroşeni,<br />
singurele centrale care funcţionează pe bază <strong>de</strong> huilă autohtonă. Din consi<strong>de</strong>rente<br />
<strong>de</strong> protecţie socială în domeniul mineritului, este posibil ca minimum două<br />
grupuri să rămână în funcţiune, în condiţiile în care acestea vor respecta legislaţia<br />
<strong>de</strong> mediu.<br />
B. Producţia <strong>de</strong> energie electrică bazată pe hidrocarburi<br />
Creşterea preconizată a preţului la gaze naturale va conduce în mod<br />
nemijlocit la închi<strong>de</strong>rea marilor grupuri <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsaţie care funcţionează pe acest<br />
tip <strong>de</strong> combustibil (CTE Borzeşti, CTE Luduş, CTE Brăila). Eficienţa scăzută a<br />
acestor unități va genera costuri prea mari pentru energia electrică produsă. O<br />
situaţie similară este <strong>de</strong> aşteptat şi în cazul grupurilor <strong>de</strong> cogenerare care<br />
funcţionează pe hidrocarburi.<br />
Rezultă o scă<strong>de</strong>re importantă a puterii instalate în centralele<br />
termoelectrice. În acelaşi timp, nu se constată o <strong>din</strong>amică <strong>de</strong>osebită în ceea ce<br />
34
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
priveşte realizarea <strong>de</strong> noi grupuri pe cărbune sau hidrocarburi. Singurele proiecte<br />
semnificative sunt:<br />
- centrala pe cărbune (huilă <strong>de</strong> import) realizată <strong>de</strong> ENEL în zona liberă<br />
Galaţi (randament electric net estimat <strong>de</strong> cel puţin 42%);<br />
- ciclul combinat pus în funcţiune <strong>de</strong> OMV–Petrom la Brazi (randament<br />
electric net estimat <strong>de</strong> cel puţin 54%);<br />
- instalaţiile <strong>de</strong> motoare și turbine cu gaze cu recuperare <strong>de</strong> căldură puse<br />
în funcţiune la CET Braşov şi la CET Brazi, cu rol <strong>de</strong> a înlocui actualele capacităţi<br />
<strong>de</strong> cogenerare;<br />
- ciclul combinat abur-gaze cu cogenerare instalat la CET Bucureşti Vest.<br />
În viitorul apropiat (după anul 2012), energia electrică rezultată <strong>din</strong><br />
combustibili fosili va fi scumpă prin inclu<strong>de</strong>rea în costuri a certificatelor <strong>de</strong> dioxid<br />
<strong>de</strong> carbon (în<strong>de</strong>osebi în cazul cărbunelui). Dezvoltarea <strong>de</strong> noi proiecte este<br />
favorizată doar în cazul în care preţul energiei electrice pe piaţă va creşte<br />
substanţial. O excepţie ar putea fi centralele dotate cu instalaţii <strong>de</strong> turbine cu gaze<br />
(cu recuperare <strong>de</strong> căldură sau cu ciclu combinat) <strong>de</strong> medie putere, care ar putea să<br />
înlocuiască actualele centrale <strong>de</strong> cogenerare.<br />
În concluzie, este foarte posibil ca până în anul 2020 puterea instalată în<br />
centralele termoelectrice să scadă semnificativ.<br />
C. Producţia <strong>de</strong> energie electrică bazată pe surse hidro<br />
Grupurile hidro se caracterizează printr-o durată <strong>de</strong> viaţă relativ<br />
importantă. Nu se preconizează ca până în anul 2020 să fie <strong>de</strong>zafectate grupuri cu<br />
puteri semnificative <strong>din</strong> această categorie. În acelaşi timp, noi proiecte în<br />
domeniul CHE mari sunt dificil <strong>de</strong> implementat, datorită investițiilor<br />
consi<strong>de</strong>rabile. În concluzie, dacă se face abstracţie <strong>de</strong> proiectul centralei cu<br />
acumulare prin pompare Tarniţa – Lăpuşteşti, noua putere instalată în CHE este<br />
conformă programului stabilit <strong>de</strong> Hidroelectrica. Este a<strong>de</strong>vărat că actuala situație<br />
financiară a companiei pune un semn <strong>de</strong> întrebare în privința realizării acestui<br />
program pană în anul 2020.<br />
D. Producţia <strong>de</strong> energie electrică bazată pe combustibili nucleari<br />
În acest domeniu, singurul proiect care ar putea fi luat în consi<strong>de</strong>rare este<br />
reprezentat <strong>de</strong> grupurile 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă. Structura parteneriatului,<br />
precum şi capacitatea părţii române <strong>de</strong> a-şi acoperi financiar cota <strong>de</strong> acţiuni<br />
constituie elemente <strong>de</strong> incertitu<strong>din</strong>e care plasează momentul punerii în funcțiune<br />
după anul 2020.<br />
35
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
E. Producţia <strong>de</strong> energie electrică bazată pe energie eoliană<br />
În afară <strong>de</strong> sursele primare menţionate mai sus, energia eoliană reprezintă<br />
singura soluţie <strong>de</strong> anvergură care poate acoperi cererea <strong>de</strong> energie electrică. În<br />
acest sens, energia eoliană dispune <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> avantaje:<br />
- pentru o perioadă <strong>de</strong> timp suficient <strong>de</strong> lungă va beneficia <strong>de</strong> aportul<br />
certificatelor verzi;<br />
- un proiect eolian se implementează într-un timp mult mai scurt <strong>de</strong>cât în<br />
cazul centralelor termoelectrice (CTE), hidroelectrice (CHE) sau nuclearoelectrice<br />
(CNE).<br />
Cu toate acestea, energia eoliană, care a căpătat o <strong>de</strong>zvoltare foarte mare<br />
(necontrolată, după unii specialiști), creează dificultăți <strong>de</strong> încadrare în<br />
funcționarea SEN, la stările <strong>de</strong> acalmie şi pune probleme greu <strong>de</strong> rezolvat la<br />
nivelul Dispecerului <strong>Energetic</strong> Naţional, datorită lipsei capacităților <strong>de</strong> rezervă.<br />
Important este ca alături <strong>de</strong> CHE să apară şi alte categorii <strong>de</strong> grupuri care să poată<br />
asigura o rezervă solidă în SEN. Mai mult <strong>de</strong>cât atât, <strong>de</strong>zvoltatorii <strong>de</strong> parcuri<br />
eoliene ar trebuie să fie interesaţi să investească în propriile unităţi <strong>de</strong> rezervă.<br />
Liniile <strong>de</strong> transport ale SEN au capacitatea <strong>de</strong> a transporta puteri electrice<br />
însemnate, mult peste valorile actuale. Singura problemă <strong>de</strong> anvergură ar putea<br />
interveni la evacuarea puterii <strong>din</strong> zona Dobrogea, care ar putea <strong>de</strong>veni exce<strong>de</strong>ntară<br />
odată cu apariţia şi <strong>de</strong>zvoltarea parcurilor eoliene şi a noilor grupuri nucleare.<br />
2.6. Analiza SWOT a sistemului energetic <strong>din</strong> România<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele prezentate mai sus, este interesantă o analiză a<br />
avantajelor, părţilor slabe, ameninţărilor şi oportunităţilor acestui sistem. Această<br />
analiză permite o evaluare calitativă a meritelor investiţiilor pe care acesta le<br />
necesită. Conform lucrărilor [1] şi [3], la care se adaugă opiniile autorilor<br />
prezentului studiu, analiza SWOT (Strengths-Weaknesses-Oportunities-Threats),<br />
respectiv Puncte tari – Puncte slabe – Oportunităţi – Ameninţări, a situaţiei<br />
actuale a sectorului energetic <strong>din</strong> România pune în evi<strong>de</strong>nţă următoarele:<br />
Puncte tari (avantaje competitive)<br />
• Tradiţie în<strong>de</strong>lungată în industria energetică, beneficiind <strong>de</strong> experienţă<br />
atât în industria <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale, cât şi în cea <strong>de</strong> producere a energiei<br />
electrice şi termice;<br />
• Resurse energetice naţionale, în<strong>de</strong>osebi cărbune, dar şi rezerve încă<br />
semnificative <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale;<br />
36
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Infrastructură complexă şi diversificată: reţele naţionale <strong>de</strong> transport al<br />
energiei electrice, gazelor naturale, ţiţeiului, produselor petroliere, capacităţi <strong>de</strong><br />
rafinare, <strong>de</strong> transport maritim şi capacităţi portuare importante la Marea Neagră;<br />
• Mixtul <strong>de</strong> „combustibil” diversificat;<br />
• Structură diversificată şi echilibrată a producţiei <strong>de</strong> energie electrică;<br />
• Program <strong>de</strong> energetică nucleară în <strong>de</strong>rulare, perceput pozitiv <strong>de</strong> opinia<br />
publică, bazat pe o tehnologie sigură, recunoscută pe plan mondial;<br />
• Expertiză tehnică şi resurse umane calificate pentru activităţile <strong>din</strong><br />
sectorul energetic;<br />
• Cadru instituţional şi legislativ adaptat la principiile pieţei interne a<br />
energiei <strong>din</strong> Uniunea Europeană;<br />
• Potenţial mo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> resurse regenerabile exploatabile, susţinut <strong>de</strong> o<br />
piaţă funcţională <strong>de</strong> Certificate Verzi;<br />
• Respectarea angajamentelor asumate prin Protocolul <strong>de</strong> la Kyoto;<br />
• Capacitate relativ ridicată <strong>de</strong> interconectare a sistemelor <strong>de</strong> transport al<br />
energiei electrice şi al gazelor naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine;<br />
• Potenţial <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> lignit cu un grad ridicat <strong>de</strong> cunoaştere,<br />
concentrat pe o suprafaţă relativ redusă <strong>de</strong> circa 250 km 2 , în care operează 19<br />
cariere <strong>de</strong> mare capacitate;<br />
• Calitate bună a infrastructurii <strong>de</strong> transport, cu dispecerizare naţională şi<br />
locală a energiei electrice;<br />
• Existența unui Operator <strong>de</strong> Transport şi Sistem cu mare experiență<br />
operațională;<br />
• Existenţa unui operator al pieţei angro <strong>de</strong> energie electrică cu<br />
experienţă, capabil să <strong>de</strong>vină operator al pieţei regionale;<br />
• Liberalizarea totală a pieţelor <strong>de</strong> energie electrică şi gaze naturale.<br />
• Personal calificat în întreg sectorul.<br />
Puncte slabe (<strong>de</strong>ficienţe)<br />
• O parte importantă <strong>din</strong> instalaţiile <strong>de</strong> producere, transport şi distribuţie a<br />
energiei sunt învechite şi <strong>de</strong>păşite tehnologic, cu consumuri şi costuri <strong>de</strong><br />
exploatare mari;<br />
• Multe instalaţii şi echipamente utilizate pentru exploatarea lignitului<br />
sunt uzate moral şi fizic, au costuri mari <strong>de</strong> exploatare şi performanţe scăzute;<br />
• Lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante<br />
în sectorul <strong>de</strong> extracţie a huilei;<br />
• O <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă crescândă <strong>de</strong> importul gazelor naturale, existând pentru<br />
moment o singură sursă (Gazprom, Fe<strong>de</strong>raţia Rusă);<br />
37
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Durată normată <strong>de</strong> funcţionare <strong>de</strong>păşită pentru 70% <strong>din</strong> conductele <strong>de</strong><br />
transport al gazelor naturale şi pentru aproximativ 27% <strong>din</strong> staţiile <strong>de</strong> reglare şi<br />
măsurare;<br />
• Nivelul scăzut al surselor <strong>de</strong> finanţare comparativ cu necesităţile <strong>de</strong><br />
investiţii în infrastructura Sistemului Naţional <strong>de</strong> Transport (SNT) al gazelor<br />
naturale;<br />
• Structură neomogenă a SNT <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al presiunii şi<br />
diametrelor, fapt care conduce la probleme mari privind asigurarea presiunilor la<br />
extremităţile sistemului;<br />
• Eficienţă energetică redusă, respectiv pier<strong>de</strong>ri energetice mari pe<br />
întregul lanţ producere-transport-distribuţie-consum final <strong>de</strong> energie;<br />
• Lipsa unor măsuri financiare <strong>de</strong> susţinere a proiectelor şi programelor<br />
<strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice şi <strong>de</strong> utilizare a surselor regenerabile <strong>de</strong> energie;<br />
• Piaţa energiei electrice şi competiţia au înregistrat o serie <strong>de</strong> distorsiuni,<br />
între care trebuie menţionată, în mod special, ingerinţa anumitor grupuri <strong>de</strong><br />
interese în favoarea unor furnizori privaţi;<br />
• Absenţa unui organism <strong>de</strong> supraveghere reală a pieţei <strong>de</strong> energie care să<br />
asigure un control riguros al tranzacţiilor <strong>din</strong> piaţă, separat <strong>de</strong> autoritatea <strong>de</strong><br />
reglementare;<br />
• Organizarea prezentă a sectorului <strong>de</strong> producere a energiei electrice pe<br />
filiere tehnologice mono-combustibil (termo, hido, nuclear), care afectează<br />
consi<strong>de</strong>rabil concurenţa între producători <strong>din</strong> cauza preţurilor foarte diferite ale<br />
energiei;<br />
• Abateri frecvente şi tolerate <strong>de</strong> la respectarea preve<strong>de</strong>rilor legislaţiei în<br />
domeniul energiei;<br />
• Lipsa unei finanţări a<strong>de</strong>cvate pentru asigurarea unui ritm susţinut pentru<br />
reabilitarea termică a clădirilor rezi<strong>de</strong>nţiale, administrative şi pentru utilităţi<br />
publice (şcoli, spitale etc.);<br />
• Performanţe sub potenţial sau chiar negative ale unor companii miniere<br />
şi energetice cu capital <strong>de</strong> stat;<br />
• Existenţa unor distorsionări ale preţurilor la consumatorii finali;<br />
• Capacitate redusă <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare-inovare-diseminare în sectorul<br />
energetic, inclusiv în sectorul minier;<br />
• Lipsa unei politici naţionale şi, ca urmare, a unor măsuri clare privind<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie termică, în<br />
condiţiile opţiunilor crescân<strong>de</strong> ale populaţiei pentru încălzirea individuală a<br />
locuinţelor în mediul urban şi al concurenţei furnizorilor <strong>de</strong> gaze naturale;<br />
38
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Cea mai mare parte <strong>din</strong> unităţile <strong>de</strong> producere a energiei electrice nu<br />
respectă normele <strong>de</strong> emisii ale Uniunii Europene pentru anumiţi poluanţi în aer.<br />
Alinierea la aceste cerinţe necesită fonduri importante şi urmează a se realiza<br />
treptat, potrivit calendarului <strong>de</strong> conformare negociat <strong>de</strong> România cu UE;<br />
• Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările <strong>de</strong> mediu şi<br />
pentru <strong>de</strong>zafectarea unităţilor termoenergetice şi, în perspectivă, nucleare,<br />
ecologizarea terenurilor eliberate <strong>de</strong> instalaţii şi clădiri, precum şi pentru<br />
<strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>finitivă a combustibilului nuclear uzat şi a <strong>de</strong>şeurilor radioactive;<br />
• Lipsa unei politici coerente şi unitare la nivel naţional privind<br />
coordonarea eforturilor <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră pentru<br />
perioada 2013-2020 pentru sectoarele UE-ETS (energie, rafinării, metalurgie<br />
feroasă şi neferoasă, industria mineralelor, a celulozei şi hârtiei, chimică, instalaţii<br />
<strong>de</strong> captare şi <strong>de</strong>pozitare a dioxidului <strong>de</strong> carbon, aviaţie) şi pentru sectoarele non-<br />
ETS (transporturi, agricultură, locuinţe/clădiri, <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri şi altele);<br />
• Politici necoerente <strong>de</strong> punere în valoare a noi perimetre pentru<br />
exploatarea lignitului;<br />
• Neangajarea <strong>de</strong>sfacerii producţiei <strong>de</strong> cărbune pe termen mediu şi lung<br />
pe baza unor contracte care să garanteze cantităţile şi preţurile;<br />
• Timpul relativ mare pentru <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noi capacităţi <strong>de</strong> producţie a<br />
cărbunelui şi uraniului.<br />
Oportunităţi<br />
• Poziţie geografică favorabilă a României pentru a participa activ la<br />
<strong>de</strong>zvoltarea proiectelor <strong>de</strong> magistrale paneuropene <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale;<br />
• Semnarea <strong>de</strong> România în iulie 2009, la nivel guvernamental, a<br />
acordului privind realizarea gazoductului Nabucco pentru tranzitul gazelor<br />
naturale <strong>din</strong> Iran şi zona Mării Caspice reduce <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa faţă <strong>de</strong> importul <strong>din</strong><br />
Fe<strong>de</strong>raţia Rusă (cu condiţia realizării acestui proiect);<br />
• Existenţa pieţelor fizice <strong>de</strong> energie, precum şi accesul la pieţele<br />
regionale <strong>de</strong> energie electrică şi gaze naturale cu oportunităţi <strong>de</strong> realizare a<br />
serviciilor <strong>de</strong> sistem la nivel regional;<br />
• Capacitate disponibilă a sistemului naţional <strong>de</strong> transport al gazelor<br />
naturale ce poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor;<br />
• Climat investiţional (perfectibil) atât pentru investitorii străini, cât şi<br />
autohtoni, inclusiv în procesul <strong>de</strong> privatizare a diferitelor companii aflate în<br />
prezent în proprietatea statului;<br />
39
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Creşterea încre<strong>de</strong>rii în funcţionarea pieţei <strong>de</strong> capital <strong>din</strong> România, ceea<br />
ce permite listarea cu succes la bursă a companiilor energetice;<br />
• Oportunităţi mari <strong>de</strong> investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al<br />
resurselor energetice regenerabile neutilizate;<br />
• Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte<br />
în domeniul energiei;<br />
• Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze<br />
volumul necesar <strong>de</strong> servicii tehnologice <strong>de</strong> sistem;<br />
• Existenţa experienţei în<strong>de</strong>lungate în minerit şi a unei infrastructuri<br />
importante pentru exploatarea resurselor energetice primare interne <strong>de</strong> cărbune şi<br />
uraniu;<br />
• Existenţa unor noi perimetre cu rezerve importante <strong>de</strong> lignit;<br />
• Prospecţiuni pentru i<strong>de</strong>ntificarea şi valorificarea unor posibile rezerve<br />
<strong>de</strong> hidrocarburi off-shore şi <strong>de</strong> mare adâncime, la care se pot adăuga gazele <strong>din</strong><br />
surse neconvenționale.<br />
Ameninţări (riscuri şi vulnerabilităţi)<br />
• După 1990 sectorul energetic nu a fost tratat în mod corespunzător ca<br />
infrastructură strategică, fapt care a dus la <strong>de</strong>teriorarea continuă a multor<br />
componente vitale ale sale precum producerea energiei, cogenerarea şi încălzirea<br />
centralizată, eficienţa energetică, energetica rurală. Continuarea acestei politici<br />
poate avea efecte economice grave, greu <strong>de</strong> recuperat pe termen mediu şi lung;<br />
• Una <strong>din</strong> cele mai mari ameninţări este reprezentată <strong>de</strong> incapacitatea<br />
instituţiilor responsabile <strong>de</strong> a mobiliza investiţiile necesare <strong>de</strong>zvoltării sectorului<br />
energetic în ve<strong>de</strong>rea adaptării acestuia <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic, economic şi al<br />
impactului <strong>de</strong> mediu la condiţiile anului 2020;<br />
• Rezerve economic exploatabile limitate, ca perioadă <strong>de</strong> asigurare la<br />
consumul prezent, pentru ţiţei şi gaze naturale (14-15 ani), huilă (32 <strong>de</strong> ani), lignit<br />
(14 la 33 ani), uraniu (pentru două unităţi nucleare CANDU 600), în condiţiile în<br />
care nu vor fi <strong>de</strong>scoperite noi zăcăminte importante;<br />
• Volatilitatea preţurilor surselor primare, în mod special, a hidrocarburilor<br />
pe pieţele internaţionale;<br />
• Internalizarea costurilor <strong>de</strong> mediu (pentru emisiile <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon)<br />
după anul 2013 poate conduce la o majorare a preţurilor energiei produse cu<br />
50-70%, în special la centralele termoelectrice cu cărbune drept combustibil;<br />
• Numeroase atenţionări ale Guvernului României <strong>de</strong> către Comisa<br />
Europeană pentru neîn<strong>de</strong>plinirea obligaţiilor asumate în cadrul sectoarelor energie<br />
şi mediu;<br />
40
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> schimbare a caracteristicilor climatice şi instabilitatea<br />
regimului hidrologic;<br />
• Posibilitatea apariţiei unor efecte negative asupra concurenţei în<br />
sectorul energetic la nivel european, <strong>din</strong> cauza ten<strong>din</strong>ţelor <strong>de</strong> concentrare <strong>din</strong><br />
industria energetică;<br />
• Un ritm ridicat <strong>de</strong> creştere a cererii <strong>de</strong> energie în contextul relansării<br />
economice, în special, după <strong>de</strong>păşirea crizei economice datorită unei posibile crize<br />
<strong>de</strong> capacităţi <strong>de</strong> producere;<br />
• Existenţa unor arierate la nivelul unor companii <strong>din</strong> sector, mai ales, în<br />
cazul centralelor termoelectrice şi <strong>de</strong> cogenerare şi al sectorului minier;<br />
• Pon<strong>de</strong>rea semnificativă a populaţiei cu venituri reduse care prezintă un<br />
grad <strong>de</strong> vulnerabilitate ridicat, în condiţiile practicării unor preţuri la energie<br />
apropiate <strong>de</strong> nivelul mediu european;<br />
• Marea majoritate a sistemelor <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie<br />
termică pot intra în colaps, cu efecte sociale grave, datorită dificultăţilor financiare<br />
acumulate în timp şi absenţei unei strategii naţionale coordonată cu strategiile<br />
energetice locale;<br />
• Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor<br />
<strong>de</strong> investiţii în eficienţa energetică, <strong>de</strong>zvoltarea cogenerării <strong>de</strong> înaltă eficienţă pe<br />
baza cererii <strong>de</strong> căldură utilă, utilizarea surselor regenerabile pentru producerea<br />
energiei termice şi <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor energetice;<br />
• Posibila blocare a activităţii <strong>de</strong> exploatare a huilei, ca urmare a<br />
acumulării <strong>de</strong> datorii istorice şi în condițiile eliminării subvențiilor după 2018;<br />
• Posibila blocare a activităţii <strong>de</strong> exploatare a lignitului ca urmare a lipsei<br />
unei reglementări specifice care să asigure valorificarea în interes <strong>de</strong> utilitate<br />
publică a rezervelor <strong>de</strong> lignit cu o dreaptă şi justă <strong>de</strong>spăgubire a <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong><br />
terenuri, necesare <strong>de</strong>sfăşurării activităţii;<br />
• Selecţia, reţinerea şi motivarea în condiţii <strong>de</strong> piaţă liberă a capitalului<br />
uman necesar implementării strategiei şi operării în siguranţă a sistemului<br />
energetic naţional; se observă o creştere a numărului <strong>de</strong> persoane numite pe linie<br />
politică, dar <strong>de</strong> competenţă profesională redusă, în conducerea unor organisme <strong>de</strong><br />
reglementare şi control sau în funcţii executive ale unor societăţi comerciale aflate<br />
în proprietatea statului; politizarea excesivă a acestor funcţii poate conduce la<br />
incompetenţă în <strong>de</strong>cizii şi corupţie;<br />
• Modificările semnificative ale nivelului apei în Dunăre ca urmare a<br />
schimbărilor climatice pot conduce la neasigurarea apei <strong>de</strong> răcire la<br />
amplasamentul Cernavodă pentru funcţionarea în siguranţă a două şi ulterior a<br />
patru unităţi nuclearoelectrice;<br />
41
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Costuri mari <strong>de</strong> exploatare a minereurilor <strong>de</strong> uraniu datorită variaţiei<br />
parametrilor mineralizaţiei şi a discontinuităţii acesteia;<br />
• Opoziţia autorităţilor publice locale şi a autorităţilor teritoriale cu<br />
privire la acceptarea <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> noi capacităţi <strong>de</strong> producţie în domeniul<br />
exploatării minereurilor <strong>de</strong> uraniu;<br />
• Posibila creştere accentuată a preţului mondial la uraniu;<br />
• Posibila schimbare a atitu<strong>din</strong>ii publicului faţă <strong>de</strong> construcţia <strong>de</strong> noi<br />
centrale nucleare şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri radioactive;<br />
• Dificultăţi în asigurarea serviciilor tehnologice <strong>de</strong> sistem în perioa<strong>de</strong>le<br />
secetoase;<br />
• Costuri suplimentare generate <strong>de</strong> aplicarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei<br />
2003/87/CE privind stabilirea unei scheme <strong>de</strong> comercializare a emisiilor <strong>de</strong> gaze<br />
cu efect <strong>de</strong> seră;<br />
• Capacitate redusă <strong>de</strong> a face faţă unor acţiuni teroriste îndreptate asupra<br />
unităţilor producătoare <strong>de</strong> energie şi a sistemelor <strong>de</strong> transport (conducte <strong>de</strong> ţiţei,<br />
conducte pentru gaze naturale, reţele electrice).<br />
42
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
3. O NOUĂ VIZIUNE EUROPEANĂ PRIVIND ENERGIA<br />
ŞI MEDIUL. CONTEXTUL GLOBAL<br />
3.1. Actualele provocări ale sectorului energiei şi necesitatea unei<br />
noi politici energetice a Uniunii Europene<br />
Este evi<strong>de</strong>nt ca prin complexele legături pe care le are sectorul energetic şi<br />
prin faptul că orice activitate omenească necesită energie, abordarea politicilor<br />
energetice restrânse la acest domeniu singular nu mai poate fi acceptată. Trebuie<br />
să ne fie clar că viitorul energiei este marcat <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> probleme ale căror<br />
soluţii nu se găsesc doar la nivelul sectorului energiei în sine. Criza economică a<br />
complicat problemele pentru că, <strong>de</strong>şi a încetinit pentru un scurt timp creşterea<br />
consumului energetic pentru majoritatea ţărilor, n-a putut împiedica acest lucru<br />
pentru ţări precum China, India sau Brazilia, a redus sursele investiţionale în<br />
sector cu consecinţe apreciabile, mai ales într-un domeniu în care realizarea unui<br />
obiectiv necesită timp în<strong>de</strong>lungat. Ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> redresare se simte <strong>de</strong>ja la economii<br />
puternice europene şi <strong>din</strong> America <strong>de</strong> Nord şi va avea probabil un efect vizibil şi<br />
în consumul energetic, accelerat abia odată cu ieşirea <strong>din</strong> recesiune. Chiar dacă –<br />
în multe cazuri – s-a reuşit <strong>de</strong>cuplarea creşterii economice <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong><br />
energie, ten<strong>din</strong>ţa încă mai persistă. Rezultă o <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă tot mai accentuată a<br />
societăţii omenești <strong>de</strong> formele tradiționale <strong>de</strong> energie, încă disponibile comercial.<br />
Acest lucru, coroborat cu epuizarea în timp a surselor <strong>de</strong> energie fosilă, poate<br />
genera premisele <strong>de</strong>stabilizării pieţelor mondiale <strong>de</strong> energie cu consecinţe<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grave.<br />
<strong>Impactul</strong> sectorului energiei asupra mediului este un alt factor <strong>de</strong><br />
îngrijorare, mai ales prin contribuţia substanţială la schimbările climatice.<br />
Limitările impuse emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră au efecte importante în plan<br />
tehnologic, economic şi social, întrucât afectează direct competitivitatea actorilor<br />
<strong>din</strong> acest sector impunând o reaşezare a acestora în piaţă, obligând pe unii la<br />
faliment şi sprijinind pe alţii. Aceste provocări pot avea efecte benefice în privinţa<br />
sustenabilităţii sectorului pe termen lung, dar pe termen scurt pot introduce unele<br />
distorsiuni. În România – <strong>de</strong> exemplu – o serie <strong>de</strong> mari instalaţii <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re <strong>din</strong><br />
centralele electrice folosind combustibili cu emisii mari <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră<br />
vor trebui închise în cazul în care nu li se aduc rapid îmbunătăţiri tehnologice şi<br />
<strong>de</strong> reducere a impactului asupra mediului. Aceste îmbunătăţiri vor solicita<br />
importante investiţii şi vor introduce costuri suplimentare <strong>de</strong> exploatare cu<br />
reverberaţii asupra poziţiei acestor centrale în piaţa <strong>de</strong> energie.<br />
43
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În sfârşit, toate acestea se vor reflecta şi în siguranţa în alimentare cu<br />
energie a oricărei ţări, impunând o reaşezare a mixtului <strong>de</strong> combustibil şi<br />
diversificarea surselor <strong>de</strong> alimentare. Exemplul Chinei care cumpără participări în<br />
companii energetice importante <strong>din</strong> alte ţări, unele foarte în<strong>de</strong>părtate, precum<br />
Brazilia, arată îngrijorarea pentru viitor şi dorinţa <strong>de</strong> diversificare pe termen lung.<br />
În acest context, Uniunea Europeană importă încă la nivelul anului 2007,<br />
82% <strong>din</strong> ţiţeiul şi produsele petroliere necesare şi 57% <strong>din</strong> gazele naturale<br />
consumate, transformându-se în cel mai mare importator <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> surse <strong>de</strong><br />
energie pe plan mondial. În plus, numai 3% <strong>din</strong> uraniul folosit în reactoarele<br />
nucleare ale statelor membre provenea <strong>din</strong> minele <strong>de</strong> pe continentul european.<br />
De aceea, la începutul anului 2006, Comisia Europeană a lansat o<br />
<strong>de</strong>zbatere publică privind viitorul energetic al Uniunii. Înșişi cei trei piloni ai<br />
politicii energetice comunitare: siguranţa în alimentare, impact minim al<br />
sectorului asupra mediului şi creşterea competitivităţii <strong>de</strong>monstrează direcţiile<br />
politicii propuse statelor membre, inclusiv României.<br />
Pentru abordarea cu succes a tuturor acestor provocări, Uniunea Europeană<br />
a realizat că trebuie făcut un front comun şi şi-a propus stabilirea şi implementarea<br />
unei politici comune în domeniul energiei. Concentrarea şi armonizarea politicilor<br />
care până acum erau la latitu<strong>din</strong>ea statelor membre pot fi părţi ale soluţiei unitare<br />
a problemelor enunţate mai sus, dar statele membre ale UE rămân suverane în<br />
stabilirea formelor <strong>de</strong> energie pe care doresc să le folosească [5].<br />
Noua politică energetică comunitară şi-a propus stabilirea unui obiectiv<br />
strategic care să constituie baza pentru toate <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> politică energetică<br />
ulterioare. Acest obiectiv strategic îl constituie reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze cu<br />
efect <strong>de</strong> seră <strong>din</strong> toate sursele primare <strong>de</strong> energie în medie cu 20% la nivelul<br />
anului 2020 completată cu presiunea pentru realizarea unui acord internaţional<br />
care să succeadă Protocolului <strong>de</strong> la Kyoto şi care să propună reducerea cu 30%<br />
pentru marii producători <strong>de</strong> emisii. Prima parte a acestui obiectiv se speră a fi<br />
realizată în contextul elaborării pachetului legislativ energie-schimbări climatice,<br />
în timp ce acordul <strong>de</strong> reducere cu 30% a emisiilor nu s-a putut realiza în cadrul<br />
Adunării la vârf <strong>din</strong> <strong>de</strong>cembrie 2009 <strong>de</strong> la Copenhaga.<br />
Celelalte măsuri consi<strong>de</strong>rate în cadrul politicii energetice europene<br />
cuprind:<br />
întărirea pieţelor interne (electricitate şi gaze naturale) şi creşterea<br />
concurenţei sprijinite prin cel <strong>de</strong>-al treilea pachet legislativ;<br />
reducere <strong>de</strong> până la 50% în emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră <strong>din</strong> surse<br />
primare până în 2050 comparativ cu 1990;<br />
ţintă minimă <strong>de</strong> 10% în folosirea biocombustibililor până în 2020;<br />
44
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
politică mai coerentă cu principalii furnizori <strong>de</strong> surse <strong>de</strong> energie şi – în<br />
mod special – îmbunătăţirea relaţiilor cu zonele vecine ale Uniunii, inclusiv cu<br />
Rusia;<br />
<strong>de</strong>zvoltarea unui Plan European Strategic privind Tehnologia<br />
<strong>Energetic</strong>ă (aşa-numitul SET Plan) în scopul <strong>de</strong>zvoltării tehnologiilor în zone<br />
incluzând energia regenerabilă, conservarea energiei, clădirile cu consum mic <strong>de</strong><br />
energie, a patra generaţie a tehnologiei nucleare, cărbunele „curat”, precum şi<br />
capturarea şi stocarea carbonului.<br />
<strong>de</strong>zvoltarea unui parteneriat energetic Europa – Africa pentru a ajuta<br />
Africa să realizeze un salt tehnologic către tehnologii cu cărbune scăzut şi –<br />
evi<strong>de</strong>nt – <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta continentul negru ca un furnizor sustenabil <strong>de</strong> energie.<br />
Integrat acestui <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat, este gândită o nouă strategie <strong>de</strong> colaborare în zona<br />
mediteraneeană. Parteneriatul UE–Africa are şi ambiţia <strong>de</strong> a ajuta ţările africane<br />
cu privire la accesul la energie şi securitate energetică.<br />
În legătură cu acest aspect final, fostul comisar pentru energie Andres<br />
Piebalgs [6] specifica: „nu este acceptabil ca în Africa să existe încă 1,5-2<br />
miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> oameni care să nu aibă acces la serviciile energetice”. Un alt aspect<br />
interesant este faptul că parteneriatul va permite evaluarea valorii investiţiilor în<br />
infrastructura energetică – estimate la 8,3 miliar<strong>de</strong> euro pentru extin<strong>de</strong>rea<br />
electricităţii către toţi cetăţenii <strong>din</strong> Africa Subsahariană până în 2030,<br />
îmbunătăţind şi managementul resurselor energetice, în mod special, utilizarea<br />
orientată spre <strong>de</strong>zvoltare a veniturilor provenite <strong>din</strong> petrol şi gaze.<br />
3.2. Foaia <strong>de</strong> parcurs privind energia pentru 2050<br />
Pe 15 <strong>de</strong>cembrie 2011, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea<br />
cunoscută drept „Foaia <strong>de</strong> parcurs privind energia pentru 2050”. În cadrul ei,<br />
Comisia explorează provocările pe care le ridică obiectivul <strong>de</strong> <strong>de</strong>carbonare al UE,<br />
asigurând – în acelaşi timp – securitatea în alimentarea cu energie şi competitivitatea.<br />
Uniunea este <strong>de</strong>terminată să reducă emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră cu<br />
80-95% faţă <strong>de</strong> nivelul anului 1990. În acest fel, „Foaia <strong>de</strong> parcurs 2050” <strong>de</strong>vine<br />
baza pentru <strong>de</strong>zvoltarea unui cadru energetic european pe termen lung.<br />
Comunicarea porneşte <strong>de</strong> la constatarea ca „bunăstarea cetăţenilor,<br />
competitivitatea industrială şi funcţionarea <strong>de</strong> ansamblu a societăţii <strong>de</strong>pind <strong>de</strong><br />
energia sigură, garantată, durabilă şi necostisitoare. Infrastructura energetică care<br />
va furniza energie electrică către locuinţele cetăţenilor, industrie şi servicii în<br />
2050, precum şi clădirile care vor fi utilizate în viitor se proiectează şi se<br />
construiesc acum. Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> producere şi <strong>de</strong> utilizare a energiei în 2050 se<br />
stabileşte <strong>de</strong>ja în prezent”. [5]<br />
45
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
46<br />
3.3. De un<strong>de</strong> s-a pornit – Cartea Ver<strong>de</strong> şi documentele strategice<br />
privind corelarea energie-mediu în Uniunea Europeană<br />
Comisia Europeană a publicat în anul 2000 „Cartea Ver<strong>de</strong>–Către o<br />
strategie europeană a securităţii alimentării cu energie”, în care s-a analizat<br />
situaţia energetică a UE [6]. Dintre concluziile importante se menţionează:<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa energetică a UE <strong>de</strong> sursele externe a fost apreciată la 50%;<br />
îngrijorarea că, dacă UE nu va reuşi să îşi eficientizeze sectorul <strong>de</strong> energie, în<br />
următorii 20-30 <strong>de</strong> ani, aproximativ 70% <strong>din</strong> cererea <strong>de</strong> energie a UE va fi<br />
acoperită <strong>din</strong> importuri, <strong>din</strong> care unele vor proveni <strong>din</strong> regiuni ameninţate <strong>de</strong><br />
insecuritate, situaţie care a fost consi<strong>de</strong>rată total inacceptabilă; <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al impactului cu mediul, 94% <strong>din</strong> emisiile <strong>de</strong> CO 2 proveneau <strong>din</strong><br />
activităţile <strong>din</strong> energie şi transporturi, conturându-se perspectiva ca UE să nu îşi<br />
în<strong>de</strong>plinească angajamentul asumat prin Protocolul <strong>de</strong> la Kyoto <strong>de</strong> a reduce cu 8%<br />
emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră (GES) între 1990 şi 2010; nevoia urgentă <strong>de</strong><br />
investiţii, apreciată pentru Europa, pentru a răspun<strong>de</strong> cererii previzionate <strong>de</strong><br />
energie şi <strong>de</strong> a înlocui infrastructura învechită, în următorii 20 <strong>de</strong> ani, la<br />
aproximativ 1.000 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> euro; problemele cu care se confruntă astăzi<br />
societatea contemporană şi cu care se va confrunta în anii care vin sunt: nevoia <strong>de</strong><br />
petrol şi gaze naturale a marilor puteri care se luptă pentru supremaţie, necesitatea<br />
unei informări corecte, ameninţarea armelor <strong>de</strong> distrugere în masă, cutezanţa<br />
grupurilor teroriste, probabilitatea ca guvernele să nu fie oneste cu popoarele pe<br />
care le conduc, responsabilitatea şi loialitatea celor <strong>din</strong> guvern.<br />
Documentul [5] lansat în anul 2000, completat cu <strong>de</strong>zbaterile ulterioare, au<br />
<strong>de</strong>terminat Comisia Europeană să publice un nou document în martie 2006,<br />
intitulat „Cartea Ver<strong>de</strong> – O strategie europeană pentru energie durabilă,<br />
competitivă şi sigură” [6]. Însuşi titlul reflectă obiectivele principale, pe care<br />
Uniunea Europeană şi le-a stabilit pentru politica sa energetică:<br />
- Dezvoltare durabilă (sustenabilitate): promovarea surselor <strong>de</strong> energie<br />
regenerabile competitive şi a altor surse şi purtători <strong>de</strong> energie cu emisii reduse <strong>de</strong><br />
carbon, mai ales combustibilii alternativi pentru transport; reducerea cererii <strong>de</strong><br />
energie în Europa; canalizarea eforturilor mondiale pentru combaterea<br />
schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel local.<br />
- Competitivitate: asigurarea faptului că <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea pieţei energiei aduce<br />
avantaje consumatorilor şi economiei în ansamblu, cu stimularea, în acelaşi timp,<br />
a investiţiilor pentru producţia <strong>de</strong> energie curată şi pentru eficienţă energetică;<br />
atenuarea impactului creşterii preţurilor internaţionale ale energiei asupra<br />
economiei şi cetăţenilor UE; menţinerea Europei în poziţia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r în ceea ce<br />
priveşte tehnologiile energetice.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- Securitatea alimentării. A face faţă <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei crescân<strong>de</strong> a UE faţă <strong>de</strong><br />
importuri prin: abordarea integrată, constând în reducerea cererii, diversificarea<br />
mixtului <strong>de</strong> energie cu o utilizare mai mare a energiei autohtone şi regenerabile<br />
competitive şi diversificarea surselor şi rutelor <strong>de</strong> alimentare cu energie importată;<br />
crearea cadrului stimulativ pentru investiţii a<strong>de</strong>cvate care să răspundă cererii<br />
crescân<strong>de</strong> <strong>de</strong> energie; întărirea mijloacelor <strong>de</strong> care dispune UE pentru a face faţă<br />
situaţiilor <strong>de</strong> urgenţă; îmbunătăţirea condiţiilor pentru întreprin<strong>de</strong>rile europene<br />
care doresc acces la resursele globale; garantarea accesului tuturor cetăţenilor şi<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor la energie.<br />
Pentru realizarea obiectivelor <strong>de</strong> mai sus au fost i<strong>de</strong>ntificate şase domenii<br />
prioritare: 1) energie pentru creştere şi locuri <strong>de</strong> muncă în Europa: realizarea<br />
pieţelor interne europene <strong>de</strong> electricitate şi gaze naturale; 2) securitatea şi<br />
competitivitatea alimentării cu energie, către un mixt <strong>de</strong> energie durabil, mai<br />
eficient şi mai divers; 3) o piaţă <strong>de</strong> energie internă care garantează securitatea<br />
alimentării: solidaritate între statele membre; 4) o abordare integrată în combaterea<br />
schimbărilor climatice; 5) încurajarea inovării: un plan european strategic<br />
pentru tehnologii energetice; 6) către o politică energetică externă coerentă.<br />
1) O politică energetică pentru Europa. În ianuarie 2007, Comisia<br />
Europeană a prezentat propunerea pentru o nouă politică în domeniul energiei.<br />
Aceasta este prezentată într-un raport numit „Politica în domeniul energiei pentru<br />
Europa” [3]. Documentul abor<strong>de</strong>ază trei aspecte: în primul rând, arată modul în<br />
care UE a eşuat, în cadrul politicilor propuse până în prezent, în rezolvarea<br />
provocărilor existente în domeniul energiei; în al doilea rând, propune un obiectiv<br />
strategic sau o ţintă, care să reprezinte un ghid pentru toate <strong>de</strong>ciziile viitoare<br />
legate <strong>de</strong> politicile în domeniul energiei; în al treilea rând, stabileşte un plan <strong>de</strong><br />
acţiuni pe o arie largă, în care se arată ce trebuie făcut pentru a atinge acest nou<br />
obiectiv.<br />
Consiliul European şi Parlamentul European au aprobat acest document în<br />
martie 2007, care a <strong>de</strong>venit astfel pentru Europa o strategie integrată pentru<br />
energie şi schimbări climatice. Principalul element al acestei noi politici se referă<br />
la obiectivul strategic al politicii energetice europene: reducerea emisiilor <strong>de</strong> GES<br />
cu 20% până în anul 2020 faţă <strong>de</strong> anul 2005. Atingerea acestei ţinte va putea<br />
limita efectul <strong>de</strong> încălzire globală la doar 2°C în plus faţă <strong>de</strong> temperaturile <strong>din</strong> era<br />
pre-industrială. Accentul pus pe emisiile <strong>de</strong> GES este premeditat: CO 2 , datorat<br />
sectorului energie, reprezintă 3/4 <strong>din</strong> totalul emisiilor <strong>de</strong> GES <strong>din</strong> UE; sectorul<br />
energetic contribuie astfel în proporţie <strong>de</strong> 80% la emisiile totale <strong>de</strong> GES.<br />
Obiectivul general este însoţit <strong>de</strong> trei obiective conexe, pentru fiecare<br />
Comisia Europeană propunând o ţintă:<br />
47
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- creşterea pon<strong>de</strong>rii resurselor regenerabile în totalul mixtului energetic la<br />
20% până în anul 2020;<br />
- reducerea consumului <strong>de</strong> energie primara prin creşterea eficienţei<br />
energetice cu 20% până în anul 2020;<br />
- creşterea pon<strong>de</strong>rii biocarburanţilor în transporturi la 10% până în 2020.<br />
2) Pachetul legislativ energie-schimbări climatice. La 6 aprilie 2009<br />
Comisia a prezentat Consiliului „Cartea Albă – Adaptarea la schimbările<br />
climatice: către un cadru <strong>de</strong> acţiune la nivel european”. Aceasta prezintă un cadru<br />
<strong>de</strong> acţiune pentru reducerea vulnerabilităţii UE faţă <strong>de</strong> impactul schimbărilor<br />
climatice şi care cuprin<strong>de</strong> următoarele acţiuni necesare: necesitatea ca toate ţările,<br />
în special cele mai vulnerabile, şi sectoarele să se adapteze la schimbările<br />
climatice inevitabile; necesitatea iniţierii unei faze pregătitoare până în 2012<br />
pentru a pune bazele unei strategii UE <strong>de</strong> adaptare cuprinzătoare, care să fie<br />
implementată începând cu anul 2013; în <strong>de</strong>cursul fazei pregătitoare, ar trebui<br />
elaborat un cadru al UE pentru adaptare, axat pe îmbunătăţirea gestionării<br />
cunoştinţelor, a partajării datelor (prin intermediul unui mecanism <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong><br />
informaţii) şi a integrării; în ve<strong>de</strong>rea avansării cadrului UE pentru adaptare şi a<br />
consolidării cooperării, ar trebui utilizată o combinaţie <strong>de</strong> instrumente <strong>de</strong> politică.<br />
În acest context, Comisia a propus constituirea unui grup director privind impactul<br />
şi adaptarea; intensificarea cooperării internaţionale în ceea ce priveşte adaptarea.<br />
Parlamentul European şi Consiliul European au adoptat următoarele<br />
directive:<br />
a) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong><br />
23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei <strong>din</strong> surse regenerabile<br />
(SRE) [8]. Directiva stabileşte ţinte obligatorii juridic pentru fiecare stat membru,<br />
în ve<strong>de</strong>rea atingerii ţintei UE <strong>de</strong> 20% cotă <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> SRE în 2020. Ea înlătură<br />
barierele administrative şi alte dificultăţi, confirmă ţinta <strong>de</strong> 10% pentru SRE în<br />
transport şi, pentru prima oară în lume, stabileşte criterii <strong>de</strong> durabilitate privind<br />
biocombustibilii, pentru a da asigurări că sunt susţinuţi doar biocombustibilii care<br />
nu au impact negativ asupra mediului.<br />
b) Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong><br />
23 aprilie 2009 în ve<strong>de</strong>rea îmbunătăţirii şi extin<strong>de</strong>rii schemei Comunităţii <strong>de</strong><br />
tranzacţionare a certificatelor <strong>de</strong> emisii a gazelor cu efect <strong>de</strong> seră (GES) [9].<br />
Această directivă creează cadrul schemei europene <strong>de</strong> comercializare<br />
(tranzacționare) şi monitorizare a emisiilor <strong>de</strong> (GES) în cadrul Comunității<br />
Europene. EU ETS (Emissions Tra<strong>din</strong>g Scheme) reprezintă principalul instrument<br />
al Uniunii Europene, utilizat în scopul în<strong>de</strong>plinirii angajamentului asumat prin<br />
Protocolul <strong>de</strong> la Kyoto. Schema se <strong>de</strong>sfăşoară pe parcursul a trei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
48
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
implementare: prima perioadă (Phase I) 1 ianuarie 2005-31 <strong>de</strong>cembrie 2007; cea<br />
<strong>de</strong>-a doua perioadă (Phase II) a schemei 2008-2012, în cadrul căreia UE trebuie să<br />
reducă emisiile <strong>de</strong> GES cu 8% faţă <strong>de</strong> nivelul anului 1990; <strong>din</strong> 2007, există<br />
angajamentul <strong>de</strong> reducere cu cel puţin 20% a emisiilor <strong>de</strong> GES până în anul 2020;<br />
a treia perioadă (Phase III) este aferentă intervalului 2013-2020.<br />
c) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong><br />
23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului <strong>de</strong> carbon [6].<br />
Directiva instituie un cadru juridic pentru stocarea geologică sigură <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al mediului a dioxidului <strong>de</strong> carbon (CO 2 ), pentru a contribui la combaterea<br />
schimbărilor climatice. Scopul stocării sigure a CO 2 este reţinerea permanentă a<br />
acestuia, astfel încât să se prevină şi, atunci când acest lucru nu este posibil, să se<br />
elimine pe cât posibil efectele negative şi orice riscuri pentru mediu şi sănătatea<br />
umană.<br />
d) Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
European <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre <strong>de</strong> a reduce<br />
emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră astfel încât să respecte angajamentele<br />
Comunităţii <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră până în 2020 [11].<br />
Decizia stabileşte contribuţia minimă a statelor membre la respectarea angajamentului<br />
Comunităţii <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> (GES) în perioada 2013-2020, în<br />
ceea ce priveşte emisiile <strong>de</strong> (GES) reglementate <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, precum şi normele<br />
privind realizarea acestor contribuţii şi evaluarea acestora. Fiecare stat membru îşi<br />
limitează, până în 2020, emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, respectând cel puţin<br />
procentul stabilit pentru statul membru respectiv, în limitele a –20% şi +20%, în<br />
raport cu emisiile sale <strong>din</strong> anul 2005. Pentru România limita prevăzută a emisiilor<br />
pentru anul 2020 este <strong>de</strong> +19%. Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un<br />
element esenţial pentru în<strong>de</strong>plinirea <strong>de</strong> către statele membre a cerinţelor acestei<br />
<strong>de</strong>cizii.<br />
3) Al treilea pachet legislativ pentru energie. În iulie 2009, Consiliul<br />
European şi Parlamentul European au aprobat al treilea pachet legislativ pentru<br />
energie [12-19], care se referă la liberalizarea totală şi funcţionarea pieţelor<br />
interne <strong>de</strong> energie electrică şi gaze naturale în Uniunea Europeană. Pachetul a fost<br />
adoptat pentru a accelera investiţiile în infrastructura energetică, pentru a spori<br />
comerţul transfrontalier şi a înlesni accesul la surse diversificate <strong>de</strong> energie.<br />
Preve<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> bază ale pachetului se referă la: separarea efectivă a activităţilor<br />
operatorilor sistemelor/reţelelor <strong>de</strong> transport (OST) <strong>de</strong> activităţile <strong>de</strong> producere şi<br />
furnizare <strong>de</strong> energie; în fiecare stat membru există o singură autoritate naţională<br />
<strong>de</strong> reglementare în domeniul energiei (ANR), in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi autonomă; se<br />
înfiinţează o Agenţie (ANR europeană pentru cooperarea autorităţilor <strong>de</strong><br />
reglementare (ACER); promovarea pieţei interne a energiei şi eliminarea<br />
49
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
restricţiilor în comerţul între state; protejarea consumatorilor <strong>de</strong> energie; stabilirea<br />
reţelelor europene <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> energie (pentru electricitate ENTSO-E, pentru<br />
gazele naturale ENTSO-G), introducerea conceptului <strong>de</strong> reţele inteligente (smart<br />
grids), cu toate progresele <strong>de</strong> or<strong>din</strong> tehnologic şi informatic.<br />
4) Planul strategic <strong>de</strong> tehnologii energetice al Uniunii Europene. Prin<br />
documentul [17] Comisia Europeană a propus la 22 noiembrie 2007, iar Consiliul<br />
European a aprobat la 28 februarie 2008, crearea Planului UE <strong>de</strong> tehnologii<br />
energetice strategice (SET Plan), ca o necesitate <strong>de</strong> a acţiona, la nivelul UE,<br />
pentru realizarea unei politici energetice sustenabile, sigure şi competitive şi<br />
în<strong>de</strong>plinirea ţintelor pentru anul 2020 şi a perspectivei anului 2050. În mod<br />
concret, SET Plan reprezintă necesitatea unei politici <strong>de</strong>dicate accelerării<br />
<strong>de</strong>zvoltării şi diseminării tehnologiilor energetice cu carbon redus, eficiente sub<br />
raportul costurilor. Planul are ca scopuri şi acțiuni principale: promovarea cu<br />
prioritate a iniţiativelor industriale care s-au dovedit fezabile, bazate pe<br />
parteneriatul public-privat sau pe interesele comune ale unor state membre;<br />
creşterea eforturilor <strong>de</strong> îmbunătăţire a eficienţei energetice, prin stimularea<br />
cercetării-<strong>de</strong>zvoltării-inovării şi diseminării (CDI-D) privind tehnologiile<br />
energetice finale; înfiinţarea unui grup <strong>de</strong> reprezentanţi la nivel înalt <strong>din</strong> partea<br />
statelor membre, care să convină, să urmărească şi să pună în aplicare obiectivele<br />
SET-Plan; mobilizarea unei creşteri substanţiale a finanţării la nivel european şi<br />
naţional; promovarea cooperării internaţionale în domeniul CDI privind<br />
tehnologiile curate, sustenabile şi eficiente.<br />
Bazat pe rezultatele unui proces <strong>de</strong> consultare, Comisia Europeană a<br />
propus lansarea în cadrul SET Plan a următoarelor şase iniţiative industriale<br />
prioritare europene: a) Iniţiativa eoliană europeană urmăreşte validarea şi<br />
<strong>de</strong>monstrarea utilizării turbinelor eoliene mari şi a sistemelor eoliene mari<br />
(sisteme on-shore şi off-shore); b) Iniţiativa solară europeană, <strong>de</strong>stinată validării<br />
instalaţiilor la scară mare cu energie fotovoltaică şi a sistemelor concentratoare <strong>de</strong><br />
energie solară; c) Iniţiativa europeană <strong>de</strong> bioenergie¸ direcţionată pe „generaţia<br />
următoare” <strong>de</strong> biocombustibili, în contextul unei strategii generale privind<br />
utilizarea bioenergiei; d) Iniţiativa europeană <strong>de</strong> captură, transport şi stocare a<br />
CO 2 , axată pe cerinţele întregului sistem, inclusiv eficienţa, siguranţa şi acceptul<br />
public, pentru a proba viabilitatea la scară industrială a centralelor electrice cu<br />
combustibili fosili cu emisii zero; e) Iniţiativa reţelei electroenergetice europene,<br />
în scopul <strong>de</strong>zvoltării unui sistem electric inteligent, inclusiv stocarea, şi creării<br />
unui Centru European pentru implementarea programului <strong>de</strong> cercetare privind o<br />
reţea <strong>de</strong> transmisie europeană; f) Iniţiativa energiei <strong>de</strong> fisiune sustenabile, pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea tehnologiilor nucleare <strong>din</strong> generaţia IV.<br />
50
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
5) Strategia Europa 2020. Pe fondul crizei economice şi financiare<br />
<strong>de</strong>clanşată în anul 2007, s-a ajuns la concluzia că Strategia Lisabona, lansată în<br />
martie 2000 pentru <strong>de</strong>ceniul 2000-2010, nu şi-a atins obiectivele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale<br />
Uniuni Europene. În contextul intensificării provocărilor globale, al interconectării<br />
tot mai mari a economiilor ţărilor lumii, al necesităţii unor măsuri coercitive<br />
ale finanţelor mondiale, al provocărilor legate <strong>de</strong> climă şi <strong>de</strong> resurse, care necesită<br />
adoptarea unor măsuri drastice, al inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei puternice a economiilor ţărilor<br />
UE, Comisia Europeană a publicat la 24 noiembrie 2009 un document <strong>de</strong> lucru<br />
[18] privind viitoarea Strategie „UE 2020”, care, după consultări publice, a<br />
<strong>de</strong>venit proiectul unei strategii economice a UE, pentru următorii 10 ani, <strong>de</strong>numit<br />
Europa 2020 [20].<br />
Agenda Europa 2020 are în ve<strong>de</strong>re trei formule principale <strong>de</strong> creştere<br />
economică în <strong>de</strong>cada următoare: 1) creştere economică inteligentă (consolidarea<br />
cunoaşterii, inovaţia, educaţia, societatea digitală); 2) creştere economică durabilă<br />
(creştere eficientă în producţie şi a competitivităţii); 3) creştere economică<br />
favorabilă incluziunii (participare sporită pe pieţele muncii, dobândirea <strong>de</strong> noi<br />
abilităţi profesionale, diminuarea sărăciei). Corespunzător acestor trei formule <strong>de</strong><br />
creştere se <strong>de</strong>finesc cinci obiective, pe care statele membre trebuie să le realizeze<br />
în anul 2020: 1) Un grad <strong>de</strong> ocupare a forţei <strong>de</strong> muncă <strong>de</strong> minim 75%, în zona <strong>de</strong><br />
vârstă între 20 şi 64 <strong>de</strong> ani; 2) Un nivel <strong>de</strong> minim 3% <strong>din</strong> PIB pentru investiţiile în<br />
cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare; 3) Atingerea ţintelor <strong>de</strong>ja fixate <strong>de</strong> UE în domeniul<br />
energiei şi schimbărilor climatice, respectiv realizarea până în anul 2020 a<br />
următoarelor: reducerea cu 20% a emisiilor <strong>de</strong> CO 2 faţă <strong>de</strong> anul 1990, reducerea<br />
cu 20% a consumului <strong>de</strong> energie primară faţă <strong>de</strong> anul 2005, prin creşterea<br />
eficienţei energetice, minim 20% <strong>din</strong> energie să se producă <strong>din</strong> surse regenerabile;<br />
4) Abandonul şcolar timpuriu să nu <strong>de</strong>păşească 10%, iar minim 40% <strong>din</strong> generaţia<br />
tânără să aibă studii superioare; 5) Numărul persoanelor expuse riscului sărăciei să<br />
scadă cu 20 milioane.<br />
Noua Strategie Europa 2020 inclu<strong>de</strong> o iniţiativă emblematică pentru<br />
domeniul energetic, „O Europă eficientă <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al utilizării<br />
resurselor”, care încorporează hotărârea UE <strong>de</strong> a atinge obiectivele 20/20/20<br />
privind reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, producerea <strong>de</strong> energii<br />
regenerabile şi economia <strong>de</strong> energie. Totodată, iniţiativa respectivă cuprin<strong>de</strong><br />
cerinţele <strong>de</strong> finalizare a pieţei interne <strong>de</strong> energie şi implementarea Planului<br />
European Strategic pentru Tehnologii <strong>Energetic</strong>e (SET Plan).<br />
Obiectivul Strategiei Europa 2020 este ieşirea <strong>din</strong> criză a Europei cu o<br />
economie mai puternică şi mai durabilă, care să asigure o creştere a numărului<br />
locurilor <strong>de</strong> muncă, a productivităţii şi coeziunii sociale. Politica energetică are un<br />
rol însemnat în a contribui la realizarea acestui obiectiv.<br />
51
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
6) Reducerea consumului <strong>de</strong> energie prin creşterea eficienţei energetice<br />
este o prioritate cheie şi necesită politici soli<strong>de</strong> la toate nivelurile. Obiectivul <strong>de</strong> a<br />
atinge 20% reducere a consumului <strong>de</strong> energie primară până în 2020 reprezintă o<br />
ţintă globală la nivel UE, fără a exista ţinte individuale ale statelor membre.<br />
Evaluări recente care iau în consi<strong>de</strong>rare obiectivele naţionale, sugerează că UE nu<br />
va realiza <strong>de</strong>cât jumătate <strong>din</strong> ţinta <strong>de</strong> 20%, astfel încât este necesară o nouă<br />
strategie ambiţioasă <strong>de</strong> eficienţă energetică care să valorifice potenţialul<br />
consi<strong>de</strong>rabil existent prin acţiuni ferme. În acest sens, se menţionează următoarele<br />
reglementări europene:<br />
a) Planul UE pentru eficienţă energetică [23] consi<strong>de</strong>ră eficienţa<br />
energetică un element central al Strategiei Europa 2020, dar şi al tranziţiei către o<br />
economie în care resursele sunt utilizate eficient. Eficienţa energetică este unul<br />
<strong>din</strong>tre modurile cele mai rentabile <strong>de</strong> consolidare a siguranţei aprovizionării cu<br />
energie şi <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> GES şi <strong>de</strong> alţi poluanţi. Din multe puncte <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re, eficienţa energetică poate fi văzută drept cea mai mare resursă <strong>de</strong> energie<br />
a Europei. Planul plasează, în or<strong>din</strong>ea potenţialului <strong>de</strong> eficienţă energetică,<br />
clădirile, transporturile şi industria; menţionează, <strong>de</strong> asemenea, eficienţa energetică<br />
în domeniul cheltuielilor publice, importanţa aspectelor financiare şi a<br />
eficienţei la consumatori.<br />
b) Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor, <strong>din</strong><br />
19 mai 2010 [21], care subliniază importanţa clădirilor sub aspectul reducerii<br />
consumului <strong>de</strong> energie (clădirile sunt responsabile pentru 40% <strong>din</strong> totalul<br />
consumului <strong>de</strong> energie al UE) şi al efectului benefic <strong>de</strong> reducere cu 20% a<br />
emisiilor <strong>de</strong> GES până în anul 2020, faţă <strong>de</strong> nivelurile <strong>din</strong> 1990.<br />
c) Propunerea <strong>de</strong> Directivă privind eficienţa energetică (DEE) [25]<br />
transformă anumite aspecte ale Planului pentru eficienţă energetică [23] în măsuri<br />
obligatorii. Principalul scop al propunerii constă în aducerea unei contribuţii<br />
semnificative la în<strong>de</strong>plinirea obiectivului UE <strong>de</strong> 20% în materie <strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică până în 2020. Pentru a avea succes, propunerea trebuie să fie adoptată<br />
şi pusă în aplicare imediat <strong>de</strong> statele membre. DEE propune abrogarea Directivei<br />
privind cogenerarea (2004/8/CE) şi a Directivei privind serviciile energetice<br />
(2006/32/CE), care nu au reuşit să valorifice pe <strong>de</strong>plin potenţialul <strong>de</strong> economisire<br />
a energiei. În ceea ce priveşte sectoarele utilizatorilor finali, DEE se axează pe<br />
măsurile care stabilesc cerinţele impuse sectorului public atât cu privire la<br />
renovarea clădirilor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> către acesta, cât şi la aplicarea standar<strong>de</strong>lor<br />
privind randamentul energetic ridicat în momentul achiziţionării <strong>de</strong> clădiri,<br />
produse şi servicii. Trebuie stabilite sisteme naţionale <strong>de</strong> obligaţii privind<br />
eficienţa energetică, inclusiv efectuarea periodică <strong>de</strong> audituri energetice<br />
obligatorii în cazul întreprin<strong>de</strong>rilor mari şi stabilirea unei serii <strong>de</strong> cerinţe pentru<br />
52
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
societăţile energetice referitoare la contorizare şi facturare. În ceea ce priveşte<br />
furnizarea <strong>de</strong> energie, propunerea solicită statelor membre să adopte planuri<br />
naţionale <strong>de</strong> încălzire şi răcire pentru a valorifica potenţialul <strong>de</strong> generare cu<br />
randament ridicat a energiei şi <strong>de</strong> încălzire şi răcire centralizată eficientă.<br />
3.4. Un scenariu <strong>de</strong> evoluţie globală până în 2030<br />
Alături <strong>de</strong> fenomene <strong>de</strong> o amploare <strong>de</strong>osebită, precum rata ridicată la care<br />
populaţia globului continuă să se mărească, creşterea asociată şi inevitabilă a<br />
consumului <strong>de</strong> energie, <strong>de</strong>screşterea resurselor minerale şi realitatea rezultantă a<br />
<strong>de</strong>teriorării îngrijorătoare a mediului ambiant, însoţită <strong>de</strong> încălzirea globală,<br />
societatea contemporană este confruntată cu o triadă <strong>de</strong> probleme complexe –<br />
creşterea economică şi <strong>de</strong>mografică, consumul <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong> resurse,<br />
conservarea mediului înconjurător – cu alte cuvinte, lumea se găseşte astăzi în faţa<br />
unei trileme fără prece<strong>de</strong>nt ([26] și [27]).<br />
Firma Roland Berger Strategy Consultants a elaborat în 2011 un studiu<br />
privind evoluţia lumii până în 2030, „Trend Compendium 2030” [28], în care<br />
i<strong>de</strong>ntifică şapte ten<strong>din</strong>ţe principale care vor mo<strong>de</strong>la lumea în următorii ani<br />
(2010-2030). Studiul prezintă pentru fiecare direcție <strong>de</strong> evoluţie câte trei<br />
subdirecţii, pe care le analizează <strong>din</strong>tr-o perspectivă globală şi <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al ţărilor <strong>de</strong>zvoltate şi al ţărilor în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Cele şapte megaten<strong>din</strong>ţe i<strong>de</strong>ntificate şi acţiunile principale asociate sunt:<br />
1) Demografia. Populaţia globului va creşte <strong>de</strong> la 6,9 miliar<strong>de</strong> în 2010 la<br />
8,3 miliar<strong>de</strong> în 2030. Aceasta va fi însoţită <strong>de</strong> o mărire a vârstei medii cu 5 ani,<br />
până la 34 <strong>de</strong> ani, precum şi o <strong>de</strong>zvoltare a urbanizării, respectiv în 2030, 59% <strong>din</strong><br />
populaţia lumii va trăi în oraşe (81% în ţările <strong>de</strong>zvoltate şi 55% în ţările în curs <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare). Atenţia se va concentra, mai ales, asupra regiunilor cu natalitate<br />
sporită (creşterea populaţiei va fi <strong>de</strong> şapte ori mai mare în ţările în curs <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare, <strong>de</strong>cât în ţările <strong>de</strong>zvoltate), către adaptarea mai bună faţă <strong>de</strong> necesităţile<br />
populaţiei <strong>de</strong> vârsta a treia, iar oraşele vor <strong>de</strong>veni a<strong>de</strong>vărate laboratoare pentru<br />
găsirea soluţiilor optime.<br />
2) Globalizarea şi pieţele viitoare. Procesul globalizării va continua, odată<br />
cu creşterea mai rapidă a exporturilor (5,3% pe an) şi a investiţiilor străine directe<br />
în comparaţie cu PIB-ul global (4% pe an). Grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India,<br />
China) va avea o creştere anuală a PIB <strong>de</strong> 7,9%, în timp ce grupul următoarelor 11<br />
ţări în <strong>de</strong>zvoltare („tigrii” economici, mai ales ţări <strong>din</strong> Asia) <strong>de</strong> 5,9% pe an. China<br />
va <strong>de</strong>veni în 2026 cea mai puternică economie a lumii, <strong>de</strong>păşind SUA. Acţiunile<br />
vor viza pieţele străine (dar având în ve<strong>de</strong>re aspectele politice, sociale şi<br />
53
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
culturale), exploatarea potenţialului <strong>de</strong> piaţă al clasei mijlocii; se va utiliza tehnica<br />
scenariilor, având în ve<strong>de</strong>re că viitorul nu poate fi previzionat cu mare precizie.<br />
3) Insuficienţa resurselor, se referă, în mod special, la energie (consumul<br />
global <strong>de</strong> energie primară va creşte cu 26%), la apă (consumul global se va mări<br />
cu 53%, dar jumătate <strong>din</strong> populaţia globului va trăi în zone cu <strong>de</strong>ficit mare <strong>de</strong> apă)<br />
şi la alte bunuri (rezervele mondiale <strong>de</strong> fier sunt disponibile încă 120 <strong>de</strong> ani, în<br />
schimb se menţionează practic dispariţia unor metale rare şi, <strong>de</strong>sigur, va creşte<br />
necesarul <strong>de</strong> alimente). În 2030, ţările <strong>de</strong>zvoltate vor consuma 36% <strong>din</strong> energie,<br />
iar ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 64%. La consumurile prezente, cărbunele va mai<br />
putea fi utilizat 119 ani, gazele naturale 63 <strong>de</strong> ani, iar petrolul 46 <strong>de</strong> ani. Structura<br />
resurselor energetice primare în 2030 va fi: petrol 31% (35% în 2010), cărbune<br />
27% (26% în 2010), gaze naturale 23% (23% în 2010), surse regenerabile 13%<br />
(10% în 2010), nuclear 6,4% (5,5% în 2010). O atenţie <strong>de</strong>osebită se va da căilor<br />
<strong>de</strong> reducere a consumului (prin tehnologii energetice eficiente, iar în cazul apei se<br />
va urmări atât reducerea consumului, cât şi a poluării) şi a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei (prin<br />
diversificarea şi folosirea resurselor alternative şi a furnizorilor, însoţite <strong>de</strong> o<br />
politică <strong>de</strong> preţ a<strong>de</strong>cvată), apelându-se la educarea consumatorilor (prin folosirea<br />
produselor şi tehnologiilor care conduc la economii <strong>de</strong> resurse şi prin mijloace <strong>de</strong><br />
comunicare privind creşterea responsabilităţilor acestora).<br />
4) Provocarea schimbărilor climatice. Sunt menţionate trei direcţii<br />
principale şi anume: creşterea cu 16% a emisiilor totale <strong>de</strong> CO 2 (care vor <strong>de</strong>screşte<br />
cu 14% în ţările <strong>de</strong>zvoltate, dar se vor mări cu 38% în ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare),<br />
creşterea temperaturii medii globale cu 0,5-1,5 o C, <strong>de</strong>screşterea biodiversităţii,<br />
însoţită <strong>de</strong> fenomene meteorologice extreme. Evoluţia prognozată a temperaturii<br />
medii globale este: 14,7 o C în 2010, 14,9 o C în 2015, 15,1 o C în 2020, 15,4 o C în<br />
2025, 15,7 o C în 2030. Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice<br />
(UNFCCC) a estimat că în 2030 ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, cele mai afectate <strong>de</strong><br />
creşterea temperaturii medii globale, vor avea nevoie <strong>de</strong> 28-67 miliar<strong>de</strong> USD<br />
pentru a se adapta schimbărilor climatice, adică 0,06-0,2% <strong>din</strong> PIB-ul probabil al<br />
acestor ţări. Ecosistemul general şi biodiversitatea sa sunt cruciale pentru omenire,<br />
pentru a putea asigura securitatea alimentară, apa curată, protecţia împotriva<br />
fenomenelor meteorologice extreme şi necesarul <strong>de</strong> medicamente. Aceste<br />
beneficii au fost estimate a fi între 21 şi 72 trilioane USD pe an, o sumă imensă în<br />
comparaţie cu PIB-ul global <strong>de</strong> 62 trilioane USD în 2009. Preocupările globale<br />
vor urmări folosirea noilor oportunităţi <strong>de</strong> afaceri (ca, <strong>de</strong> exemplu, mecanismul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare curată, CDM, al Protocolului <strong>de</strong> la Kyoto), reducerea emisiilor <strong>de</strong> CO 2<br />
prin diverse proce<strong>de</strong>e şi gestiunea riscului climatic (prin noi reglementări, chiar cu<br />
creşterea costurilor energetice).<br />
54
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
5) Tehnologie şi inovare <strong>din</strong>amice. Ca direcţii principale se menţionează:<br />
difuzia cu mare viteză a tehnologiei în toată lumea, inovaţiile vor ajunge să<br />
schimbe viaţa oamenilor, în special, în domeniul roboticii şi tehnologiei<br />
informaţiei şi cunoaşterii, iar ştiințele vieţii se vor maturiza, datorita cercetării şi<br />
<strong>de</strong>zvoltării. În domeniul energiei se menţionează utilizarea surselor regenerabile,<br />
care încep să înlocuiască combustibilii fosili şi tehnologiile <strong>de</strong> captare şi stocare a<br />
dioxidului <strong>de</strong> carbon. Se vor stabili parteneriate şi o reţea <strong>de</strong> colaborare globală, se<br />
vor urmări ten<strong>din</strong>ţele <strong>de</strong> evoluţie a ultimilor tehnologii, iar abordarea problemelor<br />
va fi simultan divergentă (pentru i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi i<strong>de</strong>i, perspective şi<br />
creativitate) şi convergenţă (pentru găsirea celor mai bune soluţii).<br />
6) Societatea globală a cunoaşterii se va baza pe o competenţă solidă<br />
sporită (55% <strong>din</strong> populaţia lumii va avea cel puţin nivelul <strong>de</strong> educaţie secundară<br />
sau universitară), este <strong>de</strong> aşteptat ca diferenţele <strong>din</strong>tre bărbaţi şi femei să se reducă<br />
şi se va intensifica lupta pentru talente, în care cererea <strong>de</strong> persoane calificate va<br />
<strong>de</strong>păşi oferta (unele ţări, în special, cele bogate vor câştiga „creiere”, altele vor<br />
pier<strong>de</strong>). Legăturile globale prin internet vor creşte semnificativ, creându-se un<br />
cadru favorabil intensificării activităţilor <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare şi inovare. Va fi<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantă stabilirea unui management eficient al cunoaşterii, munca<br />
va trebui să <strong>de</strong>vină mult mai atractivă pentru femei, se va îmbunătăţi strategia<br />
globală <strong>de</strong> angajare, mai ales prin atragerea talentelor.<br />
7) Împărţirea responsabilităţii globale va însemna o <strong>de</strong>plasare către<br />
cooperarea globală, prin care naţiunile lumii vor participa cu mai multă<br />
responsabilitate, vor creşte în mod semnificativ numărul şi influenţa organizaţiilor<br />
neguvernamentale naţionale şi transnaţionale, iar atitu<strong>din</strong>ile filantropice vor<br />
înregistra un număr mai mare <strong>de</strong> donaţii, schimbându-se efectiv şi filosofia <strong>de</strong> a<br />
oferi. Acţiunile globale vor urmări folosirea oportunităţilor <strong>de</strong> afaceri care rezultă<br />
<strong>din</strong> cooperarea globală, stabilirea unui management etic <strong>de</strong> abordare favorabil<br />
tuturor grupurilor <strong>de</strong> interese, optimizarea cooperării cu sectorul nonprofit.<br />
Studiul firmei Roland Berger Strategy Consultants, <strong>de</strong>şi are o bază <strong>de</strong><br />
informaţii extrem <strong>de</strong> solidă şi diversă, atrage totuşi atenţia că preve<strong>de</strong>rea viitorului<br />
este dificilă, că evenimentele neprevăzute pot juca un rol foarte important, chiar<br />
minţile cele mai strălucite pot greşi, iar invenţiile tehnologice pot schimba orice.<br />
55
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
4. ADAPTAREA ENERGETICII ROMÂNEŞTI<br />
LA PROVOCĂRILE EUROPENE ŞI A CELOR GLOBALE<br />
56<br />
4.1. Contextul românesc actual cu privire la emisiile<br />
<strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră<br />
Întrucât una <strong>din</strong> principalele provocări ale sectorului energiei o reprezintă<br />
adaptarea lui la necesitatea reducerii amprentei <strong>de</strong> carbon, în cadrul acestui capitol<br />
se analizează situaţia acestui sector în relaţie cu mecanismele Protocolului<br />
a<strong>de</strong>cvate Schema EU ETS a fost transpusă la nivel naţional – în principal – prin<br />
HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei <strong>de</strong> comercializare a certificatelor <strong>de</strong><br />
emisii <strong>de</strong> GES, completată prin:<br />
HG nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind<br />
Schimbările Climatice (CNSC);<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1122/17.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea<br />
mecanismului <strong>de</strong> implementare în comun (JI) pe baza modului II (art. 6 al<br />
Protocolului <strong>de</strong> la Kyoto);<br />
HG nr. 1570/ 2007, care înfiinţează sistemul naţional pentru estimarea<br />
nivelului <strong>de</strong> emisii antropice <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră (SNEEGES), rezultate <strong>din</strong><br />
surse sau <strong>din</strong> reţinerea prin sechestrare a dioxidului <strong>de</strong> carbon;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1897/29.11.2007 pentru aprobarea procedurii <strong>de</strong> emitere a<br />
autorizaţiei privind emisiile <strong>de</strong> GES pentru perioada 2008-2012;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1768/200 privind procedura <strong>de</strong> acreditare a organismelor <strong>de</strong><br />
verificare;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea<br />
Planului Naţional <strong>de</strong> Alocare;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1376/29.10.2008 pentru crearea inventarului emisiilor <strong>de</strong><br />
GES;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1474/18.11.2008 pentru procedura <strong>de</strong> arhivare şi stocare a<br />
datelor, Regulamentul privind gestionarea şi operarea Registrului Naţional;<br />
HG nr. 60/2008 privind aprobarea Planului Naţional <strong>de</strong> Alocare (PNA)<br />
privind certificatele <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> GES pentru perioa<strong>de</strong>le 2007, 2008-2012;<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 1170/29.09.2008 pentru aprobarea Ghidului privind<br />
adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 297/21.03.2008 privind aprobarea Procedurii naţionale<br />
privind utilizarea mecanismului JI pe baza modulului I;
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> GES <strong>din</strong> Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate pentru<br />
perioada 2008-2012 [30].<br />
În prezent, nu există o iniţiativă legislativă sau <strong>de</strong> reglementare similară<br />
pentru orizontul 2013-2020, <strong>de</strong>şi au existat, transpuse sau create şi implementate,<br />
o serie <strong>de</strong> directive europene, reglementări şi legi menite să îmbunătăţească<br />
emisiile <strong>de</strong> GES. PNA pentru 2007 (ultimul an <strong>din</strong> Faza I şi primul an al României<br />
ca membru al Uniunii Europene, momentul integrării fiind consi<strong>de</strong>rat şi momentul<br />
începerii obligativităţii implementării schemei pentru România) şi 2008-2012<br />
(Faza II) a fost publicat în prima sa versiune la data <strong>de</strong> 30 August 2006.<br />
Direcţia generală <strong>de</strong> acţiune a României cu privire la domeniu este dată,<br />
pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> Strategia Naţională privind Protecţia Mediului, în care este<br />
menţionat şi domeniul schimbărilor climatice, precum şi <strong>de</strong> Strategia şi Planul <strong>de</strong><br />
Acţiune privind Protecţia Atmosferei, concentrate pe îmbunătăţirea calităţii<br />
aerului. Printre preve<strong>de</strong>rile acestora se numără: implicarea mai activă a României<br />
în cadrul programului Intelligent Energy Europe, susţinerea energiilor<br />
regenerabile, promovarea eficienţei energetice pentru utilizatorul final şi în cadrul<br />
sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu căldură (alături <strong>de</strong> cogenerare), a se ve<strong>de</strong>a şi<br />
capitolele 5 şi 6 ale prezentei lucrări, controlul emisiilor provenite <strong>din</strong><br />
transporturi, recuperarea energiei <strong>din</strong> <strong>de</strong>şeurile organice, introducerea sistemelor<br />
integrate <strong>de</strong> utilizare a terenurilor, elaborarea unui plan <strong>de</strong> acţiune în domeniul<br />
schimbărilor climatice, creşterea gradului <strong>de</strong> educaţie a publicului cu privire la<br />
schimbările climatice, precum şi accesul acestuia la informaţie. Aceste ultime<br />
măsuri sunt extrem <strong>de</strong> necesare, în condiţiile în care un studiu realizat în 2008 <strong>de</strong><br />
Eurobarometer [31] pentru Comisia Europeană, referitor la atitu<strong>din</strong>ile europenilor<br />
cu privire la schimbările climatice, relevă ca schimbările climatice reprezintă a<br />
doua cea mai importantă problemă a omenirii, după sărăcie şi lipsa <strong>de</strong> apă şi<br />
hrană. În ceea ce priveşte România doar 85% <strong>din</strong>tre români consi<strong>de</strong>ră schimbările<br />
climatice o problemă serioasă, comparativ cu 90% <strong>din</strong> europeni, iar 23% <strong>din</strong>tre<br />
repon<strong>de</strong>nţii europeni consi<strong>de</strong>ră că problematica schimbărilor climatice a fost<br />
exagerată (26% la nivel european), iar 27% au răspuns că nu ştiu (9% la nivel<br />
european); în privinţa atitu<strong>din</strong>ii active privind această problemă, 38% admit faptul<br />
că nu au întreprins personal nimic pentru a lupta cu schimbările climatice, 50%<br />
<strong>din</strong>tre aceştia spun că ar lua măsurile necesare, dacă ar şti care sunt acestea. În<br />
legătură cu atitu<strong>din</strong>ea celorlalţi, 66% <strong>din</strong> repon<strong>de</strong>nţi consi<strong>de</strong>ră că sectoarele<br />
industriale nu fac în<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong> mult pentru a reduce efectele schimbărilor<br />
climatice, 69% fac aceeaşi afirmaţie cu privire la cetăţeni, 66% cu privire la<br />
autorităţile naţionale şi 51% cu privire la UE.<br />
57
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Informaţiile centralizate cu privire la statistica emisiilor <strong>de</strong> GES provin <strong>din</strong><br />
Registrul Naţional (martie 2009) [30] şi se referă la perioada <strong>de</strong> până în anul<br />
2007. Conform acestuia, proporţia medie între gazele cu efect <strong>de</strong> seră în economia<br />
României pentru perioada 1989-2007 a fost următoarea: CO 2 – 71,39%; CH 4 –<br />
17,33%; N 2 O – 10,70%; HFCs – 0,0028%; PFCs – 0,58%; SF 6 – 0,00013%.<br />
După cum se poate observa <strong>din</strong> cifrele <strong>de</strong> mai sus, un procent important al<br />
GES provine <strong>din</strong> emisiile <strong>de</strong> CO 2 , evoluţia pe parcursul perioa<strong>de</strong>i a emisiilor<br />
urmărind evoluţia economiei naţionale, la respectivul moment în perioada <strong>de</strong><br />
creştere intensivă <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic. De asemenea, s-a remarcat<br />
scă<strong>de</strong>rea în cifre absolute a emisiilor <strong>de</strong> CO 2 , ca urmare a scă<strong>de</strong>rii cantităţilor <strong>de</strong><br />
combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic, consecinţă a <strong>de</strong>clinului în nivelul<br />
<strong>de</strong> activitate al sectorului în cauză. În 2007, nivelul <strong>de</strong> CO 2 (excluzând LULUCF<br />
– Land Use, Land Use Change, Forestry, ca şi agricultura şi silvicultura) a fost <strong>de</strong><br />
110, 8 milioane tone, faţă <strong>de</strong> 193,3 milioane tone în 1989, înregistrând o scă<strong>de</strong>re<br />
cu 42,64% . Al doilea contributor la emisiile <strong>de</strong> GES este metanul, în scă<strong>de</strong>re faţă<br />
<strong>de</strong> 1989 cu 44,59% . Acesta provine, în principal, <strong>din</strong> extracţia şi distribuţia <strong>de</strong><br />
combustibili fosili şi <strong>din</strong> zootehnie. Al treilea GES important în economia<br />
României este N 2 O, în scă<strong>de</strong>re cu 54,38% faţă <strong>de</strong> 1989, emisiile provenind, în<br />
principal, <strong>din</strong> agricultură şi industria chimică. Celelalte GES au un impact<br />
neglijabil şi scă<strong>de</strong>ri relevante în perioada consi<strong>de</strong>rată, cum este cazul emisiilor <strong>de</strong><br />
PFC, provenind <strong>din</strong> producţia <strong>de</strong> aluminiu, care s-au redus cu peste 80%.<br />
În ceea ce priveşte distribuţia sectorială, Registrul Naţional enunţă faptul<br />
că sectorul energetic <strong>de</strong>ţine un procent <strong>de</strong> 71% <strong>din</strong> totalul emisiilor la nivel<br />
naţional, fiind urmat <strong>de</strong> agricultură cu 13,8% şi <strong>de</strong> industrie cu 10,5%, după cum<br />
se poate observa <strong>din</strong> figura nr. 4.1.<br />
Figura nr. 4.1. Repartiţia sectorială a emisiilor <strong>de</strong> GES în economia României în anul 2010<br />
13,8%<br />
4,6%<br />
0,1% 10,5% Energie<br />
Deseuri<br />
Agricultura<br />
Solventi<br />
71,0%<br />
Industrie<br />
Sursa: ANRE.<br />
58
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Deşi pon<strong>de</strong>rile reflectă o importanţă majoră a emisiilor <strong>de</strong> CO 2 <strong>din</strong> sectorul<br />
energie, politicile şi măsurile <strong>de</strong> reducere a emisiilor la nivel naţional nu fac<br />
diferenţe între tipurile <strong>de</strong> sectoare sau efortul cerut pentru realizarea reducerilor<br />
solicitate <strong>de</strong> UE. Sectoarele care nu sunt monitorizate sub schema ETS se cunosc<br />
sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> non-ETS. O scurtă analiză a ambelor tipuri <strong>de</strong> sectoare (ETS şi<br />
non-ETS) se va prezenta în subcapitolele următoare.<br />
4.2. Eficientizarea utilizării energiei – ten<strong>din</strong>ţa europeană<br />
şi necesitatea economiei româneşti<br />
4.2.1. Elemente generale<br />
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la acela al statelor membre luate<br />
individual, strategiile energetice îşi găsesc obiective comune:<br />
Securitatea în alimentarea cu energie, cu toate aspectele ei legate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> resurse, accesul la pieţe sigure şi posibilitatea <strong>de</strong> a<br />
obţine <strong>de</strong> pe aceste pieţe resursele necesare la preţuri corecte. Pentru ţările net<br />
importatoare (marea majoritate a UE), ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong><br />
importuri, mai ales <strong>din</strong> zone sensibile, reprezintă un risc major. De aceea,<br />
