2006 Raport public - Curtea de Conturi

RAPORTULPUBLIC PE ANUL 2006
CURTEA DE CONTURI A ROM^NIEI
RAPORTUL
PUBLIC
PE ANUL 2006
ISSN 1842 - 9394
DECEMBRIE 2007

Potrivit prevederilor art.140 din Constituia României revizuit în anul 2003, Curtea de Conturi
exercit controlul asupra formrii, administrrii i utilizrii resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public i raporteaz anual Parlamentului asupra execuiei bugetelor publice naionale.
În vederea îndeplinirii acestei atribuii constituionale privitor la execuia bugetar pe anul
2006, Plenul Curii de Conturi a aprobat, prin Hotrârea nr. 79 din data de 20.12.2006, Programul de
control financiar i audit ce cuprinde toate activitile ce urmau a se desfura în acest scop pe
parcursul anului 2007 privind anul bugetar 2006.
În urma derulrii acestui program, Curtea de Conturi a elaborat prezentul Raport public anual
care cuprinde sinteza observaiilor i constatrilor privind modul de utilizare i gestionare a alocaiilor
bugetare în cadrul exerciiului pe anul 2006, inclusiv modalitile de soluionare a aspectelor privind
stabilirea responsabilitii, rezultate în urma misiunilor de control i audit efectuate.
Controlul desfurat în perioada de referin a avut ca obiective principale constatarea
legalitii i a regularitii efecturii cheltuielilor din fondurile bugetare puse la dispoziia ordonatorilor
de credite, inclusiv analiza i evaluarea existenei i bunei funcionri a sistemelor de control i audit
intern precum i a sistemelor informatice.
Precizm c misiunile de audit planificate în anul 2007 au beneficiat de sprijinul competent al
unor experi în domeniu de la instituii similare din state membre ale Uniunii Europene constituite în
consoriu pentru implementarea contractului de înfrire instituional finanat prin Programul Phare
2004, finalizat în luna noiembrie 2007. Acestea au avut ca obiectiv general stabilirea legalitii i
regularitii situaiilor financiare, respectiv performana utilizrii cu eficien, eficacitate i
economicitate a banului public i gestionarea solid a alocaiilor bugetare de ctre entitile auditate.
Concomitent cu activitatea depus în scopul aducerii la îndeplinire a atribuiilor sale conferite
de Constituie i de legea organic de organizare i funcionare, Curtea de Conturi a României s-a
preocupat de dezvoltarea instituional proprie i de creterea nivelului de profesionalism al
personalului su de specialitate, beneficiind în continuare de experiena i expertiza colegial a unor
instituii supreme de audit din state membre ale Uniunii Europene cu tradiie în domeniu. Participarea
la cursurile de instruire tematice precum i diseminarea i însuirea în rândul întregului personal de
specialitate a metodologiilor i procedurilor moderne de audit i a bunelor practici implementate în
instituiile similare din state membre ale Uniunii Europene au condus la lrgirea orizontului i la
creterea profesionalismului acestuia pentru a face fa provocrilor viitoare, atât la nivel central cât
i în cadrul structurilor teritoriale.
Continuarea extinderii i dezvoltrii infrastructurii de tehnologie informatic a constituit de
asemenea un obiectiv important al instituiei, în încercarea de a facilita soluionarea unor probleme
de management financiar i al resurselor umane precum i accesul cât mai larg al personalului la
informaiile de specialitate de strict necesitate pentru buna desfurare a activitii de baz. Astfel,
implementarea reelelor de internet i de intranet au permis dezvoltarea comunicrii interne în timp
real atât la nivel central cât i între nivelul central i structurile teritoriale ale Curii de Conturi.
Raportul cuprinde i cele mai importante aspecte ale activitii desfurate de Autoritatea de
Audit, înfiinat în baza Legii nr. 200/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, structur fr personalitate juridic dar independent
3

operaional, care funcioneaz pe lâng Curtea de Conturi, având ca scop îndeplinirea unor obligaii
ce revin României în procesul de integrare european.
Activitatea seciei jurisdicionale constituie de asemenea un capitol separat al raportului i
face referire la modul de îndeplinire al atribuiilor ce revin în continuare acestei structuri, potrivit
actualei legi de organizare i funcionare a Curii de Conturi.
Suntem convini c, i de aceast dat, informaiile i concluziile cuprinse în Raportul public
al Curii de Conturi privind execuia bugetar pe anul 2006 vor sta la baza analizelor i dezbaterilor
ce se vor purta în cadrul Parlamentului României cu prilejul adoptrii legii execuiei bugetului de stat
pe anul 2006 i vor fi de un real folos diferitelor mijloace de informare în mas care urmresc modul
de utilizare a fondurilor publice i de aprare a intereselor contribuabilului român i european.
Apreciem totodat c documentul de fa poate prezenta interes i pentru informarea publicului larg,
preocupat de gestionarea legal, eficient i eficace a banului public, respectiv de buna funcionare
i gestionare a instituiilor statului, la a cror finanare contribuie în mod direct.
Prof. univ. dr. Dan Drosu aguna
Preedintele Curii de Conturi a României
4

a) Locul i rolul Curii de Conturi în economie, finane publice i în cadrul instituiilor
statului de drept
În conformitate cu prevederile art.140 din Constituia României, revizuit prin Legea nr. 429/2003
i ale art.16 din Legea nr. 94/1992 de organizare i funcionare, republicat cu modificrile i
completrile ulterioare, Curtea de Conturi a României, în calitate de instituie suprem de control
financiar ulterior extern, a verificat modul de formare, administrare i utilizare a resurselor financiare
ale statului i ale sectorului public pentru exerciiul bugetar al anului 2006.
Obiectivul principal Curii de Conturi a României este acela de a furniza Parlamentului
informaii reale i independente cu privire la respectarea legii în legtur cu resursele materiale i
bneti ale statului i dac banii publici au fost primii, utilizai i respectiv cheltuii economic, eficient
i eficace.
Curtea de Conturi a României, una dintre instituiile fundamentale ale statului de drept care se
bucur de independen financiar, funcional, organizatoric i operaional în spiritul i litera
prevederilor Declaraiei de la Lima asupra liniilor directoare de control al finanelor publice, a fost
împuternicit, potrivit prevederilor Constituiei i ale legii proprii de organizare i funcionare, s
verifice toate autoritile publice sau alte organisme care administreaz, dein sau folosesc fonduri
aparinând statului sau unitilor administrativ-teritoriale.
În exercitarea funciei i atribuiilor sale, Curtea de Conturi a României s-a înscris în
recomandrile standardelor internaionale adoptate de Organizaia Internaional a Instituiilor
Supreme de Control (INTOSAI) i în Liniile Directoare Europene de implementare a acestora.
Asemenea instituiilor similare din noile state membre ale Uniunii Europene, Curtea de Conturi are de
îndeplinit un rol cheie în procesul de reform i tranziie din România, i anume acela de a contribui
la creterea responsabilitilor în utilizarea i administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor
alocate României de Uniunea European i de alte instituii financiare internaionale, la combaterea
risipei i a fraudei i la instaurarea unui climat ferm, de respect riguros al disciplinei financiare i de
gestionare solid a banului public.
b) Domeniile asupra crora au fost exercitate în anul 2006 aciunile de control financiar
ulterior extern i misiunile de audit public extern
Domeniile prioritare de interes ale Curii de Conturi au acoperit în anul bugetar 2006 aspecte
referitoare la execuia bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat i a celorlalte bugete
publice, la modul cum s-au constituit i utilizat resursele financiare ale statului în principalele domenii
ale vieii economico-sociale, respectiv aprarea, ordinea public i sigurana naional, învmântul,
sntatea, industria, cultura i religia, asistena social, alocaiile pentru pensii, ajutoarele i
indemnizaiile, agricultura i silvicultura, locuinele, mediul înconjurtor, apele, transporturile i
comunicaiile i alte activiti economice, toate acestea fiind reflectate în prezentul raport.
Documentul cuprinde referiri la modul în care autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii au
respectat prevederile legale în stabilirea metodelor i procedurile de privatizare prevzute de lege, a
modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de
privatizare i a dispoziiilor legale privind modul de administrare i utilizare a resurselor financiare
rezultate din aciunea de privatizare.
Raportul include i rezultatele controalelor efectuate la regiile autonome, companiile i
societile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, la activitatea bancar i la alte
persoane juridice supuse, potrivit legii, controlului Curii de Conturi. În sfera de cuprindere a
5

controlului Curii au intrat de asemenea, aspecte referitoare la modul de constituire i utilizare de
ctre partidele politice a fondurilor bneti în anul 2006, inclusiv rapoartele de venituri i cheltuieli
electorale întocmite de mandatarii financiari desemnai de partidele politice i înaintate de acetia
Curii de Conturi, potrivit prevederilor Legii nr. 334/2006 referitor la campaniilor electorale.
c) Principalele sarcini i prioriti ale Curii de Conturi
Obiectivele abordate în mod prioritar de Curtea de Conturi au fost cuprinse în programul
anual de control i audit i s-au îndreptat ctre urmrirea respectrii reglementrilor legale în
domeniile economic, financiar, fiscal i contabil, în vederea identificrii eventualelor neregulariti în
gestionarea i folosirea fondurilor publice i aplicarea msurilor pentru înlturarea acestora în scopul
îmbuntirii activitii unitilor controlate i a climatului general economico-financiar i managerial
existent în România.
În paralel, Curtea de Conturi s-a preocupat consecvent de întrirea capacitii instituionale
care s-i permit îndeplinirea cu înalt profesionalism a atribuiilor conferite de lege, respectiv
utilizarea eficient i eficace a resurselor financiare i umane pe care le-a avut la dispoziie precum i
adaptarea permanent la schimbrile mediului intern i extern. În acest sens, Curtea a tratat cu
prioritate o serie de aspecte, dintre care menionm:
• Finalizarea unor aciuni de control/audit începute în anul precedent;
• Realizarea integral i la nivel calitativ ateptat a programului de control financiar i audit;
• Creterea aportului Curii de Conturi la dezvoltarea unor sisteme solide de control i audit
intern de înalt calitate i eficien la entitile verificate, care s susin procesul managerial, s
permit anticiparea i prevenirea erorilor, omisiunilor, fraudei i erorilor, respectiv înlturarea
acestora în stadiile incipiente, în aa fel încât Curtea de Conturi sau alte organisme specializate de
control s se poat baza în activitatea lor pe rezultatele obinute în urma bunei funcionri a
sistemelor menionate;
• Îmbuntirea comunicrii interne i externe a instituiei, în principal cu entitile verificate,
astfel încât controlul Curii s fie recunoscut ca un sprijin real în asigurarea legalitii i utilizrii cu
eficien a fondurilor publice i nu ca un impediment în desfurarea activitii acestora;
• Identificarea zonelor de risc la ordonatorii de credite i la alte autoriti publice în scopul
protejrii intereselor i ale Comunitilor Europene;
• Însuirea i implementarea celor mai moderne tehnici, metode i proceduri de audit,
conforme cu standardele internaionale i cu cele mai bune practici în domeniu, precum i
participarea activ la activitile desfurate în cadrul Organizaiei Internaionale a Instituiilor
Supreme de Audit (INTOSAI) i a Organizaiei Europene a Instituiilor Supreme de Audit (EUROSAI);
• Utilizarea i adaptarea la particularitile naionale, a standardelor de audit elaborate de
Organizaia Internaional a Instituiilor Supreme de Audit (INTOSAI), a Liniilor Directoare Europene
pentru implementarea standardelor INTOSAI i ale oricror standarde de audit relevante pentru
sectorul public realizate de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC) i acceptate spre aplicare
de Uniunea European;
• Creterea ponderii misiunilor de audit în totalul activitii desfurate de Curte, vizând astfel
îmbuntirea calitativ a activitii financiare la nivel micro i macro economic fa de
perioada precedent. Curtea de Conturi s-a preocupat permanent i de diversificarea
activitii sale de baz, astfel c, pe lâng controlul de legalitate i regularitate i auditul
financiar extern, i-a dezvoltat i capacitatea de auditare a performanei manageriale, în
scopul extinderii evalurii economicitii, eficienei i eficacitii programelor i activitilor
instituiilor publice sau ale altor persoane juridice aflate în sfera de cuprindere a atribuiilor
sale. Unele misiuni de audit s-au desfurat cu sprijinul experilor strini, în cadrul contractului
de înfrire instituional încheiat cu Curtea de Conturi Spaniei, Curtea de Conturi a
Germaniei i Oficiul de Audit al Olandei, finanat de Uniunea European prin Programul
Phare 2004.
Printre temele abordate de auditul performanei, menionm:
Achiziiile publice în administraia central la nivel intern i extern;
Contractele de achiziii încheiate i derulate de ctre agenii economici cu capital
integral sau majoritar de stat;
Modul de înlturare a efectelor inundaiilor;
6

Elaborarea i execuia bugetului asigurrilor sociale de stat;
Contractele de furnizare a energii electrice la nivel intern i la export;
Organizarea i funcionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public i
privat de interes local, privind: parcrile, pieele, afiaj-reclam, iluminat public;
Concesiunea zcmintelor de petrol i gaze naturale precum i concesionarea
rezervelor de ape minerale.
Implementarea i utilizarea sistemului informatic la Casa Naional de Pensii i
Asigurri Sociale;
Constituirea, administrarea i utilizarea fondului asigurrilor sociale de sntate, a
gradului de colectare i de recuperare a creanelor reprezentând restane la plata
acestor obligaii în perioada 2001-2005;
Facilitile fiscale;
Serviciile de furnizare i prelucrare a formularelor administrative on-line disponibile în
sistemul electronic naional (SEN). Infrastructuri i servicii IT;
Conturile anuale de execuie bugetar a bilanului contabil la consilii judeene, primrii
municipale, oreneti, comunale;
Contul anual de execuie bugetar i bilanul contabil la instituiile sau serviciile
publice din structura unitilor administrativ teritoriale;
• Stabilirea unor tematici de control i audit, care s-au impus a fi realizate pornind de la o serie
de considerente i prioriti stabilite la nivelul instituiei;
• Asigurarea pregtirii i perfecionrii profesionale a personalului de specialitate pentru
realizarea eficient a funciei de control financiar i audit a Curii de Conturi, în conformitate
cu standardele internaionale i cu bunele practici în domeniu. Un numr important de
specialiti a participat la cursurile organizate atât în cadrul contractului de înfrire
instituional cât i în cadrul programului propriu de instruire care au vizat dezvoltarea
metodologiei i procedurilor de desfurare i raportare în auditul financiar, al performanei i
al sistemelor, fie ele de control i audit intern sau de tehnologie informatic;
• Perfecionarea i utilizarea în condiii de eficien, a sistemului informatic de urmrire i
analiz a programului de control financiar i audit INFOPAC;
• Dezvoltarea i extinderea infrastructurii de tehnologie informatic a Curii de Conturi, finanat
din fonduri Phare i de resurse financiare de la bugetul de stat.
d) Activitatea intern a Curii de Conturi
În ceea ce privete indicatorii activitii Curii de Conturi, se menioneaz c pentru exerciiul
financiar 2006, în cadrul Programului de control financiar i de audit, aprobat de Plenul Curii de
Conturi au fost realizate 2353 aciuni de control i 447 aciuni de audit la instituii publice, regii
autonome, societi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat i la celelalte persoane
juridice supuse controlului. Urmare acestor aciuni au fost întocmite 4357 acte de control i 437
rapoarte de audit. Au fost verificate 1082 conturi de execuie i s-a acordat descrcare de gestiune la
un numr de 384 ordonatori de credite. Veniturile suplimentare la bugetul statului înregistrate în urma
constatrilor Curii de Conturi pe categorii de abateri, s-au ridicat la un volum total de 113.207.560,0 lei,
din care a fost încasat operativ, în timpul i ca urmare a controlului, suma de 27.601.766,1 lei.
Referitor la finanarea de la bugetul statului i utilizarea fondurilor puse la dispoziia Curii de
Conturi pentru exerciiul financiar 2007, anul desfurrii aciunilor de control asupra conturilor de
execuie pe anul 2006, instituia a beneficiat de un volum al creditelor bugetare anuale definitive de
115.733.000,0 lei, din care 113.783.000,0 lei pentru cheltuieli curente, 90.043.000,0 lei pentru
cheltuieli de personal, 8.669.000,0 lei pentru bunuri i servicii i 1.950.000,0 lei pentru cheltuieli de
capital. Merit aici menionat faptul c plile efectuate din fondurile bugetare alocate Curii de
Conturi au totalizat suma de 85.898.807,0 lei, situându-se la toate capitolele sub nivelul creditelor
aprobate.
Dac analizm rezultatele activitii instituiei, concretizate în suma total a veniturilor
suplimentare atrase la bugetul de stat, respectiv 113.207.560,0 lei pe care le raportm la totalul
cheltuielilor efectuate de Curtea de Conturi din fondurile bugetare alocate pe anul 2007, respectiv
85.898.807,0 lei, ajungem la concluzii surprinztoare în ceea ce privete performana activitii
desfurate din punctul de vedere al economicitii, eficacitii i eficienei. Astfel, dac analizm
cifrele prezentate din perspectiva indicatorului „valoare pentru bani”, indicator de baz în evaluarea
7

propriei activiti la unele instituii similare din state membre ale Uniunii Europene, ajungem la
concluzia c, instituia a îndeplinit acest indicator în proporie de 131,8%. Performana este
consecina direct i aproape exclusiv a profesionalismului i dedicrii cu care personalul de
specialitate de control/audit a abordat modul de îndeplinire a atribuiilor ce le-au revenit, chiar în
condiiile frustrrilor la care au fost supui prin necunoaterea unor drepturi salariale de care ar fi
trebuit s beneficieze, potrivit reglementrilor legale, pe care au fost i sunt nevoii s le revendice în
instan.
e) Principalele tendine i obiective de viitor ale Curii de Conturi
continuarea consolidrii capacitii instituionale i a independenei funcionale,
organizatorice, operaionale i financiare precum i a prestigiului su;
efectuarea de audituri care s permit perfecionarea capacitii manageriale i
administrative, creterea transparenei privind modul de utilizare a creditelor bugetare
i a fondurilor comunitare utilizate de instituiile publice din domeniile aflate în
competena de control a Curii de Conturi;
creterea impactului rapoartelor elaborate pe domenii i a Raportului Public anual atât
asupra celor interesai cât i asupra altor categorii de utilizatori i a opiniei publice;
continuarea observrii evoluiei i a examinrii problemelor majore cu care se
confrunt în prezent economia naional, propunând msuri pentru îmbuntirea
permanent a activitii, în egal msur la nivel macroeconomic i la nivelul fiecrei
uniti controlate/auditate;
utilizarea rezultatelor controlului/auditului Curii de Conturi în scopul meninerii
integritii patrimoniului public i privat al statului i al unitilor administrativ-teritoriale
i pentru îmbuntirea activitii financiar-contabile la fiecare entitate verificat
respectiv la nivelul întregii economii;
dezvoltarea unor sisteme de control intern a entitilor verificate, de înalt calitate i
eficien, prin evaluarea i susinerea controlului managerial(control intern);
elaborarea planului strategic de control financiar ulterior extern i audit pentru
perioada 2007-2010.
f) Evaluri i concluzii
Misiunea Curii de Conturi este de a susine promovarea responsabilitii, a corectitudinii i a
celor mai bune practici în utilizarea fondurilor publice.
Ca o consecin a neregulilor financiar-contabile constatate în urma controlului efectuat de
Curtea de Conturi, în conformitate cu prevederile art.94 i 95 din Legea nr. 94/1992, republicat, cu
modificri i completrile ulterioare, a fost emis un numr de 952 de decizii prin care au fost dispuse
msurile necesare pentru înlturarea neregulilor existente în activitatea financiar – contabil
controlat, pentru corectarea bilanurilor contabile, a conturilor de profit i pierdere i a contului de
execuie, precum i suspendarea aplicrii msurilor care contravin reglementrilor legale din
domeniul financiar, contabil i fiscal sau blocarea fondurilor bugetare sau speciale în cazul utilizrii
nelegale sau ineficiente a acestora.
Pentru prejudiciile constatate, actele de control au fost transmise instanelor de judecat
competente, în vederea stabilirii rspunderii civile delictuale sau penale, dup caz.
În cazul în care, pe parcursul execuiei bugetare la instituiile publice sau la agenii economici
cu capital integral sau majoritar al statului sau al unitilor administrativ teritoriale, s-au constatat
fapte cauzatoare de prejudicii, au fost emise adrese ctre conductorii unitilor verificate în vederea
lurii msurilor necesare pentru stabilirea rspunderii i pentru recuperarea prejudiciilor create de la
persoanele rspunztoare.
Dat fiind c, parte important din abaterile i neregulile constatate în urma controalelor
efectuate a fost rezultatul carenelor cadrului legislativ actual, acestea au fost identificate i s-au
formulat propuneri de modificare sau completare a prevederilor legale respective care au fost
cuprinse în prezentul raport.
8

!
! " # $
1. Entitile asupra crora s-a desfurat activitatea de control/audit a Curii de
Conturi pentru exerciiul bugetar 2006
Potrivit competenelor conferite de Constituia României i de legea organic de organizare i
funcionare, pentru exerciiul bugetar 2006, Curtea de Conturi a desfurat în anul 2007 activiti de
control asupra situaiilor financiare aferente exerciiului bugetar pe anul 2006 i activiti de audit
financiar, al performanei i al sistemelor.
Prin programul de control financiar i audit pe anul 2007 aprobat prin Hotrârea Plenului Curii
de Conturi nr. 79 din data de 20.12.2006, s-a prevzut desfurarea unui numr total de 2800
aciuni, din care 2353 aciuni de control i 447 misiuni de audit, în mare parte în cadrul unor audituri
pilot derulate cu sprijinul experilor strini de la instituii similare din Comunitatea European, în
cadrul unui proiect finanat prin Programul Phare 2004.
Activitile programate s-au concretizat în verificri i controale la 2085 instituii publice i 268
la alte entiti (ageni economici, autoriti de sntate public, beneficiari ai unor proiecte-programe
finanate din fonduri interne-externe, instituii de cultur, societi bancare i alte instituii de credit i
garantarea creditului, entiti juridice asociative, partide politice, societi comerciale privatizate
precum i alte persoane juridice care gestioneaz bunuri, valori sau fonduri) respectiv misiuni de
audit la 389 instituii publice i 58 la alte categorii de entiti.
Situaia conturilor de execuie bugetar verificate/auditate, verificate pentru descrcare de
gestiune i a acordrii descrcrii de gestiune pe categorii de bugete, ce cuprinde creditele bugetare
definitive precum i plile nete de cas, se regsete în Anexa 1.
S-au derulat de asemenea i un numr de 66 de aciuni de control la partidele politice, sub
aspectul constituirii i utilizrii resurselor financiare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2003
i ale Legii nr. 334/2006 privind finanarea activitii partidelor politice.
11

