2006 Raport public - Curtea de Conturi

- Autoritatea Naval Român - Centrul Maritim de Coordonare Constana, acesta a
fost înfiinat începând cu anul 2005 în vederea creterii continue a calitii serviciilor, în
conformitate cu cerinele naionale i internaionale pentru navigaia civil, a operaiunilor
portuare i a mediului marin, în domeniul prevenirii polurilor marine cu hidrocarburi sau
orice nerespectare a proteciei mediului marin în zona de competen, precum i a
dirijrii traficului naval. Centrul are responsabiliti în domeniul organizrii i coordonrii
de aciuni care vizeaz poluarea i dirijarea traficului.
- Garda Naional de mediu – Comisariatul Judeean Constana, considerat organul de
specialitate la nivel judeean, organizat ca un corp specializat de control i inspecie,
având atribuii în domeniul prevenirii, constatrii i sancionrii nerespectrii prevederilor
legale în protecia mediului, apelor, solului, aerului etc. În anul 2006 Garda de Mediu
Constana a desfurat numeroase controale, în colaborare cu alte instituii ale statului
(Poliia, Jandarmeria, Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Autoritatea de Sntate
Public) în scopul asigurrii condiiilor optime pentru desfurarea activitilor turistice în
zona litoralului Mrii Negre.
- Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare Marin „Grigore Antipa” rspunde de
urmrirea calitii apelor marine la litoralul românesc, de elaborarea de standarde de
calitate, de cooperare i monitorizare. Pentru realizarea acestui obiectiv, Institutul
Naional de Cercetare i Dezvoltare Marin „Grigore Antipa” a propus Ministerului
Mediului i Gospodririi Apelor o strategie de monitorizare a parametrilor fizici, chimici i
biologici ai apelor marine costiere. Strategia a fost alctuit pe baza necesitilor
naionale, având în vedere în acelai timp i obligaia de a participa la desfurarea de
programe comune cu celelalte ri semnatare ale Conveniei Mrii Negre, prin
Secretariatul permanent. Astfel, în anul 2006 pentru aceast activitate, Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor a alocat suma de 4 miliarde lei pentru realizarea studiului
„Monitorizarea parametrilor fizici, chimici i biologici ai apelor de tranziie i costiere
naionale ”.
Urmare efecturii aciunii de audit s-a desprins concluzia c apele costiere româneti sunt
supuse influenei poluante a surselor de pe litoral, precum i poluanilor transportai de Dunre i de
celelalte râuri din partea de nord – vest a rii (Nistru, Nipru).
Opinia auditorului, rezultat din analiza documentelor puse la dispoziie de ctre instituiile
auditate, a fost c efectele cele mai semnificative în privina degradrii mediului i ecosistemului
litoral sunt generate i de cantitatea mare de sruri nutritive (azot, fosfor, siliciu) care pot determina
apariia unor fenomene biologice cu efecte negative pe termen lung.
b.2. Poluarea cu substane periculoase i materiale
La auditarea acestui aspect au fost avute în vedere i principalele aspecte legate de poluarea
cu substane periculoase i materiale, deoarece apele Mrii Negre sunt poluate atât de pe uscat, din
surse permanente (principali poluatori: agenii economici), cât i prin poluri accidentale.
Prin verificarea surselor importante de poluare de pe uscat, din bazinul hidrografic litoral, i a
condiiilor de funcionare a agenilor economici s-a constatat c sursele de poluare sunt reprezentate
de importani ageni economici, cum sunt Rompetrol Rafinare Complex Petromidia S.A. Nvodari,
Regia Autonom Judeean de Ap Constana, Staia de Epurare Constana Sud, Staia de
Epurare Constana Nord, Staia de Epurare Eforie Sud, Staia de Epurare Mangalia, Staia de
Epurare Limanu, Staia de Epurare Poarta Alb, S.C.Oil Terminal S.A. Constana, S.C Lafarge –
Romcim S.A. Sucursala Medgidia, S.C. Etermed S.A. Medgidia, S.C. Edilmed S.A. Medgidia,
S.C. Legmas S.A. Nvodari. În perioada 2004 – 2006 au avut loc 30 poluri accidentale de uscat
acestea fiind cauzate, de cele mai multe ori, datorit spargerilor clandestine ale conductelor dar i
scurgerilor provocate de defeciuni înregistrate la conductele prin care au fost transportate produsele
petroliere ctre portul Constana. Agentul constatator, în cazul acestor poluri, a fost Direcia Apelor
Dobrogea – Litoral.
În aceeai perioad, au fost înregistrate un numr de 42 de poluri accidentale de pe nave,
din care o parte cu autori necunoscui. Ca i în cazul polurilor accidentale de pe uscat, cele produse
de pe nave au avut ca poluant produsele petroliere, urmare unor avarii la navele aflate în danele de
încrcare – descrcare sau în traficul transfrontalier. Opinia auditorului, rezultat din analiza
documentelor puse la dispoziie de ctre instituiile auditate, a fost c valoarea indicatorilor urmrii s-a
245