reducerea consumului final <strong>de</strong> energie prin utilizare inteligentă – <strong>de</strong>ci, prin<br />
eficientizare (ceea ce Cartea Albă a UE privind eficienţa energetică numește<br />
sugestiv „doing more with less”) – constituie o soluţie convenabilă pentru<br />
diminuarea importurilor şi creşterea securităţii în alimentarea cu energie.<br />
Competitivitate a sectorului şi a economiei, în general, se poate realiza<br />
doar prin eficientizare şi – astfel – prin diminuarea costurilor, permiţând un<br />
răspuns mai flexibil atât pe piaţa internă, cât şi pe plan mondial.<br />
Diminuarea impactului asupra mediului. Eficienţa energetică şi<br />
conservarea energiei prin răspunsul comportamental al consumatorului la<br />
provocările <strong>de</strong> mediu şi ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a preţurilor afectează în comun relaţia<br />
economiei cu mediul înconjurător.<br />
În ultimii doi ani, World Energy Council (WEC) ple<strong>de</strong>ază pentru<br />
cuantificarea efectelor măsurilor <strong>de</strong> realizare a obiectivelor mai sus menţionate<br />
printr-un aşa-numit „indice <strong>de</strong> sustenabilitate”. Este interesant <strong>de</strong> remarcat că pe<br />
lângă <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratele anterior enunţate, WEC dă o importanţă majoră şi aspectelor <strong>de</strong><br />
echitate socială.<br />
Utilizarea inteligentă a energiei <strong>de</strong> orice fel răspun<strong>de</strong> la toate aceste<br />
obiective pentru ca reducerea presiunii pe partea <strong>de</strong> consum ajută la creşterea<br />
securităţii în alimentarea cu energie la nivelul ţării respective, reducând<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri, măreşte competitivitatea prin reducerea costurilor cu<br />
59
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
energia şi diminuează impactul asupra mediului. De asemenea, eficientizarea<br />
utilizării energiei la nivelul populaţiei, mai ales a celei vulnerabile duce la o mai<br />
bună echitate socială.<br />
Cum se poate face acest lucru În general pe două căi: prin management<br />
performant al energiei şi prin eficienţă energetică mărită. Este evi<strong>de</strong>nt că<br />
programele şi tehnologiile la nivel <strong>de</strong> cerere (<strong>de</strong>mand response), ca şi măsurile <strong>de</strong><br />
eficientizare a utilizării energiei sunt consi<strong>de</strong>rate în ultimii ani ca fiind împreună o<br />
soluţie viabilă în asigurarea unor noi opţiuni pentru consumatori în administrarea<br />
costurilor cu energia (aspecte <strong>de</strong> competitivitate şi echitate socială), asigurând – în<br />
acelaşi timp – furnizorilor noi opţiuni pentru o alimentare sigură cu energie la<br />
costuri rezonabile si cu un impact diminuat asupra mediului.<br />
Beneficiile unei asemenea abordări ar fi: o fiabilitate îmbunătăţită a<br />
sistemului, evitarea unor costuri, o eficienţă mai mare a pieţelor <strong>de</strong> energie, un<br />
management îmbunătăţit al surselor, un serviciu mai bun pentru consumator,<br />
creşterea competiţiei pe piaţă şi – evi<strong>de</strong>nt – un impact negativ redus asupra<br />
mediului. În statele EU şi <strong>din</strong> America <strong>de</strong> Nord, condiţiile crizei şi cele<br />
premergătoare acesteia au impulsionat <strong>de</strong>zvoltarea şi practicarea soluţiilor <strong>de</strong><br />
folosire eficientă a energiei şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mand response. Acestea au întâlnit noi<br />
provocări în condiţiile în care consumatorii şi-au schimbat poziţia <strong>de</strong>venind – în<br />
unele cazuri – producători şi – <strong>de</strong> aceea – utilităţile <strong>de</strong> electricitate au arătat un<br />
interes sporit în studierea şi implementarea programelor şi tehnologiilor <strong>de</strong><br />
răspuns al cererii.<br />
În acelaşi timp, eficienţa energetică ca practică <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re a cantităţii <strong>de</strong><br />
energie folosită pentru acelaşi efect util poate duce la creşterea capitalului,<br />
securitate naţională, prin scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri, securitate personală,<br />
confort sporit şi – <strong>din</strong> nou – efect pozitiv asupra mediului.<br />
În situaţia României, „eficientizarea energetică facilitează înlocuirea<br />
resurselor fosile cu cele regenerabile micşorând impactul costurilor mai mari ale<br />
acestora <strong>din</strong> urmă, reduce riscurile introduse in sistemul electroenergetic <strong>de</strong><br />
sursele regenerabile, este întot<strong>de</strong>auna o soluţie pentru momentele <strong>de</strong> penurie<br />
energetică şi reprezintă cea mai benignă soluţie <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re a mediului<br />
pentru creşterea performanţei economiei unei ţări”. [29]<br />
Toate studiile <strong>de</strong> specialitate consi<strong>de</strong>ră eficientizarea consumului <strong>de</strong><br />
energie ca fiind o măsură câştigătoare pe toate planurile, iar investiţiile în acest tip<br />
<strong>de</strong> proiecte ca fiind prioritare. Există însă – în acest sens – niște dificultăţi, în<br />
primul rând legate <strong>de</strong> distorsiunile încă existente la nivelul pieţelor <strong>de</strong> energie<br />
(preţuri reglementate sau impuse <strong>de</strong> contracte încheiate în condiţii necompetitive,<br />
subvenţii etc.). Pe <strong>de</strong> altă parte, simpla analiză economică nu este suficientă<br />
60
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
pentru că nu ia în consi<strong>de</strong>rare internalizarea externalităţilor aferente economiilor<br />
<strong>de</strong> energie. De aceea, eficientizarea <strong>de</strong>vine interesantă dacă se face o analiză costbeneficiu.<br />
Ca o concluzie, consi<strong>de</strong>răm că investiţiile în eficienţă energetică pentru<br />
reducerea cu 20% a consumului faţă <strong>de</strong> business-as-usual trebuie să fie prioritare,<br />
apoi urmând cele în noi unităţi <strong>de</strong> producere.<br />
4.2.2. Importanţa noilor tehnologii în eficientizarea utilizării energiei<br />
Revoluţia o reprezintă apariţia aşa-numitelor reţele inteligente (smart<br />
grids), a căror importanţă este recunoscută <strong>din</strong> ce în ce mai mult, <strong>de</strong>oarece reţelele<br />
a<strong>de</strong>cvate, fiabile şi integrate reprezintă o cerinţă esenţială în scopul realizării<br />
obiectivelor Uniunii Europene. Dezvoltarea infrastructurii energetice nu numai că<br />
va permite Uniunii să realizeze o piaţă internă, dar va întări securitatea în<br />
alimentare, integrarea surselor regenerabile, creşterea eficienţei energetice şi<br />
permite consumatorilor să beneficieze <strong>de</strong> noile tehnologii şi să folosească în mod<br />
inteligent energia.<br />
În acest context, reţelele electrice trebuie mo<strong>de</strong>rnizate pentru a suporta<br />
cererea crescută <strong>de</strong> energie, mai ales a celei electrice datorită folosirii ei în <strong>din</strong> ce<br />
ce mai multe aplicaţii: pompe <strong>de</strong> căldură, vehicule electrice, celule <strong>de</strong> combustie<br />
şi hidrogen, echipamente <strong>de</strong> comunicaţie şi <strong>de</strong> prelucrare a datelor etc.<br />
Reţelele trebuie – <strong>de</strong> asemenea – extinse şi actualizate tehnologic pentru a<br />
permite integrarea pieţelor şi menţinerea (sau chiar mărirea) nivelurilor existente<br />
<strong>de</strong> securitate a sistemului. Un motiv în plus ar fi transportul şi echilibrarea<br />
electricităţii produse <strong>de</strong> sursele regenerabile, cu atât mai mult cu cât se aşteaptă ca<br />
aceasta se va dubla până în 2020. O pon<strong>de</strong>re importantă <strong>din</strong> capacităţile <strong>de</strong><br />
producţie va fi concentrată în locaţii în<strong>de</strong>părtate <strong>de</strong> centrele principale <strong>de</strong> consum<br />
şi/sau stocare (<strong>de</strong> exemplu, în România, zona Dobrogei). În Europa, circa 12% <strong>din</strong><br />
producţia <strong>din</strong> regenerabile în 2020 va fi <strong>din</strong> instalaţiile „offshore”, în mod special<br />
<strong>din</strong> Marea Nordului. De asemenea, cantităţi importante vor veni <strong>din</strong> fermele solare<br />
şi eoliene <strong>din</strong> sudul Europei, respectiv <strong>din</strong> instalaţii utilizând biomasa <strong>din</strong> Europa<br />
Centrală şi <strong>de</strong> Est.<br />
Folosind reţele inteligente şi interconectate (incluzând stocare <strong>de</strong> mare<br />
capacitate), costul electricităţii produsă <strong>din</strong> surse regenerabile poate fi scăzut<br />
semnificativ, iar eficienţa poate fi mărită la nivel paneuropean. În afara acestor<br />
scopuri pe termen scurt, reţelele electrice şi <strong>de</strong> gaze trebuie să evolueze în mod<br />
fundamental pentru a permite schimbarea către un sistem electric <strong>de</strong>carbonatat în<br />
orizontul anului 2050, susţinut şi <strong>de</strong> noi tehnologii <strong>de</strong> stocare şi <strong>de</strong> transport la<br />
61
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
înaltă tensiune şi pe distanţe foarte mari care pot suporta chiar cote şi mai mari <strong>de</strong><br />
regenerabile <strong>din</strong> UE şi <strong>din</strong> afara ei (<strong>de</strong> exemplu, <strong>din</strong> nordul Africii).<br />
În acelaşi timp, aşa cum se exprimă Direcţia Generală Energie [32],<br />
„reţelele trebuie să <strong>de</strong>vină şi mai inteligente” pentru ca „atingerea ţintelor <strong>de</strong><br />
eficienţă şi privind regenerabilele nu va fi posibilă fără mai multă inovare şi<br />
inteligenţă în reţele atât la nivel <strong>de</strong> transport cât şi <strong>de</strong> distribuţie, în particular, prin<br />
tehnologii <strong>de</strong> informare şi comunicare”. Acest lucru este esenţial în realizarea<br />
managementului consumului <strong>de</strong> energie şi a altor servicii energetice pe care le<br />
poate realiza o reţea inteligentă. La aceste avantaje se mai pot adăuga: o mai mare<br />
transparenţă privind măsurarea şi facturarea, posibilitatea <strong>de</strong> control şi reglaj a<br />
aparaturii casnice pentru a economisi energie, facilitarea generării <strong>de</strong>scentralizate<br />
<strong>de</strong> electricitate şi reducerea costului.<br />
4.2.3. Politici şi ten<strong>din</strong>ţe privind eficienţa energetică în UE-27<br />
Sub egida ADEME (Agenţia <strong>de</strong> Eficienţă <strong>Energetic</strong>ă şi Mediu a Franţei) şi<br />
a Programului Energy Inteligent Europe, în 2009 s-a realizat un studiu privind<br />
politicile şi ten<strong>din</strong>ţele în domeniu pentru 29 <strong>de</strong> ţări cuprinzând cele 27 ale Uniunii<br />
Europene plus Norvegia şi Croaţia. S-au folosit bazele <strong>de</strong> date generate <strong>de</strong><br />
echipele naţionale cuprinzând indicatorii <strong>de</strong> tip ODYSSEE [47] şi baza <strong>de</strong> date<br />
MURE [48]. Ambele instrumente sunt folosite <strong>de</strong> către Comisia Europeană în<br />
monitorizarea şi evaluarea rezultatelor Directivei pentru servicii energetice<br />
(D 2006/32/CE) și sunt folositoare și în condițiile aplicării noii Directive pentru<br />
eficiența energetică și cogenerare.<br />
Rezultatele exerciţiului arată ca eficienţa energetică la nivelul<br />
consumatorului final s-a îmbunătăţit în medie cu 13% între 1996 şi 2007 în ţările<br />
membre ale UE-27. Această reducere s-a concretizat în circa 160 Mtep, <strong>din</strong> care<br />
jumătate în industrie. Emisiile echivalente <strong>de</strong> CO 2 au scăzut cu 0,3%/an începând<br />
<strong>din</strong> 1990, în mod special <strong>din</strong> 1990 până în 2004 (–1,6%/an). Aproape 40% <strong>din</strong><br />
această reducere este datorată substituţiei <strong>de</strong> combustibil cu factori mai mici <strong>de</strong><br />
emisie, restul fiind datorat scă<strong>de</strong>rii intensităţii energetice.<br />
În multe ţări şi sectoare, a fost resimţită o încetinire în progres începând<br />
<strong>din</strong> 2000, ceea ce este explicat parţial printr-o creştere economică încetinită<br />
(efectul ciclicităţii economiilor). În această perioadă performanţele atinse <strong>de</strong><br />
diferitele ţări au variat între 2 şi 20%.<br />
Decuplarea <strong>din</strong>tre cererea <strong>de</strong> energie şi activitatea economică continuă:<br />
începând <strong>din</strong> 1990, consumul <strong>de</strong> energie a crescut la numai o treime <strong>din</strong> rata <strong>de</strong><br />
creştere a PIB. În perioada 2004-2007 s-a înregistrat o încetinire chiar mai mare<br />
62
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
spre o <strong>de</strong>cuplare aproape totală. În schimb, energia electrică a crescut <strong>din</strong> 1990 cu<br />
trei sferturi faţă <strong>de</strong> creşterea PIB, încetinind la aproape 60% <strong>din</strong> creşterea PIB în<br />
intervalul 2004-2007.<br />
Schimbările structurale au avut o influenţă marginală asupra reducerii <strong>de</strong><br />
consum final şi explică doar 10% <strong>din</strong> această reducere între 1990 şi 2007 pe<br />
totalitatea ţărilor actual membre ale UE-27. Studiul consi<strong>de</strong>ră că doar în ultimii<br />
ani s-au introdus noi politici <strong>de</strong> eficienţă energetică cu a<strong>de</strong>vărat eficiente,<br />
cuprinzând măsuri cum ar fi Directiva pentru performanţele clădirilor<br />
(D 2010/31/CE), cea pentru eco<strong>de</strong>sign (D 2010/30/CE), strategiile <strong>de</strong> îmbunătăţire<br />
a performanţelor şi <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> CO 2 pentru autovehicule, cea pentru<br />
servicii energetice (D 2006/32/CE) etc.<br />
Bazat pe aceste acte, politicile <strong>de</strong> eficienţă energetică au prezentat o<br />
<strong>din</strong>amică puternică, dar diferită pentru fiecare stat membru al UE. Ele au dovedit<br />
un impact crescut la nivel naţional, având însă efecte diferite <strong>de</strong> la sector la sector.<br />
În timp ce măsurile impuse <strong>de</strong> UE reprezintă <strong>de</strong>ja circa o treime <strong>din</strong> toate măsurile<br />
<strong>din</strong> sectorul resi<strong>de</strong>nţial şi în măsurile generale trans-sectoriale, ele sunt încă slabe<br />
în transport, industrie şi în sectoarele terţiare.<br />
Încă mai rămân multe <strong>de</strong> făcut pentru atingerea ţintei <strong>de</strong> 20% reducere a<br />
consumului <strong>de</strong> energie în UE şi încă mai sunt <strong>de</strong>zbateri privind principalele<br />
instrumente pe care le-ar putea folosi ţările membre (<strong>de</strong> exemplu, modul în care se<br />
pot combina politicile coercitive cu cele voluntare, problema certificatelor albe, a<br />
taxei pe energie etc.).<br />
Se consi<strong>de</strong>ră că încă există un potenţial important <strong>de</strong> eficienţă energetică<br />
care poate fi accesat prin măsuri noi şi mai puternice şi – în acest fel – ţinta <strong>de</strong><br />
20% să fie atinsă aşa cum rezultă prin simulări folosind programul MURE chiar în<br />
condiţii foarte conservatoare privind preţurile energiei. Acest lucru solicită totuşi<br />
o abordare ambiţioasă, ceea ce nu a fost cazul în ultima <strong>de</strong>cadă cu întârzieri în<br />
apariţia sau adaptarea unor directive specifice, cum ar fi Directiva pentru<br />
performanţele clădirilor care a aşteptat actualizarea încă <strong>din</strong> 2002. În plus, s-a<br />
exprimat necesitatea unei noi Directive pentru servicii energetice şi cogenerare, a<br />
cărui probabil conținut va fi discutat în cadrul subcapitolului 4.2.7.<br />
În România, adaptarea la cerinţele noilor reglementări ale UE va fi încă<br />
mai dificilă, având în ve<strong>de</strong>re situaţia <strong>de</strong> la care s-a plecat, dar mai ales, paşii<br />
înapoi făcuţi prin comasarea singurei entităţi responsabile cu diseminarea şi<br />
aplicarea politicilor <strong>de</strong> eficienţă energetică, ARCE, în structura autorităţii <strong>de</strong><br />
reglementare a domeniului <strong>de</strong> producere, transport, distribuţie şi furnizare a<br />
gazelor şi energiei electrice, ANRE.<br />
63
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
4.2.4. Situaţia României<br />
Din nefericire, România are încă o intensitate energetică mai mare <strong>de</strong>cât<br />
celelalte ţări <strong>din</strong> UE, mai ales calculată la cursul <strong>de</strong> schimb. Figurile nr. 4.2 şi<br />
nr. 4.3 prezintă o asemenea comparaţie atât pentru energia primară, cât şi pentru<br />
energia electrică, la nivelul anilor 2004 şi 2005 [42], iar valorile până în 2010 sunt<br />
date în tabelul nr. 2.9.<br />
Figura nr. 4.2. Comparaţia intensităţii energiei primare calculate la cursul <strong>de</strong> schimb,<br />
respectiv la paritatea puterii <strong>de</strong> cumpărare la nivelul anului 2005 [30]<br />
Intensitatea energetica a Romaniei in<br />
comparatie cu UE<br />
0,6<br />
0,5<br />
0,4<br />
0,3<br />
0,2<br />
0,1<br />
0<br />
Romania<br />
2005<br />
UE 25 UE 27<br />
dupa rata <strong>de</strong><br />
schimb<br />
dupa puterea <strong>de</strong><br />
cumparare<br />
Sursa: lucrarea [42].<br />
Tabelul nr. 4.1. Efectele îmbunătăţirilor <strong>de</strong> eficienţă energetică la consumatorul final<br />
2016 2020<br />
Reducere (faţă <strong>de</strong> anul 1990):<br />
86<br />
124<br />
Cerere <strong>de</strong> energie finală, milioane tep<br />
Emisii <strong>de</strong> CO 2 , milioane tone CO 2<br />
Reducerea <strong>de</strong> CO 2 faţă <strong>de</strong> emisiile <strong>din</strong> 1990*<br />
275<br />
6,8%<br />
393<br />
9,7%<br />
Reducerea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 sub valoarea <strong>din</strong> 1990 3,6% 4,6%<br />
* Valoarea reprezintă, <strong>de</strong> asemenea, emisiile <strong>de</strong> CO 2 evitate, inerente referinţei până în anul 2020.<br />
Sursa: lucrarea [42].<br />
Evi<strong>de</strong>nt reducerea acestui indicator are o singură soluţie multiplă: fie<br />
reducerea consumului final, fie o valoare mai mare a produsului intern brut, fie o<br />
combinaţie a celor doi indicatori. Conform Planului Naţional <strong>de</strong> Acţiune al ţării<br />
noastre [42], ţinta intermediară <strong>de</strong> economisire a energiei consumate la nivelul<br />
consumatorului final, stabilită în România pentru anul 2010, era <strong>de</strong> 940 mii tep,<br />
ceea ce corespun<strong>de</strong> unui procent <strong>de</strong> 4,5% <strong>din</strong> media anilor 2001-2005.<br />
64
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
La stabilirea ţintei s-a avut în ve<strong>de</strong>re potenţialul <strong>de</strong> economii <strong>de</strong> energie <strong>din</strong><br />
România, pe sectoarele economiei <strong>din</strong> sfera <strong>de</strong> acţiune a Directivei 2006/32/CE<br />
respectiv industrie, alte ramuri <strong>de</strong>cât cele incluse în Planul Naţional <strong>de</strong> Acţiune,<br />
rezi<strong>de</strong>nţial, terţiar şi transporturi. La acea etapă, referinţa a fost anul 2001, iar<br />
valorile potenţialului economic sunt date în tabelul nr. 4.2, preluat <strong>din</strong> lucrarea<br />
[42], a cărei sursă iniţială este Strategia <strong>Energetic</strong>ă a României pentru perioada<br />
2007-2020 [43]. Între timp, prin apariţia Pachetului Legislativ Energie-Schimbări<br />
Climatice, ţinta s-a modificat la reducerea consumului final <strong>de</strong> energie cu 20% la<br />
nivelul anului 2020 faţă <strong>de</strong> situaţia business-as-usual. Mai mult <strong>de</strong>cât atât, în iunie<br />
2012, s-a ajuns la un compromis privind apariţia unei noi Directive care să<br />
înglobeze eficienţa energetică şi cogenerarea. Conform acesteia, ţinta globală a<br />
Uniunii rămâne aceeaşi, dar – <strong>din</strong> cauza constatării că ţinta este întârziată – se<br />
stabilesc cerinţe şi instrumente <strong>de</strong> sprijin suplimentare.<br />
Problema fundamentală legată <strong>de</strong> noua Directivă care va fi aprobată în<br />
octombrie 2012 o reprezintă necesitatea introducerii şi aplicării unor scheme <strong>de</strong><br />
obligaţii <strong>de</strong> reducere a consumului <strong>de</strong> energie finală <strong>de</strong> către furnizorii şi<br />
distribuitorii <strong>de</strong> energie. Una <strong>din</strong>tre posibilităţi o reprezintă schema „certificatelor<br />
albe” care funcţionează <strong>de</strong>ja în unele ţări ale UE, <strong>din</strong>tre care cele cu rezultatele<br />
cele mai notabile sunt Franţa şi Marea Britanie. O asemenea schemă este însă<br />
dificil <strong>de</strong> aplicat în România <strong>din</strong> cauza complicaţiilor administrative şi – mai ales<br />
– a cheltuielilor suplimentare care o însoțesc.<br />
În plus, România trebuie să-şi stabilească o ţintă <strong>de</strong> reducere a consumului<br />
astfel încât – pe întreaga Uniune Europeană – să se poată realiza ţinta globală <strong>de</strong><br />
20% faţă <strong>de</strong> situaţia business-as-usual.<br />
Măsurile <strong>de</strong> îmbunătăţire a eficienţei energetice incluse în primul Plan<br />
Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Eficienţei <strong>Energetic</strong>e (PNAEE) se înscriu în<br />
următoarele categorii:<br />
Reglementări; Informare şi măsuri legislative (campanii <strong>de</strong> informare,<br />
audit energetic); Acorduri voluntare şi instrumente <strong>de</strong> cooperare (companii<br />
industriale, acorduri pe termen lung); Servicii energetice pentru economii <strong>de</strong><br />
energie (finanţare cu a treia parte, contracte <strong>de</strong> performanţă energetică);<br />
Instrumente financiare (subvenţii, scutirea <strong>de</strong> taxe la eliberarea autorizaţiei <strong>de</strong><br />
construire pentru efectuarea lucrărilor <strong>de</strong> reabilitare termică, cofinanţarea<br />
lucrărilor); Mecanisme <strong>de</strong> eficienţă energetică şi alte combinaţii între celelalte<br />
subcategorii (fonduri <strong>de</strong> eficienţă energetică).<br />
De asemenea, PNAEE mai cuprin<strong>de</strong>: măsuri orizontale şi transsectoriale,<br />
cum ar fi: transpunerea în legislaţia naţională a preve<strong>de</strong>rilor Directivei<br />
2006/32/CE şi a Directivei 2005/32/CE), campanii <strong>de</strong> informare, scheme <strong>de</strong><br />
65
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
finanţare preconizate a se <strong>de</strong>rula în parteneriat cu instituţii financiare internaţionale,<br />
în mod special cu Banca Europeană <strong>de</strong> Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).<br />
Care sunt sectoarele economice consi<strong>de</strong>rate importante <strong>de</strong> Planul Naţional<br />
<strong>de</strong> Acţiune şi un<strong>de</strong> se propun acţiuni concrete<br />
Tabelul nr. 4.2. Potenţialul economic (eficient <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costurilor)<br />
<strong>de</strong> economii <strong>de</strong> energie, în anul 2001<br />
66<br />
Sectorul<br />
Potenţialul mediu <strong>de</strong><br />
economii <strong>de</strong> energie, estimat<br />
ca procent <strong>din</strong> consum<br />
(%)<br />
Valori maximale pentru<br />
potenţialul <strong>de</strong> economii <strong>de</strong><br />
energie<br />
(mii tep/an)<br />
Industrie 13,0 1590<br />
Rezi<strong>de</strong>nţial 41,5 3600<br />
Transport şi comunicaţii 31,5 1390<br />
Terţiar 14,0 243<br />
Total 100,0 6823<br />
Sursa: Strategia <strong>Energetic</strong>ă a României pentru perioada 2007-2020.<br />
În primul rând, sectorul industrial, care este consi<strong>de</strong>rat un sector cu un<br />
important potenţial <strong>de</strong> economisire. Principalul instrument i<strong>de</strong>ntificat printr-un<br />
studiu SAVE („Scheme şi măsuri pentru implementarea în România a unor<br />
acorduri pe termen lung specifice pentru industrie”), <strong>de</strong>sfăşurat în perioada 2000-<br />
2001, a fost i<strong>de</strong>ntificat ca fiind acordurile voluntare, ca unul <strong>din</strong>tre cele mai<br />
eficiente instrumente pentru a obţine angajarea industriei în creşterea eficienţei<br />
energetice. Conform PNAEE, un impact important se poate obţine, <strong>de</strong> asemenea,<br />
prin activităţi <strong>de</strong> management energetic, însoţite <strong>de</strong> investiţii în echipamente <strong>de</strong><br />
măsură şi control privind consumul <strong>de</strong> energie [42].<br />
Pentru sectorul transporturilor măsurile <strong>de</strong> economisire a energiei se referă<br />
la promovarea utilizării biocarburanţilor, dar şi la mo<strong>de</strong>rnizări ale trenurilor <strong>de</strong><br />
călători şi <strong>de</strong> marfă şi a metroului. Pe <strong>de</strong> o parte, biocarburanţii nu sunt în sine o<br />
măsură <strong>de</strong> eficienţă energetică, ci una direct <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> CO 2 , iar<br />
ţintele legate <strong>de</strong> biocarburanţi constituie obiectul Directivei 2009/28/CE, fiind<br />
tratate în capitolul <strong>de</strong> surse regenerabile. În schimb, mo<strong>de</strong>rnizarea parcului <strong>de</strong><br />
transport terestru, ca şi o regândire a managementului traficului pot constitui<br />
măsuri eficiente.<br />
În sectorul rezi<strong>de</strong>nţial, programul <strong>de</strong> reabilitare termică a clădirilor multietajate<br />
va continua şi va crea economii <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong> reducere a costurilor<br />
pentru populaţie. După cum s-a arătat mai sus, în întreaga Uniune Europeană<br />
sectorul rezi<strong>de</strong>nţial are cel mai mare potenţial <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu<br />
efect <strong>de</strong> seră, iar în România, rezolvarea problemelor legate <strong>de</strong> vechile blocuri <strong>de</strong><br />
apartamente are puternice conotaţii sociale. De asemenea, introducerea
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
certificatului <strong>de</strong> performanţă energetică, începând <strong>din</strong> anul 2007, pentru clădirile<br />
publice şi pentru cele nou construite, iar începând <strong>din</strong> anul 2010, şi pentru<br />
locuinţele unifamiliale şi apartamentele <strong>din</strong> blocurile <strong>de</strong> locuinţe existente care<br />
sunt vândute sau închiriate constituie un instrument puternic în favoarea<br />
îmbunătăţirii performanţelor energetice ale parcului rezi<strong>de</strong>nţial.<br />
Măsurile primului Plan <strong>de</strong> Acţiune sunt încă valabile însă unele <strong>din</strong>tre ele<br />
ar trebui augmentate sau lărgite. De exemplu, România şi-a îmbunătăţit schema <strong>de</strong><br />
finanţare a mo<strong>de</strong>rnizărilor termice a clădirilor ajungând la o structură convenabilă<br />
pentru proprietarii <strong>de</strong> apartamente doritori <strong>de</strong> a le reabilita termic şi a lansat un<br />
program naţional încă <strong>din</strong> 2007 a cărei structură a fost concepută iniţial conform<br />
schemei simple: 50% – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, 30% –<br />
autorităţile locale şi 20% – asociaţiile <strong>de</strong> locatari. Structura iniţiala s-a diversificat<br />
în timp, fiind diferenţiată în funcţie <strong>de</strong> autoritatea locala implicată.<br />
Pe lângă măsurile sectoriale şi transsectoriale discutate în Planul <strong>de</strong><br />
Acţiune, autorii consi<strong>de</strong>ră că ar mai trebui luate în consi<strong>de</strong>rare şi altele, în<br />
coerenţă cu noua Directivă <strong>de</strong> servicii energetice (EE şi cogenerare):<br />
Stabilirea unei scheme <strong>de</strong> certificate „albe” conformă cu cea <strong>din</strong> ţări cu<br />
experienţă (<strong>de</strong> ex. Franţa) care să impună cote <strong>de</strong> reducere a consumului la clienţi<br />
prin acţiuni realizate <strong>de</strong> către furnizorii şi distribuitorii <strong>de</strong> energie. O asemenea<br />
schemă presupune înfiinţarea unei pieţe specifice <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> certificate, iar<br />
România are <strong>de</strong>ja un operator <strong>de</strong> piaţă experimentat care are platforme <strong>de</strong><br />
tranzacţionare pentru astfel <strong>de</strong> pieţe (utilizate la comercializarea certificatelor<br />
verzi).<br />
Un Program cu ţinte anuale precise pentru mo<strong>de</strong>rnizarea energetică a<br />
clădirilor guvernamentale. Noua Directivă va impune o rată anuală <strong>de</strong><br />
mo<strong>de</strong>rnizare pentru minim 3% <strong>din</strong> suprafaţa clădirilor publice, <strong>de</strong>ci bugetele<br />
autorităţilor locale şi a celor centrale trebuie să cuprindă fondurile necesare.<br />
Dezvoltarea unui cadru favorabil pentru extin<strong>de</strong>rea activităţii<br />
companiilor <strong>de</strong> servicii energetice (ESCO), ca şi îmbunătăţirea mediului legal care<br />
să permită municipalităţilor să folosească aceste servicii.<br />
Găsirea unor scheme financiare inovatoare care să convertească<br />
economiile <strong>de</strong> energie (mai ales în cazul autorităţilor centrale şi locale un<strong>de</strong> apar<br />
dificultăţi suplimentare) în flux monetar, luând în consi<strong>de</strong>rare variaţia bugetului<br />
<strong>de</strong> la an la an.<br />
Extin<strong>de</strong>rea schemelor <strong>de</strong> etichetare pentru toate tipurile <strong>de</strong> aparate<br />
consumatoare <strong>de</strong> energie.<br />
67
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
4.2.5. <strong>Impactul</strong> recentei legislaţii europene privind eficienţa energetică<br />
asupra economiei româneşti<br />
După cum s-a mai arătat, Pachetul al treilea al pieţelor <strong>de</strong> electricitate şi<br />
gaze are influenţe instituţionale asupra întregului sector energetic. În schimb,<br />
Pachetul legislativ energie – schimbări climatice are influenţe directe asupra<br />
investiţiilor viitoare şi este important pentru obiectul prezentului studiu. Plecând<br />
<strong>de</strong> la constatarea că ţinta iniţială <strong>de</strong> eficientizare a utilizării energiei nu se poate<br />
realiza cu actualul cadru legislativ, noua propunere <strong>de</strong> Directivă <strong>de</strong> servicii<br />
energetice (ESD) care înlocuieşte Directiva 2006/32 este – inevitabil – mai<br />
ambiţioasă, <strong>de</strong>oarece impune o ţintă mai strânsă şi anume reducerea consumului<br />
<strong>de</strong> energie la nivelul Uniunii cu 20% faţă <strong>de</strong> aşa-numitul business-as-usual.<br />
După <strong>de</strong>zbateri lungi, la 13-14 iulie 2012, s-a ajuns la un compromis final<br />
asupra formei acestei Directive. Principalele previziuni ale Directivei sunt:<br />
a) în privinţa ţintelor:<br />
până în aprilie 2013, fiecare stat membru trebuie să-şi stabilească o ţintă<br />
indicativă pentru 2020;<br />
până în iunie 2014, Comisia Europeană trebuie să raporteze dacă aceste<br />
ţinte evaluate global va permite UE să atingă ţinta agregată;<br />
se stabileşte pentru prima dată această ţintă globală, ea fiind: 1.474 Mtoe<br />
pentru consumul <strong>de</strong> energie primară, respectiv 1.078 Mtoe pentru consumul final<br />
<strong>de</strong> energie;<br />
dacă ţinta finală nu se poate realiza <strong>din</strong> ţintele individuale ale statelor,<br />
Comisia Europeană va propune măsuri adiţionale.<br />
b) în privinţa rolului statului:<br />
statele membre trebuie să renoveze anual 3% <strong>din</strong> suprafaţa clădirilor<br />
guvernamentale;<br />
statele membre pot folosi veniturile obţinute <strong>din</strong> unităţile alocate <strong>de</strong><br />
emisii (AAU) conform cu Decizia No. 406/2009/EC;<br />
c) în legătură cu schemele <strong>de</strong> obligaţii:<br />
în conformitate cu art. 6, fiecare stat membru trebuie să stabilească o<br />
schema <strong>de</strong> eficientizare energetică obligatorie;<br />
schema trebuie să asigure ca distribuitorii şi companiile care comercializează<br />
energie să realizeze economii la consumatori, astfel încât să se atingă ţinta<br />
până la 31 <strong>de</strong>cembrie 2020;<br />
se stabileşte o ţintă anuală indicativă <strong>de</strong> minim 1,5%;<br />
statele membre pot stabili o schemă <strong>de</strong> certificate;<br />
68
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
d) în legătură cu serviciile energetice:<br />
statele membre trebuie să disemineze informaţii asupra contractelor <strong>de</strong><br />
eficienţă energetică şi privind companiile <strong>de</strong> servicii energetice, încurajând<br />
<strong>de</strong>zvoltarea etichetării energetice;<br />
distribuitorii şi furnizorii <strong>de</strong> energie nu trebuie să împiedice <strong>de</strong>zvoltarea<br />
pieţelor <strong>de</strong> servicii energetice;<br />
e) privind monitorizarea şi raportarea:<br />
în fiecare an, statele membre trebuie să realizeze un raport ca parte a<br />
Planului Naţional <strong>de</strong> Acţiune pe trei ani;<br />
Comisia Europeană va monitoriza impactul noii Directive.<br />
În afara acestei directive şi a celor legate <strong>de</strong> utilizarea regenerabilelor, a<br />
colectării şi stocării CO 2 , pachetul va fi completat cu următoarele acte normative<br />
direct legate <strong>de</strong> eficientizarea consumului energetic:<br />
directiva asupra cerinţelor eficienţei energetice pentru cazane, frigi<strong>de</strong>re şi<br />
balastul lămpilor fluorescente;<br />
directiva asupra etichetării sobelor electrice, aparatelor <strong>de</strong> aer<br />
condiţionat şi a altor aparate electrocasnice;<br />
reglementarea etichetării cu Steaua <strong>Energetic</strong>ă (Energy Star) pentru<br />
echipamentul <strong>de</strong> birou. Ele arată, <strong>de</strong> altfel, şi principalele direcţii consi<strong>de</strong>rate<br />
prioritare <strong>de</strong> Comisia Europeană. Directiva 2006/32/CE privind eficienţa<br />
consumului final <strong>de</strong> energie şi serviciile energetice a fost transpusă în legislaţia<br />
românească prin OUG 22/2008, dar celelalte acte normative, care sunt în faza <strong>de</strong><br />
preparare, vor trebui adaptate.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, realizarea economiilor <strong>de</strong> energie presupune costuri<br />
aferente în diversele sectoare un<strong>de</strong> se realizează aceste eforturi. Marele avantaj al<br />
măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică îl constituie existenţa şi a unor categorii <strong>de</strong><br />
măsuri <strong>de</strong> tip „fără costuri”, respectiv „cu costuri reduse”. Pentru celelalte măsuri,<br />
se consi<strong>de</strong>ră eficiente doar proiectele cu o rată internă <strong>de</strong> recuperare a investiţiei<br />
<strong>de</strong> cel puţin 15%. De aceea, este foarte riscant să avansăm o cifră privind<br />
investiţiile necesare pentru realizarea economiilor consi<strong>de</strong>rate mai sus, însă valori<br />
<strong>de</strong> 4-5 miliar<strong>de</strong> euro 2008, respectiv 6,4 miliar<strong>de</strong> euro 2012, avansate <strong>de</strong> lucrările<br />
[45], respectiv [46], pentru întreaga perioadă până în anul 2020 sunt plauzibile. O<br />
posibilă metodă <strong>de</strong> tip top-down pentru <strong>de</strong>terminarea valorii acestor investiţii este<br />
prezentată în subcapitolul 8.2 al prezentului studiu.<br />
În esenţă, comparând cifrele economiilor şi ale investiţiilor, rezultă clar<br />
avantajul acestui tip <strong>de</strong> măsuri. De aceea, autorii prezentului studiu ple<strong>de</strong>ază<br />
pentru folosirea instrumentului eficienţei energetice pentru o mai bună utilizare a<br />
energiei în comparaţie cu investiţiile în noi capacităţi <strong>de</strong> producţie. Trebuie totuşi<br />
69
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
remarcat că şi investiţiile în noi capacităţi îşi găsesc locul, dar numai după ce<br />
cererea a fost redusă în mod economic prin măsuri <strong>de</strong> conservare a energiei.<br />
Aceasta este abordarea <strong>din</strong> prezenta lucrare, valorile investiţiilor necesare în<br />
sectorul energiei electrice bazându-se doar pe consumul consi<strong>de</strong>rat redus cu 20%<br />
prin măsurile <strong>de</strong> eficienţă.<br />
În concluzie, pentru a răspun<strong>de</strong> la întrebarea dacă investiţiile pentru<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea economiei sunt mai eficiente <strong>de</strong>cât cele pentru capacităţi energetice<br />
consi<strong>de</strong>răm că trebuie să fie clare următoarele lucruri:<br />
a) La ratele interne <strong>de</strong> recuperare a investiției admise în calcul<br />
(subcapitolul 8.2) pentru proiectele <strong>de</strong> eficienţă energetică (RIR > 12%), aceste<br />
investiţii sunt mai rentabile <strong>de</strong>cât cele pentru noi capacităţi energetice;<br />
b) După reducerea cu 20% prin eficienţă energetică a cererii <strong>de</strong> energie<br />
până în 2020 faţă <strong>de</strong> ten<strong>din</strong>ţa actuală, încă mai există un necesar important <strong>de</strong> noi<br />
capacităţi mai ales prin retragerea <strong>din</strong> exploatare a unităţilor a căror durată <strong>de</strong><br />
viaţă este <strong>de</strong>păşită şi prin în<strong>de</strong>plinirea obligaţiilor privind atingerea ţintei <strong>de</strong> 24%<br />
pentru sursele regenerabile;<br />
c) Acest necesar suplimentar este luat în consi<strong>de</strong>rare la calculul restului <strong>de</strong><br />
investiţii (capitolul 6), astfel încât în studiu s-a calculat influenţa numai a acestor<br />
investiţii asupra <strong>de</strong>zvoltării economice a ţării şi asupra inflaţiei;<br />
d) Rezultă că este logic ca întâi să se realizeze investiţiile în eficienţă<br />
energetică şi apoi cele pentru noi capacităţi. Realitatea însă este alta <strong>din</strong> mai multe<br />
motive:<br />
eficienţa energetică nu se poate realiza <strong>de</strong>cât printr-un număr foarte<br />
mare <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> magnitu<strong>din</strong>e restrânsă, dar într-un interval mare <strong>de</strong> timp;<br />
noile capacităţi se realizează prin proiecte intensive <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al capitalului, cu scheme complicate <strong>de</strong> finanţare, cu garanţii specifice, <strong>de</strong>ci<br />
solicită durate şi mai mari <strong>de</strong> realizare;<br />
noile capacităţi <strong>de</strong> producere a energiei se vor realiza numai prin<br />
tehnologii mai eficiente, <strong>de</strong>ci şi ele pot fi consi<strong>de</strong>rate ca proiecte <strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică;<br />
<strong>de</strong> aceea, nu se poate face o înseriere, iar cele două tipuri <strong>de</strong> investiţii<br />
trebuie realizate în paralel pe tot intervalul <strong>de</strong> timp luat în consi<strong>de</strong>rare.<br />
e) În concluzie, concurenţa între cele două tipuri <strong>de</strong> proiecte nu este total<br />
justificată şi se dove<strong>de</strong>şte în unele cazuri nerealistă, iar întrebarea nu poate avea<br />
<strong>de</strong>cât acest răspuns complex. Acesta este şi motivul pentru care în prezentul<br />
studiu s-au făcut ipoteze cât mai realiste (după părerea autorilor) privind<br />
eşalonarea investiţiilor pentru noile capacităţi pe tot intervalul <strong>de</strong> timp până în<br />
anul 2020. Similar, sunt eşalonate şi proiectele <strong>de</strong> eficientizare (a se ve<strong>de</strong>a<br />
subcapitolul 8.1).<br />
70
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
4.3. Comparaţii calitative cu câteva state membre ale UE<br />
4.3.1. Politici investiţionale în sectoarele energiei <strong>din</strong> statele membre<br />
ale UE. Comparaţie calitativă cu România<br />
Politicile comune la nivelul Uniunii Europene, <strong>de</strong>rivate <strong>din</strong> pachetele<br />
legislative ale pieţelor <strong>de</strong> energie electrică şi gaze, respectiv energie – schimbări<br />
climatice, uniformizează obiectivele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale sectoarelor energie ale<br />
statelor membre prin stabilirea unor ţinte comune (a se ve<strong>de</strong>a, <strong>de</strong> ex. Comunicarea<br />
Comisiei către Parlamentul European COM (2011) „O Europă eficientă <strong>din</strong><br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al utilizării resurselor”, cunoscută şi drept Strategia Europa<br />
2020). Conform acesteia, crearea cadrului <strong>de</strong> politici presupune: consolidarea<br />
siguranţei necesare investiţiilor şi inovărilor, crearea unui acord privind viziunea<br />
pe termen lung şi garantarea faptului că toate politicile relevante integrează,<br />
echilibrat, utilizarea eficientă a resurselor.<br />
Cu toate acestea, situaţia <strong>de</strong> plecare a acestor state, ca şi potențialul şi<br />
structura sistemelor lor energetice fac ca prioritățile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi – implicit –<br />
politicile investiţionale să fie diferite. În plus, gradul <strong>de</strong> acoperire cu resurse<br />
interne şi – implicit – gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> importuri. România este în acest<br />
sens favorizată, lucru care se ve<strong>de</strong> şi <strong>din</strong> figura nr. 4.3.<br />
Figura nr. 4.3. Raport între importul net şi consumul intern brut plus rezerve [49]<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
EU 27<br />
Romania<br />
Sursa: AIE.<br />
Însă la o analiză atentă se poate constata că există similitu<strong>din</strong>i între unele<br />
<strong>din</strong>tre ele, iar România nu face excepţie.<br />
Trebuie remarcat că respectiva comparaţie poate fi făcută doar calitativ,<br />
<strong>de</strong>oarece a<strong>de</strong>văratele valori ale investiţiilor nu sunt <strong>de</strong>zvăluite <strong>din</strong> motive legate<br />
<strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţialitatea unor cifre, mai ales <strong>din</strong> proiectele investiţionale private. De<br />
71
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
altfel, la momentul realizării prezentului studiu, chiar Comisia Europeană încearcă<br />
să promoveze un act normativ care să impună statelor membre obligativitatea<br />
raportării anuale a acestor investiţii <strong>din</strong> sectorul energetic şi – în acest fel – să<br />
permită Comisiei o monitorizare superioară şi o urmărire mai strânsă a<br />
obiectivelor <strong>din</strong> acest sector în perspectiva realizării unei politici energetice<br />
comune. În acest moment, propunerea se află la Parlamentul European, un<strong>de</strong><br />
există păreri pro şi contra, inclusiv <strong>din</strong> partea unor europarlamentari români. Chiar<br />
în cazul aprobării <strong>de</strong> către Parlamentul European a actului legislativ respectiv,<br />
datele vor fi confi<strong>de</strong>nţiale şi vor fi prelucrate doar <strong>de</strong> către Comisie şi nu <strong>de</strong><br />
public. De aceea, în cadrul prezentului studiu propunem o analiză calitativă şi nu<br />
cantitativă a politicilor investiţionale în ţările europene.<br />
În Strategia Europa 2020, se specifică principalele căi <strong>de</strong> urmat pentru<br />
atingerea obiectivelor, căi care practic <strong>de</strong>finesc direcţiile investiţionale prioritare,<br />
și anume:<br />
creşterea eficienţei energetice (atât la nivel <strong>de</strong> consum, cât şi la nivelul<br />
producerii <strong>de</strong> energie);<br />
<strong>de</strong>zvoltarea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie;<br />
creşterea pon<strong>de</strong>rii gazelor naturale;<br />
utilizarea cărbunelui „curat” prin tehnologiile <strong>de</strong> captare şi stocare a<br />
CO 2 şi a altor tehnologii emergente;<br />
utilizarea energiei nucleare.<br />
Problematica eficienţei energetice este tratată în subcapitolul 4.2, iar în<br />
capitolul 2 se face o comparaţie între intensităţile energetice ale diferitelor State<br />
Membre faţă <strong>de</strong> România (tabelele nr. 2.8 şi nr. 2.9).<br />
În privinţa <strong>de</strong>zvoltării surselor regenerabile <strong>de</strong> energie, lucrarea [50]<br />
prezintă o comparaţie între gradul mediu <strong>de</strong> utilizare în producerea <strong>de</strong> energie<br />
electrică în UE-27 faţă <strong>de</strong> România (figura nr. 4.4), iar lucrarea [51] face o<br />
anchetă a tipului <strong>de</strong> tehnologii preferate <strong>de</strong> investitorii europeni în proiecte <strong>de</strong><br />
utilizare a surselor regenerabile. Rezultă că cele mai atractive proiecte <strong>de</strong> investiţii<br />
energetice la nivelul Uniunii Europene sunt pentru următoarele tehnologii<br />
(procentajele însumate exced 100% pentru că repon<strong>de</strong>nţii au putut specifica mai<br />
multe variante simultan): i) fotovoltaice (42% <strong>din</strong>tre repon<strong>de</strong>nți plasează aceste<br />
proiecte drept prioritare); ii) proiecte eoliene (36%), respectiv iii) eficienţa<br />
energetică (32%). Urmează biomasă/biogaz (19%), geotermal (6%), hidro (4%) şi<br />
altele.<br />
În perspectivă, până la orizontul 2020, peste jumătate <strong>din</strong>tre repon<strong>de</strong>nţi au<br />
<strong>de</strong>clarat că portofoliul lor <strong>de</strong> proiecte este <strong>de</strong>dicat regenerabilelor [51], ceea ce<br />
72
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
arată că ten<strong>din</strong>ţa este clar în favoarea acestui tip <strong>de</strong> investiţii. Ţintele pachetului<br />
legislativ energie–schimbări climatice şi instrumentele <strong>de</strong> sprijin ale acestor<br />
tehnologii (feed-in-tariff sau certificatele verzi) reprezintă motoarele pentru aceste<br />
<strong>de</strong>cizii. România nu face excepţie <strong>de</strong> la acest lucru, ba chiar se pare că sprijinul<br />
dat prin numărul mare <strong>de</strong> certificate este prea generos, ceea ce poate duce la o<br />
reevaluare a acestui număr pentru a se evita supracompensarea.<br />
Figura nr. 4.4. Energia electrică <strong>din</strong> surse regenerabile ca procentaj <strong>din</strong> energia<br />
electrică produsă<br />
40%<br />
35%<br />
30%<br />
25%<br />
20%<br />
15%<br />
10%<br />
5%<br />
0%<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009<br />
Sursa: AIE.<br />
EU 27<br />
Romania<br />
În ceea ce priveşte utilizarea gazului natural, trecerea după 2013 spre<br />
eliminarea graduală a alocărilor gratuite <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră pentru<br />
instalaţii mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re conform schemei ETS <strong>de</strong>fineşte o ten<strong>din</strong>ţă <strong>de</strong> înlocuire a<br />
lignitului şi cărbunelui cu gazul natural datorată avantajului acestui combustibil în<br />
ceea ce priveşte impactul asupra mediului. Această ten<strong>din</strong>ţă este frânată <strong>de</strong> două<br />
aspecte: creşterea sigură a preţului şi <strong>de</strong>pletarea rezervelor la nivelul Uniunii,<br />
lucru întâlnit şi în cazul României.<br />
Dintre noile tehnologii, cele <strong>de</strong> captare şi stocare a CO 2 (care presupun<br />
prevenirea eliminării în atmosfera a unei mari cantităţi <strong>de</strong> CO 2 <strong>din</strong> ar<strong>de</strong>rea<br />
combustibililor fosili în centrale termoelectrice sau <strong>din</strong> alte instalaţii <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re,<br />
transportarea acestuia şi stocarea lui în formaţiuni geologice) par cele mai<br />
interesante, însă au şi câteva dificultăţi în aplicare. Dintre acestea cele mai vizibile<br />
sunt: tehnologia – <strong>de</strong>şi este aplicată în câteva proiecte <strong>de</strong>monstrative <strong>din</strong><br />
Norvegia, Algeria, Statele Unite şi Canada, ca şi proiecte <strong>de</strong> viitor <strong>din</strong> Uniunea<br />
Europeană – este încă imatură şi <strong>de</strong> aceea greu <strong>de</strong> finanţat, este foarte scumpă şi<br />
73
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
dificil <strong>de</strong> asigurat. Există şi în România un proiect <strong>de</strong> acest tip pentru unul <strong>din</strong><br />
grupurile reabilitate ale centralei Turceni.<br />
O altă tehnologie emergentă o reprezintă cea a reţelelor inteligente (smart<br />
grids) – un nou concept care încearcă să răspundă provocărilor şi oportunităţilor<br />
crescute, aducând beneficii tuturor utilizatorilor reţelelor. Reţelele inteligente se<br />
bazează pe o abordare mai prietenoasă faţă <strong>de</strong> consumatori, pe o largă integrare a<br />
surselor regenerabile şi pe generarea distribuită. În acest scop, o reţea inteligentă<br />
este o reţea electrică care poate integra inteligent acţiunile tuturor utilizatorilor<br />
conectați la ea: generatori, consumatori şi cei cu dublu rol, în scopul asigurării<br />
alimentării sustenabile, economică şi sigură a energiei electrice. La nivel<br />
european, Comisia a <strong>de</strong>zvoltat o „Platformă Tehnologică Europeană pentru<br />
Reţelele Electrice ale Viitorului”, dar se recunoaşte faptul că Uniunea are <strong>de</strong><br />
recuperat un handicap tehnologic faţă <strong>de</strong> Statele Unite. În România s-a constituit o<br />
comisie ministerială <strong>de</strong>dicată acestui subiect, însă progresele sunt încă mo<strong>de</strong>ste,<br />
<strong>de</strong>ci investiţiile substanţiale în acest tip <strong>de</strong> tehnologie, <strong>de</strong>şi sunt necesare, mai au<br />
<strong>de</strong> aşteptat.<br />
Programele nucleare ale ţărilor comunitare au avut <strong>de</strong> suferit în urma<br />
inci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la Fukushima. State importante cum ar fi Germania şi Austria<br />
practic si-au stopat programele proprii şi au trecut la înlocuirea capacităţilor<br />
energetice învechite (inclusiv a celor nucleare) prin extin<strong>de</strong>rea utilizării surselor<br />
regenerabile. În schimb, altele ca Franţa, Cehia sau Bulgaria îşi continuă<br />
programele nucleare. România face parte <strong>din</strong> acest grup, iar programul energetic<br />
nuclear al României este prezentat în prezentul studiu în capitolul 7. Este <strong>de</strong><br />
remarcat că în documentele <strong>de</strong> discuţie postate pe site-urile ministerului <strong>de</strong> resort,<br />
se ia în consi<strong>de</strong>rare nu numai continuarea actualului program legat <strong>de</strong> finalizarea<br />
unităţilor <strong>din</strong> Cernavodă, ci chiar extin<strong>de</strong>rea lui prin analizarea posibilităţii<br />
folosirii unei noi filiere.<br />
4.3.2. Analiza calitativă a politicilor investiţionale<br />
<strong>din</strong> unele State Membre în comparaţie cu România<br />
Pentru această comparaţie s-au luat în consi<strong>de</strong>rare câteva state membre a<br />
căror structură <strong>de</strong> producţie şi consum, dar mai ales politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale<br />
sectorului energiei au similitu<strong>din</strong>i cu România. În acest scop, studiul s-a oprit la<br />
Republica Cehă, Bulgaria şi Marea Britanie. Datele <strong>de</strong> bază ale balanţelor<br />
energetice sunt preluate <strong>din</strong> statistica Agenţiei Internaţionale pentru Energie <strong>de</strong> la<br />
Paris consi<strong>de</strong>rate pentru acelaşi an (2009) şi prelucrate pentru a se putea face<br />
comparaţiile dorite.<br />
74
Republica Cehă<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Republica Cehă are o structură a resurselor energetice bazate pe cărbune<br />
indigen (este net exportator), nuclear, regenerabile (în special biomasă) şi foarte<br />
puţine hidrocarburi şi surse hidro. Situaţia producţiei <strong>de</strong> surse energetice primare<br />
este prezentată în tabelul nr. 4.3.<br />
Tabelul nr. 4.3. Producţia <strong>de</strong> energie primară a Cehiei (2009)<br />
Producţie<br />
Fizică<br />
(ktep)<br />
Procentuală<br />
(%)<br />
Cărbune 20853 66,84<br />
Ţiţei 275 0,89<br />
Produse petroliere 0 0<br />
Gaze naturale 146 0,46<br />
Nuclear 7114 22,80<br />
Hidro 209 0,67<br />
Alte regenerabile 2577 8,26<br />
Căldura 25 0,08<br />
Total 31199 100<br />
Sursa: date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) prelucrate.<br />
Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare până în 2020 <strong>de</strong>zvăluie şi intenţiile privind<br />
investiţiile în sector. Plecând <strong>de</strong> la realitatea că cel mai important component al<br />
mixtului <strong>de</strong> surse primare este cărbunele, un puternic poluant, principala direcţie o<br />
reprezintă creşterea pon<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> combustibili „mai curaţi”, pentru că ţara ţinteşte<br />
<strong>de</strong>screşterea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 echivalent cu 35% până în 2020 şi cu circa 50%<br />
până în 2050. Componenta nucleară se preconizează să aibă o ţintă <strong>de</strong> creştere<br />
până la 25% în 2050, iar regenerabilele vor creşte la nivelul aceluiaşi an la o<br />
pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 15%. Este interesant – şi trebuie reţinut acest lucru – că, <strong>de</strong>şi preţul lui<br />
va creşte permanent, gazul natural îşi va creşte pon<strong>de</strong>rea până la circa 15% în<br />
acelaşi interval. Cea mai importantă unitate va fi un ciclu mixt abur-gaze <strong>de</strong> 800<br />
MW în zona centrală a Boemiei şi va fi realizată <strong>de</strong> CEZ. Această ten<strong>din</strong>ţă este<br />
oarecum contrarie ten<strong>din</strong>ţei altor ţări <strong>din</strong> zona Central şi Est Europeană care<br />
încearcă o scă<strong>de</strong>re a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei faţă <strong>de</strong> importurile <strong>din</strong> Fe<strong>de</strong>raţia Rusă, dar este<br />
similară României care are <strong>de</strong> curând o nouă centrală cu acelaşi tip <strong>de</strong> ciclu şi <strong>de</strong><br />
capacitate similară (860 MW) folosind gazul natural.<br />
În urma acestor schimbări, pon<strong>de</strong>rea combustibililor solizi şi lichizi va<br />
scă<strong>de</strong>a la 20%, respectiv 19% în 2050. În acelaşi timp, capacităţile nucleare se<br />
doreşte a fi crescute cu două noi unităţi la centrala Temelin. Această ultimă<br />
<strong>de</strong>cizie este însă mult criticată <strong>de</strong> ţara vecină, Austria, care se opune <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong><br />
noi grupuri nucleare în vecinătate.<br />
75
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În privinţa eficientizării utilizării energiei la consumator şi producător, aceasta<br />
rămâne o prioritate a ţării, ţinta <strong>de</strong> acţiune a Cehiei fiind în curs <strong>de</strong> re<strong>de</strong>finire conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor noii Directive pentru servicii energetice şi cogenerare.<br />
Bulgaria<br />
Bulgaria a fost aleasă pentru această comparație <strong>de</strong>oarece are o situaţie<br />
economică similară ţării noastre, are drept combustibil prioritar lignitul <strong>de</strong> putere<br />
calorică mică, ca şi România, are program nuclear şi încearcă să îşi mărească<br />
pon<strong>de</strong>rea surselor regenerabile, conform angajamentelor pachetului legislativ<br />
energie-schimbări climatice.<br />
În tabelul nr. 4.4 se prezintă producţia <strong>de</strong> surse primare <strong>de</strong> energie,<br />
conform statisticilor AIE pentru acelaşi an <strong>de</strong> referinţă 2009.<br />
Tabelul nr. 4.4. Date privind producţia <strong>de</strong> surse primare în Bulgaria (2009)<br />
Producţie<br />
Fizică<br />
(ktep)<br />
Procentuală<br />
(%)<br />
Cărbune 4598 46,79<br />
Ţiţei 24 0,24<br />
Produse petroliere 0 0<br />
Gaze naturale 13 0,13<br />
Nuclear 3999 40,70<br />
Hidro 298 3,03<br />
Alte regenerabile 851 8,66<br />
Căldură 42 0,45<br />
Total 9825 100<br />
Sursa: Date statistice AIE prelucrate.<br />
Conform Strategiei energetice a Bulgariei (2009-2020) [52], direcţia<br />
sectorului energetic al ţării este clar îndreptată către o <strong>de</strong>zvoltare mai prietenoasă<br />
pentru mediu, „în mod specific spre reducerea <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră”.<br />
Se consi<strong>de</strong>ră că acest lucru se poate realiza prin: i) folosirea unei cantităţi mai<br />
mici <strong>de</strong> energie, „ceea ce înseamnă o eficienţă energetică îmbunătăţită în<br />
producerea şi consumul <strong>de</strong> energie”; ii) folosirea <strong>de</strong> energie „mai curată”, ceea ce<br />
înseamnă un mixt îmbunătăţit <strong>de</strong> combustibil prin creşterea pon<strong>de</strong>rii surselor cu<br />
mai puţin carbon şi iii) accelerarea progresului tehnologic, inclusiv introducerea<br />
noilor tehnologii <strong>de</strong> „cărbune curat”, ceea ce va contribui şi la limitarea<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Uniunii <strong>de</strong> importuri.<br />
Ca ţinte privind emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, Bulgaria este foarte<br />
aproape <strong>de</strong> România: ambele ţări au ţinta <strong>de</strong> -21% pentru ETS, în timp ce Bulgaria<br />
are +20% pentru non-ETS, respectiv România a negociat o limită <strong>de</strong> +19%.<br />
76
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Deciziile strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale Bulgariei sunt grupate în două pachete:<br />
1) pachetul Bridging the gap, respectiv 2) Pachetul Realizing the potential.<br />
Primul <strong>din</strong>tre aceste pachete are ambiţia să reducă <strong>de</strong>calajul ţării faţă <strong>de</strong> ţările<br />
<strong>de</strong>zvoltate ale Uniunii prin trei seturi <strong>de</strong> politici, care atrag investiţiile<br />
corespunzătoare: eficienţa mai mare în generare, transport şi consum al energiei, prin<br />
<strong>de</strong>zvoltarea pieţelor <strong>de</strong> energie şi prin management performant. Ţinta <strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> ambiţioasă: reducerea cu 50% a intensităţii energetice<br />
până în 2020 faţă <strong>de</strong> 2005, făcând în acest fel economii <strong>de</strong> circa 22 Mtep/an şi<br />
reducând <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri, în timp ce ţinta naţională <strong>de</strong> utilizare a<br />
regenerabilelor este pentru 2020 <strong>de</strong> 16% <strong>din</strong> totalul consumului brut <strong>de</strong> energie. Ca<br />
măsură adiacentă şi similară României, Bulgaria îşi propune rezolvarea problemei<br />
„sărăciei energetice” pentru păturile vulnerabile ale populaţiei.<br />
Pachetul Realizing the potential încearcă să folosească potenţialul <strong>de</strong><br />
resurse autohtone şi cel geostrategic al poziţiei Bulgariei. În legătură cu primul, se<br />
doreşte participarea la mari proiecte comune nucleare şi <strong>de</strong> regenerabile, în timp<br />
ce poziţia geografică ca ţară <strong>de</strong> tranzit între sursele <strong>de</strong> hidrocarburi <strong>din</strong> zona<br />
Caspică şi Europa Centrală poate fi folosită pentru realizarea marilor oleo-,<br />
respectiv gazoducte. Strategia vorbeşte – în acest sens – <strong>de</strong> dorinţa <strong>de</strong> a realiza <strong>din</strong><br />
Bulgaria un energy hub pentru Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est. Este interesant că aceste<br />
dorinţe se găsesc <strong>de</strong>-a lungul anilor şi în strategiile energetice româneşti.<br />
Marea Britanie<br />
Marea Britanie a fost aleasă <strong>din</strong> motive legate <strong>de</strong> structura surselor primare<br />
<strong>de</strong> energie şi pentru că este una <strong>din</strong> ţările <strong>de</strong>zvoltate care urmăreşte cu tenacitate<br />
realizarea ţintelor autoimpuse privind regenerabilele şi eficienţa energetică.<br />
Ca ten<strong>din</strong>ţe, <strong>din</strong>tre sursele autohtone <strong>de</strong> energie, cărbunele şi-a diminuat<br />
tradiţionala importanţă încă <strong>din</strong> anii ’90 şi îşi sca<strong>de</strong> în continuare pon<strong>de</strong>rea în<br />
balanţa energetică a ţării <strong>din</strong> motive legate <strong>de</strong> eficienţa economică, dar mai ales <strong>de</strong><br />
necesitatea <strong>de</strong> a înlătura problemele legate <strong>de</strong> emisiile <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> sulf şi carbon.<br />
Hidrocarburile – mai ales cele gazoase – au constituit forţa motrice a <strong>de</strong>zvoltării<br />
sectorului (fenomen cunoscut sub sloganul Dash for Gas) ceea ce a dus la un<br />
boom al centralelor electrice folosind acest combustibil.<br />
Odată cu scă<strong>de</strong>rea semnificativă a rezervelor <strong>din</strong> Marea Nordului, similar<br />
situaţiei rezervelor României, Marea Britanie se îndreaptă spre investiţii în<br />
interconexiuni (în mod special cu Norvegia) şi facilităţi <strong>de</strong> stocare a gazului<br />
natural. La nivelul anului 2021, se pare că producţia autohtonă <strong>de</strong> gaz <strong>din</strong> Marea<br />
Nordului se va reduce la 25% faţă <strong>de</strong> valoarea <strong>din</strong> 2005.<br />
77
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 4.5. Producţia <strong>de</strong> surse primare <strong>de</strong> energie în Marea Britanie (2009)<br />
Producţie<br />
Fizică<br />
(ktep)<br />
Procentuală<br />
(%)<br />
Cărbune 10705 6,74<br />
Ţiţei 70898 44,61<br />
Gaze naturale 53732 33,81<br />
Nuclear 18007 11,33<br />
Hidro 453 0,28<br />
Alte regenerabile 5117 3,23<br />
Căldură 0 0<br />
Total 158912 100<br />
Sursa: Date statistice AIE prelucrate.<br />
Energia nucleară joacă un rol important în economia britanică. O serie <strong>de</strong><br />
companii străine şi-au exprimat intenţia <strong>de</strong> a construi noi capacităţi nucleare în<br />
Marea Britanie: E.ON, RWE, EdF şi Centrica. Însă, după inci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> la<br />
Fukushima, o parte <strong>din</strong>tre ele s-au retras, făcând viitorul energeticii nucleare <strong>din</strong><br />
UK <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> neclar. Cu toate acestea, guvernul Marii Britanii şi-a menţinut<br />
interesul pentru acest tip <strong>de</strong> investiţii, dar anumite regiuni, cum ar fi Scoţia, au<br />
instituit un embargou nuclear pe teritoriul lor.<br />
Sursele regenerabile au început să fie consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> pe la mijlocul anilor ’90,<br />
ajungând ca energia electrică produsă <strong>de</strong> ele să atingă 6,7% <strong>din</strong> totalul electricităţii,<br />
iar în 2011 circa 9,6%. În cadrul acestora, aportul electricităţii eoliene a fost <strong>de</strong> 37%<br />
(capacitate instalată 5,7 GW, Marea Britanie fiind a opta producătoare <strong>de</strong> electricitate<br />
pe bază <strong>de</strong> vânt <strong>din</strong> lume), al biomasei <strong>de</strong> 22%, hidro <strong>de</strong> 21%, iar biogazul a acoperit<br />
20%. Ţinta naţională privind producerea <strong>de</strong> electricitate <strong>din</strong> regenerabile pentru 2020<br />
este <strong>de</strong> 20% , în timp ce Scoţia – campioana promovării regenerabilelor – şi-a fixat<br />
singură o ţintă <strong>de</strong> 80% pentru acelaşi an. În privinţa eficienţei energetice, Marea<br />
Britanie se bazează, conform „Planului <strong>de</strong> Acţiune în EE” <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong><br />
Departamentul pentru Mediu, Hrană şi Dezvoltare Rurală în 2007 DEFRA [54]), pe<br />
măsurile specifice acestora <strong>de</strong>oarece poate: „rezolva problemele <strong>de</strong> schimbări<br />
climatice prin reducerea emisiilor <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon” şi „asigură energie curată,<br />
acceptabilă ca preţ şi sigură”. În respectivul plan <strong>de</strong> acţiune, pe primul loc se situează<br />
măsurile pentru sectorul rezi<strong>de</strong>nţial (atât clădirile în sine, cât şi aparatura<br />
consumatoare <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> clădiri), urmând apoi sectoarele acoperite <strong>de</strong> schema<br />
ETS, transporturile şi cel public.<br />
În esenţă, se observă că şi o ţară <strong>de</strong>zvoltată ca Marea Britanie şi cu o<br />
structură solidă a sistemului energetic îşi îndreaptă atenţia – sub presiunea<br />
provocărilor pachetelor legislative <strong>de</strong> la nivelul Uniunii – asupra aceloraşi soluţii:<br />
regenerabile, eficienţa energetică şi program nuclear, politica investiţională<br />
urmând aceste direcţii prioritare.<br />
78
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
5. PROGNOZA ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA<br />
PENTRU PERIOADA 2012-2025<br />
Consumul <strong>de</strong> energie al ţării este strâns legat <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
economico-socială. În consecinţă, pentru evaluarea consumului total <strong>de</strong> energie în<br />
perioada <strong>de</strong> 2012-2025 se au în ve<strong>de</strong>re evoluţiile principalilor indicatori<br />
macroeconomici şi <strong>de</strong>mografici:<br />
• produsul intern brut (PIB);<br />
• evoluţia <strong>de</strong>mografică (populaţia totală);<br />
• elasticitatea între creşterea PIB şi creşterea consumului intern <strong>de</strong> energie<br />
primară (CIEP).<br />
Trebuie subliniat faptul că scenariile pe 20 <strong>de</strong> ani şi mai mult, au o doză<br />
mare <strong>de</strong> incertitu<strong>din</strong>e datorită evoluţiei pieţelor şi preţurilor produselor diferitelor<br />
sectoare economice, a evoluţiei rapi<strong>de</strong> în domeniul informatic, a evoluţiei<br />
tehnologiilor, al schimbărilor climatice şi a stilului <strong>de</strong> viaţă. Scenariile nu sunt<br />
consi<strong>de</strong>rate prognoze propriu-zise ci proiecţii posibile în viitor, dar sunt singurele<br />
instrumente <strong>de</strong> analiză în condiţiile incertitu<strong>din</strong>ilor cu care poate fi estimată o<br />
evoluţie viitoare într-un anumit domeniu. Pentru a realiza proiecţii pe termen lung<br />
în cadrul acestor scenarii trebuie să se ţină seama <strong>de</strong> realizarea pe termen lung a<br />
stabilităţii economice, continuarea activă a măsurilor <strong>de</strong> protecţie a mediului,<br />
asigurarea unei bune funcţionări a pieţelor <strong>de</strong> energie electrică şi gaze naturale,<br />
susţinerea cercetării, <strong>de</strong>zvoltarea producţiei <strong>de</strong> noi tehnologii pe tot lanţul<br />
energetic şi în domeniul protecţiei mediului.<br />
5.1. Premise calitative avute în ve<strong>de</strong>re pentru fundamentarea<br />
scenariului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare macroeconomică şi energetică<br />
pentru următorii 20-25 <strong>de</strong> ani<br />
• Economia mondială, inclusiv comerţul internaţional, îşi revine <strong>din</strong><br />
recesiune, dar lent.<br />
• Economia românească este, <strong>de</strong> asemenea, implicată în acest proces. Cu<br />
toate acestea, consecinţele crizei se resorb lent, continuând să exercite o influenţă<br />
care nu poate fi neglijată, mai ales în prima parte a acestei perioa<strong>de</strong> (sunt afectate<br />
formarea brută <strong>de</strong> capital fix, productivitatea totală a factorilor, şomajul).<br />
79
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Politica bugetară este dominată <strong>de</strong> imperativul <strong>de</strong> a comprima <strong>de</strong>ficitul<br />
public la niveluri sustenabile (compatibile cu standar<strong>de</strong>le cerute <strong>de</strong> integrarea în<br />
zona euro).<br />
• Pe parcursul întregii perioa<strong>de</strong>, România va beneficia <strong>de</strong> fondurile<br />
structurale provenite <strong>de</strong> la Uniunea Europeană.<br />
80<br />
5.2. Principalele caracteristici ale scenariului adoptat<br />
Principalele caracteristici ale scenariului sunt:<br />
• economia reală <strong>de</strong>păşeşte faza <strong>de</strong> recesiune, dar treptat şi lent. Numai<br />
după 2015, ritmul <strong>de</strong> creştere al produsului intern brut, exprimat în preţuri<br />
constante <strong>de</strong>păşeşte puţin 3,5%;<br />
• creşterea economică este susţinută fie prin absorbţie pe piaţa internă (în<br />
special <strong>de</strong> investiţii) sau prin revenirea mo<strong>de</strong>stă a exporturilor;<br />
• rata şomajului rămâne relativ ridicată în 2012-2013, după care tin<strong>de</strong> să<br />
scadă o dată cu revenirea producţiei;<br />
• <strong>de</strong>ficitul balanţei comerciale nu <strong>de</strong>păşeşte pe întreaga perioadă limite <strong>de</strong><br />
nesuportat;<br />
• datorită politicii BNR şi îmbunătăţirii performanţelor economiei<br />
româneşti, cursul <strong>de</strong> schimb real se menține la un nivel care poate fi consi<strong>de</strong>rat<br />
acceptabil <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al competitivităţii internaţionale;<br />
• scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetului public, care în cele <strong>din</strong> urmă tin<strong>de</strong> să<br />
ajungă la standar<strong>de</strong>le Uniunii Europene.<br />
Ritmurile <strong>de</strong> creştere ale PIB adoptate conduc la creşterea acestuia în<br />
perioada 2011-2020 <strong>de</strong> 1,32 (ritm mediu anual 3,1%), (anexa 1, tabelul nr. A.1.1).<br />
Evoluţia consumului intern <strong>de</strong> energie primară (CIEP) este<br />
<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> evoluţia economică, respectiv a PIB, şi se poate realiza prin<br />
coeficientul <strong>de</strong> elasticitate – raportul ratelor anuale <strong>de</strong> creştere a CIEP şi PIB.<br />
Statele <strong>de</strong>zvoltate au realizat în perioada industrializării elasticităţi <strong>de</strong> 0,5-0,55 iar<br />
etapele post industrial valori <strong>de</strong> 0,1-0,3.<br />
Pentru România, în prezent, putem consi<strong>de</strong>ra o elasticitate <strong>de</strong> 0,52 care<br />
treptat se va reduce la 0,45 în 2020 ca urmare a măsurilor <strong>de</strong> creştere a eficienţei<br />
proceselor şi <strong>de</strong> economisire a energiei ce <strong>de</strong>curg şi <strong>din</strong> directivele în domeniu ale<br />
Uniunii Europene. (anexa 1, tabelele nr. A.1.1 şi nr. A.2.1)<br />
În cadrul scenariului adoptat , PIB în preţuri constante, creşte <strong>de</strong> la 131,3<br />
mld. euro (2008), în 2011 la 173,8 mld. euro, în 2020.<br />
CIEP creşte <strong>de</strong> la 35,27 mil. tep, în 2011 la 40,39 mil. tep, în 2020.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Conform Pachetului legislativ Energie–Mediu al UE una <strong>din</strong> ţintele stabilite<br />
pentru ţările Uniunii este reducerea consumului intern <strong>de</strong> energie primară cu 20%<br />
faţă <strong>de</strong> cele anunţate anterior- pentru România valoarea stabilită în Strategia<br />
sectorului energetic 2007-2020, aprobată prin hotărâre <strong>de</strong> guvern în 2007.<br />
În cadrul scenariului adoptat s-a elaborat şi o variantă a evoluţiei CIEP cu<br />
încadrarea în ţinta propusă <strong>de</strong> UE. (anexa 1, tabelul nr. A.1.1.)<br />
Structura CIEP ţine seama <strong>de</strong> realizările recente şi <strong>de</strong> evoluţia posibilă a<br />
aportului diferitelor resurse <strong>de</strong> energie primară. (anexa 1, tabelele nr. A.1.2.1 şi<br />
nr. A.1.2.2).<br />
5.3. Ipotezele adoptate în perioada analizată pentru evaluarea<br />
structurii CIEP<br />
Ipotezele adoptate în perioada analizată pentru evaluarea structurii CIEP<br />
sunt (anexa 1, tabelele nr. A.1.2.1 şi nr. A.1.2.2):<br />
- lignitul reprezintă în prezent principala resursă <strong>de</strong> energie primară<br />
fosilă <strong>de</strong> care dispune România şi sunt condiţii pentru menţinerea în condiţii<br />
economice a unei producţii echivalente <strong>de</strong> circa 5,3 mil. tep în următorii 30-40 <strong>de</strong><br />
ani, şi va fi utilizată în principal pentru producerea energiei electrice;<br />
- consumul <strong>de</strong> huilă pentru producerea energiei electrice va scă<strong>de</strong>a<br />
treptat la circa 50% până în 2020 datorită obligativităţii eliminării subvenţiilor<br />
până în 2018 şi menţineri în funcţiune numai a capacităţilor <strong>de</strong> producţie<br />
profitabile;<br />
- participarea producţiei <strong>de</strong> energie hidroelectrica la acoperirea CIEP<br />
este în conformitate cu planul <strong>de</strong> amenajare a potenţialului hidroenergetic naţional<br />
elaborat <strong>de</strong> SC HIDROELECTRICA SA în anul 2011. Conform acestui program<br />
gradul <strong>de</strong> amenajare a potenţialului hidroenergetic va atinge 59,37% în anul 2020<br />
şi 62,77% în anul 2025;<br />
- realizarea (comercială) a unităţilor nr. 3 şi nr. 4 la Centrala nuclearoelectrică<br />
<strong>de</strong> la Cernavodă în etapa 2020-2025;<br />
- aportul surselor regenerabile <strong>de</strong> energie (SRE) se consi<strong>de</strong>ră în<br />
conformitate cu Planul National <strong>de</strong> Amenajare a Energiilor Regenerabile<br />
(PNAER) aprobat <strong>de</strong> MECMA în 2011;<br />
- consumul intern <strong>de</strong> ţiţei şi produse petroliere creşte cu circa 1,5%/an ca<br />
urmare a creșterii mobilității (mărfuri şi persoane) în urma construirii <strong>de</strong><br />
autostrăzi şi a creşterii parcului auto;<br />
- închi<strong>de</strong>rea balanţei se va face pe gaze naturale, acestea asigurând<br />
eficienţă şi impact redus asupra mediului.<br />
81
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
5.4. Producţia <strong>de</strong> energie primară în România<br />
în perioada 2011-2020<br />
Conform scenariilor analizate, se are în ve<strong>de</strong>re mărimea rezervelor<br />
exploatabile cunoscute în prezent, producţiile realizate până în anul 2011 precum<br />
şi <strong>din</strong>amica producţiilor anuale având în ve<strong>de</strong>re orizontul <strong>de</strong> exploatare, <strong>de</strong>clinul<br />
producţiei şi rata <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate. (anexa 1, tabelele<br />
nr. A.1.3.1 și nr. A.1.3.2).<br />
Pentru ţiţei producţia sca<strong>de</strong> constant cu 3-5% pe an, respectiv 4-6% pentru<br />
gazele naturale, iar gradul <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate este <strong>de</strong> 15-20%<br />
pentru ţiţei şi 15-30% pentru gaze naturale.<br />
Pentru gazele naturale s-a luat în consi<strong>de</strong>rare şi o variantă cu menţinerea<br />
producției până în anul 2018 la nivelul realizărilor <strong>din</strong> ultimii ani şi apoi o creştere<br />
semnificativă datorită noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite recent on şi off shore.<br />
Producţia <strong>de</strong> lignit se va menţine la un nivel economic <strong>de</strong> circa 30 mil.<br />
tone fizice (5,3 mil. tep)<br />
Rezervele naţionale <strong>de</strong> combustibil nuclear vor asigura funcţionarea<br />
unităţilor nr. 1 şi nr. 2 la CNE Cernavodă pe durata lor <strong>de</strong> viaţă. Continuarea<br />
programului nuclear se va face cu combustibil <strong>din</strong> import.<br />
Producţia <strong>de</strong> energie electrică a hidrocentralelor este în conformitate cu<br />
planul <strong>de</strong> amenajare a potenţialului hidroenergetic naţional şi reprezintă producţia<br />
în anul mediu hidrologic. Producţia <strong>de</strong> energie prin valorificarea SRE este cea<br />
evaluată în PNAER.<br />
Producţia <strong>de</strong> huilă se va reduce la circa 50% până în 2020, rămânând în<br />
funcţiune numai exploatările rentabile care un necesită subvenţii.<br />
Resursele energetice şi producţia acestora în România nu acoperă cererea <strong>de</strong><br />
energie primară pentru consumul intern, ţara fiind <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong><br />
energie. Mărimea acestor importuri va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> evoluţia consumului, respectiv <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea economică, <strong>de</strong> măsurile <strong>de</strong> eficienţă şi economisire adoptate şi, nu în<br />
ultimul rând, <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirea <strong>de</strong> noi rezerve <strong>de</strong> gaze naturale şi ţiţei.<br />
În scenariul cel mai favorabil, cu atingerea ţintei <strong>de</strong> 20% (puţin probabil)<br />
şi cu o producţie <strong>de</strong> gaze naturale stabile şi apoi în creştere importurile la nivelul<br />
anilor 2020-2025 se reduc la 25,5%. (anexa 1, tabelul nr. A.1.4.1).<br />
În scenariul cel mai <strong>de</strong>favorabil, cu producţia <strong>de</strong> ţiţei şi gaze naturale în<br />
<strong>de</strong>clin continuu şi fără atingerea ţintei <strong>de</strong> reducere a consumului cu 20% până în<br />
2020, în acest an importurile <strong>de</strong> energie vor reprezenta circa 43% <strong>din</strong> consumul<br />
intern <strong>de</strong> energie, iar în 2025, 50%. (anexa 1, tabelul nr. A.1.4.3.).<br />
82
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Elementul nou în structura purtătorilor primari <strong>de</strong> energie îl reprezintă<br />
creşterea pon<strong>de</strong>rii surselor regenerabile. Întrucât participarea acestora este impusă<br />
ca traiectorie <strong>de</strong> obligaţiile României faţă <strong>de</strong> UE, iar Planul Naţional <strong>de</strong> Acţiune<br />
pentru Regenerabile (PNAER), propus <strong>de</strong> ţara noastră în 2010, a fost consi<strong>de</strong>rat<br />
realistic şi a <strong>de</strong>venit obligatoriu, în prezentul studiu s-a lucrat cu valorile <strong>de</strong> acolo<br />
pentru toate scenariile consi<strong>de</strong>rate (tabelul nr. 5.1). Structura pe sectoare este dată<br />
în anexa 13 [1].<br />
Tabelul nr. 5.1. Producţia <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> regenerabile (mii tep)<br />
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025<br />
RES 26 56 200 400 700 1085 1150 1200 1300 1400 1500 1650<br />
5.5. Dezvoltarea sectorului energetic<br />
Dezvoltarea sectorului energetic trebuie să asigure:<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea economico-socială a ţării;<br />
- securitatea energetică;<br />
- aprovizionarea cu energie electrică la preţuri competitive;<br />
- protecţia mediului;<br />
- concordanţa cu politica energetică a UE.<br />
Actualul context economic, geopolitic şi distribuţia resurselor energetice la<br />
nivel global nu permite o <strong>de</strong>zvoltare durabilă bazată exclusiv pe or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> merit<br />
în analize tip least cost.<br />
În cazul României, trebuie avute în ve<strong>de</strong>re în aceste analize şi condiţionări<br />
suplimentare care contribuie la:<br />
- diminuarea riscurilor;<br />
- securitatea în aprovizionare;<br />
- creşterea eficienţei energetice;<br />
- diminuarea impactului asupra mediului;<br />
- utilizarea cu prioritate a resurselor energetice fosile şi regenerabile <strong>de</strong><br />
care dispune România, dar cu tehnologii cu eficienţă ridicată.<br />
În aceste condiţii analizele <strong>de</strong> optimizare a <strong>de</strong>zvoltării sectorului energiei<br />
relevă următoarele elemente prioritare:<br />
- utilizarea cu prioritate a resurselor energetice <strong>din</strong> ţară – în special a<br />
celor fosile – cărbune şi hidrocarburi, dar în capacităţi <strong>de</strong> prelucrare cu tehnologii<br />
<strong>de</strong> înaltă eficienţă;<br />
- continuarea amenajării potenţialului energetic naţional pentru<br />
producerea energiei electrice cât şi pentru utilizări complexe;<br />
- continuarea programului nuclear în condiţii <strong>de</strong> înaltă securitate;<br />
83
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- utilizarea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie în capacităţi eficiente, fără a<br />
afecta producţia agricolă <strong>de</strong>stinată uzului uman şi animal domestic şi fără a afecta<br />
siguranţa sistemului electro-energetic (<strong>de</strong> centralele electrice eoliene);<br />
- diversificarea importurilor <strong>de</strong> energie primară (surse şi rute <strong>de</strong><br />
transport) şi menţinerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> aceste importuri la un nivel acceptabil<br />
(probabil 30-35%);<br />
- măsuri severe pentru protecţia mediului;<br />
- utilizarea cu prioritate a resurselor energetice fosile şi regenerabile <strong>de</strong><br />
care dispune România, dar cu tehnologii cu eficiență ridicată.<br />
Ca urmare, consumul, respectiv producţia <strong>de</strong> lignit indigen, se va menţine<br />
la nivelul actual cel puţin până la nivelul anului 2020.<br />
Producţia <strong>de</strong> huilă se va reduce treptat ca urmare a închi<strong>de</strong>rii exploatărilor<br />
nerentabile şi a diminuării subvenţiilor, în conformitate cu reglementările UE.<br />
Odată cu producţia internă şi consumul va avea acelaşi trend.<br />
Consumul <strong>de</strong> ţiţei va creşte lent, odată cu creşterea mobilităţii şi a<br />
realizării unei infrastructuri a<strong>de</strong>cvate (autostrăzi).<br />
Până în 2020 sunt şanse reduse a fi puse în funcţiune unităţile nr. 3 şi nr. 4<br />
la Centrala Nuclearoelectrica Cernavodă, care ar contribui la reducerea importului<br />
<strong>de</strong> resurse fosile <strong>de</strong> energie primară şi ar avea şi o contribuţie importantă la<br />
diminuarea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 .<br />
Utilizarea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie va avea un trend crescător, dar<br />
există riscul că, datorită reglementărilor actuale să se <strong>de</strong>păşească ţintă stabilită<br />
prin Planul Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile şi care este<br />
în conformitate cu cerinţele <strong>de</strong> politică energetică ale UE. În această situaţie va<br />
crește nejustificat preţul energiei electrice la consumatorul final.<br />
Închi<strong>de</strong>rea balanţei energetice se va face prin gaze naturale al căror<br />
consum va creşte treptat odată cu creşterea economică şi a consumului <strong>de</strong> energie.<br />
România va rămâne <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> importul <strong>de</strong> gaze naturale, mărimea acestui<br />
import fiind direct influenţată <strong>de</strong> măsurile <strong>de</strong> eficienţă energetică ce se vor lua, <strong>de</strong><br />
începerea exploatării rezervelor <strong>de</strong> gaze <strong>de</strong>scoperite recent, <strong>de</strong> aportul surselor<br />
regenerabile <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong> calendarul programului nuclear.<br />
84
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
6. INVESTIŢIILE NECESARE ÎN SECTORUL<br />
ENERGIEI ELECTRICE<br />
6.1. Ipoteze<br />
Se admite că evoluţia consumului intern <strong>de</strong> energie electrică va avea<br />
ritmuri anuale <strong>de</strong> creştere mai mari <strong>de</strong>cât cele ale consumului <strong>de</strong> energie primară.<br />
Creşterea productivităţii se realizează prin electrificarea şi informatizarea<br />
proceselor <strong>de</strong> producţie.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re că în România balanţa energetică este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong><br />
importurile <strong>de</strong> energie primară, iar eficienţa centralelor termoelectrice este<br />
scăzută, se consi<strong>de</strong>ră menţinerea soldului export-import în limita valorilor actuale.<br />
Rata <strong>de</strong> creştere anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este inferioară<br />
ratei <strong>de</strong> creştere a PIB, elasticitatea ritmului energie electrică/PIB fiind cuprinsă<br />
între 0,6 şi 0,7, având în ve<strong>de</strong>re că <strong>de</strong>zvoltarea economică necesită creşterea<br />
productivităţii care se realizează în principal prin electrificare şi informatizare.<br />
Ritmul <strong>de</strong> creştere anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este mai mare<br />
faţă <strong>de</strong> cel al energiei primare, ceea ce arată creşterea pon<strong>de</strong>rii energiei electrice<br />
faţă <strong>de</strong> utilizarea directă a celorlalţi purtători <strong>de</strong> energie.<br />
Elasticitatea creşterii energie electrică/energie primară este în medie<br />
cuprinsă între 1,5-1,6, respectiv creşterea consumului <strong>de</strong> energie electrică va fi<br />
mai rapidă <strong>de</strong>cât a energiei primare, garanţia creşterii eficienţei şi a intensităţii<br />
utilizării energiei.<br />
6.2. Necesarul <strong>de</strong> putere nouă în Sistemul Electroenergetic<br />
Naţional (SEN)<br />
Necesarul <strong>de</strong> putere nouă a fi instalată în SEN în fiecare etapă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare este <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong>:<br />
- retragerea <strong>din</strong> exploatare a acelor unități existente care au atins durata<br />