Nr.
crt.
Conturi de execuie ale ordonatorilor de credite ai
Verificate
/auditate
din care:
Numr conturi de execuie
Pentru
Acordat
acord.
desc.
desc. de
de gest.
gest.
Bugetul de stat
1. Principal 6 5 2 40
2. Secundar 111 106 72 68
3. Teriar 605 599 396 66
Bugetul asigurrilor sociale de stat
4. Teriar 20 20 12 60
Bugetul asigurrilor pentru omaj
5. Teriar 22 22 13 59
Bugetele proprii ale judeelor
6. Principal 41 41 18 44
7. Secundar 1 1 1 100
8. Teriar 32 30 21 70
Bugetele proprii ale municipiilor
9. Principal 65 65 16 25
10. Secundar 1 1 1 100
11. Teriar 47 47 30 64
Bugetele proprii ale oraelor
12. Principal 101 100 28 28
13. Teriar 2 2 1 50
Bugetele proprii ale comunelor
14. Principal 574 573 154 27
15. Teriar 3 3 2 67
Bugetele instituiilor publice finanate integral din bugetele locale
16. Principal 3 3 0 0
17. Secundar 3 3 2 67
18. Teriar 60 58 21 36
Bugetele instituiilor publice finanate parial din bugetele locale
19. Principal 11 11 0 0
20. Secundar 3 2 0 0
21. Teriar 144 143 90 63
Bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii
22. Principal 6 6 0 0
23. Teriar 24 23 14 61
Bugetul împrumuturilor externe i interne
24. Principal 4 4 3 75
25. Teriar 5 5 3 60
Bugetul fondurilor externe nerambursabile
26. Principal 12 12 7 58
27. Secundar 5 4 2 50
28. Teriar 7 7 5 71
Bugetul fondului naional unic de asigurri sociale de sntate
29. Principal 1 1 0 0
30. Secundar 5 5 3 60
31. Teriar 81 81 44 54
Venituri proprii ale instituiilor publice
32. Principal 66 66 23 35
33. Secundar 37 37 26 70
34. Teriar 262 261 156 60
35. TOTAL GENERAL 2370 2347 1166 1688
%
12

2. Rezultatele desfurrii activitii de control
2.1. Pentru exerciiul bugetar 2006, au fost întocmite 4357 acte de control i 437 rapoarte de audit
în urma desfurrii diferitelor misiuni de audit, fiind supuse valorificrii în conformitate cu procedurile
specifice prevzute de Legea nr. 94/1992, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i
cu standardele de audit elaborate de Organizaia Internaional a Instituiilor Supreme de Audit
(INTOSAI), i cu Liniile Directoare Europene pentru implementarea standardelor INTOSAI.
La data elaborrii prezentului raport public, 844 acte de control se regseau în analiz la
conducerile structurilor de control, 1277 acte în curs de examinare la completele constituite potrivit
legii i 322 acte înaintate la instanele competente pentru stabilirea rspunderii civile i recuperarea
prejudiciilor constatate, iar 47 acte cuprinzând fapte care potrivit legii penale constituie infraciuni au
fost înaintate organelor de urmrire penal, respectiv la Departamentul Naional Anticorupie.
Pentru un numr de 959 acte de control urmau s se emit în baza prevederilor art.94 i 95
din legea Curii de Conturi decizii cuprinzând msuri de înlturare a neregulilor constatate, iar pentru
o parte din procesele-verbale de control, aflate în curs de redactare, adrese ctre managerii
instituiilor verificate, crora li s-a solicitat dispunerea de msuri pentru remedierea deficienelor
reinute i consemnate în actele de control întocmite.
A fost de asemenea aplicat un numr de 445 amenzi contravenionale în sum total de 410.805,0 lei.
2.2. Principalele constatri rezultate din controalele efectuate de Curtea de Conturi
În urma verificrilor efectuate de ctre Curtea de Conturi la instituiile publice, agenii
economici i celelalte persoane juridice care intr, potrivit legii, în competena Curii de Conturi, s-au
constatat o serie de abateri i nereguli financiare care în principal se refer la:
2.2.1. Nestabilirea, neevidenierea i nevirarea sau neîncasarea în cuantumul i la termenele
prevzute de lege a unor venituri bugetare, impozite, taxe, contribuii i alte venituri. Au fost calculate
venituri suplimentare, inclusiv penaliti, majorri/ dobânzi de întârziere la plata în sum total de
510.397.932,9 lei. Situaia acestor venituri suplimentare redat pe bugete se prezint astfel:
- lei -
Nr.
crt.
Bugete
Suma
veniturilor
Venituri bugetare suplimentare
Dobânzi/
majorri
penaliti
Total
din care
încasat
operativ
1. Bugetul de stat 64.381.336,5 18.253.460,6 82.634.797,1 8.991.775,8
2. Bugete proprii ale oraelor 13.907.236,0 5.575.373,1 19.482.609,2 5.219.220,3
3. Bugete proprii ale comunelor 9.891.612,8 353.751.866,0 363.643.478,8 4.302.024,7
4. Bugete proprii ale municipiilor 6.898.175,2 2.902.929,2 9.801.104,4 3.065.292,2
5. Venituri proprii ale instituiilor publice 5.664.000,9 602.072,4 6.266.073,3 754.708,0
6. Venituri i cheltuieli ale agenilor economici 3.731.370,2 1.140.589,0 4.871.959,1 1.114.206,8
7. Bugetul asigurrilor sociale de stat 3.449.409,5 1.177.123,4 4.626.532,9 657.685,1
8.
Bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate
1.677.132,2 11.828.984,5 13.506.116,8 386.645,3
9.
Bugete ale instituiilor publice, finanate
integral din venituri proprii
1.321.445,2 548.044,3 1.869.489,5 1.331.540,5
10. Bugete proprii ale judeelor 1.159.323,1 609.115,2 1.768.438,3 941.579,2
Bugete ale instituiilor publice, finanate
11.
integral din bugetele locale
660.308,4 295.081,8 955.390,2 634.510,1
12. Bugetul asigurrilor pentru omaj 466.827,3 141.833,6 608.660,9 208.582,6
Bugete ale instituiilor publice, finanate
13.
parial din bugetele locale
280.411,8 150.444,0 430.855,8 270.883,2
14. Bugetul fondurilor externe nerambursabile 18.202,9 0,0 18.202,9 0,0
Venituri i cheltuieli ale persoanelor juridice
15.
fr scop patrimonial
14,0 0,0 14,0 0,0
16. TOTAL GENERAL 113.506.805,8 396.976.917,2 510.483.723,0 27.878.653,6
Aa cum rezult din tabelul de mai sus, ponderea în totalul veniturilor suplimentare datorate
bugetelor publice o dein veniturile curente ale bugetului de stat în sum de 64.381.336,5 lei, pentru
care s-au calculat majorri/dobânzi de 18.253.460,6 lei.
Din suma total de 82.634.797,1 lei, în timpul controlului s-au recuperat 8.991.775,8 lei.
13

Veniturile suplimentare totale constatate i respectiv cele încasate operativ, pe bugete, se
prezint grafic astfel:
500.000.000
400.000.000
300.000.000
200.000.000
100.000.000
Constatate
0
Bugetul de stat Bugetul Bugetul Bugete locale Bugetul
asigurrilor asigurrilor
Fondului
sociale de statpentru omaj
naional unic
de asigurri
sociale de
Incasat operativ
sntate
Situaia veniturilor suplimentare pe total bugete, cuantificate pe categorii de abateri, se
prezint astfel:
- lei -
Specificaie
Nr.
abateri
Suma
veniturilor
Venituri suplimentare
Dobânzi/
majorri Total
penaliti
Din care
încasat
operativ
Nestabilirea, neevidenierea i neîncasarea în
cuantumul i la termenele prevzute de lege a 1682 90.016.248,7 377.614.190,0 467.630.438,8 18.185.084,8
unor venituri bugetare
Neîndeplinirea obligaiilor financiare ctre
bugetele publice
455 11.757.709,8 5.700.805,4 17.458.515,2 3.830.766,8
Abateri privind activitatea de control fiscal
financiar de stat exercitate de MFP prin
11 4.631.677,0 25.430,00 4.657.107,0 2.556.400,0
organele sale specializate
Constatri privind legalitatea, realitatea i
exactitatea evidenelor contabile i a
31 2.466.291,9 11.676.189,2 14.142.481,0 2.077.838,4
bilanurilor contabile
Înclcarea prevederilor legale referitoare la
administrarea i gestionarea patrimoniului
public i privat al statului i al unitilor
42 1.541.026,7 417.431,15 1.958.457,8 522.162,2
administrativ teritoriale
Împrumuturi interne i externe contractate sau
utilizate fr respectarea reglementrilor
1 1.528.828,0 1.033.301,0 2.562.129,0 0,00
legale
Nereguli financiar-contabile pentru care se
emit decizii conform art.94/95 din lege
19 656.669,0 296.531,5 953.200,4 80.542,2
Utilizarea nelegal a fondurilor acordate de la
buget
14 487.766,2 98.936,9 586.703,1 405.506,8
Abateri de la metodele i procedurile de
vânzare stabilite de lege
2 259.734,0 13.241,0 272.975,0 50.094,0
Nerespectarea prevederilor legale privind
procedurile de concesionare a terenurilor
6 53.220,2 12.288,3 65.508,5 35.258,6
agricole, proprietatea statului
Nerespectarea reglementrilor legale în
efectuarea cheltuielilor
17 38.819,7 24.697,8 63.517,5 24.655,0
Calitatea conturilor de execuie bugetar 1 3.461,7 197,9 3.659,6 3.659,6
Nerespectarea reglementrilor legale
referitoare la achiziiile publice
4 0,00 43.240,2 43.240,2 42.958,2
TOTAL GENERAL 2285 113.441.452,8 396.956.480,2 510.397.933,0 27.814.926,6
14

Din totalul prezentat rezult un volum total de venituri suplimentare de 113.441.450,8 lei, din
care o pondere important este deinut de veniturile suplimentare rezultate în urma nestabilirii,
neevidenierii i neîncasrii, în cuantumul i la termenele prevzute de lege, a unor venituri bugetare,
respectiv 79,4%.
1.2.2.2. Diminuarea nejustificat a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public i
prejudicierea patrimoniului public i privat al statului i al instituiilor administrativ-teritoriale, ca
urmare a înclcrii prevederilor legale referitoare la efectuarea cheltuielilor. Astfel, s-au constat pli
nelegale în sum de 116.626.048,5 lei pentru care s-au calculat dobânzi/foloase nerealizate de
13.353.738,2 lei, rezultând un volum total de 129.979.786,7 lei, din care în timpul controlului s-a
recuperat operativ suma de 34.205.883,5 lei.
Plile nelegale constatate, se prezint astfel:
Pe tipuri de bugete:
Pli nelegale
Nr.
Bugete
Dobânzi/
Din care
Crt.
Suma
foloase Total recuperat
prejudiciilor
nerealizate
operativ
1 Bugetul de stat 15.069.170,2 566.397,3 15.635.567,5 7.798.443,1
2 Bugetul asigurrilor sociale de stat 852.773,0 4.014,0 856.787,0 52.323,0
3
Fondul de asigurare pentru accidente de munc
i boli profesionale
957,0 95,0 1.052,0 150,0
4 Bugetul asigurrilor pentru omaj 171.249,5 10.604,2 181.853,7 59.271,6
5
Bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate
1.817.467,6 197.392,3 2.014.860,0 645.955,6
6 Bugete proprii ale judeelor 5.063.101,8 329.419,4 5.392.521,2 1.913.279,0
7 Bugete proprii ale municipiilor 21.837.991,8 1.158.557,7 22.996.549,5 6.523.324,4
8 Bugete proprii ale oraelor 6.390.108,3 406.340,8 6.796.449,1 2.485.394,7
9 Bugete proprii ale comunelor 25.213.351,8 1.098.812,7 26.312.164,5 8.846.361,7
10
Bugete ale instituiilor publice, finanate integral
din bugetele locale
4.735.221,3 193.035,2 4.928.256,5 2.766.644,6
11
Bugete ale instituiilor publice, finanate parial
900.122,0
1.057.637,3 7.214.346,2 8.271.983,5
din bugetele locale
12
Bugete ale instituiilor publice, finanate integral
din venituri proprii
348.467,6 2.661,4 351.129,1 297.382,9
13 Bugetul împrumuturilor externe i interne 1.462.930,7 0,0 1.462.930,7 0,0
14 Venituri i cheltuieli ale agenilor economici 30.119.735,6 2.080.024,9 32.199.760,5 1.528.093,6
15 Venituri proprii ale instituiilor publice 2.586.293,6 59.996,2 2.646.289,9 416.292,4
16 TOTAL GENERAL 116.726.457,1 13.321.697,4 130.048.154,5 34.233.038,5
Dup cum rezult din tabel, un volum important al prejudiciilor a fost aferent veniturilor i
cheltuielilor agenilor economici (30.075.467,6 lei), precum i bugetelor proprii ale comunelor
(25.157.211,1 lei) i ale municipiilor.
Pe total bugete, categorii i naturi de abateri, plile nelegale se prezint astfel:
Pli nelegale
Specificaie
Nr.
Dobânzi/
Din care
abateri Suma foloase Total recuperri
nerealizate
operative
Nerespectarea reglementarilor legale in efectuarea
cheltuielilor
2057 101.218.800,8 3.925.026,8 105.143.827,5 29.894.108,5
Alte cheltuieli nelegale 621 40.477.739,6 720.281,8 41.198.021,5 12.260.837,2
Cheltuieli efectuate pentru care nu au fost prevzute alocri de
fonduri
20 565.495,0 19.298,1 584.793,1 30.476,1
Cheltuieli neprevzute de legislaia in vigoare 388 19.288.115,9 703.810,7 19.991.926,6 1.543.959,9
Credite bugetare utilizate pentru instituii sau activiti
autofinanate
5 126.879,1 959,2 127.838,3 6.581,3
Majorarea alocaiilor bugetare pentru cheltuieli de personal prin
virri de credite
4 3.634,0 0,0 3.634,0 2.005,0
Pli efectuate cu schimbarea destinaiei legale 7 5.902.211,2 179.466,9 6.081.678,1 219.082,5
- lei -
- lei -
15

Pli nelegale
Specificaie
Nr.
Dobânzi/
Din care
abateri Suma foloase Total recuperri
nerealizate
operative
Pli fr documente justificative 261 9.710.893,9 512.108,3 10.233.002,3 3.007.690,2
Pli peste avansurile legale nerecuperate din achiziionri de
bunuri sau prestri de servicii
38 6.497.684.1 436.139,8 6.933.823,9 3.505.210,1
Pli peste limitele creditelor bugetare aprobate 4 26.699,2 2.070,3 28.769,4 15.782,8
Pli peste normele, cotele sau baremurile legale aprobate 365 9.732.990,1 630.077,4 10.363.067,5 3.578.546,8
Alte constatri 344 8.886.458,7 720.814,2 9.607.272,9 5.732.936,6
Nerespectarea reglementarilor legale referitoare la
achiziii publice
22 5.493.890,3 299.168,7 5.793.059,0 167.432,5
Neîntocmirea programului anual al achiziiilor publice 1 236,0 0,0 236,0 0,0
Nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor si de
selectare a procedurii de atribuire a contractului de achiziie
3 176.551,2 288,0 176.839,2 5.441,0
Selectarea unor societi care nu îndeplinesc condiiile de
eligibilitate
1 26.092,0 2.351,0 28.443,00 0,00
Alte constatri 17 5.291.011,2 296.529,7 5.587.540,82 161.991,54
Utilizarea nelegal a fondurilor acordate de la buget 62 3.983.012,6 7.380.237,0 11.363.249,5 1.906.492,6
Nerestituirea la buget la finele anului a subveniilor încasate
necuvenit
6 65.998,8 1.162,9 67.161,7 67.161,7
Alte constatri 56 3.917.013,7 7.379.074,1 11.296.087,8 1.839.330,9
Constatri privind legalitatea, realitatea i exactitatea
evidenelor contabile i a bilanurilor contabile
15 3.641.609,0 38.603,3 3.680.212,3 1.817.348,4
Efectuarea de înregistrri în contabilitate pe baza unor
documente justificative întocmite fr respectarea în totalitate a 4 3.497.463,2 28.253,1 3.525.716,3 1.774.963,4
prevederilor totale
Neînregistrarea în contabilitate a operaiunilor de intrare sau
ieire a unor bunuri din patrimoniu
2 101.050,8 10.116,2 111.167,0 9.145,0
Alte constatri 9 43.095,0 234,0 43.329,0 33.240,0
Înclcarea prevederilor legale referitoare la
administrarea i gestionarea patrimoniului public i 21 2.405.847,8 229.804,9 2.635.652,6 595.519,0
privat al statului i al unit. administrativ teritorial
Închirierea sau concesionarea de bunuri sau servicii aparinând
domeniului public sau privat al statului i al unitiloradministrativ
4 848.514,9 189.106,0 1.037.620,9 0.0
teritoriale cu înclcarea legii
Transmiterea sau cedarea nelegal, cu titlu gratuit, a drepturilor
de proprietate sau de folosin a unor bunuri din patrimoniul
public sau privat al statului sau al unitilor adminstrativteritoriale
1 15.300,00 0,0 15.300,00 0,0
Alte constatri 16 1.542.032,9 40.698,9 1.582.731,7 595.519,0
Nestabilirea, neevidenierea si neîncasarea in
cuantumul si la termenele prevzute de lege a unor 4 93.932,5 1.402.042,1 1.495.974,7 5.115,0
venituri bugetare
Neîndeplinirea obligaiilor financiare ctre bugetele
publice
16 88.635,3 47.723,1 136.358,4 99.087,9
Calculul eronat al obligaiilor bugetare 8 20.575,6 5.619,4 26.195,0 26.195,0
Neplata la termenele legale a obligaiilor bugetare 2 10.010,0 26.296,0 36.306,0 0,0
Alte constatri 6 58.049,7 15.807,7 73.857,4 72.892,9
Nereguli financiar contabile pentru care se emit
decizii conform art.94/95 din lege
11 51.885,6 2.221,3 54.106,9 15.378,8
Nerespectarea prevederilor legale privind angajarea, lichidarea,
ordonanarea i plata cheltuielilor de personal care nu au condus 3 2.698,6 0,00 2.698,6 0,0
la crearea de prejudicii
Nerespectarea prevederilor legale privind angajarea, lichidarea,
ordonanarea i plata cheltuielilor materi-ale i servicii care nu 1 7.133,0 0,00 7.133,0 0,0
au condus la crearea de prejudicii
Alte constatri 7 42.054,0 2.221,3 44.275,3 15.378,8
Abateri privind Auditul public intern 1 23.738,0 0,0 23.738,0 0,0
Abateri privind Controlul financiar preventiv propriu 1 1.231,0 68,8 1.299,8 1.299,8
Exercitarea formal a CFP prin acordarea de vize pe proiecte de
operaiuni care nu au respectat cerinele de legalitate,
regularitate i de încadrare în limitele angajamentelor bugetare
1 1.231,0 68,8 1.299,8 1.299,8
contrar punct 1 din Normele OMFP 522/2003
Împrumuturi interne i externe contractate i utilizate
fr respectarea reglementrilor legale
1 0,0 20.079,8 20.079,8 20.079,8
Nerambursarea la termenul contractual a împrumuturilor,
neachitarea dobânzilor i comisioanelor datorate
1 0,0 20.079,8 20.079,8 20.079,8
16

Specificaie
Nr.
abateri
Suma
Pli nelegale
Dobânzi/
foloase Total
nerealizate
Din care
recuperri
operative
TOTAL GENERAL 2211 117.002.582,8 13.344.975,7 130.347.558,5 34.521.862,4
Cifrele prezentate conduc la rezultate concludente în ceea ce privete modul de respectare
de ctre ordonatorii de credite a disciplinei economico-financiare în utilizarea alocaiilor bugetare.
Astfel, în anul 2006, cuantumul cheltuielilor bugetare efectuate fr respectarea legalitii i
regularitii se ridic la suma de 100.842.266,5 lei, reprezentând 86,5% din totalul abaterilor i
neregulilor cu caracter financiar, aspect asupra cruia Curtea de Conturi va trebui s-i concentreze
i în continuare activitatea, în scopul îmbuntirii substaniale i al consolidrii gestionrii fondurilor
publice.
1.2.2.3. Din verificrile efectuate în legtur cu administrarea i gestionarea fondurilor
publice, s-au constat unele abateri cu caracter financiar într-un numr de 6034 de cazuri, cuantificate
la nivelul sumei de 10.834.204.650,8 lei, care nu au generat prejudicii i au constat, în principal, în
nerespectarea reglementrilor legale în vigoare privind inventarierea patrimonial, reevaluarea
activelor fixe, subevaluarea aportului de capital al statului, .a., pentru înlturarea crora s-au depus
msuri corespunztoare potrivit legii.
6034
Abateri cu caracter financiar
Nereguli pentru care se emit
decizii
Amenzi contravenionale
2
445
757
Amenzi aplicate conform
art.127 i 128 din Legea
nr.94/1992
1.2.2.4. De asemenea, s-au mai constat 757 cazuri de nereguli cuantificate la nivelul de
1.363.845.811,9 lei pentru care, potrivit prevederilor art.94 i 95 din legea Curii de Conturi, se emit
decizii cuprinzând msuri de înlturare a neregulilor constate.
17

Situaia prejudiciilor i veniturilor suplimentare obinute se prezint astfel:
600.000.000
510.397.933,0
500.000.000
400.000.000
300.000.000
200.000.000
100.000.000
129.979.786,7
34.205.883,5
27.814.926,6
0
Prejudicii
Venituri suplimentare
Constate
Încasate
Din totalul veniturilor suplimentare constatate pe categorii i naturi de abateri ce totalizeaz
suma de 510.397.932,9 lei, inclusiv dobânzile, majorrile i penalitile aferente, un volum de numai
27.814.926,6 lei a fost încasat operativ, astfel c încasarea diferenei ar trebui s constituie o
preocupare în continuare a entitilor controlate i implicit o monitorizare atent din partea Curii de
Conturi.
3. Principalele constatri rezultate în urma misiunilor de audit
Curtea de Conturi a desfurat în paralel i un numr de 447 misiuni de audit financiar, al
performanei i al sistemelor, în cadrul unor activiti de audit.
În urma aciunilor de audit realizate s-au întocmit 437 rapoarte de audit, ce cuprind
constatrile i recomandrile adresate entitii auditate în vederea lurii msurilor corespunztoare, a
eliminrii neregularitilor i a creterii performanei în gestionarea banului public, concretizat în
economicitate, eficien i eficacitate.
Misiunile de audit au avut ca obiective:
• asigurarea c situaiile financiare examinate sunt reale, complete i întocmite cu
acuratee, iar operaiunile economice s-au efectuat în conformitate cu legile i
reglementrile în domeniu;
• efectuarea unor examinri independente i obiective a msurii în care un program sau o
activitate a funcionat potrivit scopului i i-a atins obiectivele propuse;
• constatarea existenei i a funcionrii sistemelor de control i audit intern precum i a
sistemelor informatice;
• investigarea situaiilor în care au existat suspiciuni în legtur cu fenomenele de corupie,
fraud sau splare de bani, urmat de informarea corespunztoare a autoritilor
abilitate;
• evaluarea economicitii, eficacitii i eficienei cu care au fost gestionate fondurile
publice.
Activitile de audit s-au finalizat prin rapoarte, ale cror constatri, concluzii i recomandri
au fost analizate i însuite de entitile auditate, împreun cu care s-au stabilit msuri i termene de
aducere la îndeplinire a acestora.
18

Redm mai jos situaia documentelor întocmite ca urmare a misiunilor de audit financiar i de
regularitate precum i a aciunilor de audit al performanei:
Auditul financiar i de regularitate:
Nr. crt. Act de audit Nr. acte
1 Raport de audit 207
2 Raport de control intermediar 5
3 Proces verbal de constatare 11
4 Nota de constatare 11
5 Nota unilateral 16
Total acte 250
Auditul performanei:
Nr. crt. Act de audit Nr. acte
1 Raport de audit 151
2 Proces verbal de constatare 6
3 Nota de constatare 27
4 Nota unilateral 3
Total acte 187
4. Pentru toate neregulile financiar-contabile constatate i consemnate în actele
de control ale Curii de Conturi s-au dispus msuri legale de înlturare a acestora i
de recuperare a prejudiciilor conform procedurilor de valorificare specifice Curii
În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi, au fost emise 952 decizii în conformitate
cu prevederile art.94 i art.95 din Legea nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin
Legea nr. 77/2002, prin care au fost dispuse msuri pentru:
• înlturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabil controlat, corectarea
bilanurilor contabile, a conturilor de profit i pierdere i a conturilor de execuie;
• suspendarea aplicrii msurilor care contravin reglementrilor legale din domeniul financiar,
contabil i fiscal;
• blocarea fondurilor bugetare sau speciale, în cazurile în care s-a constatat utilizarea nelegal
sau ineficient a acestora.
Pentru prejudiciile constatate, actele de control au fost transmise instanelor de judecat
competente în vederea stabilirii rspunderii civile delictuale sau penale, dup caz.
5. Hotrârile Curii de Conturi privind descrcarea de gestiune
Conform prevederilor art.29(1) din Legea nr. 94/1992, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, potrivit crora Curtea de Conturi este singura instituie competent s
hotrasc asupra descrcrii de gestiune, în urma examinrii rapoartelor de control asupra conturilor
de execuie bugetar examinate, aferente exerciiului bugetar pe anul 2006, completele constituite
potrivit legii au dispus descrcarea de gestiune pentru un numr de ordonatori de credite de la nivel
central i local, dup cum se prezint în graficele de mai jos.
19

5.1. Ordonatorii de credite ai bugetelor publice se prezint conform Anexei 1.
Grafic, situaia acordrii descrcrii de gestiune pe total ordonatori de credite la Bugetul de stat,
se prezint astfel:
Bugetul de Stat
700
605 599
600
500
396
400
300
200
111 106
72
100
6
5 2
0
Principali Secundari Teriari
Verificate/ auditate
Pentru acordare descrcare de gestiune
Acordat descrcare de gestiune
Grafic, situaia acordrii descrcrii de gestiune pe total ordonatori de credite la Bugetul
asigurrilor sociale de stat i Bugetul asigurrilor pentru omaj, se prezint astfel:
Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat i
Bugetul Asigurrilor pentru omaj
25
20
22
20
22
20
15
10
12
13
5
0
Verificate/ auditate
Pentru acordare
descrcare de
gestiune
Acordat descrcare de
gestiune
Bugetul asigurrilor sociale de stat - Ordonatori Teriari
Bugetul asigurrilor pentru somaj - Ordonatori Teriari
20

5.2. Ordonatorii de credite ai bugetelor locale se prezint conform Anexei 2.
Grafic, acordarea descrcrii de gestiune pe total ordonatori de credite ai bugetelor locale, se
prezint astfel:
Bugetele locale
600
500
400
300
200
100
72
113 102
576
64
156
40 47 29
156
23
90
0
Verificate/ auditate
Acordat descrcare de gestiune
Bugete proprii ale judeelor
Bugete proprii ale municipiilor
Bugete proprii ale oraelor
Bugete proprii ale comunelor
Bugete ale instituiilor publice, finanate integral din bugetele locale
Bugete ale instituiilor publice, finanate parial din bugetele locale
Descrcarea de gestiune a fost acordat ordonatorilor de credite în condiiile în care:
• nu s-au constatat fapte cauzatoare de prejudicii sau alte abateri cu caracter financiar–
contabil;
• despgubirile civile actualizate au fost recuperate sau eventualele abateri constatate
au fost înlturate pân la data întrunirii completelor pentru analiza actelor
constatatoare.
În aceste condiii, descrcarea de gestiune a fost acordat unui numr de 1166 ordonatori de
credite, reprezentând circa 49,6% din totalul celor verificai, respectiv 47,3% din volumul total al
creditelor definitive supuse controlului.
6. Alte activiti ale Curii de Conturi
De asemenea, în cuprinsul raportului s-au fcut referiri la activitatea de colaborare a Curii de
Conturi a României cu alte instituii similare în cadrul Organizaiei Internaionale a Instituiilor
Supreme de Audit (INTOSAI) i a Organizaiei Europene a Instituiilor Supreme de Audit la care
Curtea de Conturi a României este membru cu drepturi depline. Dintre acestea, un rol important îl au
aciunile de cooperare cu câteva instituii supreme de audit din state membre ale Uniunii Europene
cu care s-au derulat i finalizat un numr de trei proiecte de înfrire având ca obiectiv general
consolidarea instituional a Curii de Conturi.
Totodat, capitole distincte ale raportului sunt consacrate activitii Seciei Jurisdicionale
precum i activitii desfurate de Autoritatea de Audit, structur independent operaional care
funcioneaz pe lâng Curtea de Conturi a României i care are atribuii în domeniul fondurilor puse
la dispoziia României de Uniunea European prin programele de preaderare ISPA i SAPARD.
21

Datele i cifrele prezentate în acest capitol au fost preluate din sistemul informatic al Curii de
Conturi în data de 18.01.2008.
Capitolele urmtoare ale prezentului Raport public au fost redactate pe baza informaiilor
cuprinse în sintezele puse la dispoziie în acest scop de ctre structurile specializate ale Curii de
Conturi.
22

II.A. - Controlul contului general anual de execuie a bugetului de stat
II.A.1. Ministerul Finanelor Publice
1. Numrul aciunilor întreprinse: 3
2. Denumirea aciunilor:
a) Verificarea contului general anual de execuie a bugetului de stat i a bilanului general al
Trezoreriei statului pe anul 2006;
b) Verificarea contului de execuie i a bilanului contabil pe anul 2006 - activitate proprie a
MFP;
c) Verificarea respectrii prevederilor legale privind modul de formare, evideniere, urmrire i
încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2006;
3. Tipul aciunii/procedura aplicat: - Control -
4. Numrul i denumirea entitilor verificate:
Creditele bugetare definitive utilizate de ordonatorii de credite ai Ministerului Finanelor Publice
verificai au fost de 1.557,7 milioane lei din care s-au efectuat pli în sum de 1.548,1 milioane lei. Au
fost emise 16 decizii prin care s-au dispus 31 de msuri pentru înlturarea abaterilor.
Numr de ordonatori verificai
Din care, numr
Categorii de ordonatori
ordonatori la care s-a
Total
acordat descrcare
de gestiune
Total ordonatori de credite verificai, din care: 65 52
I Ordonatori principali – MINISTERUL FINANELOR PUBLICE 1 0
Ordonatori secundari, din care: 3 3
II
AGENIA NAIONAL DE ADMINISTRARE FISCAL 1 1
AUTORITATEA NAIONAL A VMILOR 1 1
GARDA FINANCIAR 1 1
Ordonatori teriari, din care: 61 49
D.G.F.P. (40 judee i Bucureti) + Direcia General Administrare a
III Marilor Contribuabili
42 40
DIRECII REGIONALE VAMALE 10 4
COMISARIATE REGIONALE ale GRZII FINANCIARE 9 5
23

5. Principalele concluzii i constatri rezultate în urma verificrii contului general anual
de execuie a bugetului de stat, a contului de execuie bugetar la Ministerul Finanelor Publice
precum i a contului de execuie i a Bilanului general al Trezoreriei statului:
5.a. Principalele concluzii i constatri rezultate în urma verificrii contului general anual
de execuie a bugetului de stat
Execuia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2006, conform „contului general de execuie
a bugetului de stat pe anul 2006” elaborat de Ministerul Finanelor Publice (în prezent Ministerul
Economiei i Finanelor) se prezint, în structur, astfel:
- milioane lei -
Indicatori sintetici
Prevederi bugetare aprobate
prin Legea nr. 379/2005
Prevederi
bugetare
definitive
Realizri
% fa de
prevederi
definitive
Venituri 42.822,6 41.676,0 40.698,1 97,6
Cheltuieli 43.655,2 52.269,4 51.235,6 98,0
Deficit - 832,6 - 10.593,4 - 10.537,5 99,5
% deficit în PIB* 0,2 3,1 3,1
*Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2006 este de 342.418 mil. lei.
Din datele prezentate rezult c veniturile încasate la bugetul de stat au fost sub nivelul
prevederilor bugetare definitive cu 977,9 milioane lei, respectiv cu 2,4%.
Cheltuielile bugetului de stat s-au realizat sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu suma de
1.033,8 milioane lei, respectiv cu 2,0%.
În aceste condiii, execuia bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit bugetar în sum de
10.537,5 milioane lei, respectiv cu 0,5% mai mic decât cel stabilit în urma rectificrilor.
A. Categoriile de venituri ale bugetului de stat realizate în anul 2006 i ponderea acestora în
produsul intern brut se prezint astfel:
Denumirea indicatorilor
Prevederi
bugetare
definitive
(milioane lei)
Încasri
realizate
(milioane
lei)
2006
%
fa de
prevederile
definitive
%
din total % din
încasri PIB
realizate
A 1 2 3=2/1 4 5
VENITURI TOTAL, din care: 41.676,0 40.698,1 97,6 100,0 11,9
I. VENITURI CURENTE 41.503,0 40.513,0 97,6 99,5 11,8
A. VENITURI FISCALE, din care: 38.779,6 37.900,2 97,7 93,1 11,1
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT I CÂTIGURI DIN
CAPITAL
11.303,1 11.474,3 101,5 28,2 3,3
• impozit pe profit 8.285,0 7.905,5 95,4 19,4 2,3
• alte impozite pe venit, profit i câtiguri din capital de
la persoane juridice
1.384,3 1.376,4 99,4 3,4 0,4
• impozit pe venit, din care: 9.075,5 9.739,3 107,3 23,9 2,8
- impozit pe venituri din salarii 6.683,2 7.139,9 106,8 17,5 2,1
• cote i sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) -7.441,9 -7.550,2 101,5 -18,5 -2,2
• alte impozite pe venit, profit i din capital de la
persoane fizice
0,2 3,4 170,0
A2. IMPOZIT PE SALARII 15,0 14,5 96,7
A3. IMPOZITE I TAXE PE PROPRIETATE, din care: 13,7 29,5 215,3 0,1
- impozit pe terenuri 13,6 28,2 207,3 0,1
A4. IMPOZITE I TAXE PE BUNURI I SERVICII, din
care:
24.836,7 23.777,8 95,7 58,4 6,9
- taxa pe valoarea adugat 28.626,0 27.763,0 97,0 68,2 8,1
- TVA încasat 28.626,0 36.337,8 126,9 89,3 10,6
- sume defalcate din TVA (se scad) -14.980,6 -14.539,0 97,0 - -
24

Denumirea indicatorilor
Prevederi
bugetare
definitive
(milioane lei)
Încasri
realizate
(milioane
lei)
2006
%
fa de
prevederile
definitive
%
din total % din
încasri PIB
realizate
A 1 2 3=2/1 4 5
- alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii 373,5 348,5 93,3 0,9 0,1
- accize 10.475,2 9.943,0 94,9 24,4 2,9
- taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii
bunurilor sau pe desfurarea de activiti
A5. IMPOZIT PE COMERUL EXTERIOR I
TRANZACIILE INTERNAIONALE
342,6 263,1 76,8 0,6 0,1
2.611,0 2.596,2 99,4 6,4 0,8
- taxe vamale i alte taxe pe tranzaciile internaionale 2.611,0 2.596,2 99,4 6,4 0,8
B. CONTRIBUII DE ASIGURRI 326,0 331,0 101,5 0,8 0,1
- contribuiile angajatorilor 220,0 221,9 100,8 0,5 0,1
- contribuiile asigurailor 106,0 109,1 102,9 0,3
C. VENITURI NEFISCALE, din care: 2.397,3 2.281,8 95,2 5,6 0,7
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE 1.361,8 1.307,0 95,9 3,2 0,4
- venituri din proprietate 1.269,8 1.193,3 93,9 2,9 0,3
- venituri din dobânzi 92,0 113,7 123,6 0,3
C2. VÂNZRI DE BUNURI I SERVICII, din care: 1.035,5 974,7 94,1 2,4 0,3
- venituri din prestri de servicii i alte activiti 250,4 262,5 104,8 0,6 0,1
- amenzi, penaliti i confiscri 445,5 352,8 79,2 0,9 0,1
- diverse venituri 321,5 338,2 105,2 0,8 0,1
II. VENITURI DIN CAPITAL 168,1 183,3 109,0 0,4 0,1
III. OPERAIUNI FINANCIARE ÎNCASRI DIN
RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE
4,9 1,8 36,7
B. Cheltuieli bugetului de stat pe anul 2006, în structura economic a clasificaiei bugetare, se
prezint astfel:
- milioane lei -
Nr.
Credite
Denumire indicator
crt.
definitive
Pli efectuate %
0 1 2 3 4=3/2
1. Total cheltuieli, din care: 52.269,4 51.235,6 98,0
2. Cheltuieli de personal 10.244,3 10.174,0 99,3
3. Bunuri i servicii 4.489,4 4.322,7 96,2
4. Dobânzi 2.280,4 2.120,2 92,9
5. Rezerve 21,2
6. Subvenii 5.689,6 5.670,9 99,6
7. Transferuri între uniti ale administraiei publice 6.178,9 5.961,3 96,4
8. Alte transferuri 4.009,6 3.892,0 97,0
9. Asisten social 10.080,6 10.050,3 99,6
10. Alte cheltuieli 980,5 927,4 94,5
11. Cheltuieli de capital 5.977,5 5.865,2 98,1
12. Împrumuturi 4,0 3,9 99,5
13 Rambursri de credite 2.313,4 2.247,7 97,1
25

În structura funcional, execuia cheltuielilor bugetului de stat se prezint astfel:
- milioane lei-
Denumirea capitolului de cheltuieli
Credite
definitive
Pli
efectuate
% pli
efectuate
/credite
definitive
Pondere
în total
cheltuieli
TOTAL CHELTUIELI, din care: 52.269,4 51.235,6 98,0 100,0 15,0
Partea I SERVICII PUBLICE GENERALE, din care: 6.370,1 5.870,2 92,1 11,5 1,7
Autoriti publice i aciuni externe 2.404,8 2.320,1 96,5 4,5 0,7
Partea a II–a APRARE, ORDINE PUBLIC I
SIGURAN NAIONAL
12.951,1 12.874,6 99,4 25,1 3,7
Aprare 4.631,3 4.602,5 99,4 9,0 1,3
Ordine public i siguran naional 8.319,8 8.272,1 99,4 16,1 2,4
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL CULTURALE 17.938,8 17.736,8 98,9 34,6 5,2
Învmânt 4.370,9 4.309,9 98,6 8,4 1,3
Sntate 1.531,8 1465,4 95,7 2,9 0,4
Cultur, recreere i religie 1.232,2 1202,7 97,6 2,3 0,3
Asigurri i asisten social 10.803,9 10.758,8 99,6 21,0 3,1
Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE
1.944,3 1.907,9 98,1 3,7 0,6
Locuine, servicii i dezvoltare public 1.704,0 1.676,6 98,4 3,3 0,5
Protecia mediului 240,3 2.31,3 96,3 0,5 -
Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE, din care: 13.065,1 12.846,1 98,3 25,0 3,7
Industria extractiv prelucrtoare i de construcii 878,2 873,1 99,4 1,7 0,3
Agricultur, silvicultur, piscicultur i vântoare 4147,3 4.048,4 97,6 7,9 1,2
*Produsul intern brut luat în calcul este, 342.418 milioane lei
Situaia cheltuielilor efectuate din bugetul de stat în anul 2006, pe trimestre, se prezint astfel:
trim. I – 9.073,8 milioane lei (reprezentând 17,71% din totalul anual).
trim. II – 10.908,1 milioane lei (reprezentând 21,29% din totalul anual).
trim. III – 11.797,4 milioane lei, (reprezentând 23,02% din totalul anual).
trim. IV – 19.456,3 milioane lei (reprezentând 37,97% din totalul anual) - din care
10.223,0 milioane lei pentru luna decembrie.
Conform datelor de mai sus se constat o pondere semnificativ a cheltuielilor efectuate din
bugetul de stat în ultimul trimestru al anului 2006, respectiv de 38% din total an, iar în cadrul acestuia,
în luna decembrie s-au cheltuit cele mai multe fonduri, respectiv 10.233,0 milioane lei, ceea ce
reprezint 52,6% din total trimestru. Aceast situaie este dat de o serie de influene la nivelul
bugetului de stat, care în general sunt specifice sfâritului de an bugetar, dintre care exemplificm:
Repartizarea în ultimul semestru, din creditele bugetare, a 10% din sumele reinute
ordonatorilor principali de credite în primele 6 luni
În baza prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, „pentru asigurarea unei
execuii bugetare prudente, ordonatorii principali de credite au obligaia s repartizeze creditele
bugetare, dup reinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, urmând ca repartizarea sumelor
reinute în proporie de 10% s se fac în semestrul al doilea, dup examinarea de ctre Guvern a
execuiei bugetare pe primul semestru”. Excepie s-a fcut în cazul cheltuielilor de personal i a celor
care decurg din obligaii internaionale, care au fost repartizate integral.
S-au efectuat cheltuieli semnificative în luna decembrie de ctre ordonatorii principali, astfel:
La Ministerul Finanelor Publice, în luna decembrie s-au efectuat pli în valoare de 755,5
milioane lei (47,7%) dintr-un total de 1.582,6 milioane lei. Explicaia a constituit-o plata sumei de 500,0
milioane lei pentru majorarea capitalului social al CEC – S.A. potrivit O.U.G. nr. 135/2006, dar i plata
cheltuielilor de personal specifice lunii decembrie în sum de 130,0 milioane lei.
Pentru Ministerul Public, din suma total de 427,7 milioane lei pltit de la bugetul de stat, în
luna decembrie s-a pltit suma de 117,4 milioane lei (27,45%) reprezentând o cretere a cheltuielilor
de la buget de circa 3 ori mai mari fa de luna anterioar. Ordonatorul de credite a motivat creterea
semnificativ a cheltuielilor în luna decembrie, în principal, urmare achitrii unor drepturi salariale
suplimentare în sum de 74,5 milioane lei, aferente perioadei 2003-2005, stabilite prin hotrâri
judectoreti.
La Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, din suma total de 3.644,2 milioane lei
pltit de la bugetul de stat, în luna decembrie s-a pltit suma de 984,0 milioane lei (27%)
%
în
PIB
26

eprezentând o cretere a cheltuielilor de la buget de circa 3 ori fa de luna anterioar, în principal,
pentru achitarea subveniilor acordate productorilor agricoli (315,8 milioane) i pentru asigurarea
creditelor necesare demarrii unor proiecte SAPARD (185,0 milioane lei).
Majorarea cheltuielilor din ultimul semestru al anului 2006 prin plata unor cheltuieli
suplimentare în cursul lunii decembrie 2006 fa de cheltuielile medii lunare, a avut la baz actele
normative privind rectificarea bugetului de stat i nu a afectat echilibrul bugetar i deficitul înregistrat
de bugetul de stat.
Principalele constatri
În anul 2006, EXIMBANK a solicitat i a primit de la MFP, în fiecare trimestru, sumele care i-
au fost aprobate prin Legea nr. 379/2005 privind bugetul de stat pe anul 2006, dei nu a prezentat
justificri decât pentru o parte dintre acestea.
Astfel, pe total an, EXIMBANK a primit suma de 334,9 milioane lei cu toate c a prezentat
documente justificative, respectiv hotrâri ale Comitetului Interministerial, care însumau numai
40,8 milioane lei (12,17% din total), restul de 294,1 milioane lei (87,83% din total) rmânând la
dispoziia bncii, aceasta în condiiile în care sumele respective, care reprezentau în fapt credite
bugetare neutilizate pân la închiderea anului, trebuiau anulate de drept la sfâritul anului potrivit Legii
nr. 500/2002 privind finanele publice.
Acelai act normativ precizeaz totodat c prevederile legilor bugetare anuale i ale celor de
rectificare acioneaz numai pentru anul bugetar respectiv, iar „Cu creditele bugetare anulate la
ordonatorii principali de credite, ...., se majoreaz Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului
prevzut în bugetul de stat”.
Legea finanelor publice nr. 500/2002, prevede de asemenea c „Aprobarea deschiderii de
credite se face în limita creditelor bugetare i potrivit destinaiilor aprobate pe capitole, subcapitole,
titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaiei bugetare, dup caz, în raport cu gradul de
folosire a fondurilor puse la dispoziie anterior, cu respectarea dispoziiilor legale care
reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective, precum i în funcie de gradul de încasare a
veniturilor bugetare i de posibilitile de finanare a deficitului bugetar”.
Conform acestor prevederi, chiar i pe parcursul anului 2006, deschiderile de credite trebuiau
s aib în vedere nu numai limita maxim aprobat prin buget pentru fiecare trimestru, ci i gradul de
folosire a fondurilor puse la dispoziie anterior. Ori, aa cum s-a artat mai sus, nu s-a inut seama de
gradul de folosire a creditelor, sumele fiind virate pân la nivelul prevederilor bugetare din fiecare
trimestru, în ciuda faptului c acesta a fost mult inferior i practic nu mai trebuiau virate alte sume pân
la utilizarea complet a celor virate anterior.
Tot în acest sens, Legea nr. 500/2002 privind finanele publice precizeaz c „Instrumentele de
plat trebuie s fie însoite de documentele justificative. Aceste documente trebuie s certifice
exactitatea sumelor de plat, recepia bunurilor i executarea serviciilor i altele asemenea,
conform angajamentelor legale încheiate” iar „Efectuarea plilor, în limita creditelor bugetare
aprobate, se face numai pe baz de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziiile
legale ...”
În fapt suma de 294,1 milioane lei, rmas la dispoziia Bncii de Export-Import a României –
EXIMBANK S.A. din suma alocat în anul 2006, reprezint o creditare mascat a bncii. La suma de
294,1 milioane lei se adaug majorri de întârziere în sum de 89,4 milioane lei, calculate prin
aplicarea procentului de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere (respectiv de la finele anului 2006
începând cu data de 01.01.2007 pân la data finalizrii controlului, respectiv 30.10.2007), valoarea
total fiind de 383,5 milioane lei.
Nu au fost respectate în acest caz prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, ale
Legii nr. 379/2005 privind bugetul de stat pe anul 2006 i ale OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor
publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale.
27