normată <strong>de</strong> funcţionare;<br />
- oprirea unor grupuri pentru retehnologizare;<br />
- creşterea consumului <strong>de</strong> energie şi putere electrică.<br />
85
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Evoluţia totalului capacităţilor instalate în prezent va fi în continuă scă<strong>de</strong>re<br />
datorită ieşirii <strong>din</strong> funcţiune a capacităţilor vechi şi neeconomice, la în<strong>de</strong>plinirea<br />
duratei normate <strong>de</strong> exploatare a lor.<br />
La nivelul anului 2011 exista un exce<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> capacitate netă disponibilă <strong>de</strong><br />
circa 2.250 MW. Energia acestor capacităţi nu este competitivă pe piaţa <strong>de</strong> energie<br />
electrică, fiind grupuri vechi, cu performanțe reduse şi <strong>de</strong>păşite tehnic şi economic.<br />
Figura nr. 6.1. Total putere instalată în SEN, 2011<br />
Sursa: ANRE.<br />
Figura nr. 6.2. Producţia <strong>de</strong> energie electrică, 2011<br />
Sursa: ANRE.<br />
Aproximativ 80% <strong>din</strong> grupurile termoelectrice existente în prezent au fost<br />
instalate în perioada 1970-1980, aflându-se azi la limita duratei normate <strong>de</strong><br />
exploatare, cu randamente <strong>de</strong> circa 30%. Aceste randamente reprezintă 65-70%<br />
<strong>din</strong> randamentele grupurilor mo<strong>de</strong>rne aflate în funcţiune în prezent în majoritatea<br />
ţărilor <strong>de</strong>zvoltate.<br />
86
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Un program <strong>de</strong> retragere <strong>din</strong> funcţiune a grupurilor care până în anul 2020<br />
au atins sau vor atinge durata normată <strong>de</strong> exploatare, prezintă următoarele valori<br />
(tabelul nr. 6.1)<br />
Tabelul nr. 6.1. Puterea grupurilor care vor fi retrase <strong>din</strong> funcţiune între 2012 şi 2025, în MW<br />
Retrageri <strong>din</strong> funcţiune 2012-2015 2016-2020 2021-2025<br />
Putere instalată 3890 2620 2545<br />
Putere disponibila netă x) 2524 2328 2201<br />
x) Diferenţa <strong>din</strong>tre puterea instalată şi puterea disponibilă netă se datorează:<br />
- grupurilor în conservare;<br />
- grupurilor retrase <strong>din</strong> exploatare pentru retehnologizare;<br />
- reducerilor permanente <strong>de</strong> putere a unor grupuri;<br />
- consumului propriu al centralelor.<br />
În funcţie <strong>de</strong> starea tehnică şi performanţele unor grupuri <strong>din</strong> centralele<br />
termoelectrice, analizele tehnico-economice au justificat retehnologizarea unor<br />
grupuri <strong>de</strong> 330 MW pe lignit (grupurile 4 şi 5 <strong>de</strong> la centrala Turceni). De<br />
asemenea, este în curs retehnologizarea grupului 6 <strong>de</strong> la centrala Turceni, şi este<br />
planificată retehnologizarea grupului 6 <strong>de</strong> la centrala Rovinari).<br />
Puterea netă disponibilă în SEN trebuie să acopere puterea maximă cerută<br />
la vârful <strong>de</strong> sarcină respectiv consumul intern plus soldul export – import, precum<br />
şi necesarul <strong>de</strong> putere <strong>de</strong> rezervă (vezi anexa 2, tabelul nr. A.2.1).<br />
Puterea <strong>de</strong> rezervă în sistem este necesară pentru acoperirea următoarelor<br />
cerinţe:<br />
- reparaţii planificate şi neplanificate (după avarii);<br />
- rezerva pentru serviciile <strong>de</strong> sistem;<br />
- rezerva pentru reduceri temporare <strong>de</strong> putere.<br />
Pentru a se realiza acoperirea în siguranţa a cererii <strong>de</strong> putere şi energie<br />
electrică până în 2020-2025, în sistem trebuie să existe următoarele valori <strong>de</strong><br />
putere netă (tabelul nr. 6.2).<br />
Tabelul nr. 6.2. Puteri nete necesare în sistem, în MW<br />
2010<br />
2011 2015 2020 2025<br />
(realizat) (date provizorii)<br />
Necesar <strong>de</strong> putere<br />
disponibilă netă<br />
14235 14608 15220 17100 18820<br />
În anii 2010 şi 2011 a existat un exce<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> putere instalată în sistem,<br />
datorită amânării retragerii unor grupuri care au în<strong>de</strong>plinit durata <strong>de</strong> exploatare<br />
normată, respectiv 2.500 MW în 2010 şi 2.250 MW în 2011 (grupul <strong>de</strong> 860 MW<br />
<strong>de</strong> la Petrom Brazi nu a fost disponibil).<br />
87
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Dacă se aplică strict retragerea <strong>din</strong> funcţiune a capacităţilor care<br />
în<strong>de</strong>plinesc durata normată <strong>de</strong> exploatare, în perioa<strong>de</strong>le până în anul 2025,<br />
evoluţia puterilor existente în prezent va fi următoarea (tabelul nr. 6.3):<br />
Tabelul nr. 6.3. Evoluţia puterilor existente, în MW<br />
Existent în anul 2010 2010 2011 2015 2020 2025<br />
Puterea instalată 20189 21717 16629 14009 11464<br />
Putere disponibilă netă 16584 16733 14369 12041 9840<br />
Pentru a acoperi necesarul <strong>de</strong> putere în creştere, în condiţiile retragerilor<br />
<strong>din</strong> funcţiune a unor capacităţi existente, este necesară instalarea următoarelor<br />
capacităţi noi <strong>de</strong> producţie, care să acopere <strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> putere în creştere<br />
(tabelul nr. 6.4):<br />
Tabelul nr. 6.4. Deficit şi necesar <strong>de</strong> putere, în MW<br />
2015 2020 2025<br />
Deficit <strong>de</strong> putere netă disponibilă -853 -5012 -8958<br />
Necesar <strong>de</strong> putere nouă instalată 910 5340 9530<br />
Rezultă că până în anul 2015 aplicarea programului <strong>de</strong> casări şi intrarea în<br />
funcţiune a grupului Petrom la Brazi <strong>de</strong> 860 MW va asigura necesarul <strong>de</strong> putere şi<br />
energie electrică în condiţii <strong>de</strong> siguranţă.<br />
Până în anul 2020 este necesar a se instala circa 4.400 MW în diverse<br />
tipuri <strong>de</strong> centrale electrice noi, valoare ce cuprin<strong>de</strong> şi reabilitarea celor două<br />
grupuri <strong>de</strong> 330 MW <strong>de</strong> la Turceni şi Rovinari.<br />
Puterea nouă instalată necesară pe etapele menţionate are următoarele<br />
<strong>de</strong>stinaţii:<br />
1) menţinerea capacităţii <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> energie electrică corespunzătoare<br />
anului 2011, astfel (tabelul nr. 6.5):<br />
Tabelul nr. 6.5. Sporul necesar <strong>de</strong> putere, în MW<br />
2011 2015 2020 2025 Total<br />
2011-2025<br />
Putere netă<br />
14607- necesar 14369 12011 9840<br />
disponibilă<br />
(16733-existent)<br />
Deficit faţă <strong>de</strong><br />
- -239 -2596 -4767<br />
2011<br />
Spor <strong>de</strong> putere<br />
nouă necesară<br />
260 2500 2300 5060<br />
88
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
2) asigurarea creşterii producţiei faţă <strong>de</strong> anul 2010 datorită creşterii<br />
consumului (tabelul nr. 6.6):<br />
Tabelul nr. 6.6. Asigurarea creşterii producţiei faţă <strong>de</strong> anul 2010 datorită creşterii<br />
consumului, în MW<br />
2011 2015 2020 2025 Total<br />
2011-2025<br />
Necesar <strong>de</strong> putere netă<br />
14610 15220 17100 18820<br />
disponibilă<br />
Spor <strong>de</strong> capacitate netă pe etapă - 610 1880 1720<br />
Putere noua instalată pe etapă - 650 2000 1830 4480<br />
Pentru a asigura acoperirea consumului la vârful anual <strong>de</strong> sarcină, este<br />
necesară instalarea <strong>de</strong> noi capacităţi <strong>de</strong> producţie a energiei electrice conform cu<br />
următorul program pe etape (tabelul nr. 6.7):<br />
Tabelul nr. 6.7. Instalarea <strong>de</strong> noi capacităţi <strong>de</strong> producţie a energiei electrice, în MW<br />
Total capacitate nou<br />
instalată pe etapă<br />
2011-2015 2016-2020 2021-2025 Total<br />
2011-2025<br />
910 4500 4130 9540<br />
În prezent sunt elaborate următoarele programe <strong>de</strong> instalare <strong>de</strong> capacităţi<br />
noi în diferite tipuri <strong>de</strong> centrale:<br />
a) programul privind continuarea amenajării potenţialului hidroenergetic<br />
naţional şi realizarea unei capacităţi <strong>de</strong> reglaj într-o centrală hidroelectrică<br />
cu acumulare prin pompaj (CHEAP Tarniţa).<br />
Acest program însumează pe etape realizarea următoarelor capacităţi în<br />
noi hidrocentrale, cu investiţiile corespunzătoare tabelul nr. 6.8. (anexa 2, tabelul<br />
nr. A.2.2).<br />
Tabelul nr. 6.8. Programul instalării puterilor noi şi investiţiile aferente<br />
2011-2015 2016-2020 2021-2025 Total<br />
2011-2025<br />
Total puteri noi MW 316 1184 266 1766<br />
Total investiţii Mil. euro 588 2249 1137 3974<br />
b) Program naţional <strong>de</strong> acţiune pentru energii regenerabile.<br />
Acest program este elaborat <strong>de</strong> Ministerul Economiei, Comerţului şi<br />
Mediului <strong>de</strong> Afaceri, conform cerinţelor UE <strong>de</strong> integrare a surselor <strong>de</strong> energie<br />
regenerabile (SRE) în producţia <strong>de</strong> energie electrică.<br />
89
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 6.9. Programul Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile<br />
UM 2011-2015 2016-2020 Total 2011-2020<br />
1.Centrale electrice eoliene x)<br />
Participare la vârf<br />
Investiţie totală<br />
MW<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
2734<br />
0<br />
4641<br />
800<br />
0<br />
1359<br />
3534<br />
0<br />
6000<br />
2.Centrale fotovoltaice<br />
Participare la vârf<br />
Investiţie totală<br />
3.Centrale electrice pe<br />
biomasă<br />
Participare la vârf<br />
Investiţie totală<br />
MW<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
MW<br />
148<br />
0<br />
370<br />
112<br />
0<br />
280<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
380<br />
975<br />
164<br />
425<br />
x) în anul 2010 puterea instalată în centralele electrice eoliene a fost <strong>de</strong> 466 MW.<br />
402<br />
175<br />
260<br />
0<br />
650<br />
577<br />
544<br />
1400<br />
c) Programul nuclear<br />
Este în discuţie continuarea programului nuclear prin instalarea grupurilor<br />
3 şi 4 la CNE Cernavodă. Având în ve<strong>de</strong>re stadiul angajamentelor privind acest<br />
proiect, se estimează ca el poate fi realizat în perioada 2021-2025, costul total<br />
fiind <strong>de</strong> circa 4500 mil. euro.<br />
În concluzie, situaţia capacităţilor necesare a fi instalate în perioada 2011-<br />
2020-2025 în ve<strong>de</strong>rea asigurării producţiei necesare <strong>de</strong> energie electrică în<br />
condiţii <strong>de</strong> siguranţă este arătată în tabelul nr. 6.10.<br />
Tabelul nr. 6.10. Situaţia capacităţilor necesare a fi instalate în perioada 2011-2020-2025<br />
Total necesar <strong>de</strong> putere<br />
nouă<br />
Investiţie totală<br />
necesară<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- în centrale hidroelectrice<br />
Investiţie totală<br />
- în centrale electrice pe<br />
biomasă<br />
Investiţie totală<br />
- în centrale nucleare<br />
(gr. 3 şi 4 Cernavodă)<br />
Investiţie totală<br />
- alte capacități necesare<br />
Investiţii estimate<br />
UM 2011-2015 2016-2020 2021-2025 Total<br />
2011-2025<br />
MW 910 4500 4130 9540<br />
Mil. euro<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
1753<br />
316<br />
588<br />
402<br />
975<br />
-<br />
-<br />
200<br />
190<br />
7084<br />
1184<br />
2249<br />
175<br />
425<br />
-<br />
-<br />
3140<br />
4410<br />
9037<br />
266<br />
1137<br />
-<br />
-<br />
1430<br />
4500<br />
2430<br />
3400<br />
17874<br />
1766<br />
3974<br />
577<br />
1400<br />
1430<br />
4500<br />
5770<br />
8000<br />
90
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Centralele eoliene nu au fost consi<strong>de</strong>rate în această evaluare <strong>de</strong>oarece nu<br />
pot fi luate în consi<strong>de</strong>rare în balanţa <strong>de</strong> puteri datorită variabilităţii şi<br />
nepredictibilităţii lor, dar sunt luate în balanţa <strong>de</strong> energie.<br />
Programul <strong>de</strong> centrale eoliene prevăzut în PNAER conduce la un necesar<br />
<strong>de</strong> investiţii până în anul 2020 <strong>de</strong> 6000 mil. euro.<br />
O componentă importantă a investiţiilor în capacitate noi nenominalizate o<br />
vor reprezenta investiţiile necesare în reabilitarea sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu<br />
căldură <strong>din</strong> centralele <strong>de</strong> cogenerare. Aceste sisteme se află astăzi într-o stare <strong>de</strong><br />
totală ineficienţă, capacităţile <strong>de</strong> producţie actuale în cogenerare sunt total<br />
<strong>de</strong>păşite <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic şi economic, fiind necesară înlocuirea lor cu<br />
capacitate noi <strong>de</strong> înaltă performanţă, funcţionând în principal pe gaze naturale.<br />
Investiţiile necesare în <strong>de</strong>zvoltarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea reţelei electrice <strong>de</strong><br />
transport, inclusiv pentru racordarea noilor centrale eoliene la reţeaua <strong>de</strong> transport<br />
reprezintă circa 900 mil. euro în perioada 2011-2020.<br />
Recent MECMA a publicat pe site-ul sau Aplicaţia trimisă <strong>de</strong> România<br />
privind acordarea <strong>de</strong> certificate gratuite <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 în conformitate cu<br />
Directiva 2003/87/CE în ve<strong>de</strong>rea analizei şi <strong>de</strong>ciziei CE [65]. Acordarea <strong>de</strong><br />
certificate gratuite în perioada până în 2020 unor ţări membre ale UE este<br />
condiţionată <strong>de</strong> anumite criterii menţionate în Directivă şi pe care România le<br />
în<strong>de</strong>plineşte.<br />
Conform Directivei 2003/87/CE trebuie menţionate, pe baza acestor<br />
criterii, capacităţile, respectiv centralele electrice existente, care incluse în<br />
program vor primi o anumită cantitate gratuită <strong>de</strong> certificatele. Se evaluează<br />
volumul anual al emisiilor pe baza cărora se vor stabili numărul <strong>de</strong> certificate şi<br />
valoarea lor anuală. Centralele electrice respective vor vira anual contravaloarea<br />
certificatelor primite gratuit într-un fond centralizat în responsabilitatea MECMA<br />
<strong>din</strong> care se va finanţa Planul Naţional <strong>de</strong> Investiţii (PNI).<br />
Scopul acestei facilităţi acordate <strong>de</strong> Directiva 2003/87/CE este reducerea<br />
emisiilor <strong>de</strong> C0 2 prin sprijinirea realizării în perioada 2013-2020 a Programului<br />
Naţional <strong>de</strong> Investiţii în capacităţi noi sau reabilitate în sectorul energiei electrice,<br />
care să contribuie prin noile tehnologii atât la reducerea prevăzută în aplicaţie a<br />
emisiilor <strong>de</strong> CO 2 cât şi la scoaterea <strong>din</strong> funcţiune a unor capacităţi existente cu<br />
performanţe <strong>de</strong>păşite .<br />
Acest program <strong>de</strong> investiţii va fi doar parţial finanţat <strong>din</strong> fondurile obţinute<br />
prin alocarea gratuită <strong>de</strong> emisii, agenţii economici respectivi vor trebui să<br />
contribuie cu fonduri proprii sau credite bancare pentru realizarea obiectivelor<br />
incluse în program.<br />
91
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În consecinţă, în aplicaţia menţionată s-a elaborat şi Planul Naţional <strong>de</strong><br />
Investiţii (PNI) pe care România îl prezintă pentru analiza Comisiei. Acest plan<br />
este prezentat în anexa 12.<br />
Elementele principale ale PNI aşa cum sunt prezentate sau rezultă <strong>din</strong><br />
tabele, sunt următoarele:<br />
- reabilitarea a cinci grupuri <strong>de</strong> 330 MW pe lignit în centralele Rovinari,<br />
Turceni şi Işalniţa;<br />
- instalarea unor puteri noi pe lignit <strong>din</strong> ţară, huilă <strong>din</strong> import sau gaze<br />
naturale, grupuri cu tehnologii performante – parametrii supracritici, cicluri abur<br />
gaze, cogenerare, însumând un spor total <strong>de</strong> 4.449 MW (s-a scăzut grupul <strong>de</strong><br />
860 MW cuprins în PNI dar realizat);<br />
- totalul investiţiilor necesare PNI este <strong>de</strong> 6.546 mil. euro <strong>din</strong> care circa<br />
675 mil. euro pentru reabilitări şi 6.871 mil. euro pentru capacităţi noi (s-a scăzut<br />
investiţia pentru grupul <strong>de</strong> 860 MW cuprins în PNI dar realizat);<br />
- programul <strong>de</strong> reabilitări, până în 2018, vizează unităţi ale agenţilor<br />
economici în prezent proprietate <strong>de</strong> stat.<br />
- programul <strong>de</strong> capacităţi noi preve<strong>de</strong> instalarea până în 2020 în unităţi<br />
proprietate <strong>de</strong> stat a circa 3.000 MW cu un necesar <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> circa<br />
3.600-3.700 mil. euro;<br />
- conform aplicaţiei, finanţarea prin alocarea gratuită a certificatelor<br />
asigură numai 18,5% <strong>din</strong> totalul necesar <strong>de</strong> investiţii al PNI, în completare agenţii<br />
economici vor trebui să contribuie cu fonduri proprii sau credite; în cazul<br />
proiectelor vizând agenţii economici proprietate <strong>de</strong> stat valoarea investiţiilor<br />
neacoperite <strong>de</strong> mecanismul <strong>de</strong> alocare este <strong>de</strong> circa 3.000 mil. euro;<br />
În cadrul capitolului 6, tabelul nr. 6.10 al prezentei lucrări s-a estimat un<br />
total necesar <strong>de</strong> putere nouă instalată în sistem până în anul 2020 <strong>de</strong> 5.400 MW.<br />
Autorii acestui studiu consi<strong>de</strong>ră că prin realizarea integrală până în anul<br />
2020 a programului avut în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> SC Hidroelectrica şi a programului PNAER,<br />
conform celor prezentate în tabelul nr. 6.10, rămâne un necesar <strong>de</strong> instalat în<br />
capacităţi noi <strong>de</strong> 3.340 MW. În lumina acestor lucruri, realizarea integrală a PNI<br />
ar putea conduce la nivelul anului 2020 la supracapacitate în sistem, dar având în<br />
ve<strong>de</strong>re incertitu<strong>din</strong>ile legate <strong>de</strong> realizarea integrală a tuturor acestor programe, <strong>de</strong><br />
problemele legate <strong>de</strong> finanţarea proiectelor şi la posibila revenire lentă <strong>din</strong> situația<br />
economică actuală, PNI ar putea reprezenta un program asigurator pentru<br />
acoperirea integrală a noilor capacităţi necesare conform cu estimările prezentate.<br />
92
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
7. PROGRAMUL DE ENERGETICĂ NUCLEARĂ<br />
AL ROMÂNIEI<br />
7.1. Situaţia actuală<br />
7.1.1. Introducere<br />
Foaia <strong>de</strong> parcurs a UE până la 2050 stipulează ca în încercarea <strong>de</strong> realizare<br />
a unei economii continentale eficientă şi cu carbon minim, pe lângă utilizarea<br />
surselor regenerabile, se lasă la dispoziţia statelor membre posibilitatea folosirii<br />
sigure a energiei nucleare ca una <strong>din</strong> soluţiile posibile şi <strong>de</strong> dorit. Consi<strong>de</strong>răm că<br />
România poate utiliza această resursă, <strong>de</strong>oarece are experienţa <strong>de</strong> exploatare<br />
sigură a ei şi <strong>de</strong>ţine <strong>de</strong>ja în conservare construcţii <strong>de</strong> reactoare nucleare, a căror<br />
tehnologie se poate mo<strong>de</strong>rniza. De aceea, autorii acestui studiu au consi<strong>de</strong>rat utilă<br />
o analiză a situaţiei programului energetic românesc, adaptarea la noile cerinţe<br />
privind securitatea nucleară în urma inci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la Fukushima şi actualizarea<br />
valorii investiţiilor necesare<br />
Programul <strong>de</strong> energetică nucleară al României a început în 1980 prin<br />
construcţia primei unităţi nuclearoelectrice <strong>de</strong> tip CANDU 6 pe amplasamentul<br />
Cernavodă, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, în sud-estul României. În perioada<br />
1972-1978, în urma unei <strong>de</strong>cizii politice care viza in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa energetică a<br />
României, susţinută <strong>de</strong> analizele tehnico-economice, a fost aleasă tehnologia<br />
nucleară pentru producţia <strong>de</strong> energie electrică, respectiv reactorul nuclear <strong>de</strong><br />
putere <strong>de</strong> tip CANDU 6, utilizând combustibil nuclear uranium natural şi având<br />
apa grea ca agent <strong>de</strong> răcire şi mo<strong>de</strong>rator. Această tehnologie, <strong>de</strong>zvoltată în Canada<br />
<strong>de</strong> către Atomic Energy of Canada Limited (AECL) a fost consi<strong>de</strong>rată ca o<br />
tehnologie sigură şi economică pentru România, care <strong>de</strong>ţinea rezerve <strong>de</strong> uraniu şi<br />
cerceta atât fabricaţia combustibilului nuclear cu uraniu natural, cât şi fabricarea<br />
apei grele, ulterior produse pe scară industrială.<br />
La finele anului 1989, pe amplasamentul Cernavodă se aflau în construcţie<br />
cinci unităţi <strong>de</strong> tip CANDU 6, în diverse faze. În anul 1990, Guvernul României a<br />
hotărât finalizarea Unităţii 1 şi trecerea în conservare a celorlalte unităţi. Unitatea<br />
1 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă a început exploatare comercială în 2 <strong>de</strong>cembrie 1996. în<br />
anul 2001, Guvernul României a <strong>de</strong>cis reluarea lucrărilor pentru finalizarea<br />
Unităţii 2, care au început în anul 2002, iar exploatarea comercială a început în<br />
noiembrie 2007.<br />
93
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Din anul 2004, strategiile energetice ale României, aprobate <strong>de</strong> diferitele<br />
guverne, iau în consi<strong>de</strong>rare finalizarea Unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă şi<br />
începerea lucrărilor la o nouă centrală nucleroelectrică în România, în funcţie <strong>de</strong><br />
evoluţia cererii <strong>de</strong> electricitate în România [67].<br />
Infrastructura naţională pentru energetică nucleară<br />
Dezvoltarea infrastructurii naţionale pentru programul naţional <strong>de</strong><br />
energetică nucleară <strong>din</strong> România a început în anul 1957, când primul reactor<br />
nuclear <strong>de</strong> cercetare a fost construit în România la Măgurele. În acelaşi an,<br />
România <strong>de</strong>vine membru fondator al Agenţiei Internaţionale <strong>de</strong> Energie Atomică<br />
<strong>de</strong> la Viena, organism <strong>de</strong> specialitate al ONU.<br />
Principalele elemente ale infrastructurii naţionale specifice sunt<br />
următoarele:<br />
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)<br />
este autoritatea naţională competentă în domeniul reglementării, autorizării şi<br />
controlului activităţilor nucleare <strong>din</strong> România.<br />
Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) are ca<br />
misiune acordarea <strong>de</strong> asistenţă tehnică <strong>de</strong> specialitate Guvernului în procesul <strong>de</strong><br />
elaborare şi adoptare a politicilor <strong>de</strong> promovare, <strong>de</strong>zvoltare şi monitorizare a<br />
aplicaţiilor exclusiv paşnice ale energiei nucleare, energetice şi neenergetice,<br />
<strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>finitivă în siguranţa a <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi coordonarea la nivel<br />
naţional a procesului <strong>de</strong> gospodărire a <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi a procesului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zafectare a instalaţiilor nucleare.<br />
Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN), societate comercială<br />
cu capital integral <strong>de</strong> stat, în coordonarea Ministerului Economiei, Comerţului şi<br />
Mediului <strong>de</strong> Afaceri, proprietarul şi operatorul Unităţilor 1 şi 2 <strong>de</strong> la CNE<br />
Cernavodă. În cadrul acestei societăţi funcţionează şi Sucursala Fabrica <strong>de</strong><br />
Combustibil Nuclear Piteşti, producătorul român <strong>de</strong> combustibil nuclear <strong>de</strong> tip<br />
CANDU 6 cu uraniu natural.<br />
Societatea Comercială EnergoNuclear SA, înfiinţată în baza Hotărârii<br />
Guvernului nr. 1565/2008, având, începând cu data <strong>de</strong> 28 februarie 2011, în<br />
structura <strong>de</strong> acţionariat, Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, ArcelorMittal<br />
Galaţi SA şi Enel Investment Hol<strong>din</strong>g BV, şi care are misiunea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta<br />
proiectul <strong>de</strong> realizare a unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă.<br />
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), având ca obiect<br />
principal <strong>de</strong> activitate producerea apei grele şi a produselor conexe, producerea <strong>de</strong><br />
energie electrică şi termică pentru folosinţa industrială şi casnică, precum şi<br />
activităţi <strong>de</strong> inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi cercetări în<br />
94
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
domeniul nuclear, având în componenţă sucursalele <strong>de</strong> producere a apei grele<br />
(ROMAG-Prod), <strong>de</strong> producere a energiei electrice şi termice (CET Halanga), <strong>de</strong><br />
inginerie tehnologică pentru obiective nucleare (SITON Bucureşti Măgurele) şi <strong>de</strong><br />
cercetări nucleare (SCN Pitești).<br />
Compania Naţională a Uraniului (CNU), care are în administrare<br />
resursele minerale <strong>de</strong> uraniu existente în România şi <strong>de</strong>sfăşoară cercetare<br />
geologică <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliu şi exploatare a zăcămintelor <strong>de</strong> uraniu, prepararea<br />
minereurilor şi rafinarea concentratelor, transportul şi comercializarea acestora,<br />
precum şi conservarea, închi<strong>de</strong>rea şi ecologizarea obiectivelor cu activitate sistata.<br />
Această entitate este furnizorul <strong>de</strong> uraniu natural (pulbere sinterizabilă <strong>de</strong> U0 2 )<br />
pentru producţia în ţară a combustibilului nuclear <strong>de</strong> către SN Nuclearelectrica<br />
SA, operatorul Unităţilor 1 şi 2 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă.<br />
În funcţie <strong>de</strong> necesităţile domeniului, s-au <strong>de</strong>zvoltat şi alte organizaţii<br />
tehnice suport, care asigura asistenţa tehnică necesară programului <strong>de</strong> energetică<br />
nucleară (ICSI Râmnicu Vâlcea, IFA Măgurele etc.), precum şi furnizori <strong>de</strong><br />
bunuri şi servicii, inclusiv <strong>de</strong> construcţii-montaj şi reparaţii-întreţinere.<br />
7.1.2. Legislaţia în domeniul nuclear<br />
A. Convenţii internaţionale – Agenţia Internaţională pentru Energia<br />
Atomică (AIEA)<br />
AIEA este <strong>de</strong>pozitarul convenţiilor şi acordurilor internaţionale cheie<br />
juridice. În plus, agenţia este însărcinată cu responsabilităţi în conformitate cu alte<br />
tratate şi acorduri pe care statele membre le-au adoptat. Convenţiile internaţionale<br />
cu aplicare în utilizarea energiei atomice, la care România este parte prin<br />
ratificare, reprezintă instrumente obligatorii pentru Statele Membre, fiind în mare<br />
măsură transpuse în cadrul legal naţional.<br />
B. Legislaţia europeană<br />
Cadrul <strong>de</strong> reglementare la nivel european în domeniul nuclear este dat <strong>de</strong><br />
Tratatul EURATOM, <strong>de</strong> directivele, regulamentele şi actele juridice adoptate la<br />
nivelul Uniunii Europene.<br />
C. Legislaţia românească<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re legislativ, România a <strong>de</strong>zvoltat şi implementat un<br />
sistem <strong>de</strong> reglementare în domeniul nuclear complet şi mo<strong>de</strong>rn, în conformitate cu<br />
legislaţia Uniunii Europene şi convenţiile internaţionale la care România este<br />
parte. Printre legile care guvernează sectorul nuclear, se amintesc cele mai<br />
relevante:<br />
95
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Legea nr. 111 <strong>din</strong> 10 octombrie 1996 privind <strong>de</strong>sfăşurarea în siguranţă,<br />
reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu<br />
completările ulterioare.<br />
Legea nr. 703 <strong>din</strong> 3 <strong>de</strong>cembrie 2001 privind răspun<strong>de</strong>rea civilă pentru<br />
daune nucleare, cu completările ulterioare.<br />
Legea nr. 105 <strong>din</strong> 16 iunie 1999 pentru ratificarea Convenţiei comune<br />
asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în<br />
siguranţă a <strong>de</strong>şeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 septembrie 1997.<br />
Legea nr. 43 <strong>din</strong> 24 mai 1995 pentru ratificarea Convenţiei privind<br />
securitatea nucleară, adoptată la Viena la 17 iunie 1994.<br />
Ordonanţa Guvernului nr. 7 <strong>din</strong> 30 ianuarie 2003 privind utilizarea în<br />
scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, republicată, cu completările<br />
ulterioare.<br />
Ordonanţa Guvernului Nr. 11 <strong>din</strong> 30 ianuarie 2003 privind gestionarea<br />
combustibilului nuclear uzat şi a <strong>de</strong>şeurilor radioactive, inclusiv <strong>de</strong>pozitarea<br />
<strong>de</strong>finitivă, republicată, cu completările ulterioare.<br />
Un sistem <strong>de</strong> norme <strong>de</strong> reglementare, autorizare şi control a activităţilor<br />
nucleare este stabilit prin or<strong>din</strong>e specifice ale CNCAN. De asemenea, prin or<strong>din</strong>e<br />
similare s-au aprobat strategii în domeniu cum ar fi „Strategia naţională pe termen<br />
mediu şi lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a <strong>de</strong>şeurilor<br />
radioactive, inclusiv <strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>finitivă şi <strong>de</strong>zafectarea instalaţiilor nucleare şi<br />
radiologice”, aprobată prin or<strong>din</strong> al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri<br />
Radioactive.<br />
7.1.3. Stadiul actual al energeticii nucleare în România<br />
Unităţile 1 şi 2 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă, aflate în operare <strong>din</strong> 1996 (Unitatea 1)<br />
şi respectiv <strong>din</strong> 2007 (Unitatea 2), au o contribuţie importantă şi constantă la<br />
acoperirea cererii <strong>de</strong> energie electrică <strong>din</strong> România, funcţionând la baza curbei <strong>de</strong><br />
sarcină a Sistemului <strong>Energetic</strong> Naţional. Puterea electrică instalată a fiecărei<br />
unităţi nuclearoelectrice <strong>de</strong> la CNE Cernavodă este <strong>de</strong> 705 MWe [1]. Principalele<br />
rezultate obţinute până în prezent sunt următoarele:<br />
Producţia anuală a unei unităţi nuclearoelectrice <strong>de</strong> la CNE Cernavodă a<br />
fost între 4,90 TWh (în anul 2003, un an foarte secetos) şi 6,15 TWh,<br />
performanţele cele mai bune fiind înregistrate în anul 2009, când Unitatea 1 a<br />
produs 6,15 TWh şi Unitatea 2 a produs 5,59 TWh.<br />
96
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Cu cele două unităţi nuclearoelectrice, CNE Cernavodă a produs în anul<br />
2011 aproximativ 19,2% <strong>din</strong> producţia totală <strong>de</strong> electricitate a României.<br />
CNE Cernavodă asigură şi termoficarea oraşului Cernavodă, anual livrând<br />
în medie circa 40.000 Gcal, la cel mai redus preţ <strong>de</strong> producere <strong>din</strong> ţară.<br />
Productivitatea la CNE Cernavodă, exprimată în număr <strong>de</strong> personal/MWe<br />
instalat, a fost în anul 2011 <strong>de</strong> 1,18.<br />
<strong>Impactul</strong> asupra mediului şi populaţiei este nesemnificativ, doza medie<br />
anuală pentru populaţie fiind <strong>de</strong> circa 0,58% <strong>din</strong> doza legală stabilită <strong>de</strong> normele<br />
legale în vigoare.<br />
Volumul anual al <strong>de</strong>şeurilor radioactive este sub valoarea limită <strong>de</strong> proiect<br />
(30m 3 /unitate). Acestea se <strong>de</strong>pozitează intermediar pe amplasamentul CNE<br />
Cernavodă, urmând să fie transferate în <strong>de</strong>pozitul final <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri radioactive slab<br />
şi mediu active, a cărui realizare se află în responsabilitatea Agenţiei Nucleare şi<br />
pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD). Combustibilul nuclear ars este <strong>de</strong>pozitat<br />
pe amplasamentul CNE Cernavodă, în <strong>de</strong>pozitul intermediar pentru combustibil<br />
ars (DICA), cu o capacitate <strong>de</strong> 27 module, monolitice <strong>din</strong> beton, <strong>de</strong> tip<br />
MACSTOR (AECL), pentru stocarea uscată, care rezolvă problema <strong>de</strong>pozitării<br />
combustibilului ars pentru circa 50 <strong>de</strong> ani.<br />
În urma acci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la centrala nuclearoelectrică Fukushima Daiichi,<br />
Japonia, <strong>din</strong> 11 martie 2011, CNCAN şi industria nucleară <strong>din</strong> România s-au<br />
aliniat iniţiativei Consiliului Uniunii Europene privind efectuarea „testelor <strong>de</strong><br />
stres”, constând <strong>din</strong> evaluarea comportării centralelor nucleare în situaţii extreme<br />
(seism sau inundaţii care <strong>de</strong>păşesc bazele <strong>de</strong> proiectare, orice alte condiţii extreme<br />
externe specifice amplasamentului, pier<strong>de</strong>rea totală a alimentării cu energie<br />
electrică <strong>din</strong> sursele <strong>de</strong> curent alternativ, pier<strong>de</strong>rea sursei finale <strong>de</strong> răcire, avaria<br />
zonei active a reactorului şi pier<strong>de</strong>rea răcirii la instalaţiile <strong>de</strong> stocare a<br />
combustibilului uzat). Raportul <strong>de</strong> ţară elaborat a fost evaluat <strong>de</strong> experţii Comisiei<br />
Europene în cooperare cu reprezentanţi ai autorităţilor <strong>de</strong> reglementare <strong>din</strong> alte<br />
ţări membre UE, făcând subiectul unei misiuni <strong>de</strong> evaluare inter-pares<br />
(peer-review), organizată <strong>de</strong> Comisia Europeană, având drept scop verificarea în<br />
teren a măsurilor implementate după acci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> la Fukushima, precum şi<br />
clarificarea, prin consultarea <strong>de</strong> documentaţie şi discuţii cu reprezentanţii CNCAN<br />
şi alţi specialişti invitaţi, a unor aspecte prezentate în raportul naţional privind<br />
testele <strong>de</strong> stres. Raportul misiunii <strong>de</strong> evaluare a relevat necesitatea implementării<br />
unor acţiuni (modificări <strong>de</strong> proiect sau îmbunătăţiri <strong>de</strong> proceduri <strong>de</strong> exploatare),<br />
care vor fi implementate la Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă în perioada<br />
2012-2013, în conformitate cu graficul agreat <strong>de</strong> CNCAN şi inclus în raportul<br />
naţional privind testele <strong>de</strong> stres.<br />
97
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În paralel cu palierul <strong>de</strong> securitate nucleară al testelor <strong>de</strong> stres, Comisia<br />
Europeană a iniţiat al doilea palier <strong>de</strong> evaluare, cu privire la aspectele <strong>de</strong> siguranţă<br />
nucleară (protecţie fizică), finalizat cu recomandările specifice acestui domeniu.<br />
7.2. Contextul energetic european şi mondial. Rolul energiei<br />
nucleare în mixtul energetic al UE<br />
Energia nucleară va continua să facă parte <strong>din</strong> mixtul energetic al UE,<br />
<strong>de</strong>cizia referitoare la utilizarea sa fiind exclusiv <strong>de</strong> competenţa statelor membre.<br />
Instituţiile comunitare (comisia, parlamentul, ECOSOC) sunt favorabile energiei<br />
nucleare. Energia nucleară prezintă avantaje certe în ce priveşte contribuţia la<br />
reducerea emisiilor <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon, predictibilitatea aprovizionării cu energie<br />
şi a preţurilor. Aceste caracteristici au fost recunoscute în diversele foruri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zbatere, care s-au <strong>de</strong>sfăşurat în perioada post-Fukushima, în contextul realizării<br />
testelor <strong>de</strong> stres la centralele nucleare <strong>din</strong> UE şi al <strong>de</strong>zbaterilor provocate <strong>de</strong><br />
emiterea „Foii <strong>de</strong> parcurs în domeniul energiei până în 2050” (Energy Road Map<br />
2050), <strong>de</strong> Comisia Europeană în <strong>de</strong>cembrie 2011.<br />
Toate scenariile energetice prezentate în diverse studii, care s-au elaborat<br />
după Fukushima, inclusiv în „Foaia <strong>de</strong> parcurs în domeniul energiei până în<br />
2050”, document emis <strong>de</strong> Comisia Europeană în <strong>de</strong>cembrie 2011, ilustrează ca<br />
pentru atingerea obiectivelor privind schimbările climatice şi <strong>de</strong>carbonizarea<br />
economiei, energia nucleară este o componentă importantă a mixtului energetic.<br />
Sistemul <strong>de</strong> producere a energiei va trebui să fie reînnoit şi transformat în<br />
<strong>de</strong>ceniile următoare, ceea ce necesită investiţii uriaşe atât în sistemul <strong>de</strong> producere<br />
cât şi în transport şi distribuţie.<br />
Tehnologiile nucleare sunt <strong>de</strong>ja probate, <strong>de</strong>monstrate şi mature. Pot<br />
acţiona ca stabilizator în sistemul energetic supus transformărilor.<br />
O analiză în profunzime privind oportunităţile şi ameninţările energiei<br />
nucleare [68], [69] au condus la trei surse majore <strong>de</strong> oportunităţi:<br />
creşterea cererii <strong>de</strong> electricitate constituie un trend stabil şi puternic care<br />
favorizează toate tehnologiile <strong>de</strong> producere. Pon<strong>de</strong>rea electricităţii în energia<br />
primară se aşteaptă sa crească şi mai mult, dacă industria transportului trece la<br />
vehicule electrice. Tehnologiile nucleare au avantajul că produc electricitate cu<br />
emisii aproape zero <strong>de</strong> CO 2 ;<br />
pe termen lung, <strong>de</strong>zvoltarea noilor tehnologii, precum captura şi<br />
stocarea carbonului (CCS), smart grid şi super grid, nu vor pune în dificultate<br />
rolul fisiunii nucleare. Vor fi <strong>de</strong>zvoltate sisteme avansate nucleare, îmbunătăţind<br />
98
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
sustenabilitatea. Tehnologiile nucleare beneficiază <strong>de</strong> cercetare avansată în<br />
domeniu <strong>de</strong> <strong>de</strong>cenii;<br />
potenţialul <strong>de</strong> competitivitate al tehnologiilor nucleare apare robust<br />
pentru <strong>de</strong>ceniile următoare, chiar prin inclu<strong>de</strong>rea cerinţelor ridicate <strong>de</strong> securitate<br />
nucleară după acci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> la Fukushima (după testele <strong>de</strong> stres).<br />
Au fost i<strong>de</strong>ntificate două surse <strong>de</strong> ameninţări:<br />
opinia publică este afectată puternic <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> la Fukushima;<br />
barierele financiare pentru noile proiecte nucleare, accentuate <strong>de</strong> criza<br />
financiară curentă în Europa.<br />
Voci <strong>din</strong> lumea bancară 1 şi a consultanţei internaţionale 2 împărtăşesc îngrijorările<br />
industriei privind lipsa <strong>de</strong> atractivitate a marilor proiecte energetice<br />
europene (nucleare, hidro) pentru finanţatori, clamând implementarea a o serie <strong>de</strong><br />
măsuri <strong>de</strong> reducere a riscurilor <strong>de</strong> finanţare cum ar fi suportul guvernamental sub<br />
forma <strong>de</strong> garanţii care să reducă riscurile specifice, încurajarea contractelor <strong>de</strong><br />
livrare energie electrică pe termen lung, încheiate în condiţii <strong>de</strong> transparenţa şi cu<br />
termeni şi condiţii reciproc avantajoase, abordarea echilibrată a celor trei piloni ai<br />
strategiei europene – schimbările climatice, eficienţa economică şi siguranţa<br />
energetică, abordarea echilibrată a tuturor formelor <strong>de</strong> producere a energiei<br />
electrice care nu produc emisii <strong>de</strong> carbon.<br />
Deciziile politice pot fi şi surse <strong>de</strong> oportunitate pentru energia nucleară,<br />
dar şi ameninţare pentru aceasta; în funcţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>ciziile politice în domeniul<br />
schimbărilor climatice, securitatea în furnizare a electricităţii, funcţionarea şi<br />
proiectarea pieţei <strong>de</strong> electricitate, reglementările în securitatea nucleară, stabilirea<br />
legislaţiei în managementul <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi în domeniul răspun<strong>de</strong>rii<br />
civile în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt nuclear, poate fi creat un cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare echitabil<br />
pentru toate sursele <strong>de</strong> energie cu carbon redus.<br />
În toate scenariile energetice în care atingerea obiectivelor privind<br />
schimbările climatice şi asigurarea securităţii energetice la un preţ al electricităţii<br />
suportabil pentru consumatori reprezintă o prioritate pentru <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi, energia<br />
nucleară este competitivă în raport cu celelalte surse <strong>de</strong> energie.<br />
În contextul post-Fukushima, se prefigurează o armonizare la nivel<br />
european cu privire la securitatea centralelor nucleare. Comisia Europeană<br />
intenţionează prezentarea unor propuneri legislative noi la începutul anului 2013.<br />
Acestea vor avea la bază trei principii:<br />
- aplicarea celor mai înalte standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> securitate centralelor nucleare;<br />
1 A Very Hostile Political Environment, City Investment Research & Analysis, 13 September 2011.<br />
2 Power Sector Development in Europe – Len<strong>de</strong>rs’ Perspectives 2011, KPMG.<br />
99
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- transparenţă maximă în comunicarea cu opinia publică în UE;<br />
- autorităţi naţionale <strong>de</strong> reglementare în domeniul nuclear in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte şi<br />
puternice.<br />
Şi la nivel internaţional (AIEA) se prefigurează o consolidare a<br />
aranjamentelor existente, iar în prezent, în Consiliul European se negociază o<br />
poziţie comună a Uniunii Europene pe acest subiect.<br />
7.3. Rolul energiei nucleare în România<br />
7.3.1. Dezvoltarea <strong>de</strong> noi capacităţi nucleare<br />
O serie <strong>de</strong> analize tehnico-economice privind eficienţa diferitelor<br />
tehnologii şi grupuri noi posibil <strong>de</strong> realizat au fost efectuate pentru a evi<strong>de</strong>nţia<br />
or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> economicitate relativă a lor, respectiv competitivitatea acestora pe piaţa<br />
internă <strong>de</strong> energie electrică. S-au avut în ve<strong>de</strong>re costurile <strong>de</strong> investiţii şi <strong>de</strong><br />
funcţionare (bazate pe eficienţa tehnologiei şi costul combustibilului) şi încadrarea<br />
în curba <strong>de</strong> sarcină (bază, semibază şi vârf, respectiv durata <strong>de</strong> utilizare a<br />
capacităţii).<br />
Aceste analize, inclusiv cele <strong>de</strong> sensibilitate privind costul tonei <strong>de</strong> CO 2 ,<br />
<strong>de</strong>monstrează că pentru funcţionarea în bază, or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> economicitate a<br />
proiectelor noi, în perioada până în 2020 situează pe primele locuri grupurile <strong>de</strong><br />
330 MW pe lignit reabilitate, prognozate a fi finalizate în perioada 2011-2015 (cu<br />
prelungirea duratei <strong>de</strong> funcţionare cu 15 ani) şi grupurile 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE<br />
Cernavodă.<br />
Performanţele <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bune ale unităţilor nuclearoelectrice <strong>de</strong> la CNE<br />
Cernavodă, <strong>de</strong> la punerea în funcţiune şi până în prezent, inclusiv costurile <strong>de</strong><br />
operare şi mentenanţă relativ scăzute comparativ cu centralele clasice cu<br />
combustibili fosili (cărbune, gaze naturale şi păcură), coroborat cu necesitatea<br />
asigurării securităţii energetice în condiţiile respectării cerinţelor privind<br />
schimbările climatice, au permis analiza oportunităţilor <strong>de</strong> finalizare a Unităţilor 3<br />
şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă, proces iniţiat în anul 2004. În contextul actual,<br />
finalizarea acestui proiect este estimată în jurul anului 2020.<br />
100<br />
7.3.2. Proiectul unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă<br />
a) Stadiul proiectului<br />
În anul 2007, Guvernul României a aprobat finalizarea unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong><br />
la CNE Cernavodă, prin înfiinţarea unei companii <strong>de</strong> proiect <strong>de</strong> tip joint venture,
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
cu atragere <strong>de</strong> capital prin participarea unor investitori străini, interesaţi în<br />
finanţarea finalizării proiectului şi preluarea energiei electrice pentru utilizarea<br />
acesteia în scopuri proprii sau pentru vânzarea pe piaţa <strong>de</strong> energie electrică <strong>din</strong><br />
România.<br />
Astfel, în martie 2009, a fost înfiinţată şi înregistrată în România compania<br />
SC EnergoNuclear SA, a cărei misiune este <strong>de</strong>zvoltarea proiectului <strong>de</strong> realizare a<br />
Unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă, şi care are, începând cu 28 februarie 2011,<br />
în structura <strong>de</strong> acţionariat, companiile SN Nuclearelectrica 84,65%, ArcelorMital<br />
6,2% şi ENEL 9,15%. Partea română urmăreşte atragerea <strong>de</strong> noi investitori<br />
interesaţi în Proiect, astfel încât cota SNN în Proiect să ajungă la 40%.<br />
Acci<strong>de</strong>ntul nuclear <strong>de</strong> la centrala nucleară Fukushima Daiichi <strong>din</strong> Japonia,<br />
<strong>din</strong> martie 2011, a accentuat scă<strong>de</strong>rea credibilităţii energiei nucleare în opinia<br />
publică, care pe fondul crizei economice globale, creează un context <strong>de</strong> piaţă<br />
neprielnic pentru investiţiile mari, cu precă<strong>de</strong>re cele în domeniul nuclear. Se<br />
cunoaşte faptul că aceste investiţii necesită infuzie masivă <strong>de</strong> capital, cu<br />
recuperarea investiţiei pe termen lung, ceea ce face ca aceste proiecte să fie<br />
neatractive pentru investitori în acesta perioadă.<br />
b) Riscuri în realizarea proiectului<br />
Neîncheierea contractului EPC (Inginerie, Procurare, Construcţie), în<br />
special datorită lipsei <strong>de</strong> concurenţă în cadrul filierei CANDU, ceea ce ar conduce<br />
la costuri necompetitive.<br />
Neatragerea investitorilor sau imposibilitatea i<strong>de</strong>ntificării unui proiect<br />
<strong>de</strong> finanţare credibil pentru cota care revine Nuclearelectrica.<br />
Întârzierea luării unei <strong>de</strong>cizii guvernamentale.<br />
Impunerea unor cerinţe <strong>de</strong> securitate superioare tehnologiei <strong>de</strong> tip<br />
CANDU 6 sau a unor asigurări privind răspun<strong>de</strong>rea civilă care să mărească<br />
excesiv costurile <strong>de</strong> construcţie şi, respectiv <strong>de</strong> operare, prin noi reglementări UE;<br />
asemenea reglementări se aşteaptă să fie prezentate Consiliului European în anul<br />
2013, în urma concluziilor testelor <strong>de</strong> stres <strong>din</strong> raportul final al Comisiei<br />
Europene, care urmează să fie prezentat în noiembrie 2012.<br />
Suprataxarea energiei nucleare şi subvenţionarea celorlalte tehnologii,<br />
măsuri care pot scă<strong>de</strong>a competitivitatea energiei nucleare.<br />
101
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
7.4. Programe <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
7.4.1. Direcţiile principale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a energeticii nucleare<br />
Menţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor tehnico-economice actuale ale<br />
Unităţilor 1 şi 2 <strong>de</strong> la CNE Cernavodă pentru funcţionarea în condiţii <strong>de</strong> securitate<br />
nucleară conforme cu cerinţele actuale şi la costuri competitive, prin:<br />
- îmbunătăţirea continuă a securităţii nucleare; implementarea planului <strong>de</strong><br />
acţiune stabilit <strong>de</strong> CNCAN, în urma testelor <strong>de</strong> stres post-Fukushima. Costul<br />
măsurilor i<strong>de</strong>ntificate este estimat la circa 50 milioane <strong>de</strong> euro şi se realizează <strong>din</strong><br />
veniturile SNN;<br />
- prelungirea duratei <strong>de</strong> viaţă a Unităţilor 1 şi 2 prin implementarea<br />
programelor <strong>de</strong> mentenanţă predictivă şi pregătirea operaţiunilor <strong>de</strong> înlocuire a<br />
canalelor <strong>de</strong> combustibil nuclear. Înlocuirea canalelor <strong>de</strong> combustibil la Unitatea 1<br />
este prevăzută pentru anul 2022, costul acestei operaţiuni fiind estimat la 1 miliard<br />
euro/unitate, durata <strong>de</strong> oprire a unităţii pentru acest scop fiind <strong>de</strong> circa 18 luni.<br />
- pe întreg parcursul operării celor două unităţi nucleare se au în ve<strong>de</strong>re o<br />
serie <strong>de</strong> măsuri precum: optimizarea costurilor <strong>de</strong> operare şi mentenanţă;<br />
îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale; stabilirea <strong>de</strong> urgenţă, până<br />
la finele anului 2012, a strategiei <strong>de</strong> finalizare a unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la CNE<br />
Cernavodă.<br />
Este necesar să se aibă în ve<strong>de</strong>re faptul că, în prezent, piaţa financiară este<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> rezervată, fiind impuse restricţii <strong>de</strong>osebite. Contextul internaţional a<br />
<strong>de</strong>terminat o pru<strong>de</strong>nţă sporită a investitorilor şi orientarea acestora către<br />
plasamente cu risc scăzut. Proiectele energetice, în<strong>de</strong>osebi cele <strong>de</strong> centrale<br />
nuclearoelectrice, sunt percepute ca fiind <strong>de</strong> risc ridicat, în special în perioada <strong>de</strong><br />
construcţie. În acest context, cel mai probabil, acordarea <strong>de</strong> credite se va putea<br />
face numai prin intermediul SNN, care operează unităţi nucleare, şi care, chiar şi<br />
în acest caz, va avea nevoie <strong>de</strong> garanţia statului pentru obţinerea <strong>de</strong> credite.<br />
7.4.2. Proiecte legate <strong>de</strong> finalizarea proiectului unităţilor 3 şi 4<br />
<strong>de</strong> la CNE Cernavodă<br />
În cadrul strategiei <strong>de</strong> finalizare a unităţilor 3 şi 4, se vor lua în consi<strong>de</strong>rare<br />
şi aspectele colaterale ale finalizării acestui obiectiv cum ar fi:<br />
Finalizarea proiectelor necesare asigurării apei <strong>de</strong> răcire pe<br />
amplasamentul CNE Cernavodă (pragul Bala pe Dunăre, amonte <strong>de</strong> Cernavodă).<br />
Stabilirea strategiei <strong>de</strong> optimizare a funcţionării sistemului energetic<br />
naţional şi consi<strong>de</strong>rarea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj <strong>de</strong> la<br />
Tarniţa – Lăpusteşti ca fiind proiect prioritar necesar echilibrării sistemului<br />
energetic naţional.<br />
102
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Reve<strong>de</strong>rea oportunităţii proiectului cablului submarin <strong>din</strong>tre România şi<br />
Turcia, în contextul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii pieţei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere a electricităţii propus în cadrul<br />
acestui proiect, motivată corespunzător pentru a atrage personal calificat.<br />
7.4.3. Dezvoltarea capacităţilor naţionale <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare pe termen lung<br />
a <strong>de</strong>şeurilor radioactive prin utilizarea eficientă a fondurilor<br />
financiare colectate<br />
Se impun următoarele măsuri specifice:<br />
Asigurarea unei structuri motivate şi <strong>de</strong>dicate problemelor <strong>de</strong>zafectării<br />
proiectelor nucleare şi a <strong>de</strong>pozitării finale a <strong>de</strong>şeurilor radioactive, aplicând<br />
soluţiile curente la nivel european şi mondial.<br />
Stabilirea soluţiei finale pentru <strong>de</strong>pozitul naţional <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri slab şi<br />
mediu active prin finalizarea şi aprobarea Studiului <strong>de</strong> Fezabilitate şi începerea<br />
lucrărilor <strong>de</strong> proiectare.<br />
Stabilirea strategiei naţionale pentru <strong>de</strong>pozitarea finală a <strong>de</strong>şeurilor<br />
puternic radioactive (combustibilului nuclear ars).<br />
Reevaluarea contribuţiei producătorilor <strong>de</strong> energie electrică <strong>din</strong> surse<br />
nucleare la fondul financiar naţional pentru managementul <strong>de</strong>şeurilor radioactive<br />
şi <strong>de</strong>zafectarea unităţilor nucleroelectrice, în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>terminării valorilor optime<br />
pentu acoperirea cheltuielilor necesare pe termen lung.<br />
7.4.4. Continuarea cercetării în domeniul reactoarelor<br />
<strong>din</strong> generaţia a IV-a<br />
La nivelul UE este oportună continuarea cercetării în domeniul fisiunii<br />
nucleare avansate (reactoare <strong>din</strong> generaţia IV), chiar dacă acestea nu pot fi<br />
operaţionale pe termen scurt şi mediu. În caz contrar, UE riscă să rămână în urma<br />
unor ţări care se angajează în acest tip <strong>de</strong> cercetare, precum Fe<strong>de</strong>raţia Rusă,<br />
China, India, antrenând o nouă pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> competitivitate a UE pe plan<br />
internaţional.<br />
România este interesată în proiectul Alfred; acesta este un reactor<br />
<strong>de</strong>monstrativ rapid răcit cu plumb, programat să intre în funcţiune în 2025, prin<br />
conectarea la reţeaua electrică, având o putere <strong>de</strong> aproximativ 125 MWe<br />
(300 MWt), care se bazează pe tehnologiile existente. Conform intenţiilor<br />
exprimate, acest tip <strong>de</strong> reactor urmează să fie <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> autorităţile italiene şi<br />
române. În 2012 s-a semnat un memorandum <strong>de</strong> înţelegere între autorităţile<br />
italiene şi române, care preve<strong>de</strong> paşii şi regulile <strong>de</strong> urmat în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
consorţiului, prevăzut a fi constituit în cursul anului 2013.<br />
103
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
România şi-a exprimat disponibilitatea pentru găzduirea reactorului pe<br />
teritoriul său, un angajament ferm al autorităţilor române cu privire la acest<br />
aspect, inclusiv pentru asigurarea fondurilor necesare fiind aşteptat în perioada<br />
următoare. Finanţarea acestui proiect se poate face <strong>din</strong> fonduri structurale, <strong>de</strong>talii<br />
cu privire la necesarul <strong>de</strong> fonduri urmând a fi i<strong>de</strong>ntificate după stabilirea<br />
consorţiului. Din <strong>de</strong>claraţiile Comisiei Europene, se are în ve<strong>de</strong>re prioritizarea în<br />
viitorul Program <strong>de</strong> cercetare Orizont 2020 al UE, a proiectelor <strong>de</strong> reactoare <strong>din</strong><br />
generaţia a IV-a pe baza unor criterii tehnice, financiare, legale, <strong>de</strong> piaţă, <strong>de</strong><br />
amplasare. Cercetarea pe domeniul fisiunii nucleare va putea fi finanţată <strong>din</strong><br />
Orizont 2020 (dacă se va valida propunerea iniţială a COM pentru acest program),<br />
iar infrastructura fizică urmează să fie finanţată <strong>din</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune şi <strong>de</strong> la<br />
bugetul naţional.<br />
7.5. Transparenţa şi comunicarea cu opinia publică<br />
La nivelul Uniunii Europene, transparenţa şi comunicarea cu opinia<br />
publică ocupă un loc esenţial în abordarea energiei nucleare. Experienţa a<br />
<strong>de</strong>monstrat că presiunea opiniei publice şi forţa unor organizaţii nonguvernamentale<br />
antinucleare pot <strong>de</strong>termina guvernele statelor în luarea unor <strong>de</strong>cizii<br />
neeconomice, neplanificate, care pun în pericol companii mari industriale, dar<br />
care <strong>de</strong>cizii, răspund unor aşteptări <strong>din</strong> partea opiniei publice.<br />
De aceea, pentru creşterea gradului <strong>de</strong> acceptanţă a publicului faţă <strong>de</strong><br />
energia nucleară, este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantă <strong>de</strong>zvoltarea unui angajament<br />
susţinut în comunicarea cu opinia publică în ve<strong>de</strong>rea unei mai bune înţelegeri a<br />
contextului actual al politicilor energetice, caracterizat <strong>de</strong> un necesar uriaş <strong>de</strong><br />
investiţii în infrastructura şi în sectorul <strong>de</strong> producere, evaluării celor mai a<strong>de</strong>cvate<br />
tehnologii energetice în stabilirea mixtului energetic al ţării, a riscurilor asociate<br />
și, în final, a efectelor acestora asupra mediului înconjurător şi asupra<br />
schimbărilor climatice.<br />
Există un consens la nivelul tuturor forurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere a problemei<br />
nucleare cu privire la faptul că acceptarea nuclearului <strong>de</strong> opinia publică rămâne o<br />
problemă sensibilă în <strong>de</strong>zvoltarea viitoare a energiei nucleare în Europa.<br />
104
7.6. În loc <strong>de</strong> concluzii<br />
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
<strong>Energetic</strong>a nucleară reprezintă opţiunea durabilă pentru satisfacerea<br />
cerinţelor energetice ale României, făcând parte <strong>din</strong> mixtul energetic al ţării prin<br />
operarea celor două unităţi nuclearoelectrice la CNE Cernavodă şi programul <strong>de</strong><br />
finalizare a încă două unităţi pe acelaşi amplasament.<br />
Complexitatea tehnică a domeniului şi obligaţiile asumate <strong>de</strong> România<br />
privind utilizarea paşnică şi în condiţii <strong>de</strong> securitate nucleară a energiei nucleare,<br />
impune adoptarea unei strategii transparente şi o participare activă a Guvernului<br />
României în adoptarea <strong>de</strong>ciziilor importante pentru acest domeniu. Asemenea<br />
<strong>de</strong>cizii ar trebui să aibă în ve<strong>de</strong>re contextul european şi internaţional, caracterizat<br />
prin oportunităţi şi riscuri cu care se confruntă toate investiţiile în domeniul<br />
energiei, dar mai ales tehnologiile nucleare, în urma acci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la<br />
Fukushima:<br />
- Decizia asupra <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> capacităţi nucleare are o puternică latură<br />
politică; <strong>din</strong>colo <strong>de</strong> calculele economice se impune o mare responsabilitate a<br />
statului şi a operatorilor în asigurarea cerinţelor <strong>de</strong> securitate nucleară pentru<br />
instalaţiile aflate pe teritoriul ţării şi implementarea culturii <strong>de</strong> securitate nucleară<br />
pe tot lanţul <strong>de</strong> producere a energiei nucleare.<br />
- Acci<strong>de</strong>ntul nuclear <strong>de</strong> la Fukushima a scos în lumină necesitatea<br />
cooperării tuturor autorităţilor statului cu responsabilităţi în asigurarea securităţii<br />
şi siguranţei nucleare (protecţiei fizice) a instalaţiilor nucleare în ve<strong>de</strong>rea<br />
eliminării riscurilor asociate rezistenţei centralelor la acci<strong>de</strong>nte care <strong>de</strong>păşesc<br />
bazele <strong>de</strong> proiectare, erorilor umane cu intenţie sau fără, atentatelor şi actelor<br />
teroriste care ar putea avea consecinţe asupra securităţii instalaţiilor nucleare, cu<br />
impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător. Raportul Consiliului<br />
European în domeniul protecţiei fizice şi siguranţei nucleare, în contextul testelor<br />
<strong>de</strong> stres ale centralelor nucleare, semnalează necesitatea colaborării şi coordonării<br />
efective a autorităţilor naţionale responsabile, atât pe palierul securităţii nucleare,<br />
cât şi pe cel al siguranţei/protecţiei fizice 3 .<br />
- Implementarea <strong>de</strong> concepte mo<strong>de</strong>rne privind facilitarea atragerii <strong>de</strong><br />
investitori/parteneri în realizarea proiectelor nucleare, acceptate în cadrul Uniunii<br />
Europene, dar implicând un anumit nivel <strong>de</strong> intervenţie a statului, fără <strong>de</strong> care nu<br />
se poate realiza bancabilitatea marilor proiecte energetice, inclusiv al celor<br />
nucleare.<br />
3 Este recunoscută importanţa Asociaţiei Europeane a Organismelor <strong>de</strong> Reglementare <strong>din</strong><br />
<strong>Domeniul</strong> Siguranţei Nucleare (European Nuclear Security Regulators Association – ENSREA), în<br />
crearea unei reţele <strong>de</strong> comunicare şi schimb <strong>de</strong> bune practici în securitatea şi siguranţa instalaţiilor<br />
nucleare. Este oportună analizarea posibilităţii dobândirii calităţii <strong>de</strong> membru la ENSRA <strong>de</strong> către<br />
autoritatea competentă română pe domeniul siguranţei nucleare.<br />
105
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- Proiectele nucleare sunt investiţii pe termen lung, cu termen <strong>de</strong> realizare<br />
<strong>de</strong> circa 10-12 ani (<strong>din</strong> momentul luării <strong>de</strong>ciziei până la punerea în operare).<br />
Datorită intensităţii ridicate <strong>de</strong> capital în faza <strong>de</strong> construcţie, riscului politic şi <strong>de</strong><br />
reglementare, alături <strong>de</strong> percepţia publicului privind securitatea nucleară, precum<br />
şi riscul întârzierilor în faza <strong>de</strong> construcţie, aceste proiecte se confruntă cu mari<br />
dificultăţi în finanţare. Cheia succesului constă în bancabilitatea proiectelor noi<br />
nucleare care se fundamentează pe mai mulţi factori precum, climatul politic,<br />
securitatea energetică, configuraţia pieţei <strong>de</strong> electricitate, reglementări în<br />
domeniul securităţii nucleare, politica <strong>de</strong> management a <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi<br />
legislaţia în domeniul răspun<strong>de</strong>rii civile în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt nuclear.<br />
- Necesitatea constituirii la nivelul ministerului coordonator a unei<br />
structuri coordonatoare <strong>de</strong>dicată domeniului nuclear pe întreg lanţul infrastructurii<br />
(minerit, fabricare combustibil nuclear, producere, cercetare). „Foaia <strong>de</strong> parcurs în<br />
domeniul energiei 2050”, emisă <strong>de</strong> Comisia Europeană în <strong>de</strong>cembrie 2011,<br />
prezintă în esenţă două tipuri <strong>de</strong> scenarii pentru <strong>de</strong>carbonizarea UE, <strong>din</strong><br />
perspectiva energiei nucleare: două scenarii care conduc la scoaterea <strong>din</strong> operare a<br />
tehnologiei nucleare până în 2050 şi două scenarii care conduc la o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong><br />
15-20% <strong>din</strong> electricitatea produsă în centrale nucleare. Luând în consi<strong>de</strong>rare<br />
creşterea rolului electricităţii în viitor pentru <strong>de</strong>carbonizarea economiei, un calcul<br />
estimativ ne arată că energia nucleară va acoperi aproximativ aceeaşi capacitate ca<br />
în prezent (<strong>de</strong>şi în pon<strong>de</strong>re mai mică 4 ), adică circa 140 GWe (cu un factor <strong>de</strong><br />
utilizare <strong>de</strong> 85-90%).<br />
ELEMENTE ECONOMICE ŞI FINANCIARE<br />
AFERENTE PROGRAMULUI NUCLEAR – ORIZONTURI 2020 şi 2025<br />
Preţul energiei electrice<br />
livrate: U1, U2, U3+U4<br />
(valori probabile)<br />
Costul investiţiei<br />
Depozitului final pentru<br />
<strong>de</strong>şeuri radioactive<br />
(după 2020)<br />
Cost <strong>de</strong>zafectare pentru<br />
o unitate<br />
(probabil după 2030)<br />
U1-32 euro/MWh<br />
U2-35 euro/MWh<br />
U3 şi U4 60-70<br />
euro/MWh<br />
800 milioane euro<br />
800-1.000 milioane<br />
euro<br />
Comentarii<br />
Valori apreciate pentru U3 şi U4.<br />
Costul <strong>de</strong>zafectării/<strong>de</strong>pozitării este estimat<br />
conservativ, fiind valabil pentru prima<br />
unitate, ca prime operaţii <strong>de</strong> acest gen, în<br />
România. Evaluarea se poate face ca o cota<br />
parte <strong>din</strong> preţul energiei (pentru <strong>de</strong>zafectare,<br />
respectiv <strong>de</strong>pozitare finală) şi anume <strong>de</strong> 4-5<br />
euro/MWh, <strong>din</strong> care 30% <strong>de</strong>zafectare şi 70%<br />
<strong>de</strong>pozitare finală.<br />
4 În prezent, energia nucleară acoperă circa 30% <strong>din</strong> producţia totală <strong>de</strong> electricitate a UE, în timp<br />
ce scenariile menţionate consi<strong>de</strong>ră o pon<strong>de</strong>re a energeticii nucleare între 15 şi 28%.<br />
106
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Reparaţia<br />
capitală/retubarea la<br />
U1:<br />
Programare probabilă<br />
- Durata<br />
Costul estimat al<br />
echipamentelor şi<br />
montajul<br />
Costul energiei electrice<br />
nelivrate pe perioada <strong>de</strong><br />
oprire<br />
(10 TWh pentru 2 ani<br />
<strong>de</strong> oprire)<br />
Costul U3 şi U4<br />
Realizate la termen<br />
(2020)<br />
Realizate le termene<br />
amânate<br />
Costuri asociate apei <strong>de</strong><br />
răcire (Pragul Bala etc.)<br />
- 2022-2024<br />
- Durata: 2 ani<br />
- Cost estimat:<br />
1,0-1,5 mld. euro<br />
- circa 1,7 mld. euro<br />
5,3 miliar<strong>de</strong> euro<br />
(investiție specifică<br />
3.700-3.850<br />
euro/kWh)<br />
Creşterea costului<br />
total cu circa<br />
10-15%<br />
70 milioane euro<br />
(estimare grosieră)<br />
Comentarii<br />
Operaţia este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> durata <strong>de</strong> viaţă a<br />
tuburilor <strong>de</strong> presiune, drumul critic fiind<br />
<strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> operaţiunea <strong>de</strong> înlocuire a<br />
acestor<br />
De regulă, se efectuează şi alte operaţiuni<br />
(mo<strong>de</strong>rnizare/creştere putere turbogenerator,<br />
posibila înlocuire generatoare abur etc.)<br />
Se pot iniţia aranjamente comerciale în avans<br />
pentru diminuarea efectului economic al<br />
energiei nelivrate<br />
Cifra inclu<strong>de</strong> contravaloarea prestaţiei<br />
antreprenorului general, inclusiv modificările<br />
<strong>de</strong> proiect rezultate în urma acci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la<br />
Fukushima, costurile beneficiarului şi<br />
contribuția în natură (active, apa grea şi<br />
combustibilul nuclear – inventarul inițial);<br />
Nu sunt incluse cheltuielile financiare<br />
<strong>de</strong>oarece modalităţile <strong>de</strong> finanţare efective nu<br />
sunt stabilite;<br />
Amânarea proiectului crește riscul <strong>de</strong><br />
pier<strong>de</strong>re a oportunităţii <strong>de</strong> realizare<br />
Cheltuielile legate <strong>de</strong> amenajarea Dunării<br />
trebuie preluate <strong>de</strong> Ministerul Transporturilor<br />
107
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
8. INFLUENŢA INVESTIŢIILOR DIN DOMENIUL<br />
ENERGIEI ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE<br />
Una <strong>din</strong>tre problemele care, inevitabil, apar în analiza eficienţei economice<br />
a investiţiilor o reprezintă optimizarea folosirii capitalului limitat astfel încât<br />
rezultatul economic să fie maxim. În acest context, este legitimă întrebarea dacă –<br />
în condiţiile generării restrictive a capitalului la nivelul economiei naţionale, ca şi<br />
a costului acestuia mai ales în toiul actualei crize, este mai bine să folosim aceşti<br />
bani în investiţii într-unul sau altul <strong>din</strong>tre sectoarele economice.<br />
Consi<strong>de</strong>răm că abordarea <strong>din</strong> acest studiu <strong>de</strong>păşeşte această problemă<br />
legitimă a <strong>de</strong>zvoltării economice, <strong>din</strong> mai multe motive:<br />
Produsele sectorului energiei fac parte – în afara surselor financiare –<br />
<strong>din</strong> cele trei ingrediente <strong>de</strong> bază necesare <strong>de</strong>zvoltării economiei: forţa <strong>de</strong> muncă,<br />
materiile prime şi energia. Fără suficientă energie, nu se pot <strong>de</strong>zvolta nici celelalte<br />
sectoare ale economiei.<br />
Presupunând existenţa unei pieţe interne europene complet liberalizată<br />
(ceea ce se preconizează oricum la nivelul anului 2020), la necesarul <strong>de</strong> energie al<br />
<strong>de</strong>zvoltării economiei naţionale prognozat există trei soluţii posibile: i) acoperirea<br />
necesarului doar <strong>din</strong> surse proprii ale ţării; ii) acoperirea necesarului <strong>din</strong> importuri<br />
<strong>de</strong> pe piaţa internă europeană şi <strong>din</strong> sursele externe tradiţionale; iii) o combinaţie<br />
între cele două soluţii extreme. Soluţia adoptată <strong>de</strong> studiu este, evi<strong>de</strong>nt, cea <strong>de</strong> a<br />
combina extremele.<br />
De aceea, criteriul care stă la bază stabilirii scenariului cel mai probabil<br />
<strong>din</strong> acest studiu a fost costul minim actualizat. În aceste condiţii, se realizează pe<br />
<strong>de</strong> o parte necesarul <strong>de</strong> energie (cu condiţiile impuse <strong>de</strong> pachetul european energie<br />
– schimbări climatice), iar, pe <strong>de</strong> altă parte, se asigură structura cea mai eficientă a<br />
sectorului făcând dilema <strong>de</strong> la care am plecat fără obiect. Într-a<strong>de</strong>văr, prin<br />
optimizarea consumului probabil <strong>de</strong> energie şi a structurii sectorului energetic,<br />
restricţionate <strong>de</strong> obligaţiile ţării ca stat membru al UE, se poate ajunge la<br />
investiţiile care trebuie neapărat realizate în sector pentru a atinge ţintele asumate.<br />
108<br />
8.1. Propunere <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l macroeconomic <strong>de</strong> legătură<br />
<strong>din</strong>tre eficienţa energetică şi PIB<br />
În privinţa efectelor asupra performanţei economice a ţării, vom pleca <strong>de</strong><br />
la un mo<strong>de</strong>l matematic propus <strong>de</strong> savantul brazilian Jose Gol<strong>de</strong>nberg, unul <strong>din</strong><br />
specialiştii recunoscuţi ai eficienţei energetice şi <strong>de</strong>zvoltării durabile şi artizan al<br />
Acordului <strong>de</strong> la Rio şi al unor programe <strong>de</strong> promovare a utilizării biomasei.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Se pleacă <strong>de</strong> la <strong>de</strong>finiţia intensităţii consumului <strong>de</strong> energie:<br />
i = E/PIB (8.1)<br />
un<strong>de</strong>: i este intensitatea consumului <strong>de</strong> energie, în unităţi <strong>de</strong> energie pe unităţi<br />
monetare; E – consumul final <strong>de</strong> energie al ţării, în unităţi <strong>de</strong> energie (<strong>de</strong> ex. toe<br />
sau PJ), iar PIB – produsul intern brut, în unităţi monetare.<br />
Relaţia <strong>de</strong> mai sus, prin înmulţire şi împărţire cu numărul <strong>de</strong> locuitori<br />
(Pop), duce la:<br />
i = (E/Pop)/ (Pop/PIB) = e/pib ( 8.2)<br />
un<strong>de</strong>: e este consumul final <strong>de</strong> energie pe cap <strong>de</strong> locuitor, în unităţi energie/loc.;<br />
respectiv pib – produsul intern brut/loc., în unităţi monetare per capita.<br />
Din prelucrarea relaţiei (8.2) se poate obţine:<br />
PIB = e * Pop/i ( 8.3)<br />
Diferenţiind, se ajunge la formula:<br />
ΔPIB = Pop*Δe/i + e*ΔPop/i – e*Pop*Δi/i 2 (8.4)<br />
Prin împărţirea relaţiei (8.4) la (8.3) – posibil <strong>de</strong> realizat întrucât niciunul<br />
<strong>din</strong>tre termenii <strong>din</strong> (8.3) nu poate fi nul – se ajunge la formula:<br />
ΔPIB/PIB = Δe/e + ΔPop/Pop – Δi/i (8.5)<br />
sau în procente:<br />
100* ΔPIB/PIB = 100*Δe/e + 100*ΔPop/Pop – 100* Δi/i (8.6)<br />
Ultima relaţie – care leagă variaţia specifică a PIB <strong>de</strong> variaţia consumului<br />
final <strong>de</strong> energie a unei ţări, <strong>de</strong> variaţia numărului <strong>de</strong> locuitori şi <strong>de</strong> variaţia specifică a<br />
intensităţii consumului final <strong>de</strong> energie poate fi interpretată în următorul fel:<br />
Creşterea PIB aferentă schimbărilor în structura consumului <strong>de</strong> energie se<br />
datorează următorilor factori:<br />
Variaţia consumului specific <strong>de</strong> energie per capita, care are două<br />
componente: consumul propriu al cetăţeanului ca individ şi consumul <strong>de</strong> energie<br />
aferent cetăţeanului ca factor <strong>de</strong> producţie. Există aici nişte ten<strong>din</strong>ţe contradictorii:<br />
în primul rând, consumul individului are ten<strong>din</strong>ţa să scadă prin programe sprijinite<br />
<strong>de</strong> stat cum ar fi reabilitările termice sau sprijinirea înlocuirii becurilor cu<br />
incan<strong>de</strong>scenţă prin cele <strong>de</strong> înaltă eficienţă, în timp ce consumul eficient <strong>de</strong> energie<br />
<strong>din</strong> ramurile productive creşte în cazul economiilor puternice şi prin aceasta ajută<br />
la creşterea PIB.<br />
Creşterea populaţiei este un factor favorizant. Din nefericire, în cazul<br />
României, termenul ΔPop/Pop este negativ, având efecte <strong>de</strong>favorabile directe<br />
asupra variaţiei PIB.<br />
109
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Al treilea factor îl reprezintă variaţia specifică a intensităţii energetice Δi/i.<br />
Este clar că acesta aduce o contribuţie esenţială la îmbunătăţirea PIB prin<br />
folosirea mai eficientă a energiei în economie atât la nivelul ramurilor productive,<br />
cât şi la nivelul consumului casnic (<strong>de</strong> exemplu, prin aparatura casnică mai<br />
eficientă <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic). Prin scă<strong>de</strong>rea intensităţii energetice, –<br />
Δi/i <strong>de</strong>vine pozitiv şi contribuie la creşterea PIB.<br />
În tabelul nr. 8.1 se prezintă variaţia probabilă a factorilor analizaţi mai sus<br />
şi creşterea relativă a PIB <strong>din</strong> cauza modificării structurii şi a noilor investiţii în<br />
energie până la momentul 2020.<br />
Folosind relaţia finală (8.5) se poate observa uşor influenţa intensităţii<br />
energetice asupra produsului intern brut. Este evi<strong>de</strong>nt că legătura este directă şi –<br />
în cazul unor variaţii nesemnificative a numărului <strong>de</strong> locuitori şi a consumului<br />
specific per capita <strong>de</strong> energie primară, scă<strong>de</strong>rea cu un anumit procentaj x% a<br />
intensităţii energetice (<strong>de</strong>ci o folosire mai eficientă a surselor primare) duce la<br />
creşterea procentuală <strong>de</strong> aceeaşi magnitu<strong>din</strong>e a produsului intern brut.<br />
În situaţia României, lucrurile sunt, evi<strong>de</strong>nt, mai complexe. Scă<strong>de</strong>rea<br />
populaţiei este un fapt <strong>de</strong>monstrat, ceea ce face ca factorul ΔPop/Pop să<br />
diminueze efectul favorabil al îmbunătăţirii intensităţii energetice, făcând componenta<br />
consumului <strong>de</strong> energie per capita foarte importantă. În tabelul nr. 8.1, se<br />
calculează variaţia diverşilor factori şi influenţă finală asupra PIB aşa cum ar<br />
rezulta pe baza prognozei prezentată în capitolul anterior. Deci utilizând această<br />
metodă rezultă o creştere medie anuală <strong>de</strong> 3,7% a PIB pe parcursul celor nouă ani,<br />
în timp ce una <strong>din</strong> prognozele acceptate <strong>de</strong> CNP consi<strong>de</strong>ră o creştere medie anuală<br />
<strong>de</strong> 3,3%. Elementul care ar putea diferenţia cele două prognoze îl reprezintă<br />
modul în care s-a apreciat variaţia intensităţii energetice până în 2020, cu valoarea<br />
impusă <strong>de</strong> 20% reducere în 2020 faţă <strong>de</strong> business-as-usual <strong>din</strong> anul 2011, ca şi<br />
variaţia diferită a numărului <strong>de</strong> locuitori ai ţării.<br />
8.2. Propunere <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tip top-down pentru <strong>de</strong>terminarea<br />
investiţiilor necesare pentru reducerea consumului final<br />
<strong>de</strong> energie prin îmbunătăţirea eficienţei energetice<br />
Analizele privind efectele eficienţei energetice se realizează – <strong>de</strong> obicei –<br />
prin două abordări. Acestea sunt cunoscute sub <strong>de</strong>numirile uzuale botom-up,<br />
respectiv top-down. Prima <strong>din</strong>tre aceste abordări presupune <strong>de</strong>finirea unui<br />
program realist <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> eficienţă energetică (EE), calculul – pe baza<br />
performanţelor aşteptate – a efectelor privind economiile <strong>de</strong> energie, ca şi a<br />
costurilor aferente acestor proiecte. Această abordare este laborioasă şi stă la baza<br />
planurilor naţionale <strong>de</strong> eficienţă energetică propuse pentru realizarea ţintelor<br />
110
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 8.1. Variaţia diverşilor factori şi influenţă finală asupra PIB<br />
UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
E Mil tep 35545 35545 36000 36570 37210 37880 38490 39115 39750 40390<br />
E tep/loc 1661 1665 1686 1753 1757 1794 1828 1866 1904 1942<br />
Δe tep/loc - 4 25 92 96 133 167 205 280 281<br />
Δe/e - - 0,0021 0,0351 0,0351 0,0543 0,0737 0,0914 0,1097 0,1273 0,1444<br />
Pop Mil loc 21,39<br />
5<br />
21,350 21,300 21,240 21,180 21,120 21,050 20,960 20,880 20,800<br />
Δpop Mil loc - -0,045 -0,05 -0,06 -0,215 -0,275 -0,345 -0,475 -0,555 -0,635<br />
ΔPop/Pop - - -0,002 -0,004 -0,007 -0,010 -0,013 -0,016 -0,021 -0,025 -0,029<br />
I tep/1000 0,266 0,259 0,253 0,249 0,243 0,238 0,231 0,227 0,223 0,218<br />
Eur 2008<br />
Δi tep/1000<br />
Eur 2008<br />
- -0,007 -0,013 -0,017 -0,023 -0,028 -0,035 -0,039 -0,043 -0,048<br />
Δi/i - - -0,027 -0,051 -0,068 -0,095 -0,118 -0,152 -0,172 -0,193 -0,220<br />
ΔPIB/PIB fata <strong>de</strong> 2011 - - 0,027 0,064 0,096 0,0139 0,178 0,227 0,261 0,295 0,314<br />
Creştere relativă a PIB <strong>de</strong> la an la an<br />
% - 2,7% 3,7% 3,2% 4,3% 3,9% 4,8% 3,4% 3,5% 4,1%<br />
Sursa: Calculele autorilor.<br />
111
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
strategice ale statelor membre ale UE. Nu este rolul prezentei lucrări să realizeze o<br />
asemenea analiză, însă – în cele ce urmează – autorii studiului propun un mo<strong>de</strong>l<br />
direct şi simplu la nivel macro (dar, evi<strong>de</strong>nt, mai puţin exact) pentru <strong>de</strong>terminarea<br />
investiţiilor aferente măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică pentru reducerea cu 20% a<br />
consumului final <strong>de</strong> energie al României prin măsuri <strong>de</strong> EE, ţinta stabilită prin<br />
Pachetul legislativ Energie-Schimbări Climatice şi întărită <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile noii<br />
Directive pentru EE şi cogenerare <strong>de</strong> înaltă eficienţă. El este <strong>de</strong> tipul top-down în<br />
sensul că pleacă <strong>de</strong> la nivelul ţintei prestabilite şi calculează suma investiţiilor<br />
necesare ca această ţintă să fie realizată.<br />
Principiul care stă la baza propunerii <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l îl reprezintă faptul că piaţa<br />
face să fie promovate şi implementate numai proiectele bancabile. Acest principiu<br />
este alterat în cazul proiectelor sprijinite prin fonduri europene pentru că acolo se<br />
urmăresc şi alţi indicatori, mai ales cei legaţi <strong>de</strong> emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
Revenind la proiectele <strong>de</strong> eficienţă energetică normale, promovate <strong>de</strong><br />
obicei în sectorul privat, dar şi la cele privind îmbunătăţirea performanţelor<br />
clădirilor, indiferent <strong>de</strong> proprietate, caracteristica acestora o reprezintă existența<br />
unor indicatori economici favorabili, fără <strong>de</strong> care nicio instituţie financiară nu ar<br />
asigura vreun împrumut. Sigur că acestea se pot situa într-o marjă mare <strong>de</strong><br />
performanţe, însă media lor (conform multor articole şi studii <strong>de</strong> specialitate) se<br />
situează în zonă: rata internă <strong>de</strong> recuperare a investiţiei <strong>de</strong> 12% sau mai mare, iar<br />
durata <strong>de</strong> recuperare a investiţiei <strong>de</strong> circa 6-7 ani (evi<strong>de</strong>nt sunt proiecte şi mai<br />
bune, dar şi mai rele <strong>de</strong>cât această valoare medie).<br />
Mo<strong>de</strong>lul propus se bazează pe următoarele realităţi şi ipoteze:<br />
Conform Directivei 2006/32 şi a noii Directive pentru EE şi cogenerare <strong>de</strong><br />
înaltă eficiență, fiecare stat membru, inclusiv România, trebuie să-şi reducă<br />
consumul final <strong>de</strong> energie cu 20% faţă <strong>de</strong> aşa-numitul consum Business-As-Usual<br />
(BAU). Dacă se cunoaşte economia <strong>de</strong> energie ce trebuie realizată prin măsurile<br />
<strong>de</strong> EE (fie aceasta ΔE în toe/an), aceasta are o valoare <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> preţurile<br />
purtătorilor <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong> structura mixtului <strong>de</strong> combustibil al ţării. Notând<br />
cotele acestor purtători <strong>de</strong> energie în structura mixtului cu Qi, în %, se poate scrie<br />
relaţia <strong>de</strong> calcul a preţului mediu pon<strong>de</strong>rat al energiei:<br />
Pm = ∑Qi*Pi/100 [UM/toe] (8.7)<br />
Un<strong>de</strong>: Pm este preţul mediu al energiei, în unități monetare/toe, iar Pi este preţul<br />
unităţii purtătorului i <strong>de</strong> energie, tot în unităţi monetare/toe.<br />
Se poate acum calcula valoarea anuală a economiilor <strong>de</strong> energie:<br />
ΔV = Pm* ΔE [UM/an] (8.8)<br />
Această valoare a economiilor anuale <strong>de</strong> energie obţinute prin eficientizare<br />
energetică trebuie să acopere investiţiile pe o durată <strong>de</strong> recuperare medie Drm (aşa<br />
112
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
cum s-a arătat mai sus, o valoare acceptabilă şi realistă <strong>de</strong> 6,5 ani). Rezultă<br />
formula <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a investiţiilor aferente măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică:<br />
IEE = ΔV* Drm [UM] (8.9)<br />
În lucrarea European union’s climate change policy and the investment<br />
opportunities în România [46] s-a realizat un asemenea calcul luând în<br />
consi<strong>de</strong>rare datele <strong>din</strong> Strategia <strong>Energetic</strong>ă a României 2007-2020 şi a Cincea<br />
Comunicare Naţională a României către IPCC (2009). Conversia <strong>din</strong>tre emisia <strong>de</strong><br />
CO 2 şi producţia aferentă <strong>de</strong> energie s-a făcut utilizând factorii uzuali <strong>de</strong> emisie şi<br />
s-a ajuns la valoarea <strong>de</strong> 73,782 gCO 2 echiv/GJ.<br />
Pentru calcule mai complicate a se ve<strong>de</strong>a şi lucrarea Politici investiţionale<br />
în domeniul energiei [70]. Întrucât anul <strong>de</strong> referinţă pentru preve<strong>de</strong>rile pachetului<br />
legislativ energie – schimbări climatice este 2005, reducerea <strong>de</strong> consum <strong>de</strong><br />
energie <strong>de</strong> 20% s-a luat faţă <strong>de</strong> acel an. Ţinând seama <strong>de</strong> aceste ipoteze, rezultă o<br />
reducere necesară numai la nivelul sectorului energiei electrice <strong>de</strong> circa 13,68 TWh.<br />
Între 2005 şi 2009, preţul mediu al energiei electrice pe piaţa angro a fost<br />
(conform site-ului ANRE) între 30 şi 55 euro/MWh, ajungând la nivelul anului<br />
2020 (datorită cotei <strong>de</strong> 20% regenerabile care aduce cu sine preţul suplimentar al<br />
certificatelor verzi) la circa 72 euro/MWh. În aceste condiţii, economia anuală <strong>de</strong><br />
energie electrică ar echivala la nivelul anului 2020 cu o valoare anuală <strong>de</strong> circa<br />
985 mil. euro, care la o perioadă <strong>de</strong> recuperare <strong>de</strong> 6,5 ani ar duce la un necesar<br />
investiţional în eficienţă energetică <strong>de</strong> circa 6,4 mld. euro până în 2020.<br />
8.3. Influenţa necesarului <strong>de</strong> investiţii <strong>din</strong> energie<br />
asupra <strong>de</strong>zvoltării economiei naţionale<br />
Indicatorul sintetic care <strong>de</strong>scrie cel mai bine <strong>de</strong>zvoltarea economică rămâne<br />
– cu toate criticile asupra sa – produsul intern brut (PIB). Prezentul subcapitol are<br />
drept scop să i<strong>de</strong>ntifice influenţa investiţiilor <strong>din</strong> sectorul energiei electrice asupra<br />
întregii economii naţionale, răspunzând la întrebarea legitimă dacă aceste investiţii<br />
au sau nu o contribuţie importantă la creşterea PIB în perioada următoare.<br />
În prezentul studiu, propunem să i<strong>de</strong>ntificăm această corelare prin calculul<br />
indicatorului valoarea adăugată brută (VAB) <strong>din</strong> sectorul energiei electrice (a),<br />
prin una <strong>din</strong> cele trei meto<strong>de</strong> acceptate şi anume cea a consumului şi a impactului<br />
asupra PIB, utilizând metoda funcţiei <strong>de</strong> producţie (b).<br />
a) <strong>Impactul</strong> asupra VAB <strong>din</strong> sectorul energiei electrice<br />
Conform acesteia, VAB se poate calcula prin relaţia:<br />
VAB = consumul privat + investiţia brută + cheltuielile guvernului +<br />
+ (export − import)<br />
113
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
sau<br />
VAB = C + Inv + CG + (Exp – Imp) (8.10)<br />
În cazul <strong>de</strong> faţă, variaţia consumului în unităţi monetare aferentă<br />
implementării programelor investiţionale în sectorul energiei electrice se<br />
datorează variaţiei consumului final <strong>de</strong> energie al populaţiei, <strong>de</strong>ci ΔC poate fi scris<br />
sub forma:<br />
ΔC = Ef*pf – Ei*pi (8.11)<br />
Un<strong>de</strong>: Ef şi Ei sunt consumurile (la finalul, respectiv începutul intervalului <strong>de</strong><br />
timp), <strong>de</strong> energie electrică ale consumatorilor casnici, pi şi pf fiind preţurile<br />
energiei electrice la capetele intervalului.<br />
Inv inclu<strong>de</strong> investiţiile în noi echipamente dar nu şi în înlocuirea activelor<br />
existente şi nici investiţiile financiare.<br />
CG cuprin<strong>de</strong> suma cheltuielilor guvernamentale pentru achiziţionarea<br />
bunurilor şi serviciilor. În cazul <strong>de</strong> faţă, în calculul variaţiei VAB, se iau în<br />
consi<strong>de</strong>rare doar variaţiile <strong>de</strong> consum <strong>de</strong> energie electrică la sfârşitul perioa<strong>de</strong>i<br />
faţă <strong>de</strong> începutul acesteia.<br />
Ex – Imp reprezintă exportul net. În cazul <strong>de</strong> faţă, scenariile consi<strong>de</strong>rate nu<br />
au luat în calcul posibilitatea <strong>de</strong> modificare esenţială a exportului net fizic <strong>de</strong><br />
energie electrică în 2020 faţă <strong>de</strong> momentul 2012.<br />
O relaţie echivalentă cu formula (8.10) este următoarea:<br />
VAB = cheltuielile cu consumul final + formarea bruta <strong>de</strong> capital (Inv +<br />
CG)+ exportul net, adică:<br />
VAB = Cons + Inv + (Exp-Imp) (8.12 )<br />
În cazul <strong>de</strong> faţă Cons reprezintă chiar consumul final <strong>de</strong> energie electrică.<br />
În legătură cu investiţiile propriu-zise este necesar să <strong>de</strong>taliem câteva<br />
lucruri. În primul rând, o bună parte a investiţiilor se va realiza prin scheme fie <strong>de</strong><br />
tipul parteneriatului public-privat (PPP), fie în întregime privat – mai ales în<br />
domeniul explorării şi exploatării resurselor primare <strong>de</strong> hidrocarburi prin<br />
concesiuni, dar şi în <strong>de</strong>zvoltarea proiectelor <strong>de</strong> centrale electrice clasice sau pe<br />
bază <strong>de</strong> surse regenerabile. Implementarea „pură” <strong>de</strong> către companii <strong>de</strong> stat a unor<br />
obiective energetice va fi rară.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, având în ve<strong>de</strong>re schemele <strong>de</strong> finanţare uzuale, la o rată<br />
equity/<strong>de</strong>bt <strong>de</strong> 35/65%, indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong> proprietate, rezultă un necesar <strong>de</strong><br />
114
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
equity <strong>de</strong> circa 3,09 mld. euro, în timp ce vor trebui atrase circa 5,74 mld. euro <strong>de</strong><br />
pe piaţa financiară.<br />
Aşa cum s-a calculat în capitolul 7 (a se ve<strong>de</strong>a pentru amănunte şi anexele<br />
1 şi 2), necesarul <strong>de</strong> investiţii între 2012 şi 2020 este cel <strong>din</strong> tabelul nr. 8.2.<br />
Consumul net <strong>de</strong> energie electrică a fost prognozat în acest studiu<br />
(tabelul nr. A.2.1 <strong>din</strong> anexa 2), iar valorile sunt reluate în tabelul nr. 8.3. care<br />
prezintă şi influenţa investiţiilor <strong>din</strong> sectorul energiei electrice asupra VAB până<br />
în anul 2020.<br />
Trebuie însă luat în consi<strong>de</strong>rare faptul că industria românească nu mai<br />
poate acoperi necesarul <strong>de</strong> echipamente, <strong>de</strong>ci valoarea investiţiilor va fi acoperită<br />
atât <strong>de</strong> pe piaţa internă, cât şi <strong>de</strong> pe piaţa externă. De exemplu, la noile centrale<br />
hidro, o bună parte <strong>din</strong> investiţie se consumă pe construcţii civile şi mai puţin pe<br />
echipamente. În schimb, la fermele eoliene sau la cele fotovoltaice, echipamentul<br />
costă mai mult şi este <strong>din</strong> import, componenţa <strong>de</strong> construcţii montaj fiind<br />
minoritară (10-15%). La înlocuirea unor grupuri termo, valoarea echipamentelor<br />
este majoritară, iar construcţia şi montajul sunt minore. De aceea, valorile<br />
prezentate mai sus trebuie consi<strong>de</strong>rate a fi maximale.<br />
Tabelul nr. 8.2. Necesarul <strong>de</strong> investiţii până în 2020<br />
Total necesar <strong>de</strong> putere nouă<br />
MW<br />
2011-2015 2016-2020 2011 –<br />
2020<br />
910 4500 5410<br />
Investiţie totală necesară<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Mil. euro<br />
1753<br />
7084<br />
8837<br />
Investiţia totală în<br />
Mil. euro 588 2249 2837<br />
hidrocentrale<br />
Investiţia totală în centrale<br />
electrice pe biomasă Mil. euro 975 425 1400<br />
Investiţie totală în programul<br />
nuclear *)<br />
Mil. euro<br />
-<br />
-<br />
-<br />
Investiții estimate Mil. euro 190 4410 4600<br />
*) Investiţiile apar probabil după 2020.<br />
115
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 8.3. Calculul impactului investiţiilor asupra VAB <strong>din</strong> sectorul energiei electrice<br />
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
1. Consum intern net<br />
energie electrică (TWh)<br />
Ritm anual <strong>de</strong> creştere (%)<br />
56,4 2,0 57,4 2,0 58,55 2,0 59,9 2,6 61,45 2,6 63,0 2,6 64,7 2,6 66,4 2,6 68,1<br />
2,6<br />
2. Consum intern net casnic (consi<strong>de</strong>rat 16% 9,02 9,18 9,37 9,58 9,82 10,08 10,35 10,62 10,89<br />
<strong>din</strong> consumul total), în TWh<br />
2. Sold export-import (TWh) 2,7 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,2 3,3 3,5<br />
3. Durata <strong>de</strong> utilizare putere <strong>de</strong> vârf consum<br />
intern (h/an) 6190 6210 6230 6200 6163 6160 6160 6152 6140<br />
120,9 123,87 127,03 132,49 139,99 157,11 169,31 187,20 203,13<br />
4. Preţ probabil energie electrică la<br />
consumatorul casnic *) datorată investiţiilor<br />
în sector, în Euro 2012/MWh<br />
5. Valoare consum total, în mld Euro 2012 6,82 7,11 7,44 7,94 8,60 9,90 10,95 12,43 13,83<br />
6. Valoare consum casnic, în mld Euro 2012 0,24 0,25 0,25 0,34 0,36 0,41 0,44 0,49 0,53<br />
7. PIB prognozat **) , în mld Euro 2012 133,0 149,1 159,5 169,8 180 190,5 200,9 212,1 224,2<br />
8.Incrementul anual al investiţiei, în mld - 0,442 0,442 0,707 0,884 2,386 1,326 1,767 0,884<br />
Euro 2012<br />
9. Aport procentual la VAB, în % - 0,337 0,301 0,500 0,532 1,350 0,712 0,903 0,436<br />
*)<br />
**)<br />
***)<br />
corelat cu subcapitolul 9.2.<br />
corelat cu prognoza CNP. Inflaţia în zona euro consi<strong>de</strong>rată: 2,8% pentru 2010, respectiv 2,4% pentru 2011.<br />
vezi subcapitolul 9.2.<br />
116
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
b) <strong>Impactul</strong> asupra PIB utilizând metoda funcţiei <strong>de</strong> producţie<br />
Plecând <strong>de</strong> la forma generală a funcţiei <strong>de</strong> producţie clasică<br />
y = f(x 1 , x 2 , …, x n ), un<strong>de</strong> x 1 , x 2 , …, x n reprezintă cantităţile <strong>din</strong> cele n inputuri, iar<br />
y reprezintă outputul maxim, vom utiliza o funcţie <strong>de</strong> producţie multifactorială, în<br />
care vom lua în consi<strong>de</strong>rare factorii <strong>de</strong> producţie capitalul (K) şi munca (L).<br />
Astfel, funcţia folosită în continuare va fi exprimată sub forma Y = f (K,L).<br />
În cazul nostru, am utilizat următoarele variabile pentru perioada <strong>de</strong> timp<br />
1991-2020:<br />
- Variabila endogenă (Y) = PIB exprimat în preţuri 2005 (miliar<strong>de</strong> lei);<br />
- Variabila exogenă (L) = populaţia ocupată;<br />
- Variabila exogenă (K) = stocul <strong>de</strong> capital, exprimat în preţuri 2005<br />
(miliar<strong>de</strong> lei).<br />
Plecând <strong>de</strong> la datele <strong>de</strong> mai sus am folosit următorul mo<strong>de</strong>l pentru<br />
estimarea unei funcţii <strong>de</strong> tip Cobb-Douglas:<br />
Y = AK α L β . (8.13)<br />
În literatura <strong>de</strong> specialitate, <strong>de</strong> cele mai multe ori, A reprezintă parametrul<br />
<strong>de</strong> eficienţă (tehnologică sau <strong>de</strong> altă natură), însă în cazul nostru după logaritmare<br />
îl vom folosi ca vector al reziduurilor.<br />
Logaritmând în ambele părţi ale egalităţii, mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> mai sus a fost adus<br />
la o ecuaţie liniară care are următoarea specificaţie:<br />
log Y = log A + αlogK +βlogL (8.14)<br />
Coeficienţii acestei ecuaţii au fost estimaţi cu ajutorul programului<br />
Eviews. Astfel α, β (nenegativi) reprezintă modificările proporţionale ale PIB-ului<br />
în cazul unei modificări proporţionale asupra variabilelor exogene K şi, respectiv,<br />
L. Acest lucru implică faptul că α+β ne arată intensitatea randamentelor la scară.<br />
Astfel pentru ecuaţia (8.14), avem următoarea situaţie conform Eviews:<br />
Depen<strong>de</strong>nt Variable: LOG(Y)<br />
Method: Least Squares<br />
Date: 10/01/12 Time: 11:23<br />
Sample: 1991 2020<br />
Inclu<strong>de</strong>d observations: 30<br />
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.<br />
C 4.416736 1.693443 2.608140 0.0147<br />
LOG(K) 0.477933 0.026166 18.26547 0.0000<br />
LOG(L) 0.063221 0.159822 0.395570 0.6955<br />
117
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
R-squared 0.962145 Mean <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 10.26234<br />
Adjusted R-squared 0.959341 S.D. <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 0.274447<br />
S.E. of regression 0.055340 Akaike info criterion -2.856018<br />
Sum squared resid 0.082687 Schwarz criterion -2.715899<br />
Log likelihood 45.84028 Hannan-Quinn criter. -2.811193<br />
F-statistic 343.1258 Durbin-Watson stat 0.605404<br />
Prob(F-statistic) 0.000000<br />
Observăm astfel în cazul ecuaţiei (8.14) că α + β < 1, ceea ce ne indică<br />
faptul că parametrul A, ce <strong>de</strong>notă impactul progresului tehnologic, nu a fost luat<br />
în consi<strong>de</strong>rare. După cum ştim în cazul în care α + β< 1, funcţiile <strong>de</strong> tip<br />
Cobb-Douglas au randamente la scară <strong>de</strong>screscătoare sau altfel spus modificarea<br />
PIB va fi mai mică <strong>de</strong>cât modificarea factorilor <strong>de</strong> producţie, K şi L. Aceeaşi<br />
observaţie este valabilă şi în cazul funcţiei ce <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> KI <strong>din</strong> ecuaţia (8.16).<br />
Testul Durbin Watson care ne ajută să <strong>de</strong>termină prezenţa corelării seriale,<br />
ne furnizează o valoare mai mică <strong>de</strong>cât cea teoretică, dL, ceea ce ne confirmă<br />
prezenţa autocorelării. În acest caz, un alt test ar fi fost mai indicat, însă folosim<br />
Durbin Watson, datorită faptului că perioada studiată este scurtă.<br />
Pentru a putea neutraliza autocorelarea, am introdus o nouă variabilă<br />
exogenă, cu acest singur scop, şi anume AR(1), care reprezintă un proces<br />
autoregresiv <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul 1.<br />
În acest fel, s-au obţinut noi valori pentru estimatorii parametrilor, însă cu<br />
semnificaţii mai bune:<br />
Depen<strong>de</strong>nt Variable: LOG(Y)<br />
Method: Least Squares<br />
Date: 10/01/12 Time: 11:45<br />
Sample (adjusted): 1992 2020<br />
Inclu<strong>de</strong>d observations: 29 after adjustments<br />
Convergence achieved after 7 iterations<br />
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.<br />
C 7.300476 2.407817 3.031989 0.0056<br />
LOG(K) 0.501947 0.042706 11.75344 0.0000<br />
LOG(L) -0.280813 0.249327 -1.126283 0.2707<br />
AR(1) 0.646589 0.123385 5.240413 0.0000<br />
R-squared 0.983932 Mean <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 10.27401<br />
118
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Adjusted R-squared 0.982004 S.D. <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 0.271624<br />
S.E. of regression 0.036438 Akaike info criterion -3.658971<br />
Sum squared resid 0.033193 Schwarz criterion -3.470379<br />
Log likelihood 57.05508 Hannan-Quinn criter. -3.599906<br />
F-statistic 510.3080 Durbin-Watson stat 1.131462<br />
Prob(F-statistic) 0.000000<br />
Vom păstra în continuare forma acestui mo<strong>de</strong>l şi prin prisma celorlalte<br />
teste, prin faptul că R 2 este foarte aproape <strong>de</strong> 1, probabilităţile şi statisticile t fiind<br />
suficient <strong>de</strong> conclu<strong>de</strong>nte.<br />
În varianta a doua, cea în care luăm în consi<strong>de</strong>rare şi investiţiile în energie,<br />
înlocuim variabila K cu KI; un<strong>de</strong> KI = K + Investiţiile în energie (începând cu<br />
2013, până în 2020):<br />
Y = AKI α L β (8.15)<br />
Şi forma liniară după logaritmare:<br />
log Y = log A + αlogKI + βlogL (8.16)<br />
După cum s-a stabilit anterior, nivelul investiţiilor (exprimate în milioane<br />
euro) pentru perioada 2011-2015 se ridică la 1.753 mil. euro, iar pentru perioada<br />
2016-2020 la 7.084 mil. euro.<br />
În cazul simulării noastre am utilizat următoarele sume pentru investiţii<br />
(exprimate în mil. lei), calculate la cursul mediu anual <strong>din</strong> 2005, 1 euro = 3,6234<br />
lei (pentru a menţine anul <strong>de</strong> bază 2005, an la care sunt raportate PIB, stocul <strong>de</strong><br />
capital şi FBCF).<br />
An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
Valoare investiţii<br />
(mil. lei)<br />
1602 1602 2562 3203 8645 4805 6403 3203<br />
Pentru estimarea parametrilor ecuaţiei (8.16), avem:<br />
Depen<strong>de</strong>nt Variable: LOG(Y)<br />
Method: Least Squares<br />
Date: 10/01/12 Time: 11:58<br />
Sample (adjusted): 1992 2020<br />
Inclu<strong>de</strong>d observations: 29 after adjustments<br />
Convergence achieved after 6 iterations<br />
119
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.<br />
C 7.709633 2.379488 3.240039 0.0034<br />
LOG(KI2005) 0.486897 0.041053 11.86015 0.0000<br />
LOG(L) -0.307525 0.245735 -1.251451 0.2224<br />
AR(1) 0.637626 0.125063 5.098421 0.0000<br />
R-squared 0.983632 Mean <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 10.27401<br />
Adjusted R-squared 0.981668 S.D. <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt var 0.271624<br />
S.E. of regression 0.036777 Akaike info criterion -3.640449<br />
Sum squared resid 0.033814 Schwarz criterion -3.451856<br />
Log likelihood 56.78651 Hannan-Quinn criter. -3.581384<br />
F-statistic 500.7899 Durbin-Watson stat 1.150780<br />
Prob(F-statistic) 0.000000<br />
Pentru a putea stabili eficienţa unui singur factor <strong>de</strong> producţie, şi anume K<br />
respectiv KI, asupra PIB-ului, vom folosi indicatorul marginal specific lui K<br />
respectiv KI, asociat funcţiilor (8.13) şi (8.15):<br />
ε K = ∂f/∂K = AαK α-1 L β = α(Y/K)) (8.17)<br />
ε KI = ∂f/∂KI = AαKI α-1 L β = α(Y/KI) (8.18)<br />
În continuare putem observa în tabelul nr. 8.4, indicatorul marginal care<br />
măsoară contribuţia efectivă a factorului K respectiv KI asupra PIB:<br />
Tabelul nr. 8.4. Indicatorul marginal ( K ) şi contribuţia efectivă a lui K şi KI în PIB<br />
K<br />
KI<br />
K<br />
(investiţiile în<br />
energie)<br />
(mil. lei)<br />
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
993296 1048082 1108503 1174547 1245642 1321673 1402791 1489791<br />
1009311 1064097 1134120 1206578 1332096 1369719 1466817 1521822<br />
1602 1602 2562 3203 8645 4805 6403 3203<br />
ε K 0,1908 0,1855 0,1800 0,1745 0,1689 0,1635 0,1582 0,1531<br />
ε KI 0,1838 0,1770 0,1717 0,1655 0,1597 0,1512 0,1485 0,1429<br />
Creştere PIB<br />
datorită<br />
majorării K cu 2970 2883 4469 5409 14131 7599 9800 4743<br />
I (investiţiile<br />
în energie)<br />
Sursa: Calcule ale autorilor.<br />
120
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Astfel, putem <strong>de</strong>termina în continuare evoluţia PIB şi impactul investiţiilor<br />
în energie asupra PIB-ului, cu ajutorul următorilor indicatori:<br />
a) Indicele <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică şi ritmul <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică, cu bază fixă – faţă <strong>de</strong> anul<br />
2012 (procentual):<br />
AN 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
It%/1 112,0 115,3 123,8 130,4 159,7 144,3 154,5 143,7<br />
Rt/1 12,0 15,3 23,8 30,4 59,7 44,3 54,5 43,7<br />
b) Indicele <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică şi ritmul <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică, cu bază mobilă – faţă <strong>de</strong><br />
anul anterior (procentual):<br />
AN 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
%<br />
I t /t–1 112,0 102,9 107,3 105,4 122,5 90,4 107,1 93,0<br />
Rt /t–1 12,0 2,9 7,3 5,4 22,5 -9,6 7,1 -7,0<br />
c) Indicele mediu <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică şi ritmul <strong>de</strong> <strong>din</strong>amică, pe orizontul <strong>de</strong> timp<br />
2012-2020:<br />
Ĩ = (∏ n t=2 I t/t-1 ) 1/(n-1) = 1,046 (104,6%)<br />
R = (I-1) * 100 = +4,64%<br />
Deci, în perioada 2012-2020, impactul estimat al investiţiilor în sectorul<br />
energetic asupra PIB este <strong>de</strong> +4,64 puncte procentuale.<br />
121
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
9. MODIFICĂRI VIITOARE PROBABILE ALE PREŢULUI<br />
ENERGIEI ELECTRICE<br />
122<br />
9.1. Premise<br />
Preţurile energiei electrice <strong>de</strong>pind, într-o piaţă liberalizată, <strong>de</strong> jocul cererii<br />
şi ofertei, dar trebuie să satisfacă inevitabil principiul „cost plus”, iar costurile<br />
sunt legate <strong>de</strong> comportamentul preţurilor purtătorilor primari <strong>de</strong> energie. Acestea<br />
sunt la rândul lor formate, pentru unii <strong>din</strong>tre purtători, pe pieţe mondiale (cărbune<br />
energetic, ţiţei şi prin legătură uzuală – gazele naturale), pe pieţe regionale<br />
(energia electrică şi gazele importate), respectiv pe pieţele domestice (energia<br />
electrică, lignit şi huilă produse în ţară). De aceea, este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> dificil să se<br />
aprecieze valorile acestor preţuri pe termen lung, însă un lucru este cert: în viitor,<br />
pe termen lung, costul combustibililor fosili nu poate <strong>de</strong>cât să crească <strong>din</strong>tr-o<br />
multitu<strong>din</strong>e <strong>de</strong> motive. Efectele acestei ten<strong>din</strong>ţe sunt clare: costuri mai mari <strong>de</strong><br />
producere şi <strong>de</strong> aici preţuri mai mari <strong>de</strong> ofertare pe piaţa internă.<br />
Întrucât, aşa cum am spus mai sus, influenţele sunt complexe şi <strong>de</strong>pind <strong>de</strong><br />
mişcările pieţelor mondiale şi regionale, respectiv continentale, prezentul studiu ia<br />
în consi<strong>de</strong>rare o serie <strong>de</strong> lucrări ([1], [2], [3], [4], [5]) care fac aprecieri, respectiv<br />
propun modul în care aceste preţuri ar putea evolua în condiţii normale şi fără<br />
luarea în consi<strong>de</strong>rare a unor evenimente politice sau conflictuale în zonele<br />
fierbinţi ale globului. În cele ce urmează vom rezuma aceste ten<strong>din</strong>ţe.<br />
a) Costul combustibililor fosili ([71] şi [72])<br />
Din jocul creşterii cererii mondiale <strong>de</strong> petrol, gaze naturale şi cărbune, fapt<br />
acceptat <strong>de</strong> toate lucrările AIE, şi a creşterii costurilor <strong>de</strong> extracţie pe măsura<br />
epuizării zăcămintelor uşor exploatabile. Totuşi, este riscant să se aprecieze<br />
evoluţia preţurilor combustibililor fosili şi <strong>de</strong> aceea este <strong>de</strong> remarcat lipsa unor<br />
predicţii clare ale acestor evoluţii, comparativ cu abun<strong>de</strong>nţa predicţiilor evoluţiei<br />
consumului acestor resurse ([71]), întrucât dificultatea realizării predicţiilor <strong>de</strong><br />
evoluţie a preţurilor este recunoscută chiar <strong>de</strong> companiile ce exploatează<br />
zăcăminte <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale, companii care la Forumul Internaţional al<br />
Energiei <strong>de</strong> la Cancun (IEF) <strong>din</strong> martie 2010 au cerut insistent o stabilizare a<br />
pieţelor <strong>de</strong> hidrocarburi şi o creştere a predictibilităţii preţurilor, capabile să<br />
asigure investiţiile upstream ([72]).<br />
Conform lucrării [72], în România „aproape 40% <strong>din</strong> producţia <strong>de</strong> energie<br />
electrică se bazează pe cărbune. În ultimii ani, preţul cărbunelui autohton a crescut
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
cu circa 10% pe an, pe fondul in<strong>de</strong>xării cu inflaţia şi a creşterii costurilor <strong>de</strong><br />
extracţie. Suplimentar, <strong>din</strong> 2011 a fost eliminată subvenţia pentru huilă, cu<br />
excepţia minelor ce se vor închi<strong>de</strong> până în anul 2018, ceea ce va duce la o nouă<br />
creştere a preţului acestui cărbune (estimat cu până la 40%)”.<br />
b) Costul emisiilor <strong>de</strong> CO 2<br />
Sistemul <strong>de</strong> tranzacţionare a certificatelor <strong>de</strong> emisii [74] asigură<br />
internalizarea costurilor cu emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră în preţul energiei,<br />
<strong>de</strong>ci o nouă creştere. Din nou este dificil <strong>de</strong> realizat o predicţie a acestor costuri,<br />
<strong>de</strong>oarece certificatele <strong>de</strong> emisii se tranzacţionează pe o piaţă concurenţială, iar<br />
preţul unei tone <strong>de</strong> CO 2 a variat în trecut <strong>de</strong> la câţiva eurocenţi la peste 20 <strong>de</strong> euro.<br />
În ceea ce priveşte România, lucrarea [72], consi<strong>de</strong>rând un preţ al tonei <strong>de</strong><br />
CO 2 <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong> euro – valoare utilizată în simulări şi <strong>de</strong> Comisia Europeană, se pot<br />
estima costuri suplimentare <strong>de</strong>:<br />
- 6 euro/MWh în 2012 (achiziţie a 20% <strong>din</strong> certificatele <strong>de</strong> emisii<br />
necesare);<br />
- 14 euro/MWh în 2013 (achiziţie a 100% <strong>din</strong> certificatele <strong>de</strong> emisii<br />
necesare).<br />
Pe lângă transferul la consumatorul final, aceste costuri cu emisiile <strong>de</strong> gaze<br />
cu efect <strong>de</strong> seră vor duce şi la o modificare a structurii costului producţiei <strong>de</strong><br />
energie electrică, unităţile pe cărbune <strong>de</strong>venind marginale.<br />
Se menţionează şi posibilitatea obţinerii unor <strong>de</strong>rogări, prin aplicarea<br />
articolului 10c <strong>din</strong> Directiva 2009/29/EC privind modificarea sistemului <strong>de</strong><br />
tranzacţionare a certificatelor <strong>de</strong> emisii. Conform acestui articol, statele membre<br />
care în<strong>de</strong>plinesc anumite condiţii, printre care şi România, pot aloca gratuit parte<br />
<strong>din</strong> certificatele <strong>de</strong> emisii necesare unor producători <strong>de</strong> energie electrică <strong>din</strong> surse<br />
fosile, în mod regresiv şi numai până în 2016.<br />
c) Costul apei<br />
Conform legislaţiei în domeniu, producătorii <strong>de</strong> energie ce utilizează apa<br />
fie direct la producerea energiei electrice (Hidroelectrica), fie în circuitele <strong>de</strong><br />
răcire, trebuie să o plătească, iar aceste costuri reprezintă între 1% şi 10% <strong>din</strong><br />
costurile <strong>de</strong> producţie a energiei electrice, funcţie <strong>de</strong> tehnologia utilizată. Până în<br />
prezent se constată că acest cost al apei a crescut anual, prin hotărâri ale<br />
guvernului cu valori cel puţin egale cu rata inflaţiei, iar după schimbarea<br />
legislaţiei efectuată la începutul anului 2010, preţul apei poate fi modificat<br />
printr-un simplu or<strong>din</strong> al ministrului Mediului și Pădurilor.<br />
123
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
d) Influenţa preţului certificatelor verzi<br />
Creşterea an <strong>de</strong> an a cotei energiei electrice „verzi” duce la mărirea<br />
preţurilor <strong>de</strong> achiziţionare a energiei electrice la nivelul furnizorilor, respectiv a<br />
consumatorului final. În figura nr. 9.1 sunt indicate cotele anuale realizate <strong>de</strong><br />
achiziţie <strong>de</strong> certificate verzi în perioada 2005-2011 comparativ cu cele legal<br />
stabilite.<br />
Figura nr. 9.1. Cotele anuale realizate <strong>de</strong> achiziţie <strong>de</strong> certificate verzi în perioada 2005 –<br />
2011 comparativ cu cele legal stabilite<br />
10.00%<br />
5.00%<br />
0.00%<br />
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011<br />
4.800%<br />
3.200%<br />
1.600%<br />
0.000%<br />
Cote anuale obligatorii legal stabilite <strong>de</strong> 0.70% 2.22% 3.74% 5.26% 6.28% 8.30%<br />
CV pentru perioada 2005-2010<br />
Cote anuale <strong>de</strong> CV realizate pentru 0.019% 0.053% 0.098% 0.316% 0.589% 1.566% 3.746%<br />
perioada 2005-2011<br />
Sursa: ANRE [74].<br />
Conform ANRE, efectele economice ale cotelor <strong>de</strong> certificate verzi în<br />
prețul energiei electrice la consumatorul final, in intervalul 2005-2010 se prezintă<br />
în tabelul nr. 9.1.<br />
Tabelul nr. 9.1. Variaţia preţului energiei electrice la consumatorul final datorită certificatelor verzi<br />
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Variație<br />
preț<br />
(lei/MWh)<br />
+0,026 +0,078 +0,144 +0,484 +1,213 +3,552<br />
Pentru perioada următoare, lucrarea [73] avansează, pe baza datelor ANRE<br />
şi a viziunii Direcţiei Generale <strong>din</strong> MECMA, câteva cifre privind impactul simplu<br />
al preţului certificatelor verzi aferente cotelor impuse. Conform acestora, se<br />
ajunge la creştere a preţului marginal al energiei electrice la nivelul anului 2012<br />
cu circa 27 euro/MWh.<br />
În schimb, Strategia energetică pentru perioada 2007-2020 [76] preve<strong>de</strong><br />
atingerea unei pon<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> 38% energie electrică <strong>din</strong> surse regenerabile în totalul<br />
consumului brut naţional <strong>de</strong> energie electrică. Lucrarea [72] consi<strong>de</strong>ră că probabil<br />
„valoarea va trebui ajustată la circa 41%, în ve<strong>de</strong>rea atingerii ţintei <strong>de</strong> 24%<br />
energie <strong>din</strong> surse regenerabile în total consum brut naţional <strong>de</strong> energie al anului<br />
2020, ţintă stabilită prin Directiva 2009/28EC”.<br />
124
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În sfârşit, cea mai complexă abordare o au, în privinţa evaluării evoluţiei<br />
preţurilor purtătorilor <strong>de</strong> energie, lucrările [73], [74] și [75]. Pe baza acestora se<br />
pot aprecia, în ipoteza a două variante (maxim şi minim), următoarele valori:<br />
a) preţul lignitului autohton este dat în tabelul nr. 9.2 (unitatea monetară<br />
este lei 2011)<br />
b) preţul cărbunelui energetic pe piaţa mondială este prezentat în tabelul<br />
nr. 9.3.<br />
c) preţul ţiţeiului este preluat <strong>din</strong> lucrarea instituţiei celei mai autorizate<br />
pentru piețele mondiale <strong>de</strong> energie, şi anume Agenţia Internaţională a Energiei<br />
(AIE) în cadrul lucrării [71], în tabelul nr. 9.4.<br />
d) preţul gazelor naturale <strong>din</strong> import.<br />
Tabelul nr. 9.2. Evoluţia preţului lignitului autohton în perioada 2010-2035<br />
Lignit<br />
autohton<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm<br />
mediu<br />
2010-2035<br />
(%)<br />
euro/GJ 1,64 1,58 1,51 1,625 1,755 1,885 0,56<br />
euro/GJ 1,83 2,08 2,36 2,68 2,89 3,1 2,13<br />
lei/t 54,00 52,01 49,71 53,50 57,77 62,05<br />
lei/t 60,24 68,47 77,69 88,23 95,14 102,05<br />
Tabelul nr. 9.3. Evoluţia preţului cărbunelui energetic pe piaţa externă în perioada 2010-2035<br />
Cărbune<br />
energetic<br />
<strong>din</strong> import<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm<br />
mediu<br />
2010-2035<br />
(%)<br />
euro/GJ 3,18 3,67 4,24 4,65 5,11 5,62 2,30<br />
euro/GJ 3,18 3,98 5,00 5,38 5,80 6,25 2,74<br />
euro/t 73 85 98 107 118 129 2,30<br />
euro/t 73 92 115 124 134 144 2,74<br />
125
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 9.4. Evoluţia preţului ţiţeiului în perioada 2010-2035<br />
Scenariul <strong>de</strong><br />
referinţă<br />
[$ 2009 /baril]<br />
Ritm mediu<br />
anual <strong>de</strong><br />
creştere<br />
Sursa: lucrarea [71].<br />
2009 2015 2020 2025 2030 2035 Observaţii<br />
62 95 108 118 123 125 - se menţin actualele<br />
ten<strong>din</strong>ţe <strong>de</strong> acces pe<br />
piaţă;<br />
- se menţine pon<strong>de</strong>rea<br />
OPEC pe piaţă.<br />
5,2%/an 1,0% /an - creşte pon<strong>de</strong>rea<br />
consumului în<br />
transport<br />
2,7%<br />
Pe piaţa internaţională preţul gazelor naturale este in<strong>de</strong>xat faţă <strong>de</strong> preţul<br />
ţiţeiului, urmărind evoluţia şi variaţiile acestuia. Aceeaşi Agenţie Internaţională a<br />
Energiei a plecat <strong>de</strong> la valorile maxime şi minime estimate pentru finele anului<br />
2010, aplicându-se indicii <strong>de</strong> creştere pentru perioada 2010-2035 pentru ţiţei,<br />
conform scenariului <strong>de</strong> referinţă.<br />
Au rezultat următoarele evoluţii pentru preţul gazelor naturale <strong>din</strong> import<br />
în perioada 2010-2035, în cele două scenarii prezentate în tabelul nr. 9.5.<br />
Tabelul nr. 9.5. Evoluţii pentru preţul gazelor naturale <strong>din</strong> import în perioada 2010-2035<br />
Gaze<br />
naturale<br />
<strong>din</strong><br />
import<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
Ipoteza<br />
Minim<br />
Ipoteza<br />
Maxim<br />
UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm<br />
mediu<br />
2010-2035<br />
(%)<br />
euro/GJ 6,77 8,04 9,14 10,00 11,40 10,60<br />
euro/GJ 7,69 9,13 10,38 11,35 11,83 12,01<br />
euro/<br />
1000 m 3 255 303 344 377 392 400 1,8<br />
euro/ 290 344 390 428 446 453 1,8<br />
1000 m 3<br />
Sursa: lucrarea [71].<br />
Pentru preţul păcurii (folosită în special drept combustibil <strong>de</strong> adaos la<br />
centralele pe cărbune) s-a aplicat evoluţia creşterii preţului ţiţeiului la preţul actual<br />
al acestui combustibil.<br />
126
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. 9.6. Evoluţia preţului păcurii în perioada 2010-2035<br />
Păcură UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm mediu<br />
2010-2035<br />
(%)<br />
euro/GJ 6,13 7,35 8,81 9,40 10,02 10,69 2,25<br />
euro/t 256 307 369 394 420 448<br />
e) preţul combustibilului nuclear<br />
Din evaluările efectuate <strong>de</strong> CN Nuclearelectrica SA se apreciază<br />
următoarea evoluţie a preţului combustibilului nuclear, ca valoare la conţinutul <strong>de</strong><br />
energie, prezentată în tabelul nr. 9.7.<br />
Tabelul nr. 9.7. Evoluţia preţului combustibilului nuclear în perioada 2010-2035<br />
Combustibil<br />
nuclear<br />
UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm mediu<br />
2010-2035<br />
(%)<br />
euro/Gcal 1,39 1,69 2,07 2,34 2,65 3,00 3,12<br />
euro/GJ 0,332 0,404 0,494 0,559 0,633 0,717 3,12<br />
Lucrarea [4] are o abordare interesantă prin calculul poziţiile relative a<br />
diferiţilor combustibili <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al scenariilor <strong>de</strong> evoluţie a preţurilor<br />
pe piaţă, comparativ cu preţul lignitului în scenariul minim (tabelul nr. 9.8).<br />
Pe baza acestor costuri relative s-au făcut prognoze ale preţurilor<br />
combustibililor raportate la unităţi naturale (tabelul nr. 9.8). Pe baza acestor cifre<br />
se pot trage următoarele concluzii:<br />
Lignitul rămâne cel mai ieftin combustibil (raportat la unitatea <strong>de</strong><br />
energie conţinută) comparativ cu ceilalţi combustibili în perioada analizată;<br />
Gazele naturale (mai ales componenta importată) se menţin drept cel<br />
mai scump combustibil, dar întrucât produc cel mai redus impact asupra mediului<br />
în comparaţie cu ceilalţi combustibili fosili sunt una <strong>din</strong>tre soluţiile viabile pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă a economiei României;<br />
Creşterea cererii pe plan mondial face ca un combustibil <strong>de</strong> bază şi anume<br />
cărbunele energetic să aibă o <strong>din</strong>amică <strong>de</strong> creştere a preţului mai mare <strong>de</strong>cât în trecut;<br />
De aceea, cărbunele energetic <strong>din</strong> import va costa între <strong>de</strong> două şi trei<br />
ori mai mult pe unitatea <strong>de</strong> energie <strong>de</strong>cât lignitul indigen extras <strong>din</strong> unităţi<br />
rentabilizate şi cu productivitate mărită. Vestea bună este că acest combustibil îşi<br />
va micşora contribuţia în mixtul combustibilului aferent economiei româneşti.<br />
127
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Eficienţa economică a utilizării acestor resurse se va diferenţia şi mai<br />
mult prin intrarea în funcţiune a mecanismului <strong>de</strong> achiziţionare integrală a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 pe bază <strong>de</strong> licitaţii, <strong>din</strong> 2013 (EU–ETS).<br />
Singurul element pozitiv îl reprezintă efectul concurenţial <strong>de</strong> pe piaţa<br />
certificatelor verzi, care va scă<strong>de</strong>a preţul acestora.<br />
Tabelul nr. 9.8. Costul relativ faţă <strong>de</strong> lignit (ipoteza minimă) a combustibililor utilizaţi<br />
la producerea energiei electrice<br />
An 2010 2015 2020 2025 2030 2035<br />
Combustibil<br />
Lignit<br />
Lignit – Minim 1 1 1 1 1 1<br />
Lignit – Maxim 1,12 1,32 1,56 1,65 1,65 1,64<br />
Cărbune import<br />
Cărbune import – Minim 1,94 2,32 2,81 2,86 2,91 2,98<br />
Cărbune import – Maxim 1,94 2,52 3,31 3,31 3,30 3,32<br />
Gaze naturale<br />
Gaze naturale – Minim 4,13 5,83 6,92 7,05 6,78 6,45<br />
Gaze naturale – Maxim 4,69 6,61 7,84 8,00 7,70 7,30<br />
Păcură 3,74 4,65 5,83 5,78 5,71 5,67<br />
Combustibil nuclear 0,20 0,25 0,33 0,34 0,36 0,38<br />
Tabelul nr. 9.9. Prognoze ale preţurilor combustibililor raportate la unităţi naturale<br />
Tipul<br />
combustibilului<br />
Lignit<br />
autohton<br />
Cărbune<br />
energetic<br />
<strong>din</strong> import<br />
Gaze<br />
naturale<br />
<strong>din</strong> import<br />
Scenariul UM 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Ritm<br />
mediu<br />
2010-<br />
2035<br />
%<br />
Ipoteza lei/tonă 54,00 52,01 49,71 53,50 57,77 62,05 0,56<br />
Minim<br />
Ipoteza lei/tonă 60,24 68,47 77,69 88,23 95,14 102,05 2,13<br />
Maxim<br />
Ipoteza euro/t 73 85 98 107 118 129 2,30<br />
Minim<br />
Ipoteza euro/t 73 92 115 124 134 144 2,74<br />
Maxim<br />
Ipoteza euro/1.000 255 303 344 377 392 400 1,81<br />
Minim m 3<br />
Ipoteza euro/1.000 290 344 390 428 446 453 1,81<br />
Maxim m 3<br />
Păcură euro/t 256 307 369 394 420 448 2,25<br />
128
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
9.2. Influenţa investiţiilor necesare în sectorul energiei<br />
asupra inflaţiei<br />
Din cele <strong>de</strong> mai sus, rezultă clar că orice formă <strong>de</strong> energie necesară<br />
economiei naţionale va fi mai scumpă pe intervalul analizat <strong>de</strong>cât în momentul <strong>de</strong><br />
faţă. Acest lucru va avea un efect direct asupra indicelui inflaţiei. <strong>Impactul</strong> se<br />
poate calcula având în ve<strong>de</strong>re modul cel mai probabil în care variază preţurile<br />
diverşilor purtători <strong>de</strong> energie, cotele acestora în mixtul energetic al ţării şi<br />
influenţa creşterii asupra coşului care sta la baza calculului indicelui <strong>de</strong> inflaţie. În<br />
acest sens, se pot utiliza formulele:<br />
ΔPreţ total = Σj ΔPreţj*qj (9.1)<br />
Un<strong>de</strong>: ΔPreţ total este variaţia preţului mixtului <strong>de</strong> energie pentru<br />
România, Δpreţj – variaţia preţului tipului j <strong>de</strong> purtător <strong>de</strong> energie, iar qj – cota<br />
acestui tip <strong>de</strong> purtător în mixtul <strong>de</strong> energie.<br />
Variaţia relativă se poate <strong>de</strong>termina simplu cu relaţia:<br />
ΔP rel = ΔPreţ total/ ΔPreţ total iniţial (9.2 )<br />
În indicele <strong>de</strong> inflaţie, cheltuielile cu energia intră cu cota x <strong>de</strong>ci efectul<br />
asupra inflaţiei va fi:<br />
Δinfl = x* ΔP rel (9.3)<br />
Valorile uzuale ale cotei x sunt cuprinse în intervalul 10-15%, valori mai<br />
mari <strong>de</strong>cât 15% reprezentând practic o „sărăcie energetică” pentru consumatori.<br />
La nivel european, indicele armonizat al preţurilor <strong>de</strong> consum (IAPC) este <strong>de</strong><br />
15,6% dar el cuprin<strong>de</strong> nu numai energia, ci şi cheltuielile cu apa şi întreţinerea<br />
locuinţei.<br />
Solicitarea beneficiarului acestui studiu a fost însă alta şi anume <strong>de</strong> a se<br />
<strong>de</strong>termina influenţa noilor investiţii <strong>din</strong> sector asupra indicelui inflaţiei, <strong>de</strong>ci nu<br />
efectul creşterii preţurilor purtătorilor <strong>de</strong> energie. Pentru a <strong>de</strong>termina acest lucru,<br />
trebuie calculat efortul investiţional anual bazat pe cel mai probabil scenariu <strong>de</strong><br />
implementare a investiţiilor pe intervalul analizat. Elementele luate în consi<strong>de</strong>rare<br />
le reprezintă atât amortizarea acestor investiţii, cât şi partea <strong>din</strong> serviciul datoriei<br />
aferent dobânzilor şi comisioanelor care trebuie plătite finanţatorilor.<br />
Conform celor prezentate în subcapitolul 7.3, la o rată equity/<strong>de</strong>bt <strong>de</strong><br />
35/65%, indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong> proprietate, rezultă un necesar <strong>de</strong> equity <strong>de</strong> circa<br />
6,25 mld. euro, în timp ce vor trebui atrase circa 11,6 mld. euro <strong>de</strong> pe piaţa<br />
financiară. Investiţiile <strong>de</strong> această anvergură solicită echipamente performante <strong>de</strong><br />
obicei importate, <strong>de</strong>ci cel mai plauzibil este ca împrumuturile să fie în euro, cu<br />
excepţia grupurilor nucleare 3 şi 4 <strong>de</strong> la Cernavodă care vor fi finanţate în dolari.<br />
De aceea, o dobândă medie <strong>de</strong> 5% pe an este apropiată <strong>de</strong> realitate.<br />
129
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În legătură cu graficul <strong>de</strong> eşalonare a investiţiilor, se fac următoarele ipoteze:<br />
Investiţiile pe combustibili fosili se realizează în general în intervale <strong>de</strong><br />
1,5-2 ani, <strong>de</strong>ci perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> graţie <strong>de</strong> 2 ani sunt plauzibile.<br />
Niciunul <strong>din</strong> programele luate în consi<strong>de</strong>rare nu are rezolvată<br />
problema finanţării, <strong>de</strong> aceea, este nevoie să luăm în consi<strong>de</strong>rare o perioadă <strong>de</strong> cel<br />
puţin 1-1,5 ani pentru închi<strong>de</strong>rea schemei financiare.<br />
Din aceste motive, nu putem consi<strong>de</strong>ra o valoare mai mare <strong>de</strong> 5%<br />
pentru primul an (2013), ajungând la 10% în al doilea an al intervalului<br />
consi<strong>de</strong>rat, probabil pentru investiţii în regenerabile. Abia <strong>de</strong> aici încolo, cu<br />
condiţia posibilităţii atragerii investiţiilor străine, inclusiv a fondurilor europene,<br />
să se poată aborda investiţii mai importante <strong>din</strong> sectorul hidro sau termo.<br />
Se consi<strong>de</strong>ră o valoare medie a maturităţii împrumuturilor <strong>de</strong> 6 ani,<br />
obişnuită în aceste cazuri.<br />
În tabelul nr. 9.10 se prezintă o schemă posibilă <strong>de</strong> investiţii care va sta la<br />
baza calculului influenţei lor asupra IAPC. S-a luat în consi<strong>de</strong>rare şi momentul<br />
scoaterii <strong>din</strong> funcţiune al unor grupuri care trebuie înlocuite în intervalul <strong>de</strong> timp<br />
consi<strong>de</strong>rat.<br />
Tabelul nr. 9.10. O posibilă schemă <strong>de</strong> eşalonare a investiţiilor în sectorul energetic românesc în<br />
intervalul 2013-2020<br />
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
1. Cota cumulată 5% 10% 18% 28% 55% 70% 90% 100%<br />
2. Echivalentul, în 0,442 0,884 1,591 2,474 4,860 6,186 7,953 8,837<br />
mld. euro<br />
3. Incrementul anual al 0,442 0,442 0,707 0,884 2,386 1,326 1,767 0,884<br />
investiţiei, în mld. euro<br />
4. Equity necesar 0,155 0,155 0,247 0,309 0,835 0,464 0.619 0,309<br />
anual, în mld. euro<br />
5. Împrumut, în mld. 0,287 0,287 0,460 0,574 1,551 0,862 1,149 0,574<br />
euro<br />
6. Serviciul datoriei, în 0,014 0,029 0,074 0,140 0,237 0,319 0,580 0,792<br />
mld. euro<br />
7. Recuperare anuală 0,168 0,183 0,322 0,450 1,072 0,783 1,198 1,101<br />
prin preţul energiei<br />
electrice, în mld. euro<br />
8. Consumul <strong>de</strong> 57,00 57,90 58,90 60,00 62,60 64,20 67,00 69,10<br />
TWh *)<br />
energie electrică, în<br />
9. Creşterea preţului 2,97 3,17 5,46 7,49 17,13 12,20 17,89 15,93<br />
energiei electrice<br />
datorată investiţiilor,<br />
în euro/MWh<br />
*) conform ultimei propuneri <strong>de</strong> strategie a sectorului energiei electrice, scenariul <strong>de</strong> referinţă.<br />
130
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
La momentul iulie 2012, preţul la consumatorul casnic al energiei electrice<br />
(în Bucureşti) – conţinând energia activă consumată, rezervarea, contribuţia<br />
pentru cogenerare şi acciză (dar fără TVA) era <strong>de</strong> circa 0,52 lei/kWh, adică<br />
520 lei/MWh. La o rata <strong>de</strong> schimb admisă pentru calculul accizei <strong>de</strong><br />
4,3001 lei/euro, rezultă un preţ la consumator <strong>de</strong> 120,9 euro/MWh. Plecând <strong>de</strong> la<br />
aceste valori, în tabelul următor se <strong>de</strong>termină influenţa asupra inflaţiei a efectului<br />
investiţiilor necesare a fi realizate în sectorul energiei electrice. Pentru a putea<br />
prin<strong>de</strong> doar acest efect, nu se iau în consi<strong>de</strong>rare creşterea preţului datorată<br />
celorlalte influenţe: creşterea preţurilor purtătorilor primari <strong>de</strong> energie, mărirea<br />
pon<strong>de</strong>rii regenerabilelor în mixtul <strong>de</strong> energie al ţării etc.<br />
Tabelul nr. 9.11. Calculul variaţiei indicelui <strong>de</strong> inflaţie datorată investiţiilor propuse<br />
Creşterea <strong>de</strong> preţ<br />
datorită<br />
investiţiilor,<br />
în euro/MWh<br />
Creșterea relativa<br />
<strong>de</strong> preț an <strong>de</strong> an, în<br />
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
2,95 3,17 5,46 7,47 17,13 12,20 17,89 15,93<br />
2,45 2,56 4,30 5,65 12,23 7,77 10,56 8,51<br />
%<br />
Aportul la IAPC, 0,25 0,26 0,43 0,57 1,22 0,78 1,06 0,85<br />
faţă <strong>de</strong> 2012, în % *)<br />
*) S-a consi<strong>de</strong>rat cota cheltuielilor energetice în IAPC <strong>de</strong> 10%.<br />
Reducerea indicelui <strong>de</strong> inflaţie <strong>de</strong> la 2019 la 2020 se explică prin faptul că<br />
până atunci o bună parte <strong>din</strong> investiţii s-au amortizat <strong>de</strong>ja.<br />
Pe întregul interval, aportul anual mediu la IAPC al investiţiilor (în<br />
ipoteza schemei <strong>de</strong> finanţare propuse) până la nivelul anului 2020 este <strong>de</strong> 0,68%.<br />
131
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
10. PROPUNERI DE POLITICI SECTORIALE ÎN SCOPUL<br />
DEZVOLTĂRII SUSTENABILE A SECTORULUI<br />
ROMÂNESC AL ENERGIEI<br />
10.1. Întrebări încă fără răspuns<br />
Prezentul studiu a încercat să răspundă la o serie <strong>de</strong> întrebări fundamentale<br />
privind viitorul sectorului energetic românesc şi să înarmeze <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţii cu<br />
concluziile analizelor privind necesarul <strong>de</strong> investiţii şi impactul acestor investiţii<br />
asupra economiei naţionale. Însă <strong>de</strong>ciziile privind <strong>de</strong>zvoltarea energetică<br />
reprezintă un proces <strong>de</strong> analiză multidisciplinară şi trebuie să pornească <strong>de</strong> la o<br />
serie <strong>de</strong> opţiuni şi <strong>de</strong>terminări <strong>de</strong> or<strong>din</strong> macroeconomic, cum ar fi cele <strong>de</strong><br />
securitate, social şi <strong>de</strong>mografic şi care să se cristalizeze în politici publice<br />
sustenabile. De aceea, încă rămân o serie <strong>de</strong> întrebări fundamentale <strong>de</strong> elucidat.<br />
Dintre cele mai importante menţionăm următoarele:<br />
a) Încă nu există şi <strong>de</strong>ci trebuie elaborată o viziune stabilă pe termen<br />
lung privind evoluţia macroeconomică, a structurii economiei şi a consumului <strong>de</strong><br />
energie primară şi energie electrică în corelaţie cu evoluţia economică, socială şi<br />
<strong>de</strong>mografică;<br />
b) Studiul conţine un capitol special referitor la energetică nucleară în<br />
România un<strong>de</strong> încearcă să lămurească unele aspecte tehnice şi <strong>de</strong> politică<br />
energetică aferente acestui domeniu, dar nu poate suplini <strong>de</strong>ciziile politice şi <strong>de</strong><br />
aceea mai există încă neclarităţi <strong>de</strong> politici macro privind opţiunile nucleare.<br />
Dintre acestea cele mai importante ar fi: momentul realizării unităţilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la<br />
Cernavodă (sigur după 2020), viitorul programului nuclear după Cernavodă;<br />
reacţia opiniei publice şi găsirea soluţiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare <strong>de</strong> lungă durată a <strong>de</strong>şeurilor<br />
şi transportul lor la acest <strong>de</strong>pozit.<br />
c) O problemă încă nerezolvată o reprezintă restructurarea sectorului <strong>de</strong><br />
generare a energiei electrice. Au fost mai multe încercări, însă <strong>din</strong> cauza unor<br />
interpretări nea<strong>de</strong>cvate a studiilor <strong>de</strong> profil, soluţiile propuse au fost fie neviabile,<br />
fie au violat reglementările privind competiţia pe piaţa indigenă <strong>de</strong> energie<br />
electrică. De aceea, menţinerea competiţiei între tehnologii nu mai poate fi o<br />
soluţie, iar pentru liberalizarea totală a pieţei se impune o reală nediscriminare,<br />
transparenţă şi tranzacţionarea energiei numai pe bursa specializată. O altă<br />
întrebare fundamentală rămâne cea legată <strong>de</strong> privatizare versus management<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Fără atragerea <strong>de</strong> capital străin pentru <strong>de</strong>zvoltare şi mo<strong>de</strong>rnizare, nu<br />
se ve<strong>de</strong> posibilitatea <strong>de</strong> susţinere a sectorului.<br />
132
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
d) Nu este subiectul acestui studiu, însă consi<strong>de</strong>răm necesară evaluarea<br />
impactului pe care îl va avea <strong>din</strong> 2013 costul CO 2 asupra competitivităţii pe<br />
piaţa <strong>de</strong> energie electrică şi în industriile energointensive. Acest aspect poate avea<br />
un impact semnificativ asupra economiei româneşti şi a structurii sale ulterioare.<br />
e) O altă problemă acută o reprezintă menţinerea siguranţei în SEN în<br />
condiţiile creşterii pon<strong>de</strong>rii surselor <strong>de</strong> energie regenerabile (SER). Prezentul<br />
studiu a luat în consi<strong>de</strong>rare necesarul <strong>de</strong> putere la vârf care să asigure şi rezerva <strong>de</strong><br />
sistem, calculul investiţiilor necesare în sistem ţinând seama <strong>de</strong> acest lucru, însă o<br />
analiză adâncă a tranzitului <strong>de</strong> putere în situaţia concentrării SER într-o anumită<br />
zonă a ţării, ca şi incertitu<strong>din</strong>ile pe care le introduc aceste tehnologii (eolian şi<br />
solar), precum şi necesarul <strong>de</strong> investiţii în reţele şi staţii trebuie analizate în studii<br />
<strong>de</strong> specialitate. Efectul economic imediat al surselor regenerabile îl reprezintă<br />
creşterea preţului la consumator, <strong>de</strong>ci este necesară evaluarea nivelului <strong>de</strong><br />
suportabilitate al populaţiei la creşterea preţului energiei electrice în condiţiile<br />
creşterii pon<strong>de</strong>rii acestor tehnologii şi legat <strong>de</strong> aceasta şi cu impact imediat,<br />
trebuie realizată reglementarea clară a modului <strong>de</strong> asigurare a investiţiilor în<br />
reţelele <strong>de</strong> transport, investiţii cerute <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea rapidă a centralelor electrice<br />
eoliene.<br />
f) Ajungerea la un compromis privind noua Directivă a eficienţei<br />
energetice va impune, după adoptarea ei, implementarea în legislaţia<br />
românească. Problema fundamentală rămâne cea a găsirii surselor <strong>de</strong> finanţare<br />
pentru aplicarea sa. Aşa cum se arată în prezentul studiu, este nevoie <strong>de</strong> investiţii<br />
la consumator şi în sectorul energetic <strong>de</strong> circa 6,4 mld. euro pentru a atinge ţintele<br />
propuse şi <strong>de</strong>şi efectele vor fi benefice pentru întreaga economie, ele se vor simţi<br />
într-o primă etapă şi în factura finală la consumator. Chiar programele <strong>de</strong><br />
mo<strong>de</strong>rnizare termică a locuinţelor, pe care autorii le consi<strong>de</strong>ră salutare, şi care<br />
sunt realizate în majoritate sau chiar totalitate cu bani publici, ascund împrumuturi<br />
importante <strong>de</strong> pe piaţa financiară, care se vor răsfrânge prin taxe mai mari asupra<br />
cetăţenilor localităților/sectoarelor respective.<br />
Legat <strong>de</strong> punctul <strong>de</strong> mai sus, consi<strong>de</strong>răm că trebuie activate programele <strong>de</strong><br />
reabilitare a sistemelor <strong>de</strong> încălzire centralizată (încălzirea clădirilor reprezintă<br />
circa 40% în balanţa <strong>de</strong> energie primară); pe această cale se pot obţine economii<br />
anuale <strong>de</strong> circa 2 mil. tep/an. Întrucât problema este <strong>de</strong> dimensiune naţională,<br />
actualul studiu îi acordă spaţiul uneia <strong>din</strong>tre anexe.<br />
g) Sunt necesare iniţiative legislative şi <strong>de</strong> reglementare clare şi stabile<br />
pentru atragerea investitorilor privaţi în sector. Statul nu mai reprezintă<br />
principalul investitor în acest sector şi factorii responsabili au datoria <strong>de</strong> a crea un<br />
mediu prietenos şi predictibil pentru investiţiile private în reînnoirea parcului <strong>de</strong><br />
capacităţi energetice sau în infrastructura specifică. Este <strong>de</strong> aşteptat o promovare<br />
133
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
mai activă a parteneriatelor public-private în domeniul infrastructurii <strong>de</strong> transport<br />
al energiei, chiar în domenii cum ar fi realizarea <strong>de</strong> conducte <strong>de</strong> gaz/petrol <strong>de</strong> la<br />
platformele <strong>de</strong> foraj <strong>din</strong> Marea Neagră la ţărm. Toate acestea solicită între altele<br />
transformarea cadrului legislativ şi <strong>de</strong> reglementare şi uneori munca în comun cu<br />
Comisia Europeană, pentru a adresa aspecte precum ajutorul <strong>de</strong> stat,<br />
reglementarea monopolurilor şi a concurenţei.<br />
h) Din unele sondaje făcute la nivel european rezultă faptul că – <strong>din</strong><br />
nefericire – consumatorul român este unul <strong>din</strong>tre cei mai puţin informaţi. În<br />
consecinţă, toate <strong>de</strong>ciziile majore (cele legate <strong>de</strong> privatizarea, managementul sau<br />
acţiunile privind eficienţa şi economia <strong>de</strong> energie) trebuie popularizate, iar<br />
consumatorul educat în sensul participării sale la luarea <strong>de</strong>ciziei şi legat <strong>de</strong><br />
aceasta, este imperios necesară organizarea cât mai curând a <strong>de</strong>zbaterii cu privire<br />
la clarificarea opţiunii referitoare la rezervele <strong>de</strong> gaze neconvenţionale <strong>din</strong><br />
România şi la explorarea şi exploatarea lor. Legată <strong>de</strong> aceste aspecte este şi<br />
necesitatea educării consumatorilor români <strong>de</strong> energie pentru promovarea<br />
acţiunilor individuale privind eficienţa energetică.<br />
10.2. Câteva propuneri<br />
În cele ce urmează, se prezintă un număr <strong>de</strong> propuneri <strong>de</strong> politici publice<br />
care, în opinia autorilor prezentului studiu, pot ajuta la găsirea răspunsurilor la<br />
aceste întrebări. Totodată, respectivele propuneri pot influenţa favorabil cadrul în<br />
care se vor <strong>de</strong>zvolta investiţiile <strong>din</strong> sector.<br />
10.2.1. Promovarea unui cadru legislativ şi <strong>de</strong> reglementare<br />
care să permită atragerea investiţiilor private autohtone<br />
şi străine în sectorul energiei electrice<br />
Dacă în zona <strong>de</strong> distribuţie şi furnizare, majoritatea companiilor sunt cu<br />
capital majoritar privat, în domeniul generării, cu câteva excepţii, companiile<br />
aparţin statului. Excepţiile notabile le reprezintă cele două centrale construite<br />
recent <strong>de</strong> Petrom, respectiv Dalkia, ca şi noile investiţii în regenerabile, cum ar fi<br />
fermele eoliene realizate sau în curs <strong>de</strong> realizare <strong>de</strong> CEZ, Iberdrola, E.O.N. La<br />
acestea se pot adăuga unităţi ca microhidrocentrale, fotovoltaice, folosind biomasa<br />
etc., unele finanţate şi cu ajutorul fondurilor europene.<br />
Dar companiile <strong>de</strong> stat <strong>din</strong> zona generării, altădată puternice, au acum<br />
dificultăţi financiare majore, unele <strong>din</strong>tre ele, cum ar fi Termoelectrica şi<br />
Hidroelectrica, ajungând chiar în insolvenţă. După cum s-a arătat în capitolele<br />
134
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
anterioare ale prezentului studiu, sume importante trebuie generate pentru a se<br />
realiza investiţiile necesare în sector. Acest lucru nu este realizabil cu companii <strong>de</strong><br />
stat slabe, folosite mult timp fie ca tampon social, fie ca experimente ale unor<br />
politici <strong>de</strong>ficitare, <strong>de</strong> multe ori interesate. De aceea, consi<strong>de</strong>răm că statul şi-a<br />
pierdut <strong>de</strong>ja, şi această situaţie se va menţine, rolul <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r în domeniul<br />
investiţiilor, cedând acest rol sectorului privat. În schimb, statul poate să-și<br />
consoli<strong>de</strong>ze poziția <strong>de</strong> catalizator al acestor investiţii. În consecinţă, consi<strong>de</strong>răm<br />
că se poate acţiona în următoarele direcţii:<br />
Atragerea sectorului privat în zona <strong>de</strong> generare a energiei electrice prin<br />
parteneriat public-privat folosind un evantai larg <strong>de</strong> mijloace, <strong>de</strong> la management<br />
privat al întreprin<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> stat până la privatizare propriu-zisă. Prin măsuri <strong>de</strong><br />
acest fel, companiile pot fi redresate financiar, pot genera capitalul necesar şi<br />
<strong>de</strong>vin mai interesante şi pentru sistemul bancar pentru împrumuturi.<br />
Sistemul <strong>de</strong> încurajare prin certificate verzi al proiectelor <strong>de</strong><br />
regenerabile este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> atractiv şi a <strong>de</strong>clanşat un a<strong>de</strong>vărat „boom”<br />
transformând România într-un loc interesant pentru investitorii străini mai ales<br />
domeniul eolienelor şi al fotovoltaicelor. Cu toate acestea, mai rămân încă o serie<br />
<strong>de</strong> dificultăţi. Una <strong>din</strong>tre ele o reprezintă nerezolvarea problemei legale <strong>de</strong><br />
proprietatea liniilor electrice <strong>de</strong> interconectare cu sistemul energetic a noilor<br />
obiective care folosesc surse regenerabile. O altă problemă este <strong>de</strong> or<strong>din</strong> tehnic şi<br />
este legată <strong>de</strong> <strong>de</strong>stabilizarea sistemului şi poate limita utilizarea acestor surse fără<br />
luarea unor măsuri specifice, lucru care duce la necesitatea unor limitări, acţiune<br />
nerezolvată încă la nivel <strong>de</strong> reglementare. În acest sens, s-ar putea să fie necesară<br />
regândirea reglementărilor actuale pentru reducerea schemelor <strong>de</strong> ajutor pentru<br />
regenerabile, aparent mult prea generoase în comparaţie cu alte ţări europene şi<br />
pentru ca, aşa cum se arată în lucrarea [1], „pe măsură ce se proliferează<br />
capacitățile necontrolabile iar capacitățile existente își încheie durata <strong>de</strong> viaţă<br />
economică şi chiar tehnică, operatorul <strong>de</strong> sistem va înfrunta dificultăţi <strong>din</strong> ce în ce<br />
mai consi<strong>de</strong>rabile, fără a avea instrumentele investiţionale sau controlul direct<br />
asupra măsurilor <strong>de</strong> stimulare a investiţiilor”.<br />
Deşi Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale este<br />
recent aprobată, sunt <strong>de</strong>ja numeroase propuneri <strong>de</strong> modificare a preve<strong>de</strong>rilor în<br />
sensul încurajării investiţiilor în noi capacităţi <strong>de</strong> producere a energiei electrice, în<br />
special <strong>din</strong> surse regenerabile <strong>de</strong> energie (SRE), folosind aşa-numitele contracte<br />
tip PPA (Power Purchase Agreement). Aceste contracte prevăd înţelegeri pe o<br />
perioadă limitată <strong>de</strong> timp (2-4 ani) privind vânzarea energiei electrice, la un preţ<br />
reglementat, către noua capacitate pe piaţă sau către unul sau mai mulţi<br />
consumatori, timp în care investitorul în noua capacitate îşi realizează un anumit<br />
echilibru financiar. Aceste contracte <strong>de</strong> tip PPA sunt negociate şi acceptate <strong>de</strong><br />
către ANRE, iar după trecerea perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> valabilitate a contractului PPA,<br />
135
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
capacitatea energetică nou realizată începe să vândă energia electrică pe piaţa<br />
concurenţială.<br />
Eficienţa energetică este una <strong>din</strong>tre măsurile consi<strong>de</strong>rate prioritare şi <strong>de</strong><br />
autorii acestui studiu pentru rezolvarea problemelor energetice în România. De<br />
aceea, orice măsură <strong>de</strong> promovare este binevenită. Aşa cum s-a mai arătat în<br />
cadrul studiului, noua propunere <strong>de</strong> Directivă pentru Eficienţă <strong>Energetic</strong>ă şi<br />
Cogenerare propune o serie <strong>de</strong> politici şi măsuri <strong>de</strong> aplicare ale acestora mult mai<br />
radicale ca cele <strong>de</strong> până acum. Implementarea acestora în România prin actele<br />
legislative şi <strong>de</strong> reglementare este imperativ necesară.<br />
Amânarea rezolvării programului energetic nuclear a dus la întârzieri în<br />
atingerea ţintei <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> gaze cu efecte <strong>de</strong> seră şi a amplificat incertitu<strong>din</strong>ile în<br />
privinţa <strong>de</strong>zvoltării sectorului. Din cauza duratelor mari <strong>de</strong> realizare a schemelor<br />
financiare pentru acest tip <strong>de</strong> obiective energetice, mai ales în condiţiile impuse<br />
după inci<strong>de</strong>ntul Fukushima, <strong>de</strong> valoarea capitalului implicat şi <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>le<br />
necesare pentru realizarea echipamentelor specifice, aceasta întârziere este greu <strong>de</strong><br />
recuperat şi cele două unităţi suplimentare (3 şi 4) vor apărea abia după momentul<br />
2020, însă numai după rezolvarea unor probleme <strong>de</strong> bază, <strong>din</strong>tre care cea mai<br />
importantă, ni se pare fundamentarea unei <strong>de</strong>cizii juridice a guvernului privind<br />
modalitatea <strong>de</strong> realizare a proiectului în privinţa schemei <strong>de</strong> acţionariat şi a<br />
schemei <strong>de</strong> finanţare şi garantare.<br />
Se simte nevoia înfiinţării unui organism <strong>de</strong> supraveghere reală a pieţei<br />
<strong>de</strong> energie electrică care să asigure un control riguros al tranzacţiilor <strong>din</strong> piaţă,<br />
separat <strong>de</strong> autoritatea <strong>de</strong> reglementare. Concluziile care se pot trage în urma<br />
analizei pieţei permit îmbunătăţirea cadrului <strong>de</strong> reglementare.<br />
10.2.2. Strategia energetică a României aprobată ca lege în parlament<br />
Strategia energetică a României pe termen mediu şi lung va trebui să<br />
răspundă cu soluţii concrete tuturor obiectivelor asumate <strong>de</strong> România în calitate<br />
<strong>de</strong> stat membru al Uniunii Europene. Ca soluţie optimă, guvernul va trebui să<br />
unească strategia energetică cu cea <strong>de</strong> mediu într-un document comun,<br />
coerent concertat pe cerinţele pachetului legislativ privind schimbările<br />
climatice. Pornind <strong>de</strong> la constatarea evi<strong>de</strong>ntă că domeniile energie şi mediu<br />
reprezintă priorităţi naţionale şi că nu au culoare politică, strategia trebuie<br />
aprobată ca lege în Parlamentul României, pentru a i se putea conferi mai<br />
multă autoritate, stabilitate şi predictibilitate şi însoţită <strong>de</strong> un acord <strong>de</strong><br />
susţinere pe termen lung, acceptat <strong>de</strong> toate parti<strong>de</strong>le politice parlamentare (a<br />
se ve<strong>de</strong>a, în acest sens, exemplul Danemarcei). Consi<strong>de</strong>răm că această strategie<br />
complexă trebuie însoţită <strong>de</strong> un plan clar <strong>de</strong> acţiune, cu proiecte în sectorul public<br />
şi modalităţi <strong>de</strong> sprijin al proiectelor <strong>din</strong> sectorul privat, cu termene şi<br />
136
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
responsabilităţi. În acest scop, ministerele responsabile (Ministerul Mediului,<br />
Ministerul Economiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul<br />
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii,<br />
Ministerul Finanţelor Publice şi Departamentul Afacerilor Europene) vor trebui să<br />
i<strong>de</strong>ntifice şi să urmărească partea <strong>din</strong> programul naţional care le revine la<br />
realizarea obiectivelor noului pachet. Desemnarea unui coordonator naţional<br />
unic, cu rol <strong>de</strong> raportor, sprijinit nemijlocit <strong>de</strong> toţi factorii implicaţi în realizarea<br />
proiectelor <strong>de</strong> investiţii, va fi cheia succesului în răspunsul României la cerinţele<br />
impuse <strong>de</strong> pachetul legislativ energie-schimbări climatice, pachetul 3 energie şi<br />
noua directivă privind eficienţa energetică.<br />
10.2.3. Rezolvarea problemei suportabilităţii facturii <strong>de</strong> energie<br />
electrică la consumatorul casnic<br />
Noile reglementări europene în domeniul energiei şi schimbărilor climatice<br />
vor avea şi în cazul României un impact important asupra suportabilităţii<br />
facturilor pentru energie, prin creşterea preţurilor la toate formele <strong>de</strong> energie<br />
(combustibili, energie electrică, energie termică), <strong>de</strong>terminând reconsi<strong>de</strong>rarea<br />
sistemului <strong>de</strong> protecţie socială. Preţul combustibililor fosili va creşte, energia <strong>din</strong><br />
surse regenerabile va fi, o perioadă relativ lungă <strong>de</strong> timp, mai scumpă <strong>de</strong>cât<br />
energia obţinută <strong>din</strong> tehnologii convenţionale, iar acestea <strong>din</strong> urmă vor genera o<br />
energie tot mai scumpă datorită necesităţii reducerii emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong><br />
seră produse <strong>de</strong> combustibilii fosili, ca şi datorită investiţiilor <strong>de</strong> înlocuire a<br />
puterilor echipamentelor a căror durată <strong>de</strong> funcţionare a <strong>de</strong>păşit durata normată <strong>de</strong><br />
viaţă. La acestea, trebuie adăugate măsurile sociale <strong>de</strong> fiscalitate anticriză<br />
economică. Cei mai afectaţi vor fi consumatorii vulnerabili care, în cazul<br />
României, reprezintă un segment important al populaţiei. Fără o strategie<br />
guvernamentală clară şi fermă <strong>de</strong> protejare a acestora, elaborată şi implementată<br />
urgent, efectele sociale vor fi foarte grave. În acest context, responsabilitatea şi<br />
<strong>de</strong>terminarea factorilor politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie în gestionarea acestui program social<br />
este fundamentală. În acest context, creşterea preţurilor energiei poate fi atenuată<br />
prin aplicarea măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică.<br />
Mărimea veniturilor unei familii <strong>de</strong>termină suportabilitatea facturilor<br />
pentru energie, respectiv, pentru familiile cu venituri mici încadrarea acestora<br />
într-un sistem <strong>de</strong> asistenţă socială. În legătură cu suportabilitatea preţurilor pentru<br />
energie, la nivelul Uniunii Europene se folosesc doi termeni consacraţi: fuel<br />
poverty, respectiv energy poverty. Aceştia <strong>de</strong>semnează în esenţă cota cheltuielilor<br />
cu încălzirea şi prepararea hranei <strong>din</strong> veniturile unei gospodării, respectiv cota<br />
cheltuielilor cu energia în general <strong>din</strong> aceleaşi venituri. În funcţie <strong>de</strong> valoarea<br />
137
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
acestor cote, o familie poate fi catalogată ca fiind vulnerabilă sau nu faţă <strong>de</strong><br />
serviciul <strong>de</strong> furnizare <strong>de</strong> energie. Cotele limită pot fi diferite <strong>de</strong> la ţară la ţară, însă<br />
în general se consi<strong>de</strong>ră că dacă cota <strong>de</strong> încălzire <strong>de</strong>păşeşte 10%, iar cea <strong>de</strong> energie<br />
15%, vorbim <strong>de</strong>spre populaţie vulnerabilă sau săracă energetic.<br />
În anul 2011, în România, salariul minim a fost <strong>de</strong> 158 euro şi câştigul<br />
salarial mediu net <strong>de</strong> 341 euro. Riscul <strong>de</strong> sărăcie sau excluziune socială urcă în<br />
prezent în România la 46%, pe fondul scă<strong>de</strong>rii populaţiei la 19 milioane <strong>de</strong><br />
persoane, fiind cel mai ridicat <strong>din</strong> toată UE, la toate categoriile <strong>de</strong> vârstă. În acest<br />
context, „sărăcia energetică” are valori mai ridicate.<br />
După 1990, toate guvernele au manifestat o preocupare crescândă faţă <strong>de</strong><br />
ameliorarea suportabilităţii costurilor cu energia ale gospodăriilor cu<br />
venituri reduse (cu excepţia perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> după anul 2010, <strong>de</strong> <strong>de</strong>clanşare a crizei<br />
economice în România), responsabilitatea acestor <strong>de</strong>mersuri revenind Ministerului<br />
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Deşi mărimea totală a contribuţiilor a fost<br />
consi<strong>de</strong>rabilă, sistemul este inechitabil, <strong>de</strong>oarece nu se adresează numai celor<br />
săraci, iar consumatorii cei mai <strong>de</strong>favorizaţi (consumatorii neracordaţi la reţelele<br />
energetice) rămân cel mai puţin asistaţi.<br />
Revenind la momentul actual, România se va confrunta cu o problemă<br />
socială <strong>de</strong>osebită în următorul sezon <strong>de</strong> încălzire, având în ve<strong>de</strong>re o serie <strong>de</strong><br />
factori agravanţi:<br />
- creşterea ratei şomajului şi scă<strong>de</strong>rea accentuată a nivelului <strong>de</strong> trai al<br />
populaţiei;<br />
- renunţarea la subvenţiile pentru acoperirea unei părţi a facturii <strong>de</strong> la<br />
bugetul central;<br />
- eficienţa scăzută a sistemelor <strong>de</strong> alimentare centralizată cu căldură şi<br />
îmbătrânirea continuă a lor, fără eforturi <strong>de</strong> înlocuire şi mo<strong>de</strong>rnizare;<br />
- creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică în urma liberalizării<br />
treptate şi înlăturării distorsiunii pieţelor acestor purtători <strong>de</strong> energie şi implicit a<br />
altora, cum ar fi lemnele <strong>de</strong> foc şi cărbunii.<br />
În aceste condiţii, se pune problema protecţiei acelor segmente ale<br />
consumatorilor care nu vor mai fi capabile să-şi acopere <strong>din</strong> surse proprii facturile<br />
<strong>de</strong> energie. Problema nu se întâlneşte numai la noi, ci a fost studiată şi în alte ţări,<br />
unele <strong>de</strong>zvoltate. Soluţia găsită este aceea <strong>de</strong> separare clară între pieţele <strong>de</strong> energie<br />
şi sistemele <strong>de</strong> protecţie socială, soluţie care, <strong>din</strong> nefericire, nu a fost încă adoptată<br />
în România. Funcţionarea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi nedistorsionată a pieţelor energetice<br />
duce la costuri mai mici pentru toţi consumatorii şi pieţele nu sunt folosite ca<br />
tampoane care absorb inegalităţile sociale. În schimb, realizarea unui sistem<br />
138
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
raţional <strong>de</strong> protecţie socială, transparent şi echitabil poate rezolva problema<br />
complexă a suportabilităţii preţurilor.<br />
S-au mai făcut încercări <strong>de</strong> soluţionare prin studii realizate <strong>de</strong> organisme<br />
internaţionale pentru România, dar <strong>din</strong> nefericire recomandările acestora nu au<br />
fost luate în consi<strong>de</strong>rare. Cităm aici doar două <strong>din</strong>tre ele: programul REP 3 al<br />
USAID <strong>din</strong> anii 2006-2007 şi recentul Program UNDP “Improving Energy<br />
efficiency in Low-Income Households and Communities in Romania” [76].<br />
Principalele <strong>de</strong>ficienţe ale sistemului existent <strong>de</strong> protecţie socială<br />
pentru energie au fost analizate în Programul <strong>Energetic</strong> pentru România-Faza 3<br />
(Romanian Energy Program-Phase 3, REP3), finanţat <strong>de</strong> către USAID, în<br />
perioada 2005-2007, pentru Guvernul României. Dintre acestea amintim:<br />
a) lipseşte strategia guvernamentală <strong>de</strong> îmbunătăţire a accesului la energie şi<br />
suportabilitatea facturilor pentru energie; astfel, sistemul este fragmentat,<br />
autoritatea este dispersată, iar subvenţiile multiple: sunt patru forme <strong>de</strong> subvenţii<br />
<strong>de</strong> preţ, trei forme <strong>de</strong> ajutor direct şi trei tipuri <strong>de</strong> sprijin pentru eficienţă<br />
energetică; b) sistemul este costisitor, produce distorsiuni importante pe pieţele <strong>de</strong><br />
energie şi afectează imparţialitatea sistemului <strong>de</strong> asistenţă socială; c) sistemul nu<br />
încurajează eficienţa energetică, <strong>de</strong>oarece asistenţa socială pentru energie<br />
finanţează partea <strong>de</strong> consum, iar prin aceasta afectează semnalele <strong>de</strong> preţ pentru<br />
utilizarea eficientă a energiei; d) țintele <strong>de</strong> asistenţă nu sunt bine stabilite; privind<br />
în ansamblu, sistemul nu reuşeşte să-i abor<strong>de</strong>ze, în special, pe cei săraci;<br />
e) sistemul nu asigură o bună acoperire a familiilor sărace şi, prin aceasta, sporeşte<br />
excluziunea socială; f) sistemul reduce coeziunea socială printr-un tratament<br />
inegal al consumatorilor <strong>de</strong> energie.<br />
Programul REP3 privind protecţia socială în domeniul energiei,<br />
propunea un sistem unitar <strong>de</strong> asistenţă socială pentru energie, care să cuprindă<br />
două componente <strong>de</strong> bază:<br />
Ajutoare sociale directe pentru energie pentru consumatorii cu venituri<br />
reduse alimentaţi <strong>din</strong> reţele, stabilite în funcţie <strong>de</strong> mărimea cheltuielilor fixe ale<br />
serviciului (componenta fixă a tarifului binom) pe întreaga perioadă a anului;<br />
Integrarea gospodăriilor cu venituri reduse în programele naţionale <strong>de</strong><br />
creştere a eficienţei energiei: reabilitarea termică a blocurilor <strong>de</strong> locuit, alte măsuri<br />
<strong>de</strong> creştere a eficienţei energiei şi folosirea surselor alternative <strong>de</strong> energie.<br />
Pentru implementarea unui sistem unitar <strong>de</strong> asistenţă publică pentru<br />
accesul populaţiei la serviciile <strong>de</strong> interes general (furnizare <strong>de</strong> energie electrică,<br />
gaze naturale, căldură şi combustibili) sunt necesare următoarele măsuri:<br />
Instituirea unor mecanisme eficiente <strong>de</strong> supraveghere a pieţelor <strong>de</strong><br />
energie pentru creşterea eficienţei acestora şi încurajarea investiţiilor în<br />
139
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea sectorului, ca urmare a creşterii încre<strong>de</strong>rii în pieţe. Este necesară<br />
supravegherea continuă a funcţionării pieţelor energiei electrice, gazelor naturale<br />
şi căldurii, eventual <strong>de</strong> către o instituţie competentă, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi specializată.<br />
Separarea clară a competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor<br />
<strong>de</strong> reglementare în domeniul energiei <strong>de</strong> cele ale ministerului responsabil cu<br />
protecţia socială.<br />
Întreaga asistenţă publică pentru accesul la energie se va bugeta<br />
transparent şi se va focaliza pe grupurile sociale cu venituri mici.<br />
Dezvoltarea unei componente speciale a asistenţei publice pentru accesul<br />
la energie, vizând creşterea eficienţei energiei la consumatorii cu venituri mici,<br />
atât <strong>din</strong> mediul urban, cât şi <strong>din</strong> cel rural, cu accent pe reabilitarea termică a<br />
clădirilor şi a instalaţiilor <strong>de</strong> încălzire <strong>din</strong> gospodării.<br />
În plus, se recomandă implementarea unei serii <strong>de</strong> măsuri în domeniul<br />
energetic pentru consolidarea politicii sociale şi anume:<br />
Încetarea tuturor subvenţiilor către sectorul energetic în conformitate<br />
cu obligaţiile <strong>din</strong> Tratatul Uniunii Europene. Eliminarea acestor subvenţii va duce<br />
la creşteri semnificative <strong>de</strong> preţuri, care, la energie termică, sunt estimate la<br />
50-100% faţă <strong>de</strong> preţul real subvenţionat.<br />
Eliminarea plăţilor sezoniere <strong>de</strong> ajutoare pentru căldură în sumă<br />
fixă şi introducerea unui sistem permanent <strong>de</strong> asistenţă pentru energie către<br />
familiile cu venituri mici pentru a combate sărăcia şi exclu<strong>de</strong>rea socială. Asistenţa<br />
pentru energie reduce exclu<strong>de</strong>rea socială şi sărăcia cauzată <strong>de</strong> costul <strong>de</strong> piaţă al<br />
serviciilor energetice prin finanţarea unei părţi <strong>din</strong> componenta fixă a costurilor <strong>de</strong><br />
energie (şi, eventual, o parte <strong>din</strong> costul variabil), prin aplicarea tarifului binom, pe<br />
baza nivelului <strong>de</strong> sărăcie (sau vulnerabilitate) al familiei. Asistenţa pentru energie<br />
presupune că toţi consumatorii săraci trebuie să plătească, la rândul lor, o parte <strong>din</strong><br />
factura lor <strong>de</strong> energie.<br />
Redirecţionarea fondurilor economisite <strong>de</strong> stat către un sistem <strong>de</strong><br />
asistenţă pentru energie, integral orientat către toate familiile cu venituri<br />
mici, indiferent <strong>de</strong> utilizarea energiei. Serviciul energetic trebuie să aibă un preţ<br />
care să promoveze ocuparea forţei <strong>de</strong> muncă şi prosperitatea în sectorul energetic.<br />
Totuşi, aceste măsuri trebuie să promoveze şi solidaritatea socială şi să nu excludă<br />
categoriile vulnerabile.<br />
Înfiinţarea unui fond social pentru consumatorii casnici confruntaţi<br />
cu măririle <strong>de</strong> preţuri, finanţat prin contribuţii voluntare <strong>de</strong> la furnizorii <strong>de</strong><br />
energie, care va oferi compensaţii parţiale consumatorilor pentru creşterile<br />
iminente <strong>de</strong> preţuri la căldură şi gaze naturale. Înfiinţarea acestui fond social va<br />
completa: liberalizarea pieţelor <strong>de</strong> energie prin eliminarea subvenţiilor restante;<br />
140
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
reforma sistemului <strong>de</strong> tarife la energie, în special introducerea tarifelor binome;<br />
reconfigurarea sistemului <strong>de</strong> asistenţă pentru energie, respectiv <strong>de</strong>plasarea<br />
sprijinului public <strong>de</strong> la suportul indirect universal (prin subvenţii <strong>de</strong> preţ), către<br />
beneficii directe testate (prin asistenţă socială pentru energie). Se recomandă ca<br />
mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> contribuţie voluntară să fie asemănător cu o asigurare sau cu o schemă<br />
<strong>de</strong> beneficii private. Guvernul, prin beneficii fiscale speciale acordate firmelor<br />
furnizoare pentru contribuţiile lor, trebuie să constituie fondul social, astfel încât<br />
să încurajeze contribuţiile voluntare.<br />
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale trebuie să stabilească<br />
analizele anuale sociale în domeniul energiei. Interacţiunea <strong>din</strong>tre<br />
reglementările in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> energie şi politicile sociale produce efecte sociale<br />
greu <strong>de</strong> anticipat pentru factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie. Factorii responsabili <strong>din</strong> Ministerul<br />
Economiei, Comerțului și Mediului <strong>de</strong> Afaceri şi <strong>de</strong> la autoritatea <strong>de</strong><br />
reglementare, împreună cu experţii în sărăcie şi servicii sociale trebuie să<br />
elaboreze anchete pentru a informa mai bine elaboratorii <strong>de</strong> politici <strong>de</strong>spre<br />
interacţiunea <strong>din</strong>tre tarife, sărăcie şi utilizarea energiei.<br />
Elaborarea unei noi legi cadru a energiei cu <strong>de</strong>finirea clară a serviciului<br />
<strong>de</strong> interes general (SIG) pentru sectorul energetic, cu referire specială la finanţarea<br />
accesului la energie pentru categoriile vulnerabile. Cadrul <strong>de</strong> reglementare<br />
trebuie consolidat pentru a inclu<strong>de</strong> cerinţele speciale ale SIG pentru companiile<br />
energetice, mai ales, în ceea ce priveşte preve<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> contractare şi cerinţele <strong>de</strong><br />
performanţă.<br />
Cel <strong>de</strong> al doilea program, cel al UNDP, relevă şi el, câteva necesităţi <strong>de</strong><br />
luat în consi<strong>de</strong>rare <strong>de</strong> către <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţii români <strong>din</strong>tre care cităm câteva elemente<br />
relevante pentru acest studiu:<br />
a) o clară <strong>de</strong>finiţie a serviciului public/<strong>de</strong> interes general. Acest lucru este<br />
necesar pentru a i<strong>de</strong>ntifica atât drepturile consumatorului român <strong>de</strong> energie, cât şi<br />
obligaţiile furnizorilor;<br />
b) <strong>de</strong>zvoltarea şi adoptarea în legislaţia românească a înșişi termenilor <strong>de</strong><br />
sărăcie energetică şi sărăcie <strong>de</strong> asigurare cu combustibil;<br />
c) realizarea unei strategii privind reducerea/eradicarea sărăciei energetice<br />
integrată strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ţării;<br />
d) implementarea noii directive a eficienţei energetice;<br />
e) <strong>de</strong>zvoltarea unei scheme „verzi” <strong>de</strong> utilizare a unităţilor alocate <strong>de</strong><br />
emisii <strong>de</strong> CO 2 (AAU) prin tranzacţionarea şi utilizarea ei pentru susţinerea<br />
consumatorilor vulnerabili;<br />
f) realizarea <strong>de</strong> strategii locale pentru „localităţi verzi”, cu integrarea<br />
măsurilor sociale.<br />
141
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
142<br />
10.2.4. Înfiinţarea unei autorităţi naţionale/<strong>de</strong>partament, care să aibă<br />
ca obiect <strong>de</strong> activitate „<strong>Energetic</strong>a urbană şi rurală”<br />
Având în ve<strong>de</strong>re importanţa sectorului rezi<strong>de</strong>nţial (ca mărime şi impact<br />
social) şi avantajele benefice ale cogenerării <strong>de</strong> înaltă eficienţă, România trebuie<br />
să treacă <strong>de</strong> urgenţă la adoptarea unor măsuri <strong>de</strong>osebite în acest domeniu,<br />
între care:<br />
Principalul factor motor capabil să <strong>din</strong>amizeze <strong>de</strong>zvoltarea acestui<br />
subsector este voinţa politică fermă şi permanentă, care să asigure funcţionarea<br />
şi progresul <strong>din</strong> domeniul fiecărui factor <strong>de</strong> influenţă <strong>din</strong> acest sector (legislaţie,<br />
reglementări, tehnologii, restructurarea operatorilor, finanţare, reabilitarea clădirilor,<br />
suportabilitatea facturilor etc.). Având în ve<strong>de</strong>re caracterul inerţial mare al<br />
activităţilor energetice, cu durate lungi <strong>de</strong> timp între <strong>de</strong>cizie şi realizare practică,<br />
este necesar ca <strong>de</strong>cizia politică să <strong>de</strong>păşească mandatul electoral <strong>de</strong> patru ani.<br />
Se propune înfiinţarea unei autorităţi naţionale/<strong>de</strong>partament, care<br />
să aibă ca obiect <strong>de</strong> activitate „<strong>Energetic</strong>a urbană şi rurală”, condus <strong>de</strong> un<br />
preşe<strong>din</strong>te/secretar <strong>de</strong> stat, subordonat guvernului. Scopul acestei entităţi este<br />
coordonarea şi controlul tuturor activităţilor <strong>din</strong> domeniu, propunerea şi urmărirea<br />
strategiei acestui sector, a politicilor şi instrumentelor a<strong>de</strong>cvate (legislaţie,<br />
finanţare, cooperarea cu autorităţile centrale şi locale, cu autorităţile <strong>de</strong><br />
reglementare), a activităţilor axate pe politica şi reglementările UE şi pe<br />
angajamentele României în acest domeniu. În acest sens, se propune înfiinţarea<br />
acestei entităţi printr-o lege specială. De o importanţă <strong>de</strong>osebită este<br />
selecţionarea unui personal cu expertiză profesională <strong>de</strong> calitate ridicată.<br />
Pentru coordonarea priorităţilor, trebuie conceput un nou mod <strong>de</strong><br />
realizare a politicii locale <strong>de</strong> încălzire centralizată şi <strong>de</strong> reabilitare termică a<br />
clădirilor, care să elimine disfuncţiile prezente între politica naţională (un<strong>de</strong><br />
guvernul este responsabil şi singur interlocutor cu UE) şi politica locală (un<strong>de</strong><br />
autorităţile locale, datorită autonomiei administrative, pot avea alte priorităţi şi<br />
moduri <strong>de</strong> abordare). Trebuie să existe o mai bună coordonare între priorităţile<br />
naţionale şi priorităţile locale, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic, social şi <strong>de</strong> mediu,<br />