În vederea aprofundrii documentrii s-au solicitat de la Direcia General de Administrare a
Marilor Contribuabili situaiile financiare depuse de ctre EXIMBANK – SA pentru perioada 2004 –
2006, din analiza crora au rezultat urmtoarele:
ANUL
• Referitor la evoluia valorii fondurilor administrate de EXIMBANK în numele i contul
statului, în perioada 2004 – 2006
SOLD
INIIAL
DE LA
BUGET
INTRRI
CONFORM
BALANEI
DOBÂNZI,
GARANII
TOTAL
DISPONIBIL
ANUAL*
IEIRI
CONFORM
BALAN**
*coloana 5 „TOTAL DISPONIBIL” - sumele cuprind i fructificrile i în acelai timp sunt diminuate cu comisioanele de
administrare reinute de banc
**coloana 6 „IEIRI CONFORM BALAN” – sumele cuprind pe lâng sumele utilizate pentru diferii ageni economici i
comisioanele de administrare reinute de banc
(nu a fost posibil o delimitare exact a sumelor din fructificare i a comisioanelor ca urmare a faptului c dei s-a solicitat de
la EXIMBANK – SA date complete, aceasta nu le-a pus la dispoziia Curii de Conturi, iar situaiile financiare primite de la
DGAMC nu ofer aceste informaii explicit i distinct aceste informaii)
Din datele cuprinse în tabel, rezult urmtoarele:
Soldul iniial de deschidere în fiecare dintre cei trei ani, a înregistrat creteri în sensul c de la
an la an aproape s-a dublat, astfel dac la începutul anului 2004 erau în sold 224 milioane lei, la
începutul anului 2005 erau în sold 490 milioane lei, iar la începutul anului 2006 erau în sold 819
milioane lei;
În consecin, în fiecare dintre cei trei ani, soldul final (sumele rmase neutilizate pe destinaiile
pentru care au fost alocate de la buget) a înregistrat creteri de la an la an în condiiile în care:
- dei la finele anului 2004 exista în sold suma de 490 mil. lei, deci banca nu utilizase sumele
alocate, totui a mai primit în anul 2005, conform legii bugetului, înc 343 mil. lei, sume pe
care de asemenea nu le-a utilizat, rmânând în sold la finele anului 2005, cu o sum de 819
mil. lei (cca. 226,2 milioane Euro la cursul mediu BNR din anul 2005);
- aceeai situaie s-a repetat i în anul 2006 când dei exista în sold la începutul anului suma de
819 mil. lei totui s-au mai alocat, prin legea bugetului de stat înc 334,9 mil. lei, rmânând în
sold la finele anului 2006, o sum de 1.167 mil. lei (cca. 331,5 milioane Euro la cursul mediu
BNR din anul 2006);
Se observ c dac la începutul anului 2004 sumele rmase neutilizate din anii precedeni
erau de 224,6 mil. lei s-a ajuns ca la finele anului 2006 acestea s fie de 1.167,8 mil. lei, astfel
înregistrându-se o cretere de peste 5 ori.
Sumele utilizate pe destinaiile pentru care au fost acordate au înregistrat scderi de la un an la
altul (coloana 6), aceasta în condiiile în care banca a primit de la bugetul de stat anual sume
semnificative (coloana 2) care se adugau la sumele rmase neutilizate din ceilali ani (coloana 1,
respectiv coloana 8);
Raportând ieirile (respectiv sumele utilizate pe destinaiile pentru care au fost alocate - coloana
6) la totalul fondurilor pe care banca le avea la dispoziie de la bugetul de stat pentru a fi utilizate în
scopul stimulrii exportului (coloana5) se observ c gradul de utilizare a sumelor pentru destinaiile
pentru care au fost alocate de la buget (coloana 7) a sczut de la an la an de la 18% cât înregistra în
anul 2004 pân la 6,3% în anul 2006.
EXIMBANK – SA a solicitat alocri de sume de la bugetul de stat, peste limita necesarului, fr
a ine seama de disponibilitile rmase din anul anterior, a sumelor din fructificarea disponibilitilor
care au reîntregit fondurile i nici a gradului de utilizare a fondurilor, fapt ce a condus la încasarea
- lei -
SOLD FINAL
GRAD
CONFORM
UTILIZARE
BALAN
7=6/5x
0 1 2 3 4=3-2 5=1+3 6
8=1+3-6
100
2004 224.684.789 297.000.000 373.375.991 76.375.991 598.060.780 107.801.055 18% 490.259.725
2005 490.254.809 343.000.000 409.815.510 66.815.510 900.070.319 80.302.307 9% 819.768.012
2006 819.747.569 334.900.000 426.898.691 91.998.691 1.246.646.260 78.838.501 6,3% 1.167.807.759
TOTAL X 974.900.000 1.210.090.192 235.190.192 X 266.941.863 X X
28

nejustificat de ctre EXIMBANK – SA a unor sume semnificative, fr a-i fi necesare pentru scopul
pentru care au fost solicitate, situaie demonstrat de faptul c banca nu a utilizat aceste fonduri pe
destinaiile pentru care au fost acordate, limitându-se doar la a face plasamente bancare din care i-a
reinut comisionul de administrare.
În consecin, obiectivul pentru care sumele au fost alocate de la bugetul de stat, respectiv
stimularea exportului i a mediului de afaceri, nu a fost îndeplinit.
• Referitor la situaia plasamentelor efectuate de EXIMBANK din fondurile temporar
disponibile la sfâritul fiecrui an (conform situaiilor financiare întocmite de
EXIMBANK):
- lei -
ANUL
Total fonduri
Modul cum au fost plasate fondurile temporar disponibile, respectiv:
temporar
Certificate de
Cont curent la BNR Plasamente la bnci Credite
disponibile
trezorerie
valoare % valoare % valoare % valoare %
2004 489.958.559 91.060.639 18,58 381.600.000 77,88 17.297.920 3,54 - -
2005 819.414.910 131.159.661 16,00 49.500.000 6,04 - - 638.755.249 77,96
2006 1.167.371.984 200.071.016 17,13 845.000.000 72,38 - - 122.300.968 10,49
Din datele cuprinse în tabelul de mai sus rezult urmtoarele:
- aferent anului 2004, se constat o pondere semnificativ, respectiv de 77,88% a
plasamentelor efectuate de EXIMBANK la alte bnci;
- aferent anului 2005, se constat o pondere semnificativ, respectiv de 77,96% a
plasamentelor efectuate de Banc în certificate de trezorerie;
- aferent anului 2006, se constat o pondere de 10,49% a plasamentelor efectuate de
Banc în certificate de trezorerie, i o pondere semnificativ de 72,38% a
plasamentelor la alte bnci.
Datorit complexitii aspectelor reinute pe parcursul controlului, se propune aprofundarea
acestora cu ocazia aciunii de control pentru anul 2007 ce se va desfura în anul curent, dat fiind
faptul c aspectele semnalate pot constitui indicii c reprezint o deturnare de fonduri, în sensul c
fondurile acordate EXIMBANK – SA nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost acordate bncii,
acestea fiind folosite în alt scop, respectiv pentru plasamente bancare sau certificate de trezorerie
având ca obiectiv obinerea de venituri proprii pentru EXIMBANK – SA i inducerea unei imagini de
performan a activitii acesteia.
Principalele concluzii i constatri rezultate în urma verificrii contului de execuie
bugetar la Ministerul Finanelor Publice - activitatea proprie (actual Ministerul Economiei i
Finanelor)
În anul 2006, Ministerul Finanelor Publice a avut credite bugetare definitive în sum de 1.592,4
milioane lei, din care a efectuat pli în sum de 1.582,6 milioane lei.
29

Contul de execuie bugetar se prezint, în structur, astfel:
Denumire indicator
Prevederi
bugetare anuale
definitive
Pli efectuate
- milioane lei -
Grad de
realizare
(%)
0 1 2 3=2/1
Cheltuieli curente 969,2 961,1 99,1
- cheltuieli de personal 692,5 689,6 99,5
- bunuri i servicii 186,4 183,4 98,3
- dobânzi 5,1 5,0 99,9
- alte transferuri 10,1 8,8 87,9
- alte cheltuieli 75,1 74,3 98,8
Cheltuieli de capital 618,0 616,8 99,8
- active nefinanciare 118,0 116,8 98,9
- active financiare 500,0 500,0 100,0
Operaiuni financiare 5,2 4,7 90,8
- rambursri de credite 5,2 4,7 90,8
TOTAL BUGET DE STAT 1.592,4 1.582,6 99,3
În anul 2006, Ministerul Finanelor Publice a realizat venituri proprii în sum de 3,0 milioane lei
i efectuat cheltuieli în sum de 1,2 milioane lei.
Realizarea veniturilor proprii i efectuarea cheltuielilor se prezint, în structur, astfel:
- milioane lei -
Denumire indicator
Prevederi
bugetare
anuale
definitive
Încasri
realizate
Grad de
Pli
realizare
efectuate
(%)
Venituri curente 6,8 3,0 43,8
A) Venituri fiscale 4,7 2,5 53,6
- alte impozite i taxe generale pe cifra de afaceri,
vânzri i valoare adugat
1,9 0,2 11,2
- taxe i tarife pentru eliberarea de licene i
autorizaii de funcionare
2,8 2,3 82,3
B) Venituri nefiscale 2,1 0,5 21,7
- venituri din prestri servicii 0,3 0,2 46,0
- alte venituri 1,8 0,3 17,1
TOTAL VENITURI PROPRII 6,8 3,0 43,8
Cheltuieli curente 5,8 1,0 18,3
- cheltuieli de personal 1,2 0,3 29,7
- bunuri i servicii 4,6 0,7 15,2
Cheltuieli de capital 1,1 0,2 13,5
TOTAL CHELTUIELI 6,9 1,2 17,4
Principalele abateri constatate:
• La „cheltuieli de personal”
Au fost constatate prejudicii în valoare total de 14,2 mii lei, din care pli nelegale în sum de
13,7 mii lei, respectiv foloase nerealizate de 0,5 mii lei. Abaterile se regsesc la Direcia General a
Finanelor Publice (D.G.F.P.) Buzu i Direcia General a Marilor Contribuabili (DGAMC)
Bucureti, dup cum urmeaz:
- D.G.F.P. Buzu – neconstituirea i nevirarea la bugetul de stat a contribuiei datorate pentru
neangajarea persoanelor cu handicap aferent anului 2006 i perioada ianuarie – martie 2007, în
sum de 12,8 mii lei, la care se adaug majorri de întârziere de 0,5 mii lei. În timpul i ca
urmare a controlului, suma de 13,3 mii lei a fost virat la bugetul de stat.
- D.G.A.M.C. Bucureti – efectuarea unei pli nelegale în sum de 0,9 mii lei, reprezentând
contravaloare diurnei (deplasri în ar) achitate peste plafonul stabilit de lege. În timpul
controlului, prejudiciul total în sum de 0,9 mii lei a fost recuperat i virat la bugetul de stat.
30

• La „bunuri i servicii”
Au fost constatate prejudicii în sum total de 27,5 mii lei, din care plti nelegale de 25,5 mii lei
i foloase nerealizate de 2,0 mii lei la Ministerul Finanelor Publice-activitate proprie, la D.G.F.P.
Arad i la D.G.F.P. Hunedoara, astfel:
- M.F.P. - activitatea proprie – s-au efectuat pli nelegale în sum total de 6,7 mii lei pentru
care s-au calculat foloase nerealizate în sum de 1,3 mii lei reprezentând: 0,9 mii lei,
contravaloarea cheltuielilor cu diurna acordate, fr baz legal, unei firme de avocatur, la care
se adaug foloase nerealizate în sum de 0,3 mii lei, 5,8 mii lei plat în plus fa de prevederile
contractuale pentru achiziia unor bilete de avion, la care se adaug foloase nerealizate în sum
de 1,0 mii lei;
- D.G.F.P. Arad - plata din credite bugetare a unor lucrri de reparaii curente peste limita legal,
ca urmare a acceptrii la plat a unor cote de cheltuieli mai mari decât cele legale cuprinse în
facturi. Valoarea achitat în plus a fost de 6,0 mii lei, la care se adaug foloase nerealizate în
valoare de 0,3 mii lei. În timpul i ca urmare controlului, suma total de 6,3 mii lei a fost virat la
bugetul de stat;
- D.G.F.P. Hunedoara – plata nelegal în perioada martie 2006 – februarie 2007 a unor utiliti
aferente suprafeei deinute de alt instituie în sum de 12,8 mii lei, pentru care s-au calculat
foloase nerealizate în sum de 0,4 mii lei. În timpul controlului, suma total de 13,2 mii lei a fost
recuperat i virat la bugetul de stat.
• La „cheltuieli de capital”
Au fost constatate prejudicii în sum total de 87,7 mii lei, din care pli nelegale în sum
85,4 mii lei i foloase nerealizate în sum de 2,3 mii lei. In timpul controlului, suma total de 87,7 mii lei
a fost recuperat i virat la bugetul de stat. Aceste pli se regsesc la un numr de 6 direcii judee
ale finanelor publice, dup cum urmeaz: D.G.F.P. Botoani (27,5 mii lei, din care pli nelegale în
sum 26,0 mii lei i foloase nerealizate în sum de 1,5 mii lei); D.G.F.P. Bacu (1,1 mii lei, din care
pli nelegale în sum 1,0 mii lei i foloase nerealizate în sum de 0,1 mii lei); D.G.F.P. Buzu (7,7 mii lei,
din care pli nelegale în sum 7,5 mii lei i foloase nerealizate în sum de 0,2 mii lei); D.G.F.P.
Clrai (2,6 mii lei, din care pli nelegale în sum 2,4 mii lei i foloase nerealizate în sum de 0,2 mii lei);
D.G.F.P. Ialomia (pli nelegale in suma de 42,0 mii lei); D.G.F.P. Vrancea (6,7 mii lei din care pli
nelegale în sum de 6,3 mii lei i foloase nerealizate în sum de 0,4 mii lei).
Plile nelegale constatate au fost efectuate, în general, ca urmare a acceptrii la plat, în
situaiile de lucrri prezentate pentru diferite obiective de investiii (sedii ale D.G.F.P.), a unor tarife mai
mari decât cele din devizele ofert, sau a unor cote de cheltuieli specifice de organizare de antier mai
mari decât cele stabilite prin contractul de execuie.
Alte abateri
• Fondul de stimulare a personalului
La un numr de 7 judee s-au constituit i pltit, în mod necuvenit, fonduri de stimulare în sum
total de 1.487,0 mii lei, la care se adaug i foloase nerealizate în sum de 77,1 mii lei, astfel:
D.G.F.P. Arad (suma total de 580,5 mii lei), D.G.F.P. Bihor (suma total de 27,1 mii lei), D.G.F.P.
Botoani (suma total de 32,5 mii lei), D.G.F.P. Clrai (suma total de 11,5 mii lei), D.G.F.P.
Hunedoara (suma total de 98,4 mii lei), D.G.F.P. Ilfov (suma de 683,7 mii lei) i D.G.F.P. Teleorman
(suma total de 130,5 mii lei).
Au fost înclcate prevederile OMFP nr. 212/2004 pentru aprobarea metodologiei de constituire
i utilizare a fondului pentru acordarea de stimulente, în sensul aplicrii eronate a cotelor prevzute
pentru constituirea acestuia.
• Organizarea i conducerea evidenei contabile a valorilor patrimoniale
Au fost constatate erori de înregistrare la un numr de 8 Direcii Generale ale Finanelor
Publice teritoriale, care au generat denaturri ale situaiei patrimoniului cu suma total de 598,4 mii lei,
dintre care exemplificm:
D.G.F.P. Maramure - neînregistrarea în evidena contabil a valorii terenurilor din domeniul
public al statului în sum de 474,0 mii lei. Abaterea a fost remediat în timpul controlului.
D.G.F.P. Tulcea – majorarea în mod nejustificat cu suma de 393,7 mii lei a valorii
investiiilor în curs de execuie la sediul propriu prin includerea cotei de cheltuieli ce îi revine
31

Consiliului Judeean Tulcea care are un spaiu în aceeai cldire. Situaia a fost corectat în timpul
controlului prin not contabil.
D.G.F.P. Constana – înregistrarea în mod eronat în evidena contabil a sumei totale de 77,7
mii lei în conturile de cheltuieli i nu în conturile de creane. În timpul i ca urmare controlului s-a
remediat abaterea prin înregistrarea corect a sumei în contabilitate.
D.G.F.P. Hunedoara – nu au fost scoase din evidena contabil a unitii verificate dou
imobile în valoare de 4,7 mii lei, atribuite prin hotrâre judectoreasc altei instituii. În timpul i ca
urmare controlului s-a solicitat M.F.P. iniierea procedurilor pentru scoaterea din patrimoniu a
contravalorii acestor imobile.
Situaii similare s-au constatat i la D.G.F.P. municipiul Bucureti, D.G.F.P. Slaj, D.G.F.P. Timi,
Autoritatea Naional a Vmilor, Comisariatul Regional al Grzii Financiare Braov, Direcia
Regional Vamal (D.R.V.) Braov, D.R.V. Bucureti, D.R.V. Craiova, D.R.V. Galai i D.R.V.
Timi.
• Inventarierea patrimoniului i valorificarea rezultatelor acesteia
Neefectuarea inventarierii sau efectuarea acesteia fr respectarea prevederilor legale, aspect
reinut la Ministerul Finanelor Publice-activitatea proprie, D.G.F.P. Brila, D.G.F.P. Constana,
D.G.F.P. Dolj, Comisariatul Regional al Grzii Financiare Braov, D.R.V. Craiova, D.R.V. Galai.
• Alte nereguli legate de gestionarea patrimoniului (închiriere, concesionare, vânzare de
bunuri aparinând domeniului public sau privat al statului etc.
Au fost constatate venituri necalculate, neevideniate i neîncasate cuvenite bugetului de stat,
în sum de 79,0 mii lei reprezentând contravaloarea chiriei aferente spaiilor puse la dispoziia altor
entiti, la care au fost calculate i penaliti de întârziere în sum de 45,5 mii lei, astfel: la Ministerul
Finanelor Publice-activitatea proprie - contravaloarea chiriei necalculat pentru spaiile puse la
dispoziia Raiffeisen Bank S.A. în sum de 70,8 mii lei; D.G.F.P. Bihor penaliti de întârziere în sum
de 2,2 mii lei, încasate în timpul controlului; D.G.F.P. Cara Severin (8,2 mii lei chirie i penaliti în
sum de 1,4 mii lei, încasate în timpul controlului); D.R.V. Braov 0,2 mii lei penaliti de întârziere,
recuperate în timpul controlului; D.R.V. Bucureti 41,7 mii lei penaliti de întârziere, recuperate în
timpul controlului.
5.b. Constatri ale Curii de Conturi cu privire la modul de formare, evideniere, urmrire
i încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2006
Urmare controlului Curii de Conturi la Agenia Naional de Administrare Fiscal (A.N.A.F.),
la Autoritatea Naional a Vmilor, inclusiv la structurile teritoriale din subordinea acestora, s-au
constatat o serie de deficiene în ceea ce privete modul de formare, evideniere urmrire i încasare a
veniturilor bugetului de stat astfel:
5.b.1. Constatri cu privire la modul de formare, evideniere, urmrire i încasare a
veniturilor bugetului de stat pe anul 2006, la Agenia Naional de Administrare Fiscal
Repartizarea programului de încasri a veniturilor cuprinse în bugetul de stat pentru structurile
teritoriale s-a efectuat pe an, trimestre i pe luni, pe total indicator „Venituri de încasat” dar nu s-a
defalcat pe categorii de impozite i taxe ca urmare a faptului c nu au fost elaborate norme i
proceduri în acest sens. S-a recomandat A.N.A.F. luarea msurilor pentru elaborarea unor norme i
proceduri în vederea stabilirii indicatorului „program de încasri” pe structurile fiscale teritoriale, lunar,
trimestrial i anual, pe total i pe categorii de impozite i taxe.
• Neînregistrarea în evidena analitic pe pltitor a obligaiilor suplimentare stabilite prin
actele de control sau prin hotrârile judectoreti.
Cazuri constatate la D.G.F.P. Bihor, D.G.F.P. Botoani, D.G.F.P. Dâmbovia, D.G.F.P. Maramure,
D.G.F.P. Tulcea, D.G.F.P. Mehedini.
La D.G.F.P. Bihor s-a constatat neînregistrarea în evidena analitic pe pltitor a sumei de
410,4 mii lei, din care 313,1 mii lei reprezint impozit pe veniturile persoanelor nerezidente i suma de
97,3 mii lei accesoriile aferente.
32