respectiv între ministerele responsabile şi autorităţile locale.<br />
Situaţia precară prezentă <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar şi tehnologic a<br />
operatorilor (furnizorilor <strong>de</strong> căldură) trebuie să facă subiectul unei analize <strong>de</strong><br />
guvern, aşa cum preve<strong>de</strong> art. 11, alin. 2, <strong>din</strong> Legea nr. 51/2006.<br />
Elaborarea <strong>de</strong> urgenţă a unui studiu privind starea sistemelor<br />
centralizate <strong>de</strong> încălzire şi elaborarea unei strategii naţionale în domeniul<br />
încălzirii locuinţelor, a eficienţei energetice şi a folosirii energiilor regenerabile,<br />
cu măsuri, termene şi responsabilităţi bazate pe strategiile locale. Pentru<br />
întocmirea strategiilor locale este necesară elaborarea unui ghid pentru
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
municipalităţi, astfel încât să existe un sistem unitar <strong>de</strong> analiză şi soluţii propuse,<br />
coerent cu politica naţională în acest domeniu.<br />
Crearea unui climat stabil şi predictibil în ceea ce priveşte cadrul<br />
legislativ şi <strong>de</strong> reglementare. Noile reglementări trebuie emise numai după un<br />
proces a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> consultare, astfel încât entităţile interesate să-şi poată<br />
exprima punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Reglementările trebuie să fie nediscriminatorii şi<br />
să asigure atragerea investiţiilor în sector. Este necesară eliminarea<br />
neconcordanţelor <strong>din</strong>tre diverse legi care se aplică domeniului încălzirii<br />
centralizate şi cogenerării, în scopul creşterii transparenţei şi simplificării<br />
preve<strong>de</strong>rilor legislative. Se consi<strong>de</strong>ră că activitatea <strong>de</strong> reglementare în domeniul<br />
cogenerării şi încălzirii centralizate trebuie să se găsească în cadrul unei singure<br />
autorităţi şi anume ANRE, pentru a evita nepotrivirile <strong>din</strong> legislaţia secundară<br />
existente astăzi. În acest sens, activităţile <strong>de</strong> reglementare <strong>din</strong> ANRSC privind<br />
centralele termice şi alimentarea centralizată cu căldură trebuie transferate<br />
în cadrul ANRE. Împreună cu asigurarea stabilităţii cadrului legislativ şi <strong>de</strong><br />
reglementare, aceste măsuri sunt <strong>de</strong> natură să atragă investiţiile private în acest<br />
sector. Se apreciază că mo<strong>de</strong>rnizarea surselor <strong>de</strong> producere a căldurii (centrale <strong>de</strong><br />
cogenerare şi centrale termice) ar necesita circa 4-5 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro, fondurile<br />
obţinându-se prepon<strong>de</strong>rent <strong>din</strong> sectorul privat.<br />
Trebuie înţeles şi acceptat în mod clar, că promovarea cogenerării<br />
eficiente şi reabilitarea termică a clădirilor reprezintă principalele două<br />
direcţii <strong>de</strong> acţiune pentru reducerea sensibilă a pier<strong>de</strong>rilor energetice, prin<br />
care România îşi poate în<strong>de</strong>plini obligaţiile care îi revin privind reducerea cu 20%<br />
a consumului <strong>de</strong> energie primară, respectiv creşterea cu 20% a eficienţei<br />
energetice, până în anul 2020, conform preve<strong>de</strong>rilor Directivei pentru eficienţă<br />
energetică.<br />
10.2.5. Implementarea unei scheme <strong>de</strong> obligaţii pentru furnizorii<br />
şi distribuitorii <strong>de</strong> energie<br />
I<strong>de</strong>ea schemelor <strong>de</strong> tip DSM (<strong>de</strong>mand si<strong>de</strong> management) nu este nouă şi<br />
face parte <strong>din</strong> aşa-numita Planificare Integrată a Resurselor (PIR). Aceasta se<br />
bazează pe faptul cunoscut că energia economisită este mai ieftină <strong>de</strong>cât cea<br />
produsă. În acest sens, în situaţia în care pentru o ţară la care capacitatea la vârf<br />
este <strong>de</strong>ficitară şi care poate avea probleme la acoperirea necesarului <strong>de</strong> putere în<br />
piaţa <strong>de</strong> echilibrare, ceea ce este a<strong>de</strong>vărat şi pentru România în viitorul apropiat,<br />
este mai convenabil <strong>de</strong> a <strong>de</strong>tensiona situaţia prin reducerea consumului, dacât prin<br />
mărirea puterii instalate. De aceea, scopul DSM este <strong>de</strong> a încuraja scă<strong>de</strong>rea<br />
consumului, în mod special în perioada orelor <strong>de</strong> vârf, fie prin schimbarea<br />
143
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
comportamentului consumatorilor, fie prin intermediul furnizorilor <strong>de</strong> energie<br />
care îi ajută pe consumatori să utilizeze mai bine energia.<br />
Noua Directivă pentru Eficienţă <strong>Energetic</strong>ă şi Cogenerare <strong>de</strong>fineşte o serie<br />
<strong>de</strong> măsuri posibil <strong>de</strong> luat, printre care şi scheme prin care un stat membru al UE<br />
poate s-o implementeze în scopul obligării furnizorilor şi/sau distribuitorilor <strong>de</strong><br />
energie. Aceeaşi Directivă sugerează posibilitatea utilizării cunoscutei scheme a<br />
certificatelor albe, însă trebuie spus că aceasta poate fi suficient <strong>de</strong> complicată şi<br />
costisitoare pentru ţări ca România. De aceea, probabil că cea mai convenabilă<br />
pentru ţara noastră ar fi o schemă asemănătoare schemelor <strong>de</strong> alocare a emisiilor,<br />
însoţită <strong>de</strong> penalități pentru cei care nu îşi realizează obligaţiile. Modul <strong>de</strong><br />
realizare şi aplicare trebuie să fie subiectul unui studiu specific, însoţit <strong>de</strong> o<br />
evaluare a impactului complex pe care o asemenea schemă l-ar putea avea asupra<br />
economiei româneşti.<br />
144
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
11. CONCLUZII<br />
Prezentul studiu urmăreşte i<strong>de</strong>ntificarea unor ten<strong>din</strong>ţe ale sectorului<br />
românesc al energiei în contextul unor provocări legate <strong>de</strong> ultimele pachete<br />
legislative ale Uniunii Europene şi a ten<strong>din</strong>ţelor pe plan mondial.<br />
Este clar că acest sector este esenţial pentru <strong>de</strong>zvoltarea economico-socială<br />
a României prin influenţele pe care le are şi prin efortul financiar necesar pentru<br />
ca acest sector să în<strong>de</strong>plinească rolul său <strong>de</strong>osebit în angrenajul macroeconomic.<br />
De aceea, în studiu s-a plecat <strong>de</strong> la obiectivele pe care trebuie să le în<strong>de</strong>plinească:<br />
- realizarea securităţii în alimentarea cu energie;<br />
- aprovizionarea cu energie la preţuri competitive şi reducerea aşa-numitei<br />
„sărăcii energetice”;<br />
- protecţia mediului;<br />
- concordanţa cu politica energetică a UE.<br />
Actualul context economic, geopolitic şi distribuţia resurselor energetice la<br />
nivel global nu permite o <strong>de</strong>zvoltare durabilă bazată exclusiv pe or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> merit<br />
în analize tip least cost.<br />
De aceea, s-a consi<strong>de</strong>rat că în cazul României trebuie avute în ve<strong>de</strong>re în<br />
aceste analize şi condiţionări suplimentare care contribuie la:<br />
- diminuarea riscurilor;<br />
- securitatea în aprovizionare;<br />
- creşterea eficienţei energetice;<br />
- diminuarea impactului asupra mediului;<br />
- utilizarea cu prioritate a resurselor energetice fosile şi regenerabile <strong>de</strong><br />
care dispune România, dar cu tehnologii cu eficienţă ridicată.<br />
Ca finalitate, s-au urmărit:<br />
I<strong>de</strong>ntificarea posibilităţilor <strong>de</strong> modificare, pe termen lung, a structurii<br />
producţiei <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară. În acest sens, este <strong>de</strong> remarcat că un<br />
mixt <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară cât mai diversificat este esenţial pentru<br />
realizarea unei securităţi energetice durabile, toţi combustibili – mai ales în cazul<br />
României – trebuind a fi luaţi în consi<strong>de</strong>rare. Este totuşi <strong>de</strong> remarcat că ten<strong>din</strong>ţele<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>pletare a rezervelor <strong>de</strong> hidrocarburi lichi<strong>de</strong> şi gazoase trebuie înlocuite, fie<br />
prin extin<strong>de</strong>rea folosirii surselor regenerabile, fie prin noi căi <strong>de</strong> import (mult<br />
discutatele proiecte Nabucco sau terminalul <strong>de</strong> LNG <strong>de</strong> la Constanţa), fie prin<br />
utilizarea gazelor <strong>din</strong> surse şi prin tehnologii neconvenţionale, fie prin combinarea<br />
acestora. Este însă greu să se facă o previziune asupra căilor care vor fi urmate,<br />
<strong>de</strong>oarece <strong>de</strong>ciziile sunt politice, având în ve<strong>de</strong>re multele implicaţii sociale, <strong>de</strong><br />
145
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
mediu şi <strong>de</strong> politică externă pe care le incumbă. De aceea, studiul a analizat doar<br />
elementele economice, în mod special ten<strong>din</strong>ţele privind preţul combustibililor. În<br />
acest sens, au rezultat următoarele:<br />
- lignitul rămâne cel mai ieftin combustibil (raportat la unitatea <strong>de</strong> energie<br />
conţinută) comparativ cu ceilalţi combustibili în perioada analizată. El are însă<br />
marele <strong>de</strong>zavantaj al puterii calorice mici şi al impactului major şi multiplu asupra<br />
mediului;<br />
- gazele naturale (mai ales componenta importată) se menţin drept cel mai<br />
scump combustibil, dar întrucât produc cel mai redus impact asupra mediului în<br />
comparaţie cu ceilalţi combustibili fosili reprezintă una <strong>din</strong>tre soluţiile viabile<br />
pentru <strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă a economiei României;<br />
- creşterea cererii pe plan mondial face ca un combustibil <strong>de</strong> bază, şi<br />
anume cărbunele energetic, să aibă o <strong>din</strong>amică <strong>de</strong> creştere a preţului mai mare<br />
<strong>de</strong>cât în trecut. De aceea, cărbunele energetic <strong>din</strong> import va costa între <strong>de</strong> două şi<br />
trei ori mai mult pe unitatea <strong>de</strong> energie <strong>de</strong>cât lignitul indigen extras <strong>din</strong> unităţi<br />
rentabilizate şi cu productivitate mărită. Vestea bună este că acest combustibil îşi<br />
va micşora contribuţia în mixtul combustibilului aferent economiei româneşti.<br />
- eficienţa economică a utilizării acestor resurse se va diferenţia şi mai<br />
mult prin intrarea în funcţiune a mecanismului <strong>de</strong> achiziţionare integrală a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 pe bază <strong>de</strong> licitaţii, <strong>din</strong> 2013 (EU–ETS).<br />
Studierea ten<strong>din</strong>ţelor şi modalităţilor pentru reducerea consumului <strong>de</strong><br />
energie şi utilizarea eficientă a energiei pe întregul lanţ <strong>de</strong> transformări. Una<br />
<strong>din</strong>tre cele trei ţinte ale pachetului legislativ „energie – schimbări climatice” o<br />
reprezintă reducerea inteligentă, prin eficientizare energetică, cu 20% la nivelul<br />
întregii Uniuni Europene a consumului <strong>de</strong> energie faţă <strong>de</strong> situaţia business as<br />
usual. Acest lucru este impus şi <strong>de</strong> ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a UE şi, implicit, şi a<br />
României, a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> purtători energetici şi <strong>de</strong> necesitatea<br />
reducerii emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, <strong>de</strong>oarece eficienţa energetică şi<br />
conservarea energiei prin răspunsul comportamental al consumatorului la<br />
provocările <strong>de</strong> mediu şi ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a preţurilor afectează în comun relaţia<br />
economiei cu mediul înconjurător. Studiul consi<strong>de</strong>ră ca programele şi tehnologiile<br />
la nivel <strong>de</strong> cerere (<strong>de</strong>mand response), ca şi măsurile <strong>de</strong> eficientizare a utilizării<br />
energiei, reprezintă împreună o soluţie viabilă în asigurarea unor noi opţiuni<br />
pentru consumatori în administrarea costurilor cu energia, asigurând furnizorilor<br />
noi opţiuni pentru o alimentare sigură cu energie la costuri rezonabile. Beneficiile<br />
unei asemenea abordări ar fi: o fiabilitate îmbunătăţită a sistemului, evitarea unor<br />
costuri, o eficienţă mai mare a pieţelor <strong>de</strong> energie, un management îmbunătăţit al<br />
surselor, un serviciu mai bun pentru consumator, creşterea competiţiei pe piaţă şi<br />
evi<strong>de</strong>nt un impact negativ redus asupra mediului. În statele UE şi <strong>din</strong> America <strong>de</strong><br />
Nord, condiţiile crizei şi cele premergătoare acesteia au impulsionat <strong>de</strong>zvoltarea şi<br />
146
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
practicarea soluţiilor <strong>de</strong> folosire eficientă a energiei şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mand response.<br />
Acestea au întâlnit noi provocări în condiţiile în care consumatorii şi-au schimbat<br />
poziţia <strong>de</strong>venind, în unele cazuri, producători şi <strong>de</strong> aceea utilităţile <strong>de</strong> electricitate<br />
au arătat un interes sporit în studierea şi implementarea programelor şi tehnologiilor<br />
<strong>de</strong> răspuns al cererii. În aceste condiţii, economia anuală <strong>de</strong> energie numai<br />
pentru energia electrică ar echivala la nivelul anului 2020 cu o valoare anuală <strong>de</strong><br />
circa 985 mil. euro, care la o perioadă <strong>de</strong> recuperare <strong>de</strong> 6,5 ani ar duce la un<br />
necesar investiţional în eficienţa energetică <strong>de</strong> circa 6,4 mld. euro până în 2020.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile asupra<br />
preţului energiei. Având în ve<strong>de</strong>re structura acoperirii cu surse regenerabile<br />
consi<strong>de</strong>rată în cadrul Planului Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Regenerabilelor,<br />
(apreciind preţul suplimentar al certificatelor verzi) duce prețul la producător la<br />
circa 72 euro/MWh la nivelul anului 2020. Situaţia este încă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> fluidă<br />
întrucât numărul <strong>de</strong> certificate pentru fiecare MWh „ver<strong>de</strong>” <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> tipul<br />
tehnologiei <strong>de</strong> producere, iar „supracompensarea” încă mai poate fi invocată în<br />
unele cazuri. În plus, întrucât <strong>de</strong>zvoltările <strong>de</strong> proiecte pe surse regenerabile sunt<br />
majoritar private neţinând seama <strong>de</strong> studiile realizate anterior la nivelul UE şi<br />
constatând actualul „boom” eolian şi solar, este greu <strong>de</strong> apreciat cum vor fi<br />
modificate condiţiile <strong>de</strong> lucru ale pieţei certificatelor verzi. Oricum, studiul<br />
apreciază că cifra preţului la producător <strong>de</strong> 72 euro/MWh este minimală. Date<br />
recente ale ANRE înaintează cifre ale creşterii preţurilor energiei electrice<br />
datorate utilizării surselor regenerabile cu 30% până în 2017, iar până în 2020 cu<br />
23-24%. Explicaţia este faptul că după 2017 se acordă mai puţine certificate verzi<br />
pentru evitarea supracompensării. Un studiu şi mai recent [78], provenind tot <strong>de</strong> la<br />
ANRE, dă mai multe amănunte în legătură cu creşterea graduală a acestui preţ.<br />
Valorile sunt prezentate în tabelul nr. 11.1:<br />
Tabelul nr. 11.1. Creşterea graduală a preţului energiei<br />
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020<br />
Creștere <strong>de</strong><br />
preţ<br />
(euro/MWh]<br />
2,1 6,5 19,59 23,92 12,95 13,98 30,43 21,46 21,13 20,80<br />
La valori actuale uzuale <strong>de</strong> 47-50 euro/MWh, rezultă pentru 2020 un nivel<br />
<strong>de</strong> 67,80-70,80 euro/MWh, iar pentru 2018 și 2019, 68,48-71,46, respectiv<br />
68,13-71,13 euro/MWh, cifre foarte apropiate <strong>de</strong> valoarea <strong>de</strong> 72 euro/MWh<br />
avansată anterior.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii preţului la energie asupra inflaţiei şi asupra<br />
<strong>din</strong>amicii consumului final. Întrucât nu se poate aprecia modul în care se<br />
147
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
realizează concesiunea diferitelor zăcăminte <strong>de</strong> hidrocarburi, ca şi <strong>de</strong>ciziile<br />
politice privind realizarea suplimentării surselor prin exploatarea hidrocarburilor<br />
prin tehnologii neconvenţioanale, prezenta lucrare a studiat doar sectorul energiei<br />
electrice. Pentru acesta, s-a calculat, pe baza necesarului <strong>de</strong> putere instalată şi<br />
având în ve<strong>de</strong>re retragerile <strong>din</strong> funcţiune a unor grupuri învechite, necesarul <strong>de</strong><br />
investiţii la nivelul acestui sector. Se apreciază că necesarul <strong>de</strong> putere nouă ar fi <strong>de</strong><br />
910 MW pe intervalul 2011-2015, 4.500 MW pe intervalul 2016-2020, respectiv<br />
4.130 MW pe intervalul 2021-2025, ceea ce duce la investiţii necesare <strong>de</strong> circa<br />
1.753 mil. euro 2012 între 2012 şi 2015, circa 7.084 mil. euro între 2016 și 2020,<br />
respectiv, circa 9.037 mil. euro între 2021-2025.<br />
Aceste valori importante vor avea inevitabil o influenţă asupra indicelui<br />
inflaţiei în intervalul 2012-2020. Studiul – pe baza unor ipoteze plauzibile privind<br />
schemele uzuale <strong>de</strong> finanţare ale acestor investiţii – a analizat impactul acestora<br />
asupra inflaţiei în acest interval. Trebuie remarcat că pentru a <strong>de</strong>cela doar<br />
influenţa investiţiilor, nu s-au consi<strong>de</strong>rat aici şi creşterea așteptată a preţurilor<br />
combustibililor, analizată, ca ten<strong>din</strong>ţă, separat. S-a ajuns la concluzia că pe<br />
întregul interval, aportul anual al IAPC variază între 0,25% şi 1,22%, cu o valoare<br />
anuală medie (indicele armonizat al preţurilor la consumator) al investiţiilor, în<br />
ipoteza schemei <strong>de</strong> finanţare propuse, până la nivelul anului 2020 <strong>de</strong> 0,68%, ca<br />
parte a valorii procentuale a acestuia.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei economiei româneşti <strong>de</strong> import a<br />
purtătorilor <strong>de</strong> energie primară şi măsuri <strong>de</strong> atenuare a acestui fenomen. În<br />
legătură cu această problemă, studiul apreciază următoarele:<br />
- Având în ve<strong>de</strong>re că în România balanţa energetică este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong><br />
importurile <strong>de</strong> energie primară, iar eficienţa centralelor termoelectrice este<br />
scăzută, şi pentru a se evita riscul <strong>de</strong> creştere necontrolată a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong><br />
importul <strong>de</strong> surse primare se consi<strong>de</strong>ră că trebuie acceptată ca ţintă, menţinerea<br />
soldului export-import în limita valorilor actuale.<br />
- Datorită măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică discutate, rata <strong>de</strong> creştere<br />
anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este inferioară ratei <strong>de</strong> creştere a PIB,<br />
elasticitatea ritmului energie electrică/PIB fiind cuprinsă între 0,6 şi 0,7, având în<br />
ve<strong>de</strong>re că <strong>de</strong>zvoltarea economică necesită creşterea productivităţii care se<br />
realizează în principal prin electrificare şi informatizare.<br />
- Ritmul <strong>de</strong> creştere anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este mai<br />
mare faţă <strong>de</strong> cel al energiei primare, ceea ce arată creşterea pon<strong>de</strong>rii energiei<br />
electrice faţă <strong>de</strong> utilizarea directă a celorlalţi purtători <strong>de</strong> energie.<br />
- Elasticitatea creşterii energie electrică/energie primară este în medie<br />
cuprinsă între 1,5-1,6, respectiv creşterea consumului <strong>de</strong> energie electrică va fi<br />
148
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
mai rapidă <strong>de</strong>cât a energiei primare, garanţia creşterii eficienţei şi a intensităţii<br />
utilizării energiei (anexa 13).<br />
- Pe fondul reducerii rezervelor <strong>de</strong> purtători primari <strong>de</strong> energie, analizele<br />
<strong>de</strong> optimizare a <strong>de</strong>zvoltării sectorului energiei trebuie să releve următoarele<br />
elemente prioritare, ca soluţii pentru menţinerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> import în limite<br />
acceptabile:<br />
a) utilizarea cu prioritate a resurselor energetice <strong>din</strong> ţară, în special a celor<br />
fosile – cărbune şi hidrocarburi – dar în capacităţi <strong>de</strong> prelucrare cu tehnologii <strong>de</strong><br />
înaltă eficienţă pentru a extin<strong>de</strong> durata lor <strong>de</strong> epuizare;<br />
b) continuarea amenajării potenţialului hidroenergetic naţional pentru<br />
producerea energiei electrice cât şi pentru utilizări complexe;<br />
c) continuarea programului nuclear în condiţii <strong>de</strong> înaltă securitate;<br />
d) utilizarea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie în capacităţi eficiente, fără a<br />
afecta producţia agricolă <strong>de</strong>stinată uzului uman şi animal domestic şi fără a afecta<br />
siguranţa sistemului electroenergetic (<strong>de</strong> către centralele electrice eoliene);<br />
e) diversificarea importurilor <strong>de</strong> energie primară (surse şi rute <strong>de</strong> transport)<br />
şi menţinerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> aceste importuri la un nivel acceptabil (probabil<br />
30-35%);<br />
f) măsuri severe pentru protecţia mediului.<br />
Totodată, studiul realizează o prognoză a structurii mixtului <strong>de</strong> purtători<br />
energetici primari, pe care apoi se bazează în analiza <strong>de</strong>zvoltării sectorului<br />
energiei electrice şi în aprecierea variaţiei în viitor a preţurilor acestor purtători.<br />
Concluzia clară în această privinţă este că preţurile vor creşte semnificativ, iar<br />
economia naţională va trebui să găsească soluţii <strong>de</strong> absorbţie a acestor şocuri.<br />
Rolul programului energetic nuclear în cadrul acţiunilor <strong>de</strong> diminuare<br />
a ten<strong>din</strong>ţei <strong>de</strong> accentuare a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri a purtătorilor <strong>de</strong> energie.<br />
Studiul consi<strong>de</strong>ră că un program nuclear echilibrat şi sigur poate fi una <strong>din</strong><br />
soluţiile viabile atât în reducerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri, cât şi în cea <strong>de</strong><br />
diminuare a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră. Proiectele nucleare sunt investiţii<br />
pe termen lung, cu termen <strong>de</strong> realizare <strong>de</strong> circa 10-12 ani (<strong>din</strong> momentul luării<br />
<strong>de</strong>ciziei până la punerea în funcțiune a obiectivului). Datorită intensităţii ridicate<br />
<strong>de</strong> capital în faza <strong>de</strong> construcţie, riscului politic şi <strong>de</strong> reglementare, alături <strong>de</strong><br />
percepţia publicului privind securitatea nucleară, precum şi riscului întârzierilor în<br />
faza <strong>de</strong> construcţie, aceste proiecte se confruntă cu mari dificultăţi în finanţare.<br />
Cheia succesului constă în bancabilitatea proiectelor noi nucleare care se<br />
fundamentează pe mai mulţi factori precum: climatul politic, securitatea<br />
energetică, configuraţia pieţei <strong>de</strong> electricitate, reglementări în domeniul securităţii<br />
nucleare, politica <strong>de</strong> management al <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi legislaţia în<br />
domeniul răspun<strong>de</strong>rii civile în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt nuclear. Toţi acești factori, alături<br />
149
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
<strong>de</strong> un climat legislativ prietenos pentru toate tehnologiile cu emisii reduse <strong>de</strong><br />
carbon pentru o competiţie reală între tehnologiile energetice, vor juca un rol<br />
<strong>de</strong>terminant în următoarele <strong>de</strong>cenii. Din toate aceste motive, studiul a luat în<br />
consi<strong>de</strong>rare apariţia grupurilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la Cernavodă, şi efectele investiţiilor<br />
aferente, abia după borna temporală 2020.<br />
Luând în consi<strong>de</strong>rare toate cele <strong>de</strong> mai sus, studiul încearcă să sugereze un<br />
set <strong>de</strong> politici energetice care ar ajuta sectorul energetic românesc să-şi<br />
în<strong>de</strong>plinească rolul şi să se <strong>de</strong>zvolte în condiţiile impuse <strong>de</strong> cadrul legislativ<br />
european. Autorii studiului, alături <strong>de</strong> alţi specialişti în domeniu (<strong>de</strong> exemplu,<br />
[1]), consi<strong>de</strong>ră că România ar trebui să realizeze cât <strong>de</strong> curând o strategie<br />
energetică adaptată imperativelor momentului: criza economică şi financiară,<br />
competiţia proiectelor transfrontaliere <strong>de</strong> hidrocarburi, penetrarea energiilor<br />
regenerabile, stabilirea poziţiilor politice ferme în legătură cu noile <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong><br />
hidrocarburi şi cu noile tehnologii neconvenţionale, repoziționări în penetrarea<br />
capitalului investiţional <strong>din</strong> ţări asiatice, perspective <strong>de</strong> cuplare a pieţelor <strong>de</strong><br />
electricitate, transpunerea acquis-ului comunitar şi în special a celui <strong>de</strong>-al treilea<br />
Pachet Legislativ în domeniul Energiei, clarificarea acţiunilor <strong>din</strong> programul<br />
nuclear după inci<strong>de</strong>ntul Fukushima etc. Din nefericire, se întârzie luarea <strong>de</strong>ciziilor<br />
care să permită un cadru capabil să răspundă acestor provocări şi <strong>de</strong> aceea<br />
<strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă a sectorului energiei rămâne încă un <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat în<strong>de</strong>părtat.<br />
Necesităţile sunt mari, aşa cum se arată şi în cadrul acestui studiu, dar<br />
<strong>de</strong>zechilibrele care se manifestă în prezent în <strong>de</strong>zvoltarea sectorului energetic<br />
naţional, dacă nu sunt rezolvate, se vor acutiza şi vor conduce la <strong>de</strong>zechilibre<br />
majore în economia naţională. De aceea, în cadrul capitolului 10, se prezintă o<br />
serie <strong>de</strong> propuneri <strong>de</strong> politici energetice care ar trebui să fie aplicate imediat<br />
pentru remedierea acestei situaţii. Dintre acestea, cele mai urgente se referă la<br />
accelerarea atragerii <strong>de</strong> finanţări private străine şi autohtone, unele se referă la<br />
aspecte instituţionale şi administrative (înfiinţarea unui minister al energiei,<br />
realizarea unor strategii integrate energie-mediu), altele abor<strong>de</strong>ază programe<br />
specifice cum ar fi cel nuclear sau cel <strong>de</strong> eficienţă energetică (în mod special, cel<br />
<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare termică a locuinţelor) şi cel <strong>de</strong> utilizare şi eficientizare a<br />
cogenerării şi alimentării centralizate cu căldură, iar altele propun adâncirea<br />
analizei prin realizarea <strong>de</strong> studii complexe care să înarmeze <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţii cu soluţii<br />
viabile (privatizare sau numai management privat, poziţia faţă <strong>de</strong> tehnologiile<br />
neconvenţionale <strong>de</strong> extragere a hidrocarburilor etc.).<br />
În final, autorii apreciază că prezentul studiu răspun<strong>de</strong> la o serie <strong>de</strong><br />
întrebări esenţiale ale <strong>de</strong>zvoltării sectorului energetic românesc. El constituie<br />
totodată un semnal pentru <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi, având în ve<strong>de</strong>re necesarul <strong>de</strong> investiţii al<br />
domeniului energiei electrice până în 2020 şi după, indicând efectele pe care<br />
150
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
aceste investiţii le vor avea asupra economiei naţionale prin impactul asupra<br />
produsului intern brut, dar şi asupra inflaţiei viitoare. Se ve<strong>de</strong> că principalele<br />
provocări sunt legate <strong>de</strong> atingerea obiectivelor pachetului legislativ energie –<br />
mediu, <strong>de</strong> ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> purtători energetici<br />
prin <strong>de</strong>pletarea zăcămintelor autohtone, creşterea inevitabilă a preţurilor acestor<br />
purtători, <strong>de</strong> necesitatea <strong>de</strong> generare şi atragere <strong>de</strong> capital pentru acoperirea<br />
necesarului <strong>de</strong> investiţii în sector şi <strong>de</strong> adaptarea pieţelor <strong>de</strong> electricitate şi gaze la<br />
imperativele pieţei interne europene. Pentru a lămuri unele aspecte colaterale şi<br />
pentru a prezenta ipoteze şi elemente <strong>de</strong> calcul necesare înţelegerii corpului<br />
lucrării, studiul încorporează şi o serie <strong>de</strong> anexe justificative.<br />
În încheiere, se vor recapitula sumar principalele răspunsuri pe care acest<br />
studiu a încercat să le <strong>de</strong>a problemelor puse prin termenii <strong>de</strong> referinţă:<br />
a) Investiţiile în sectorul energiei electrice sunt absolut necesare, fără ele<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> electricitate fiind nesuportabilă <strong>de</strong> economia<br />
românească. De altfel, dacă nu s-ar realiza, ar trebui întărite interconexiunile cu<br />
ţările vecine pentru a importa <strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> producție indigenă, ceea ce ar însemna<br />
<strong>din</strong> nou investiții. În plus, acest surplus <strong>de</strong> putere <strong>de</strong> care este nevoie pentru<br />
economia noastră, va trebui disponibilizat în regiune, ceea ce nu este <strong>de</strong>loc sigur,<br />
într-o regiune în care doar regiunea Kosovo şi țara noastră mai au încă exce<strong>de</strong>nt<br />
<strong>de</strong> putere la vârf, dar nu pentru mult timp.<br />
b) De altfel, dilema investiţii în energie, respectiv în alte ramuri nu este<br />
corectă. Fără energie, România nu-şi va putea <strong>de</strong>zvolta ramurile economiei, iar<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri poate <strong>de</strong>veni împovărătoare. Rămâne atunci întrebarea:<br />
în ce subramură a energiei să investim Autorii studiului consi<strong>de</strong>ră că, aşa cum s-a<br />
arătat în capitolul 6, eficienţa energetică este prioritară. De aceea, implementarea<br />
noii Directive privind eficienţa energetică în contextul reducerii consumului final<br />
cu 20% faţă <strong>de</strong> situaţia Business-As-Usual este salutară pentru România. În rest,<br />
mixtul <strong>de</strong> combustibil al economiei româneşti trebuie să rămână diversificat, iar<br />
câteva elemente <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> <strong>de</strong>ciziile politice pot modifica dramatic situaţia<br />
actuală: noile <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong> hidrocarburi lichi<strong>de</strong> şi gazoase <strong>din</strong> Marea Neagră, ca<br />
şi explorarea şi exploatarea zăcămintelor <strong>de</strong> aşa-numit „gaz <strong>de</strong> şist”, respectiv<br />
obţinut prin tehnologii neconvenţionale, pot ajuta reducerea substanţială a<br />
importurilor.<br />
c) Necesarul <strong>de</strong> investiţii pentru sectorul energiei electrice este <strong>de</strong> circa<br />
1.750 mil. euro pentru perioada 2012-2015, circa 7.084 mil. euro pentru intervalul<br />
2016-2020 şi <strong>de</strong> circa 9.040 mil. euro pentru perioada 2021-2025. Investiţiile <strong>din</strong><br />
întreaga economie pentru proiectele <strong>de</strong> eficienţă energetică care să ducă la o<br />
economie <strong>de</strong> energie la consumator <strong>de</strong> 20% la nivelul anului 2020 vor ajunge la o<br />
valoare probabilă <strong>de</strong> circa 6,4 mld. euro.<br />
151
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
d) Realizarea acestor investiţii va duce la o creştere procentuală anuală a<br />
PIB în intervalul 2012-2020 cu valori cuprinse între 0,16% şi 2,16%, în funcţie <strong>de</strong><br />
participarea economiei româneşti la realizarea obiectivelor energetice (prin<br />
construcţii-montaj şi echipamente).<br />
e) Partea mai neplăcută o reprezintă efectul asupra preţului energiei şi<br />
implicit asupra indicelui inflaţiei. Acest impact este cel mai probabil în jurul<br />
valorii <strong>de</strong> 0,68% la nivelul anului 2020. Trebuie precizat că această cifră nu<br />
conţine influenţa variaţiei preţurilor agenţilor primari, ci doar efectul noilor<br />
investiţii până în 2020.<br />
152
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
ANEXE<br />
Pentru a elabora o serie <strong>de</strong> aspecte teoretice, a <strong>de</strong>zvolta unele tematici<br />
adiacente, dar necesare, celor <strong>de</strong>zvoltate în studiu, lucrarea conţine un număr <strong>de</strong><br />
anexe lămuritoare.<br />
153
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Scenariile utilizate pentru realizarea prognozei economice şi energetice<br />
Anexa nr. 1<br />
Tabelul nr. A1.1 – Scenariul nr. 1. Evoluţia PIB 2008-2035<br />
1)<br />
2)<br />
3)<br />
PIB (mld. euro 2010)<br />
Ritm anual <strong>de</strong> creştere<br />
PIB-%<br />
Elasticitate<br />
Ritm anual CIEP 2)<br />
(% )<br />
154<br />
2009<br />
125,98<br />
-6,6<br />
Realizări 1) Estimări<br />
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035 2035/<br />
2010<br />
124,1<br />
-1,6<br />
127,2<br />
2,5<br />
129,4<br />
1,7<br />
133,4<br />
3,1<br />
138,2<br />
3,6<br />
143,6<br />
3,9<br />
148,5<br />
3,5<br />
153,6<br />
3,4<br />
0,52 0,52 0,52 0,5 0,5 0,5 0,45 0,45 0,45 0,45 0,4 0,35 0,3<br />
Ritm anual <strong>de</strong> creştere<br />
CIEP (%) 1,3 0,88 1,6 1,8 1,9 1,75 1,53 1,44 1,57 1,62 1,36 1,15 1,0<br />
Varianta I<br />
Consum intern <strong>de</strong><br />
energie primara CIEP<br />
(mii tep)<br />
Varianta II<br />
Consum intern <strong>de</strong><br />
energie primară care<br />
să asigure ţinta <strong>de</strong><br />
20% faţă <strong>de</strong> strategia<br />
2007-2020 (mii tep)<br />
34324 34817 35270 35580 36150 36800 37500 38150 38740 39300 39910 405003<br />
158,6<br />
3,2<br />
164,1<br />
3,5<br />
170,0<br />
3,6<br />
)<br />
201,0<br />
3,4<br />
233,0<br />
3,3<br />
271,5<br />
3,1 2,187<br />
43215 45760 48100 1,38<br />
34324 34817 35270 35545 36000 36570 36920 37270 37630 37990 38350 38720 40700 42770 44950 1,29<br />
Anuarul statistic al României 2011.<br />
CIEP – Consum intern <strong>de</strong> energie primară (energetic + neenergetic).<br />
Conform Strategiei 2007-2020, în anul 2020 CIEP ar fi <strong>de</strong> 48.400 tep. Prognoza actuală conduce la 83,4% <strong>din</strong> valoarea conform strategiei.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.2.1 – Scenariul nr. 1<br />
Varianta I. Structura consumului intern <strong>de</strong> energie primară 2008-2035 în România (mii tep)<br />
Varianta I<br />
Consum intern <strong>de</strong><br />
energie primară,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
2008<br />
39658<br />
Realizări Estimări<br />
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
34324 34817 34730 35580 36150 36800 37500 38150 38740 39300 39910 40500 43215 45760 48100<br />
- cărbune, <strong>din</strong> 9649 7436 6911 6900 6875 6850 6825 6800 6670 6300 6100 6000 5800 5500 5300 5200<br />
care:<br />
- huilă şi cocs 3617 1710 1739 1600 1575 1550 1525 1500 1370 1000 800 800 700 700 700 700<br />
6032 5726 5172 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5200 5100 4800 4600 4500<br />
- lignit şi cărbune<br />
brun<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
9719<br />
8239 8416 8520 8620 8750 8880 9020 9160 9400 9480 9650 9800 10470 11280 12000<br />
- gaze naturale 12476 10642 10897 11100 11730 11995 12195 12440 13015 13785 14375 14810 14141 14903 .. ..<br />
- energie hidro 1115 1164 1573 1315 1315 1315 1360 1410 1410 1410 1500 1500 1500 1600 1650 1700<br />
- energie nucleară 2752 2881 2849 2849 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 4069 5392 .. ..<br />
- energie <strong>din</strong> SRE 26 25 26 56 200 400 700 1085 1150 1200 1300 1400 1500 1650 .. ..<br />
- alți combustibili 211 198 161 90 90 90 90 95 95 95 95 100 100 100 .. ..<br />
- lemne <strong>de</strong> foc şi<br />
<strong>de</strong>șeuri lemnoase<br />
3710<br />
3742 3982 3900 3900 3900 3900 3800 3800 3700 3600 3600 3600 3600 .. ..<br />
155
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.2.2 – Scenariul nr. 1<br />
Varianta II. Structura consumului intern <strong>de</strong> energie primară 2008-2035 în România, reducerea cu 20% CIEP până în 2020 (mii tep)<br />
Varianta II<br />
Consum intern<br />
<strong>de</strong> energie<br />
primară,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
2008<br />
39658<br />
- cărbune, <strong>din</strong><br />
care: 9649<br />
Realizări Estimări<br />
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
34324 34817 34730 35453 35730 36265 36600 37065 37465 37883 38300 38720 40700 42770 44950<br />
7436 6911 6900 6875 6850 6800 6790 6600 6300 6100 5900 5800 5500 5300 5200<br />
- huilă şi cocs 3617 1710 1739 1600 1575 1550 1500 1490 1300 1000 800 700 700 700 700 700<br />
- lignit şi<br />
cărbune brun<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
6032<br />
9719<br />
5726 5172 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5200 5100 4800 4600 4500<br />
8239 8416 8520 8620 8750 8880 9020 9160 9400 9480 9650 9800 9958 11280 12000<br />
- gaze naturale 12476 10642 10897 11100 11603 11575 11685 11550 12100 12620 12708 13280 12531 13000 .. ..<br />
- energie hidro 1115 1164 1573 1315 1315 1315 1360 1410 1410 1410 1500 1500 1500 1600 1650 1700<br />
- energie<br />
nucleară<br />
- energie <strong>din</strong><br />
SRE<br />
- alți<br />
combustibili<br />
- lemne <strong>de</strong> foc şi<br />
<strong>de</strong>șeuri<br />
lemnoase<br />
2752<br />
2881 2849 2849 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 4069 5392 .. ..<br />
26 25 26 56 200 400 700 1085 1150 1200 1300 1400 1500 1650 .. ..<br />
211 198 161 90 90 90 90 95 95 95 95 100 100 100 .. ..<br />
3710<br />
3742 3982 3900 3900 3900 3900 3800 3700 3700 3600 3500 3500 3500 .. ..<br />
156
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.3.1 – Scenariul nr. 1. Producţia <strong>de</strong> energie primară 2008-2035 în România (mii tep)<br />
Producţia <strong>de</strong> gaze naturale în <strong>de</strong>clin<br />
Producția <strong>de</strong><br />
energie primară,<br />
2008<br />
Realizări Estimări<br />
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
28779 28034 27427 26695 26240 25855 25670 25501 25050 24525 24045 23605 23169 21433<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- huilă 979 751 731<br />
675 650 625 600 570 540 500 430 380 380 380 380<br />
- lignit + 6032 5726 5172 6748 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5200 5100 4800 4600 4500<br />
cărbune brun<br />
- țiței 4619 4390 4186 3956 3860 3700 3555 3415 3275 3150 3020 2900 2780 2269 .. ..<br />
- gaze naturale 8982 8964 8705 8580 7850 7450 7090 6750 6400 6080 5770 5485 5200 4030 .. ..<br />
- energie hidro 1481 1361 1769 1370 1515 1515 1560 1606 1610 1610 1610 1640 1659 1754 1780 1822<br />
- energie 2752 2881 2849 2803 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 .. ..<br />
nucleară<br />
- energie <strong>din</strong> 26 25 26 56 200 400 700 1085 1150 1200 1300 1400 1500 1650 .. ..<br />
surse<br />
neconvenționale<br />
- alți<br />
combustibili<br />
158 98 90 90 90 90 90 95 95 95 95 100 100 100 .. ..<br />
3750 3838 3899 3900 3900 3900 3900 3800 3800 3700 3600 3600 3600 3600 .. ..<br />
- lemne <strong>de</strong> foc şi<br />
<strong>de</strong>șeuri agricole<br />
Ipoteze:<br />
- Pentru ţiţei producţia sca<strong>de</strong> constant cu 3-5% pe an, respectiv cu 4-6% pe an pentru gaze naturale, iar gradul <strong>de</strong> înlocuire al rezervelor exploatate<br />
este <strong>de</strong> 15-20% pentru ţiţei şi <strong>de</strong> 15-30% pentru gaze naturale;<br />
- U3 şi U4 Cernavodă comercial în 2020 şi 2025 cu combustibil <strong>din</strong> import;<br />
- Energie <strong>din</strong> SRE conform PNAER.<br />
157
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.3.2 – Scenariul nr. 1 – Producţia <strong>de</strong> energie primară 2008-2035 în România (mii tep)<br />
Producţia <strong>de</strong> gaze naturale stabilă + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite<br />
Producția <strong>de</strong><br />
energie primară,<br />
2008<br />
Realizări Estimări<br />
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
28779 28034 27427 27120 27060 27075 27170 27341 27250 27045 26975 27220 28969 30403<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- huilă 979 751 731<br />
675 650 625 600 570 540 500 430 380 380 380 380<br />
6032 5726 5172 6748 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5300 5200 5100 4800 4600 4500<br />
- lignit + cărbune<br />
brun<br />
- țiței 4619 4390 4186 3956 3860 3700 3555 3415 3275 3150 3020 2900 2780 2269 .. ..<br />
- gaze naturale 8982 8964 8705 8580 8670 8670 8590 8590 8600 8600 8700 9100 11000 13000 .. ..<br />
- energie hidro 1481 1361 1769 1370 1515 1515 1560 1606 1610 1610 1610 1640 1659 1754 1780 1822<br />
- energie nucleară 2752 2881 2849 2803 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 2850 .. ..<br />
- energie <strong>din</strong> 26 25 26 56 200 400 700 1085 1150 1200 1300 1400 1500 1650 .. ..<br />
surse<br />
neconvenționale<br />
- alți combustibili 158 98 90 90 90 90 90 95 95 95 95 100 100 100 .. ..<br />
3750 3838 3899 3900 3900 3900 3900 3800 3800 3700 3600 3600 3600 3600 .. ..<br />
- lemne <strong>de</strong> foc şi<br />
<strong>de</strong>șeuri agricole<br />
Ipoteze:<br />
- Pentru ţiţei producţia sca<strong>de</strong> constant cu 3-5% pe an, iar gradul <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate este <strong>de</strong> 15-20%;<br />
- Pentru gazele naturale, perioada până în 2015 estimări MECMA august 2011. După 2015 se consi<strong>de</strong>ră creşterea treptata a producției în urma<br />
<strong>de</strong>scoperirilor anunțate <strong>de</strong> noi <strong>de</strong>pozite;<br />
- U3 şi U4 Cernavodă comercial în 2020 şi 2025 cu combustibil <strong>din</strong> import;<br />
- Energie <strong>din</strong> SRE conform PNAER.<br />
158
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.4.1 – Scenariul 1<br />
Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare pentru asigurarea consumului intern (mii tep)<br />
Producţia <strong>de</strong> gaze naturale în <strong>de</strong>clin<br />
Sold import-export,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Total importuri,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- cărbune (huila şi<br />
cocs)<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
Realizări Estimări<br />
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
10693<br />
11232<br />
6585<br />
6486<br />
7187<br />
7430<br />
8035<br />
8235<br />
9340<br />
9540<br />
10295<br />
10495<br />
11130<br />
11330<br />
12009<br />
12205<br />
13100<br />
13300<br />
2527 996 1221 900 900 900 900 900 430 260 300 370 320 320 320 320<br />
4907 4139 4240 4500 4760<br />
14215<br />
14415<br />
15255<br />
15365<br />
16305<br />
16445<br />
17331<br />
17490<br />
21782<br />
21936<br />
5050 5325 5605 5885 6250 6460 6750 7020 8201<br />
- gaze naturale 3567 1614 1834 2835 3845 4395 4875 5390 6345 7225 7970 9165 8821 10873<br />
- combustibil nuclear<br />
1219 2542<br />
echivalent<br />
Exporturi (hidro) -523 -282 -280 -200 -200 -200 -200 -196 -200 -200 -110 -140 -159 -154<br />
Depen<strong>de</strong>nța <strong>de</strong> importuri (%)<br />
27,4 18,3 20,8 23,1 26,2 28,4 30,2 31,2 34,3 36,7 38,8 40,8 42,8 50,4<br />
159
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.4.2 – Scenariul 1<br />
Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare pentru asigurarea consumului intern (mii tep)<br />
Producţia <strong>de</strong> gaze naturale stabilă + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite<br />
Sold import-export,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Total importuri,<br />
Realizări Estimări<br />
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
10693<br />
11232<br />
6585<br />
6486<br />
7187<br />
7430<br />
7610<br />
7810<br />
8530<br />
8730<br />
9075<br />
9275<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- cărbune (huilă şi cocs) 2527 996 1221 900 900 900 900 900 800 440 300 370 320 320<br />
4907 4139 4240 4500 4760 5050 5325 5605 5885 6250 6460 6750 7020 8201<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
- gaze naturale 3567 1614 1834 2410 3025 3175 3375 3550 4145 4935 5490 5550 3021 1903<br />
- combustibil nuclear<br />
1219 2542<br />
echivalent<br />
Exporturi (hidro) -523 -282 -280 -200 -200 -200 -200 -196 -200 -200 -110 -140 -159 -154<br />
Depen<strong>de</strong>nța <strong>de</strong><br />
importuri (%)<br />
27,4 18,3 20,8 21,6 23,9 25,1 26,1 27,0 28,5 30,1 31,4 31,8 28,5 29,6<br />
9630<br />
9830<br />
10159<br />
10355<br />
10900<br />
11100<br />
11675<br />
11875<br />
12325<br />
12435<br />
12690<br />
12830<br />
11531<br />
11690<br />
12812<br />
12966<br />
320 320<br />
160
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.4.3 – Scenariul 1<br />
Varianta 2 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare pentru asigurarea consumului intern (mii tep)<br />
Reducere cu 20% CIEP până în 2020<br />
Producţia <strong>de</strong> gaze naturale stabilă + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite<br />
Sold import-export,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Total importuri,<br />
Realizări Estimări<br />
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025<br />
10693<br />
11232<br />
6585<br />
6486<br />
7187<br />
7430<br />
7610<br />
7810<br />
8393<br />
8593<br />
8656<br />
8856<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- cărbune (huila şi cocs) 2527 996 1221 900 900 900 875 890 730 460 300 270 320 320<br />
4907 4139 4240 4500 4760 5050 5325 5605 5885 6250 6460 6750 7020 7689<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
- gaze naturale 3567 1614 1834 2410 2933 2906 3095 2960 3500 4020 4008 4180 1531 0<br />
- combustibil nuclear<br />
1219 2542<br />
echivalent<br />
Exporturi (hidro) -523 -282 -280 -200 -200 -200 -200 -196 -200 -200 -110 -140 -159 -154<br />
Depen<strong>de</strong>nța <strong>de</strong> importuri (%)<br />
27,4 18,3 20,8 21,9 23,7 24,2 25,1 25,3 26,7 27,8 28,0 28,7 25,4 25,5<br />
9095<br />
9295<br />
9259<br />
9455<br />
10115<br />
10315<br />
10420<br />
10620<br />
10608<br />
10718<br />
10980<br />
11120<br />
9851<br />
10010<br />
10397<br />
10551<br />
2030 2035<br />
320 320<br />
161
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A1.4.1.a – Scenariul 1<br />
Varianta 1 – Importul <strong>de</strong> resurse energetice primare pentru asigurarea consumului intern (mii tep)<br />
Producția <strong>de</strong> gaze naturale stabilă + participarea noilor rezerve <strong>de</strong>scoperite<br />
Sold import-export,<br />
<strong>din</strong> care:<br />
Total importuri,<br />
Realizări Estimări<br />
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2025 2030 2035<br />
10693<br />
11232<br />
6585<br />
6486<br />
7187<br />
7430<br />
7610<br />
7810<br />
8530<br />
8730<br />
9075<br />
9275<br />
<strong>din</strong> care:<br />
- cărbune (huila şi cocs) 2527 996 1221 900 900 900 900 900 800 440 300 370 320 320<br />
4907 4139 4240 4500 4760 5050 5325 5605 5885 6250 6460 6750 7020 8201<br />
- țiței şi produse<br />
petroliere<br />
- gaze naturale 3567 1614 1834 2410 3025 3175 3375 3550 4145 4935 5490 5550 3021 1903<br />
- combustibil nuclear<br />
1219 2542<br />
echivalent<br />
Exporturi (hidro) -523 -282 -280 -200 -200 -200 -200 -196 -200 -200 -110 -140 -159 -154<br />
Depen<strong>de</strong>nța <strong>de</strong><br />
importuri (%)<br />
27,4 18,3 20,8 21,6 23,9 25,1 26,1 27,0 28,5 30,1 31,4 31,8 28,5 29,6<br />
9630<br />
9830<br />
10159<br />
10355<br />
10900<br />
11100<br />
11675<br />
11875<br />
12325<br />
12435<br />
12690<br />
12830<br />
11531<br />
11690<br />
12812<br />
12966<br />
320 320<br />
162
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Sinteza prognozei economice şi energetice<br />
Anexa nr. 2<br />
Tabelul nr. A2.1. Prognoza consumului <strong>de</strong> energie electrică 2012-2020-2025<br />
1. PIB Scenariul 1 (€2010)<br />
Ritm anual <strong>de</strong> creştere (%)<br />
2. Consum intern brut en.<br />
electrică (TWh)<br />
3. Consum intern net<br />
en. electrică (TWh)<br />
Ritm anual <strong>de</strong> creştere (%)<br />
2010 x) 2011 x) 2012<br />
124,1<br />
-1,6<br />
127,2<br />
2,5<br />
58,7 60,03<br />
54,27<br />
55,3<br />
129,4<br />
1,7<br />
2013 2014 2015 2016 2017 2918 2019 2020 2025<br />
133,4<br />
3,1<br />
138,2<br />
3,6<br />
143,6<br />
3,9<br />
148,5<br />
3,5<br />
153,6<br />
3,4<br />
158,6<br />
3,2<br />
164,1<br />
3,5<br />
170,0<br />
3,6<br />
201,0<br />
3,4<br />
61,1 62,2 63,4 64,9 66,6 68,3 70,1 71,9 73,8 82,3<br />
56,4<br />
57,4<br />
58,55<br />
- 1,9 2,0 2,0 2,0 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,2<br />
4. Sold export-import (TWh) 2,7 2,7 2,7 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,2 3,3 3,5 3,5<br />
5. Total producție brută (2+4) 61,4 61,93 63,8 65,2 66,4 67,9 69,6 71,3 73,3 75,2 77,3 85,8<br />
–TWh<br />
6. Total producție netă (3+4) 56,97 58,0 59,1 60,4 61,5 62,9 64,4 66,0 67,2 69,7 71,6 79,4<br />
–TWh<br />
7. Durata <strong>de</strong> utilizare putere 6225 6170 6190 6210 6230 6200 6163 6160 6160 6152 6140 6070<br />
<strong>de</strong> vârf consum intern (h/an)<br />
8. Putere <strong>de</strong> vârf sold exportimport<br />
630 500 500 550 550 550 550 565 575 610 650 650<br />
(MW)<br />
9. Putere <strong>de</strong> vârf consum 8719 8960 9111 9188 9376 9961 9970 10220 10500 10790 11092 12509<br />
intern (3/7) –MW<br />
10. Putere <strong>de</strong> vârf netă<br />
9349 9460 9611 9738 9926 10211 10520 10785 11075 11400 11742 13159<br />
necesară (8+9) -MW<br />
x) Realizări.<br />
59,9<br />
61,45<br />
63,0<br />
64,7<br />
66,4<br />
68,1<br />
75,9<br />
163
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A2.2. Programul <strong>de</strong> noi centrale hidroelectrice (MW)<br />
2011-2015 2016-2020 2021-2025 Total<br />
2011-2025<br />
Centrale noi<br />
gravitaționale<br />
Investiție<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
316<br />
588<br />
184<br />
1085<br />
266<br />
1137<br />
766<br />
2810<br />
CHEAP Tarnița<br />
Investiție<br />
MW<br />
Mil. euro<br />
-<br />
-<br />
1000<br />
1164<br />
-<br />
-<br />
1000<br />
1164<br />
164
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Anexa nr. 3<br />
Alimentarea centralizată cu energie termică în România<br />
A.3.1. Elemente generale<br />
Dintre cele trei subsectoare ale industriei energiei <strong>din</strong> România<br />
(electricitate, gaze naturale, energetica localităţilor, dar, mai ales, sistemele <strong>de</strong><br />
alimentare centralizată cu energie termică – SACET), energetica urbană este, <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>parte, în cea mai <strong>de</strong>ficitară situaţie. Cauza principală o reprezintă tratarea<br />
superficială a acestui subsector în ultimii 22 <strong>de</strong> ani, soluţia simplistă <strong>de</strong> abordare<br />
(bazată pe subvenţii bugetare pentru combustibili pentru încălzire şi mai multe<br />
forme <strong>de</strong> protecţie socială), ceea ce, în timp, a condus la un proces <strong>de</strong> acumulări<br />
succesive nefavorabile, foarte greu <strong>de</strong> rezolvat astăzi. SACET este specific<br />
aglomerărilor urbane (municipii, oraşe) şi, într-o măsură mult mai mică, celor<br />
rurale (comune).<br />
Încălzirea centralizată (termoficarea) este proce<strong>de</strong>ul tehnic <strong>de</strong> alimentare<br />
cu energie termică a unui număr mare <strong>de</strong> clădiri (consumatori rezi<strong>de</strong>nţiali, publici<br />
şi privaţi) caracterizate printr-o <strong>de</strong>nsitate ridicată; căldura este produsă în surse<br />
distincte şi transportată şi/sau distribuită prin reţele <strong>de</strong> conducte (reţele termice).<br />
Datorită caracterului local al încălzirii centralizate, autorităţile locale au un rol<br />
<strong>de</strong>terminant în promovarea acesteia, în cooperare cu companiile energetice locale.<br />
Încălzirea centralizată s-a dovedit în ţările cu economie liberă consolidată<br />
a fi o metodă sustenabilă şi cu cost minim în zonele urbane <strong>de</strong>ns populate. În ţările<br />
în tranziţie, încălzirea centralizată este relativ răspândită, dar necesită mo<strong>de</strong>rnizări<br />
substanţiale pentru a <strong>de</strong>veni competitivă în piaţă ca performanţă şi preţ.<br />
Consumatorii urbani (clădirile) sau industriali au nevoie, în general, <strong>de</strong><br />
energie electrică şi căldură. Acestea se pot obţine, <strong>de</strong> regulă, <strong>din</strong> surse separate <strong>de</strong><br />
energie (producere separată – energia electrică <strong>de</strong> la centrale termoelectrice, CTE,<br />
iar căldura <strong>de</strong> la centrale termice, CT) sau <strong>din</strong>tr-o singură sursă (producere<br />
combinată în centrale <strong>de</strong> cogenerare/termoficare, CET). Într-o centrală <strong>de</strong><br />
cogenerare sunt produse simultan şi combinat energia electrică şi căldura într-un<br />
singur proces <strong>de</strong>numit cogenerare. Dacă procesul <strong>de</strong> producere generează<br />
electricitate, căldură şi frig, el este <strong>de</strong>numit trigenerare.<br />
Cogenerarea este o sursă potenţială pentru producerea eficientă <strong>de</strong> energie<br />
electrică atunci când consumul termic industrial şi încălzirea centralizată permit<br />
acest lucru. Cogenerarea este singurul proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> producere combinată a<br />
energiei electrice şi căldurii <strong>din</strong> combustibili fosili la un randament general <strong>de</strong><br />
peste 75-80%. În comparaţie cu producerea separată a căldurii (în centrale<br />
165
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
termice, CT) şi a electricităţii (în centrale termoelectrice, CTE), economia <strong>de</strong><br />
combustibil rezultată <strong>din</strong> producerea combinată a căldurii şi electricităţii poate<br />
ajunge la 32-34% (figura nr. A.3.1) [1].<br />
Figura nr. A.3.1. Comparaţie între fluxurile <strong>de</strong> energie şi combustibil la producerea<br />
separată a electricităţii şi căldurii şi, respectiv, la cogenerare.<br />
Principalele avantaje ale cogenerării sunt următoarele: a) în comparaţie cu<br />
producerea separată, cogenerarea conduce la economii importante <strong>de</strong> combustibil,<br />
care se materializează prin reducerea facturilor pentru energie ale utilizatorilor <strong>de</strong><br />
energie electrică şi căldură; b) emisiile poluante <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră (în<br />
special CO 2 ), pe unitatea <strong>de</strong> energie utilă pot fi reduse semnificativ prin<br />
cogenerare, corespunzător economiei <strong>de</strong> combustibil nefolosit, în comparaţie cu<br />
producerea separată; c) cogenerarea este singurul proce<strong>de</strong>u sustenabil <strong>de</strong> utilizare<br />
a biomasei şi a <strong>de</strong>şeurilor combustibile pentru încălzirea rezi<strong>de</strong>nţială; d) încălzirea<br />
centralizată <strong>din</strong> centralele <strong>de</strong> cogenerare este mai sigură, în comparaţie cu<br />
încălzirea individuală, datorită funcţionării cu personal <strong>de</strong> specialitate şi<br />
controlului continuu al producerii şi distribuţiei căldurii. De asemenea, siguranţa<br />
consumatorului este mai mare, întrucât dispare pericolul potenţial al instalaţiilor<br />
cu gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor şi nu mai este necesară executarea<br />
reviziilor periodice ale centralelor proprii. Încălzirea centralizată <strong>din</strong> centralele <strong>de</strong><br />
cogenerare eficiente este proce<strong>de</strong>ul cel mai economic <strong>de</strong> alimentare cu căldură<br />
comparativ cu celelalte sisteme folosite.<br />
166
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Complexitatea ansamblului <strong>de</strong> probleme asociate cogenerării şi încălzirii<br />
centralizate este prezentată schematic în figura nr. A.3.2 [1]. Trebuie menţionat că în<br />
ţara noastră unii <strong>din</strong>tre factorii indicaţi în figură nu sunt luaţi în consi<strong>de</strong>rare, alţii sunt<br />
trataţi superficial, iar, în ansamblu, acest subsector energetic se confruntă cu<br />
dificultăţi <strong>din</strong>tre cele mai grave, ca urmare a unui proces cumulativ <strong>de</strong> lungă durată.<br />
Figura A.3.2. Principalii factori care influenţează eficienţa încălzirii centralizate<br />
şi suportabilitatea facturilor<br />
Cadrul politic, economic<br />
şi social<br />
Cadrul instituţional şi<br />
<strong>de</strong> reglementare<br />
Cadrul<br />
legislativ<br />
Situaţia cogenerării şi<br />
a încălzirii<br />
centralizate<br />
Politica naţională<br />
<strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică<br />
Combustibili,căldura<br />
Preturi si tarife,<br />
alocarea costurilor<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
surselor <strong>de</strong> căldură<br />
(CET-uri si CT-uri)<br />
Reabilitarea<br />
termică a<br />
clădirilor<br />
Cogenerarea<br />
industrială<br />
Eficienţa<br />
încălzirii<br />
centralizate şi<br />
suportabilitatea<br />
Veniturile<br />
locatarilor<br />
Protecţia<br />
socială<br />
Politica naţională<br />
privind cogenerarea şi<br />
încălzirea centralizată<br />
Programe<br />
guvernamentale<br />
şi finanţarea<br />
Asistenţă străină<br />
BM, USAID, UE<br />
BERD, UE etc.<br />
Problemele actuale ale SACET în România, sunt reprezentate <strong>de</strong><br />
dificultăţile tehnice, economice, sociale şi <strong>de</strong> impact <strong>de</strong> mediu, în principal,<br />
acestea fiind următoarele:<br />
Consumul <strong>de</strong> energie rezi<strong>de</strong>nţială reprezintă aproximativ 40% <strong>din</strong><br />
consumul final <strong>de</strong> energie al ţării, <strong>de</strong>păşind consumul industriei. Încălzirea<br />
centralizată este reprezentată <strong>de</strong> 83.799 <strong>de</strong> blocuri <strong>de</strong> locuit, proiectate şi<br />
construite în mare majoritate pentru încălzire centralizată (la care se adaugă un<br />
număr important <strong>de</strong> clădiri publice şi private), cu circa 3,1 milioane <strong>de</strong><br />
apartamente (<strong>din</strong> care 97% proprietate privată, procentul cel mai ridicat <strong>din</strong><br />
Uniunea Europeană) şi 7,82 milioane <strong>de</strong> locatari [79], <strong>din</strong> care circa 50% sunt<br />
astăzi <strong>de</strong>branşaţi <strong>din</strong> diverse cauze (incapacitate <strong>de</strong> plată, politica oficială greşită<br />
<strong>de</strong> încurajare a încălzirii individuale). S-a ajuns în situaţia aberantă cvasigeneralizată,<br />
contrar preve<strong>de</strong>rilor Legii nr. 325/2006 (un condominiu – un sistem <strong>de</strong><br />
încălzire), <strong>de</strong> coexistenţă în acelaşi bloc <strong>de</strong> locuinţe a 2-5 sisteme diferite <strong>de</strong><br />
încălzire (termoficare, centrală <strong>de</strong> apartament, calorifere electrice, sobe cu lemne<br />
167
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
şi cărbune, precum şi apartamente fără niciun sistem <strong>de</strong> încălzire). Clădirile <strong>de</strong><br />
locuit multietajate au, în general, pier<strong>de</strong>ri energetice <strong>de</strong> 40-50%, sunt vechi (circa<br />
55% au o vechime <strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> ani), iar reabilitate termic sunt doar 2-3%.<br />
Dacă în 1989 erau 315 operatori în localităţi cu sisteme centralizate, în<br />
prezent mai sunt în funcţiune 104 operatori (26 centrale <strong>de</strong> termoficare/cogenerare<br />
şi 78 centrale termice) [80], iar <strong>din</strong>tre aceştia peste 90% sunt în insolvenţă sau în<br />
faliment (este cazul SACET în localităţi mari precum Baia Mare, Slatina, Bârlad,<br />
Brașov, Piteşti, Giurgiu, Galaţi şi altele), datorită acumulării <strong>de</strong> datorii neplătite,<br />
în principal, la furnizorii <strong>de</strong> combustibili. Datoriile totale ale SACET în noiembrie<br />
2011 erau <strong>de</strong> 4,565 miliar<strong>de</strong> lei, <strong>din</strong> care 48,5% în Bucureşti (un<strong>de</strong> atât<br />
producătorul <strong>de</strong> energie ELCEN, cât şi furnizorul <strong>de</strong> căldură RADET au <strong>de</strong> cinci<br />
ani conturile blocate), dar şi creanţe foarte mari <strong>de</strong> încasat [80].<br />
Instalaţiile <strong>de</strong> cogenerare sunt în mare majoritate vechi, cu durata <strong>de</strong> viaţă<br />
<strong>de</strong>păşită, neperformante economic (proiectate şi construite mai ales pentru mari<br />
consumatori industriali, care au dispărut), nu în<strong>de</strong>plinesc condiţiile <strong>de</strong> mediu şi<br />
reglementările UE privind cogenerarea <strong>de</strong> înaltă eficienţă (cu 15-20% sub<br />
randamentul standard <strong>de</strong> 75%), având dificultăţi financiare consi<strong>de</strong>rabile.<br />
Pier<strong>de</strong>rile energetice ale SACET existente pe lanţul producere-transportdistribuţie-consum,<br />
raportate la combustibilul consumat, sunt consi<strong>de</strong>rabile, <strong>de</strong><br />
or<strong>din</strong>ul a 50-70%. Trebuie menţionată lipsa acută a surselor <strong>de</strong> finanţare pentru<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea SACET <strong>din</strong> diverse motive: legislaţie neatractivă, absenţa<br />
garanţiilor oferite investitorilor, insuficienţa finanţării <strong>de</strong> la bugetul central şi<br />
bugetele locale etc. Necesarul <strong>de</strong> investiţii pentru reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
sistemelor <strong>de</strong> încălzire centralizată în 33 <strong>de</strong> orașe este evaluat la 4,25 miliar<strong>de</strong><br />
euro, <strong>din</strong> care 2,04 miliar<strong>de</strong> euro pentru sursele <strong>de</strong> producere a energiei şi 2,21<br />
miliar<strong>de</strong> euro pentru rețelele <strong>de</strong> transport şi distribuție.<br />
Debranşarea <strong>de</strong> la încălzirea centralizată a numeroşi consumatori, prin<br />
încurajarea oficială a încălzirii individuale prin semnale economice greşite (preţul<br />
nediferenţiat al gazelor naturale pentru încălzirea populației prin sisteme centralizate<br />
şi pentru consumatorii individuali, atitu<strong>din</strong>e pasivă faţă <strong>de</strong> posibile îmbolnăviri,<br />
periculozitatea sporită şi sursele suplimentare <strong>de</strong> emisii poluante etc.).<br />
Programele guvernamentale „Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă”<br />
(HG nr. 462/2006) şi „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” (HG nr. 381/2008)<br />
au avut rezultate nesemnificative; primul program a avut un început bun, dar a<br />
fost oprit ca urmare a remanierii guvernului, iar al doilea nu a fost capabil să<br />
asigure finanţarea prevăzută.<br />
168
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Protecţia socială a consumatorilor SACET constituie o problemă <strong>de</strong> o<br />
importanţă, amploare şi dificultate consi<strong>de</strong>rabile. În general, România are cele mai<br />
mici cheltuieli pentru protecţia socială <strong>din</strong> UE şi, foarte grav, se află în topul celor<br />
mai vulnerabile ţări în faţa crizei economice actuale, ocupând locul 54 <strong>din</strong> 57, cu<br />
4,17 puncte <strong>din</strong> 100 posibile (Institutul pentru Managementul Dezvoltării, Elveţia).<br />
Conform datelor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale [81], ajutoarele<br />
sociale pentru consumatorii SACET la nivelul ţării s-au redus continuu:<br />
602.580 familii în anul 2007-2008, 405.327 familii în 2008-2009, 330.930 familii în<br />
2009-2010, 198.223 familii în 2010-2011. În Bucureşti situaţia ajutoarelor sociale<br />
pentru ultimii ani a fost: 78.381 familii în anul 2008-2009, 60.759 familii (178.510<br />
persoane) în anul 2009-2010, 26.749 familii (64.603 persoane) în 2010-2011.<br />
Studiul [82] a făcut o analiză <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliu a sistemului <strong>de</strong> protecţie socială şi<br />
a suportabilităţii facturilor pentru energie în România, ajungând la o serie <strong>de</strong><br />
constatări generale: costul încălzirii este prea ridicat faţă <strong>de</strong> calitatea serviciului<br />
prestat, <strong>de</strong>păşind în timpul iernii 50% <strong>din</strong> veniturile multor familii; nu există o<br />
strategie guvernamentală privind îmbunătăţirea accesului la energie şi<br />
suportabilitatea facturilor energetice; sistemul este fragmentat, cu autoritate<br />
dispersă, nu se adresează suficient celor săraci, sporind excluziunea socială, nu<br />
încurajează eficienţa energetică, iar confortul este scăzut prin reducerea <strong>de</strong>liberată<br />
a temperaturii în încăperi.<br />
A încetat valabilitatea Legii nr. 483/2006 (la 1 aprilie 2012, după o<br />
prelungire cu un an), respectiv s-au eliminat subvenţiile <strong>de</strong> până la 45% <strong>de</strong> la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat pentru costul combustibililor pentru încălzire. La aceasta se adaugă<br />
reducerea apreciabilă a ajutoarelor sociale pentru încălzire pentru familiile cu<br />
venituri reduse, anunţată <strong>de</strong> guvern, în cadrul programului <strong>de</strong> austeritate. O<br />
consecinţă directă este creşterea şi mai accentuată a „sărăciei energetice”,<br />
respectiv a procentului mare <strong>de</strong> locatari cu venituri reduse şi capacitate scăzută <strong>de</strong><br />
plată a facturilor energetice ale SACET, facturi care s-au majorat consi<strong>de</strong>rabil<br />
(cu 30-50%) în perioada <strong>de</strong> încălzire 2011-2012. Costul căldurii furnizate<br />
consumatorilor a <strong>de</strong>pășit în mod curent 300 lei/Gcal, iar în unele localități<br />
400 lei/Gcal.<br />
Majoritatea actualelor SACET, aflate în proprietatea şi coordonarea directă<br />
a autorităţilor locale, au avut un management <strong>de</strong>fectuos, manifestându-se opoziţia<br />
faţă <strong>de</strong> introducerea meto<strong>de</strong>lor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> conducere, gestiune, restructurare etc.,<br />
pe fondul disputelor politice locale.<br />
Reglementarea activităţilor SACET s-a făcut <strong>de</strong> două autorităţi: ANRE<br />
(pentru energie electrică, cogenerare şi, <strong>din</strong> 2007, gaze naturale) şi ANRSC (pentru<br />
încălzire urbană şi distribuţia căldurii). Între acestea a existat o slabă coordonare:<br />
169
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
ANRSC s-a dovedit puţin capabilă să gestioneze problemele locale, iar ANRE prin<br />
reglementările sale, a avut efecte <strong>de</strong>favorabile asupra mo<strong>de</strong>rnizării cogenerării (a dus<br />
o politică <strong>de</strong> ieftinire a energiei electrice, scumpind căldura – asistată prin subvenţii, a<br />
elaborat norme şi reglementări întârziate etc.).<br />
<strong>Domeniul</strong> SACET este necoordonat, responsabilităţile sunt împărţite, este<br />
subfinanţat, neprioritar, neglijat, ceea ce a produs pier<strong>de</strong>ri energetice şi economice<br />
mari, cu un impact social <strong>de</strong> mare amploare şi asistat, în mod greşit, prin<br />
subvenţii. Nu există o strategie naţională reală a acestui subsector energetic,<br />
responsabilităţile fiind împărţite între patru instituţii centrale, fără coordonare<br />
între acestea (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei,<br />
Comerțului și Mediului <strong>de</strong> Afaceri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei<br />
Sociale, Ministerul Mediului și Pădurilor) şi două autorităţi <strong>de</strong> reglementare<br />
(ANRE şi ANRSC) [83].<br />
La cele menţionate mai sus trebuie prezentate o serie <strong>de</strong> condiţii<br />
suplimentare cu restricţii specifice pentru SACET, apărute în ultima perioadă <strong>de</strong><br />
timp, dar mai ales după 2007, şi anume:<br />
● <strong>Energetic</strong>a urbană este reconsi<strong>de</strong>rată fundamental în contextul evoluţiei<br />
problemelor <strong>de</strong> mediu <strong>din</strong> ultimii 30-35 <strong>de</strong> ani [1]. Acestea s-au schimbat<br />
succesiv, <strong>de</strong> la poluare ambientală la influenţa gazelor cu efect <strong>de</strong> seră (GES),<br />
apoi la încălzire globală şi, în continuare, schimbări climatice, pentru ca în ultimul<br />
timp să vorbim <strong>de</strong>spre catastrofe ecologice. Ca urmare, abordarea generală şi<br />
reglementările s-au schimbat în mod <strong>de</strong>cisiv, mai ales după 1985; dacă la început<br />
preocupările erau exclusiv pentru problemele legate <strong>de</strong> energie, a apărut<br />
dihotomia energie-mediu, care în zilele noastre s-a transformat în mediu-energie,<br />
dar <strong>de</strong>ja se conturează pentru <strong>de</strong>ceniile următoare mediul ca singur element <strong>de</strong><br />
control al <strong>de</strong>zvoltării societăţii (figura nr. A.3.3). S-a ajuns la concluzia că<br />
temperatura Pământului nu trebuie să crească cu mai mult <strong>de</strong> 2 o C faţă <strong>de</strong> anii<br />
1900, când temperatura medie a Pământului era <strong>de</strong> 14 o C. Astăzi, această valoare<br />
este <strong>de</strong> 15 o C şi este <strong>de</strong>ja o preocupare generală pentru a limita această creştere.<br />
Cauza principală a încălzirii globale o constituie emisiile <strong>de</strong> GES, în special CO 2 ,<br />
provenite <strong>din</strong> activităţile energetice şi industriale. Costurile economice ale<br />
schimbărilor climatice au fost evaluate <strong>de</strong> Raportul Stern [84] la pagube <strong>de</strong> 5-20%<br />
pe an <strong>din</strong> PIB-ul global, dacă nu se iau măsuri <strong>de</strong> limitare a emisiilor <strong>de</strong> GES şi la<br />
costuri <strong>de</strong> 1% <strong>din</strong> PIB pe an, dacă se iau masuri <strong>de</strong> stabilizare a emisiilor.<br />
Figura nr. A.3.3. Evoluţia contextului general şi a reglementărilor în relaţia<br />
energie şi mediu<br />
170
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
● Uniunea Europeană s-a angajat ferm ca li<strong>de</strong>r global în această acţiune,<br />
elaborând în ultimii ani un număr <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>finitorii <strong>de</strong> politică în domeniul<br />
energiei şi mediului: a) „O strategie integrată pentru energie şi schimbări<br />
climatice” (2007); b) Reglementările energie-schimbări climatice (directivele<br />
pachetului legislativ cu obiectivele 20-20-20 pentru limitarea încălzirii globale la<br />
maximum 2 o C faţă <strong>de</strong> anii 1900), respectiv, reducerea emisiilor <strong>de</strong> GES cu 20%,<br />
ca obiectiv strategic, însoţit <strong>de</strong> două obiective conexe: reducerea consumului final<br />
<strong>de</strong> energie prin creşterea eficienţei energetice cu 20% şi creşterea utilizării<br />
surselor regenerabile <strong>de</strong> energie (SRE) cu 20% în totalul mixtului <strong>de</strong> resurse<br />
energetice primare; d) Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a<br />
clădirilor, care preve<strong>de</strong> măsuri severe <strong>de</strong> reducere a consumurilor energetice la<br />
clădirile existente şi, mai ales, la clădirile noi; e) Pachetul 3-Energie, Roadmap<br />
2050 (reducerea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 cu 85-90% ).<br />
Comisia Europeană a elaborat în martie 2011 Strategia Europa 2020 (care<br />
înlocuieşte vechea Strategie Lisabona) şi Eficienţa energetică 2011-2020, conform<br />
căreia se dublează eforturile statelor membre <strong>de</strong> reducere a pier<strong>de</strong>rilor energetice,<br />
fiind în curs <strong>de</strong> aprobare Directiva pentru eficienţă energetică, care promovează<br />
cogenerarea eficientă, economia <strong>de</strong> energie în clădiri, ca măsură prioritară şi o<br />
nouă generaţie <strong>de</strong> servicii energetice.<br />
Legislaţia europeană a fost transpusă în cea românească, <strong>din</strong> păcate cu<br />
unele întârzieri în ceea ce priveşte domeniul SACET şi al energeticii clădirilor.<br />
În luna mai 2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor a prezentat o<br />
strategie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a SACET fundamentată pe conceptul <strong>de</strong> „piaţă <strong>de</strong><br />
energie termică”, analog pieţei europene <strong>de</strong> energie electrică şi <strong>de</strong> gaze naturale.<br />
Această strategie se bazează pe competiţie la producerea energiei, transportul şi<br />
distribuţia căldurii rămânând în proprietatea autorităţilor locale (cu posibilitatea <strong>de</strong><br />
concesionare a activităţii unor operatori), iar furnizarea <strong>de</strong> căldură fiind asigurată<br />
<strong>de</strong> mai multe societăţi comerciale, pentru încasarea facturilor <strong>de</strong> energie.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re dificultăţile majore ale SACET, semnalate mai sus,<br />
numeroase opinii autorizate, precum şi ale autorilor acestui studiu, consi<strong>de</strong>ră că<br />
aplicarea conceptului <strong>de</strong> „piaţă <strong>de</strong> energie termică” la sistemele urbane, care au<br />
specificul foarte diversificat al sistemelor locale, va produce perturbări mari, fiind<br />
un experiment inedit incert cu consecinţe grave şi total nerecomandat.<br />
În tabelul nr. A.3.1 se prezintă posibilităţile <strong>de</strong> organizare şi conducere a<br />
sistemelor <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie termică (SACET) conform<br />
lucrării [85], elaborată <strong>de</strong> Energy Charter Secretariat. Dintre posibilitățile<br />
enumerate, ținând seama <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile legale şi experiența <strong>din</strong> ultimii 22 <strong>de</strong> ani,<br />
alternativele 1, 2, 4 şi 6 nu au cadru legal în România; 3 (operator public-privat) –<br />
171
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
soluţie frecventă, dar cu rezultate nesatisfăcătoare în marea majoritate a cazurilor,<br />
datorită lipsei <strong>de</strong> experienţă şi managementului <strong>de</strong>fectuos; 3 (operator integral<br />
privat) – soluţie recomandată pentru gestionarea eficientă a SACET (preferabil cu<br />
inclu<strong>de</strong>rea surselor <strong>de</strong> producere), în special, în condiţiile specifice ale României;<br />
5 – soluţie recomandată şi utilizabilă doar pentru mo<strong>de</strong>rnizarea surselor <strong>de</strong><br />
producere; 7 – soluţie fundamental greşită, nerecomandată, în contradicţie cu<br />
politica energetică şi <strong>de</strong> mediu a Uniunii Europene.<br />
Tabelul nr. A.3.1. Şapte posibilităţi <strong>de</strong> organizare şi conducere a SACET<br />
Gestiune directă <strong>de</strong> către autoritatea locală.<br />
Gestiune <strong>de</strong>legată către un operator integral public, <strong>de</strong>ţinut <strong>de</strong> autoritatea locală.<br />
Gestiune <strong>de</strong>legată către un operator public-privat sau integral privat.<br />
Hol<strong>din</strong>g municipal (electricitate, căldura, gaze naturale, apă).<br />
Parteneriat public-privat (pentru mo<strong>de</strong>rnizarea surselor <strong>de</strong> producere a energiei termice).<br />
Privatizarea sistemului centralizat (SACET).<br />
Desființarea sistemului centralizat (SACET) şi trecerea la încălzirea individuală a<br />
apartamentelor cu centrale termice, sobe etc. (soluţie greşită, opusă politicii UE).<br />
Rezultatele gestiunii <strong>de</strong>legate către un operator public-privat, prezentate în<br />
tabelul nr. A.3.2, soluţie general folosită în ţara noastră, sunt atât <strong>de</strong><br />
necorespunzătoare la marea majoritate a SACET, ajunse în insolvenţă, faliment<br />
sau <strong>de</strong>sfiinţare, cu probleme sociale grave create consumatorilor, încât se impune<br />
<strong>de</strong> urgență găsirea unor rezolvări radicale.<br />
Tabelul nr. A.3.3 prezintă principalele preve<strong>de</strong>ri ale <strong>de</strong>legării serviciului<br />
<strong>de</strong> alimentare cu energie termică (concesionării serviciului) în conformitate cu<br />
HG nr. 717/2008. Atribuirea <strong>de</strong>legării serviciului, <strong>de</strong> regulă, cu aport <strong>de</strong> investiţii,<br />
se face prin licitaţie, pe o perioadă <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> 15-25 <strong>de</strong> ani, nu constituie un<br />
proces <strong>de</strong> privatizare, proprietarul rămânând acelaşi, respectiv autoritatea locală,<br />
care are drepturi clare <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie şi control al performanţelor operatorului privat<br />
şi, în primul rând, al preţului energiei furnizate consumatorilor. Experienţa unor<br />
astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>legări <strong>de</strong> serviciu în ţara noastră arată rezultate pozitive semnificative:<br />
controlul situaţiei financiare, reducerea costurilor, creşterea eficienței economice,<br />
reduceri importante ale numărului <strong>de</strong> personal, investiţii pentru mo<strong>de</strong>rnizare,<br />
creşterea continuităţii serviciului, a gradului <strong>de</strong> conectare şi a satisfacţiei<br />
consumatorilor, garantarea respectării legalităţii.<br />
172
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A.3.2. Concluzii privind consecinţele menţinerii situaţiei actuale (<strong>de</strong>legarea<br />
serviciului către un operator public-privat sau integral public)<br />
În 1989 erau în România 315 operatori <strong>de</strong>ţinuți <strong>de</strong> autorităţile locale sau centrale (pentru<br />
producerea energiei). Astăzi mai funcţionează 104, marea majoritate având dificultăţi financiare<br />
mari (insolvenţă sau faliment); restul au dispărut.<br />
Managementul acestor operatori este ineficient, lipsit <strong>de</strong> profesionalism şi experienţă.<br />
Capacitate redusă <strong>de</strong> negociere comercială.<br />
Pier<strong>de</strong>rile tehnice, energetice şi economice mari sunt practic transferate către consumatori şi<br />
bugetul autorităţilor locale.<br />
Exces mare <strong>de</strong> personal şi o influenţă negativă/opoziţie a organizaţiilor sindicale faţă <strong>de</strong><br />
măsurile <strong>de</strong> restructurare şi <strong>de</strong> reducere a costurilor cu personalul.<br />
Dificultăţi mari faţă <strong>de</strong> plata creditelor interne şi externe angajate. Eşuarea investiţiilor<br />
începute. Imposibilitatea obţinerii <strong>de</strong> noi credite <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Capacitate redusă <strong>de</strong> convingere <strong>de</strong> racordare la sistemul centralizat a noilor construcţii<br />
rezi<strong>de</strong>nţiale.<br />
Capacitate redusă <strong>de</strong> competiţie faţă <strong>de</strong> concurenţa agresivă a furnizorilor <strong>de</strong> gaze naturale şi <strong>de</strong><br />
centrale termice <strong>de</strong> apartament (datorită lipsei unei politici naţionale, locatarii reacţionează<br />
relativ corect la un semnal economic greşit, respectiv menţinerea preţului scăzut al gazelor<br />
naturale).<br />
Principala consecinţă este lipsa unei perspective sigure privind alimentarea cu energie termică a<br />
locuinţelor (<strong>de</strong> exemplu, pentru Bucureşti, 570.000 <strong>de</strong> apartamente).<br />
Având în ve<strong>de</strong>re importanţa SACET (ca utilităţi vitale pentru numeroase<br />
comunităţi, sub aspectul impactului social, ca soluţii probate perfectibile <strong>din</strong> punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic, economic şi impact <strong>de</strong> mediu), România trebuie să treacă <strong>de</strong><br />
urgenţă la adoptarea unor măsuri <strong>de</strong>osebite în acest domeniu, între care:<br />
Principalul factor motor <strong>de</strong>cisiv capabil să <strong>din</strong>amizeze <strong>de</strong>zvoltarea acestui<br />
subsector este voinţa politică fermă şi permanentă, care să asigure funcţionarea şi<br />
progresul <strong>din</strong> domeniul fiecărui element <strong>de</strong> influenţă prezentat mai sus. Având în<br />
ve<strong>de</strong>re caracterul inerţial mare al activităţilor energetice, cu durate lungi <strong>de</strong> timp<br />
între <strong>de</strong>cizie şi realizare practică, sunt necesare, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong>cizii urgente, iar,<br />
pe <strong>de</strong> altă parte, ca acestea să <strong>de</strong>păşească mandatul electoral <strong>de</strong> patru ani.<br />
Înfiinţarea unei autorităţi naţionale/<strong>de</strong>partament, care să aibă ca obiect <strong>de</strong><br />
activitate „<strong>Energetic</strong>a urbană şi rurală”, condus <strong>de</strong> un preşe<strong>din</strong>te/ministru <strong>de</strong>legat,<br />
subordonat primului ministru. Scopul acestei entităţi este coordonarea şi controlul<br />
tuturor activităţilor <strong>din</strong> domeniu, propunerea şi urmărirea strategiei, politicilor şi<br />
instrumentelor a<strong>de</strong>cvate (legislaţie, finanţare, cooperarea cu autorităţile centrale şi<br />
locale, cu autorităţile <strong>de</strong> reglementare), activităţi axate pe politica şi reglementările<br />
173
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
UE şi pe angajamentele României în acest domeniu. În acest sens, se propune<br />
înfiinţarea acestei entităţi printr-o lege specială. De o importanţă <strong>de</strong>osebită este<br />
selecţionarea unui personal nonpolitic cu expertiză profesională <strong>de</strong> calitate ridicată.<br />
Pentru coordonarea priorităţilor, trebuie conceput un nou mod <strong>de</strong> realizare<br />
a politicii locale <strong>de</strong> încălzire centralizată şi <strong>de</strong> reabilitare termică a clădirilor, care<br />
să elimine disfuncţiile prezente între politica naţională (un<strong>de</strong> guvernul este<br />
responsabil şi singur interlocutor al UE) şi politica locală (un<strong>de</strong> autorităţile locale,<br />
datorită autonomiei administrative, pot avea alte priorităţi şi moduri <strong>de</strong> abordare).<br />
Trebuie să existe o mai bună coordonare între priorităţile naţionale şi priorităţile<br />
locale, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic, social şi <strong>de</strong> mediu, respectiv între<br />
ministerele responsabile şi autorităţile locale.<br />
Tabelul nr. A.3.3. Preve<strong>de</strong>rile principale ale <strong>de</strong>legării serviciului <strong>de</strong> alimentare cu energie termică<br />
către un operator integral privat<br />
Autorităţile locale rămân proprietarul activelor (nu este un proces <strong>de</strong> vânzare, <strong>de</strong> privatizare).<br />
Operatorul privat investeşte în echipamente şi în mentenanţa lor.<br />
Operatorul privat gestionează serviciul pe o anumită perioadă <strong>de</strong> timp (15-25 ani) pentru a-şi<br />
putea recupera investiţiile.<br />
Operatorul privat plăteşte o re<strong>de</strong>venţă proprietarului (autorităţii locale) pentru dreptul <strong>de</strong> a folosi<br />
activele acestuia.<br />
Contractul <strong>de</strong> concesiune între autoritatea locală şi operatorul privat are la bază următoarele<br />
principii:<br />
- Creşterea eficienţei (reducerea pier<strong>de</strong>rilor) tehnice, energetice şi economice a întregului sistem<br />
<strong>de</strong> termoficare;<br />
- Asigurarea fiabilităţii sistemului prin investiţii şi reparaţii;<br />
- Furnizarea <strong>de</strong> servicii la un tarif care asigură cel mai bun raport calitate/preţ;<br />
- Tarifele sunt stabilite prin contract, cu o formulă <strong>de</strong> in<strong>de</strong>xare în timp, iar controlul preţurilor se<br />
face <strong>de</strong> autoritatea locală şi <strong>de</strong> organismele <strong>de</strong> reglementare şi control abilitate;<br />
- Asigurarea stocurilor <strong>de</strong> siguranţă <strong>de</strong> combustibil pentru iarnă;<br />
- Exploatarea eficientă a activelor în proprietate publică;<br />
- Asigurarea continuităţii serviciului şi a calităţii funcţionării instalaţiilor;<br />
- Transparenţa exploatării, a cheltuielilor şi a investiţiilor faţă <strong>de</strong> proprietarul sistemului;<br />
- Adaptarea continuă a sistemului la cererile consumatorilor şi ale autorităţilor conce<strong>de</strong>nte;<br />
- Protejarea mediului ambiant în conformitate cu reglementările în vigoare.<br />
174
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Elaborarea <strong>de</strong> urgenţă a unei strategii naţionale în domeniul încălzirii<br />
centralizate a clădirilor şi locuinţelor, a eficienţei energetice şi a folosirii<br />
energiilor regenerabile, cu măsuri, termene şi responsabilităţi bazate pe strategiile<br />
locale. Pentru întocmirea strategiilor locale este necesară elaborarea unui ghid<br />
pentru municipalităţi, astfel încât să existe un sistem unitar <strong>de</strong> analiză şi soluţii<br />
propuse, coerent cu politica naţională în acest domeniu.<br />
Crearea unui climat stabil şi predictibil în ceea ce priveşte cadrul legislativ<br />
şi <strong>de</strong> reglementare. Noile reglementări trebuie emise numai după un proces <strong>de</strong><br />
consultare riguros, astfel încât entităţile interesate să-şi poată exprima punctele <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re. Reglementările trebuie să fie nediscriminatorii şi să asigure atragerea<br />
investiţiilor în sector. Se consi<strong>de</strong>ră că activitatea <strong>de</strong> reglementare în domeniul<br />
SACET trebuie să se găsească în cadrul unei singure autorităţi şi anume ANRE,<br />
prin trecerea responsabilităţilor ANRSC privind energia termică la ANRE.<br />
Promovarea cogenerării eficiente şi reabilitarea termică a clădirilor<br />
reprezintă principalele două direcţii <strong>de</strong> acţiune pentru reducerea sensibilă a<br />
pier<strong>de</strong>rilor energetice, prin care România îşi poate în<strong>de</strong>plini obligaţiile care îi<br />
revin privind reducerea cu 20% a consumului energetic, respectiv creşterea cu<br />
20% a eficienţei energetice, până în anul 2020, <strong>din</strong> cadrul pachetului energieschimbări<br />
climatice al UE.<br />
Ansamblul energetic al SACET trebuie condus <strong>de</strong> consumatorii <strong>de</strong> energie<br />
termică şi nu <strong>de</strong> furnizorii <strong>de</strong> energie, <strong>din</strong> acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re evi<strong>de</strong>nţiindu-se<br />
importanţa reabilitării termice a clădirilor.<br />
Reconsi<strong>de</strong>rarea în mod fundamental a resurselor energetice primare<br />
disponibile local pentru SACET: restrângerea utilizării cărbunilor (prin restrângerea<br />
subvenţiilor şi inclu<strong>de</strong>rea în preţul energiei a emisiilor), perspectiva creşterii preţului<br />
gazelor naturale, folosirea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie mai scumpe (biomasă,<br />
biogaz, energie solară, energie geotermală), incinerarea <strong>de</strong>şeurilor etc.<br />
Directivele şi reglementările recente ale UE privind reducerea <strong>de</strong> GES, în<br />
special CO 2 , creşterea eficienţei energetice, utilizarea SRE, performanţa<br />
energetică a clădirilor şi promovarea cogenerării <strong>de</strong> înaltă eficienţă impun<br />
refacerea şi actualizarea <strong>de</strong> urgenţă a strategiilor energetice municipale, în cadrul<br />
cărora problema principală o constituie alimentarea cu energie termică.<br />
O consecinţă a reformei sectorului energetic, în general, şi a subsectorului<br />
sistemelor <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie termică (SACET), în particular,<br />
este aceea că este <strong>de</strong> aşteptat ca energia consumată să fie plătită în totalitate [9].<br />
Investiţiile necesare mo<strong>de</strong>rnizărilor vor <strong>de</strong>termina creşterea preţului şi a facturilor<br />
la energie. Ca urmare, guvernul va trebui să ia o serie <strong>de</strong> măsuri, între care cel<br />
175
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
puţin două sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante: pe <strong>de</strong> o parte, separarea clară a<br />
competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor <strong>de</strong> reglementare în domeniul<br />
energiei <strong>de</strong> cele ale ministerului responsabil cu asistenţa socială, iar, pe <strong>de</strong> altă<br />
parte, alcătuirea unei politici <strong>de</strong> protecţie socială bazată pe interacţiunea şi<br />
sinergia <strong>din</strong>tre tarife, sărăcie şi utilizarea energiei [82].<br />
Diferenţierea preţului gazelor naturale între marii şi micii consumatori, în<br />
ve<strong>de</strong>rea promovării încălzirii centralizate şi eliminării subvenţiei încrucişate. În<br />
UE, raportul mediu <strong>din</strong>tre preţul gazelor naturale la consumatorii individuali şi la<br />
consumatorii industriali este <strong>de</strong> 2,15.<br />
Reducerea TVA pentru consumatorii racordaţi la sistemele <strong>de</strong> încălzire<br />
centralizată. În tabelul nr. A.3.4 se prezintă o serie <strong>de</strong> date economice privind<br />
sistemele <strong>de</strong> alimentare centralizată cu căldură <strong>din</strong>tr-un număr <strong>de</strong> ţări <strong>din</strong> Uniunea<br />
Europeană. Se observă că într-o serie <strong>de</strong> ţări cu standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> viaţă relativ coborâte,<br />
dar mai ridicate <strong>de</strong>cât în România, s-a recurs, ca măsură <strong>de</strong> protecţie socială, la<br />
reducerea TVA pentru aceste sisteme la valori sensibil mai coborâte <strong>de</strong>cât<br />
valoarea pentru TVA generală aplicată în respectivele ţări. O astfel <strong>de</strong> măsură se<br />
poate aplica şi în România pentru o perioadă limitată <strong>de</strong> timp.<br />
176
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Tabelul nr. A.3.4. Cheltuieli şi venituri pentru consumatorii racordaţi la SACET în unele ţări <strong>din</strong> Uniunea Europeană<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Țara<br />
TVA<br />
generală<br />
TVA pentru<br />
SACET<br />
Consum<br />
mediu anual,<br />
MWh/ap.<br />
Preţul<br />
mediu<br />
căldură,<br />
euro/MWh<br />
Factura<br />
anuală<br />
pentru<br />
căldură,<br />
euro/ap.<br />
Venit<br />
mediu net<br />
anual,<br />
euro/pers.<br />
Cost<br />
căldură/<br />
Venit mediu<br />
anual pe<br />
persoane<br />
1. Bulgaria 20% 20% 6,71 50,55 339 4 479 8%<br />
2. România 24% 24% 8,14 60,88 496 3 974 12%<br />
3. Ungaria 27% 5% 10,80 67,54 729 5 587 13%<br />
4. Slovacia 20% 20% 11,80 70,34 830 4 200 20%<br />
5. Republica Cehă 20% 14% 8,61 77,01 663 9 105 7%<br />
6. Polonia 23% 23% 6,90 43,76 302 9 030 3%<br />
7. Germania 19% 19% 11,00 78,00 858 35 700 2%<br />
8. Lituania 21% 9% 9,00 75,30 678 5 724 12%<br />
9. Letonia 22% 12% 10,00 53,63 536 5 600 10%<br />
10. Estonia 20% 20% 10,00 74,33 743 5 520 13%<br />
Observații: Pentru România s-a consi<strong>de</strong>rat: consumul mediu anual 7,0 Gcal/apart.; preţul mediu al căldurii 310 lei/Gcal (1Gcal = 1,163MWh);<br />
factura medie anuală pentru căldură 2.170 lei/apart.; venitul mediu net anual 17 400 lei/pers.; cursul <strong>de</strong> schimb 1 euro = 4,38 lei.<br />
177
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Introducerea tarifului binom pentru furnizarea căldurii şi a gazelor naturale, ca<br />
realitate economică şi garanţie a recuperării investiţiilor şi a funcţionării pe timpul<br />
verii a operatorilor <strong>de</strong> încălzire, m ăsură recomandată în mod insistent <strong>de</strong> studiul [82].<br />
În figura nr. A.3.4 se prezintă grafic comparaţia între tariful monom şi tariful binom,<br />
<strong>din</strong> care rezultă avantajele economice ale utilizării tarifului binom, atât pentru<br />
furnizorii <strong>de</strong> căldură, cât şi pentru consumatorii <strong>de</strong> căldură.<br />
Figura nr. A.3.4. Comparaţie între tariful monom şi tariful binom<br />
O soluţie <strong>de</strong> o eficienţă <strong>de</strong>osebită o constituie <strong>de</strong>legarea gestiunii<br />
serviciului/concesionarea activităţii <strong>de</strong> alimentare cu energie termică (SACET)<br />
către operatori cu experienţă, cu precă<strong>de</strong>re privaţi, în cadrul legal existent (HG<br />
nr. 717/2008). Procedura este recomandată şi utilizată în UE, practicată cu reuşită<br />
dovedită în unele municipalităţi <strong>din</strong> România şi este recomandabilă extin<strong>de</strong>rea ei.<br />
Prin acest proce<strong>de</strong>u, fără a se modifica forma <strong>de</strong> proprietate se asigură creşterea<br />
eficienţei economice şi fiabilităţii SACET, surse suplimentare <strong>de</strong> investiţii şi<br />
pentru reparaţii, furnizarea <strong>de</strong> servicii la cel mai bun raport calitate/preţ, controlul<br />
costurilor şi al tarifului, transparenţa activităţii faţă <strong>de</strong> proprietarul SACET.<br />
În ve<strong>de</strong>rea suplinirii lipsei surselor <strong>de</strong> investiţii, se propune ca în cadrul<br />
fondurilor structurale şi <strong>de</strong> coeziune să se întreprindă <strong>de</strong>mersurile legale pentru<br />
crearea unei axe <strong>de</strong> finanţare <strong>de</strong>dicată creşterii eficienţei energetice a SACET,<br />
care să facă parte <strong>din</strong> Programul Operaţional Sectorial (POS) Eficienţă <strong>Energetic</strong>ă.<br />
178
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Decizii greşite <strong>de</strong> politică economică<br />
şi politică energetică, care au afectat cogenerarea<br />
şi încălzirea centralizată în România<br />
Anexa nr. 4<br />
Sectorul energetic se compune, în principal, <strong>din</strong> trei subsectoare:<br />
electricitate, gaze naturale şi încălzire centralizată. Dintre acestea, subsectorul<br />
încălzirii centralizate, împreună cu sursele <strong>de</strong> furnizare a căldurii –<br />
centralele <strong>de</strong> cogenerare (termoficare) şi centralele termice – se găsesc în cea<br />
mai dificilă situaţie.<br />
Încălzirea centralizată este curent folosită în aglomerările urbane pentru<br />
alimentarea cu căldură a clădirilor publice, private şi rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>de</strong> locuit<br />
multietajate.<br />
Cogenerarea reprezintă producerea combinată şi simultană, în aceleaşi<br />
instalaţii, a energiei electrice şi căldurii, folosind combustibili fosili şi resurse<br />
energetice regenerabile şi constituie, în mod obişnuit, sursa <strong>de</strong> alimentare cu<br />
energie termică a sistemelor centralizate <strong>de</strong> încălzire.<br />
Din datele oficiale, în România sunt circa 85.000 <strong>de</strong> blocuri <strong>de</strong> locuinţe, cu<br />
circa 3 milioane <strong>de</strong> apartamente şi 7 milioane <strong>de</strong> locatari. Din 315 operatori<br />
urbani, furnizori <strong>de</strong> energie termică în 1989, astăzi mai funcţionează doar 104, şi<br />
aceştia, în mare majoritate, cu <strong>de</strong>ficienţe financiare mari (peste 90% în insolvenţă<br />
sau faliment).<br />
Pier<strong>de</strong>rile energetice totale ale acestor sisteme, raportate la combustibilul<br />
consumat, sunt <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul a 50-75%, <strong>din</strong> care 30-40% la sursele <strong>de</strong> căldură şi în<br />
reţelele <strong>de</strong> transport şi distribuţie, iar 40-50% în clădirile <strong>de</strong> locuit multietajate.<br />
Aceste pier<strong>de</strong>ri sunt plătite <strong>de</strong> consumatorii finali (populaţia), datorită facturilor<br />
greu <strong>de</strong> suportat, cu ajutorul unui sistem complex <strong>de</strong> subvenţii şi asistenţă socială.<br />
Situaţia gravă în care se găseşte astăzi energetica urbană în ţara noastră<br />
are cauze multiple: instalaţii vechi şi neperformante, clădiri cu pier<strong>de</strong>ri energetice<br />
mari, legislaţie care nu produce rezultate practice, reglementări necorespunzătoare,<br />
lipsa unei politici naţionale în acest domeniu, absenţa investiţiilor, voinţă<br />
politică <strong>de</strong>clarativă, dar şi numeroase <strong>de</strong>cizii greşite, <strong>de</strong>cizii amânate sau lipsă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizii, care <strong>de</strong>cizii luate corect şi la timp ar fi avut rezultate apreciabil mai bune.<br />
Dintre <strong>de</strong>ciziile greşite <strong>de</strong> politică economică se menţionează:<br />
Plata datoriei externe a României în anii ’80. Acest lucru, pe <strong>de</strong> o<br />
parte, a încetinit consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong>zvoltarea economică şi socială a ţării pentru o<br />
179
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
perioadă lungă <strong>de</strong> timp, iar, pe <strong>de</strong> altă parte, datorită <strong>de</strong>conectării şi izolării<br />
României faţă <strong>de</strong> piaţa financiară internaţională şi partenerii tradiţionali, a<br />
<strong>de</strong>terminat ca în <strong>de</strong>ceniul ’90 România să solicite, în primul rând, asistenţa FMI şi<br />
a Băncii Mondiale. S-a adâncit, astfel, uzura tehnică şi morală a tehnologiilor şi<br />
echipamentelor energetice, între care cele specifice sistemelor <strong>de</strong> alimentare<br />
centralizată cu energie termică (SACET).<br />
Desfiinţarea în 1990 a Comitetului <strong>de</strong> Stat al Planificării (CSP),<br />
consi<strong>de</strong>rat a fi o structură specifică economiei centralizate, <strong>de</strong> comandă şi, ca o<br />
consecinţă, absenţa, până în prezent, a unei Strategii economice naţionale. Există<br />
numeroase opinii ale specialiştilor privind necesitatea unei instituţii naţionale <strong>de</strong><br />
planificare strategică, ca o entitate nonpolitică, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> Parlamentul<br />
României, care să elaboreze pentru guvern propunerea strategiei economice şi<br />
sociale, pe termen mediu şi lung.<br />
Cumpărarea în anii ’90, la sume modice, <strong>de</strong> către chiriaşi, a<br />
apartamentelor <strong>din</strong> blocurile <strong>de</strong> locuinţe. Astăzi, 97% <strong>din</strong> apartamente sunt<br />
proprietate privată, proporţia fiind cea mai ridicată <strong>din</strong> Uniunea Europeană. O<br />
consecinţă directă este legată <strong>de</strong> responsabilităţile pe care le au proprietarii faţă <strong>de</strong><br />
întreţinerea locuinţelor şi cărora nu le pot face faţă <strong>din</strong> cauza veniturilor scăzute<br />
(<strong>de</strong> exemplu, mo<strong>de</strong>rnizarea energetică a clădirilor).<br />
Neacceptarea unui TVA redus pentru încălzirea centralizată, ca<br />
măsură <strong>de</strong> protecţie socială. Trebuie arătat că există în UE, prin comparaţie,<br />
state „sărace”, dar mai bogate <strong>de</strong>cât România, care practică acest lucru; <strong>de</strong><br />
exemplu, Ungaria (TVA general 27%, TVA redus pentru încălzire centralizată<br />
5%), Republica Cehă (20%, respectiv 14%), Lituania (21%, respectiv 9%),<br />
Letonia (22%, respectiv 12%).<br />
Dintre <strong>de</strong>ciziile greşite <strong>de</strong> politică energetică se pot menţiona:<br />
Nerecunoaşterea sectorului energiei ca infrastructură strategică, în<br />
general, şi a încălzirii centralizate, ca prioritate socială, în special. Spre<br />
<strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> sectoarele transporturilor şi comunicaţiilor, acceptate ca reprezentând<br />
elemente <strong>de</strong> infrastructură şi ministere, membre ale guvernului, sectorul energiei<br />
nu a obţinut, ca în marea majoritate a ţărilor europene, plasarea în primele trei<br />
locuri ca importanţă naţională.<br />
Absenţa unei politici naţionale reale în domeniul energeticii urbane.<br />
Documentele oficiale există, dar acestea nu au produs efecte semnificative;<br />
căldura, ca formă <strong>de</strong> energie, nu a constituit o prioritate, fiind lipsită <strong>de</strong> o abordare<br />
responsabilă. În ceea ce priveşte energetica urbană, aceasta este practic absentă<br />
<strong>din</strong> aceste documentele oficiale.<br />
În sistemele <strong>de</strong> încălzire centralizată au fost implicate patru<br />
ministere (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei,<br />
180
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Comerțului și Mediului <strong>de</strong> Afaceri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei<br />
Sociale, Ministerul Mediului și Pădurilor) şi două autorităţi <strong>de</strong> reglementare<br />
(ANRE, ANRSC), fără o bună coordonare şi responsabilităţi clar <strong>de</strong>limitate<br />
între acestea.<br />
Sistemele <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie termică (SACET)<br />
reprezintă astăzi cel mai <strong>de</strong>ficitar subsector energetic <strong>din</strong> România, <strong>de</strong>oarece<br />
s-au adoptat soluţii simpliste şi ineficiente: subvenţii pentru combustibilii <strong>de</strong><br />
încălzire şi măsuri neunitare <strong>de</strong> protecţie socială. Drept consecinţe, la anularea<br />
subvenţiilor, au crescut facturile la niveluri nesuportabile, s-au acumulat creanţe<br />
care nu pot fi plătite şi care generează blocaj financiar şi insolvenţă sau faliment.<br />
Protecţie socială prin preţul energiei: preţuri reglementate. Dacă<br />
această abordare a reprezentat o soluţie în primii ani <strong>de</strong> după 1990, menţinută o<br />
perioadă prea lungă <strong>de</strong> timp, a <strong>de</strong>teriorat situaţia financiară a furnizorilor <strong>de</strong><br />
energie (combustibili, electricitate, căldură), prin nerecunoaşterea unor costuri în<br />
preţurile energiei. De asemenea, a <strong>de</strong>scurajat în foarte mare măsură activităţile <strong>de</strong><br />
eficienţă energetică.<br />
Preţul gazelor naturale, concurenţa cogenerare-gaze naturale. Spre<br />
<strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> majoritatea statelor europene, în România nu a existat o politică<br />
naţională care să diferenţieze, prin preţul gazelor naturale, consumatorii industriali<br />
şi populaţia, sistemele centralizate <strong>de</strong> încălzire şi consumatorii individuali. Ca<br />
urmare, datorită încurajării oficiale a vânzării <strong>de</strong> centrale <strong>de</strong> încălzire <strong>de</strong><br />
apartament, circa 50% <strong>din</strong> consumatorii racordaţi la sistemele centralizate s-au<br />
<strong>de</strong>branşat <strong>de</strong> la acestea. La nivelul UE, ca politici naţionale, pentru promovarea<br />
cogenerării <strong>de</strong> înaltă eficienţă şi a măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică, preţul mediu<br />
al gazelor naturale pentru încălzirea centralizată este <strong>de</strong> 2,2 ori mai scăzut <strong>de</strong>cât<br />
pentru consumatorii individuali.<br />
Efecte negative ale <strong>de</strong>ciziilor autorităţilor <strong>de</strong> reglementare (ANRE,<br />
ANRSC), între care alocarea costurilor <strong>din</strong> cogenerare <strong>de</strong> către ANRE, prin<br />
scumpirea nejustificată a energiei termice şi a facturilor <strong>de</strong> încălzire, precum şi<br />
necoordonarea reglementărilor ANRE şi ANRSC, în <strong>de</strong>zavantajul furnizorilor şi<br />
consumatorilor.<br />
Subordonarea ANRE şi ANRSC Secretariatului General al<br />
Guvernului, măsură justificată <strong>de</strong> economii bugetare, dar care a produs la aceste<br />
instituţii efecte contrare, lipsa in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei în <strong>de</strong>cizii şi a autonomiei financiare,<br />
plecarea personalului <strong>de</strong> specialitate şi, în final, atenţionarea României <strong>de</strong> către<br />
Comisia Europeană.<br />
Neutilizarea tarifului binom pentru energie termică şi gaze<br />
naturale. ANRE a folosit exclusiv tariful monom pentru calculul facturilor la<br />
energie termică şi gaze naturale, producând astfel, în mod nejustificat, dificultăţi<br />
mari furnizorilor <strong>de</strong> energie în autofinanţarea acestora şi neglijând utilizarea<br />
181
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
tarifului binom, unanim folosit în alte ţări, sistem <strong>de</strong> tarifare care reflectă o<br />
realitate economică.<br />
Incapacitatea şi lipsa <strong>de</strong> interes a autorităţilor centrale şi locale în<br />
găsirea soluţiilor <strong>de</strong> finanţare pentru mo<strong>de</strong>rnizarea energetică a blocurilor<br />
<strong>de</strong> locuinţe. Clădirile <strong>de</strong> locuit multietajate au pier<strong>de</strong>ri energetice <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul a<br />
40-50% <strong>din</strong> energia furnizată, valoarea acestor pier<strong>de</strong>ri regăsindu-se în factura<br />
locatarilor şi în măsurile <strong>de</strong> protecţie socială. Până în prezent, <strong>din</strong> circa 85.000 <strong>de</strong><br />
blocuri <strong>de</strong> locuinţe sunt izolate termic doar 2-3%, un procent cu totul neînsemnat.<br />
Poziţia unor instituţii oficiale. Recomandarea Institutului pentru<br />
Politici Publice (IPP) Bucureşti, în Raportul „Servicii Publice Municipale (Bilanţ<br />
la 3 ani <strong>de</strong> mandat)”, octombrie 2011: ...„În aceste condiţii, IPP cere <strong>de</strong> urgenţă<br />
tuturor reprezentanţilor administraţiei locale, precum şi Ministerului Economiei,<br />
Comerțului și Mediului <strong>de</strong> Afaceri care încă mai are în subor<strong>din</strong>e în 2010 şase<br />
Centrale Electrotermice, să ia măsuri urgente pentru eradicarea sistemului<br />
centralizat <strong>de</strong> încălzire, care s-a dovedit a fi unul falimentar, nu doar pentru<br />
consumatorul care plăteşte facturi mari <strong>de</strong> căldură, ci, în primul rând, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re economic”.<br />
Sistemul <strong>de</strong> alimentare centralizată cu energie termică (SACET), ca<br />
subsector energetic cu un impact social <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare, în totală opoziţie cu<br />
reglementările Uniunii Europene, se confruntă în România cu o „politică” <strong>de</strong><br />
compromitere, este subfinanţat, în insolvenţă sau faliment, blocat financiar şi<br />
împins spre <strong>de</strong>sfiinţare.<br />
182
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Alte politici greşite în sectorul energiei.<br />
Hidroelectrica în insolvenţă: cauze şi efecte<br />
Anexa nr. 5<br />
La sfârşitul anului 1990, a fost înfiinţată Regia Autonomă <strong>de</strong> Electricitate<br />
(RENEL) după mo<strong>de</strong>lul Electricite <strong>de</strong> France (EdF). Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> EdF, cea<br />
mai mare companie <strong>de</strong> electricitate <strong>din</strong> Europa, RENEL era, la rândul său, un<br />
monopol integrat vertical (cu producerea, transportul şi distribuţia energiei într-o<br />
singură structură), dar cu o anumită ineficienţă economică, păstrând multe <strong>din</strong><br />
caracteristicile fostului Minister al Energiei Electrice şi având organizaţii sindicale<br />
puternice, care se opuneau oricăror modificări <strong>de</strong> restructurare.<br />
Ar trebui reamintit că, <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al accesului la sursele <strong>de</strong><br />
investiţii, anii '90 au fost marcaţi <strong>de</strong> consecinţele plăţii datoriei externe a<br />
României şi <strong>de</strong> necesitatea <strong>de</strong> a conlucra direct cu anumite instituţii financiare<br />
internaţionale (în special, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială), iar<br />
sectorul energetic nu a făcut excepţie.<br />
În martie 1997, RENEL s-a angajat faţă <strong>de</strong> Ministerul Industriilor, care<br />
avea responsabilitatea coordonării sectorului energetic, să propună, în special,<br />
două acţiuni şi anume: restructurarea RENEL şi înfiinţarea unei autorităţi <strong>de</strong><br />
reglementare, ambele solicitate expres <strong>de</strong> FMI şi Banca Mondială. În acest scop,<br />
în RENEL a fost înfiinţat Comitetul <strong>de</strong> Strategie şi Reformă (CSR), alcătuit <strong>din</strong> 15<br />
specialişti <strong>de</strong> înaltă calificare. Aceştia au elaborat, pe parcursul unui an, pe baza<br />
experienţei internaţionale, europene şi a specificului naţional, cu consultanţa<br />
firmei americane Bechtel International (plătită <strong>de</strong> Banca Mondială), propunerea<br />
<strong>de</strong> restructurare a RENEL.<br />
Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> structură ales a fost acela al separării activităţilor <strong>de</strong> producere,<br />
transport, distribuţie şi furnizare a energiei, cu competiţie în producerea şi<br />
furnizarea energiei, iar ca activităţi reglementate, transportul (monopol natural) şi<br />
distribuţia. Nu au fost dificultăţi în a i<strong>de</strong>ntifica Transelectrica, pentru transportul<br />
energiei electrice, cu toate liniile electrice <strong>de</strong> 220 kV şi 400 kV şi Electrica, pentru<br />
distribuţia şi furnizarea energiei electrice, cu opt sucursale <strong>de</strong> distribuţie zonale,<br />
cu liniile electrice sub 110 kV inclusiv.<br />
Dificultăţile au apărut însă în restructurarea activităţii <strong>de</strong> producere a<br />
energiei, datorită existenţei a trei tipuri <strong>de</strong> centrale electrice: a) centrale<br />
hidroelectrice, în mare măsură cu investiţii amortizate, cu un preţ al energiei<br />
electrice produse foarte scăzut, datorită, pe <strong>de</strong>-o parte, a costului foarte redus al<br />
„combustibilului” – apa şi, pe <strong>de</strong> altă parte, al aportului mare al celei mai eficiente<br />
183
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
unităţi, Centrala hidroelectrica Porţile <strong>de</strong> Fier; b) centrale termoelectrice, <strong>de</strong><br />
asemenea, amortizate în mare măsură, cu preţuri ale energiei electrice produse<br />
ridicate datorită costurilor mari ale combustibilului (cărbune, gaze naturale,<br />
păcură), <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul a 70-80% <strong>din</strong> preţul energiei, cu eficienţă scăzută şi aflate în<br />
mare majoritate într-o stare avansată <strong>de</strong> uzură fizică şi morală; c) centrala<br />
nuclearoelectrică <strong>de</strong> la Cernavodă, la care la Unitatea 1 s-au reluat lucrările în<br />
1991 şi care a intrat în funcţiune la sfârşitul anului 1996.<br />
O restricţie suplimentară a fost impusă <strong>de</strong> Banca Mondială, care, ca<br />
politică proprie, a <strong>de</strong>clarat ca nu susţine programul nuclear şi care, la începutul<br />
anilor '90, a condiţionat asistenţa financiară pentru RENEL exclusiv pentru<br />
producerea convenţională <strong>de</strong> energie (termo şi hidro) şi izolarea financiară a<br />
activităţii nucleare (realizată prin crearea Grupului <strong>de</strong> <strong>Energetic</strong>ă Nucleară, care a<br />
<strong>de</strong>venit ulterior Nuclearelectrica).<br />
În aceste condiţii, propunerea <strong>de</strong> restructurare a RENEL, înaintată<br />
Ministerului Industriilor şi aprobată în Guvern prin HG nr. 365/1998, s-a realizat<br />
practic în perioada 1998-2000 prin separarea activităţilor <strong>de</strong> producere, transport,<br />
distribuţie şi furnizare, cu trei producători diferiţi după „combustibil” (termo,<br />
hidro, nuclear), respectiv Termoelectrica, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.<br />
În paralel, pe baza propunerii RENEL, s-a înfiinţat prin OUG nr. 29/1998,<br />
aprobată prin Legea nr. 99/2000, Autoritatea Naţională <strong>de</strong> Reglementare în<br />
domeniul Energiei (ANRE), iar prin HG nr. 122/2000 s-a aprobat <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea la<br />
10% a pieţei <strong>de</strong> energie electrică, piaţă <strong>de</strong>schisă gradual complet în 2007.<br />
Competiţia iniţială a dat posibilitatea apariţiei unor firme care să cumpere<br />
şi să vândă energie electrică. Din acel moment, evoluţia firească a procesului <strong>de</strong><br />
restructurare a încetat. O serie <strong>de</strong> firme cu suport <strong>din</strong> întreg spectrul politic au<br />
reusit să ajungă, în special la Hidroelectrica, cu care au încheiat contracte<br />
bilaterale confi<strong>de</strong>nţiale pe termen lung, în condiţii <strong>de</strong>zavantajoase, atât pentru<br />
Hidroelectrica, cât şi <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al interesului naţional. În timp,<br />
Hidroelectrica a ajuns să aibă contracte <strong>de</strong> vânzare <strong>de</strong> acest tip pentru 70-80% <strong>din</strong><br />
energia produsă, pentru perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> vânzare <strong>de</strong> până la 10 ani, care au ajuns până<br />
în anul 2018. Contractele au fost <strong>de</strong>zechilibrate, în <strong>de</strong>favoarea Hidroelectrica, cu<br />
condiţii penalizatoare severe în ceea ce priveşte modificarea termenilor<br />
contractuali.<br />
Atât înainte, cât şi după <strong>de</strong>sfiinţarea RENEL în 1998, au fost numeroase<br />
recomandări ale organizaţiilor internaţionale (Banca Mondială, BERD, USAID) şi<br />
studii efectuate <strong>de</strong> firme <strong>de</strong> consultanţă renumite (Bechtel International, Hunton şi<br />
Williams, Morgan Stanley, Arthur D. Little, Flemings, PB Power etc.) privind<br />
restructurarea şi privatizarea sectorului energiei electrice <strong>din</strong> România, ca singura<br />
184
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
măsură viabilă <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare, dar guvernele nu au adoptat şi finalizat nicio<br />
măsură semnificativă privind sectorul <strong>de</strong> producere a energiei.<br />
Menţinerea acestei structuri <strong>de</strong> producere o perioadă prea lungă <strong>de</strong> timp, în<br />
condiţiile <strong>de</strong> mai sus, a fost păguboasă, atât producătorului hidro ieftin, prin<br />
pier<strong>de</strong>rea unui profit consi<strong>de</strong>rabil înstrăinat, cât şi producătorilor termo scumpi,<br />
prin agravarea problemelor financiare şi <strong>de</strong>capitalizare. În același timp, ANRE, ca<br />
autoritate <strong>de</strong> reglementare, a tolerat existenţa acestor contracte <strong>de</strong>zastruoase<br />
pentru producătorul <strong>de</strong> energie hidro, ca reglementator nefiind în totalitate<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt şi autonom.<br />
Hidroelectrica, <strong>de</strong>şi cea mai profitabilă companie <strong>din</strong> sectorul<br />
electroenergetic cu capital majoritar <strong>de</strong> stat, datorită acestor contracte<br />
preferenţiale, pe fondul unor ani hidrologici nefavorabili, a ajuns într-o situaţie<br />
financiară <strong>de</strong>ficitară, <strong>de</strong> neacceptat. În acest context, intrarea în insolvenţă a<br />
societăţii în iunie 2012 urmăreşte corectarea acestei situaţii prin măsuri severe <strong>de</strong><br />
reorganizare, care să corecteze disfuncţionalităţile existente.<br />
La aproape două luni <strong>de</strong> la <strong>de</strong>clararea insolvenţei, raportul administratorului<br />
judiciar al Hidroelectrica <strong>din</strong> 17 august 2012 a arătat efectele acestei<br />
politici şi dimensiunea pier<strong>de</strong>rilor financiare ale societăţii. Conform raportului,<br />
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă datorită vânzărilor <strong>de</strong> energie către<br />
așa-numiţii „băieţi <strong>de</strong>ştepţi”, managementului <strong>de</strong>ficitar, investiţiilor neperformante<br />
şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată,<br />
contractul colectiv <strong>de</strong> muncă şi achiziţia <strong>de</strong> energie <strong>de</strong> la terţi.<br />
Principalele 10 contracte <strong>de</strong> vânzare <strong>de</strong> energie cu aceste firme au produs<br />
pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> circa 1,1 miliar<strong>de</strong> euro în ultimii 6 ani. Şase contracte au fost<br />
renegociate la condiţii mult mai avantajoase pentru Hidroelectrica. O serie <strong>de</strong><br />
litigii urmează să fie rezolvate în instanţe <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cată.<br />
Din categoria investiţiilor neperformante ar fi suficient să menţionăm<br />
reabilitarea centralelor hidroelectrice Porţile <strong>de</strong> Fier 1 şi 2, atribuite prin<br />
încre<strong>din</strong>ţare directă firmei Sulzer Hydro (precursorul firmei Energy Hol<strong>din</strong>g),<br />
lucrări realizate cu neîn<strong>de</strong>plinirea performanțelor tehnice şi cu costuri aberante. În<br />
aceeaşi categorie, a pier<strong>de</strong>rilor financiare trebuie arătate costurile nejustificate<br />
economic pentru conservarea pe parcursul ultimilor 20 <strong>de</strong> ani a multor lucrări şi<br />
amenajări hidroenergetice, în faza <strong>de</strong> şantiere şi fără perspective <strong>de</strong> finalizare,<br />
datorită lipsei surselor <strong>de</strong> finanţare.<br />
Contractul colectiv <strong>de</strong> muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care<br />
expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari<br />
ai companiei şi încurajează nemunca. Potrivit raportului, pon<strong>de</strong>rea salariului <strong>de</strong><br />
185
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
bază pentru timpul efectiv lucrat este <strong>de</strong> 41% <strong>din</strong> totalul veniturilor pe salariat, iar<br />
diferenţa <strong>de</strong> 59% este reprezentată <strong>de</strong> sporuri şi in<strong>de</strong>mnizaţii. Salariaţii companiei<br />
<strong>de</strong> stat, intrată în insolvenţă în luna iunie a anului curent, beneficiază <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong><br />
beneficii, prime jubiliare, in<strong>de</strong>mnizaţii, a căror pon<strong>de</strong>re este mai mare cu 300%<br />
faţă <strong>de</strong> salariul <strong>de</strong> bază. Câteva exemple: 30 milioane lei primă <strong>de</strong> vacanţă,<br />
21 milioane lei <strong>de</strong>plasări ale personalului <strong>din</strong> şi <strong>de</strong> la serviciu, inclusiv pentru<br />
<strong>de</strong>plasări în interes personal cu familia, 13 milioane lei diurne pentru <strong>de</strong>legaţii,<br />
18 milioane lei sporuri <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>litate şi prime jubiliare, 31 milioane lei prime <strong>de</strong><br />
vechime. Alte sporuri acordate salariaţilor Hidroelectrica sunt pentru <strong>de</strong>cesul<br />
ru<strong>de</strong>lor, pentru formare profesională, zilele libere plătite pentru studii, două ore<br />
suplimentare plătite cu 200% <strong>din</strong> salariul <strong>de</strong> bază sau pentru fi<strong>de</strong>litatea<br />
„neîntreruptă” faţă <strong>de</strong> companie. Potrivit contractului colectiv <strong>de</strong> muncă, un<br />
salariat disponibilizat beneficiază <strong>de</strong> 48 salarii compensatorii, în timp ce o<br />
persoană care iese la pensie primeşte echivalentul a 12 salarii. De exemplu, un<br />
şofer are un salariu brut în luna iunie 2012 <strong>de</strong> 9.900 lei, <strong>de</strong>și salariile <strong>de</strong> încadrare<br />
a şoferilor pornesc <strong>de</strong> la 2.760 <strong>de</strong> lei. Cheltuielile cu personalul Hidroelectrica<br />
bugetate pentru acest an se ridică la 461,5 milioane lei, cu 20 milioane lei mai<br />
mult faţă <strong>de</strong> anul 2011. Cu toate aceste beneficii, salariul mediu în Hidroelectrica<br />
a fost <strong>de</strong> 1.643 <strong>de</strong> euro.<br />
Pe fondul secetei prelungite, pentru a-şi în<strong>de</strong>plini obligaţiile contractuale,<br />
Hidroelectrica a fost obligată să achiziţioneze energie electrică <strong>de</strong> la terţi<br />
(producători termo), la preţuri ridicate, energie vândută apoi la preţuri mai mici<br />
<strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong> achiziţie, ceea ce a condus la pier<strong>de</strong>ri suplimentare <strong>de</strong> 131 milioane<br />
euro.<br />
Situaţia companiei Hidroelectrica este un exemplu flagrant <strong>de</strong> cum nu<br />
trebuie gestionată o societate <strong>de</strong> stat: management incompetent, consiliu <strong>de</strong><br />
administraţie şi reprezentanţi ai acţionariatului lipsiţi <strong>de</strong> responsabilitate, ingerinţă<br />
politică, presiune sindicală excesivă, toleranţă şi poziţia greşită a autorităţii <strong>de</strong><br />
reglementare ANRE.<br />
186
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Opiniile băncii mondiale privind situaţia energetică<br />
a ţărilor <strong>din</strong> Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est [1]<br />
Anexa nr. 6<br />
Evoluţiile privind creşterea consumului <strong>de</strong> energie în lume vor produce o<br />
creştere treptată a presiunii ţărilor mari consumatoare <strong>de</strong> energie asupra ţărilor<br />
posesoare <strong>de</strong> resurse primare fosile, în special, asupra celor <strong>din</strong> zona Mării<br />
Caspice şi a ţărilor arabe. Doar China singură ca ţară a contribuit cu 75% la<br />
creşterea cererii <strong>de</strong> cărbune la nivel mondial. În aceste condiţii, este <strong>de</strong> aşteptat<br />
ca Uniunea Europeană să aibă o concurenţă serioasă în ceea ce priveşte<br />
achiziţiile <strong>de</strong> resurse energetice primare fosile <strong>din</strong> terţe ţări şi reconfigurarea<br />
unor rute <strong>de</strong> aprovizionare cu combustibili.<br />
În lucrarea [86] a Băncii Mondiale se analizează situaţia energetică a<br />
ţărilor <strong>din</strong> Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est, a măsurilor care trebuie întreprinse în<br />
contextul crizei economice curente.<br />
Pentru acoperirea <strong>de</strong>ficitului <strong>din</strong>tre furnizare şi consum, ţările <strong>din</strong> această<br />
regiune trebuie să-şi regân<strong>de</strong>ască strategia lor energetică, luând, în principiu,<br />
cinci categorii <strong>de</strong> măsuri:<br />
a) Construirea unor capacităţi pentru furnizarea sigură <strong>de</strong> electricitate şi<br />
energie primară şi atragerea în regiune a unor investiţii consi<strong>de</strong>rabile (1.800<br />
miliar<strong>de</strong> dolari pentru energie primară şi 1.500 miliar<strong>de</strong> dolari pentru electricitate<br />
până în 2030), prin crearea unor condiţii <strong>de</strong> piaţă mai bune şi a unor regimuri <strong>de</strong><br />
tarifare mai rezonabile.<br />
b) Adâncirea cooperării regionale în domeniul <strong>de</strong>zvoltării sectorului<br />
energiei.<br />
c) Reducerea pier<strong>de</strong>rilor consi<strong>de</strong>rabile <strong>de</strong> energie pe partea <strong>de</strong> producere,<br />
în special, cele asociate cu gazele <strong>de</strong> flacără şi cu gazele evacuate în atmosferă.<br />
d) Luarea unor măsuri majore <strong>de</strong> eficienţă energetică, atât pe partea <strong>de</strong><br />
furnizare, cât şi <strong>de</strong> consum.<br />
e) Promovarea preocupărilor potenţiale faţă <strong>de</strong> mediu şi minimizarea<br />
amprentei <strong>de</strong> carbon a noilor capacităţi.<br />
Investiţiile necesare, în miliar<strong>de</strong> dolari 2008, în sectorul energiei <strong>din</strong><br />
ţările <strong>din</strong> Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est, în perioada 2004-2030 [86] sunt apreciate la<br />
un total <strong>de</strong> 3.300, iar pe subsectoare: 1.500 – electricitate, 900 – petrol,<br />
500 – încălzire, 230 – gaze naturale, 15 – cărbune, 20 – rafinare.<br />
187
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
10 măsuri pentru crearea unui climat favorabil<br />
investiţiilor în sectorul energiei [1]<br />
1. Nu trebuie impus un regim <strong>de</strong> taxare punitiv sau retrograd.<br />
2. Trebuie introdus un cadru legal acceptabil.<br />
3. Trebuie susţinute reglementările administrate <strong>de</strong> o autoritate <strong>de</strong><br />
reglementare in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi imparţială.<br />
4. Trebuie creat un mediu care facilitează accesul garantat<br />
nediscriminatoriu la pieţele energiei.<br />
5. Nu trebuie interferat cu funcţionarea pieţei.<br />
6. Nu trebuie să existe discriminări între investitori.<br />
7. Trebuie respectate standar<strong>de</strong>le internaţionale acceptate.<br />
8. Trebuie respectate preve<strong>de</strong>rile contractuale şi exclusă folosirea<br />
birocraţiei administrative pentru constrângerea activităţilor investitorilor.<br />
9. Trebuie prevenite abuzurile oricărui monopol.<br />
10. Trebuie asigurat că în sectorul energiei nu există corupţie.<br />
188
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Pachetul legislativ energie – schimbări climatice<br />
Anexa nr. 7<br />
A.7.1. Obiectivele pachetului <strong>de</strong> măsuri legislative<br />
Pachetul legislativ energie – schimbări climatice, adoptat <strong>de</strong> Consiliul<br />
European la 6 aprilie 2009, conţine măsuri ferme <strong>de</strong> combatere a schimbărilor<br />
climatice şi <strong>de</strong> promovare a surselor <strong>de</strong> energie regenerabile (SRE) în ve<strong>de</strong>rea<br />
atingerii obiectivelor <strong>de</strong> mediu stabilite la nivel european, până în anul 2020,<br />
şi anume: reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră cu 20%, asigurarea<br />
consumului <strong>de</strong> energie în UE <strong>de</strong> 20% <strong>din</strong> surse regenerabile <strong>de</strong> energie.<br />
Consiliul European subliniază importanţa vitală a atingerii obiectivului<br />
strategic <strong>de</strong> limitare a creşterii temperaturii medii globale la cel mult 2°C peste<br />
nivelurile preindustriale. Acesta subliniază necesitatea unei acţiuni <strong>de</strong>cisive şi<br />
imediate, pentru a aborda în mod eficient provocările ridicate <strong>de</strong> schimbările<br />
climatice. Va fi esenţial să se întreprindă acţiuni colective la nivel internaţional<br />
pentru a <strong>de</strong>termina un răspuns real, eficient şi echitabil, la scara necesară pentru a<br />
face faţă provocărilor <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> schimbările climatice.<br />
În acest context, acordul privind pachetul climă-energie reprezintă o<br />
contribuţie majoră la protejarea viitorului planetei, consolidând rolul <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r al<br />
europenilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pachetul climă-energie al<br />
UE va contribui la eforturile UE <strong>de</strong> a asigura finanţare pentru acţiunile <strong>de</strong> atenuare<br />
şi <strong>de</strong> adaptare la schimbările climatice, în special prin piaţa carbonului în<br />
contextul unui acord internaţional mai larg.<br />
Consiliul European reaminteşte faptul că statele membre vor <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>, în<br />
conformitate cu cerinţele constituţionale şi bugetare proprii, utilizarea veniturilor<br />
generate <strong>din</strong> licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE <strong>de</strong> comercializare a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii. Consiliul ia act <strong>de</strong> disponibilitatea statelor membre <strong>de</strong> a<br />
utiliza cel puţin jumătate <strong>din</strong> acest cuantum pentru acţiunile vizând reducerea<br />
emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice,<br />
pentru măsuri vizând evitarea <strong>de</strong>spăduririlor, <strong>de</strong>zvoltarea energiei <strong>din</strong> surse<br />
regenerabile, a eficienţei energetice, precum şi a altor tehnologii care să contribuie<br />
la tranziţia la o economie sigură şi durabilă, cu emisii reduse <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon,<br />
inclusiv prin consolidarea capacităţii, prin transferuri <strong>de</strong> energie, prin cercetare şi<br />
<strong>de</strong>zvoltare.<br />
În contextul unui acord internaţional privind schimbările climatice, care se<br />
aşteaptă a fi încheiat la Conferinţa <strong>de</strong> la Copenhaga, <strong>din</strong> <strong>de</strong>cembrie 2009, şi pentru<br />
cei care doresc acest lucru, o parte a acestui cuantum va fi folosită pentru a facilita<br />
189
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
şi a finanţa acţiuni <strong>de</strong> atenuare şi <strong>de</strong> adaptare la schimbările climatice în ţările în<br />
curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care vor ratifica acest acord.<br />
• Obiectivele şi principiile politicii <strong>de</strong> mediu a UE. Conform articolului<br />
174 al Tratatului Comunităţii Europene, politica <strong>de</strong> mediu a Uniunii Europene<br />
urmăreşte: conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calității mediului; protecţia<br />
sănătăţii umane; utilizarea raţională a resurselor naturale; promovarea <strong>de</strong> măsuri la<br />
nivel internaţional în ve<strong>de</strong>rea rezolvării problemelor <strong>de</strong> mediu la nivel regional.<br />
Provocările la care Pachetul <strong>de</strong> măsuri al UE privind clima şi energia<br />
trebuie să răspundă sunt: schimbările climatice ar putea atinge niveluri<br />
alarmante în secolul nostru dacă nu se iau măsuri urgente şi ferme <strong>de</strong>stinate să<br />
reducă emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră; UE are nevoie <strong>de</strong> surse mai sigure <strong>de</strong><br />
aprovizionare cu energie, cu alte cuvinte trebuie să fie mai puţin <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong><br />
importurile <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale.<br />
Răspunsul la aceste provocări este dat <strong>de</strong> obiectivele stabilite pentru anul<br />
2020:<br />
• reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră (GES) cu cel puţin 20%<br />
faţă <strong>de</strong> nivelurile <strong>din</strong> 1990 (30%, în cazul în care alte ţări <strong>de</strong>zvoltate se angajează<br />
să realizeze reduceri comparabile), proiecţia pentru anul 2050 fiind <strong>de</strong> reduceri a<br />
GES <strong>de</strong> 60-80%;<br />
• utilizarea, într-o mai mare măsură, a surselor regenerabile <strong>de</strong> energie<br />
(eoliană, solară, biomasă etc.), astfel încât acestea să reprezinte până la 20% <strong>din</strong><br />
producţia totală <strong>de</strong> energie (faţă <strong>de</strong> 8,5%, în prezent);<br />
• reducerea consumului <strong>de</strong> energie cu 20% faţă <strong>de</strong> nivelurile estimate<br />
pentru anul 2020, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice<br />
Măsurile pentru atingerea acestor obiective sunt prevăzute în Pachetul <strong>de</strong><br />
măsuri al UE pentru climă şi energie aprobat în <strong>de</strong>cembrie 2008, şi anume:<br />
• Pentru centralele electrice şi industriile mari consumatoare <strong>de</strong> energie<br />
se preconizează, până în anul 2020, o reducere cu 21% a emisiilor, faţă <strong>de</strong> nivelul<br />
înregistrat în 2005, prin acordarea unui număr mai mic <strong>de</strong> certificate <strong>de</strong> emisii în<br />
baza sistemului UE <strong>de</strong> comercializare a emisiilor – ETS (care acoperă aproximativ<br />
40% <strong>din</strong> totalul emisiilor UE).<br />
• În sectoarele care nu fac obiectul preve<strong>de</strong>rilor ETS, respectiv non-ETS<br />
(precum, transporturile – cu excepţia aviaţiei, care va face parte <strong>din</strong> sistemul ETS<br />
începând <strong>din</strong> anul 2013, agricultura, gestionarea <strong>de</strong>şeurilor şi locuinţele), până în<br />
anul 2020, emisiile vor fi reduse cu 10%, faţă <strong>de</strong> nivelul înregistrat în 2005, prin<br />
aplicarea unor obiective naţionale obligatorii (reduceri mai mari în cazul ţărilor<br />
mai bogate şi creşteri limitate în cazul ţărilor mai sărace).<br />
190
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
• Până în 2020, sursele regenerabile <strong>de</strong> energie vor reprezenta 20% <strong>din</strong><br />
producţia totală <strong>de</strong> energie a UE prin aplicarea unor obiective naţionale obligatorii<br />
(<strong>de</strong> la 10% pentru Malta, până la 49% pentru Suedia). În fiecare ţară, cel puţin<br />
10% <strong>din</strong> combustibilul utilizat în transporturi trebuie să provină <strong>din</strong> surse<br />
regenerabile <strong>de</strong> energie (biocombustibili, hidrogen, electricitate „ver<strong>de</strong>” etc.).<br />
Biocombustibilii trebuie să respecte criteriile <strong>de</strong> durabilitate stabilite.<br />
• Promovarea utilizării în condiţii <strong>de</strong> siguranţă a tehnologiilor <strong>de</strong> captare<br />
şi stocare geologică a carbonului (CCS), care ar putea elimina o mare parte <strong>din</strong><br />
emisiile <strong>de</strong> carbon generate <strong>de</strong> combustibilii fosili utilizaţi în industrie şi în<br />
producerea energiei.<br />
• Avantajele măsurilor preconizate sunt: o contribuţie majoră la<br />
combaterea schimbărilor climatice; un exemplu pentru statele care nu sunt<br />
membre UE, care ar putea conduce la încheierea unui nou acord global privind<br />
schimbările climatice; asigurarea aprovizionării cu energie; o reducere anuală cu<br />
50 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro a valorii importurilor <strong>de</strong> petrol şi gaze naturale, până în<br />
2020 (în prezent, Europa importă 54% <strong>din</strong> energia sa; la preţurile energiei <strong>din</strong><br />
acest an, aceste importuri anuale sunt estimate la 350 miliar<strong>de</strong> euro sau<br />
aproximativ 700 euro/an pentru fiecare cetăţean al UE [17]); aproximativ 1 milion<br />
<strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă suplimentare (în prezent, sunt 300.000 locuri <strong>de</strong> muncă) în<br />
industria europeană, care exploatează sursele regenerabile <strong>de</strong> energie, până în<br />
2020; un avantaj competitiv datorită gradului ridicat <strong>de</strong> inovare <strong>din</strong> sectorul<br />
european al energiei; mai multe locuri <strong>de</strong> muncă în industriile <strong>din</strong> domeniul<br />
protecţiei mediului; o reducere a poluării atmosferice, avantaje consi<strong>de</strong>rabile<br />
pentru sănătate şi limitarea bugetului consacrat măsurilor <strong>de</strong> control.<br />
Conţinutul propunerilor legislative<br />
În urma negocierii <strong>din</strong> <strong>de</strong>cembrie 2008 între statele membre şi Parlamentul<br />
European, Consiliul <strong>de</strong> Miniştri a adoptat textele legislative individuale la<br />
începutul anului 2009. Anterior votului parlamentului, membrii acestuia au ajuns<br />
la un acord informal cu preşe<strong>din</strong>ţia franceză a Consiliului asupra următoarelor<br />
şase propuneri (conform Raport 2009 CERA/Cambridge Energy Research<br />
Associates):<br />
• Revizuirea EU ETS, care acoperă cea <strong>de</strong>-a treia fază (2013-2020) a<br />
schemei, având următoarele direcţii <strong>de</strong> acţiune:<br />
O singură ţintă acoperind întreaga Uniune Europeană. Reducerea<br />
cu 21% până în anul 2020 faţă <strong>de</strong> nivelul <strong>din</strong> anul 2005 înlocuieşte cele 27 ţinte<br />
naţionale <strong>din</strong> prezent, cu o reducere anuală <strong>de</strong> 1,74% începând cu anul 2013.<br />
Reducerea emisiilor în anul 2013 la nivelul Uniunii Europene este <strong>de</strong> 16% faţă <strong>de</strong><br />
nivelul <strong>din</strong> anul 2005. Prin comparaţie, ţintele naţionale ale primei faze ETS<br />
191
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
(2005-2007) rezultau într-o limitare anuală a creşterii emisiilor la nivelul UE <strong>de</strong><br />
6%, superior nivelului emisiilor <strong>din</strong> 2005, în timp ce în a doua fază (2008-2012),<br />
limitarea anuală a emisiilor este <strong>de</strong> 6%, inferior nivelului emisiilor în 2005.<br />
Un domeniu mai larg. Schema este extinsă la noi sectoare, incluzând<br />
sectorul petrochimiei, amoniacului şi aluminiului, ca şi la două gaze noi (oxizii<br />
azotului şi perfluorcarbonul), astfel încât vor fi acoperite 50% <strong>din</strong> toate emisiile<br />
<strong>din</strong> UE. Instalaţiilor mai mici, emiţând sub 10.000 tone CO 2 pe an, li se va<br />
permite să opteze pentru a ieşi <strong>din</strong> schema ETS, condiţionat <strong>de</strong> aplicarea unor<br />
măsuri alternative <strong>de</strong> reducere. Emisiile industriale <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră<br />
împiedicate să intre în atmosferă <strong>de</strong> tehnologia CCS vor fi creditate ca neemise<br />
sub schema EU ETS.<br />
Exclu<strong>de</strong>rea instalaţiilor mici. Compromisul permite instalaţiilor mici<br />
(sub 35 MW şi emisii raportate sub 25.000 tone CO 2 echivalent, în fiecare <strong>din</strong> cei<br />
trei ani anteriori intrării în vigoare a schemei ETS revizuite) să fie excluse <strong>din</strong><br />
domeniul sistemului, condiţionat <strong>de</strong> luarea unor măsuri echivalente <strong>de</strong> reducere a<br />
emisiilor.<br />
Transport maritim şi aviaţie. Tratamentul sectorului aviaţie rămâne<br />
neschimbat; el va primi 85% <strong>din</strong> alocaţii gratuit, pe întreaga perioadă. Transportul<br />
maritim va fi inclus în tranzacţionarea emisiilor, dacă până în anul 2011 nu a fost<br />
aprobat niciun acord cu Organizaţia Maritimă Internaţională.<br />
Licitaţii. Acordul final a confirmat principiul licitării totale a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii pentru sectorul energiei electrice începând cu anul 2013,<br />
dar introduce <strong>de</strong>rogări pentru companiile aflate în state membre care fie nu sunt<br />
sau sunt slab interconectate la sistemul UCTE (maxim 400 MW), fie obţin peste<br />
30% <strong>din</strong> energie <strong>din</strong>tr-un singur combustibil fosil şi au un produs intern brut<br />
(PIB) care nu <strong>de</strong>păşeşte 50% <strong>din</strong> media UE. Acestor ţări li se va permite să<br />
introducă în licitaţie doar restul certificatelor în condiţiile unei alocări gratuite în<br />
proporţie <strong>de</strong> 70% până la zero în anul 2020. Celelalte sectoare ale industriei vor fi<br />
subiectul licitaţiei, <strong>de</strong> la 20% în 2013 la 70% în 2020 şi 100% în 2027, cele<br />
supuse riscului relocalizării bucurându-se însă <strong>de</strong> o alocare gratuită <strong>de</strong> 100%, în<br />
baza unei metodologii <strong>de</strong> benchmarking, care va fi subiectul unei permanente<br />
revizuiri. Comisia va <strong>de</strong>termina sectoarele în cauză până la 31 <strong>de</strong>cembrie 2009.<br />
Metoda <strong>de</strong> distribuire gratuită va fi <strong>de</strong>zvoltată până la 31 <strong>de</strong>cembrie 2010 <strong>de</strong> o<br />
echipă <strong>de</strong> experţi <strong>din</strong> cadrul Comisiei (prin aşa-numita procedură <strong>de</strong> comitologie).<br />
Mecanismul <strong>de</strong> solidaritate. Statele membre ale căror venituri pe<br />
locuitor sunt încă semnificativ sub media Comunităţii şi ale căror economii se află<br />
într-un proces <strong>de</strong> apropiere <strong>de</strong> statele membre mai puternice vor obţine o cotă mai<br />
mare <strong>de</strong> certificate pentru a fi licitate (10% <strong>din</strong> cantitatea totală <strong>de</strong> certificate vor<br />
192
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
fi redistribuite la 19 state membre vechi sau noi şi 2% va fi redistribuit celor 9 noi<br />
state membre <strong>din</strong> est).<br />
Captarea şi stocarea carbonului. Compromisul acceptat introduce<br />
posibilitatea finanţării construcţiei centralelor <strong>de</strong>monstrative cu tehnologie CCS şi<br />
cu „tehnologii inovative <strong>de</strong> furnizare a energiei electrice bazat pe surse<br />
regenerabile” prin venitul <strong>din</strong> vânzarea a 300 milioane tone <strong>de</strong> credite ETS.<br />
Flexibilitate şi ţări terţe. Statele membre pot „<strong>de</strong>plasa” emisiile, adică<br />
pot cumpăra credite rezultate <strong>din</strong> proiecte în ţările <strong>din</strong> afara UE sub sistemul UN<br />
CDM (United Nations Clean Development Mechanism), ca o modalitate <strong>de</strong> a se<br />
conforma cu limitele proprii <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră. Compromisul<br />
acceptat constă în faptul că nu mai mult <strong>de</strong> 50% <strong>din</strong> reducerile <strong>din</strong> întreaga UE<br />
<strong>din</strong> anul 2008 până în anul 2020 pot conta pe astfel <strong>de</strong> credite. Pentru aceste<br />
credite vor fi introduse principii <strong>de</strong> aplicare, principii care trebuie să fie: „reale,<br />
verificabile, adiţionale şi generând permanente reduceri ale emisiilor.”<br />
Utilizarea venitului <strong>din</strong> licitaţii pentru adaptarea la schimbările<br />
climatice. Compromisul acceptat <strong>de</strong>termină statele membre să utilizeze cel puţin<br />
50% <strong>din</strong> veniturile licităţiilor ETS în scopul diminuării şi adaptării în ţările în curs<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare la posibilele efecte, cum ar fi creşterea preţului la energia electrică.<br />
• Decizia <strong>de</strong> „împărţire a efortului” <strong>de</strong>fineşte ţintele naţionale pentru<br />
statele membre în ve<strong>de</strong>rea reducerii emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră <strong>din</strong><br />
sectoarele neacoperite <strong>de</strong> ETS (sectoarele non-ETS), care reprezintă aproximativ<br />
60% <strong>din</strong> emisiile actuale europene. Utilizarea anuală a creditelor <strong>de</strong> „<strong>de</strong>plasare<br />
externă” (<strong>de</strong> exemplu, prin finanţarea reducerilor <strong>de</strong> emisii în ţările <strong>din</strong> afara UE)<br />
este limitată la 3% <strong>din</strong> emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră în fiecare stat membru în<br />
2005 (în completare la aceste 3%, anumite state membre cu ţinte stricte vor fi<br />
capabile să utilizeze credite suplimentare <strong>din</strong> proiectele în ţările cel mai puţin<br />
<strong>de</strong>zvoltate şi în statele în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>din</strong> insulele mici până la 1% <strong>din</strong><br />
emisiile proprii <strong>din</strong> anul 2005).<br />
În toată Uniunea Europeană, emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră (GES) <strong>din</strong><br />
sectoarele relevante trebuie să scadă cu 10% <strong>din</strong> nivelul emisiilor în 2005, până în<br />
anul 2020, contribuind astfel la obiectivul UE <strong>de</strong> a reduce cu 20% emisiile <strong>de</strong> CO 2<br />
în întreaga economie. Statele membre ale UE s-au înţeles să împartă acest efort în<br />
concordanţă cu principiile <strong>de</strong> solidaritate şi participaţie, astfel încât fiecare stat are<br />
ţinte diferite. Statele UE cu un PIB pe cap <strong>de</strong> locuitor scăzut, dar cu perspective<br />
puternice <strong>de</strong> creştere economică pot creşte emisiile lor <strong>de</strong> carbon cu până la 20%,<br />
în timp ce statele cu venit ridicat pe cap <strong>de</strong> locuitor vor reduce emisiile <strong>de</strong> CO 2 cu<br />
până la 20%.<br />
193
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Traiectoria naţională <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> carbon până în 2020 este obligatorie<br />
pentru fiecare stat membru şi se supune procedurilor UE <strong>de</strong> infringement. Dacă un<br />
stat <strong>de</strong>păşeşte obiectivul său anual, trebuie să ia măsuri <strong>de</strong> corecție. În plus,<br />
emisiile în exces vor fi înmulţite cu un factor <strong>de</strong> abatere <strong>de</strong> 1,08 şi vor fi reduse<br />
<strong>din</strong> alocaţiile <strong>de</strong> CO 2 <strong>din</strong> anul următor.<br />
Pentru a face reducerile <strong>de</strong> emisii mai puţin costisitoare, Consiliul a<br />
introdus mai multe mecanisme <strong>de</strong> flexibilitate, inclusiv posibilitatea <strong>de</strong> a<br />
tranzacţiona reducerile <strong>de</strong> emisii între statele membre şi cuantificarea excesului <strong>de</strong><br />
reduceri <strong>de</strong> emisii în anii următori. Statele UE vor putea, <strong>de</strong> asemenea, să<br />
folosească un număr limitat <strong>de</strong> permise <strong>de</strong> carbon <strong>din</strong> ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,<br />
prin aşa-numitul Clean Development Mechanism. Efectul combinat al<br />
mecanismului <strong>de</strong> flexibilitate va fi <strong>de</strong> a reduce costurile şi, în acelaşi timp, <strong>de</strong> a<br />
asigura că emisiile scad atât în UE, cât şi în afara UE.<br />
Decizia mai inclu<strong>de</strong> preve<strong>de</strong>ri pentru adaptarea acesteia la concluziile<br />
acordului internaţional pentru combaterea schimbărilor climatice, ce urmează a se<br />
încheia la sfârşitul anului 2009, la Copenhaga şi la posibilitatea extin<strong>de</strong>rii cotei<br />
totale în UE la peste 20% energii regenerabile.<br />
Decizia va intra în vigoare după publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al UE.<br />
• Directiva CCS stabileşte un cadru juridic la nivel european pentru CCS<br />
(captarea şi stocarea carbonului). Acesta <strong>de</strong>fineşte condiţiile cadru pentru statele<br />
membre în ve<strong>de</strong>rea găsirii locaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare geologică pe termen lung. De<br />
asemenea, stabileşte regulile ce guvernează administrarea locaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare,<br />
închi<strong>de</strong>rea acestora şi acţiunile post-închi<strong>de</strong>re. Responsabilitatea pentru locaţia<br />
stocării revine autorităţii publice, când există suficiente dovezi că bioxidul <strong>de</strong><br />
carbon este stocat complet şi permanent. Directiva nu conţine niciun standard <strong>de</strong><br />
performanţă obligatoriu pentru emisii pentru o centrală nouă, dar stipulează o<br />
obligaţie ca noile centrale electrice mai mari <strong>de</strong> 300 MW să aibă rezolvată<br />
problema captării. În plus, revizuirea ETS preve<strong>de</strong> ca până la 300 milioane <strong>de</strong><br />
certificate vor fi <strong>de</strong>dicate susţinerii construcţiei şi operării până la 12 proiecte<br />
comerciale <strong>de</strong>monstrative care au ca obiectiv captarea şi stocarea geologică a CO 2<br />
în condiţii sigure <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al mediului, ca şi a proiectelor<br />
<strong>de</strong>monstrative pentru tehnologii inovative în domeniul surselor regenerabile, pe<br />
teritoriul UE.<br />
Statele membre vor transpune directiva în legislaţia naţională în cel mult<br />
doi ani.<br />
• Directiva pentru surse regenerabile <strong>de</strong> energie stabileşte ţinte<br />
naţionale ce trebuie atinse <strong>de</strong> statele membre prin promovarea utilizării surselor<br />
194
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
regenerabile în sectoarele energie electrică, încălzire şi răcire şi transport. Noua<br />
directivă acordă statelor membre întreaga libertate în promovarea politicilor şi<br />
mecanismelor. Conformitatea se bazează pe planurile <strong>de</strong> acţiune naţionale privind<br />
sursele regenerabile <strong>de</strong> energie, pe care statele membre trebuie să le finalizeze până<br />
în iunie 2010, pentru a <strong>de</strong>monstra cum vor atinge ţintele naţionale. Noua legislaţie<br />
stabileşte criterii obligatorii pentru asigurarea că producerea <strong>de</strong> biocombustibili este<br />
durabilă <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al mediului. Ţinta <strong>de</strong> 10% pentru sectorul <strong>de</strong> transport<br />
este menţinută la acelaşi nivel pentru toate statele membre, pentru a asigura<br />
consistenţă în specificaţiile şi disponibilitatea <strong>de</strong> combustibil pentru transport.<br />
Acordul încorporează mecanismele <strong>de</strong> cooperare pentru a permite statelor<br />
membre să atingă împreună ţintele privind sursele regenerabile <strong>de</strong> energie. Noua<br />
directivă furnizează, <strong>de</strong> asemenea, un accent suplimentar privind prioritatea în<br />
accesarea reţelei pentru sursele regenerabile şi dispecerizarea prioritară, „în<br />
măsura în care operarea sigură a reţelei permite aceasta”. În cele <strong>din</strong> urmă,<br />
evaluarea <strong>de</strong> către Comisie, în 2014, a implementării directivei, nu va afecta ţinta<br />
<strong>de</strong> 20%, dar va servi la îmbunătăţirea, dacă este nevoie, a eficienţei mecanismelor<br />
<strong>de</strong> cooperare.<br />
Noua directivă stabileşte reguli în legătură cu transferul <strong>de</strong> date statistice<br />
între statele membre, proiecte comune în statele membre şi cu state terţe, garanţii<br />
<strong>de</strong> origine, proceduri administrative, informaţii şi instruire, accesul la reţeaua <strong>de</strong><br />
electricitate pentru energia <strong>din</strong> surse regenerabile.<br />
În final, directiva stabileşte criterii <strong>de</strong> sustenabilitate pentru biocombustibili şi<br />
biolichizi cu scopul <strong>de</strong> a asigura că aceştia pot fi consi<strong>de</strong>raţi surse regenerabile <strong>de</strong><br />
energie, în sensul acestei directive, numai atunci când se garantează că întrunesc acele<br />
criterii care au legătură, între altele, cu biodiversitatea, protejarea speciilor şi<br />
ecosistemelor ameninţate, cu reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislaţia<br />
naţională în cel mult 18 luni <strong>de</strong> la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al UE.<br />
• Reglementarea privind emisiile <strong>de</strong> CO 2 ale vehiculelor <strong>de</strong> pasageri<br />
stabileşte standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> performanţă pentru maşinile noi, care reprezintă<br />
aproximativ 12% <strong>din</strong> emisiile <strong>de</strong> CO 2 ale UE în anul 2007. Reglementarea<br />
stabileşte o ţintă medie <strong>de</strong> 120 grame <strong>de</strong> CO 2 pe kilometru pentru noile vehicule<br />
<strong>de</strong> pasageri până în 2012 şi <strong>de</strong> 95 grame <strong>de</strong> CO 2 pe km până în 2020, comparativ<br />
cu actualul nivel <strong>de</strong> 160 grame <strong>de</strong> CO 2 pe km. Fabricanţilor li se vor stabili ţinte<br />
intermediare şi vor plăti amenzi (aşa-numitele prime <strong>de</strong> emisii în exces), dacă<br />
emisiile medii <strong>de</strong> CO 2 vor <strong>de</strong>păşi ţintele.<br />
195
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Noua reglementare impune aceste obiective ca fiind obligatorii pentru o<br />
gamă medie a oricărui producător auto în mai mulți paşi succesivi: în 2012, 65%<br />
<strong>din</strong> gama sa trebuie să atingă obiectivul, în 2013, 75%, iar în 2014, 80%. Începând<br />
<strong>din</strong> 2015, întreaga gamă <strong>de</strong> maşini noi trebuie să se conformeze cu noile<br />
reglementări <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 . Consiliul a propus această succesiune <strong>de</strong> paşi<br />
pentru a respecta procesul <strong>de</strong> planificare industrială şi ciclurile <strong>de</strong> producţie a<br />
producătorilor auto şi pentru a da industriei <strong>de</strong> automobile timpul necesar <strong>de</strong><br />
adaptare la noile cerinţe. Astfel, <strong>din</strong> 2012 până în 2018, se vor plăti 5 euro pe<br />
maşina nou înregistrată, pentru primul gram <strong>de</strong> CO 2 ce <strong>de</strong>păşeşte obiectivul.<br />
Pentru cel <strong>de</strong>-al doilea gram în exces se plătesc 15 euro şi 25 euro pentru al treilea<br />
gram în exces. Pentru emisii <strong>de</strong> CO 2 cu mai mult <strong>de</strong> 3 grame peste limita impusă<br />
se penalizează cu 95 euro pe maşina nou înregistrată. Din 2019 penalizarea va fi<br />
<strong>de</strong> 95 euro pe maşina nouă pentru fiecare gram peste limită.<br />
Producătorii pot îmbunătăţi emisiile gamei lor prin inclu<strong>de</strong>rea ecoinovaţiilor,<br />
a noilor tehnologii care nu sunt luate în calcul în cadrul testului<br />
standard <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 sau prin producerea maşinilor cu emisii ultrascăzute,<br />
care emit mai puţin <strong>de</strong> 50 grame CO 2 /km.<br />
Reglementarea va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial<br />
al UE şi va intra în efect fără măsurile <strong>de</strong> implementare, <strong>de</strong>şi ţintele <strong>de</strong> emisii vor<br />
intra în aplicare doar <strong>din</strong> 2012.<br />
• Directiva revizuită privind calitatea combustibilului stabileşte o ţintă<br />
<strong>de</strong> reducere cu 10% a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră produse într-un ciclu <strong>de</strong><br />
viaţă în 2020. Această ţintă este <strong>de</strong>falcată într-o reducere obligatorie <strong>de</strong> 6% faţă <strong>de</strong><br />
nivelul <strong>din</strong> 2010 pentru a fi atinsă la sfârşitul lui 2020, o reducere indicativă <strong>de</strong><br />
2% <strong>de</strong> obţinut prin utilizarea vehiculelor electrice sau tehnologii, cum ar fi cea <strong>de</strong><br />
captare şi stocare a carbonului în procesul <strong>de</strong> producţie şi încă o reducere<br />
indicativă <strong>de</strong> 2% <strong>de</strong> atins prin cumpărarea <strong>de</strong> credite în sistemul UN CDM<br />
(United Nations Clean Development Mechanism).<br />
Pentru a face posibile aceste reduceri <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> GES, petrolul poate<br />
avea un conţinut mai mare <strong>de</strong> biocombustibil. Începând cu anul 2011, petrolul<br />
conţine până la 10% etanol. Totuşi, pentru a preveni daune la maşinile mai vechi,<br />
combustibilul cu 5% etanol (E5) va fi în continuare disponibil până în 2013, cu<br />
posibilitatea ca statele membre să extindă această perioadă.<br />
Directiva stabileşte, <strong>de</strong> asemenea, criterii dure <strong>de</strong> sustenabilitate socială şi <strong>de</strong><br />
mediu pentru biocombustibili, corespunzătoare cu cele <strong>din</strong> directiva pentru<br />
promovarea energiei <strong>din</strong> surse regenerabile. Directiva impune şi limite pe conţinutul<br />
<strong>de</strong> sulf şi aditivi metalici <strong>din</strong> combustibilul <strong>de</strong> motor. Pentru a minimiza emisiile <strong>de</strong><br />
poluanţi volatili în aer, se prestabileşte şi presiunea vaporilor <strong>din</strong> combustibili.<br />
196
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
A7.2. Unele clarificări privind pachetul legislativ<br />
• A treia fază ETS. Compromisul final acceptat conţine un număr <strong>de</strong><br />
amendamente la pachetul original. Cea mai semnificativă modificare se referă la<br />
alocarea gratuită a certificatelor ETS anumitor industrii cu risc <strong>de</strong> relocalizare,<br />
precum şi producătorilor <strong>de</strong> energie electrică <strong>din</strong> ţările Europei <strong>de</strong> Est dominate <strong>de</strong><br />
cărbune (figura nr. A.7.1). Conform estimărilor CERA (Cambridge Energy<br />
Research Associates), alocările gratuite ar putea reprezenta până la 80% <strong>din</strong> total<br />
în anul 2013 (comparativ cu propunerea iniţială a Comisiei, reprezentând<br />
aproximativ 30% în ianuarie 2008) şi până la 30% <strong>din</strong> total în anul 2020<br />
(comparativ cu 15% în propunerea iniţială).<br />
Figura nr. A.7.1. Cota <strong>de</strong> producere <strong>de</strong> energie electrică pe cărbune în Europa<br />
Sursa: Cambridge Energy Research Associates.<br />
• Excepţii <strong>de</strong> la licitarea integrală în sectorul energiei electrice. În<br />
octombrie 2008 cele opt ţări <strong>din</strong> estul Europei au sugerat că statele membre mai<br />
bogate ar trebui să suporte mai mult <strong>din</strong> povara noilor ţinte şi că licitarea integrală<br />
a certificatelor ETS în faza a treia va creşte cu mult costul producerii energiei<br />
electrice în centralele pe cărbune. În particular, Polonia şi-a exprimat rezervele<br />
197
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
referitoare la impactul celei <strong>de</strong> a treia faze EU ETS asupra producţiei sale <strong>de</strong><br />
energie electrică generată prin ar<strong>de</strong>rea cărbunelui.<br />
Compromisul final acceptat în <strong>de</strong>cembrie 2008 a confirmat principiul<br />
licitării integrale a certificatelor <strong>de</strong> emisii pentru sectorul energiei electrice<br />
începând cu anul 2013, dar a introdus <strong>de</strong>rogări pentru companiile <strong>din</strong> statele<br />
membre, care fie nu sunt sau sunt slab interconectate la sistemul UCTE (maxim<br />
400 MW), fie obţin peste 30% <strong>din</strong> energie <strong>din</strong>tr-un singur combustibil fosil şi au<br />
un produs intern brut (PIB) ce nu <strong>de</strong>păşeşte 50% <strong>din</strong> media UE (situaţie în care se<br />
află Polonia şi ţările <strong>din</strong> Balcani). Dacă aceste concesii erau necesare pentru a da<br />
ţărilor <strong>din</strong> estul Europei timp să realizeze <strong>de</strong>plasarea către tehnologii cu generare<br />
redusă <strong>de</strong> carbon, pentru guverne aceste concesii reduc numărul certificatelor ce<br />
se vor licita şi, în consecinţă, venitul acestor licitaţii (venit ce ar fi putut fi utilizat<br />
pentru stimularea investiţiilor în tehnologii cu emisie redusă <strong>de</strong> carbon sau pentru<br />
alte scopuri).<br />
• Riscul <strong>de</strong> relocalizare. Având în ve<strong>de</strong>re că este încă neclar dacă alte<br />
ţări, care nu sunt membre UE, vor urma exemplul acesteia, reprezentanţii<br />
industriei europene energointensive au argumentat că o creştere a preţului energiei<br />
electrice, ca urmare a ţintelor 20/20/20, va afecta competitivitatea lor în raport cu<br />
competitorii <strong>din</strong> afara Uniunii. În <strong>de</strong>cembrie 2008, acordul asupra reformei<br />
privind schema EU ETS a introdus excepţii <strong>de</strong> la licitarea integrală a certificatelor<br />
<strong>de</strong> emisii pentru industriile consi<strong>de</strong>rate a prezenta riscul <strong>de</strong> relocalizare (carbon<br />
leakage). Aceste sectoare vor fi <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> Comisie până la sfârşitul anului<br />
2009, după examinarea măsurii în care o industrie poate transfera costurile directe<br />
ale certificatelor şi costurile indirecte datorate creşterii preţului energiei electrice,<br />
fără a avea pier<strong>de</strong>ri semnificative ale cotei <strong>de</strong> piaţă comparativ cu instalaţiile mai<br />
puţin eficiente <strong>din</strong> afara Europei.<br />
198<br />
A.7.3. Legislaţia adoptată<br />
La 6 aprilie 2009 Comisia a prezentat Consiliului Cartea Albă –<br />
Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru <strong>de</strong> acţiune la nivel<br />
european. Aceasta prezintă un cadru <strong>de</strong> acţiune pentru reducerea vulnerabilităţii<br />
UE faţă <strong>de</strong> impactul schimbărilor climatice şi care cuprin<strong>de</strong> următoarele acţiuni<br />
necesare: necesitatea ca toate ţările, în special cele mai vulnerabile, şi sectoarele<br />
să se adapteze la schimbările climatice inevitabile; necesitatea iniţierii unei faze<br />
pregătitoare până la sfârșitul lui 2012 pentru a pune bazele unei strategii UE <strong>de</strong><br />
adaptare cuprinzătoare, care să fie implementată începând cu anul 2013; în<br />
<strong>de</strong>cursul fazei pregătitoare, ar trebui elaborat un cadru UE pentru adaptare, axat pe<br />
îmbunătăţirea gestionării cunoştinţelor, a partajării datelor (prin intermediul unui
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
mecanism <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong> informaţii) şi a integrării; în ve<strong>de</strong>rea avansării cadrului<br />
UE pentru adaptare şi a consolidării cooperării, ar trebui utilizată o combinaţie <strong>de</strong><br />
instrumente <strong>de</strong> politică. În acest context, Comisia a propus constituirea un grup<br />
director privind impactul şi adaptarea; intensificarea cooperării internaţionale în<br />
ceea ce priveşte adaptarea.<br />
Parlamentul European şi Consiliul European au adoptat următoarele directive:<br />
• Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
European <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei <strong>din</strong> surse<br />
regenerabile, amendând şi, în consecinţă, abrogând Directivele 2001/77/CE şi<br />
2003/30/CE [9]. Directiva stabileşte ţinte obligatorii juridic pentru fiecare stat<br />
membru, în ve<strong>de</strong>rea atingerii ţintei UE <strong>de</strong> 20% cotă <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> surse<br />
regenerabile în 2020. Ea creează mecanisme <strong>de</strong> cooperare, astfel încât să se poată<br />
atinge ţintele într-o manieră eficientă <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costului. Ea înlătură<br />
barierele administrative şi alte dificultăţi, confirmă ţinta <strong>de</strong> 10% pentru sursele<br />
regenerabile în transport şi, pentru rima oară în lume, stabileşte criterii <strong>de</strong><br />
durabilitate privind biocombustibilii pentru a da asigurări că sunt susţinuţi doar<br />
biocombustibilii care nu au impact negativ asupra mediului.<br />
• Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
European <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 amendând Directiva 2003/87/CE în ve<strong>de</strong>rea<br />
îmbunătăţirii şi extin<strong>de</strong>rii schemei Comunităţii <strong>de</strong> tranzacţionare a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii a gazelor cu efect <strong>de</strong> seră [10]. Relaţiile <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l<br />
agreate se vor aplica <strong>din</strong> cea <strong>de</strong> a treia perioadă, adică ianuarie 2013. Deşi<br />
lucrările pregătitoare vor fi iniţiate imediat, regulile aplicabile nu se vor modifica<br />
până în ianuarie 2013 pentru a se asigura stabilitatea cadrului <strong>de</strong> reglementare.<br />
Schema EU ETS în cea <strong>de</strong>-a treia perioadă va fi mai eficientă, mai<br />
armonizată şi mai echitabilă. Eficienţa crescută este atinsă printr-o perioadă mai<br />
lungă <strong>de</strong> tranzacţionare (8 ani faţă <strong>de</strong> 5 ani), un plafon robust şi scăzând anual (21%<br />
reducere în 2020 faţă <strong>de</strong> anul 2005) şi o creştere substanţială a volumului licitat (<strong>de</strong><br />
la mai puţin <strong>de</strong> 4% în faza 2, la mai mult <strong>de</strong>cât jumătate în faza 3). În multe domenii<br />
a fost agreată o mai mare armonizare, inclusiv stabilirea plafonului (un plafon la<br />
nivelul UE, în locul plafoanelor naţionale în fazele 1 şi 2) şi reguli pentru alocarea<br />
tranzitorie gratuită. Echitatea sistemului a fost crescută substanţial prin trecerea la<br />
reguli <strong>de</strong> alocare gratuită pentru instalaţii industriale la nivelul UE şi prin<br />
introducerea mecanismelor <strong>de</strong> redistribuire, care îndreptăţesc statele membre să<br />
vândă mai multe certificate.<br />
• Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
European <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului <strong>de</strong><br />
carbon <strong>de</strong> modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a<br />
Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE<br />
199
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale<br />
Consiliului European [12]. Directiva instituie un cadru juridic pentru stocarea<br />
geologică sigură <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al mediului a dioxidului <strong>de</strong> carbon (CO 2 ),<br />
pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Scopul stocării sigure a<br />
CO 2 este reţinerea permanentă a acestuia, astfel încât să se prevină şi, atunci când<br />
acest lucru nu este posibil, să se elimine pe cât posibil efectele negative şi orice<br />
riscuri pentru mediu şi sănătatea umană. Stocarea geologică a CO 2 se realizează pe<br />
teritoriul statelor membre, în zonele economice exclusive şi pe platformele continentale<br />
ale acestora. Directiva prezintă selectarea siturilor <strong>de</strong> stocare, autorizaţiilor<br />
<strong>de</strong> exploatare şi <strong>de</strong> stocare, obligaţiile aferente operării, închi<strong>de</strong>rii şi postînchi<strong>de</strong>rii<br />
complexelor <strong>de</strong> stocare, măsuri care trebuie luate în cazul unor scurgeri <strong>de</strong> CO 2 sau<br />
al unor nereguli semnificative, accesul terţilor la reţeaua <strong>de</strong> transport şi la siturile <strong>de</strong><br />
stocare, autorităţile competente responsabile pentru în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor <strong>de</strong>finite<br />
<strong>de</strong> directivă, informarea publicului şi sancţiunile aplicabile.<br />
• Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului<br />
European <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre <strong>de</strong> a reduce<br />
emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii<br />
<strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră până în 2020 [13].<br />
Decizia stabileşte contribuţia minimă a statelor membre la respectarea angajamentului<br />
Comunităţii <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră în perioada<br />
2013-2020, în ceea ce priveşte emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră reglementate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie, precum şi normele privind realizarea acestor contribuţii şi evaluarea<br />
acestora. Decizia stabileşte, <strong>de</strong> asemenea, dispoziţii <strong>de</strong> evaluare şi implementare a<br />
unui angajament mai strict al Comunităţii <strong>de</strong> reducere a emisiilor cu peste 20%, care<br />
urmează să fie aplicat odată cu aprobarea, <strong>de</strong> către Comunitate, a unui acord<br />
internaţional privind schimbările climatice care să conducă la reduceri ale emisiilor<br />
peste nivelurile stabilite, aşa cum rezultă <strong>din</strong> angajamentul <strong>de</strong> reducere a emisiilor<br />
cu 30%, aprobat <strong>de</strong> Consiliul European <strong>din</strong> martie 2007. Fiecare stat membru îşi<br />
limitează, până în 2020, emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, respectând cel puţin<br />
procentul stabilit pentru statul membru respectiv, în limitele a –20% şi +20%, în<br />
raport cu emisiile sale <strong>din</strong> anul 2005. Pentru România, limita prevăzută a emisiilor<br />
pentru anul 2020 este <strong>de</strong> +19%. Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un<br />
element esenţial pentru în<strong>de</strong>plinirea <strong>de</strong> statele membre a cerinţelor acestei <strong>de</strong>cizii.<br />
În acest context, Comisia va trebui să monitorizeze în<strong>de</strong>aproape progresele înregistrate<br />
în ve<strong>de</strong>rea realizării obiectivului <strong>de</strong> reducere a consumului <strong>de</strong> energie cu 20%<br />
până în 2020 şi să propună acţiuni suplimentare dacă progresele sunt insuficiente.<br />
Decizia preve<strong>de</strong> modul <strong>de</strong> utilizare a creditelor <strong>din</strong> activităţile <strong>de</strong> proiecte,<br />
raportarea, evaluarea progreselor, acţiunile corective şi ajustările aplicabile, precum şi<br />
procedurile legate <strong>de</strong> exploatarea şi schimbarea <strong>de</strong>stinaţiei terenurilor.<br />
200
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Rolul cercetării-<strong>de</strong>zvoltării în lume şi în România<br />
Anexa nr. 8<br />
Cercetarea forţă <strong>de</strong> progres economic. Începând cu anii ’90, procesul<br />
global <strong>de</strong> liberalizare a pieţei a produs un nivel <strong>de</strong> interconectare a economiei<br />
ţărilor lumii care nu a existat înainte, precum şi modificări structurale importante.<br />
În unele ţări <strong>de</strong>zvoltate, guvernele au început să privească ştiinţa şi tehnologia<br />
ca parte integrantă a creşterii şi <strong>de</strong>zvoltării economice, <strong>de</strong>cizând să construiască<br />
economii bazate pe cunoaştere, în care cercetarea, utilizarea ei comercială şi<br />
activitatea intelectuală trebuie să joace împreună un rol în creştere. În acest<br />
context, a început un proces larg <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare sau remo<strong>de</strong>lare a infrastructurilor<br />