În timpul i ca urmare a controlului sumele respective au fost înregistrate în evidena analitic pe
pltitor i s-a încasat suma de 3,8 mii lei din accesorii.
La D.G.F.P. Botoani – Administraia Finanelor Publice Botoani, creanele bugetare
(ctre bugetul statului) neînregistrate în evidena pe pltitori la data de 31.12.2006 sunt în sum total
de 240,5 mii lei, din care: 139,5 mii lei obligaii i 101,0 mii lei accesorii, provenite din rapoartele de
inspecie fiscal întocmite pe anul 2006.
În timpul controlului s-a procedat la înregistrarea în evidena pe pltitori a sumei totale de 240,5 mii lei,
reprezentând creane ctre bugetul statului stabilite suplimentar prin rapoarte de inspecie fiscal.
Cazuri similare s-au constatat i la D.G.F.P. Dâmbovia (4,8 mii lei), D.G.F.P. Maramure
(18,5 mii lei) etc.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003, republicat, privind Codul de procedur fiscal,
O.M.F.P. nr. 1722/2004 privind sistemele de administrare a creanelor fiscale i O.M.F.P. nr. 1917/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor
publice.
• Nesoluionarea situaiilor fiscale a contribuabililor urmare a plilor fr obligaii
înregistrate în fiele pe pltitori, astfel c la finele anului în fiele de eviden pe pltitor nu s-a
prezentat realitatea sumelor datorate de contribuabili.
Abaterea a fost constatat la D.G.F.P. Bihor, D.G.F.P. Botoani, D.G.F.P. Ilfov.
De exemplu, la D.G.F.P. Botoani i D.G.F.P. Bihor s-au constatat pli fr obligaii în sum
de 14.965,9 mii lei i respectiv 25.972,2 mii lei, ca urmare a neînregistrrii obligaiilor de plat. Urmare
controlului, prin decizie, s-au dispus msuri pentru clarificarea plilor fr obligaii i înregistrarea
corespunztoare în evidena fiscal.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 republicat, privind Codul de procedur fiscal i
OMFP nr. 1722/2004 cu modificrile i completrile ulterioare.
• Needitarea tuturor documentelor i nestabilirea circuitului acestora, conform
procedurilor prevzute de O.M.F.P. nr. 1722/2004 modificat.
Abaterea a fost constatat la D.G.F.P. Arad – A.F.P.M. Arad, D.G.F.P. Dâmbovia, D.G.F.P.
Ialomia D.G.F.P. Ilfov, D.G.F.P. Tulcea, D.G.F.P. Vrancea.
De exemplu la D.G.F.P. Tulcea în cazul S.C. PIER-TERRY S.R.L. Tulcea, s-a constatat c s-a
depus „Decontul cu sum negativ de TVA” cu o sum nedenominat de 5.202,2 mii lei, decont care a
fost preluat ca atare în evidena pe pltitor i care în fia contribuabilului apare cu sum negativ de
rambursat. În timpul, i ca urmare a controlului, deficiena constatat a fost remediat astfel încât
aceasta nu s-a reflectat în situaia financiar anual.
Acte normative înclcate: O.M.F.P. nr. 1722/2004 privind organizarea sistemului de administrare
a creanelor fiscale, cu modificrile i complet ulterioare.
• Neemiterea i necomunicarea deciziilor de impunere referitoare la obligaiile de plat
accesorii, pentru debitele neachitate la termenele legale.
Abaterea a fost constatat la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Alba (16.690,0
mii lei), Arad (22.272,8 mii lei), Arge (10.282,0 mii lei), Bacu (48.040,0 mii lei), Bihor (26.411,0 mii
lei), Bistria (8.506,0 mii lei), Botoani (658,0 mii lei), Buzu (1.856,0 mii lei), Constana (8.766,0 mii
lei), Covasna (902,7 mii lei), Dâmbovia (5.553,0 mii lei), Dolj (1.830,0 mii lei), Giurgiu (509,0 mii lei),
Harghita (42.153,0 mii lei), Iai (12.154,0 mii lei), Ilfov (129.314,0 mii lei), Mehedini (41,0 mii lei),
Maramure (5.657,0 mii lei), Mure (703,0 mii lei), Prahova (47.586,0 mii lei), Satu Mare (4.425,0 mii
lei), Slaj (1.255,0 mii lei), Sibiu (16.267,0 mii lei), Suceava (3.178,0 mii lei), Teleorman (3.684,0 mii
lei), Vrancea (16,0 mii lei).
Ca urmare, nu au fost înregistrate în evidena analitic pe pltitor i în evidena contabil i nu au
fost raportate în situaiile financiare accesorii în sum total de 418.709,5 mii lei.
În timpul controlului, A.N.A.F. a luat msura de modificare a O.M.F.P. nr. 1722/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, asigurându-se
astfel armonizarea cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, O.M.F.P. nr. 1917/2005 i O.G. nr. 92/2003
privind Codul de procedur fiscal.
Acte normative înclcate: Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat cu modificrile i completrile
ulterioare, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal i O.M.F.P. nr. 1917/2005.
33

• Necorectarea erorilor materiale care apar în evidena analitic pe pltitor, sau
corectarea cu întârziere a acestora.
Deficiena a fost constatat la D.G.F.P. Cara-Severin - A.F.P. Caransebe, D.G.F.P. Arad –
A.F.P.M. Arad, D.G.F.P. Ialomia, D.G.F.P. Tulcea, D.G.F.P. Neam i a fost remediat în timpul i
ca urmare a controlului.
Acte normative înclcate: O.M.F.P. nr. 1722/2004 cu modificrile i completrile ulterioare.
• Nerespectarea prevederilor legale referitoare la preluarea, prelucrarea i soluionarea
deconturilor de TVA cu sume negative i cu opiunea de rambursare.
Abaterile au fost constatate la: D.G.F.P. Cara-Severin, D.G.F.P. Sibiu, D.G.F.P. Teleorman,
D.G.F.P. Vâlcea.
La D.G.F.P. Cara-Severin, s-a constatat c în cazul S.C. Masiv Forest Products S.A.
Buchin, a fost meninut obligaia de rambursare a TVA în sum de 1.946,7 mii lei, cu toate c
aceast sum fusese pltit agentului economic. Pentru reglementarea situaiei s-a emis decizie.
La D.G.F.P. Teleorman, un numr de trei rambursri, în sum total de 80,9 mii lei,
efectuate de A.F.P. Nanov ctre trei ageni economici, i anume: S.C. Hartman S.R.L. Mavrodin –
69,8 mii lei, AECD igneti – 4,2 mii lei i Mnstirea Sf. Gheorghe igneti – 6,9 mii lei, nu au
fost operate în fiele de eviden ale contribuabililor i în evidena contabil. Deficiena a fost
remediat în timpul controlului.
Au fost înclcate: Legea 82/1991, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare.
• Neconcordane între creanele bugetare înregistrate în evidena contabil a direciilor
generale ale finanelor publice i cele înregistrate în evidena analitic pe pltitor la nivelul
unitilor fiscale teritoriale
Constatarea s-a regsit la direciile generale ale finanelor publice din judeele Arge, Bistria–
Nsud, Bihor, Brila, Cluj, Constana, Iai, Ilfov, Mehedini, Prahova, Timi, Vâlcea.
La D.G.F.P. Arge s-a constatat c la 31.12.2006 s-au raportat pli efectuate în plus în
sum total de 104.104,8 mii lei, fr ca acestea s fie evideniate la nivelul A.F.P.-urilor ca pli
efectuate în plus în acelai cont. De asemenea s-a mai constatat existena unor diferene între datele
din evidenele contabile conduse la nivelul D.G.F.P. Arge i cele de la nivelul A.F.P.-urilor, pentru
conturile în afara bilanului (la contul "Valori materiale supuse sechestrului" suma de 57.454,1 mii lei;
la contul "Înlesniri la plata creanelor bugetare" suma de 3.945,7 mii lei; la contul "Creane fiscale ale
debitorilor pentru care s-a declarat insolvabilitatea" suma de 1.592,2 mii lei). În timpul i ca urmare a
controlului, s-au dispus msuri pentru remedierea acestor situaii.
La D.G.F.P. Mehedini, s-a constatat c dei accesoriile transmise de administraiile
financiare au fost în sum de 18.463,0 mii lei, totui la nivelul direciei generale s-au înregistrat în
evidena contabil accesorii în sum de 16.576,0 mii lei, mai puin cu 1.887,0 mii lei decât cele
raportate. Totodat, s-a reinut c valoarea accesoriilor încasate înregistrat în evidena contabil a
fost de 2.970,0 mii lei fa de 8.218,0 mii lei raportat de administraiile financiare, deci cu 5.248,0 mii lei
mai mult decât cele înregistrate în evidena contabil a direciei generale a finanelor publice. În timpul
i ca urmare a controlului s-au dispus msuri de remediere, prin emiterea deciziei.
La D.G.F.P. Bihor s-au constatat neconcordane între creanele bugetare înregistrate în
evidena contabil i cele din evidena analitic pe pltitor, în sensul c în evidena pe pltitor suma
este mai mare decât în evidena contabil cu 3.303,7 mii lei din care la A.F.P. Marghita cu 15,9 mii lei
i la A.F.P. Aled, cu 3.287,8 mii lei. În timpul i ca urmare a controlului diferenele au fost înregistrate
în evidena contabil.
La D.G.F.P. Cluj s-a constatat neînregistrarea în evidena contabil sintetic i analitic a
sumei de 821, 6 mii lei, reprezentând pli efectuate în plus de ctre contribuabilii persoane fizice, ca
urmare a faptului c administraiile fiscale teritoriale nu au evideniat distinct i nu au raportat
compartimentului de contabilitate din cadrul D.G.F.P. Cluj, plile respective. În timpul i ca urmare a
controlului, sumele au fost înregistrate în evidena contabil.
Acte normative înclcate: Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare.
34

• Nerespectarea termenului legal privind începerea executrii silite, necomunicarea
somaiei însoite de titlurile executorii (prin pot, înmânare direct, afiare, publicare etc.).
Deficiena menionat s-a constatat la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Bihor,
Brila, Dâmbovia, Dolj, Galai, Iai, Ilfov, Mehedini, Mure, Slaj, Suceava, Timi, Tulcea, Vaslui.
La D.G.F.P. Galai – A.F.P.M. Galai, din verificarea a 20 dosare de executare silit
persoane juridice, în 13 cazuri nu s-au emis titluri executorii i somaii pentru creane fiscale în sum
total de 625,5 mii lei. În timpul controlului pentru cele 13 cazuri s-au emis titluri executorii i s-au
transmis somaii în sum total de 625,5 mii lei, din care accesorii în valoare de 168,3 mii lei,
încasându-se suma de 372,1 mii lei.
La D.G.F.P. Dolj – A.F.P.M. Craiova – din verificarea a 54 contribuabili persoane fizice cu
debite neachitate la 31.12.2006 în valoare de 241,5 mii lei, s-a constatat c somaiile au fost emise i
comunicate cu foarte mare întârziere.
La D.G.F.P. Mure – A.F.P.M. Târgu Mure s-au constatat întârzieri foarte mari, de la 48
de zile pân la 332 de zile, în emiterea i comunicarea somaiei (pentru un numr de 3 ageni
economici pentru creane la bugetul de stat în sum de 140,8 mii lei).
La D.G.F.P. Mehedini – A.F.P. Drobeta Turnu Severin s-a constatat c în cazul a 30 de
contribuabili persoane fizice cu debite neachitate în valoare de 120,6 mii lei, somaiile au fost
comunicate cu întârziere.
Acte normative înclcate ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscal.
• Neaplicarea celorlalte masuri de executare silit (blocarea conturilor bancare,
executarea veniturilor datorate de teri, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile i
imobile) dup expirarea termenului de 15 zile de la data comunicrii somaiei, în condiiile în
care contribuabilul nu a achitat obligaiile bugetare menionate în titlul executoriu.
Cazuri constatate la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Alba, Arad, Arge,
Cluj, Dâmbovia, Dolj, Galai, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomia, Ilfov, Mure, Slaj, Suceava,
Teleorman, Timi, Tulcea, Vaslui.
La D.G.F.P. Arge, în cadrul mai multor administraii financiare, în cazul unui numr de 12
ageni economici, s-au emis numai somaii, fr a se utiliza i alte modaliti de executare
silit,respectiv popriri asupra tuturor conturilor bancare i a veniturilor de încasat de la teri. În timpul
controlului, urmare lurii msurilor prevzute de lege, s-au încasat de la agenii economici mai sus
menionai creane fiscale în sum total de 1.677,6 mii lei.
La D.G.F.P. Cluj, din verificarea a 51 dosare de executare silit care înregistrau restane în
sum de 2.196,0 mii lei, de pe raza teritorial a 5 administraii financiare, s-a constatat c s-au
efectuat în 15 cazuri popriri pe conturi bancare, într-un caz s-a trecut la poprire asupra terilor, iar în 35
de cazuri s-au rezumat doar la emiterea unor somaii de plat însoite de titlurile executorii, fr a mai
continua cu alte msuri de executare silit. În timpul controlului, organele fiscale au trecut la instituirea
de popriri a sumelor din conturile bancare ale agenilor economici ce prezint restane neachitate.
La D.G.F.P. Galai, în 3 cazuri nu s-a trecut la aplicarea celorlalte masuri de executare
silita dup expirarea termenului de 15 zile de la data comunicrii somaiei, în condiiile în care
contribuabilii nu a achitat obligaiile bugetare menionate în titluri executorii. În timpul i ca urmare a
controlului, pentru cele 3 societi s-au generat accesorii, s-au înfiinat popriri pe conturi iar ca urmare
a acestor masuri s-a încasat suma de 201,2 mii lei.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal cu modificrile i
completrile ulterioare.
• Neinstituirea sechestrului asupra bunurilor mobile i imobile aflate în proprietatea
debitorului în conformitate cu prevederile legale.
Cazuri constatate la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Arad, Arge, Brila,
Botoani, Dâmbovia, Ilfov, Mure, Slaj i Suceava pot fi exemplificate dup cum urmeaz:
La D.G.F.P. Arad, s-a constatat c, dintr-un numr de 22 procese verbale de sechestru
instituite, la 13 procese verbale de sechestru nu a fost înscris valoarea estimativ a bunurilor imobile
i mobile sechestrate. În timpul i ca urmare a controlului, prin decizie, s-au dispus msuri pentru
remedierea deficienelor.
35

La D.G.F.P. Arge, în cazul a 6 ageni economici nu s-au instituit sechestre, dei acetia
erau în procedura de executare silit, dispuneau de bunuri mobile i imobile. În timpul i ca urmare
controlului organele de executare silit au instituit sechestre asupra bunurilor mobile i imobile ale
debitorilor.
La D.G.F.P. Mure – A.F.P. Târgu Mure s-a constatat instituirea cu întârziere de 52 de
zile pân la 127 zile a sechestrelor în cazul a trei ageni economici cu obligaii bugetare restante de
684,6 mii lei.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal cu modificrile i
completrile ulterioare.
• Nedesfurarea activitii de informare de ctre executorii fiscali înainte i în timpul
executrii silite.
Cazuri constatate la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Arad, Covasna, Slaj,
Suceava, Teleorman, Vaslui, Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili (D.G.A.M.C.)
pot fi exemplificate astfel:
La D.G.F.P. Arad – A.F.P.M. Arad, nu s-a procedat la identificarea bunurilor aflate în
patrimoniul debitorului, a conturilor bancare, a veniturilor neîncasate, a modificrilor intervenite în
situaia juridic a debitorului S.C. Expert Construct S.R.L. Arad, care la data de 31.12.2005 a avut
creane la bugetul consolidat în sum total de 993,6 mii lei, din care 549,9 mii lei la bugetul de stat.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal cu modificrile i
completrile ulterioare.
În timpul i ca urmare a controlului, prin decizie, s-au dispus msuri pentru remedierea
deficienelor.
Situaii similare s-au constatat i la D.G.F.P. Covasna - A.F.P. Tg. Secuiesc, A.F.P.
Covasna, A.F.P. Baraolt i A.F.P. Întorsura Buzului (de exemplu: S.C. Tabcon S.R.L. Întorsura
Buzului, S.C. Com Trans S.R.L. Covasna, S.C. Corvin Import Export S.R.L. Tg. Secuiesc,
Cooperativa Meteugreasc Baraolt etc.) i la D.G.F.P. Slaj (de exemplu: S.C. Leasing Vest Auto
S.R.L.; S.C. Vestalex S.R.L.; S.C. Domo S.R.L.; S.C. Aurati S.R.L.; S.C. Brant S.R.L.; S.C. Pal Dan
S.R.L. etc.)
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal cu modificrile i
completrile ulterioare.
În timpul i ca urmare a controlului, prin decizie, s-au dispus msuri pentru remedierea
deficienelor.
• Nevalorificarea sechestrelor instituite pentru bunurile mobile i imobile.
Cazuri constatate la direciile generale ale finanelor publice din judeele: Arad, Arge, Botoani,
Covasna, Ialomia, Dâmbovia, Dolj, Galai, Gorj, Iai, Ilfov, Mehedini, Prahova, Slaj, Suceava,
Teleorman, Vâlcea, i care pot fi exemplificate astfel:
La D.G.F.P. Gorj, s-a constatat c din totalul de 729 de sechestre aplicate asupra bunurilor
mobile i imobile în valoare de 106.612,0 mii lei, s-au valorificat 27 sechestre în valoare de 5.496,0 mii lei.
La finele anului 2006, au rmas nevalorificate 432 sechestre în valoare de 98.165,0 mii lei, ca urmare
a neefecturii evalurii bunurilor. În timpul i ca urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru
remedierea deficienelor.
La D.G.F.P. Dolj - A.F.P.M. Craiova, a raportat întocmirea a 156 de procese verbale de
sechestru pentru bunuri imobile în valoare de 50.201,0 mii lei la un numr de 96 ageni economici, din
care a valorificat i încasat 10.806,0 mii lei, ceea ce reprezint 21,5%. De asemenea, s-a constatat c,
urmare neaplicrii msurilor de urmrire i executare silit în termenele prevzute de lege respectiv
nevalorificarea sechestrelor instituite, un numr de 5 ageni economici cu debite datorate bugetului de
stat în sum total de 39.319,8 mii lei au fost declarai insolvabili de ctre A.F.P.M. Craiova, fiind
sczui nelegal din evidena fiscal curent. Mai mult, una din cele 5 firme, cu obligaii datorate
bugetului general consolidat al statului în sum de 34.412,6 mii lei, a fost declarat în mod nejustificat
insolvabil întrucât aceasta avea bunuri ce puteau fi urmrite, care erau deja sub sechestru, dar care
nu au fost valorificate în timpul prevzut de lege. În timpul i ca urmare controlului, s-au dispus msuri
pentru remedierea deficienelor.
La D.G.F.P. Arge – A.F.P. Piteti, în cazul a trei ageni economici cu obligaii restante de
2.314,2 mii lei, organele fiscale nu au luat msurile prevzute pentru evaluarea bunurilor sechestrate,
36

adresele de solicitare a evalurii efectuându-se cu întârziere de la 3 luni pân la 1 an i 7 luni. În
timpul i ca urmare a controlului s-au încasat creane în sum de 8,3 mii lei i au fost luate msuri
pentru utilizarea i altor modaliti de executare silit.
Acte normative înclcate: O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal cu modificrile i
completrile ulterioare.
• Neefectuarea în sistem informatic a evidenierii i urmririi înlesnirilor la plat acordate
pentru creanele bugetului de stat, efectuarea fcându-se manual.
Astfel de cazuri s-au consemnat la D.G.F.P. Arad, Arge, Clrai, Cara-Severin, Iai.
La D.G.F.P. Arad – A.F.P.M. Arad i D.G.F.P. Arge – A.F.P. Piteti nu a fost organizat în sistem
informatic „Subsistemul creanelor pentru care s-au acordat înlesniri la plat” din cadrul aplicaiei
SIACF, aa cum se prevede la pct. II 8 din O.M.F.P. nr. 1722/2004 privind organizarea sistemului de
administrare a creanelor fiscale, modificat i completat de O.M.F.P. nr. 1191/2005, care aprob
„Instruciunile privind organizarea sistemului de administrare a creanelor fiscale”, evidena
asigurându-se manual.
De asemenea, la D.G.F.P. Clrai s-a constatat c evidenierea i urmrirea realizrii
înlesnirilor la plat se efectueaz în sistem informatic la nivelul direciei i manual la nivelul structurilor
teritoriale.
• Necalcularea majorrilor de întârziere pentru neplata la termen a ratelor ealonate, de
ctre organele fiscale, contrar prevederilor O.G. nr. 86/2003 privind reglementarea unor msuri
în materie financiar-fiscal.
La D.G.F.P. Covasna – A.F.P. Sf. Gheorghe, s-a constatat c în cazul a 7 societi comerciale
care au înregistrat întârzieri la plata ratelor, organele fiscale nu au calculat majorrile de întârziere
prevzute de lege. În timpul i ca urmare a controlului s-au calculat i încasat majorri în sum de 19,8
mii lei.
• Neurmrirea de ctre organele fiscale a modului de respectare a termenelor de plat i
a condiiilor în care s-au acordat înlesnirile la plat în baza O.G. nr. 40/2002 cu modificrile i
completrile ulterioare, contrar prevederilor O.M.F.P. nr. 580/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind procedura i competena de acordare a înlesnirilor la plata obligaiilor
restante la bugetul de stat administrate de Ministerul Finanelor Publice.
Cazuri constatate la D.G.F.P. Harghita, D.G.F.P. Satu-Mare i D.G.F.P. Vaslui.
La D.G.F.P. Harghita s-a constatat c nu s-au executat garaniile constituite în contul
obligaiilor rmase neachitate la un numr de 3 ageni economici care au beneficiat de înlesniri la plata
obligaiilor bugetare în baza O.G. nr. 40/2002. Pentru perioada de la data pierderii înlesnirilor acordate
i pân la data repunerii în termen, bugetul de stat a fost lipsit de 79,1 mii lei, sum ce reprezenta
valoarea garaniilor ce puteau fi executate.
De asemenea, s-a constatat c în cazul a 2 ageni economici, beneficiari de înlesniri la plata
obligaiilor bugetare în baza O.G. nr. 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, nu s-au
constituit garaniile prevzute prin convenii. În timpul i ca urmare a controlului, deficienele au fost
remediate conform prevederilor legale.
La D.G.F.P. Satu-Mare, pentru un numr de 5 convenii încheiate cu societi comerciale
privind acordarea unor înlesniri la plata debitelor restante fa de bugetul de stat, nu s-a urmrit modul
de respectare a condiiilor stabilite la acordarea facilitilor. În timpul controlului, urmare a verificrii
efectuate de organele fiscale, a rezultat c un numr de 4 ageni economici au pierdut înlesnirile
acordate, procedându-se la notificarea acestora i înregistrarea în evidena fiscal a debitelor restante
în sum total de 793,0 mii lei, în vederea urmririi i încasrii lor.
5.b.2. Constatri cu privire la modul de formare, evideniere, urmrire i încasare a
veniturilor bugetului de stat pe anul 2006, la Autoritatea Naional a Vmilor
5.b.2.1. La nivelul Autoritii Naionale a Vmilor
• Referitor la stabilirea drepturilor vamale aferente importurilor
Pentru poziia tarifar „cartofi pentru consum” s-au constatat urmtoarele:
37