<strong>de</strong> ştiinţă şi tehnologie, <strong>de</strong> stimulare a cercetării şi <strong>de</strong>zvoltării (CD)<br />
industriale, <strong>de</strong> perfecţionare a sistemelor <strong>de</strong> educaţie superioară şi <strong>de</strong><br />
construcţie a unor capacităţi autohtone <strong>de</strong> CD. Pentru ţările <strong>de</strong>zvoltate sau<br />
ţările cu o <strong>de</strong>zvoltare accelerată, se consi<strong>de</strong>ră că ştiinţa şi tehnologia constituie un<br />
mijloc <strong>de</strong> creştere economică, iar un motor principal îl reprezintă atenţia <strong>de</strong>osebită<br />
care se acordă sistemelor <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare, inovare (CDI) în aceste ţări în<br />
competiţia globală.<br />
În această competiţie globală, a schimbărilor privind ştiinţa şi tehnologia<br />
ca forţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, Uniunea Europeană are avantajul iniţierii unor politici<br />
centrate pe inovaţie şi pe eliminarea barierelor pieţei interne şi migraţiei.<br />
Performanţa cercetării <strong>din</strong> UE este convingătoare şi marcată <strong>de</strong> susţinerea<br />
pronunţată a UE şi <strong>de</strong> colaborarea în interiorul UE. De asemenea, UE este<br />
concentrată pe menţinerea calităţii şi nivelului internaţional al universităţilor.<br />
Companiile multinaţionale care operează în acest mediu în schimbare<br />
caută acces către toate ţările, respectiv pieţele în <strong>de</strong>zvoltare, ale căror guverne<br />
oferă stimulente, cu avantaje reciproce.<br />
Un studiu comparativ al situaţiei cercetării în lume este efectuat în lucrarea<br />
Science and Engineering Indicators 2010, elaborată <strong>de</strong> National Science Board,<br />
SUA, Arlington 2010, [87]. Astfel, cheltuielile pentru CD pe plan global s-au<br />
dublat într-o perioadă <strong>de</strong> 11 ani (525 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari în 1996, 1.100 miliar<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> dolari în 2007), crescând mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât produsul economic total global. Multe<br />
guverne, inclusiv UE au <strong>de</strong>cis să rezerve pentru CD, ca ţintă, 3% <strong>din</strong> PIB. Trebuie<br />
reţinut că aceste cifre nu sunt sub controlul guvernelor, <strong>de</strong>cizia aparţinând, în<br />
principal, industriei, respectiv sectorului privat (în SUA contribuţia industriei este<br />
<strong>de</strong> 67%, iar în UE în medie <strong>de</strong> 55%, cu diferenţe mari între statele membre).<br />
201
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Strategia naţională <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare, inovare (CDI), 2007-<br />
2013 [88], a fost aprobată <strong>de</strong> Guvernul României (HG nr. 217/2007) şi elaborată<br />
prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare<br />
Ştiinţifică, în anul 2006, în perspectiva a<strong>de</strong>rării României la Uniunea Europeană.<br />
În concluzie, ştiinţa şi tehnologia nu mai reprezintă privilegiul ţărilor<br />
<strong>de</strong>zvoltate, ci acestea s-au diseminat în toată lumea. Guvernele multor ţări au<br />
<strong>de</strong>zvoltat în mod ferm multe aspecte ale ştiinţei şi tehnologiei în politicile lor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, în măsura în care au dorit să construiască economii bazate pe<br />
tehnologii performante şi cunoaştere, pentru a avea un avantaj în competiţia<br />
<strong>din</strong>tr-o lume globalizată. Aceste politici includ investiţii pe termen lung în<br />
educaţia superioară pentru a i<strong>de</strong>ntifica şi forma talente umane, <strong>de</strong>zvoltarea<br />
infrastructurii, suport pentru cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare, atragerea investiţiilor<br />
străine directe şi a firmelor multinaţionale avansate tehnologic şi, eventual,<br />
<strong>de</strong>zvoltarea capabilităţilor autohtone <strong>de</strong> tehnologii înalte.<br />
La data elaborării, strategia naţională <strong>de</strong> CDI a reflectat ambiţiile<br />
României în acest domeniu. Pentru perioada 2007-2013, România şi-a propus<br />
să atingă media europeană pentru indicatorii <strong>de</strong> bază ce <strong>de</strong>scriu structura şi<br />
performanţa sistemului <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare şi inovare, în scopul creării<br />
premiselor focalizării în viitor pe domenii <strong>de</strong> nişă, acolo un<strong>de</strong> România va avea<br />
masa critică şi performanţele unui li<strong>de</strong>r. În acelaşi timp, strategia şi-a propus să<br />
susţină <strong>de</strong>zvoltarea socio-economică a României cu şansă reală <strong>de</strong> a crea o<br />
economie bazată pe cunoaştere, competitivă la nivel global.<br />
Strategia a apreciat că sistemul <strong>de</strong> CDI are oportunităţi reale pentru<br />
perioada 2007-2013, iar integrarea României în Uniunea Europeană va crea o<br />
presiune asupra orientării către inovare, creşterea economică prognozată putând<br />
susţine <strong>de</strong>plasarea interesului sectorului privat către acest domeniu. S-a<br />
consi<strong>de</strong>rat extrem <strong>de</strong> important angajamentul politic <strong>de</strong> 1% <strong>din</strong> PIB <strong>de</strong>stinat<br />
cheltuielilor publice pentru CD, angajament important legat <strong>de</strong> răspunsul<br />
României la Strategia Lisabona. S-a consi<strong>de</strong>rat, <strong>de</strong> asemenea, că Fondurile<br />
Structurale <strong>de</strong>stinate inovării şi <strong>de</strong>zvoltării resursei umane sunt complementare<br />
investiţiei publice în educaţia terţiară şi în CD şi, ca urmare, vor avea un rol<br />
important atât în <strong>de</strong>zvoltarea socio-economică a României, cât şi în diminuarea<br />
disparităţilor regionale. Strategia şi-a propus să contribuie esenţial la realizarea<br />
regiunilor cunoaşterii în România.<br />
Strategia consi<strong>de</strong>ră ca o componentă complementară esenţială sistemul <strong>de</strong><br />
învăţământ, datorită contribuţiei acestuia la <strong>de</strong>zvoltarea interesului şi<br />
aptitu<strong>din</strong>ilor <strong>de</strong> cercetare şi inovare ale tinerilor pe parcursul educaţional, prin<br />
202
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
educaţia în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, prin formarea iniţială a cercetătorilor<br />
(cu accent pe numărul şi calitatea doctoranzilor), precum şi prin calitatea educaţiei<br />
terţiare.<br />
Pornind <strong>de</strong> la situaţia naţională şi contextul internaţional, conform<br />
strategiei, transformarea sistemului <strong>de</strong> CDI în acord cu viziunea pe termen lung<br />
presupune răspunsuri la provocări precum: <strong>de</strong>zvoltarea capitalului uman pentru a<br />
răspun<strong>de</strong> nevoii <strong>de</strong> competitivitate a activităţii CDI; creşterea atractivităţii carierei<br />
în cercetare pentru atragerea cercetătorilor performanţi în universităţi şi institute<br />
publice <strong>de</strong> cercetare, precum şi a celor mai talentaţi tineri absolvenţi în<br />
programele <strong>de</strong> doctorat; reducerea fragmentării prin stimularea cooperării într-un<br />
mediu puternic concurenţial; focalizarea investiţiei publice în cercetare; orientarea<br />
investiţiilor în CDI către rezultate aflate pe frontiera cunoaşterii şi rezolvarea unor<br />
probleme <strong>de</strong> interes naţional sau cu aplicaţii directe în practica socio-economică;<br />
<strong>de</strong>zvoltarea unei infrastructuri <strong>de</strong> CDI a<strong>de</strong>cvate, simultan cu creşterea gradului <strong>de</strong><br />
utilizare; îmbunătăţirea ratei <strong>de</strong> succes în proiecte internaţionale şi creşterea<br />
gradului <strong>de</strong> recuperare a contribuţiei la programele cadru <strong>de</strong> cercetare ale UE;<br />
<strong>de</strong>zvoltarea cooperării internaţionale.<br />
Pon<strong>de</strong>rea cheltuielilor publice <strong>din</strong> PIB pentru cercetare-<strong>de</strong>zvoltare s-a<br />
dublat în intervalul 2005-2006, creşterea ulterioară având ca ţintă 1% în anul<br />
2010. Strategia naţională a apreciat contribuţia industriei private la 2% <strong>din</strong> PIB<br />
pentru cercetarea şi inovarea tehnologică. Nivelul general al activităţii <strong>de</strong><br />
cercetare-<strong>de</strong>zvoltare <strong>din</strong> firmele private nu se cunoaşte cu precizie, mai ales <strong>din</strong><br />
cauza unui sistem nestimulativ <strong>de</strong> înregistrate a cheltuielilor. Pe <strong>de</strong> altă parte, sunt<br />
exemple <strong>de</strong> mari companii care au <strong>de</strong>schis în România centre <strong>de</strong> cercetare, precum<br />
şi <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> înaltă tehnologie, premise importante pentru ceea ce şi-a propus<br />
strategia naţională. Însă, în planul interacţiunii cu mediul internaţional, <strong>de</strong>calajele<br />
tehnologice consi<strong>de</strong>rabile faţă <strong>de</strong> ţările <strong>de</strong>zvoltate stimulează importul <strong>de</strong><br />
tehnologie în dauna inovării autohtone. Este, <strong>de</strong> asemenea, bine cunoscut riscul ca<br />
societăţile transnaţionale, care au achiziţionat sau <strong>de</strong>zvoltat unităţi <strong>de</strong> producţie în<br />
România, să relocalizeze activitatea <strong>de</strong> CDI. Costul mai redus al cercetării în<br />
România poate fi un avantaj pe termen scurt, dar creează un risc suplimentar legat<br />
<strong>de</strong> „exodul creierelor” în contextul globalizării.<br />
Situaţia cercetării în România comparativ cu alte ţări. Sistemul<br />
românesc <strong>de</strong> CDI a traversat o perioadă extrem <strong>de</strong> dificilă după 1989:<br />
subfinanţarea şi restructurarea întârziată nu au dat şansa <strong>de</strong> racordare la ten<strong>din</strong>ţele<br />
mondiale <strong>din</strong> ştiinţă şi tehnologie <strong>de</strong>cât în cazuri izolate, iar sectorul încă fragil al<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor <strong>din</strong> România nu a putut exercita o cerere reală pentru inovare.<br />
Practic izolat, sistemul <strong>de</strong> CDI s-a fragmentat, diferitele componente urmărind<br />
203
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
asigurarea supravieţuirii cu minimul <strong>de</strong> resurse existente, în principal prin<br />
finanţare publică, în cadrul unor subsisteme în bună măsură formale şi autarhice.<br />
Sub efectul subfinanţării cronice, numărul <strong>de</strong> cercetători a scăzut drastic<br />
în perioada 1990-2004, simultan cu creşterea mediei <strong>de</strong> vârstă. Atractivitatea<br />
redusă a carierei în cercetare a <strong>de</strong>terminat pier<strong>de</strong>ri calitative la nivelul resurselor<br />
umane şi a făcut extrem <strong>de</strong> dificilă atragerea tinerilor performanţi în cercetare.<br />
Mulţi cercetători performanţi au ales plecarea în străinătate. Nivelul scăzut al<br />
salariilor în CDI ar putea fi consi<strong>de</strong>rat ca <strong>de</strong>terminant pentru atractivitatea scăzută,<br />
dar în realitate motivele sunt mai complexe, legate <strong>de</strong> reforma instituţională<br />
întârziată, calitatea scăzută a infrastructurii <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare, lipsa unui<br />
sistem <strong>de</strong> evaluare care să stimuleze şi să recompenseze performanţa reală,<br />
respectiv excelenţa. Unul <strong>din</strong>tre cele mai puternice motive poate fi consi<strong>de</strong>rat<br />
lipsa clarităţii şi transparenţei privind promovarea în cariera profesională.<br />
Studiul [90] realizat <strong>de</strong> CEROPE ajunge la concluzia că, în România, în<br />
domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice, numărul <strong>de</strong> cercetători a scăzut în<br />
anul 2010 la 11.718, faţă <strong>de</strong> 13.040 în anul 2005. O explicaţie este că această<br />
reducere reflectă migraţia personalului tehnic <strong>de</strong> cercetare către alte ţări datorită<br />
subfinanţării şi reprezintă o sursă <strong>de</strong> îngrijorare pentru modul în care România<br />
poate transpune cercetarea inginerească în produse şi servicii cu succes comercial,<br />
respectiv arată compromiterea unui instrument <strong>de</strong> redresare economică a<br />
României în competiţia acerbă europeană şi mondială.<br />
Cu toate acestea, România dispune încă <strong>de</strong> resurse umane şi tradiţie în<br />
anumite domenii ale ştiinţei şi tehnologiei, iar strategia naţională ar fi trebuit să<br />
creeze premisele recunoaşterii şi să stimuleze <strong>de</strong>zvoltarea acestora.<br />
Nivelul finanţării a avut un impact nefavorabil şi asupra menţinerii şi<br />
<strong>de</strong>zvoltării infrastructurii <strong>de</strong> cercetare necesare pentru cercetări avansate,<br />
obţinerea <strong>de</strong> rezultate valoroase la nivel internaţional cât şi pentru rezolvarea unor<br />
probleme complexe, <strong>de</strong> interes economic şi social la nivel naţional. <strong>Impactul</strong> a<br />
fost unul negativ şi direct asupra colaborării internaţionale, participării în proiecte<br />
şi reţele <strong>de</strong> cercetare europene, <strong>de</strong>terminând izolarea, <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> marile<br />
obiective <strong>de</strong> cercetare europene şi limitarea accesului la produse şi tehnologii<br />
performante, necesare industriei şi serviciilor <strong>din</strong> România. Capacitatea<br />
managerială şi lipsa unor resurse minime instituţionale pentru susţinerea unor<br />
laboratoare <strong>de</strong> cercetare a <strong>de</strong>terminat funcţionarea ineficientă chiar şi acolo un<strong>de</strong> a<br />
existat infrastructura performantă. Gradul <strong>de</strong> utilizare scăzut a fost <strong>de</strong>terminat şi<br />
<strong>de</strong> capacitatea redusă <strong>de</strong> a oferi servicii <strong>de</strong> interes, mai ales agenţilor economici.<br />
Rezultatele mo<strong>de</strong>ste şi slaba colaborare internaţională sunt reflectate în<br />
numărul mic <strong>de</strong> articole în publicaţii ştiinţifice <strong>din</strong> fluxul principal <strong>de</strong> cunoaştere,<br />
204
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
numărul mic <strong>de</strong> citări ale rezultatelor ştiinţifice publicate <strong>de</strong> autori români, cât şi<br />
în lipsa <strong>de</strong> interes faţă <strong>de</strong> protejarea proprietăţii intelectuale. Numărul extrem <strong>de</strong><br />
mic <strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> brevete cu autori români, atât în ţară, dar mai ales în Europa,<br />
SUA şi Japonia confirmă această situaţie.<br />
Chiar dacă sistemul <strong>de</strong> CDI nu a reuşit până în prezent să genereze mari<br />
exemple <strong>de</strong> succes în transferul rezultatelor în practica socioeconomică, acesta a<br />
reuşit să menţină sau să <strong>de</strong>zvolte şi actori (printre care universităţi, institute,<br />
colective <strong>de</strong> cercetare) care au o certă vizibilitate internaţională şi pot fi sau chiar<br />
sunt <strong>de</strong>ja poli <strong>de</strong> excelenţă.<br />
O excepţie notabilă <strong>de</strong> proiect <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare o reprezintă<br />
construcţia celui mai mare laser <strong>din</strong> lume, ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-<br />
Nuclear Physics), la Măgurele, în valoare <strong>de</strong> 389 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro, <strong>din</strong> care<br />
20% construcţii aferente. Finanţarea proiectului este asigurată în proporție <strong>de</strong> 80%<br />
<strong>de</strong> Comisia Europeană prin Fondul <strong>de</strong> Dezvoltare Regională, iar Guvernul<br />
României urmează să acopere 20% <strong>din</strong> investiţie. Alegerea României pentru acest<br />
proiect este legată <strong>de</strong> expertiza <strong>de</strong>osebită existentă pe platforma <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong> la<br />
Măgurele, istoria prezentului Institut Naţional <strong>de</strong> Fizică şi Inginerie Nucleară<br />
„Horia Hulubei” începând cu anii ’50. La proiectul ELI-NP se lucrează <strong>din</strong> anul<br />
2007 și, după asigurarea surselor <strong>de</strong> finanţare, ar urma să fie finalizat în 2016. În<br />
februarie 2012, proiectul a fost <strong>de</strong>clarat admisibil <strong>de</strong> Comisia Europeană.<br />
Proiectul ELI-NP, propus <strong>de</strong> Consiliul Investitorilor Străini, a atras peste 30 <strong>de</strong><br />
companii interesate în utilizarea laserului. Principalele direcţii <strong>de</strong> folosire a<br />
acestuia sunt industria echipamentelor medicale, <strong>de</strong> software, fizică nucleară,<br />
electronică şi chimie, tehnologie informatică, industria <strong>de</strong> apărare, aerospaţială şi<br />
transporturi, managementul <strong>de</strong>şeurilor nucleare. Realizarea proiectului ELI-NP va<br />
duce la crearea unui centru <strong>de</strong> cercetare paneuropeană în România şi formarea<br />
unui colectiv <strong>de</strong> cercetători români şi străini cu mare expertiză.<br />
Finanţarea pe bază <strong>de</strong> proiecte, prin competiţie, începută în anul 1995 şi<br />
extinsă în anul 1998, a <strong>de</strong>terminat în mod esenţial creşterea performanţei şi<br />
schimbarea mentalităţii privind accesul la resurse. Criteriile <strong>de</strong> evaluare au fost<br />
<strong>din</strong> ce în ce mai clar orientate către performanţa ştiinţifică <strong>de</strong>monstrată <strong>de</strong><br />
cercetător (articole în fluxul principal <strong>de</strong> cunoaştere la nivel internaţional, lucrări<br />
ştiințifice citate, lucrări la conferinţe ştiinţifice <strong>de</strong> mare prestigiu profesional,<br />
brevete, participări în proiecte obţinute prin competiţie internaţională), cât şi spre<br />
noutatea şi credibilitatea temei <strong>de</strong> cercetare propuse, cu posibil impact asupra<br />
cunoaşterii. Criteriile sunt orientate şi spre capacitatea instituţională <strong>de</strong> a oferi<br />
mediul potrivit şi infrastructura necesare creării şi <strong>de</strong>zvoltării unor grupuri<br />
puternice <strong>de</strong> cercetare cu vizibilitate internaţională, care să ofere cadrul potrivit<br />
pregătirii tinerilor cercetători prin programe <strong>de</strong> doctorat şi postdoctorat.<br />
205
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
La cele <strong>de</strong> mai sus, trebuie menţionată dispariţia majorităţii fostelor<br />
institute <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong>partamentale prin tranzacţii îndoielnice <strong>de</strong> preluare sau <strong>de</strong><br />
vânzare subevaluate a clădirilor şi terenurilor aferente.<br />
Potrivit studiului menţionat [87], realizat în anul 2010 <strong>de</strong> National Science<br />
Board <strong>din</strong> SUA, România ocupă unul <strong>din</strong>tre ultimele locuri într-un clasament<br />
mondial privind cercetarea ştiinţifică. Situaţia cercetării ştiinţifice <strong>din</strong> România a<br />
fost analizată comparativ cu alte 44 <strong>de</strong> ţări, consi<strong>de</strong>rând doi indicatori: bugetul<br />
alocat <strong>de</strong> stat pentru cercetare şi numărul <strong>de</strong> articole ştiinţifice publicate la nivel<br />
internaţional. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007<br />
şi arată următoarele:<br />
În anul 2007, guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% <strong>din</strong> PIB. Doar trei<br />
state au avut atunci un buget mai mic <strong>de</strong>cât ţara noastră, respectiv Argentina,<br />
Mexic şi Slovacia. Situaţia a fost şi mai dramatică în anul 2009, când cercetarea a<br />
beneficiat doar <strong>de</strong> 0,3% <strong>din</strong> PIB, pentru ca în anul 2010 valoarea să coboare sub<br />
0,2% <strong>din</strong> PIB. Pentru comparaţie, în anul 2007, alocările <strong>din</strong> PIB pentru cercetare<br />
au fost în Republica Cehă <strong>de</strong> 1,54%, Ungaria 0,97%, Coreea <strong>de</strong> Sud 3,47%,<br />
Suedia 3,60%.<br />
România nu are o poziţie mai bună nici la numărul <strong>de</strong> articole ştiinţifice<br />
publicate la nivel internaţional. Astfel, <strong>de</strong>şi în perioada 1996-2007, numărul<br />
publicaţiilor româneşti la nivel internaţional a crescut cu 5% pe an, ţara noastră nu<br />
a reuşit să se situeze mai sus <strong>de</strong> locul 43 (<strong>din</strong> 45), fiind întrecuţi <strong>de</strong> ţări precum<br />
Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.<br />
Părerea unanimă a specialiştilor, cercetători români <strong>din</strong> ţară sau care<br />
lucrează la universităţi <strong>de</strong> prestigiu <strong>din</strong> lume, este aceea că finanţarea <strong>de</strong>ficitară<br />
este cauza principală a rezultatelor mo<strong>de</strong>ste obţinute. Însă între finanţare şi<br />
rezultate mai sunt o serie <strong>de</strong> alte cauze intermediare, între care: scă<strong>de</strong>rea<br />
atractivităţii pentru învăţământul <strong>din</strong> domeniul ştiinţific, scă<strong>de</strong>rea atractivităţii<br />
pentru locuri <strong>de</strong> muncă în cercetare în rândul absolvenţilor, „fuga creierelor”,<br />
îmbătrânirea avansată în sistemul <strong>de</strong> cercetare.<br />
Rezultatele limitate nu pot fi justificate doar în termeni economici. O parte<br />
<strong>din</strong> vină aparţine factorilor centrali <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, conducătorilor instituţiilor <strong>de</strong><br />
cercetare, precum şi personalului <strong>din</strong> sistemul <strong>de</strong> CDI. O opinie concisă susţine că<br />
situaţia cercetării româneşti s-ar putea explica pornind <strong>de</strong> la locul pe care îl ocupă<br />
România pe harta Europei, <strong>de</strong> la locul pe care îl ocupă ştiinţa în lista priorităţilor<br />
politice, <strong>de</strong> la locul pe care îl ocupă cunoaşterea în societate şi <strong>de</strong> la cine ocupă<br />
locurile importante <strong>din</strong> sistem.<br />
206
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
O altă problemă care trebuie soluţionată este numirea corectă a<br />
evaluatorilor <strong>din</strong> comisiile <strong>de</strong> atribuire a fondurilor pentru cercetare, evaluatori<br />
aleşi prin autopropunere. La alcătuirea comisiilor s-a ţinut prea puţin seama <strong>de</strong><br />
domeniul <strong>de</strong> competenţe, iar recunoaşterea incompetenţei este o procedură<br />
necunoscută la noi. Punând oameni nepotriviţi, aceştia <strong>de</strong>cid în necunoaştere <strong>de</strong><br />
cauză sau chiar cu rea-voinţă, fără a se putea apela la recurs sau la sancţionarea<br />
incompetenţei sau relei-voinţe.<br />
Nici situaţia învăţământului superior <strong>din</strong> România nu este mai bună.<br />
Potrivit aceluiaşi studiu [87], elaborat <strong>de</strong> National Science Board <strong>din</strong> SUA, în anul<br />
2010, nicio universitate <strong>din</strong> România nu se afla în topul celor mai bune 500 <strong>de</strong><br />
universităţi <strong>din</strong> lume; iar opinia Societăţii Aca<strong>de</strong>mice Române (SAR) este aceea<br />
că nepotismul şi plagiatul sunt principalele puncte slabe ale universităţilor <strong>din</strong><br />
România. O evaluare <strong>din</strong> acest an prezentată <strong>de</strong> enciclopedia Quacquarelli<br />
Symonds Limited [89], plasează Universitatea Bucureşti în primele 200 <strong>de</strong><br />
institute <strong>de</strong> învăţământ superior <strong>din</strong> lume în două domenii: „Ştiințe sociale şi<br />
management – Studii <strong>de</strong> comunicare şi media” şi „Arte şi ştiințe umaniste –<br />
Limba şi literatura engleză”.<br />
În prezent, în România producţia ştiinţifică este împărţită între universităţi<br />
(55%), institute naţionale <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare (20%) şi Aca<strong>de</strong>mia Română<br />
(15%). Cele mai bine plasate sunt marile universităţi <strong>din</strong> Bucureşti, Cluj şi Iaşi.<br />
Participaţia sectorului aca<strong>de</strong>mic la programele <strong>de</strong> cercetare, în anul 2007, a fost<br />
cea mai ridicată în Canada (36%) şi mult mai redusă în Fe<strong>de</strong>raţia Rusă (6%), SUA<br />
şi Japonia (13%), China (9%).<br />
O concluzie privind situaţia cercetării-<strong>de</strong>zvoltării este aceea că locul<br />
României în lume reflectă indiferenţa autorităţilor faţă <strong>de</strong> acest domeniu,<br />
dar şi lipsa <strong>de</strong> pregătire a personalului.<br />
Cercetarea-<strong>de</strong>zvoltarea în domeniul energiei în România nu poate fi<br />
disociată <strong>de</strong> situaţia cercetării în general, caracterizată prin scă<strong>de</strong>rea dramatică a<br />
fondurilor <strong>de</strong> finanţare pentru proiecte în cadrul programelor naţionale, singurele<br />
care pot promova strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a domeniului pe baza rezultatelor <strong>de</strong> CDI<br />
autohtone [88].<br />
Cum, în prezent, în România nu se regăseşte cercetarea <strong>de</strong> firmă în<br />
domeniul energiei, cercetarea tehnologică (ce stă la baza fundamentării soluţiilor<br />
tehnice adoptabile în cadrul documentaţiilor <strong>de</strong> proiectare) este slab reprezentată<br />
în finanţarea bugetară în cercetarea românească, în comparaţie cu cercetarea<br />
aca<strong>de</strong>mică, universitară sau <strong>din</strong> institutele naţionale. Acest lucru se poate constata<br />
207
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
<strong>din</strong> analiza proiectelor promovate în cadrul programelor naţionale <strong>de</strong> CDI şi a<br />
programelor sectoriale. În consecinţă, în documentaţiile <strong>de</strong> proiectare elaborate<br />
pentru lucrări <strong>de</strong> investiţii, mo<strong>de</strong>rnizare sau retehnologizare, sunt adoptate soluţii<br />
<strong>de</strong> tehnologii şi echipamente ale firmelor străine prezente sau care au intenţia <strong>de</strong> a<br />
pătrun<strong>de</strong> pe piaţa <strong>din</strong> România, cu atât mai mult cu cât caietele <strong>de</strong> sarcini pentru<br />
licitaţii <strong>de</strong> lucrări au stabilite condiţii care impun, <strong>de</strong> cele mai multe ori,<br />
<strong>de</strong>monstrarea unui număr <strong>de</strong> aplicaţii şi/sau referinţe <strong>de</strong> la beneficiarii acestora.<br />
Ca urmare, proiectanţii nu mai promovează soluţii tehnice româneşti, chiar dacă<br />
acestea sunt competitive, <strong>de</strong>oarece nu pot face dovada unor astfel <strong>de</strong> cerinţe. De<br />
aici şi concluzia privind selectarea, mai mult sau mai puţin obiectivă, a unor<br />
soluţii româneşti promovabile pe piaţa autohtonă.<br />
Un alt aspect al problematicii CDI în domeniul energiei îl constituie faptul<br />
că întreaga documentaţie <strong>de</strong> proiectare pentru obiectivele energetice realizate<br />
înainte <strong>de</strong> 1989 este arhivată într-un număr foarte mic <strong>de</strong> institute. Această<br />
documentaţie nu a fost atribuită unui institut <strong>de</strong> interes naţional, actualii posesori<br />
ai ei fiind firme private care <strong>de</strong>ţin monopolul acesteia. Orice alte firme create<br />
după anul 1989, unele chiar <strong>de</strong> proiectanţi ai acestor institute, nu pot face dovada<br />
experienţei în domeniu <strong>de</strong>cât prin personal şi prin <strong>de</strong>ţinerea documentaţiei <strong>de</strong> bază<br />
pentru elaborarea <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare, retehnologizare etc., cerinţe <strong>de</strong><br />
eligibilitate în multe proceduri <strong>de</strong> achiziţie a unor astfel <strong>de</strong> lucrări.<br />
Firme private reclamă faptul că sectorul cercetării, coordonat <strong>de</strong> ANCS, a<br />
avut în fruntea sa, în ultimii zece ani <strong>de</strong> guvernare, personalităţi provenite <strong>din</strong><br />
mediul universitar; acestea au avut o aplecare spre cercetarea universitară, în mod<br />
special, şi o mai puţină înţelegere asupra rezultatelor cercetării tehnologice, în<br />
felul acesta explicându-se şi programele şi atitu<strong>din</strong>ea discriminatorie faţă <strong>de</strong> firme<br />
private <strong>de</strong> cercetare, programe în care aceste firme nu au fost eligibile.<br />
Schimbările succesive <strong>de</strong> statut juridic ale ICEMENERG (Institutul <strong>de</strong><br />
Cercetări şi Mo<strong>de</strong>rnizări <strong>Energetic</strong>e), fostă unitate <strong>de</strong> referinţă înainte <strong>de</strong> 1989, în<br />
domeniul energetic, arată o involuţie a acesteia. Cu ocazia acestor schimbări s-a<br />
înstrăinat, în mod suspect, o parte importantă <strong>din</strong> patrimoniul institutului (clădiri<br />
şi terenuri). Prin HG nr. 925/2010, ICEMENERG a fost <strong>de</strong>clarat Institut Naţional<br />
<strong>de</strong> Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, dar până în prezent această hotărâre nu a<br />
fost pusă în aplicare. Involuţia acestui institut este, <strong>din</strong> păcate, elocventă pentru<br />
situaţia prezentă a cercetării-<strong>de</strong>zvoltării în sectorul energiei. Dacă în 1998, anul<br />
<strong>de</strong>sfiinţării RENEL, <strong>din</strong> care ICEMENERG făcea parte, acesta avea circa 550 <strong>de</strong><br />
salariaţi, în 2005 numărul lor s-a redus la 242, iar în mai 2012, la 118 persoane.<br />
Mărimea bugetului <strong>de</strong> cercetare al institutului este asemănătoare: 5,2 milioane <strong>de</strong><br />
lei în 2000, circa 13 milioane <strong>de</strong> lei în 2004, circa 10 milioane în 2010.<br />
208
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
În ansamblu, sectorul cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în România se găseşte într-o<br />
situaţie extrem <strong>de</strong> dificilă, reflectând lipsa <strong>de</strong> înţelegere a autorităţilor faţă <strong>de</strong><br />
importanţa acestui sector, subfinanţarea lui cronică şi lipsa <strong>de</strong> pregătire a<br />
personalului. Studii autorizate plasează România pe unul <strong>din</strong>tre ultimele locuri<br />
într-un clasament mondial privind cercetarea ştiinţifică.<br />
Guvernul României a aprobat în anul 2006 Strategia naţională <strong>de</strong><br />
cercetare, <strong>de</strong>zvoltare şi inovare, 2007-2013, conform căreia ţara noastră şi-a<br />
propus să atingă, în această perioadă, media europeană pentru indicatorii <strong>de</strong><br />
bază care <strong>de</strong>scriu structura şi performanţa sistemului <strong>de</strong> CDI. Angajamentul<br />
politic a fost ca în anul 2010, cheltuielile publice pentru CDI să reprezinte 1%<br />
<strong>din</strong> PIB. În anul 2007, pentru cercetare s-a alocat 0,53% <strong>din</strong> PIB, în 2009<br />
valoarea a fost 0,3% <strong>din</strong> PIB, iar în 2010 a coborât sub 0,2% <strong>din</strong> PIB.<br />
Specialiştii susţin necesitatea actualizării Strategiei naţionale <strong>de</strong> CDI şi<br />
încadrarea acesteia în realităţile economice şi <strong>de</strong> perspectiva evoluţiei<br />
României. Câteva măsuri sunt <strong>de</strong> importanţă vitală. În primul rând, trebuie<br />
recunoscut <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re politic rolul CDI în mo<strong>de</strong>rnizarea României. În<br />
al doilea rând, este necesar un cadru legislativ a<strong>de</strong>cvat, respectiv modalităţi<br />
clare şi corecte <strong>de</strong> ocupare a posturilor şi <strong>de</strong> promovare, modalităţi echitabile<br />
<strong>de</strong> plată a personalului, care să recunoască excelenţa, modalităţi a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong><br />
acordare a granturilor <strong>de</strong> cercetare, încurajarea tineretului merituos. În al treilea<br />
rând, <strong>de</strong> o importanţă cu totul <strong>de</strong>osebită este numirea unor persoane<br />
competente în posturile importante <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie.<br />
Este, <strong>de</strong> asemenea, necesară elaborarea <strong>de</strong> strategii <strong>de</strong> cercetare<br />
sectoriale, între care energie şi mediu, care prin programe a<strong>de</strong>cvate să<br />
promoveze proiecte <strong>de</strong> cercetare pe direcţii <strong>de</strong> interes bine <strong>de</strong>finite, cu<br />
indicatori <strong>de</strong> evaluare a rezultatelor stabiliţi riguros şi care să ofere garanţia că<br />
la finalizarea unor astfel <strong>de</strong> proiecte vor rezulta soluţii tehnice şi tehnologice<br />
care să <strong>de</strong>vină promovabile în instalaţii <strong>de</strong>monstrative sau industriale.<br />
Programele sectoriale <strong>de</strong> cercetare trebuie să reflecte interesul naţional, să fie<br />
<strong>de</strong>schise tuturor entităţilor <strong>de</strong> cercetare, iar stabilirea executanţilor lucrărilor să<br />
se facă prin criterii obiective.<br />
Cercetarea-<strong>de</strong>zvoltarea în sectorul energiei în România este reprezentată<br />
astăzi, la nivelul minim <strong>de</strong> existenţă, <strong>de</strong> câteva institute, între care ICEMENERG<br />
şi Institutul Naţional <strong>de</strong> Cercetări Avansate (ICPE), la care acţionar este statul.<br />
Rezultate cu totul diferite se înregistrează în sectorul privat <strong>de</strong> CDI, trebuind<br />
remarcat în mod <strong>de</strong>osebit ICPE ACTEL, dar şi OVM-ICCPET, ICPE (pentru<br />
energii regenerabile) şi, într-o oarecare măsură, ISPE.<br />
209
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Anexa nr. 9<br />
Planul strategic <strong>de</strong> tehnologii energetice al Uniunii Europene<br />
Prin documentul Comisiei Europene COM (2007) 723 final, emis la<br />
Bruxelles, în 22 noiembrie 2007 cu titlul A European strategic energy technology<br />
plan (SET-Plan). Towards a low carbon future, s-a hotărât crearea Planului<br />
Uniunii Europene <strong>de</strong> tehnologii energetice strategice (SET-Plan), ca o necesitate<br />
<strong>de</strong> a acţiona, la nivelul UE, pentru realizarea unei politici energetice sustenabile,<br />
sigure şi competitive şi în<strong>de</strong>plinirea ţintelor pentru anul 2020 şi a perspectivei<br />
anului 2050. În mod concret, SET-Plan reprezintă necesitatea unei politici<br />
<strong>de</strong>dicate accelerării <strong>de</strong>zvoltării şi diseminării tehnologiilor energetice cu carbon<br />
redus, eficiente sub raportul costurilor.<br />
La 28 februarie 2008, Consiliul UE a adoptat concluziile privind<br />
înfiinţarea SET-Plan propus <strong>de</strong> Comisia UE, stabilind principiile fundamentale ale<br />
Planului, i<strong>de</strong>ntificând următoarele scopuri şi acţiuni:<br />
Promovarea cu prioritate a iniţiativelor industriale care s-au dovedit<br />
fezabile, bazate pe parteneriatul public-privat sau pe interesele comune<br />
ale unor state membre;<br />
Creşterea eforturilor <strong>de</strong> îmbunătăţire a eficienţei energetice, prin<br />
stimularea cercetării-<strong>de</strong>zvoltării-inovării şi diseminării (CDI-D) privind<br />
tehnologiile energetice finale;<br />
Înfiinţarea în vara anului 2008 a unui grup <strong>de</strong> reprezentanţi la nivel înalt<br />
<strong>din</strong> partea statelor membre, care să convină, să urmărească şi să pună în<br />
aplicare obiectivele SET-Plan, respectiv politicile, instrumentele şi<br />
mecanismele <strong>de</strong> coordonare la nivel naţional şi comunitar;<br />
Mobilizarea unei creşteri substanţiale a finanţării la nivel european şi<br />
naţional;<br />
Îmbunătăţirea şi amplificarea informaţiilor provenind <strong>de</strong> la cercetători şi<br />
institute <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong> profil (capacity buil<strong>din</strong>g), reducerea barierelor,<br />
îmbunătăţirea educaţiei ştiinţifice;<br />
Dezvoltarea unor convenţii între guvern, industrie şi cercetători privind<br />
diferitele tipuri <strong>de</strong> tehnologii <strong>de</strong> producere şi consum al energiei, în<br />
susţinerea SET-Plan;<br />
Dezvoltarea unor politici şi măsuri, inclusiv programe comunitare în<br />
domeniile relevante (cercetare, ajutor <strong>de</strong> stat, agricultură, transport,<br />
achiziţii publice), care să susţină obiectivele <strong>de</strong> energie şi mediu ale UE;<br />
210
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Promovarea, în continuare, a cooperării internaţionale în domeniul CDI<br />
privind tehnologiile curate, sustenabile şi eficiente.<br />
La 26 iunie 2008 a avut loc la sediul Comisiei UE întâlnirea inaugurală a<br />
Grupului Director pentru SET-Plan, la care au participat comisarii UE pentru<br />
energie şi cercetare. Mesajele lor au cuprins propuneri <strong>de</strong> măsuri şi recomandări:<br />
Grupul Director este structura necesară unei organizări speciale a acţiunilor<br />
SET-Plan; cercetarea performantă necesită educaţie şi cultură superioare; pentru<br />
finanţare sunt necesare fonduri <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mari <strong>din</strong> partea statelor membre şi a<br />
industriei; globalizarea este un fenomen tot mai evi<strong>de</strong>nt; fragilitatea mediului<br />
constituie un element major <strong>de</strong> îngrijorare; trebuie armonizată reducerea costurilor<br />
cu productivitatea, scop pentru care trebuie să <strong>de</strong>venim „o societate bazată pe<br />
cunoaştere” pentru a face faţă viitorului; trebuie coordonată cercetarea între<br />
diferitele state membre, astfel încât prin cooperare şi sinergie să se obţină mai mult;<br />
SET-Plan este o structură creată să ajute la promovarea tehnologiilor energetice cele<br />
mai performante pentru reducerea emisiilor <strong>de</strong> carbon; este necesară stabilirea unui<br />
anumit consens asupra tehnologiilor care trebuie promovate.<br />
Pe baza rezultatelor unui proces <strong>de</strong> consultare, Comisia Europeană a<br />
propus lansarea în cadrul SET-Plan a următoarelor şase iniţiative prioritare<br />
(Iniţiative Industriale Europene):<br />
Iniţiativa eoliană europeană, care urmăreşte validarea şi <strong>de</strong>monstrarea<br />
utilizării turbinelor eoliene mari şi a sistemelor eoliene mari (sisteme<br />
on-shore şi off-shore);<br />
Iniţiativa solară europeană, <strong>de</strong>stinată validării instalaţiilor la scară<br />
mare cu energie fotovoltaică şi a sistemelor concentratoare <strong>de</strong> energie<br />
solară;<br />
Iniţiativa europeană <strong>de</strong> bioenergie¸ direcţionată pe „generaţia<br />
următoare” <strong>de</strong> biocombustibili, în contextul unei strategii generale<br />
privind utilizarea bioenergiei;<br />
Iniţiativa europeană <strong>de</strong> captură, transport şi stocare a CO 2 , axată pe<br />
cerinţele întregului sistem, inclusiv eficienţa, siguranţa şi acceptul<br />
public, pentru a proba viabilitatea la scară industrială a centralelor<br />
electrice cu combustibili fosili cu emisii zero;<br />
Iniţiativa reţelei electroenergetice europene, <strong>de</strong>stinată <strong>de</strong>zvoltării unui<br />
sistem electric inteligent, inclusiv stocarea, şi creării unui Centru<br />
European pentru implementarea programului <strong>de</strong> cercetare privind o<br />
reţea <strong>de</strong> transmisie europeană;<br />
Iniţiativa energiei <strong>de</strong> fisiune sustenabile, care urmăreşte <strong>de</strong>zvoltarea<br />
tehnologiilor nucleare <strong>din</strong> generaţia IV.<br />
211
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Aceste şase Iniţiative Industriale Europene urmează să fie implementate în<br />
diverse moduri, în funcţie <strong>de</strong> natura şi necesităţile sectorului şi tehnologiilor.<br />
Pentru tehnologiile cu o bază industrială suficientă în Europa, ele pot lua forma<br />
unor parteneriate public-privat, în timp ce pentru alte tehnologii care sunt<br />
prioritare pentru unele ţări, pot lua forma unor programe comune, reprezentând<br />
coaliţii ale acelor state membre interesate.<br />
Grupul Director al SET-Plan a fost alcătuit <strong>din</strong> câte doi reprezentanţi <strong>din</strong><br />
partea fiecărui stat membru. România a nominalizat cei doi reprezentanţi, unul <strong>din</strong><br />
partea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului <strong>de</strong> Afaceri (MECMA) şi<br />
altul <strong>din</strong> partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).<br />
Reprezentanţii României au informat instituţiile centrale (MECMA şi<br />
ANCS) asupra obligaţiilor care revin României în cadrul SET-Plan şi anume:<br />
trebuie stabilite responsabilităţile conjugate ale MECMA şi ANCS ca instituţii<br />
guvernamentale, în primul rând, în formarea unui colectiv mixt care să monitorizeze<br />
problematica avansată <strong>de</strong> SET-Plan; este necesară elaborarea unui program <strong>de</strong><br />
acţiuni în regim <strong>de</strong> parteneriat public-privat, a<strong>de</strong>cvat situaţiei economice a<br />
României, în care să se reflecte atât specificul naţional, cât şi recomandările<br />
Comisiei Europene; trebuie elaborat un grafic <strong>de</strong> acţiuni, cu formarea<br />
parteneriatelor cercetare publică-industrie, pentru care trebuie asigurate sursele <strong>de</strong><br />
finanţare, atât publice, cât şi private <strong>din</strong> industrie.<br />
Trebuie menţionat că cele două instituţii guvernamentale (MECMA şi<br />
ANCS) nu au manifestat încă <strong>de</strong> la început un interes semnificativ faţă <strong>de</strong> prezenţa<br />
României în activităţile SET-Plan. Ca urmare, reprezentanţii României în Grupul<br />
Director au renunţat să mai participe la acţiunile acestuia, în continuare<br />
asigurându-se doar o prezenţă formală a ţării noastre.<br />
Recent a fost publicat un raport ştiinţific şi tehnic <strong>de</strong>taliat privind <strong>de</strong>scrierea<br />
tehnologiilor în stadiu avansat sau în cercetare incipientă <strong>de</strong>zvoltate în cadrul<br />
inițiativelor prioritare ale SET-Plan [91]. Între altele, scopul acestui raport este acela<br />
<strong>de</strong> a furniza informaţii factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie. Această responsabilitate revine unui<br />
sistem informatic, SETIS (the SET-Plan Information System), care susţine SET-<br />
Plan <strong>de</strong> la crearea sa şi care transmite informaţii şi analize calificate, oportune şi<br />
imparţiale privind situaţia tehnologiilor şi a pieţei, precum şi a impactului potenţial<br />
al utilizării tehnologiilor energetice cu carbon redus, asistând astfel factorii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie în i<strong>de</strong>ntificarea cercetărilor şi <strong>de</strong>zvoltărilor viitoare şi stabilirea priorităţilor<br />
<strong>de</strong>monstrate, care ar putea <strong>de</strong>veni zone <strong>de</strong> focalizare ale SET-Plan în viitor.<br />
În această lucrare, România este menţionată cu două proiecte, şi anume:<br />
a) Proiectul <strong>de</strong>monstrativ <strong>de</strong> captură şi stocare a carbonului, GETICA CCS,<br />
pentru unitatea 6, <strong>de</strong> 330 MW, recent reabilitată, <strong>de</strong> la centrala termoelectrică<br />
212
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Turceni [92]. Proiectul este un proiect guvernamental, coordonat <strong>de</strong> MECMA şi a<br />
fost susţinut <strong>de</strong> un grant <strong>de</strong> 2,55 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro, oferit <strong>de</strong> Global CSS Institute<br />
<strong>din</strong> Australia pentru elaborarea studiului <strong>de</strong> fezabilitate, executat <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong><br />
Studii şi Proiectări <strong>Energetic</strong>e (ISPE) şi Institutul Naţional <strong>de</strong> Cercetare-Dezvoltare<br />
pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar). Costul total al proiectului<br />
este evaluat la un miliard <strong>de</strong> euro, jumătate <strong>din</strong> această valoare urmând a fi<br />
acoperită <strong>din</strong> fonduri împrumutate <strong>de</strong> la Banca Europeană <strong>de</strong> Investiţii (BEI).<br />
Datele principale prevăd captura a 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> CO 2 <strong>din</strong> gazele <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re, pe parcursul a 15 ani (cel puţin 85% <strong>din</strong> dioxidul <strong>de</strong> carbon produs <strong>de</strong> grupul<br />
energetic respectiv), transportul prin conducte subterane sub presiune la circa 40-50<br />
<strong>de</strong> km şi stocarea în formaţiuni geologice <strong>de</strong> mare adâncime (cuprinse între 800 şi<br />
2.500 <strong>de</strong> metri, în zăcăminte epuizate <strong>de</strong> petrol şi <strong>de</strong> gaze naturale sau în acvifere<br />
saline adânci). Compania <strong>de</strong> proiect GETICA CCS este alcătuită <strong>din</strong> Complexul<br />
<strong>Energetic</strong> Turceni (operatorul instalaţiei <strong>de</strong> captare), Romgaz Mediaş (operatorul<br />
instalaţiei <strong>de</strong> stocare geologică) şi Transgaz (operatorul reţelei <strong>de</strong> transport). După<br />
2013 marii poluatori nu vor mai primi gratuit drepturile <strong>de</strong> emisii, ci vor fi obligați<br />
să le cumpere (fiecare tonă <strong>de</strong> CO 2 eliberată în atmosferă reprezintă un certificat <strong>de</strong><br />
emisie <strong>de</strong> CO 2 ). Din 2013 preţurile vor putea <strong>de</strong>păşi 30 <strong>de</strong> euro, faţă <strong>de</strong> or<strong>din</strong>ul a 16<br />
euro, cât costă în prezent un certificat <strong>de</strong> emisie <strong>de</strong> CO 2 . Cele mai mari emisii <strong>de</strong><br />
CO 2 sunt concentrate în zona Olteniei, respectiv circa 40% <strong>din</strong> tot ceea ce se emite<br />
la nivel naţional.<br />
b) Decizia Guvernului României, prin MECMA, <strong>de</strong> a găzdui proiectul<br />
ALFRED <strong>din</strong> generaţia a IV-a <strong>de</strong> reactoare nucleare, <strong>din</strong> gama <strong>de</strong> reactoare<br />
<strong>de</strong>monstrative avansate rapi<strong>de</strong> răcite cu plumb, LEADER (Lead-cooled European<br />
Advanced Demonstration Reactor). Unitatea ştiinţifică românească angajată<br />
pentru proiectul ALFRED este Institutul <strong>de</strong> Cercetări Nucleare (ICN) Piteşti,<br />
având ca principali parteneri <strong>din</strong> Italia, Ansaldo Nucleare şi ENEA.<br />
Caracteristicile tehnice principale ale reactorului <strong>de</strong>monstrativ ALFRED sunt:<br />
puterea termică 300 MWt, puterea electrică 130 MWe, unitatea este racordată la<br />
sistemul electroenergetic naţional, combustibilul uraniu (MOX), agentul <strong>de</strong> răcire<br />
plumb pur. Avantajele acestui concept se referă la creşterea securităţii nucleare,<br />
reducerea volumului şi a radioactivităţii <strong>de</strong>şeurilor, creşterea semnificativă a<br />
utilizării combustibilului nuclear (96%), faţă <strong>de</strong> 1% la reactoarele <strong>de</strong> tip CANDU,<br />
complexitate redusă, mentenanţă îmbunătăţită. Valoarea estimată a investiţiei este<br />
<strong>de</strong> un miliard <strong>de</strong> euro, finanţare asigurată prin fondurile structurale europene <strong>de</strong><br />
coeziune; contribuţia naţională este apreciată la 5-20% <strong>din</strong> valoarea proiectului,<br />
iar punerea în funcţiune în anul 2025. Proiectul ALFRED este consi<strong>de</strong>rat drept un<br />
concept inovativ, care contribuie la <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a energeticii nucleare şi<br />
care ar permite o racordare mai bună a potenţialului <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare <strong>din</strong><br />
România la priorităţile <strong>de</strong> cercetare europene [93].<br />
213
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Clădirile şi consumul <strong>de</strong> energie<br />
Anexa nr. 10<br />
Clădirile reprezintă cel mai important consumator final <strong>de</strong> energie.<br />
Conform Eurostat (2008), structura consumului final <strong>de</strong> energie în Uniunea<br />
Europeană a fost pentru clădiri 37,3%, industrie 30,7%, transport 32,0%. Doi ani<br />
mai târziu, Directiva 2010/31/UE evaluează clădirile responsabile pentru 40% <strong>din</strong><br />
totalul consumului <strong>de</strong> energie <strong>din</strong> Uniune. În lipsa unor evaluări, se apreciază că<br />
aceste valori sunt corecte şi pentru România.<br />
Fondul <strong>de</strong> locuinţe existent în România conform recensământului<br />
populaţiei şi locuinţelor <strong>din</strong> 2002 [79] este <strong>de</strong> 4.819.104 clădiri (8.071.912<br />
locuinţe), <strong>din</strong> care în mediul urban 23,4% (52,5% <strong>din</strong> locuinţe). Pon<strong>de</strong>rea<br />
clădirilor <strong>de</strong> locuit cu o singură locuinţă (case <strong>de</strong> locuit unifamiliale) <strong>de</strong>păşeşte<br />
95% <strong>din</strong> totalul clădirilor <strong>de</strong> locuit. Clădirile <strong>de</strong> locuit multietajate (blocurile <strong>de</strong><br />
apartamente) reprezintă 83.799 clădiri (circa 1,6% <strong>din</strong> totalul clădirilor), cu<br />
7.821.169 <strong>de</strong> locatari (36,8% <strong>din</strong> populaţia ţării). La acestea trebuie adăugat un<br />
număr semnificativ <strong>de</strong> clădiri publice (administrative, şcoli, spitale etc.) şi private<br />
(bănci, sedii <strong>de</strong> firme etc.).<br />
Raportat la blocurile <strong>de</strong> locuinţe, în mediul urban sunt 79.077 <strong>de</strong> blocuri<br />
(94,4%), cu 3.021.122 apartamente (97,4%), în proporţie <strong>de</strong> 97% proprietate<br />
privată şi având 7.606.123 locatari (97,2%). Pentru locuinţa medie <strong>de</strong> 37,5 m 2 ,<br />
ocupată <strong>de</strong> 2,6 persoane, consumul mediu anual <strong>de</strong> energie termică pe familie este<br />
<strong>de</strong> 7-8 Gcal. După <strong>de</strong>stinaţie, structura consumului <strong>de</strong> energie al unei locuinţe<br />
este: încălzire 57%, apă caldă <strong>de</strong> consum 25%, electricitate 11%, prepararea<br />
hranei 7%. În clădirile <strong>de</strong> locuit multietajate, consumul specific <strong>de</strong> energie termică<br />
este în medie <strong>de</strong> 250-300 kWh/(m 2 .an), iar pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> energie cuprinse între<br />
15% (cele mai eficiente construcţii) şi 40% (cele mai puţin eficiente) [83], pier<strong>de</strong>ri<br />
plătite în final <strong>de</strong> consumatorii <strong>de</strong> energie. Cauzele principale ale pier<strong>de</strong>rilor energetice<br />
(<strong>de</strong> două-trei ori mai mari <strong>de</strong>cât cele <strong>din</strong> ţările <strong>de</strong>zvoltate ale UE) sunt reprezentate<br />
<strong>de</strong> calitatea scăzută a materialelor <strong>de</strong> construcţie şi a instalaţiilor interioare,<br />
<strong>de</strong> izolaţia termică şi iluminatul ineficient, <strong>de</strong> execuţia necorespunzătoare.<br />
Pentru majoritatea clădirilor construite înainte <strong>de</strong> 1989 se impune astfel, cu<br />
prioritate, mo<strong>de</strong>rnizarea energetică a acestora şi, în primul rând, reabilitarea<br />
termică a anvelopelor, proce<strong>de</strong>u prin care, cu tehnologiile şi materialele<br />
performante disponibile astăzi, se poate obţine reducerea consumului <strong>de</strong> energie<br />
termică al clădirii cu 30-50%. Consecinţele benefice directe ale reabilitării termice<br />
a clădirilor sunt multiple, şi anume: a) reducerea semnificativă a consumului <strong>de</strong><br />
214
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
energie, a intensităţii energetice primare şi a importurilor <strong>de</strong> resurse energetice și,<br />
ca atare, a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei ţării <strong>de</strong> acestea. Măsurătorile şi calculele efectuate indică<br />
un potenţial <strong>de</strong> economisire a energiei pentru încălzirea blocurilor <strong>de</strong> locuit <strong>de</strong> circa<br />
600.000 tpe/an; b) reabilitarea energetică a clădirilor <strong>de</strong> locuit multietajate<br />
reprezintă principalul potenţial valorificabil <strong>de</strong> economie <strong>de</strong> energie, în ve<strong>de</strong>rea<br />
în<strong>de</strong>plinirii obligaţiei României <strong>de</strong> a creşte eficienţa energetică prin reducerea<br />
consumului cu 20% până în 2020; c) reducerea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 cu circa<br />
4,1 milioane tone/an, datorită energiei neproduse echivalentă reducerii pier<strong>de</strong>rilor<br />
energetice; d) reducerea apreciabilă a facturilor locatarilor pentru energia termică, în<br />
același timp cu îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> viaţă, sănătate şi confort şi micşorarea<br />
fenomenului <strong>de</strong> sărăcie şi <strong>de</strong> excluziune socială; e) crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă<br />
în activităţile <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a clădirilor (<strong>de</strong> circa nouă ori mai multe locuri <strong>de</strong><br />
muncă, în activităţi directe şi indirecte, <strong>de</strong>cât în cazul în care acelaşi volum <strong>de</strong><br />
investiţii s-ar realiza în creşterea capacităţilor <strong>de</strong> producere <strong>de</strong> energie termică);<br />
f) îmbunătăţirea aspectului estetic al clădirilor şi al localităţilor.<br />
Cu toate aceste avantaje energetice, economice, sociale şi <strong>de</strong> impact <strong>de</strong><br />
mediu, în prezent sunt reabilitate termic numai 2-3% <strong>din</strong> blocurile <strong>de</strong> locuinţe,<br />
ritmul lucrărilor crescând, <strong>de</strong> regulă, în perioa<strong>de</strong>le electorale. Deşi legislaţia<br />
actuală preve<strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> facilităţi prealabile şi o contribuţie a locatarilor <strong>de</strong> 20%<br />
<strong>din</strong> costul lucrărilor, majoritatea lucrărilor <strong>de</strong> reabilitare executate s-a realizat prin<br />
acoperirea integrală a costurilor <strong>de</strong> autorităţile locale, motivul principal<br />
constituindu-l nivelul redus al veniturilor beneficiarilor.<br />
Costul specific al lucrărilor <strong>de</strong> reabilitare termică a blocurilor <strong>de</strong> locuinţe<br />
este reglementat <strong>de</strong> norma [8] şi este <strong>de</strong> 55 euro/m 2 , fără TVA. Conform [1],<br />
suprafaţa totală a celor 83.799 <strong>de</strong> blocuri a fost evaluată la circa 108 milioane m 2 .<br />
Dacă se consi<strong>de</strong>ră că aproximativ o treime <strong>din</strong> numărul total <strong>de</strong> blocuri nu se vor<br />
reabilita în următorii 20 <strong>de</strong> ani (clădiri <strong>de</strong>gradate, clădiri cu vechime foarte mare,<br />
clădiri <strong>de</strong>ja mo<strong>de</strong>rnizate energetic), suprafaţa locuibilă a restului <strong>de</strong> două treimi <strong>de</strong><br />
blocuri (circa 56.000 <strong>de</strong> clădiri, cu 2,1 milioane <strong>de</strong> apartamente) este <strong>de</strong> 72<br />
milioane m 2 , necesitând pentru reabilitare termică o valoare totală <strong>de</strong> 4,9 miliar<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> euro. Se consi<strong>de</strong>ră justificată următoarea eşalonare numerică şi valorică a<br />
lucrărilor:<br />
- până în 2020, reabilitarea a 50% <strong>din</strong> clădiri (28.000 <strong>de</strong> blocuri, cu 1,05<br />
milioane <strong>de</strong> apartamente) cu un cost al lucrărilor <strong>de</strong> 2,45 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro;<br />
consumul specific <strong>de</strong> energie 100-150 kWh/(m 2 .an);<br />
- până în 2025, reabilitarea a 25% <strong>din</strong> clădiri (14.000 <strong>de</strong> blocuri, cu 525<br />
mii <strong>de</strong> apartamente) cu un cost al lucrărilor <strong>de</strong> 1,225 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro; consumul<br />
specific <strong>de</strong> energie 50-100 kWh/(m 2 .an);<br />
215
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- până în 2030, reabilitarea a 25% <strong>din</strong> clădiri (14.000 <strong>de</strong> blocuri, cu<br />
525 mii <strong>de</strong> apartamente) cu un cost al lucrărilor <strong>de</strong> 1,225 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro;<br />
consumul specific <strong>de</strong> energie 15-50 kWh/(m 2 .an).<br />
Trebuie menţionată, <strong>de</strong> asemenea, preve<strong>de</strong>rea Directivei 2010/31/UE<br />
privind performanţa energetică a clădirilor, conform căreia statele membre trebuie<br />
să asigure reabilitarea termică a 3% pe an a clădirilor publice.<br />
Ca o constatare generală, în România, energetica oraşelor a fost<br />
<strong>de</strong>sconsi<strong>de</strong>rată şi, <strong>din</strong> nefericire, nu există o strategie naţională efectivă a<br />
alimentării cu energie termică a localităţilor. Sistemele <strong>de</strong> alimentare centralizată<br />
cu energie termică (SACET) au astăzi dificultăţi majore tehnice, economice,<br />
sociale şi <strong>de</strong> impact <strong>de</strong> mediu. SACET reprezintă un sector necoordonat, cu<br />
responsabilităţi împărţite între patru ministere (Ministerul Administraţiei şi<br />
Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,<br />
Ministerul Mediului) şi două autorităţi <strong>de</strong> reglementare (ANRE, ANRSC) [76].<br />
După 1989, acest sector a fost tratat în mod simplist. O <strong>de</strong>cizie care s-a dovedit<br />
greşită pe termen lung a fost aceea <strong>de</strong> a se face protecţie socială prin reducerea<br />
preţului energiei şi combustibilului, ceea ce a produs acumularea unor datorii mari<br />
la nivelul furnizorilor <strong>de</strong> energie prin neacoperirea costurilor. În continuare,<br />
sistemul s-a bazat pe subvenţii <strong>de</strong> la bugetul central <strong>de</strong> până la 45% pentru<br />
combustibilul <strong>de</strong> încălzire (Legea nr. 483/2006) şi pe măsuri <strong>de</strong> protecţie socială.<br />
În fine, se consi<strong>de</strong>ră că nediferenţierea preţului gazelor naturale la SACET şi la<br />
consumatorii individuali a produs, şi cu încurajare oficială, <strong>de</strong>branşarea a circa<br />
50% <strong>din</strong> consumatori <strong>de</strong> la încălzirea centralizată în favoarea încălzirii individuale<br />
cu centrale termice <strong>de</strong> apartament. În aceste condiţii, total opuse politicii Uniunii<br />
Europene, SACET în România este astăzi un sistem falimentar în majoritatea<br />
localităţilor (dacă erau 251 <strong>de</strong> operatori în 1990, în prezent mai există circa 80 <strong>de</strong><br />
operatori, majoritatea în insolvenţă/faliment).<br />
Un aspect esențial îl reprezintă capacitatea <strong>de</strong> plată a facturilor <strong>de</strong> energie<br />
termică <strong>de</strong> locatari. Dacă în Uniunea Europeană „sărăcia energetică” (respectiv<br />
procentul <strong>din</strong> venitul unei familii pentru asigurarea unor condiţii <strong>de</strong> confort <strong>de</strong>cent<br />
energetic) este <strong>de</strong> 18-20% [4], în România, valoarea este <strong>de</strong> 50% (veniturile<br />
lunare sunt <strong>de</strong> peste 2.000 <strong>de</strong> lei pentru 16% <strong>din</strong> populaţie, între 1.000 şi 2.000 <strong>de</strong><br />
lei pentru 34% şi sub 1.000 <strong>de</strong> lei pentru 50%). Recenta anulare a subvenţiilor<br />
pentru combustibilul pentru încălzire a mărit cu 30-50% preţul şi factura <strong>de</strong><br />
încălzire la valori foarte greu <strong>de</strong> suportat.<br />
<strong>Energetic</strong>a clădirilor este reconsi<strong>de</strong>rată fundamental în contextul evoluţiei<br />
problemelor <strong>de</strong> mediu <strong>din</strong> ultimii 30-35 <strong>de</strong> ani [94]. Acestea s-au schimbat<br />
succesiv, <strong>de</strong> la poluare ambientală la influenţa gazelor cu efect <strong>de</strong> seră (GES),<br />
216
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
apoi la încălzire globală și, în continuare, schimbări climatice, pentru ca în ultimul<br />
timp să vorbim <strong>de</strong>spre catastrofe ecologice. Ca urmare, abordarea generală şi<br />
reglementările s-au schimbat în mod <strong>de</strong>cisiv, mai ales după 1985; dacă la început<br />
preocupările erau exclusiv pentru problemele legate <strong>de</strong> energie, a apărut<br />
dihotomia energie-mediu, care în zilele noastre s-a transformat în mediu-energie,<br />
dar <strong>de</strong>ja se conturează pentru <strong>de</strong>ceniile următoare mediul ca singur element <strong>de</strong><br />
control al <strong>de</strong>zvoltării societății. S-a ajuns la concluzia că temperatura Pământului<br />
nu trebuie să se ridice cu mai mult <strong>de</strong> 2 o C faţă <strong>de</strong> anii 1900, când temperatura<br />
medie a Pământului era <strong>de</strong> 14 o C. Astăzi, aceasta valoare este <strong>de</strong> 15 o C şi este <strong>de</strong>ja<br />
o preocupare generală pentru a limita această creştere. Cauza principală a<br />
încălzirii globale o constituie emisiile <strong>de</strong> GES, în special CO 2 , provenite <strong>din</strong><br />
activităţile energetice şi industriale. Costurile economice ale schimbărilor<br />
climatice au fost evaluate <strong>de</strong> Raportul Stern [84] la pagube <strong>de</strong> 5-20% pe an <strong>din</strong><br />
PIB-ul global, dacă nu se iau măsuri <strong>de</strong> limitare a emisiilor <strong>de</strong> GES şi la costuri <strong>de</strong><br />
1% <strong>din</strong> PIB pe an, dacă se iau măsuri <strong>de</strong> stabilizare a emisiilor.<br />
Uniunea Europeană s-a angajat ferm ca li<strong>de</strong>r global în această acţiune,<br />
elaborând în ultimii şase ani un număr <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>finitorii <strong>de</strong> politică în<br />
domeniul energiei şi mediului: „O strategie integrată pentru energie şi schimbări<br />
climatice” (2007), Pachetul <strong>de</strong> directive (2009) cu obiectivele 20-20-20 pentru<br />
orizontul 2020 (limitarea încălzirii globale la maximum 2 o C faţă <strong>de</strong> anii 1900,<br />
reducerea emisiilor <strong>de</strong> GES cu 20%, creşterea eficienţei energetice cu 20%,<br />
creșterea utilizării surselor regenerabile <strong>de</strong> energie-SRE, cu 20%), Strategia<br />
„Europa 2020”, directiva pentru eficientizarea energetică a clădirilor (2010), o<br />
nouă directivă pentru eficienţa energetică (ce promovează cogenerarea eficientă şi<br />
o noua generaţie <strong>de</strong> servicii energetice), Pachetul 3-Energie, Roadmap 2050<br />
(reducerea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 cu 85-90%). Toate aceste reglementări sunt<br />
obligatorii pentru toate statele membre, fiind emisă legislaţia naţională <strong>de</strong><br />
conformare.<br />
În acest context, consumul <strong>de</strong> energie al clădirilor existente şi al celor noi<br />
trebuie redus continuu prin măsuri ferme. Ca exemplu, articolul 6 <strong>din</strong> Directiva<br />
2010/31/UE recomandă, în or<strong>din</strong>e, următoarele soluţii <strong>de</strong> alimentare cu energie a<br />
clădirilor noi: a) sisteme <strong>de</strong>scentralizate bazate pe SRE; b) cogenerare; c) sisteme<br />
centralizate/<strong>de</strong> bloc bazate integral sau parţial pe SRE; d) pompe <strong>de</strong> căldură.<br />
<strong>Energetic</strong>a clădirilor va trebui abordată în mod obligatoriu în perspectiva<br />
evoluţiei mărimii şi suportabilităţii facturilor <strong>de</strong> energie, ţinând seama <strong>de</strong>:<br />
creşterea preţului combustibililor şi energiei, reducerea subvenţiilor locale pentru<br />
energie, reducerea gradată a preţurilor reglementate, preţ diferenţiat al gazelor<br />
naturale pentru diverşi utilizatori.<br />
217
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Ca direcţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi investiţii în domeniul energeticii clădirilor<br />
urbane se consi<strong>de</strong>ră prioritare: folosirea tehnologiilor <strong>de</strong> utilizare a SRE (solar,<br />
geotermal, biomasă), izolare termică <strong>de</strong> calitate şi instalaţii interioare performante,<br />
racordarea clădirilor la reţelele <strong>de</strong> încălzire centralizată cu cogenerare <strong>de</strong> înaltă<br />
eficienţă etc.<br />
În ceea ce priveşte energetica rurală, aceasta este practic neabordată în<br />
documentele oficiale; conform datelor INS, în 2010, 44,9% (9,6 milioane <strong>de</strong><br />
persoane) <strong>din</strong> populaţia României trăiește în zonele rurale şi are ca ocupaţie <strong>de</strong><br />
bază agricultura sau alte activităţi rurale. Deşi 98% <strong>din</strong> cele 3,84 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong><br />
gospodării beneficiază <strong>de</strong> electricitate, numai 7% <strong>din</strong> acestea sunt conectate la<br />
reţelele <strong>de</strong> distribuţie a gazelor naturale. Principalul combustibil pentru încălzire<br />
şi pregătirea hranei este biomasa (lemne, <strong>de</strong>şeuri lemnoase sau <strong>din</strong> agricultură), iar<br />
98% <strong>din</strong> gospodării folosesc sobele pentru încălzire, cu randamente scăzute <strong>de</strong><br />
20-35%. Numai 2% <strong>din</strong>tre gospodării sunt dotate cu sisteme <strong>de</strong> încălzire<br />
centralizată. Chiar şi acestea <strong>din</strong> urmă folosesc la gătit, în mare măsură, sobele cu<br />
combustibilul solid (biomasă) [79].<br />
Pentru perspectivă, într-o încercare <strong>de</strong> actualizare a HG nr. 1069/2007<br />
[58], se fac o serie <strong>de</strong> recomandări <strong>de</strong>clarative ca soluţii paleative <strong>de</strong> economisire<br />
a energiei în zonele rurale [95], între care: uscarea biomasei înainte <strong>de</strong> utilizare,<br />
îmbunătăţiri ale exteriorului clădirilor, sobe cu randamente mai ridicate, dar<br />
scumpe, lămpi <strong>de</strong> iluminat eficiente, analiza şi studii privind folosirea energiei în<br />
locuinţe, distribuirea <strong>de</strong> pliante informative, utilizarea surselor regenerabile <strong>de</strong><br />
energie, accesul la unele surse <strong>de</strong> finanţare <strong>de</strong> tip grant etc.<br />
Se consi<strong>de</strong>ră că acest domeniu extrem <strong>de</strong> important şi cu multe efecte, mai<br />
ales <strong>de</strong> or<strong>din</strong> social, al energeticii urbane şi rurale, trebuie reconsi<strong>de</strong>rat <strong>din</strong> punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re instituţional şi legislativ şi tratat, în mod prioritar, cu tot discernământul<br />
şi responsabilitatea factorilor politici şi administrativi <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, având în ve<strong>de</strong>re<br />
că el afectează în mod direct viaţa cetăţenilor României. Problema <strong>de</strong> bază o<br />
reprezintă asigurarea surselor <strong>de</strong> finanţare a lucrărilor, precum şi un sistem <strong>de</strong><br />
facilităţi financiare şi fiscale.<br />
218
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Eficienţa tehnică şi economică a diferitelor tehnologii<br />
<strong>de</strong> producere a energiei electrice<br />
Anexa nr. 11<br />
Eficienţa economică relativă a utilizării diferitelor tehnologii şi surse <strong>de</strong><br />
energie pentru producerea energiei electrice<br />
Ca urmare a creşterii în timp a consumului <strong>de</strong> energie şi putere electrică şi<br />
a opririi unor grupuri existente la în<strong>de</strong>plinirea duratei normate <strong>de</strong> viaţă, în<br />
balanţele <strong>de</strong> putere pentru Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) apare un<br />
<strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> putere cu valori <strong>din</strong> ce în ce mai mari în timp şi cu valori diferite pentru<br />
fiecare scenariu <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Pentru acoperirea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> putere este necesar să se instaleze grupuri<br />
noi performante, cu specific <strong>de</strong> bază sau <strong>de</strong> vârf în funcţie <strong>de</strong> necesităţile curbei <strong>de</strong><br />
sarcină şi cu tehnologii bazate pe tipurile <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> energie disponibile <strong>din</strong> ţară<br />
şi pe cele care pot fi importate.<br />
De asemenea, pentru acoperirea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> putere se poate avea în ve<strong>de</strong>re<br />
şi reabilitarea unor grupuri mari pe lignit în competiţie cu instalarea <strong>de</strong> grupuri noi.<br />
Pentru diferitele tipuri <strong>de</strong> grupuri şi tehnologii noi posibil <strong>de</strong> instalat în<br />
SEN în perioa<strong>de</strong>le 2011-2020 şi 2021-2035 s-a realizat <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Studii şi<br />
Proiectări <strong>Energetic</strong>e – ISPE o analiză pentru <strong>de</strong>terminarea costului unitar actualizat<br />
al energiei electrice pe durata <strong>de</strong> viaţă. Această analiză este prezentată în<br />
lucrările [72], respectiv [3], <strong>de</strong> un<strong>de</strong> este preluat conţinutul acestei anexe.<br />
Ipotezele care au stat la baza <strong>de</strong>terminării economicităţii relative a<br />
grupurilor au fost următoarele:<br />
rata <strong>de</strong> actualizare: 8%;<br />
evoluţia prețului combustibililor (subcapitolul 10.1):<br />
- scenariul minim pentru toţi combustibili;<br />
- scenariul maxim pentru lignit şi scenariul minim pentru ceilalţi<br />
combustibili;<br />
gazele naturale la preţul <strong>de</strong> pe piaţa externă;<br />
preţul <strong>de</strong> tranzacţionare al CO 2 :<br />
- la nivelul anului 2020: 20 euro/tCO 2 şi 40 euro/tCO 2 ;<br />
- la nivelul anului 2030: 40 euro/tCO 2 şi 60 euro/tCO 2 ;<br />
introducerea tehnologiei <strong>de</strong> captare şi stocare a carbonului (Carbon<br />
Capture and Storage – CCS):<br />
- până în anul 2020 se consi<strong>de</strong>ră că această tehnologie nu este suficient <strong>de</strong><br />
matură pentru a <strong>de</strong>veni comercială;<br />
219
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- după anul 2020 se admite că se finalizează etapa <strong>de</strong>monstrativă şi<br />
tehnologia cu CCS <strong>de</strong>vine matură şi comercială.<br />
S-au analizat următoarele tehnologii şi grupuri posibil <strong>de</strong> instalat în SEN<br />
în etapele următoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare:<br />
Perioada până în anul 2020<br />
- grupuri cu specific <strong>de</strong> bază:<br />
- reabilitarea unui grup existent <strong>de</strong> 330 MW pe lignit:<br />
- grup reabilitat fără CCS;<br />
- grupuri nucleare:<br />
- grupurile nr. 3 şi 4 <strong>de</strong> 700 MW la Cernavodă;<br />
- grup nou <strong>de</strong> 500 MW, pe lignit <strong>din</strong> ţară, cu parametrii supracritici, fără<br />
CCS;<br />
- grup nou <strong>de</strong> 800 MW, pe huilă <strong>din</strong> import, cu parametrii supracritici,<br />
fără CCS;<br />
- grup nou <strong>de</strong> 800 MW, pe gaze naturale, cu ciclu combinat, fără CCS;<br />
- grup <strong>de</strong> 30 MW, pe biomasă.<br />
- grupuri/centrale cu specific <strong>de</strong> vârf:<br />
- grup <strong>de</strong> 1,5 MW, eolian;<br />
- centrală hidroelectrică <strong>de</strong> 100 MW, cu caracter <strong>de</strong> vârf şi semivârf;<br />
- grup <strong>de</strong> 100-200 MW, turbină cu gaze cu circuit <strong>de</strong>schis, pe gaze naturale;<br />
- centrală solară fotovoltaică <strong>de</strong> 1 MW.<br />
Perioada 2021-2030<br />
grupuri cu specific <strong>de</strong> bază:<br />
- grup nuclear <strong>de</strong> 1.100 MW într-o centrală nouă;<br />
- grup nou <strong>de</strong> 500 MW, pe lignit <strong>din</strong> ţară, cu parametrii supracritici, cu<br />
CCS;<br />
- grup nou <strong>de</strong> 800 MW, pe huilă <strong>din</strong> import, cu parametrii supracritici, cu<br />
CCS;<br />
220<br />
- grup nou <strong>de</strong> 800 MW, pe gaze naturale, cu ciclu combinat, cu CCS;<br />
- grup <strong>de</strong> 30 MW, pe biomasă;<br />
grupuri/centrale cu specific <strong>de</strong> vârf:<br />
- grup <strong>de</strong> 1,5 MW, eolian;<br />
- centrală hidroelectrică <strong>de</strong> 100 MW, cu caracter <strong>de</strong> vârf şi semivârf;<br />
- grup <strong>de</strong> 100-200 MW, turbină cu gaze cu circuit <strong>de</strong>schis, pe gaze naturale;<br />
- centrală solară fotovoltaică <strong>de</strong> 1 MW.<br />
În tabelele nr. A.11.1 şi nr. A.11.2 şi în figurile nr. A.11.1 şi nr. A.11.2 se<br />
prezintă sintetic ordonarea economicităţii acestor grupuri după costul unitar actualizat
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
pe durata <strong>de</strong> viaţă (CUA), în funcţie <strong>de</strong> orizontul <strong>de</strong> analiză (2020 sau 2030), <strong>de</strong><br />
scenariile privind evoluţia preţului combustibililor şi <strong>de</strong> costul <strong>de</strong> tranzacţionare a<br />
tonei <strong>de</strong> CO 2 .<br />
Tabelul nr. A.11.1. Ordonarea după costul unitar actualizat al energiei electrice produse în diferite<br />
tipuri <strong>de</strong> tehnologii funcţionând în bază<br />
Factor <strong>de</strong> încărcare 80-90%<br />
(euro/MWh net)<br />
Tipul grupului<br />
grupuri pe combustibili fosili fara CCS grupuri pe combustibili fosili cu CCS<br />
Cost unitar al tonei <strong>de</strong> CO2 20 Euro/tCO2 40 Euro/tCO2 40 Euro/tCO2 60 Euro/tCO2<br />
Pretul lignitului minim maxim minim minim maxim minim<br />
1.<br />
Grupuri existente <strong>de</strong> 330 MW, pe lignit,<br />
reabilitate<br />
54,21 65,38 73,74 - - -<br />
2. Grupuri nucleare:<br />
- gr.3, 4 <strong>de</strong> 720 MW Cernavoda 66,30 66,30 66,30 - - -<br />
- grup <strong>de</strong> 1100 MW intr-o centrala noua - - - 60,84 60,84 60,84<br />
3.<br />
ANUL 2020 2030<br />
Grup nou <strong>de</strong> 500 MW cu parametrii<br />
supracritici pe lignit <strong>din</strong> tara<br />
71,88 81,32 90,02 91,4 102,99 93,65<br />
4.<br />
Grup nou <strong>de</strong> 800 MW pe gaze naturale,<br />
ciclu combinat cu turbina cu gaze<br />
84,40 84,40 91,01 91,55 91,55 92,21<br />
5.<br />
Grup nou <strong>de</strong> 800 MW cu parametrii<br />
supracritici pe huila <strong>din</strong> import<br />
91,95 91,95 104,95 118,74 118,74 120,24<br />
6. Grup <strong>de</strong> 30 MW, ciclu cu abur, pe biomasa 183,06 183,06 183,16 147,56 147,56 147,75<br />
Grup <strong>de</strong> 330 MW, reabilitat cu CCS -<br />
proiect <strong>de</strong>monstrativ *)<br />
84,62 96 86,72 ‐ ‐ ‐<br />
*) 50% <strong>din</strong> investitia in CCS nu este luata in consi<strong>de</strong>rare in calcul fiind<br />
asigurata <strong>din</strong> fonduri UE nerambursabile<br />
Tabelul nr. A.11.2. Ordonarea după costul unitar actualizat al energiei electrice produse <strong>de</strong> diferite<br />
tipuri <strong>de</strong> tehnologii cu durata <strong>de</strong> utilizare redusă sau cu funcţionare la vârf<br />
Factor <strong>de</strong> încărcare 15-24%<br />
(euro/ MWh net)<br />
ANUL 2020 2030<br />
Cost unitar al tonei <strong>de</strong> CO 2 20 euro/tCO 2 40 euro/tCO 2<br />
1. Grup <strong>de</strong> 1,5 MW eolian 112,8 102,1<br />
Centrală hidro, vârf şi semivârf *) 100,7 100,7<br />
Grup 200 MW turbină cu gaze cu circuit <strong>de</strong>schis *) 139,9 145,20<br />
Centrală solară fotovoltaică 335,5 210,6<br />
*) Centrale cu funcţionare în zona <strong>de</strong> vârf şi semivârf a curbei <strong>de</strong> sarcină electrice.<br />
Nota: 1. În conformitate cu Legea nr. 220/2010 <strong>de</strong> promovare a surselor regenerabile <strong>de</strong> energie (SRE),<br />
pentru producerea <strong>de</strong> energie electrică în grupuri/centrale electrice noi, cu punere în funcţiune până la<br />
sfârşitul anului 2016, pentru următorii 15 ani <strong>de</strong> funcţionare se va acorda un anumit număr <strong>de</strong> certificate<br />
verzi (CV) în funcţie <strong>de</strong> tipul SRE utilizat, astfel:<br />
- centrale hidro cu puteri ≤ 10 MW: 3CV/MWh;<br />
- energia eoliană: 2 CV/MWh până în 2017 şi 1 CV/MWh <strong>din</strong> 2018;<br />
- biomasă: 3 CV/MWh;<br />
- energia solară: 6 CV/MWh.<br />
2. Pentru perioada 2008-2025 valoarea <strong>de</strong> tranzacţionare a certificatelor verzi se încadrează între 27-55<br />
euro/certificat.<br />
221
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Figura nr. A.11.1. Variaţia costului unitar actualizat al energiei electrice în funcţie<br />
<strong>de</strong> durata <strong>de</strong> funcţionare a grupului în anul 2020<br />
Gr. 330 MW, gr. 6 Rovinari, reabilitat<br />
Gr. 500 MW, lignit pulverizat, fara CCS<br />
Gr. 3,4, 700 MW CNE Cernavoda<br />
Gr. 800 MW, gaze naturale, ciclu combinat, fara CCS<br />
Costul unitar actualizat<br />
Euro / MWh net<br />
700<br />
Gr. 330 MW, gr. 6 Turceni, reabilitat cu CCS<br />
Gr.<strong>de</strong> 30 MW, ciclu cu abur, pe biomasa<br />
Centrala hidro, virf si semivirf<br />
Centrala solara fotovoltaica<br />
Gr. 800 MW, huila import, fara CCS<br />
Gr. <strong>de</strong> 1,5 MW eolian<br />
Grup 200 MW TG circuit <strong>de</strong>schis<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
10 17,1 20 20,5 22,8 23,4 30 40 50 60 70 80 90<br />
Factorul <strong>de</strong> incarcare - % -<br />
222
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Figura nr. A.11.2. Variaţia costului unitar actualizat al energiei electrice în funcţie <strong>de</strong> durata<br />
<strong>de</strong> funcţionare a grupului în anul 2030<br />
400<br />
Co stu l un itar<br />
actualizat<br />
Euro / MWh net<br />
Gr.1100 MW nucle a r<br />
Gr. 500 MW, lig nit pulverizat, cu CCS<br />
Gr. 800 MW, hui la im port, cu CCS<br />
Gr. 800 MW, ga z. nat., ciclu combinat, cu CCS<br />
Gr.<strong>de</strong> 30 MW, ciclu cu abur, pe biomasa<br />
Gr. <strong>de</strong> 1,5 MW eolian<br />
Centrala hidro, virf si semivirf<br />
Grup 200 MW TG circuit <strong>de</strong>schis<br />
350<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
10 17,1 20 20,5 22,8 23,4 30 40 50 60 70 80 90<br />
Factorul <strong>de</strong> incarcare - % -<br />
223
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Ipoteze: rata <strong>de</strong> actualizare 8%; costul CO 2 <strong>de</strong> 40 euro/t inclus;<br />
preţul minim pentru combustibili<br />
În cadrul ipotezelor adoptate, rezultatele obţinute pun în evi<strong>de</strong>nţă<br />
următoarele concluzii:<br />
Perioada până în anul 2020<br />
reabilitarea unor grupuri existente <strong>de</strong> 330 MW pe lignit (fără CCS) este<br />
cea mai eficientă soluţie;<br />
instalarea grupului 3 sau 4 în centrala nucleară <strong>de</strong> la Cernavodă<br />
conduce la o valoare a costului unitar actualizat mai mică <strong>de</strong>cât pentru instalarea<br />
<strong>de</strong> grupuri noi pe combustibili fosili;<br />
<strong>din</strong>tre grupurile pe combustibili fosili, grupul nou pe lignit cu<br />
parametrii supracritici (fără CCS) este cel mai eficient în ambele scenarii <strong>de</strong><br />
evoluţie a preţului lignitului şi pentru cele două valori consi<strong>de</strong>rate pentru<br />
tranzacţionarea tonei <strong>de</strong> CO 2 (20 şi 40 euro/tonă);<br />
grupul cu abur pe biomasă este cea mai <strong>de</strong>zavantajoasă soluţie <strong>din</strong><br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costului unitar actualizat faţă <strong>de</strong> toate celelalte opţiuni<br />
analizate, pentru costurile <strong>de</strong> realizare evaluate în prezent pentru acest tip <strong>de</strong> grup;<br />
realizarea <strong>de</strong> centrale hidroelectrice cu specific <strong>de</strong> vârf şi semivârf este<br />
cea mai eficientă soluţie <strong>de</strong> producere a energiei electrice în instalaţii ce utilizează<br />
surse regenerabile <strong>de</strong> energie (SRE), iar centrala solară fotovoltaică este cea mai<br />
puțin economică.<br />
Perioada 2021-2030<br />
realizarea unui grup nuclear într-o centrală nouă este mai eficientă <strong>de</strong>cât<br />
realizarea unui grup nou pe combustibili fosili cu CCS în ambele ipoteze <strong>de</strong><br />
evoluţie a preţului lignitului şi pentru cele două nivele consi<strong>de</strong>rate pentru costul<br />
tonei <strong>de</strong> CO 2 (40 şi 60 euro/tonă), similar cu anul 2020;<br />
grupul cu ciclu combinat cu turbină cu gaze (CCGT), pe gaze naturale<br />
are valori mai mici ale costului unitar actualizat <strong>de</strong>cât grupurile cu CCS pe lignit<br />
sau pe huilă <strong>din</strong> import, cu excepţia cazului cu preţ minim al lignitului, când <strong>de</strong>vin<br />
practic egale;<br />
grupul cu abur pe biomasă rămâne soluţia cea mai scumpă, ca în anul<br />
2020, cu toate că s-a avut în ve<strong>de</strong>re o reducere a investiţiei cu circa 17% în anul<br />
2030 faţă <strong>de</strong> anul 2020;<br />
224
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
pentru zona <strong>de</strong> vârf a curbei <strong>de</strong> sarcină se menţine aceeaşi or<strong>din</strong>e <strong>de</strong><br />
economicitate a grupurilor cu caracter <strong>de</strong> vârf ca în anul 2020: centralele hidroelectrice<br />
sunt mai eficiente, urmate <strong>de</strong> centralele electrice eoliene şi <strong>de</strong> turbinele<br />
cu gaze cu circuit <strong>de</strong>schis, iar centrala solară fotovoltaică rămâne cea mai<br />
neeconomică, chiar dacă s-a avut în ve<strong>de</strong>re o reducere a investiţiei <strong>de</strong> circa 40%.<br />
225
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Planul naţional <strong>de</strong> investiţii<br />
Anexa nr. 12<br />
Tabelul nr. A.12.1. Planul <strong>de</strong> investiţii<br />
226
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Contribuţia fiecărui sector al economiei<br />
privind aportul RES la consumul final <strong>de</strong> energie<br />
Anexa nr. 13<br />
Tabelul nr. A.13.1. Tabel <strong>de</strong> calcul pentru contribuţia fiecărui sector privind energia <strong>din</strong> surse<br />
regenerabile la consumul final <strong>de</strong> energie (ktep)<br />
Sursa: Planul Naţional pentru RES, 2010.<br />
227
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
228<br />
Anexa nr. 14<br />
Relaţia <strong>din</strong>tre creşterea produsului intern brut<br />
şi consumul total <strong>de</strong> energie primară,<br />
respectiv energie electrică, pentru unele ţări europene<br />
În cele <strong>de</strong> mai jos, elasticitatea simplă a legăturii <strong>din</strong>tre două mărimi este<br />
consi<strong>de</strong>rată ca fiind raportul <strong>din</strong>tre ritmurile <strong>de</strong> creştere anuală a celor două<br />
mărimi şi arată inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa lor pe perioa<strong>de</strong> date <strong>de</strong> timp.<br />
Pentru Europa, Uniunea Europeană precum şi pentru unele ţări europene<br />
se prezintă în continuare elasticităţile <strong>din</strong>tre ritmurile <strong>de</strong> creştere anuală a<br />
consumului total <strong>de</strong> energie primară (r TPEC ), respectiv energie electrică (r EE ), şi<br />
ritmul <strong>de</strong> creştere anuală a produsului intern brut (r PIB ).<br />
Valorile sunt realizate în perioa<strong>de</strong>le 1980-1990-2008. După <strong>de</strong>clanşarea<br />
crizei economice la finele anului 2008, datele fiind perturbate, sunt mai puţin<br />
relevante spre a fi luate în consi<strong>de</strong>rare la estimări pentru viitor.<br />
Tabelul nr. A.14.1. Elasticitatea energiei primare – e 1 şi a energiei electrice – e 2 faţă <strong>de</strong> PIB<br />
pentru Europa şi Uniunea Europeană, în perioada 1980-2008<br />
Perioada e 1 e 2 r PIB (%)<br />
Europa 1980-2008 0,309 - 2,3<br />
Uniunea Europeană 1990-2008 0,355 0,69 2,1<br />
e 1 = r TPEC / r PIB ; e 2 = r EE / r PIB<br />
Sursa: Date prelucrate <strong>din</strong> IEA – World Energy Outlook – 2010.<br />
Tabelul nr. A.14.2. Elasticitatea energiei primare – e 1 şi a energiei electrice – e 2 faţă <strong>de</strong> PIB<br />
pentru unele ţări europene, în perioada 2004-2007<br />
Perioada 2004-2007 e 1 e 2 r PIB (%)<br />
Austria 0,19 0,31 3,16<br />
Franța -0,185 * 0,166 2,12<br />
Germania -0,27 0,67 2,16<br />
Olanda 0,41 0,55 3,08<br />
Polonia 0,32 0,184 5,52<br />
Spania 0,42 0,756 3,73<br />
Marea Britanie -1,69 0,202 2,57<br />
România 0,27 0,35 6,12<br />
Portugalia 0,59 0,64 1,40<br />
Italia 0,133 1,22 1,43<br />
*) Valorile negative pentru e 1 reprezintă o creştere economică alături <strong>de</strong> reducerea consumului total<br />
intern <strong>de</strong> energie primară.<br />
Sursa: Date prelucrate <strong>din</strong> EUROSTAT – Brochure EU Energy and Transport figures 2010.