- Valoarea declarat în vam a fost mult mai mic fa de preul de referin. Urmare
estimrii subevalurii în vam la acest produs a rezultat o diferen în sum total
de 11.300,7 mii lei. Prejudiciul la bugetul de stat aferent acestei diferene de
subevaluare a fost estimat la suma de 7.446,3 mii lei din care 4.453,1 mii lei taxe
vamale i 2.993,2 mii lei TVA.
- Încadrarea vamal s-a fcut la o tax mai mic decât prevedea Tariful Vamal al
României aplicabil la data importului. S-a constatat c pentru importul a 1.291,27 t
în valoare de 851,2 mii lei, au fost calculate drepturi de import prin aplicarea taxei
vamale de 40%, dei prin Tarifului Vamal de Import al României se prevedea c în
perioada 16 mai – 30 iunie 2006, pentru poziia tarifar respectiv, taxa vamal este
de 50%. Prin aplicarea taxei de 40% în locul celei de 50% s-a estimat un prejudiciu
la bugetul de stat în sum total de 101,3 mii lei, reprezentând diferene de taxe
vamale în sum de 85,1 mii lei i TVA aferent în valoare de 16,2 mii lei.
În timpul i ca urmare a controlului, aspectele semnalate cu privirea la subevaluarea în vam i
încadrarea tarifar eronat pentru importul de cartofi, au fost însuite de ctre Autoritatea Naional a
Vmilor (A.N.V.) i s-au iniiat aciuni de verificare specifice la agenii economici importatori.
Totodat s-a recomandat A.N.V. extinderea analizelor de risc referitoare la subevaluarea în
vam la un numr cât mai mare de produse importate.
Pentru poziia tarifar „chiuvete de buctrie i de baie, din oeluri inoxidabile” s-au
constatat urmtoarele:
- Urmare verificrii importurilor realizate în anul 2006 pentru poziia tarifar „chiuvete
de buctrie i de baie, din oeluri inoxidabile” s-a constatat o subevaluare în vam
estimat la 975,4 mii lei din care, pentru importurile din Turcia (care reprezint 57%
din totalul importurilor pentru acest produs), diferena din subevaluare a fost
estimat la suma de 967,5 mii lei. În acest sens trebuie precizat c au fost
identificate situaii în care chiuvetele importate au fost declarate în vam cu preul
de 0,5 lei/bucat.
Prejudiciul estimat rezultat ca urmare a necalculrii i neîncasrii drepturilor vamale cuvenite
bugetului de stat pentru aceast diferen de valoare este de 186,8 mii lei din care 185,6 mii lei TVA i
1,2 mii lei taxe vamale. Exemplificm cu urmtoarele cazuri:
- S.C. T & C Company S.R.L., din Oltenia Jud. Clrai a importat din Turcia, în
anul 2006, cantitatea de 33.428 buc., din care 18.000 chiuvete din inox la preul de
0,6 lei/buc.
- S.C. Cavianio Comserv S.R.L., din Suceava, a importat din Turcia, în anul 2006,
cantitatea de 1.053 buc. chiuvete cu preuri cuprinse între 0,5 lei/buc. – 8,42 lei/buc..
În timpul i ca urmare a controlului, aspectele menionate mai sus au fost însuite de A.N.V.
care a iniiat aciuni de verificare specifice.
Au fost nerespectate prevederile H.G. nr. 287/2005 privind procedura aplicabil în cazurile în
care este necesar o amânare a determinrii definitive a valorii în vam i 973/2006.
• Referitor la realizarea importurilor contingentate in anul 2006
S.C. Romdis S.R.L. a utilizat un certificat de import pentru un numr de trei importuri,
conform crora au fost acordate preferine tarifare pentru o cantitate de 29,9 t produs, dei acesta era
eliberat pentru un contingent de 20 t. Rezult c, pentru cantitatea de 9,9 t importat peste cele 20 t
menionate în certificatul de import, S.C. Romdis S.R.L. nu trebuia s beneficieze de exceptare de la
plata taxelor vamale.
Având în vedere c taxa vamal pentru importul de astfel de produse era de 45%, rezult c
S.C. Romdis S.R.L. trebuia s plteasc la bugetul de stat aferent importului cantitii de 9,9t, suma
total de 53,7 mii lei din care 46,8 mii lei taxe vamale i 8,9 mii lei TVA.
În timpul i ca urmare a controlului, A.N.V. a efectuat controlul ulterior la S.C. Romdis S.R.L.,
stabilind în sarcina societii drepturi vamale suplimentare în sum total de 72,0 mii lei (pe lâng
suma de 53,7 mii lei, A.N.V. a mai identificat i alte obligaii), pe care S.C. Romdis S.R.L., le-a achitat
în totalitate.
38

De asemenea, a fost identificat un caz în care reprezentanii vamali au acordat exceptare
de la plata taxelor vamale luând în considerare un certificat de import a crui valabilitate era expirat.
Astfel S.C. Lemn Consult S.R.L. Bistria a efectuat un import de cartofi în cantitate de 96t prin Biroul
Vamal Episcopia Bihor, pentru care a prezentat un certificat de import (contingente tarifare) din data
de 12.01.2006 pentru importul din Cehia a 60t cartofi, cu valabilitate pân la data de 12.01.2006. Din
documentele transmise de ctre Biroul Vamal Oradea, la data importului, respectiv 16.01.2006,
certificatul de import original din data de 12.01.2006 prezentat în vam de ctre importator i tampilat
de lucrtorul vamal avea valabilitatea expirat, fr a se face meniuni cu privire la prelungirea
valabilitii acestuia.
Având în vedere c taxa vamal pentru importul de astfel de produse era de 40%, rezult c
S.C. Lemn Consult S.R.L. trebuia s plteasc la bugetul de stat, pentru importul cantitii de 60 t de
cartofi pentru care certificatul de import nu mai era valabil, suma total de 17,1 mii lei din care 14,4 mii lei
taxe vamale i 2,7 mii lei TVA.
În timpul i ca urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru realizarea controlului ulterior la
S.C. LEMN CONSULT S.R.L. în vederea recuperrii prejudiciului.
5.b.2.2. La nivelul structurilor teritoriale ale Autoritii Naionale a Vmilor
• Nestabilirea, neevidenierea i neîncasarea în cuantumul i la termenele prevzute de
lege a drepturilor vamale cuvenite bugetului de stat
Cazuri constatate la D.R.V. Bihor, D.R.V. Bucureti, D.R.V. Braov, D.R.V. Galai, D.R.V. Cluj,
D.R.V. Craiova i D.R.V. Timi
La D.R.V. Bihor s-a constatat stabilirea eronat a unor drepturi vamale (accize i TVA)
aferente unor autoturisme uzate importate în regim de leasing, precum i pentru unele autoturisme
importate de ctre persoane fizice ca urmare a calculrii acestora asupra unei valori în vam mai mici
decât cele legale i implicit necalcularea, neînregistrarea i neîncasarea accesoriilor aferente.
Procedându-se astfel, s-au diminuat veniturile bugetului de stat cu suma de 27,1mii lei. În timpul i ca
urmare a controlului s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost nerespectate prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul de procedur fiscal cu
modificrile i completrile ulterioare, ale Legii nr. 163/2005 i ale Ordinul M.F.P. nr. 1076 /2006
privind aprobarea valorii în vam.
La D.R.V. CRAIOVA s-a constatat c nu au fost înregistrate în evidena contabil a unitii
verificate debitele reprezentând drepturi vamale i accesoriile aferente datorate de persoane fizice i
juridice, transmise de ctre alte direcii regionale vamale pentru urmrire, încasare i executare silit în
suma de 4.020,7 mii lei. Situaiile financiare anuale, în special bilanul contabil, au fost întocmite fr a
avea la baz concordana dintre evidena contabil i realitatea faptic (evidena tehnic-operativ).
Pentru reglementarea situaiei s-a emis decizie.
Au fost nerespectate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 i ale O.G. nr. 92/2003 privind
Codul de procedur fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare.
La D.R.V. Cluj s-au constatat debite în sum total de 7,5 mii lei, pentru care nu s-au
calculat i înregistrat majorrile de întârziere în sum de 1,6 mii lei, astfel încât veniturile bugetului de
stat înregistrate i evideniate în situaiile financiare nu cuprind în toate cazurile i majorrile pentru
neplata la termen a acestora, datorate conform prevederilor legale de ctre debitori.
De asemenea, s-a mai constatat c nu în toate cazurile s-a luat msura încheierii din oficiu a
operaiunilor suspensive i stabilirea drepturilor vamale de import datorate bugetului de stat în cursul
anului 2006, ceea ce a condus la neîncasarea la bugetul statului a unor drepturi vamale în sum total
de 13,9 mii lei. În timpul i ca urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost nerespectate prevederile Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, H.G.
707/2006 privind Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, O.G. nr. 92/2003 privind
Codul de procedur fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare.
• Deficiene privind aplicarea reglementrilor referitoare la executarea silit a drepturilor
vamale
La D.R.V. Galai s-a constatat neîncasarea unor venituri vamale, în valoare total de 455,2
mii lei, în termenele legale, ca urmare a faptului ca nu au fost luate msurile prevzute în legtur cu
atragerea rspunderii juridice a administratorilor i asociailor. Pentru reglementarea situaiei s-a emis
decizie. De asemenea s-a mai constatat faptul c nu s-au încasat venituri vamale in valoare total de
39

5.207,3 mii lei la termenele legale, ca urmare a neînceperii procedurii de executare silit. Pentru
remedierea deficienelor s-a emis decizie.
Au fost nerespectate prevederile O.G. nr. 92 /2003 privind Codul de procedur fiscal.
La D.R.V. Cluj s-a constatat c nu au fost aplicate toate modalitile de executare silit
prevzute de reglementrile legale (înfiinarea popririlor pe conturile debitorilor, sechestrele pe bunuri,
declanarea procedurii de reorganizare judiciar sau defaliment) pentru încasarea datoriei vamale în
sum 88.912,8 mii lei. În timpul i ca urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost nerespectate prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, i Codul
vamal.
La D.R.V. Bucureti s-a constatat existena unor procese-verbale de contravenie ce
constituiau titluri executorii în baza crora s-au stabilit amenzi contravenionale în sum total de
36,7 mii lei i confiscare de bunuri în sum de 32,1 mii lei care nu au fost puse în executare, fapt ce a
condus la neîncasarea la bugetul statului a unor venituri în sum total de 68,8 mii lei. În timpul i ca
urmare a controlului s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost nerespectate prevederile O.U.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal i O.G.
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor.
• Alte constatri
La D.R.V. Galai s-a constatat c nu au fost transferate, pentru a fi înregistrate în evidena
contabil, creane fiscale în sum total de 14.700,5 mii lei, stabilite de autoritatea vamal în cazul
unor debitori cu domiciliul fiscal în raza de competen pentru administrarea creanelor a altor direcii
regionale vamale. Pentru reglementarea situaiei s-a emis decizie.
Au fost nerespectate prevederile O.G. nr. 92/2003.
5.c. Aspecte rezultate din verificrile efectuate la Trezoreria Statului, în legtur cu
colectarea veniturilor bugetare i a utilizrii disponibilitilor Contului curent
Contul de execuie al Bugetului de venituri i cheltuieli al Trezoreriei statului la 31.12.2006
Prevederile Bugetului de venituri i cheltuieli al Trezoreriei Statului pentru anul 2006 au fost
aprobate prin H.G. nr. 1837/2005 privind aprobarea bugetului Trezoreriei statului pe anul 2006, fiind
prevzute atât la venituri, cât i la cheltuieli, suma de 295,0 milioane lei ce conducea la un buget
echilibrat.
Prin H.G. nr. 1652/2006 privind rectificarea bugetului Trezoreriei statului pe anul 2006, acesta a
fost modificat în sensul majorrii veniturilor cu suma de 76,9 milioane lei, urmare în principal a creterii
veniturilor din dobânzi acordate de Banca Naional a României la soldul contului curent general al
Trezoreriei statului i a diminurii cheltuielilor cu suma de 85,5 milioane lei, rezultat în principal din
reducerea volumului disponibilitilor i a depozitelor pentru care exista obligaia legal de acordare de
dobânzi, rezultând astfel un excedent de 162,4 milioane lei.
Contul de execuie al bugetului Trezoreriei statului pe anul 2006, a fost aprobat prin H.G. nr. 923/2006
i se prezint astfel:
-milioane lei-
Nr.
crt.
Denumire indicatori
Prevederi
conform
H.G. nr.
1837/2005
Prevederi
conform
H.G. nr.
1652/2006
Realizri
efective
Coeficient
de realizare
Diferen
0 1 2 3 4 5=4/3*100 6=4-3
1. Venituri 295,0 371,9 430,4 115,7% 58,5
2. Cheltuieli 295,0 209,5 177,9 84,9% -31,6
3. Excedent/Deficit
- Disponibil an precedent.
- Total disponibil.
0,0 162,4
252,5
374,5
627,0
Bilanul general al Trezoreriei statului la 31.12.2006
Bilanul general al Trezoreriei statului cuprinde atât la activ cât i la pasiv valoarea de
76.105,8 milioane lei.
-
90,1
40

Datele din bilanul general al Trezoreriei statului la 31.12.2006 reflect o cretere a soldurilor de
activ i pasiv comparativ cu 31.12.2005, astfel:
Total solduri de activ, respectiv pasiv la începutul anului 2005
Total solduri de activ, respectiv pasiv la 31.12. 2006
Cretere
51.014,4 milioane lei
76.105,8 milioane lei
25.091,4 milioane lei
Principalele posturi de activ i de pasiv care au generat aceast cretere au fost:
- milioane lei -
Nr.
crt.
Posturi din
bilan
Solduri la
începutul
anului 2005
Solduri la
31. 12. 2006
Cretere
0 1 2 3 4=3-2
1. Activ, din care: 51.014,4 76.105,8 25.091,4
a) Disponibiliti totale 16.133,6 32.370,4 16.236,8
b) Depozite i plasamente financiare 639,2 613,9 -25,3
c) Deficite bugetare i credite preluate de la bnci 26.221,1 35.177,6 8.956,5
d) Creane ale Trezoreriei statului 4.672,9 6.047,3 1.374,4
e) Alte active 3.347,6 1.896,6 -1.451,0
2. Pasiv, din care: 51.014,4 76.105,8 25.091,4
a) Resurse financiare ale Trezoreriei statului 17.135,1 33.572,6 16.437,5
b) Obligaii ale statului 29.697,9 36.982,0 7.284,1
c) Rezultatul execuiei bugetului Trezoreriei statului 374,5 627,0 252,5
d) Alte pasive 3.806,9 4.924,2 1.117,3
Principalele constatri
1. În anul 2006, Ministerul Finanelor Publice nu a fructificat disponibilitile valutare, în sensul
c nu au fost constituite depozite la Banca Naional a României din disponibilitile valutare din
privatizare i nici nu s-au fcut plasamente în instrumente de grad de risc zero emise de instituii
financiare interne sau externe.
Sumele în valut obinute din privatizare au fost pstrate în conturile curente ale Ministerului
Finanelor Publice deschise la Banca Naionala a României, cu dobând „la vedere”.
Fructificarea de ctre Ministerul Finanelor Publice a disponibilitilor în valut este
reglementat de O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, cu modificrile ulterioare prin Legea nr. 201/2003, potrivit cruia „din disponibilitile în valut
se pot constitui depozite la Banca Naional a României în condiiile stabilite prin convenie încheiat
între Ministerul Finanelor Publice i Banca Naional a României sau pot fi fructificate în mod direct de
ctre Ministerul Finanelor Publice prin plasamente în instrumente cu grad de risc zero emise de
instituii financiare interne i externe.” Rezult deci c MFP trebuia s urmreasc fructificarea
disponibilitilor prin una dintre cele dou modaliti prevzute de lege, în scopul realizrii de venituri.
Pentru sumele aflate în cont la data de 31.12.2006, s-au încasat dobânzile „la vedere” acordate
de Banca Naionala a României care în anul 2006 au fost de 0,7-0,8% pe an pentru EURO i de 0,95-
1% pe an pentru USD. Dobânzile efectiv încasate de la BNR în anul 2006, au fost de 7.553.417,57
EURO i 189.376,70 USD.
Având în vedere aceast fructificare redus a veniturilor din privatizare, care în anul 2006 a constat
exclusiv în dobânda la vedere încasat de la BNR, precum i faptul c Banca Naional a României a
realizat în 2006 o rentabilitate total a rezervelor internaionale de 2,33% pentru EURO i 4,49%
pentru USD, se poate aprecia c, în condiiile în care Ministerul Finanelor Publice ar fi efectuat
plasamente financiare cu o rentabilitate egala cu rentabilitatea medie realizat de BNR, s-ar fi obinut
venituri din dobânzi în suma de 24.896.582,29 EURO i 881.332,32 USD.
Astfel, prin neefectuarea de plasamente financiare conform O.U.G. nr. 146/2002, Ministerul
Finanelor Publice nu a realizat posibile venituri din dobânzi în sum de 17.343.164,72 Euro
(24.896.582,29 Euro – 7.553.417,57 Euro) i 691.955,62 USD (881.332,32 USD – 189.376,70).
Nu au fost respectate prevederile O.U.G. nr. 146/2002 (actualizat) privind formarea i
utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului.
41

Pentru remedierea deficienelor a fost emis decizie a Preedintelui Seciei de Control
Financiar Ulterior.
2. În anul 2006, Direcia de Trezorerie i Contabilitate Public, nu a fcut demersuri pe
piaa financiar pentru a identifica oportuniti în vederea efecturii de plasamente financiare pe
termen scurt, în condiiile prevederilor O.U.G. nr. 146/2002, care s asigure o fructificare mai
avantajoas a disponibilului neangajat din contul curent general al Trezoreriei statului, în sensul
obinerii de venituri din dobânzi mai mari decât dobânda „la vedere” încasat de la Banca Naional a
României, în conformitate cu prevederile actului normativ mai sus menionat.
Conform prognozelor i evoluiei efective a disponibilului contului curent general al Trezoreriei
statului din anul 2006, exceptând lunile ianuarie i ultima decad a lunii decembrie când au fost
necesare împrumuturi pe termen scurt pentru a asigura disponibilul, au existat în permanen resurse
financiare neangajate, pentru care trebuia s existe preocupare în vederea identificrii unor posibiliti
de fructificare mai avantajoase.
Pentru remedierea deficienelor a fost emis decizia Preedintelui Seciei de Control
Financiar Ulterior.
3. Referitor la acordarea finanrilor din sumele reprezentând asisten nerambursabil
acordat de Guvernul Japoniei pentru debitorii aflai în sold la data de 31.12.2006 au rezultat
urmtoarele:
În cazul a trei ageni economici, respectiv S.C. MIRA S.A., S.C. FILROM S.A. i S.C. TRACIA
INTERNATIONAL S.A., negocierile cu partenerul extern Japan International Cooperation System
(JICS) s-au demarat înainte ca acordul cu Guvernul Japoniei s devin public. Data publicrii
H.G. 308/19.04.2000 pentru aprobarea înelegerii realizate prin schimbul de note diplomatice semnate
la Bucureti la 7 ianuarie 2000, în baza creia Guvernul Japoniei oferea Guvernului României un
ajutor nerambursabil în valoare de 500 milioane yeni i a Acordului încheiat la 1 februarie 2000 între
Guvernul României i Japan International Cooperation System a fost 11.05.2000, în Monitorul Oficial
nr. 209, în timp ce solicitrile formulate de primele dou societi sunt din luna februarie 2000, iar în
cazul celei de-a treia, dei nu s-a identificat nici o solicitare, în luna aprilie 2000 societatea transmitea
ministerului cu adresa nr. 81 un chestionar discutat cu JICS, acesta din urm fiind datat aprilie 1999.
Faptul c societile respective cunoteau informaiile despre alocarea acestor faciliti care nu
erau publice (asistena financiar) constituie indicii c au fost obinute prin înclcarea legii penale.
Totodat, având în vedere prevederile art. 108 alin. (4) din Constituia României potrivit cruia
“Hotrârile i ordonanele adoptate de Guvern se semneaz de primul-ministru, se contrasemneaz de
minitrii care au obligaia punerii lor în executare i se public în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistena hotrârii sau a ordonanei” rezult c prevederile acordului
încheiat între Guvernul României i Guvernul Japoniei nu puteau fi puse în aplicare înaintea aprobrii
i publicrii acestuia în Monitorul Oficial al României.
În lipsa unor proceduri privind preluarea cererilor pentru importuri, de analiz i aprobare a
acestora precum i lipsa unor criterii pentru selectarea agenilor economici, demararea negocierilor cu
partenerul strin s-a fcut doar pe baza cererilor beneficiarului, fr a fi solicitate documente financiar
contabile (bilanuri, balane de verificare), certificate fiscale, din care s rezulte solvabilitatea societii
i situaia plii obligaiilor la bugetul de stat i la bugetele locale i certificatul constatator de la
Registrul Comerului, din care s rezulte situaia juridic a societii la momentul respectiv i
continuitatea activitii beneficiarului, care s ofere o garanie a faptului c societatea va face plile
ctre Fondul de contrapartid.
Din analiza dosarelor menionate, controlorii financiari au constatat c societile respective
se aflau în dificultate financiar, dovad în acest sens fiind imposibilitatea prezentrii de ctre cei
trei ageni economici a scrisorii de garanie bancar fapt care a dus la imposibilitatea încasrii sau
încasarea cu întârziere i în proporie foarte mic a sumelor cuvenite Fondului de contrapartid.
Aceasta dovedete c cele trei societi au evitat a prezenta documente care s arate situaia
financiar real a acestora, fapt ce constituie indicii c acest lucru s-a svârit cu înclcarea legii
penale.
În condiiile în care cele trei societi nu au obinut scrisoare de garanie bancar, Ministerul
Finanelor, prin reprezentanii si, a acceptat altfel de garanii, contrar prevederilor Conveniilor,
respectiv:
42

- gaj asupra unor utilaje, care s-au dovedit nevandabile în momentul valorificrii;
- bilete la ordin fr acoperire;
- contract de garanie mobiliar pentru utilajele aflate în proprietatea altei societi a crui
valabilitate a expirat înainte de prima scaden i fr a face obiectul vreunui act adiional la
Convenia încheiat.
Astfel nu au fost respectate prevederile art. 6. alin (1) din H.G. 308/2000 «Guvernul României
va asigura ca o sum echivalenta cu suma în yeni, pltit pentru cumprarea produselor menionate în
subparagraful (1) al paragrafului 2, sa fie depozitat în moneda României într-un cont care va fi
deschis în numele su la Banca Naional a României. Depozitul va fi constituit într-o perioada de
3 ani de la data intrrii în vigoare a prezentelor aranjamente, în afar de cazul în care s-a convenit
altfel între autoritile implicate ale celor doua guverne».
Prejudiciul la Fondul de contrapartid a fost sum de 2.038.012,11 lei.
Pentru neachitarea la scaden a sumelor datorate, Ministerul Finanelor a calculat dobânzi
BNR în sum total de 2.438.371,3 lei i dobânzi prevzute de legislaia fiscal în sum total de
3.259.709,0 lei, dobânzi care de asemenea nu au fost achitate, rezultând un prejudiciu total de
7.736.092,4 lei, astfel:
- 5.592.235,4 lei din relaia cu S.C. FILROM S.A., compus astfel:
- debit - 1.553.776,5 lei
- dobânzi BNR – 1.722.703,7 lei
- dobânzi Cod Fiscal – 2.315.755,2 lei
- 1.229.353,24 lei din relaia cu S.C. TRACIA INTERNATIONAL S.A., compus astfel:
- debit - 398.827,9 lei
- dobânzi BNR – 348.686,2 lei
- dobânzi Cod Fiscal – 481.839,2 lei
- 914.503,75 lei din relaia cu S.C. MIRA S.A., compus astfel:
- debit - 85.407,70 lei
- dobânzi BNR – 366.981,4 lei
- dobânzi Cod Fiscal – 462.114,6 lei
Pentru constatarea prezentat mai sus au fost sesizate organele de urmrire penal
competente în vederea stabilirii rspunderii juridice a persoanelor responsabile.
4. Referitor la acordarea drepturilor de import unor ageni economici în contul recuperrii
creanelor externe ale României din relaiile comerciale internaionale i din conturile de clearing,
barter i cooperare economic internaional pentru debitorii aflai în sold la data de 31.12.2006, prin
raportul de control, controlorii financiari au reinut urmtoarele:
În vederea recuperrii creanelor externe ale României, Ministerul Economiei i Finanelor a
încheiat, în baza Ordinelor comune nr. 1547/1994 (nepublicat) i nr. 2362/1996 (nepublicat), cu mai
muli ageni economic, Convenii prin care acetia s-au angajat ca vor derula importuri de mrfuri a
cror contravaloare în lei o vor vira ulterior la bugetul de stat.
Încheierea acestei Convenii a avut la baz Notele Comisiei Interdepartamentale, care a stabilit
condiiile de baz ce trebuiau respectate prin Conveniile încheiate între Ministerul Finanelor i agenii
economici importatori, respectiv S.C. CEZARA PROD S.R.L. (fost S.C. EURO ROMANIA HOLDING
S.R.L.), S.C. EUROMETAL IMPEX S.R.L., S.C. REBECA DESIGN S.R.L. (fost S.C. EURO
PROPERTZ CONSTRUCTION S.R.L.)
Pe parcursul controlului au fost identificate modificri ale prevederilor Ordinelor comune nr.
1547/1994 (nepublicat) i nr. 2362/1996 (nepublicat), ale prevederilor Notei Comisiei
Interparlamentare, precum i ale Conveniilor încheiate cu agenii economici ceea ce a fcut ca acetia
s prezinte garanii incerte, respectiv contracte de gaj în loc de scrisoare de garanie bancar,
modificri fa de care exist indicii c au fost svârite cu înclcarea legii penale, care au avut drept
rezultat prejudicierea statului român cu suma total de 14.665.295,3 lei, prin neplata contravalorii
importurilor la bugetul de stat, respectiv:
- 6.125.159,4 lei din relaia cu S.C. CEZARA PROD S.R.L. (fost S.C. EURO ROMANIA
HOLDING S.R.L.) compus din:
− 3.471.776,1 lei reprezentând contravaloarea importului ce urma a fi pltit
statului român;
− 1.744.312,6 lei reprezentând majorri de întârziere;
43

− 31.061,4 lei reprezentând penaliti de întârziere;
− 878.009,1 lei reprezentând dobânzi de întârziere.
- 864.180,5 lei reprezentând dobânzi de întârziere datorate de S.C. EUROMETAL IMPEX
S.R.L. pentru neplata în termen a contravalorii importului;
- 2.446.521,4 lei din relaia cu S.C. REBECCA DESIGN S.R.L. (fost S.C. EURO
PROPERTY CONSTRUCTION S.R.L.) compus din urmtoarele sume:
− 1.218.242,6 lei reprezentând contravaloarea importului ce trebuia s fie pltit
statului român;
− 1.228.278,8 lei reprezentând majorri de întârziere.
- 4.229.374,1 lei echivalent a 1.647.209,1 USD din relaia cu S.C. RONEC IMPEX S.R.L.;
- 1.000.059,9 lei respectiv 389.492,1 USD din relaia cu S.C. PANTERA IMPORT EXPORT
Pentru constatarea prezentat mai sus au fost sesizate organele de urmrire penal
competente în vederea stabilirii rspunderii juridice a persoanelor responsabile.
5. Tot referitor la creanele externe ale României din activiti comerciale internaionale i din
operaiuni de clearing, barter i cooperare economic cu alte state, Direcia general de control i
audit public intern, a întocmit Procesul verbal de inspecie nr. 410.179/24.01.2002, prin care s-a
constatat un prejudiciu în sum de 18.709.997.688,0 lei ROL reprezentând majorri de întârziere
aferente decalrii perioadei de la 90 de zile cât era prevzut în Ordinul nr. 1547/1994, la 180 de zile,
respectiv 360 zile cât s-a stabilit de ctre membrii comisiei Interdepartamentale în Notele acesteia i
prin Conveniile încheiate cu societile importatoare.
Ca urmare a faptului c aspectele reinute prin Procesul verbal de inspecie menionat mai sus
nu au putut fi valorificate datorit lipsei de competen a echipei de audit a M.F.P. pentru verificarea
activitii Comisiei Interdepartamentale, M.F.P. trebuia s sesizeze Curtea de Conturi conform
O.M.F. nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea i
funcionarea auditului intern în baza O.G. nr. 119/1990.
Au fost nerespectate prevederile O.M.F. nr. 332/2000 care, la pct. 38 lit. f, prevede c în cazul
constatrii producerii sau posibilitii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/i
a patrimoniului public, conductorul instituiei publice care a dispus efectuarea inspeciei de
audit intern va sesiza Curtea de Conturi, care va decide cu privire la msurile care se impun.
Prin nesesizarea Curii de Conturi, constatrile din Procesul verbal de inspecie
nr. 410.179/24.01.2002 în urma crora s-a stabilit prejudiciul în sum de 18.709.997.688,0 lei ROL,
au rmas nevalorificate.
Pentru constatarea prezentat mai sus au fost sesizate organele de urmrire penal
competente în vederea stabilirii rspunderii juridice a persoanelor responsabile.
II.A.2. AUTORITI PUBLICE
II.A.2.1. Administraia Prezidenial i Senatul României
La domeniul „Autoriti publice” au fost verificate conturile de execuie i bilanurile contabile a
doi ordonatori principali de credite: Administraia Prezidenial i Senatul României.
- mii lei -
Ordonator
Credite bugetare
definitive
Pli
Gradul de
realizare
Administraia Prezidenial 28.690,0 28.558,0 99,5
Senatul României 70.542,0 68.714,0 97,4
Total 99.232,0 97.272,0 98,0
Urmare aciunii de verificare, celor doi ordonatori principali de credite li s-a acordat
descrcarea de gestiune.
În urma controlului efectuat la Senatul României, s-a constatat o abatere privind cheltuielile
nereglementate de lege, abatere care a fost înlturat operativ. Abaterea a constat în utilizarea în
44

scopuri personale, de ctre persoane neautorizate, a unor autovehicule din parcul propriu al Senatului,
producând astfel un prejudiciu în sum de 14,7 mii lei.
În timpul controlului au fost dispuse msurile prevzute de lege pentru recuperarea
prejudiciului.
II.A.2.2. Camera Deputailor
În anul 2006, Camera Deputailor, ordonator principal de credite, a beneficiat de credite
definitive în sum de 182.696.000,0 lei, iar plile au însumat 172.320.770,0 lei, gradul de realizare
fiind de 94,0%.
Pentru activitatea proprie a Camera Deputailor au fost alocate de la buget pentru finanarea
programului „Modernizarea bazei logistice a procesului legislativ’’ credite definitive în sum de
181.149.950,0 lei i s-au efectuat pli în sum de 170.974.689,0 lei. Gradul de realizare a fost de
94,0%.
Camera Deputailor are în subordine un ordonator teriar care nu a fost verificat.
Urmare verificrii ordonatorului principal de credite al Camerei Deputailor au fost constatate
abateri pentru remedierea crora a fost emis decizie.
Nu s-a acordat descrcarea de gestiune.
Principalele abateri constatate
1. Principalele abateri constatate în execuia cheltuielilor generatoare de prejudicii
Au fost constatate abateri la plata unor cheltuieli de personal, generate de plata eronat a unor
ore suplimentare. Prejudiciile constatate au fost recuperate, dar sumele nu sunt semnificative.
2. Principalele abateri de la disciplina financiar–contabil care s-au remediat în timpul
controlului sau pentru remedierea crora s-au emis decizii
• Abateri în organizarea procedurii de angajare, lichidare, ordonanare i plat a
cheltuielilor instituiilor publice
Au fost constatate 82 de cazuri în valoare total de 8.050,2 lei, din care:
- factura nr. 8603071/08.08.2006 în valoare de 4.601,7 lei, reprezint servicii de asisten
tehnic pentru lunile iunie i iulie 2006, în baza creia s-a întocmit ordonanarea, conine
erori de adiie;
- 82 de ordine de deplasare prezentate la plat, în valoare de 3.448,5 lei, decontate i
înregistrate în notele contabile, nu sunt vizate la rubricile „conductorul unitii” i „verificat
decont”. De asemenea, pentru nici unul din ordinele de deplasare decontate nu au fost
întocmite ordonanri de plat;
• Abateri în gestionarea patrimoniului
Efectuarea inventarierii patrimoniului fr respectarea prevederilor legale:
Aciunea de inventariere nu îndeplinete cerinele prevzute de Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii
elementelor de activ i de pasiv, întrucât procesele verbale de evaluare i inventariere a ’’activelor fixe
corporale în curs - Palatul Parlamentului’’ în valoare de 22.376.428,8 lei, precum i a mobilierului
pentru activitatea Senatului, au fost întocmite fr ca ordonatorul de credite s emit ordin de numire a
comisiilor aferente. De asemenea, nu sunt întocmite liste de inventariere aferente celor dou obiective
de investiii aflate în curs de execuie, nu se descrie stadiul în care se afl fiecare obiectiv în funcie de
volumul lucrrilor realizate la data inventarierii i nu sunt prezentate informaiile stabilite prin norme; nu
sunt evideniate în liste separate toate spaiile transmise în administrarea altor instituii i nu existau
documente privind confirmarea soldurilor aferente materialelor predate constructorilor; nu este
consemnat starea de degradare a obiectivelor de investiii.
• Alte abateri care afecteaz acurateea situaiilor financiare:
Situaiile financiare conin date denaturate deoarece acestea nu evideniaz micrile
patrimoniale cum sunt:
- spaiile transmise în administrarea altor instituii;
45

- stadiul în care se afl fiecare activ fix corporal în curs de execuie, în funcie de volumul
lucrrilor realizate la data inventarierii;
- nu sunt calculate i evideniate amortizrile pentru activele fixe corporale în curs sau puse
în funciune parial.
II.A.2.3. Autoriti Judectoreti
În sfera de competen a Curii de Conturi au intrat un numr de 172 instituii publice din
domeniul autoritilor judectoreti, respectiv:
Ministerul Justiiei - un ordonator principal (activitate proprie); 16 ordonatori secundari din
care 15 Curi de Apel i Administraia Naional a Penitenciarelor, precum i 95 de ordonatori teriari,
din care 42 de tribunale, 48 de uniti ale sistemului penitenciar, restul de 5 ordonatori teriari fiind în
subordinea direct a Ministerului Justiiei;
Ministerul Public - un ordonator principal (activitate proprie), 16 ordonatori secundari din
care 15 Parchete de pe lâng Curile de Apel i Direcia Naional Anticorupie, precum i 41
ordonatori teriari, respectiv Parchetele de pe lâng tribunalele judeene i al municipiului Bucureti.
Înalta Curte de Casaie i Justiie - fr instituii subordonate;
Curtea Constituional - fr uniti subordonate
Instituiile menionate au gestionat în anul 2006 un volum de credite definitive, alocate de la
bugetul de stat, în sum total de 2.048.246,0 mii lei, din care s-au efectuat pli de 2.019.938,0 mii lei,
rezultând o execuie bugetar de 98,6%.
Pe lâng fondurile provenite de la bugetul de stat, instituiile menionate au mai gestionat i alte
fonduri provenite din credite externe (38.281,0 mii lei din care s-au efectuat pli de 29.890,0 mii lei)
precum i din fonduri externe nerambursabile (35.261 mii lei din care s-au efectuat pli de 14.565,0
mii lei).
Instituiile finanate parial sau integral din venituri proprii (în majoritatea lor instituiile din
sistemul penitenciar) au realizat venituri de 41.541,7 mii lei, dintr-un total previzionat de 41.867,8 mii lei.
Curtea de Conturi a desfurat în anul 2007 aciuni de verificare a conturilor de execuie i a
bilanurilor contabile încheiate la 31.12.2006 ale ordonatorilor de credite din acest domeniu,
cuprinzând în control un numr total de 125 ordonatori de credite, astfel:
- 4 ordonatori principali de credite, respectiv activitatea proprie a Ministerului Justiiei, a
Ministerului Public, a Înaltei Curi de Casaie i Justiie i a Curii Constituionale;
- 28 de ordonatori secundari respectiv: 14 Curi de Apel, 13 Parchete de pe lâng Curile de
Apel i Direcia Naional Anticorupie;
- 93 ordonatori teriari din care: 56 tribunale i uniti din sistemul penitenciar i 37 de parchete
de pe lâng tribunalele judeene.
Din totalul de 125 instituii verificate, pentru 113 s-a acordat descrcare de gestiune, respectiv
pentru 90,4%, din care 3 sunt ordonatori principali de credite (Ministerul Public, Curtea Constituional
i Înalta Curte de Casaie i Justiie), 25 sunt ordonatori secundari (13 Curi de Apel i 12 parchete de
pe lâng Curile de Apel), iar 85 sunt ordonatori teriari (în majoritate tribunale i penitenciare).
Curtea de Conturi a mai desfurat în acest an i un audit al programelor bugetare în cadrul
Contractului de înfrire instituional încheiat cu Curtea de Conturi a Spaniei i Curtea de Conturi a
Germaniei. Auditul a avut ca obiect programul „Consolidarea sistemului penitenciar românesc” i a fost
efectuat la Ministerul Justiiei, la Administraia Naional a Penitenciarelor i la 12 uniti ale sistemului
penitenciar.
Principalele concluzii i constatri rezultate în urma verificrii conturilor de execuie
1. Modul de prezentare i calitatea situaiilor financiare supuse verificrii
La unitile subordonate Ministerului Justiiei i Ministerului Public au fost constatate unele
nereguli care au afectat acurateea situaiilor financiare. Astfel, într-un numr de 27 de cazuri, situaiile
financiare nu reflectau cu exactitate datele înscrise i realitatea patrimoniului, ca o consecin a
urmtoarelor nereguli:
46

• neluarea msurilor de recuperare de la persoanele vinovate a sumelor reprezentând minusuri,
înregistrate în contabilitate ca urmare a lucrrilor de inventariere a patrimoniului - la Direcia Naional
Anticorupie; pentru înlturarea neregulii a fost emis Decizia directorului Camerei de Conturi
Bucureti;
• neîntocmirea evidenei analitice a mijloacelor fixe, a furnizorilor i a registrului Cartea Mare -
la Curtea de Apel Bacu; pentru înlturarea neregulii au fost dispuse msuri prin decizie a directorului
Camerei de Conturi Bacu
• neîntocmirea evidenelor sintetice i analitice a contului de clieni din chirii (10,0 mii lei) i
neconducerea evidenei garaniilor de bun execuie (730,5 mii lei)- la Tribunalul Bucureti; neregulile
constatate au fost înlturate în timpul controlului;
• înregistrarea eronat, în conturi în afara bilanului, a unor active fixe primite prin transfer în
valoare de 127,7 mii lei, precum i înregistrarea eronat pe cheltuieli a obiectelor de inventar la darea
lor în folosin în sum de 17,1 mii lei - la Curtea de Apel Bucureti; neregulile constatate au fost
înlturate în timpul controlului;
• neconducerea evidenei contabile pentru activitatea de producie i prestri servicii - la
Penitenciarul de maxim Siguran Colibai; pentru înlturarea neregulii au fost dispuse msuri prin
decizie a directorului Camerei de Conturi Arge
• transpunerea soldurilor la 31.12.2005 în noul plan de conturi, fr preluarea rezervelor din
reevaluare în sum de 1.113,5 mii lei, neînregistrarea în contabilitate a unor imobilizri corporale i
necorporale în curs (675,2 mii lei), subevaluarea cldirii Judectoriei Gherla cu suma de 1.221,7 mii lei,
precum i neefectuarea analizei soldurilor conturilor contabile cu consecina diminurii Fondului
bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului cu suma de 41.085,3 mii lei i a înregistrrii unei
amortizri mai mari cu suma de 112,1 mii lei - la Tribunalul Cluj; neregulile constatate au fost înlturate
în timpul controlului;
• înregistrarea eronat în contabilitate a cheltuielilor cu activele fixe neamortizabile în valoare
de 20,4 mii lei i a obligaiilor ctre furnizori aferente lunii decembrie în sum de 14,0 mii lei - la
Parchetul de pe lâng Tribunalul Botoani; neregula a fost remediat în timpul controlului;
• transpunerea eronat a soldurilor la 31.12.2005 în noul plan de conturi, cu consecina
denaturrii conturilor de active fixe i amortizri cu suma de 365,5 mii lei - la Parchetul de pe lâng
Tribunalul Prahova; neregula a fost remediat în timpul controlului;
• neevaluarea i neînregistrarea în contabilitate a terenurilor, precum i înregistrarea eronat a
unei cldiri proprietate public, fr ca aceasta s îi fie dat în administrare - la Parchetul de pe lâng
Tribunalul Sibiu; pentru înlturarea neregulii au fost dispuse msuri prin decizie a directorului Camerei
de Conturi Sibiu.
2. Execuia bugetar
Controalele efectuate pentru exerciiul bugetar al anului 2006 au relevat o serie de abateri i
nereguli care au generat, pe de o parte, neevidenierea i neîncasarea unor venituri cuvenite bugetelor
publice, iar pe de alt parte pli nelegale din fondurile provenite de la bugetul de stat, dup cum
urmeaz:
• Nereguli privind modul de calcul, înregistrare, încasare i, dup caz, virare a veniturilor
aparinând bugetelor publice, inclusiv a veniturilor proprii ale instituiilor finanate integral sau parial
din astfel de surse.
Aceast categorie de nereguli a generat, într-un numr de 6 cazuri, neîncasarea la bugetele
publice a veniturilor în sum de 186,5 mii lei, reprezentând în cea mai mare parte penaliti de
întârziere, în sum de 174,0 mii lei, aferente contravalorii prestaiilor efectuate de deinui în baza
contractelor de prestri servicii încheiate de unitile sistemului penitenciar cu diveri ageni economici.
Cele mai relevante exemple sunt urmtoarele:
- necalcularea, neînregistrarea i neîncasarea majorrilor contractuale datorate de Fabrica
de Mobil I.L. Caragiale din subordinea Regiei Autonome Multiproduct, ca urmare a
nerespectrii termenului de plat a contravalorii muncii deinuilor din Penitenciarul
Mrgineni judeul Dâmbovia (119,1 mii lei);
- necalcularea prin similitudine cu cazul precedent a penalitilor în sum de 54,1 mii lei, la
Penitenciarul cu regim închis Bistria, Judeul Bistria Nsud.
47