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Din datele prezentate mai sus se observă că o serie <strong>de</strong> ţări <strong>de</strong>zvoltate au<br />
realizat creşteri ale PIB cu scă<strong>de</strong>rea consumului <strong>de</strong> energie primară prin măsuri<br />
structurale și <strong>de</strong> eficiență energetică.<br />
De asemenea, în toate cazurile, ritmul <strong>de</strong> creştere al energiei electrice este<br />
mai mare <strong>de</strong>cât cel al creşterii energiei primare. Aceasta arată că utilizarea<br />
energiei electrice este una <strong>din</strong>tre căile <strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice şi a<br />
productivităţii.<br />
România a înregistrat în anii 2006-2007 creşteri ale PIB <strong>de</strong> circa două ori<br />
mai mari în comparaţie cu unele ţări europene <strong>de</strong>zvoltate, în principal datorită<br />
unor ani agricoli foarte buni şi a acţiunilor pregătitoare pentru intrarea în Uniunea<br />
Europeană. Ritmuri <strong>de</strong> creştere a PIB <strong>de</strong> 6-7% nu vor mai putea fi atinse <strong>de</strong><br />
România în perioada până în 2020. Având în ve<strong>de</strong>re şi faptul că intensitatea<br />
energetică a României este mult sub media europeană, este <strong>de</strong> aşteptat ca în<br />
perioada până în 2020 valoarea elasticităţilor simple, a legăturii <strong>din</strong>tre consumul<br />
<strong>de</strong> energie electrică şi PIB realizate <strong>de</strong> România (prezentate în tabelul nr. A.14.1)<br />
să fie aproape duble.<br />
229
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
[1] Leca, A., Muşatescu, V., Strategii şi politici energie-mediu în România, Editura AGIR,<br />
Bucureşti, 2010.<br />
[2] Leca, A., Muşatescu, V. (coordonatori), Managementul energiei, Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Ştiințe<br />
Tehnice <strong>din</strong> România, Editura AGIR, Bucureşti, 2008.<br />
[3] Vlăsceanu, Silvia, Efectele concurenţei asupra liberalizării pieţei <strong>de</strong> energie într-o economie<br />
în tranziţie, Teză <strong>de</strong> doctorat, Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 2012.<br />
[4] Vlă<strong>de</strong>scu, A., Binig A.V., „Priorităţi pentru strategia energetică a României”, Lucrarea S1.1.<br />
FOREN 2012.<br />
[5] ***, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi<br />
Social şi Comitetul Regiunilor, Perspectiva <strong>Energetic</strong>ă 2050, COM (2011) 885 final.<br />
[6] „Cartea Ver<strong>de</strong> – O strategie europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigură”.<br />
Comisia Europeana, 2006.<br />
[7] Commission of the European Communities, Green Paper – Towards a European strategy for<br />
the security of energy supply, European Communities, COM (2000) 769 final, Brussels,<br />
2000.<br />
[8] Commission of the European Communities, Green Paper – An European strategy for<br />
sustainable, competitive and secure energy. European Communities, COM (2006) 105 final,<br />
Brussels, 2006.<br />
[9] ***, O politică în domeniul energiei pentru Europa, Comunicarea Comisiei către Consiliul<br />
European şi Parlamentul European <strong>din</strong> 10 ianuarie 2007, COM(2007)1 final.<br />
[10] Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind<br />
promovarea utilizării energiei <strong>din</strong> surse regenerabile, amendând şi, în consecinţă, abrogând<br />
Directivele 2001/77/CE şi 2003/30/CE.<br />
[11] Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 23 aprilie 2009<br />
amendând Directiva 2003/87/CE în ve<strong>de</strong>rea îmbunătăţirii şi extin<strong>de</strong>rii schemei Comunităţii<br />
<strong>de</strong> tranzacţionare a certificatelor <strong>de</strong> emisii a gazelor cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
[12] Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 23 aprilie 2009 privind<br />
stocarea geologică a dioxidului <strong>de</strong> carbon, <strong>de</strong> modificare a Directivei 85/337/CEE a<br />
Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE,<br />
2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale<br />
Consiliului.<br />
[13] Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 23 aprilie 2009<br />
privind efortul statelor membre <strong>de</strong> a reduce emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, astfel încât să<br />
respecte angajamentele Comunităţii <strong>de</strong> reducere a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră până în<br />
2020.<br />
[14] Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 13 iulie 2009 privind<br />
normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi <strong>de</strong> abrogare a Directivei<br />
2003/54/CE.<br />
230
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
[15] Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 13 iulie 2009 privind<br />
normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi <strong>de</strong> abrogare a Directivei<br />
2003/55/CE.<br />
[16] Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului <strong>din</strong> 13 iulie 2009<br />
privind condiţiile <strong>de</strong> acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere <strong>de</strong> energie electrică şi<br />
<strong>de</strong> abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003.<br />
[17] Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului <strong>din</strong> 13 iulie 2009<br />
privind condiţiile <strong>de</strong> acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi <strong>de</strong> abrogare a<br />
Regulamentului (CE) nr. 1775/2005.<br />
[18] Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului <strong>din</strong> 13 iulie 2009<br />
<strong>de</strong> instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor <strong>de</strong> Reglementare <strong>din</strong> <strong>Domeniul</strong><br />
Energiei.<br />
[19] Lohan, O., „Piaţa unică <strong>de</strong> energie electrică, garant al securităţii energetice în Europa”,<br />
FOREN 2012.<br />
[20] Commission of the European Communities, A European strategic energy technology plan<br />
(SET-Plan). Towards a low carbon future, COM (2007) 723 final, Brussels, 22.11.2007.<br />
[21] Comisia Comunităţilor Europene, Documentul <strong>de</strong> lucru al Comisiei-Consultare privind<br />
viitoarea Strategie „UE 2020”, COM (2009) 647 final, Bruxelles, 24.11.2009.<br />
[22] European Commission, Communication from the Commission, Europe 2020 – A strategy for<br />
smart, sustainable and inclusive growth. COM (2010) 2020, Brussels, 3.3.2010.<br />
[23] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social<br />
European şi Comitetul Regiunilor, Planul 2011 pentru eficienţă energetică, COM (2011) 109<br />
final, Bruxelles, 8.3.2011.<br />
[24] Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului <strong>din</strong> 19 mai 2010 privind<br />
performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,<br />
p. L 153/13-L 153/35, 18.6.2010.<br />
[25] Propunere <strong>de</strong> Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind eficienţa energetică<br />
şi <strong>de</strong> abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE. COM (2011) 370 final, Bruxelles,<br />
22.6.2011.<br />
[26] Yoda, S. “TRILEMMA: Three major problems threatening world survival”, Central Research<br />
Institute of Electric Power Industry, Tokyo, 1995.<br />
[27] World Energy Council – Policies for the future: 2010 Assessment of countries energy and<br />
climate policies.<br />
[28] ***, “Trend Compendium 2030”, Roland Berger Strategy Consultants, 2011.<br />
www.rolandberger.com<br />
[29] ***, Romania’s Greenhouse Gas Inventory 1989-2007, National Inventory Report, Ministry<br />
of Environment Protection Agency, March 2009<br />
[30] Leca, A., Muşatescu, V., Paraschiv, D.M., Voicu-Dorobanţu, R., Marinoiu, A.M., <strong>Impactul</strong><br />
implementării pachetului energie-schimbări climatice asupra economiei româneşti. Studiul<br />
nr. 5, Institutul European <strong>din</strong> România, 2009<br />
[31] http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_300_full_en.pdf<br />
231
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
[32] ***, Energy Infrastructure – priorities for 2020 and beyond, EU Directorate General for<br />
Energy, 2011.<br />
[33] ***, Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici până în anul 2020, Comisia Naţională<br />
<strong>de</strong> Prognoză, iunie 2009.<br />
[34] Business Energy Reports – Energy Efficiency & Demand Response Report, August 2010.<br />
[35] ***, IPPC. Climate Change 2007, Mitigation of Climate Change. The Fourth Assessment<br />
Report of the Intergovernmental Panel of Climate Change, UN.<br />
[36] ***, IPPC. Climate Change 2007, Mitigation of Climate Change. Contribution of Working<br />
Group III to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel of Climate<br />
Change. Cambridge. Cambridge University Press, 2007.<br />
[37] Ürge-Vorsatz, Diana, Metz, B., „Energy efficiency: how far does it get us in controlling<br />
climate change”, Springer Science, Business Media B.V., 2009.<br />
[38] European Commission, Green paper on Energy Efficiency: Doing more with less.<br />
Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2005.<br />
[39] Communication from the Commission. Energy Efficiency: <strong>de</strong>livering the 20% target, COM<br />
(2008) 772 final, Brissels, 13.11.2008.<br />
[40] Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. On the<br />
first assessment of national energy efficiency action plans as requested by Directive<br />
2006/32/EC on energy end-use efficiency and energy services, Moving forward together on<br />
energy efficiency. COOM (2008) 11 final, 23.01.2008.<br />
[41] Săndulescu, A., „The consequences and challenges of the EU 20-20-20 targets for Romania”,<br />
Seminarul Nuclear energy and the environment. Energy resources for the future: the Belgian<br />
and Romanian perspectives, 8.07.2009.<br />
[42] Ministerul Economiei – Primul Plan Naţional <strong>de</strong> Acţiune în <strong>Domeniul</strong> Eficienţei <strong>Energetic</strong>e<br />
(2007-2020).<br />
[43] ***, Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, HG nr. 1069/2007,<br />
publicată în Monitorul Oficial nr. 781 <strong>din</strong> 19.11.2007.<br />
[44] http://www.mie.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/<br />
[45] Leca, A. (coordonator), Principiile managementului energetic, Editura Tehnică, București,<br />
1997.<br />
[46] Fediuc, L., „European Union’s climate change policy and the investment opportunities in<br />
România”, 2009.<br />
[47] www.odyssee-indicators.org/database<br />
[48] www.muredatabase.org<br />
[49] Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, O Europă eficientă <strong>din</strong> punctul<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al utilizării resurselor, 2011.<br />
[50] Dobrin, M., Petri, V., „Plan <strong>de</strong> acţiune pentru implementarea conceptului strategic <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare durabilă pe termen mediu şi lung a sectorului energetic <strong>din</strong> România”, Lucrarea<br />
S1.3, FOREN 2012, Neptun, România.<br />
[51] Deloitte – Investing în Clean Energy. A Survey Among European Investment Funds, May<br />
2012.<br />
[52] *** Bulgarian Energy Strategy by 2020. November 2008.<br />
[53] International Energy Agency – Energy Statistics. Countries balances.<br />
http://www.iea.org/countries/<br />
[54] DEFRA-UK Energy Efficiency Action Plan 2007,<br />
http://ec.europa.eu/energy/<strong>de</strong>mand/legislation/doc/neeap/uk_en.pdf<br />
[55] Planul Naţional <strong>de</strong> Acţiune pentru Surse Regenerabile, 2010<br />
[56] Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020,<br />
232
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
[57] ANRE – Raport anual către Comisia Europeană al Autorității Naționale <strong>de</strong> Reglementare în<br />
domeniul Energiei (ANRE), 31 iulie 2008.<br />
[58] Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada<br />
2011-2020, varianta 20 august 2011, MECMA, www.minind.ro<br />
[59] Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru anul 2012, CNP, martie 2012<br />
[60] Prognoza echilibrului energetic 2012-2020, CNP, iunie 2012<br />
[61] The Role of Electricity, EURELECTRIC, 2007<br />
[62] Energy Technology Perspectives, IEA, 2008<br />
[63] Technology Map of the European Strategic Energy Technology Plan (SET PLAN), Part I<br />
Technology Descriptions, EU-JRC-SETIS Work Group,<br />
[64] www.jrc.ec.europa.eu<br />
[65] ***, Elemente pentru evaluarea Aplicaţiei trimise <strong>de</strong> România în conformitate cu Articolul<br />
10c(6) al Directivei 2003/87/CE, Revizia 4/22.06.2012, MECMA. www.minind.ro<br />
[66] ***, Elemente <strong>de</strong> strategie energetică pentru perioada 2011-2035. Direcţii şi obiective<br />
strategice în sectorul energiei electrice. Draft 1, MECMA 2011, www.minind.ro.<br />
[67] Popescu, Elena, „Cercetări <strong>din</strong> programul <strong>de</strong> doctorat”, Universitatea „Politehnica” Bucureşti,<br />
2012.<br />
[68] ***, “SWOT analysis of nuclear energy. Competitiveness of nuclear energy”. ENEF Working<br />
Group Opportunities-Subgroup on Competitiveness of Nuclear Power, European<br />
Commission, European Nuclear Energy Forum, Bratislava-Prague, May 2010.<br />
[69] ***, “SWOT Part 2. Preliminary Report Opportunities and Threats”, WG Opportunities,<br />
SubWG Competitiveness (Draft), European Commission, ENEF, 9 th of May 2011.<br />
[70] Muşatescu, V., Politici investiţionale în domeniul energiei, Editura Tribuna Economică,<br />
Bucureşti, 2003.<br />
[71] AIE – OECD, World Energy Outlook – 2009 Edition.<br />
[72] Săndulescu, A., Contribuţii privind <strong>de</strong>zvoltarea pieţei concurenţiale <strong>de</strong> energie electric, teză<br />
<strong>de</strong> doctorat, Universitatea Politehnică <strong>din</strong> București, 2012 (coordonator prof. Aureliu Leca)<br />
[73] ISPE – Propunere <strong>de</strong> strategie a sectorului energiei electrice, 2011.<br />
[74] ANRE – Raport <strong>de</strong> monitorizare a sistemului <strong>de</strong> promovare a E-SRE în anul 2011.<br />
[75] Gullì, F., Markets for Carbon and Power Pricing în Europe – Theoretical Issues and<br />
Empirical Analyses, MPG Books Ltd, Bodmin, Cornwall, 2008.<br />
[76] UNDP – Improving Energy Efficiency in Low-Income Households and Communities in<br />
Romania. Project, 2012.<br />
[77] ANRE – Codul Comercial al Pieţei Angro <strong>de</strong> Energie, aprobat prin Or<strong>din</strong>ul nr. 25/2004.<br />
[78] Mânecuţă, M., “Renewables Regulation. Case Study: Romania”, lucrare prezentată la<br />
Romanian Wind Energy Forum, Constanța, 5-7 septembrie 2012.<br />
[79] ***, Recensământul populaţiei şi locuinţelor <strong>din</strong> 2002, www.ins.ro.<br />
233
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
[80] ANRSC, Starea serviciului <strong>de</strong> alimentare cu energie termică. Anul 2011. Anexa 2 ET.<br />
[81] Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, „Măsuri <strong>de</strong> protecţie a populaţiei cu venituri<br />
reduse în perioada sezonului rece”, Raport pentru perioada 1997-2011.<br />
[82] ***, Romanian Energy Program, Phase 3 (REP3), Final Report for the Government of<br />
România, USAID-IRG, August 2007.<br />
[83] Camera Franceză <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie <strong>din</strong> România, Ambasada Franţei la Bucureşti,<br />
“Energia – O şansă pentru România. Cartea albă”, CCIFER, Bucureşti, 2011.<br />
[84] Stern, N., The economics of climate change, Cambridge University Press, October 2006.<br />
[85] ***, “Cogeneration and district heating. Best practices for municipalities”, Energy Charter<br />
Secretariat, Brussels, 2005.<br />
[86] ***, “Lights out The outlook for energy in Eastern Europe and in the Former Soviet Union”,<br />
The World Bank, Washington, 2010.<br />
[87] ***, „Science and Engineering Indicators 2010”, National Science Board, SUA, Arlington,<br />
2010.<br />
[88] ***, „Strategia naţională <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare, inovare 2007-2013”, HG/2007.<br />
[89] ***, QS World University Ranking, Second Edition, 2012.<br />
[90] ***, „Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse <strong>de</strong> acestea<br />
pentru România, în perspectiva participării la negocierile <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul procesului <strong>de</strong><br />
revizuire a bugetului comunitar”, Centrul Român <strong>de</strong> Politici Economice-CEROPE, 2012.<br />
[91] ***, “2011 Tehnology Map of the European Strategic Technology Plan (SET-Plan).<br />
Technology Descriptions”, SET-Plan Information System (SETIS), European Commission,<br />
Luxembourg, 2011.<br />
[92]***, „GETICA CCS. Pionierat românesc pentru captarea emisiilor <strong>de</strong> CO 2 ”, Energie, anul 1,<br />
2011, pp. 46-48.<br />
[93] ***, “ALFRED Project. Investing in an innovative technology for electricity production”.<br />
Institute for Nuclear Research Piteşti, FOREN 2012, Neptun, 17-21 June 2012.<br />
[94]***, „Avizul Comitetului Economic şi Social European privind sărăcia energetică în contextul<br />
liberalizării şi al crizei economice (aviz exploratoriu)”, 2011/C 44/09, Jurnalul Oficial al<br />
Uniunii Europene, 11.2.2011.<br />
[95] HG nr. 363/2010 privind aprobarea standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cost pentru obiective <strong>de</strong> investiţii<br />
finanţate <strong>din</strong> fonduri publice, Monitorul Oficial nr. 210 <strong>din</strong> 25.03. 2011.<br />
234
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic<br />
asupra creşterii economice<br />
REZUMAT
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
236
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
IMPACTUL INVESTIŢIILOR DIN DOMENIUL ENERGETIC<br />
ASUPRA CREŞTERII ECONOMICE<br />
SUMAR EXECUTIV<br />
Prezentul studiu – care totalizează 11 capitole și 14 anexe – reprezintă<br />
răspunsul autorilor la o provocare lansată <strong>de</strong> Comisia Naţională <strong>de</strong> Prognoză<br />
privind evaluarea impactului investiţiilor necesare mo<strong>de</strong>rnizării sectorului<br />
românesc al energiei asupra <strong>de</strong>zvoltării economiei ţării. Importanţa <strong>de</strong>zvoltării<br />
unui sector energetic sigur, sustenabil şi competitiv pe piaţa internă europeană nu<br />
mai trebuie subliniată, este <strong>de</strong>ja un truism. De aceea, aprecierea cât mai realistă a<br />
limitărilor fizice şi financiare ale sectorului este esenţială, cu atât mai mult în<br />
actualul context al unui număr <strong>din</strong> ce în ce mai mare <strong>de</strong> provocări pe care le<br />
înfruntă acest sector (<strong>de</strong> multe ori neglijat sau folosit necorespunzător <strong>de</strong> factorii<br />
<strong>de</strong>cizionali) atât <strong>din</strong> partea efectelor crizei economice şi financiare prelungite, cât<br />
şi a celor ce <strong>de</strong>curg <strong>din</strong> angajamentele politice luate la nivelul Uniunii Europene,<br />
generate <strong>de</strong> pachetele legislative specifice.<br />
Acoperirea necesităţilor investiţionale <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> aceste limitări, dar şi <strong>de</strong><br />
faptul că generarea <strong>de</strong> capital la nivelul întregii economii trebuie împărţită tuturor<br />
sectoarelor. Dar fără energie nu există <strong>de</strong>zvoltare economică, iar aceasta trebuie<br />
realizată și utilizată în mod sustenabil. În consecinţă, este esenţial nu numai să<br />
apreciem cât mai exact ce investiţii se cer a fi făcute în acest sector strategic, ci şi<br />
cum, în ce tehnologii, respectiv ce surse primare trebuie <strong>de</strong>zvoltate.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re faptul că unul <strong>din</strong>tre pilonii <strong>de</strong> bază ai politicii economice<br />
al UE, inclus şi în Strategia Europa 2020, îl reprezintă utilizarea eficientă a<br />
resurselor şi creşterea securităţii energetice a UE, evaluarea perspectivelor pentru<br />
economia românească <strong>de</strong>vine <strong>de</strong> stringentă actualitate. Prin Strategia Europa 2020<br />
au fost asumate două direcţii principale <strong>de</strong> acţiune în domeniul <strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile a sectorului energetic: creşterea pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile<br />
şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, ambele cu consecințe asupra emisiilor <strong>de</strong><br />
gaze cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
În<strong>de</strong>plinirea obiectivelor presupune un efort investiţional <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />
ridicat, <strong>de</strong>oarece se urmăreşte o <strong>de</strong>zvoltare fără carbon sau, cel puţin, cu carbon<br />
redus, <strong>de</strong>ci se apelează la tehnologii mai puţin convenţionale. De aceea, studiul<br />
încearcă să ofere, pe <strong>de</strong> o parte, o evaluare macroeconomică a investiţiilor<br />
necesare sectorului energetic, iar, pe <strong>de</strong> altă parte, măsura în care această<br />
<strong>de</strong>stinaţie oferă premise pentru o creştere sustenabilă. Aici, problema se<br />
237
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
<strong>de</strong>plasează atât asupra ten<strong>din</strong>ţei <strong>de</strong> epuizare a surselor primare, cât şi asupra<br />
limitărilor autoimpuse (angajamente ferme ale României la nivelul Uniunii<br />
Europene) privind impactul asupra mediului, în mod special emisiile <strong>de</strong> gaze cu<br />
efect <strong>de</strong> seră. Prezentul studiu analizează cele două ten<strong>din</strong>ţe şi sugerează<br />
modalităţi <strong>de</strong> abordare care ar trebui luate în consi<strong>de</strong>rare <strong>de</strong> <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi în viitoarele<br />
strategii ale sectorului.<br />
Subliniind importanţa eficienţei energetice, studiul evaluează posibilităţile<br />
<strong>de</strong> creştere a acesteia prin mo<strong>de</strong>rnizare structurală şi investiţii în producţia <strong>de</strong><br />
bunuri şi servicii, astfel încât prognoza echilibrului bugetar, dar şi a utilizării PIB,<br />
să fie mai bine realizată. În plus, se concentrează pe următoarele elemente<br />
esenţiale ale sectorului:<br />
a) i<strong>de</strong>ntificarea posibilităţilor <strong>de</strong> modificare, pe termen lung, a structurii<br />
producţiei <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară;<br />
b) studierea ten<strong>din</strong>ţelor şi modalităţilor pentru reducerea consumului <strong>de</strong><br />
energie şi utilizarea eficientă a energiei pe întregul lanţ <strong>de</strong> transformări;<br />
c) impactul creşterii pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile asupra<br />
preţului energiei;<br />
d) impactul creşterii preţului la energie asupra inflaţiei şi asupra <strong>din</strong>amicii<br />
consumului final;<br />
e) impactul creşterii <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei economiei româneşti <strong>de</strong> import al<br />
purtătorilor <strong>de</strong> energie primară şi măsuri <strong>de</strong> atenuare a acestui fenomen.<br />
Un astfel <strong>de</strong> studiu se consi<strong>de</strong>ră necesar şi <strong>din</strong> perspectiva colaborării la<br />
rularea mo<strong>de</strong>lului PRIMES în cadrul Comisiei Europene, un<strong>de</strong> Comisia Naţională<br />
<strong>de</strong> Prognoză oferă baza <strong>de</strong> date pentru evaluările privind economia românească.<br />
Studiul propune, totodată, evaluări bazate pe utilizarea unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong><br />
autori.<br />
Comisia Europeană consi<strong>de</strong>ră că noua strategie energetică europeană se va<br />
implementa, în principal, prin trei vectori legislativi şi <strong>de</strong> management ai<br />
sectorului:<br />
a) tehnologic, prin Planul European Strategic pentru Energie şi Tehnologii<br />
(aşa-numitul SET Plan);<br />
b) reformarea pieţei interne <strong>de</strong> energie – electricitate şi gaze – prin cel<br />
<strong>de</strong>-al Treilea Pachet Legislativ al Pieței Interne şi<br />
c) o nouă relaţie energie – mediu, prin Pachetul legislativ Energie –<br />
Schimbări Climatice.<br />
Tot cei trei vectori impun o serie <strong>de</strong> provocări pentru sectoarele energetice<br />
ale statelor membre, solicitând o serie <strong>de</strong> acţiuni urgente conţinute în diversele<br />
planuri <strong>de</strong> acţiune. Situaţia economică a Uniunii afectată <strong>de</strong> criză ridică probleme<br />
238
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
suplimentare, ceea ce a obligat Comisia Europeană la regândirea strategiei<br />
energetice pentru <strong>de</strong>ceniul 2011-2020.<br />
Componentele cheie ale acestei strategii energetice sunt reprezentate <strong>de</strong>:<br />
exploatarea potenţialului <strong>de</strong> economisire a energiei;<br />
promovarea inovării pentru tehnologii cu carbon redus;<br />
crearea unei pieţe interne funcţionale;<br />
reţele energetice sigure şi sustenabile;<br />
cooperare mai bună în cadrul UE, precum şi stabilirea unui plan mai<br />
coerent şi efectiv, la nivel comunitar, în domeniul politicii externe energetice a UE.<br />
Conform strategiei, efectele crizei economice nu trebuie să diminueze<br />
<strong>de</strong>terminarea Europei <strong>de</strong> a-şi atinge obiectivele, precum îmbunătăţirea durabilităţii<br />
consumului <strong>de</strong> energie, reducerea cererii <strong>de</strong> energie şi a emisiilor generate pe<br />
unitatea <strong>de</strong> energie produsă.<br />
În comparaţie cu Planurile <strong>de</strong> Acţiune anterioare, viitorul Plan <strong>de</strong> Acţiune<br />
pentru această strategie va pune un accent mai mare pe investiţii pentru care sunt<br />
necesare sute <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro, investiţii în tehnologii noi, infrastructură,<br />
îmbunătăţirea eficienţei energetice, tehnologii energetice cu carbon redus şi în<br />
pregătirea profesională a populaţiei pentru <strong>de</strong>carbonizarea economică. În<br />
condiţiile în care criza economică face ca finanţarea investiţiilor să fie tot mai<br />
dificilă, este necesar ca acestea să fie orientate cât mai bine. Securitatea energetică<br />
a UE va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> noi interconectări, atât în interiorul UE cât şi în afară, <strong>de</strong><br />
practicile <strong>de</strong> economisire a energiei şi tehnologii, precum şi <strong>de</strong> realizarea reţelelor<br />
<strong>de</strong> transport inteligente şi a tehnologiilor <strong>de</strong> măsurare.<br />
În condiţiile actuale <strong>de</strong> globalizare, beneficiile economice şi sociale în<br />
atingerea obiectivelor 2020 se consi<strong>de</strong>ră că vor fi semnificative. Acestea pot<br />
rezulta la nivelul Uniunii Europene în 60 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro reducere <strong>de</strong><br />
cheltuieli cu importurile <strong>de</strong> gaze naturale şi petrol până în 2020, acest lucru<br />
însemnând nu numai economii financiare, dar şi un pas esenţial în asigurarea<br />
securităţii energetice. Continuarea integrării pieţei europene prin aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor Celui <strong>de</strong>-al Treilea Pachet Legislativ poate conduce la o creştere <strong>de</strong><br />
0,6-0,8% a PIB la nivelul Uniunii. Atingerea obiectivelor UE privind energiile<br />
regenerabile poate conduce la crearea <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 600.000 <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă<br />
în UE. Adăugând obiectivul <strong>de</strong> 20% în eficienţa energetică, se creează încă cel<br />
puţin un milion <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă.<br />
România se va integra inevitabil în aceste eforturi dar, <strong>din</strong> nefericire – <strong>din</strong><br />
cauza întârzierii în înlocuirea unor echipamente cu durată <strong>de</strong> viaţă <strong>de</strong>păşită şi<br />
uzate moral – va întâmpina dificultăţi suplimentare în atingerea obiectivelor<br />
propuse.<br />
239
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
De aceea, studiul va analiza magnitu<strong>din</strong>ea investiţiilor necesare sectorului<br />
electroenergetic românesc până în 2020, făcându-se o analiză economică a<br />
influențelor pe care aceste investiți le vor avea asupra economiei românești în<br />
eforturile ei <strong>de</strong> atingere a obiectivelor europene.<br />
Aşa cum se prefigurează situaţia la acest moment, investiţiile sectorului se<br />
vor concentra în:<br />
- înlocuirea unor instalaţii a căror durată <strong>de</strong> funcţionare a <strong>de</strong>păşit durata<br />
normată <strong>de</strong> viaţă;<br />
- mo<strong>de</strong>rnizarea instalaţiilor pentru în<strong>de</strong>plinirea condiţiilor <strong>de</strong> mediu;<br />
- penetrarea noilor tehnologii, în mod special a tehnologiilor <strong>de</strong> energie<br />
regenerabilă;<br />
- în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor autoimpuse şi, legat <strong>de</strong> aceasta, accelerarea<br />
<strong>de</strong>zvoltării tehnologiilor cu carbon scăzut;<br />
- extin<strong>de</strong>rea internă şi integrarea în reţelele inteligente europene (smart<br />
grids) şi în piaţa internă europeană <strong>de</strong> energie;<br />
- asimilarea şi extin<strong>de</strong>rea captării şi stocării carbonului <strong>din</strong> gazele <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re ale centralelor electrice folosind combustibili fosili;<br />
- diversificarea surselor <strong>de</strong> import ale gazelor naturale (fie prin proiecte<br />
<strong>de</strong> magistrale regionale tip Nabucco, fie printr-un terminal <strong>de</strong> gaze<br />
lichefiate – <strong>de</strong> exemplu, proiectul AGRI, <strong>de</strong>pinzând <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizia politică<br />
şi <strong>de</strong> cea economică).<br />
În acest context, prezentul studiu a încercat să răspundă la o serie <strong>de</strong><br />
întrebări legate <strong>de</strong> aceste priorităţi:<br />
- Care este magnitu<strong>din</strong>ea investiţiilor necesare sectorului pentru a se<br />
atinge obiectivele <strong>de</strong>finite prin cei trei vectori<br />
- Ce efecte globale vor avea aceste investiţii <strong>din</strong> sectorul energetic asupra<br />
diverselor ramuri ale economiei româneşti şi chiar ale vieţii sociale Este evi<strong>de</strong>nt<br />
că aceste investiţii vor influenţa agricultura (în primul rând, prin necesarul <strong>de</strong><br />
biomasă), sectorul rezi<strong>de</strong>nţial (prin obiectivele <strong>de</strong> conservare a energiei),<br />
urbanismul (prin integrarea surselor regenerabile, extin<strong>de</strong>rea producerii <strong>de</strong>scentralizate<br />
<strong>de</strong> energie şi prin extin<strong>de</strong>rea reţelelor inteligente), industria (prin necesitatea<br />
asimilării <strong>de</strong> echipamente şi tehnologii specifice) etc., agregat asupra PIB-ului.<br />
- Efectul creşterii preţurilor purtătorilor <strong>de</strong> energie se va simţi direct<br />
asupra economiei şi societăţii româneşti şi a competitivităţii ţării, în primul rând la<br />
nivelul pieţei interne europene.<br />
- Surplusul <strong>de</strong> energie – şi, în mod special, cea ver<strong>de</strong> – va putea fi<br />
tranzacţionat prin instrumente specifice cu impact direct asupra poziţiei României<br />
în comerţul exterior <strong>din</strong> regiune. Cum se prefigurează această poziţie<br />
- Există premise ca această <strong>de</strong>zvoltare să fie sustenabilă sau nu<br />
240
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Studiul evaluează posibilităţile <strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice şi<br />
apreciază nivelul investiţiilor în producţia <strong>de</strong> bunuri şi servicii pentru atingerea<br />
ţintei <strong>de</strong> reducere a consumului final <strong>de</strong> energie cu 20%, ţintă impusă <strong>de</strong> pachetul<br />
legislativ energie-schimbări climatice al Uniunii Europene, astfel încât prognoza<br />
echilibrului bugetar, dar şi a utilizării PIB să fie mai bine realizată.<br />
Totodată, studiul are drept scop să genereze şi să asigure noi date necesare<br />
pentru analiza macroeconomică la nivelul beneficiarului: Comisia Naţională <strong>de</strong><br />
Prognoză.<br />
În acest scop, analizele propuse se vor baza pe cele mai recente studii<br />
efectuate la nivelul UE şi în România, privind pachetele legislative adoptate la<br />
nivelul Uniunii, cât şi pe angajamentele luate <strong>de</strong> ţara noastră, <strong>de</strong> exemplu,<br />
Planurile <strong>de</strong> Acţiune pentru sursele regenerabile şi eficienţa energetică. Studiul<br />
mai analizează instrumentele <strong>de</strong> politică energetică şi propune modificarea<br />
acestora acolo un<strong>de</strong> autorii consi<strong>de</strong>ră că este necesar să fie schimbate în scopul<br />
rezolvării provocărilor i<strong>de</strong>ntificate.<br />
Resursele <strong>de</strong> energie primară. Studiul a analizat situația acestor resurse și<br />
a constatat că România dispune <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> energie primară fosile şi minerale<br />
diverse, dar reduse cantitativ: cărbune, ţiţei, gaze naturale, minereu <strong>de</strong> uraniu<br />
precum şi <strong>de</strong> un potenţial valorificabil <strong>de</strong> resurse regenerabile semnificativ.<br />
Cărbunele. În urma analizei realizate rezultă că lignitul și huila extrase<br />
în România sunt <strong>de</strong> calitate inferioară și se pot utiliza numai în termocentrale<br />
echipate pentru aceste tipuri <strong>de</strong> combustibil şi situate cât mai aproape <strong>de</strong> zona <strong>de</strong><br />
exploatare a cărbunelui.<br />
Ţiţeiul. Rezervele <strong>de</strong> ţiţei exploatabile, cunoscute în prezent, <strong>din</strong><br />
România, au un potenţial estimat în 2011 la circa 54 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> tone, iar în<br />
condiţiile <strong>de</strong>clinului producţiei interne, pot asigura continuitatea extracţiei pentru<br />
încă circa 15 ani. Rezervele sunt limitate în condiţiile în care nu se vor i<strong>de</strong>ntifica<br />
noi zăcăminte cu potenţial important.<br />
Gazele naturale. Rezervele <strong>de</strong> gaze naturale evaluate şi exploatabile în<br />
prezent sunt estimate la circa 109 miliar<strong>de</strong> m 3 şi, în condiţiile <strong>de</strong>clinului<br />
producţiei interne, asigură exploatarea pentru încă circa zece ani. Recent s-au<br />
anunţat <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong> noi rezerve potenţiale <strong>de</strong> gaze naturale în apele teritoriale<br />
ale Marii Negre şi în nord-vestul ţării. Evaluarea mărimii acestora precum şi a<br />
condiţiilor <strong>de</strong> exploatare pot aduce în viitorul apropiat modificări semnificative<br />
ale producţiei interne <strong>de</strong> gaze naturale. Înmagazinarea subterană a gazelor naturale<br />
<strong>din</strong> România se realizează în opt <strong>de</strong>pozite, în zăcăminte <strong>de</strong> gaze <strong>de</strong>pletate cu o<br />
capacitate totală <strong>de</strong> înmagazinare <strong>de</strong> patru miliar<strong>de</strong> m 3 (se poate acoperi consumul<br />
pe perioada <strong>de</strong> iarnă pentru circa 45 <strong>de</strong> zile).<br />
241
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Uraniul. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al rezervelor <strong>de</strong> minereu <strong>de</strong> uraniu<br />
existente şi exploatabile, acestea pot asigura necesarul <strong>de</strong> consum pentru două<br />
unităţi la CNE Cernavodă pe durata <strong>de</strong> viaţă a acestora.<br />
În consecință, acoperirea cererii <strong>de</strong> energie primară în România se va<br />
realiza prin creşterea utilizării resurselor regenerabile <strong>de</strong> energie şi prin importuri<br />
<strong>de</strong> energie primară – gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul<br />
orizontului analizat, România va rămâne <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong> energie<br />
primară. Gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirea <strong>de</strong> noi resurse interne<br />
exploatabile, <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> integrare a surselor regenerabile <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong><br />
succesul măsurilor <strong>de</strong> creştere a eficienţei energetice.<br />
Resursele energetice regenerabile. Potenţialul energetic teoretic al<br />
surselor regenerabile <strong>de</strong> energie <strong>de</strong> care dispune România este semnificativ.<br />
Potenţialul acestor surse care poate fi utilizat este mult mai mic, <strong>din</strong> cauza<br />
limitărilor naturale, tehnologiilor, eficienţei economice şi a restricţiilor <strong>de</strong> mediu.<br />
Potenţialul efectiv amenajabil eolian şi hidroenergetic este mult inferior celui<br />
tehnic amenajabil, <strong>din</strong> cauza restricţiilor <strong>de</strong> mediu (amplasamente cu interdicţie <strong>de</strong><br />
utilizare sau cu costuri foarte mari <strong>de</strong> realizare). Potrivit ultimelor evaluări,<br />
potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este <strong>de</strong> circa 32.000<br />
GWh/an. La finele anului 2011 puterea instalată în centrale hidroelectrice era <strong>de</strong><br />
6.528 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.500<br />
GWh/an. Astfel, gradul <strong>de</strong> valorificare a potenţialului tehnic amenajabil este în<br />
prezent <strong>de</strong> circa 54%.<br />
Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile <strong>de</strong> producere a<br />
energiei electrice în unităţi ce utilizează surse regenerabile (eoliană, fotovoltaică,<br />
biomasă) sunt în prezent superioare celor aferente utilizării combustibilului fosil şi<br />
nuclear. În această situaţie se aplică scheme <strong>de</strong> sprijin pentru introducerea în piaţă<br />
a energiei electrice produse <strong>din</strong> aceste surse.<br />
Analizând evoluţia producţiei interne <strong>de</strong> energie primară în perioada<br />
2000-2010 rezultă următoarele concluzii:<br />
Pon<strong>de</strong>rea principală în producţia internă o au gazele naturale. Producţia<br />
<strong>de</strong> gaze naturale cunoaşte însă o scă<strong>de</strong>re treptată <strong>din</strong> pricina <strong>de</strong>clinului<br />
zăcămintelor; pon<strong>de</strong>rea acesteia în total a scăzut <strong>de</strong> la 38,9% în anul 2000 la<br />
31,7% în anul 2010;<br />
Producţia <strong>de</strong> ţiţei a scăzut, <strong>de</strong> asemenea, într-un ritm mai accentuat,<br />
ajungând la o pon<strong>de</strong>re în total <strong>de</strong> numai 15,3% în anul 2010, faţă <strong>de</strong> 21,8% în anul<br />
2000. Astfel, ţiţeiul a <strong>de</strong>venit al treilea purtător <strong>de</strong> energie în producţia <strong>de</strong> energie<br />
<strong>din</strong> România, pe locul doi fiind cărbunele;<br />
Producţia <strong>de</strong> cărbune a crescut atât în unităţi fizice, cât şi ca pon<strong>de</strong>re în<br />
producţia totală; principala contribuţie a avut-o creşterea producţiei <strong>de</strong> lignit;<br />
242
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) reprezintă o pon<strong>de</strong>re<br />
majoritară (71,8% în anul 2010) în producţia <strong>de</strong> energie primară;<br />
Lemnele <strong>de</strong> foc şi <strong>de</strong>şeurile agricole <strong>de</strong>ţin o pon<strong>de</strong>re importantă în<br />
producţia internă <strong>de</strong> energie. Acest lucru reliefează importanţa <strong>de</strong>zvoltării<br />
tehnologiilor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea <strong>de</strong><br />
energie (prepon<strong>de</strong>rent termică).<br />
Pentru a satisface necesarul <strong>de</strong> consum, România a importat cantităţi<br />
relativ importante <strong>de</strong> energie.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re costurile ridicate <strong>de</strong> valorificare a surselor regenerabile<br />
este puţin probabil că pe termen mediu creşterea consumului <strong>de</strong> energie primară şi<br />
scă<strong>de</strong>rea producţiei interne să poată fi acoperite integral <strong>din</strong> surse regenerabile,<br />
ceea ce va conduce la creşterea importurilor <strong>de</strong> energie.<br />
Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importurile <strong>de</strong> energie primară a crescut continuu în<br />
perioada 2000-2008, <strong>de</strong> la circa 22% în anul 2000 la 27,2% în 2008, cu un maxim<br />
<strong>de</strong> 31,9% în 2007, anul premergător <strong>de</strong>clanşării crizei economice. În anii<br />
2009-2010 <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri a scăzut la circa 20%, prin scă<strong>de</strong>rea<br />
activităţilor economice, ca urmare a recesiunii.<br />
Utilizarea eficientă a energiei. Creşterea eficienţei energetice are o<br />
contribuţie majoră la realizarea siguranţei alimentării, <strong>de</strong>zvoltării durabile şi<br />
competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la reducerea<br />
emisiilor gazelor cu efect <strong>de</strong> seră.<br />
Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienţa <strong>de</strong> utilizare a energiei la<br />
nivel naţional este intensitatea energetică, respectiv consumul <strong>de</strong> energie pentru a<br />
produce o unitate <strong>de</strong> produs intern brut. În ultimii ani, <strong>din</strong> cauza modificărilor<br />
structurale ale economiei şi apariţiei unor noi unităţi economice eficiente <strong>din</strong><br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic, intensitatea energiei primare a înregistrat scă<strong>de</strong>ri<br />
importante. Cu toate acestea, <strong>din</strong> compararea cu datele pe plan european se<br />
remarcă faptul că intensitatea energiei primare în România este încă mai mare cu<br />
25% faţă <strong>de</strong> intensitatea medie a UE-27, cu toate că are o ten<strong>din</strong>ța <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re în<br />
timp.<br />
Evoluţia sectorului energiei primare în România. Având în ve<strong>de</strong>re toate<br />
aceste condiții, studiul constată <strong>de</strong>clinul producţiei unora <strong>din</strong>tre resursele primare<br />
cât şi rata <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate. Se poate aprecia că pe termen<br />
mediu şi lung se vor întâlni următoarele ten<strong>din</strong>ţe:<br />
- cel mai probabil, producţia <strong>de</strong> lignit se va menţine la un nivel economic<br />
<strong>de</strong> circa 30 <strong>de</strong> mil. <strong>de</strong> tone fizice (5,3 mil. tep) pentru următoarele două-trei<br />
<strong>de</strong>ca<strong>de</strong>;<br />
243
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- în privinţa producţiei <strong>de</strong> huilă, aceasta se va reduce <strong>din</strong> motive economice<br />
cu circa 50% până în anul 2020, rămânând în funcţiune numai exploatările<br />
rentabile, care nu necesită subvenţii. UE permite continuarea subvenţiei pentru<br />
exploatarea huilei până în 2018, dar condiţionează acest fapt <strong>de</strong> aplicarea strictă a<br />
unui program <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re a minelor care generează pier<strong>de</strong>ri;<br />
- în condiţiile actuale şi cu tehnologiile <strong>de</strong> azi, producţiile <strong>de</strong> ţiţei şi <strong>de</strong><br />
gaze naturale se vor reduce în mod natural. Producţia <strong>de</strong> ţiţei va scă<strong>de</strong>a constant<br />
cu 3-5% pe an, iar gradul <strong>de</strong> înlocuire a rezervelor exploatate e consi<strong>de</strong>rat a fi <strong>de</strong><br />
doar 15-20%. În privinţa producţiei <strong>de</strong> gaze naturale <strong>din</strong> rezervele cunoscute şi<br />
exploatate astăzi, aceasta se reduce cu circa 4-6%, la un grad <strong>de</strong> înlocuire <strong>de</strong> circa<br />
15-30%. Aici însă trebuie subliniată posibilitatea menţinerii la nivelele actuale<br />
până în anul 2018 şi chiar o creştere notabilă după această dată, datorită noilor<br />
rezerve <strong>de</strong>scoperite recent în Marea Neagră şi în nord-vestul României, la care se<br />
pot adăuga gazele <strong>de</strong> şist;<br />
- luând drept realizabile cele menţionate în programul <strong>de</strong> amenajare a<br />
potenţialului hidroenergetic adoptat <strong>de</strong> SC Hidroelectrica, amenajarea acestuia va<br />
atinge 59,37% în anul 2020, respectiv 62,77% în anul 2025;<br />
- utilizarea surselor regenerative va urmări angajamentele României ca stat<br />
membru al UE transpuse prin Programul naţional <strong>de</strong> amenajare a energiilor<br />
regenerabile (PNAER);<br />
- rezervele <strong>de</strong> uraniu permit funcţionarea celor două unităţi nucleare pe<br />
toată durata lor <strong>de</strong> funcţionare.<br />
Se poate concluziona că importurile <strong>de</strong> energie vor atinge, probabil în anul<br />
2020, 25-43% <strong>din</strong> consumul intern <strong>de</strong> energie şi respectiv 30-50% în anul 2025.<br />
Structura sectorului <strong>de</strong> generare a energiei electrice. Studiul analizează<br />
structura capacităţilor <strong>de</strong> producere a energiei instalate în România, pe categorii<br />
<strong>de</strong> durate <strong>de</strong> funcţionare, situaţia prezentându-se astfel:<br />
- 0,6% au o durată <strong>de</strong> funcţionare sub 10 ani;<br />
- 17% au o durată <strong>de</strong> funcţionare cuprinsă între 10 şi 20 ani;<br />
- 50,4% au o durată <strong>de</strong> funcţionare cuprinsă între 20 şi 30 ani;<br />
- 32% au o durată <strong>de</strong> funcţionare mai mare <strong>de</strong> 30 ani.<br />
Se constată astfel o îmbătrânire accentuată a echipamentelor <strong>de</strong> producere<br />
<strong>de</strong> energie electrică la care se mai adaugă următoarele aspecte legate <strong>de</strong> actuala și,<br />
mai ales, viitoarea funcționare a sistemului energetic românesc:<br />
problemele survin mai puțin <strong>de</strong> la capacitatea instalată şi <strong>de</strong> la rezerva<br />
pentru acoperirea vârfurilor <strong>de</strong> consum, cât <strong>de</strong> la rezerva necesară compensării<br />
impredictibilităţii producţiei eoliene;<br />
244
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
sistemul energetic naţional este masiv, dar nu robust. Se <strong>de</strong>ţine o<br />
capacitate <strong>de</strong> producere importantă, dar nu există suficientă fiabilitate şi<br />
flexibilitate.<br />
În aceste condiţii, studiul constată – mai ales în legătură cu angajamentele<br />
<strong>de</strong> realizare a condiţiilor impuse <strong>de</strong> pachetul legislativ energie-schimbări climatice<br />
al Uniunii Europene – necesitatea realizării până în 2020 a unor importante<br />
investiții in sectorul <strong>de</strong> producere a energiei electrice. Necesarul <strong>de</strong> putere nouă<br />
care să fie instalată în sistemul energetic național în fiecare etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong>:<br />
- retragerea <strong>din</strong> exploatare a acelor unități existente care au atins durata<br />
normată <strong>de</strong> funcţionare;<br />
- oprirea unor grupuri pentru retehnologizare;<br />
- creşterea consumului <strong>de</strong> energie şi putere electrică.<br />
Evoluţia totalului capacităţilor instalate în prezent va fi în continuă scă<strong>de</strong>re<br />
<strong>din</strong> cauza ieşirii <strong>din</strong> funcţiune a capacităţilor vechi şi neeconomice, la în<strong>de</strong>plinirea<br />
duratei normate <strong>de</strong> exploatare a lor. Cu toate că la nivelul anului 2011 exista încă<br />
un exce<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> capacitate netă disponibilă <strong>de</strong> circa 2.250 MW, energia acestor<br />
capacităţi nu este competitivă pe piaţa <strong>de</strong> energie electrică, fiind grupuri vechi, cu<br />
performanțe reduse şi <strong>de</strong>păşite tehnic şi economic. Aproximativ 80% <strong>din</strong><br />
grupurile termoelectrice existente în prezent au fost instalate în perioada<br />
1970-1980, aflându-se azi la limita duratei normate <strong>de</strong> exploatare, cu randamente<br />
<strong>de</strong> circa 30%. Aceste randamente reprezintă 65-70% <strong>din</strong> randamentele grupurilor<br />
mo<strong>de</strong>rne aflate în funcţiune în prezent în majoritatea ţărilor <strong>de</strong>zvoltate. De aceea,<br />
un program <strong>de</strong> retragere <strong>din</strong> funcţiune a grupurilor care până în anul 2020 au atins<br />
sau vor atinge durata normată <strong>de</strong> exploatare prezintă următoarele valori ale<br />
puterilor instalate <strong>de</strong> care nu se mai poate dispune: până în 2015, circa 3.890 MW,<br />
până în 2020 circa 2.620 MW, respectiv până în 2025, circa 2.545 MW.<br />
Ținându-se seama și <strong>de</strong> creșterea probabilă a consumului <strong>de</strong> energie electrică,<br />
după niște scenarii realiste, studiul concluzionează că există un necesar <strong>de</strong><br />
capacitate care trebuie nou instalată pe etape, astfel: până în 2015, 910 MW, între<br />
2016 și 2020, 4.500 MW și între 2021 și 2025, 4.130 MW.<br />
Bazat pe aceste cifre, studiul a analizat necesarul probabil <strong>de</strong> investiții, ca<br />
și influența pe care realizarea acestor investiții le va avea asupra economiei<br />
românești. S-au constatat următoarele:<br />
Este clar că acest sector este esenţial pentru <strong>de</strong>zvoltarea economico-socială<br />
a României, prin influenţele pe care le are şi necesarul mare al efortului financiar<br />
pentru ca acest sector să în<strong>de</strong>plinească rolul său <strong>de</strong>osebit în angrenajul<br />
macroeconomic. De aceea, în studiu s-a plecat <strong>de</strong> la obiectivele pe care trebuie să<br />
le în<strong>de</strong>plinească:<br />
245
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- realizarea securităţii <strong>de</strong> alimentare cu energie;<br />
- aprovizionarea cu energie la preţuri competitive şi reducerea aşa-numitei<br />
„sărăcii energetice”;<br />
- protecţia mediului;<br />
- concordanţa cu politica energetică a UE.<br />
Actualul context economic, geopolitic şi distribuţia resurselor energetice la<br />
nivel global nu permite o <strong>de</strong>zvoltare durabilă bazată exclusiv pe or<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> merit<br />
în analize tip least cost. De aceea, s-a consi<strong>de</strong>rat că, în cazul României, trebuie<br />
avute în ve<strong>de</strong>re în aceste analize şi condiţionări suplimentare, care contribuie la:<br />
• diminuarea riscurilor;<br />
• securitatea în aprovizionare;<br />
• creşterea eficienţei energetice;<br />
• diminuarea impactului asupra mediului;<br />
• utilizarea cu prioritate a resurselor energetice fosile şi regenerabile <strong>de</strong><br />
care dispune România , dar cu tehnologii cu eficienţă ridicată.<br />
Ca finalitate s-au urmărit:<br />
I<strong>de</strong>ntificarea posibilităţilor <strong>de</strong> modificare, pe termen lung, a structurii<br />
producţiei <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară. În acest sens, este <strong>de</strong> remarcat că un<br />
mixt <strong>de</strong> purtători <strong>de</strong> energie primară cât mai diversificat este esenţial pentru<br />
realizarea unei securităţi energetice durabile, toţi combustibilii – mai ales în cazul<br />
României – trebuind a fi luaţi în consi<strong>de</strong>rare. Este totuşi <strong>de</strong> remarcat că ten<strong>din</strong>ţele<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>pletare a rezervelor <strong>de</strong> hidrocarburi lichi<strong>de</strong> şi gazoase trebuie înlocuite, fie<br />
prin extin<strong>de</strong>rea folosirii surselor regenerabile, fie prin noi căi <strong>de</strong> import (mult<br />
discutatele proiecte Nabucco sau terminalul <strong>de</strong> LNG <strong>de</strong> la Constanţa), fie prin<br />
utilizarea gazelor <strong>din</strong> surse şi prin tehnologii neconvenţionale, fie prin combinarea<br />
acestora. Este însă greu să se facă o previziune asupra căilor care vor fi urmate,<br />
<strong>de</strong>oarece <strong>de</strong>ciziile sunt politice, având în ve<strong>de</strong>re multele implicaţii sociale, <strong>de</strong><br />
mediu şi <strong>de</strong> politică externă pe care le incumbă. De aceea, studiul a analizat doar<br />
elementele economice, în mod special ten<strong>din</strong>ţele privind preţul combustibililor. În<br />
acest sens, au rezultat următoarele:<br />
- Lignitul rămâne cel mai ieftin combustibil (raportat la unitatea <strong>de</strong> energie<br />
conţinută) comparativ cu ceilalţi combustibili în perioada analizată. El are însă<br />
marele <strong>de</strong>zavantaj al puterii calorice mici şi al impactului major şi multiplu asupra<br />
mediului;<br />
- Gazele naturale (mai ales componenta importată) se menţin drept cel mai<br />
scump combustibil, dar întrucât produc cel mai redus impact asupra mediului în<br />
comparaţie cu ceilalţi combustibili fosili reprezintă una <strong>din</strong>tre soluţiile viabile<br />
pentru <strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă a economiei României;<br />
- Creşterea cererii pe plan mondial face ca un combustibil <strong>de</strong> bază, şi<br />
anume cărbunele energetic, să aibă o <strong>din</strong>amică <strong>de</strong> creştere a preţului mai mare ca<br />
246
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
în trecut. De aceea, cărbunele energetic <strong>din</strong> import va costa între <strong>de</strong> două şi trei ori<br />
mai mult pe unitatea <strong>de</strong> energie <strong>de</strong>cât lignitul indigen extras <strong>din</strong> unităţi<br />
rentabilizate şi cu productivitate mărită. Vestea bună este că acest combustibil îşi<br />
va micşora contribuţia în mixtul combustibilului aferent economiei româneşti;<br />
- Eficienţa economică a utilizării acestor resurse se va diferenţia şi mai<br />
mult prin intrarea în funcţiune a mecanismului <strong>de</strong> achiziţionare integrală a<br />
certificatelor <strong>de</strong> emisii <strong>de</strong> CO 2 pe bază <strong>de</strong> licitaţii, <strong>din</strong> 2013 (EU – ETS).<br />
Studierea ten<strong>din</strong>ţelor şi modalităţilor pentru reducerea consumului <strong>de</strong><br />
energie şi utilizarea eficientă a energiei pe întregul lanţ <strong>de</strong> transformări. Una<br />
<strong>din</strong>tre cele trei ţinte ale pachetului legislativ „energie – schimbări climatice” o<br />
reprezintă reducerea inteligentă, cu 20% la nivelul întregii Uniuni Europene prin<br />
eficientizare energetică a consumului <strong>de</strong> energie faţă <strong>de</strong> situaţia business as usual.<br />
Acest lucru este impus şi <strong>de</strong> ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a UE şi – implicit, şi a României<br />
– a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> purtători energetici şi <strong>de</strong> necesitatea reducerii<br />
emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră, <strong>de</strong>oarece eficienţa energetică şi conservarea<br />
energiei – prin răspunsul comportamental al consumatorului la provocările <strong>de</strong><br />
mediu şi ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a preţurilor – afectează în comun relaţia economiei<br />
cu mediul înconjurător. Studiul consi<strong>de</strong>ră că programele şi tehnologiile la nivel <strong>de</strong><br />
cerere (<strong>de</strong>mand response), ca şi măsurile <strong>de</strong> eficientizare a utilizării energiei,<br />
reprezintă împreună o soluţie viabilă în asigurarea unor noi opţiuni pentru<br />
consumatori în administrarea costurilor cu energia, asigurând furnizorilor noi<br />
opţiuni pentru o alimentare sigură cu energie la costuri rezonabile. Beneficiile<br />
unei asemenea abordări ar fi: o fiabilitate îmbunătăţită a sistemului, evitarea unor<br />
costuri, o eficienţă mai mare a pieţelor <strong>de</strong> energie, un management îmbunătăţit al<br />
surselor, un serviciu mai bun pentru consumator, creşterea competiţiei pe piaţă şi,<br />
evi<strong>de</strong>nt, un impact negativ redus asupra mediului. În statele <strong>din</strong> UE şi <strong>din</strong><br />
America <strong>de</strong> Nord, condiţiile crizei şi cele premergătoare acesteia au impulsionat<br />
<strong>de</strong>zvoltarea şi practicarea soluţiilor <strong>de</strong> folosire eficientă a energiei şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mand<br />
response. Acestea au întâlnit noi provocări în condiţiile în care consumatorii şi-au<br />
schimbat poziţia <strong>de</strong>venind, în unele cazuri, producători şi <strong>de</strong> aceea utilităţile <strong>de</strong><br />
electricitate au arătat un interes sporit în studierea şi implementarea programelor<br />
şi tehnologiilor <strong>de</strong> răspuns al cererii. În aceste condiţii, economia anuală <strong>de</strong><br />
energie numai pentru energia electrică ar echivala la nivelul anului 2020 cu o<br />
valoare anuală <strong>de</strong> circa 985 <strong>de</strong> mil. <strong>de</strong> euro, care la o perioadă <strong>de</strong> recuperare <strong>de</strong><br />
6,5 ani ar duce la un necesar investiţional în eficienţa energetică <strong>de</strong> circa 6,4<br />
miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro până în 2020.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii pon<strong>de</strong>rii energiei <strong>din</strong> surse regenerabile asupra<br />
preţului energiei. Având în ve<strong>de</strong>re structura acoperirii cu surse regenerabile<br />
consi<strong>de</strong>rată în cadrul Planului Naţional <strong>de</strong> Acţiune în domeniul Regenerabilelor,<br />
(apreciind preţul suplimentar al certificatelor verzi) duce prețul la producător la<br />
circa 72 euro/MWh la nivelul anului 2020. Situaţia este încă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> fluidă<br />
247
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
întrucât numărul <strong>de</strong> certificate pentru fiecare MWh „ver<strong>de</strong>” <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> tipul<br />
tehnologiei <strong>de</strong> producere, iar „supracompensarea” încă mai poate fi invocată în<br />
unele cazuri. În plus, întrucât <strong>de</strong>zvoltările <strong>de</strong> proiecte pe surse regenerabile sunt<br />
majoritar private, neținând seama <strong>de</strong> studiile realizate anterior la nivelul UE şi<br />
constatând actualul „boom” eolian şi solar, este greu <strong>de</strong> apreciat cum vor fi<br />
modificate condiţiile <strong>de</strong> lucru ale pieţei certificatelor verzi. Oricum, studiul<br />
apreciază că cifra preţului la producător <strong>de</strong> 72 euro/MWh este plauzibilă. Date<br />
recente ale ANRE înaintează cifre ale creșterii preturilor energiei electrice ca<br />
urmare a utilizării surselor regenerabile cu 30% până în 2017, iar până în 2020 cu<br />
23-24%. Explicaţia este faptul că după 2017 se acordă mai puţine certificate verzi<br />
pentru evitarea supracompensării. Un studiu si mai recent, provenind tot <strong>de</strong> la<br />
ANRE, oferă mai multe amănunte în legătură cu creșterea graduală a acestui preț.<br />
La valori actuale uzuale <strong>de</strong> 47-50 euro/MWh, rezultă pentru 2020 nivel <strong>de</strong><br />
67,80-70,80 euro/MWh, iar pentru 2018 și 2019, 68,48-71,46, respectiv<br />
68,13-71,13 euro/MWh, cifre foarte apropiate <strong>de</strong> valoarea <strong>de</strong> 72 euro/MWh<br />
avansată anterior.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii preţului la energie asupra inflaţiei şi asupra<br />
<strong>din</strong>amicii consumului final. Întrucât nu se poate aprecia modul în care se<br />
realizează concesiunea diferitelor zăcăminte <strong>de</strong> hidrocarburi, ca şi <strong>de</strong>ciziile<br />
politice privind realizarea suplimentării surselor prin exploatarea hidrocarburilor<br />
prin tehnologii neconvenţioanale, prezenta lucrare a studiat doar sectorul energiei<br />
electrice. Pentru acesta, s-au calculat – pe baza necesarului <strong>de</strong> putere instalată şi<br />
având în ve<strong>de</strong>re retragerile <strong>din</strong> funcţiune a unor grupuri învechite – necesarul <strong>de</strong><br />
investiţii la nivelul acestui sector. Se apreciază că necesarul <strong>de</strong> putere nouă ar<br />
duce la investiţii <strong>de</strong> circa 1.753 mil. euro între 2012 şi 2015, circa 7.084 mil. euro<br />
între 2016-2020, respectiv, circa 9.037 mil. euro între 2021 și 2025. Aceste valori<br />
importante vor avea, inevitabil, o influenţă asupra inflaţiei în intervalul 2012-<br />
2020. Studiul, pe baza unor ipoteze plauzibile privind schemele uzuale <strong>de</strong><br />
finanţare a acestor investiţii, a analizat impactul lor asupra inflaţiei în acest<br />
interval. Trebuie remarcat că pentru a <strong>de</strong>cela doar influenţa investiţiilor, nu s-au<br />
consi<strong>de</strong>rat aici şi creşterea așteptată a preţurilor combustibililor, analizată, ca<br />
ten<strong>din</strong>ţă, separat. S-a ajuns la concluzia că pe întregul interval, aportul anual la<br />
IAPC (indicele armonizat al preţurilor la consumator) pe intervalul analizat<br />
variază între 0,25% şi 1,22%, cu o valoare anuală medie a investiţiilor, în ipoteza<br />
schemei <strong>de</strong> finanţare propuse, până la nivelul anului 2020 <strong>de</strong> 0,68% ca parte a<br />
valorii procentuale a acestuia.<br />
<strong>Impactul</strong> creşterii <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei economiei româneşti <strong>de</strong> import a<br />
purtătorilor <strong>de</strong> energie primară şi măsuri <strong>de</strong> atenuare a acestui fenomen. În<br />
legătură cu această problemă, studiul apreciază următoarele:<br />
248
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
- Având în ve<strong>de</strong>re că în România balanţa energetică este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong><br />
importurile <strong>de</strong> energie primară, iar eficienţa centralelor termoelectrice este<br />
scăzută, şi pentru a se evita riscul <strong>de</strong> creştere necontrolată a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong><br />
importul <strong>de</strong> surse primare se apreciază că trebuie consi<strong>de</strong>rată ca ţintă, menţinerea<br />
soldului export-import în limita valorilor actuale.<br />
- Ca urmare a măsurilor <strong>de</strong> eficienţă energetică discutate, rata <strong>de</strong> creştere<br />
anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este inferioară ratei <strong>de</strong> creştere a PIB,<br />
elasticitatea ritmului <strong>de</strong> creștere energie electrică/PIB fiind cuprinsă între 0,6 şi<br />
0,7, având în ve<strong>de</strong>re că <strong>de</strong>zvoltarea economică necesită creşterea productivităţii<br />
care se realizează în principal prin electrificare şi informatizare.<br />
- Ritmul <strong>de</strong> creştere anuală a consumului <strong>de</strong> energie electrică este mai mare<br />
faţă <strong>de</strong> cel al energiei primare, ceea ce arată creşterea pon<strong>de</strong>rii energiei electrice<br />
faţă <strong>de</strong> utilizarea directă a celorlalţi purtători <strong>de</strong> energie.<br />
- Elasticitatea creşterii energie electrică/energie primară este în medie<br />
cuprinsă între 1,5-1,6, respectiv creşterea consumului <strong>de</strong> energie electrică va fi<br />
mai rapidă <strong>de</strong>cât a energiei primare, garanţia creşterii eficienţei şi a intensităţii<br />
utilizării energiei.<br />
- Pe fondul reducerii rezervelor <strong>de</strong> purtători primari <strong>de</strong> energie, analizele<br />
<strong>de</strong> optimizare a <strong>de</strong>zvoltării sectorului energiei trebuie să releve următoarele<br />
elemente prioritare ca soluţii pentru menţinerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> import în limite<br />
acceptabile:<br />
a) utilizarea cu prioritate a resurselor energetice <strong>din</strong> ţară – în special a<br />
celor fosile – cărbune şi hidrocarburi, dar în capacităţi <strong>de</strong> prelucrare cu tehnologii<br />
<strong>de</strong> înaltă eficienţă pentru a extin<strong>de</strong> durata lor <strong>de</strong> epuizare;<br />
b) continuarea amenajării potenţialului hidroenergetic naţional atât pentru<br />
producerea energiei electrice, cât şi pentru utilizări complexe;<br />
c) continuarea programului nuclear în condiţii <strong>de</strong> înaltă securitate;<br />
d) utilizarea surselor regenerabile <strong>de</strong> energie în capacităţi eficiente, fără a<br />
afecta producţia agricolă <strong>de</strong>stinată uzului uman şi animal domestic şi fără a afecta<br />
siguranţa sistemului electro-energetic (<strong>de</strong> centralele electrice eoliene);<br />
e) diversificarea importurilor <strong>de</strong> energie primară (surse şi rute <strong>de</strong><br />
transport) şi menţinerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> aceste importuri la un nivel acceptabil<br />
(probabil 30-35%);<br />
f) măsuri severe pentru protecţia mediului.<br />
Totodată, studiul realizează o prognoză a structurii mixtului <strong>de</strong> purtători<br />
energetici primari, pe care, apoi, se bazează în analiza <strong>de</strong>zvoltării sectorului<br />
energiei electrice şi în aprecierea variaţiei în viitor a preţurilor acestor purtători.<br />
Concluzia clară în această privinţă este că preţurile vor creşte semnificativ, iar<br />
economia naţională va trebui să găsească soluţii <strong>de</strong> absorbţie a acestor şocuri.<br />
249
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
Rolul programului energetic nuclear în cadrul acţiunilor <strong>de</strong> diminuare<br />
a ten<strong>din</strong>ţei <strong>de</strong> accentuare a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri a purtătorilor <strong>de</strong> energie.<br />
Studiul consi<strong>de</strong>ră că un program nuclear echilibrat şi sigur poate fi una <strong>din</strong>tre<br />
soluţiile viabile atât în reducerea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri, cât şi în cea <strong>de</strong><br />
diminuare a emisiilor <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră. Proiectele nucleare sunt investiţii<br />
pe termen lung, cu termen <strong>de</strong> realizare <strong>de</strong> circa 10-12 ani (<strong>din</strong> momentul luării<br />
<strong>de</strong>ciziei până la punerea în funcțiune a obiectivului). Ca urmare a intensităţii<br />
ridicate <strong>de</strong> capital în faza <strong>de</strong> construcţie, a riscului politic şi <strong>de</strong> reglementare,<br />
alături <strong>de</strong> percepţia publicului privind securitatea nucleară, precum şi riscul<br />
întârzierilor în faza <strong>de</strong> construcţie, aceste proiecte se confruntă cu mari dificultăţi<br />
în finanţare. Cheia succesului constă în bancabilitatea proiectelor noi nucleare<br />
care se fundamentează pe mai mulţi factori precum: climatul politic, configuraţia<br />
pieţei <strong>de</strong> electricitate, securitatea energetică, reglementări în domeniul securităţii<br />
nucleare, politica <strong>de</strong> management a <strong>de</strong>şeurilor radioactive şi legislaţia în domeniul<br />
răspun<strong>de</strong>rii civile în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt nuclear. Toţi acești factori, alături <strong>de</strong> un<br />
climat legislativ prietenos pentru toate tehnologiile cu emisii reduse <strong>de</strong> carbon,<br />
pentru o competiţie reală între tehnologiile energetice, vor juca un rol <strong>de</strong>terminant<br />
în următoarele <strong>de</strong>cenii. Din toate aceste motive, studiul a luat în consi<strong>de</strong>rare<br />
apariţia grupurilor 3 şi 4 <strong>de</strong> la Cernavodă – şi efectele investiţiilor aferente – abia<br />
după borna temporală 2020.<br />
Luând în consi<strong>de</strong>rare toate cele <strong>de</strong> mai sus, studiul încearcă să sugereze un<br />
set <strong>de</strong> politici energetice care ar ajuta sectorul energetic românesc să-şi<br />
în<strong>de</strong>plinească rolul şi să se <strong>de</strong>zvolte în condiţiile impuse <strong>de</strong> cadrul legislativ<br />
european. Autorii studiului, alături <strong>de</strong> alţi specialişti în domeniu, consi<strong>de</strong>ră că<br />
România ar trebui să realizeze cât <strong>de</strong> curând o strategie energetică adaptată<br />
imperativelor momentului: criza economică şi financiară, competiţia proiectelor<br />
transfrontaliere <strong>de</strong> hidrocarburi, penetrarea energiilor regenerabile, stabilirea<br />
poziţiilor politice ferme în legătură cu noile <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong> hidrocarburi şi cu noile<br />
tehnologii neconvenţionale, repoziționări în penetrarea capitalului investiţional<br />
<strong>din</strong> ţări asiatice, perspective <strong>de</strong> cuplare a pieţelor <strong>de</strong> electricitate, transpunerea<br />
acquis-ului comunitar şi în special a celui <strong>de</strong>-al treilea Pachet Legislativ în<br />
domeniul Energiei, clarificarea acţiunilor <strong>din</strong> programul nuclear după inci<strong>de</strong>ntul<br />
Fukushima etc. Din nefericire, se întârzie luarea <strong>de</strong>ciziilor care să permită un<br />
cadru care să răspundă acestor provocări şi, <strong>de</strong> aceea, <strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă a<br />
sectorului energiei rămâne încă un <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat în<strong>de</strong>părtat. Necesităţile sunt mari, aşa<br />
cum se arată şi în cadrul studiului, dar nerezolvarea <strong>de</strong>zechilibrelor care se<br />
manifestă în prezent în <strong>de</strong>zvoltarea sectorului energetic naţional, dacă nu sunt<br />
rezolvate, se vor acutiza şi vor conduce la <strong>de</strong>zechilibre majore în economia<br />
naţională. De aceea, în cadrul unui întreg capitol, se prezintă o serie <strong>de</strong> propuneri<br />
<strong>de</strong> politici energetice care ar trebui aplicate imediat pentru remedierea acestei<br />
situaţii. Dintre ele, cele mai urgente se referă la accelerarea atragerii <strong>de</strong> finanțări<br />
250
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
private străine şi autohtone, unele se referă la aspecte instituţionale şi<br />
administrative (înfiinţarea unui minister al energiei, realizarea unor strategii<br />
integrate energie-mediu), altele abor<strong>de</strong>ază programe specifice cum ar fi cel<br />
nuclear sau cel <strong>de</strong> eficienţă energetică (în mod special, cel <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare termică<br />
a locuinţelor) şi cel <strong>de</strong> utilizare şi eficientizare a cogenerării şi alimentării<br />
centralizate cu căldură, iar altele propun adâncirea analizei prin realizarea <strong>de</strong><br />
studii complexe care să înarmeze <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţii cu soluţii viabile (privatizare sau<br />
numai management privat, poziţia faţă <strong>de</strong> tehnologiile neconvenţionale <strong>de</strong><br />
extragere a hidrocarburilor etc.).<br />
În final, autorii apreciază că prezentul studiu răspun<strong>de</strong> la o serie <strong>de</strong><br />
întrebări esenţiale ale <strong>de</strong>zvoltării sectorului energetic românesc. El constituie,<br />
totodată, un semnal pentru <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi având în ve<strong>de</strong>re necesarul <strong>de</strong> investiţii al<br />
domeniului energiei electrice până în 2020 şi după, indicând efectele pe care<br />
aceste investiţii le vor avea asupra economiei naţionale prin impactul asupra<br />
produsului intern brut, dar şi asupra inflaţiei viitoare. Se ve<strong>de</strong> că principalele<br />
provocări sunt legate <strong>de</strong> atingerea obiectivelor pachetului legislativ energiemediu,<br />
<strong>de</strong> ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> creştere a <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> purtători energetici<br />
prin <strong>de</strong>pletarea zăcămintelor autohtone, creşterea inevitabilă a preţurilor acestor<br />
purtători, <strong>de</strong> necesitatea <strong>de</strong> generare şi atragere <strong>de</strong> capital pentru acoperirea<br />
necesarului <strong>de</strong> investiţii în sector şi <strong>de</strong> adaptarea pieţelor <strong>de</strong> electricitate şi gaze la<br />
imperativele pieţei interne europene. Pentru a lămuri unele aspecte colaterale şi<br />
pentru a prezenta ipoteze şi elemente <strong>de</strong> calcul necesare înţelegerii corpului<br />
lucrării, studiul încorporează şi o serie <strong>de</strong> anexe justificative.<br />
În încheiere, se vor recapitula sumar principalele răspunsuri pe care acest<br />
studiu a încercat să le <strong>de</strong>a problemelor puse <strong>de</strong> Comisia Naţională <strong>de</strong> Prognoză<br />
prin Termenii <strong>de</strong> Referinţă:<br />
a) Investiţiile în sectorul energiei electrice sunt absolut necesare, fără ele<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri <strong>de</strong> electricitate fiind nesuportabilă <strong>de</strong> economia<br />
românească. De altfel, dacă nu s-ar realiza, ar trebui întărite interconexiunile cu<br />
ţările vecine pentru a importa <strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> producție indigenă, ceea ce ar însemna<br />
<strong>din</strong> nou investiții. În plus, acest surplus <strong>de</strong> putere <strong>de</strong> care este nevoie pentru<br />
economia noastră, va trebui disponibilizat în regiune, ceea ce nu este <strong>de</strong>loc sigur,<br />
într-o regiune în care doar regiunea Kosovo şi tara noastră mai au încă exce<strong>de</strong>nt<br />
<strong>de</strong> putere la vârf, dar nu pentru mult timp.<br />
b) De altfel, dilema investiţii în energie, respectiv în alte ramuri nu este<br />
corectă. Fără energie, România nu-şi va putea <strong>de</strong>zvolta ramurile economiei, iar<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importuri poate <strong>de</strong>veni împovărătoare. Rămâne atunci întrebarea:<br />
în ce subramură a energiei să investim Autorii studiului consi<strong>de</strong>ră că – aşa cum<br />
s-a arătat în capitolul 6 – eficienţa energetică este prioritară. De aceea,<br />
implementarea noii Directive privind eficienţa energetică în contextul reducerii<br />
251
<strong>Impactul</strong> investiţiilor <strong>din</strong> domeniul energetic asupra creşterii economice<br />
consumului final cu 20% faţă <strong>de</strong> situaţia business-as-usual este salutară pentru<br />
România. În rest, mixtul <strong>de</strong> combustibil al economiei româneşti trebuie să rămână<br />
diversificat, iar câteva elemente <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> <strong>de</strong>ciziile politice pot modifica<br />
dramatic situaţia actuală: noile <strong>de</strong>scoperiri <strong>de</strong> hidrocarburi lichi<strong>de</strong> şi gazoase <strong>din</strong><br />
Marea Neagră, precum şi explorarea şi exploatarea zăcămintelor <strong>de</strong> aşa-numitul<br />
„gaz <strong>de</strong> şist”, respectiv obţinut prin tehnologii neconvenţionale, pot ajuta<br />
reducerea substanţială a importurilor.<br />
c) Necesarul <strong>de</strong> investiţii pentru sectorul energiei electrice este <strong>de</strong> cca.<br />
1.750 <strong>de</strong> mil. <strong>de</strong> euro pentru perioada 2012-2015, circa 7.084 <strong>de</strong> mil. <strong>de</strong> euro<br />
pentru intervalul 2016-2020 şi <strong>de</strong> circa 9040 mil Euro pentru perioada 2021-2025.<br />
Investiţiile <strong>din</strong> întreaga economie pentru proiectele <strong>de</strong> eficienţă energetică,<br />
investiții care să ducă la o economie <strong>de</strong> energie la consumator <strong>de</strong> 20% la nivelul<br />
anului 2020 vor ajunge la o valoare probabilă <strong>de</strong> circa 6,4 mld. <strong>de</strong> euro.<br />
d) Realizarea acestor investiţii va duce la o creştere procentuală a valorii<br />
adăugate brute (VAB) în intervalul 2012-2020, cu valori cuprinse între 0,16% şi<br />
2,16%, în funcţie <strong>de</strong> participarea economiei româneşti la realizarea obiectivelor<br />
energetice (prin construcţii-montaj şi echipamente), respectiv o creștere procentuală<br />
a PIB <strong>de</strong> circa 4,6%.<br />
e) Partea mai neplăcută o reprezintă efectul asupra preţului energiei şi,<br />
implicit, asupra inflaţiei. Acest impact este cel mai probabil în jurul valorii <strong>de</strong><br />
0,68% la nivelul anului 2020. Trebuie precizat că această cifră nu conţine<br />
influenţa variaţiei preţurilor agenţilor primari, ci doar efectul noilor investiţii până<br />
în 2020.<br />
Pentru a se putea justifica anumite ipoteze luate în consi<strong>de</strong>rare în cadrul<br />
studiului și pentru lămurirea unor aspecte mai puțin evi<strong>de</strong>nte, lucrarea conține<br />
suplimentar și un număr <strong>de</strong> 14 anexe. Deși ele fac parte integrantă <strong>din</strong> lucrare,<br />
studiul în sine se poate parcurge in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt și, numai în cazul în care se simte<br />
nevoia adâncirii unor anumite elemente, se poate apela la explicațiile <strong>din</strong> anexe.<br />
252
ISBN 978-973-709-625-8