• Abateri de la disciplina financiar contabil în efectuarea cheltuielilor, care au generat
prejudicii pentru bugetul statului
În urma verificrilor efectuate la instituiile din subordinea Ministerului Justiiei i Ministerului
Public au fost constatate, într-un numr de 28 de cazuri, prejudicii în sum total de 2.298,5 mii lei, din
care pli nelegale de 2.245,5 mii lei i dobânzi aferente în valoare de 53,0 mii lei. Din acestea s-au
încasat în timpul controlului 958,6 mii lei, din care pli nelegale în sum de 953,3 i dobânzi de 5,3 mii lei.
Situaia abaterilor constatate se prezint astfel:
Pe categorii de abateri:
- mii lei -
Tip abatere
Total
Pli
nelegale
Dobânzi
Total
Recuperri
Pli Dobânzi
Pli peste cotele, normele legale 908,9 906,9 2,0 908,9 906,9 2,0
Avansuri acordate nelegal i/sau nerecuperate 1,9 1,9 1,9 1,9
Cheltuieli nereglementate de lege 1.366,2 1.317,6 48,6 26,3 25,4 0,9
Pli fr documente justificative 8,2 8,0 0,2 8,2 8,0 0,2
Alte abateri 13,3 13,0 0,3 13,3 13,0 0,3
TOTAL 2.298,5 2.245,5 53,0 958,6 953,3 5,3
Pe structura economic a clasificaiei bugetare
Tip cheltuial
Total
Pli
nelegale
Dobânzi
Total
Pli
Recuperri
- mii lei -
Dobânzi
Cheltuieli curente 2.234,4 2.184,5 49,9 894,5 892,3 2,2
Cheltuieli de capital 64,1 61,0 3,1 64,1 61,0 3,1
TOTAL 2.298,5 2.245,5 53,0 958,6 953,3 5,3
Cele mai reprezentative abateri se localizeaz la cheltuieli curente iar ponderea cea mai
important în cadrul acestora o dein cheltuielile efectuate fr baz legal. În acest sens
exemplificm:
- Penitenciarul Colibai Judeul Arge, unde s-a constatat acordarea nelegal ctre salariai a
unor sporuri pentru condiii vtmtoare sau periculoase, pe baza unor acte normative aplicabile altor
categorii de personal. Prejudiciul constatat se ridic la suma de 1.020,2 mii lei, pentru recuperarea
cruia, Camera de Conturi Arge a sesizat instana de judecat.
Dintre plile efectuate de la titlul „cheltuieli de personal” peste cotele, normele, sau
baremurile legale enumerm:
- Tribunalul Gorj i Parchetul de pe lâng Tribunalul Botoani, unde s-a constatat determinarea
eronat a bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale de stat, pltindu-se în plus de la bugetul de
stat suma de 756,7 mii lei i respectiv suma de 41,9 mii lei. Acestea au fost regularizate în timpul
controlului cu bugetul asigurrilor sociale de stat.
În cadrul cheltuielilor de capital se evideniaz categoria abaterilor constând în pli peste
normele, cotele i baremurile legale, din care exemplificm:
- Penitenciarul cu regim de maxim siguran Giurgiu - unde s-a constatat majorarea
nejustificat a situaiilor de lucrri, care au inclus i manopera executat cu deinuii
penitenciarului, creându-se un prejudiciu total de 82,2 mii lei care s-a recuperat în timpul
desfurrii aciunii.
- Parchetul de pe lâng Tribunalul Arge - unde s-a constatat c s-a achitat constructorului
contravaloarea organizrii de antier, necuprins în devizul ofert, manoper direct i utilaj
majorate nejustificat ca i cote de cheltuieli de transport pltite de dou ori. Plata nelegal a
acestor sume a condus la crearea unui prejudiciu total de 32,8 mii lei, care a fost recuperat în
timpul controlului.
48

3. Modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea instituiilor verificate
Verificrile efectuate au relevat, într-un numr de 11 cazuri, nereguli în gestionarea patrimoniului
constând în:
• Neefectuarea inventarierii patrimoniului sau efectuarea defectuoas a acestuia, în acest
sens exemplificm:
- Parchetul de pe lâng Tribunalul Dâmbovia - nu a fost efectuat conform legii inventarierea
cldirilor aflate în domeniul public al statului;
- Tribunalul Arad - nu au fost stabilite proceduri scrise de inventariere, totodat nefiind dispus
inventarierea creanelor datoriilor i disponibilitilor bneti ale instituiei;
- Curtea de Apel Bacu - nu au fost stabilite proceduri scrise de inventariere i nu a fost
instituit comisia de inventariere;
- Tribunalul Prahova - nu au fost inventariate toate posturile de activ i pasiv, cum ar fi:
imobilizri corporale în curs, furnizori i debitori.
Pentru înlturarea neregulilor menionate mai sus au fost emise decizii.
• Neefectuarea reevalurii patrimoniului sau efectuarea defectuoas a acestei operaiuni:
- Parchetul de pe lâng Tribunalul Tulcea - unde s-a constatat c valoarea de inventar a
sediilor acestuia din Tulcea i Babadag a fost reevaluat în mod eronat, aplicându-se
coeficientul de actualizare 1,0 dei acestea intraser în patrimoniu sau fuseser modernizate
în anii anteriori anului 2002 când, potrivit legii, instituiile publice aveau obligaia s
procedeze la reevaluarea activelor fixe corporale.
Rapoartele de control intermediare au fcut obiectul urmtoarelor msuri de valorificare:
- 12 rapoarte de control intermediar au fcut obiectul emiterii deciziei structurii competente,
prin care s-au dispus un numr de 22 msuri;
- 2 rapoarte de control intermediar au fcut obiectul sesizrii instanelor de judecat;
Urmare controalelor efectuate a fost aplicat i un numr de 2 amenzi contravenionale.
II.A.2.4. Autoriti Executive
În programul de control pe anul 2007 a fost prevzut aciunea de verificare a contului de
execuie i a bilanului contabil încheiate de Ministerul Afacerilor Externe la finele exerciiului
financiar pe anul 2006.
În urma demarrii aciunii de control s-a constatat imposibilitatea verificrii conturilor
datorit faptului c acestea nu reflect realitatea activitii reprezentanelor diplomatice.
Astfel, în ultimii ani s-a constatat creterea progresiv i nejustificat a perioadelor de
întârziere cu care documentele financiar contabile ale reprezentanelor diplomatice se înregistreaz în
evidena contabil a centralei MAE, ajungându-se la situaia potrivit creia, în prezent, din totalul de
145 reprezentane diplomatice, pentru 61 dintre acestea perioada de întârziere este de 6,5 ani, iar
pentru alte 38 de reprezentane, de 4,5 ani.
Curtea de Conturi a emis în fiecare an Decizii ale preedintelui Seciei de control financiar
ulterior, prin care s-a dispus înlturarea neregulilor din activitatea financiar - contabil, respectiv a
neregulilor privind exactitatea i realitatea conturilor generate de aspectele menionate mai sus.
Msurile dispuse prin aceste decizii nu au fost aduse la îndeplinire, Ministerul Afacerilor
Externe solicitând de mai multe ori amânri i invocând permanent lipsa de personal i ineficiena
sistemului informatic care a gestionat datele provenite de la misiunile diplomatice.
S-a constatat astfel c situaia existent cu privire la efectele negative care se manifest
asupra conturilor contabile de cheltuieli, creane, datorii, active fixe, decontri, fluxuri de trezorerie etc.,
este cea mai grav din ultimii ani, acurateea conturilor fiind afectat într-o astfel de msur încât
verificarea lor a devenit imposibil. În aceste condiii, controlorii financiari au restituit conturile în
vederea refacerii lor, în conformitate cu prevederile art. 30 alin.(3) din Legea nr. 94/1992 privind
organizarea i funcionarea Curii de Conturi a României, republicat, cu modificrile ulterioare, fixând
ca termen de refacere data de 31.12.2008.
49

II.A.3. Aprare, Ordine Public i Siguran Naional
Pentru anul financiar 2006, prin Legea bugetului de stat nr. 379/2005, domeniului „Aprare,
ordine public i siguran naional” i-a fost aprobat un volum de credite bugetare definitive în
sum total de 13.832.294,0 mii lei, din care au fost efectuate pli nete în sum de 13.769.707,0 mii lei.
Creditele bugetare definitive aprobate pentru anul 2006 au fost gestionate de un numr total de
851 ordonatori de credite, din care:
- 8 ordonatori principali de credite;
- 19 ordonatori secundari de credite;
- 824 ordonatori teriari de credite.
Din volumul total de credite alocate pentru acest domeniu, în valoare de 13.832.294,0 mii lei,
45% au fost gestionate de ctre Ministerul Aprrii, 43% de Ministerul Administraiei i Internelor, iar
restul de 12% de ceilali ordonatori de credite.
Execuia bugetar pe domeniul de „Aprare, ordine public i siguran naional”, se
prezint astfel:
- mii lei -
Nr.
crt.
Ordonator principal
Total credite
definitive
Total pli
Gradul de
realizare a
prevederilor
bugetare
%
1 Ministerul Aprrii 6.257.194,0 6.222.112,0 99,0
2 Serviciul Român de Informaii 997.076,0 995.962,0 99,9
3 Serviciul de Informaii Externe 170.700,0 169.525,0 99,3
4 Serviciul de Protecie i Paz 89.710,0 89.235,0 99,4
5 Ministerul Administraiei i Internelor 5.957.544,0 5.935.097,0 99,6
6 Oficiul Registrului Naional al Informaiilor de Stat 9.010,0 8.945,0 99,2
7 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale 13.320,0 13.053,0 98,0
8 Serviciul de Telecomunicaii Speciale 337.740,0 335.778,0 99,4
TOTAL 13.832.294,0 13.769.707,0 99,5
Din datele prezentate, rezult o execuie pe total domeniu de 99,5%.
Potrivit programului de control/audit al Curii de Conturi pe anul 2007, au fost efectuate
verificrile conturilor de execuie aferente unui numr de 177 ordonatori de credite din domeniul
„Aprare, ordine public i siguran naional”, din care: 6 ordonatori principali de credite
(Ministerul Aprrii, Ministerul Administraiei i Internelor, Serviciul Român de Informaii, Serviciul de
Informaii Externe, Serviciul de Protecie i Paz, Serviciul de Telecomunicaii Speciale); 3 ordonatori
secundari de credite i 168 ordonatori teriari de credite.
Cei 177 ordonatori de credite verificai au gestionat un volum de credite definitive de
6.777.678,5 mii lei, reprezentând 49% din volumul de credite alocat domeniului.
În urma controlului efectuat asupra celor 177 conturi de execuie întocmite de ordonatori de
credite din domeniul aprare, ordine public i siguran naional, unui numr de 157 ordonatori de
credite li s-a acordat descrcarea de gestiune întrucât nu au fost reinute abateri de la disciplina
financiar contabil i bugetar, iar cele constatate au fost înlturate în timpul controlului.
Pentru restul de 20 ordonatori de credite verificai au fost dispuse msurile prevzute de lege
pentru înlturarea abaterilor constatate în gestionarea patrimoniului.
În baza constatrilor rezultate din aciunile de control, au fost emise un numr de 28 decizii,
prin care au fost dispuse 56 de msuri pentru aducerea la îndeplinire de ctre ordonatorii verificai.
Msurile transmise entitilor verificate prin decizii, au fost asumate de acestea, nefiind formulate
obieciuni.
50

1. Cu privire la modul de prezentare i la calitatea situaiilor financiare supuse verificrii
La un numr de 6 entiti verificate s-a constatat c nu au fost respectate prevederile legale
referitoare la modul de prezentare i la calitatea situaiilor financiare supuse verificrii, ca de exemplu:
• Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Clrai nu a respectat Normele Ministerului
Finanelor Publice privind întocmirea, semnarea i depunerea situaiilor financiare, aprobate prin
Ordinul nr. 616/2006, prin înscrierea în contul de execuie a creditelor bugetare deschise, i nu a celor
definitive. Pentru remediere a fost emis decizie.
• La UM 02574 BUCURETI s-a constatat c la finele anului 2006, în contul 8067
„Angajamente legale” nu au fost evideniate angajamentele legale rmase de achitat în anul 2007
reprezentând drepturile de personal aferente lunii decembrie 2006. Au fost înclcate prevederile Legii
contabilitii nr. 82/1991 cu modificrile ulterioare, ale Legii nr. 500/2002 privind finanele publice i ale
Ordinului ministrul finanelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice.
Abaterea constatat a fost remediat în timpul controlului.
2. Cu privire la execuia veniturilor bugetare
În execuia veniturilor bugetare au fost constatate 14 abateri în sum 113,9 mii lei. În
continuare sunt exemplificate câteva din cele mai reprezentative abateri:
• Inspectoratul de Poliie al Judeului Botoani a diminuat nejustificat veniturile realizate din
vânzarea cu plata în rate a locuinelor de serviciu, urmare a aplicrii eronate Legii nr. 562/2004, articol
modificat în sensul c vânzarea locuinelor de serviciu nu constituie operaiune impozabil din punctul
de vedere al taxei pe valoarea adugat. În timpul controlului au fost corectate erorile constatate prin
înregistrarea sumei de 32,6 mii lei, sum rmas de încasat de la cei care au cumprat respectivele
locuinele. Actul normativ înclcat este Legea nr. 357/2006 pentru modificarea Legii nr. 562/2004
privind autorizarea instituiilor publice din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional de
a vinde personalului propriu unele locuine de serviciu.
• Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen nu a calculat i nu a înregistrat în
contabilitate venituri constând în penaliti contractuale, în sum de 24,7 mii lei, datorate de furnizori
pentru livrarea cu întârziere a unor produse. În timpul controlului, veniturile au fost înregistrate în
evidena contabil, respectiv a fost încasate i virate la bugetul de stat.
3. Cu privire la plile nelegale constatate în execuia cheltuielilor
Au fost constatate la entitile verificate prejudicii în valoare de 650,02 mii lei aferente unui
numr de 33 de cazuri. Astfel, ca urmare a efecturii de cheltuieli peste cotele sau normele legale, s-au
constatat prejudicii într-un numr de 12 cazuri în sum de 224,6 mii lei. De asemenea, s-au constatat
prejudicii în valoare de 64,5 mii lei datorit efecturii de cheltuieli nereglementate de lege la titlul de
cheltuieli materiale în sum de 46,0 mii lei în 9 cazuri iar la titlul cheltuieli de capital în valoare de
18,5 mii lei în 3 cazuri. Totodat s-a constatat într-un numr de 7 cazuri acordarea de avansuri
nejustificate sau neconcretizate în bunuri, lucrri sau servicii, fapt ce a generat un prejudiciu total în
sum de 13,7 mii lei. În timpul i ca urmare a controlului a fost recuperat întreaga sum. Redm mai
jos câteva dintre abaterile cauzatoare de prejudicii constatate:
• Inspectoratul de Poliie al Judeului Bihor a efectuat pli nelegale, în sum de 216,7 mii
lei, ca urmare acceptrii unui pre la manoper mai mare decât cel din devizul ofert. Aferent acestei
sume, au fost calculate foloase nerealizate în sum de 5,8 mii lei. Au fost înclcate prevederile Legii
nr. 500/2002 privind finanele publice i ale Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a
contractelor de concesiune de servicii. Din valoarea prejudiciului constatat a fost recuperat suma de
23,6 mii lei, iar pentru recuperarea sumei de 198,9 mii lei a fost sesizat Tribunalului Oradea.
• UM 02547 Bucureti a efectuat, în anul 2006, pli nelegale în sum de 17,5 mii lei,
reprezentând lucrri de reparaii curente neexecutate pentru care au fost calculate foloase nerealizate
în sum de 0,2 mii lei. În timpul controlului prejudiciul produs a fost recuperat împreun cu dobânzile
aferente, sumele recuperate fiind virate la bugetul de stat.
• UM 01684 Alba a efectuat cheltuieli nelegale pentru mijloacele de transport care au prestat
diverse servicii (benzin, piese de schimb) în sum de 18,7 mii lei. Aceste servicii de transport au fost
efectuate cu înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice i ale Ordinului
51

nr. M41/2000 pentru aprobarea metodologiei privind angajarea i executarea prestrilor de servicii ale
unitilor militare ale Ministerului Aprrii. Cheltuielile nelegale în sum de 18,7 mii lei au fost
recuperate de la beneficiarul serviciilor de transport.
• În anul 2006, la UM 02547 Bucureti au fost efectuate pli nelegale în sum de 6,6 mii lei
pentru lucrri de reparaii capitale neexecutate. Pentru suma de 6,6 mii lei au fost calculate foloase
nerealizate în sum de 0,1 mii lei.
În timpul controlului prejudiciul produs a fost recuperat împreun cu dobânzile aferente. Sumele
recuperate au fost virate la bugetul de stat.
4. Cu privire la modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea instituiilor
publice verificate
• S-a constatat un numr de 10 abateri privind nerespectarea prevederilor legale referitoare la
inventarierea patrimoniului i 42 de abateri privind organizarea i conducerea defectuoas a
contabilitii, ca de exemplu la: Inspectoratul de Poliie Dâmbovia, Inspectoratul de Poliie Mure,
Prefectura Bucureti, Inspectoratul Poliiei de Frontier Tulcea, UM 01763 Brila, UM 02003
Constana.
• La Inspectoratul de Poliie al Judeului Botoani s-a constatat prejudicierea bugetului
instituiei publice prin achiziionarea unui imobil, la un pre supraevaluat, cu suma de 348,4 mii lei
peste valoarea stabilit de evaluator. Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele
publice, potrivit crora angajarea i utilizarea creditelor bugetare trebuie s se bazeze pe o bun
gestiune financiar. În timpul controlului au fost demarate o serie de msuri pentru recuperarea sumei
i corectarea valorii de achiziie a imobilului.
• La UM 01784 VÂLCEA nu a fost încasat suma de 183,4 mii lei reprezentând chirie pentru
tehnic din dotare închiriat la teri. Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele
publice iar pentru înlturarea abaterii constatate, a fost emis decizie.
II.A.4. Ministerul Sntii Publice
Ministerul Sntii Publice (M.S.P.) a fost organizat i a funcionat în perioada ianuarie-iunie
2006 în baza prevederilor H.G. nr. 168/2005 i, ulterior, în baza prevederilor H.G. nr. 862/2006 privind
organizarea i funcionarea Ministerul Sntii Publice.
La nivelul judeelor i a municipiului Bucureti funcioneaz autoriti de sntate public
(A.S.P.-uri teritoriale), servicii publice deconcentrate cu personalitate juridic, în subordinea crora
funcioneaz alte uniti cu personalitate juridic, conform prevederilor legale.
Cheltuielile de funcionare i de capital efectuate de M.S.P. în exerciiul bugetar al anului 2006
au fost finanate din bugetul de stat, din sume alocate pentru activiti finanate din venituri proprii, din
credite externe i din fonduri externe nerambursabile.
Achiziionarea de echipamente i aparatur medical de înalt performan a fost finanat din
sume alocate de la bugetul de stat i din fonduri externe nerambursabile.
Proiectul privind reforma în domeniul sanitar a fost finanat din împrumutul extern contractat cu
Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) i în baza Contractului încheiat cu
Banca European de Investiii (BEI).
În anul 2006, conform H.G. nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea M.S.P., cu
modificrile i completrile ulterioare, în subordinea ministerului s-au aflat 43 de ordonatori secundari
(42 de Autoriti de Sntate Publice teritoriale i Institutul Naional de Hematologie Transfuzional
Bucureti) i 497 de ordonatori teriari de credite (64 de ordonatori teriari de credite ai M.S.P., 41 de
ordonatori teriari de credite ai Institutului Naional de Hematologie Transfuzional Bucureti i 392
ordonatori teriari de credite ai Autoritilor de Sntate Publice teritoriale).
În baza Programului de control pe anul 2007 s-au verificat 90 de ordonatori de credite din
sistemul de sntate public cu finanare de la bugetul de stat, respectiv: M.S.P., 20 de Autoriti de
Sntate Publice teritoriale, i 69 de entiti sanitare.
52

Referitor la Contul de execuie centralizat al bugetului de stat
Pentru anul 2006, M.S.P. i-au fost repartizate credite bugetare definitive în volum de
1.376.937.000,0 lei, din care s-au efectuat pli nete de cas în sum de 1.320.289.617,0 lei pentru
cheltuieli aferente programelor naionale de sntate i alte aciuni economice.
Suma de 56.647.383,0 lei, rmas neutilizat la 31.12.2006 a fost anulat de drept, conform
prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
Creditele bugetare repartizate i utilizate de M.S.P. potrivit bugetului i contului de execuie
centralizat, au avut urmtoarea structur:
- lei -
Denumire indicator
Prevederi
iniiale
Prevederi
definitive
Plai nete de
casa
Cheltuieli
efective
Grad de
realizare
%
TOTAL CHELTUIELI 1.337.160.000,0 1.376.937.000,0 1.320.289.617,0 1.001.595.624,0 95,9
Cheltuieli curente din care: 901.450.0000,0 1.016.707.000,0 974.415.347,0 977.017.876,0 95,8
Cheltuieli de personal 175.300.000,0 189.426.000,0 187.468.224,0 200.432.016,0 99,0
Cheltuieli bunuri i servicii 239.419.000,0 214.081.000,0 201.258.127,0 187.668.462,0 94,0
Dobânzi 40.000.000,0 35.160.000,0 34.057.713,0 33.802.397,0 96,9
Transferuri 443.504.000,0 573.490.000,0 547.268.344,0 550.718.316,0 95,4
Alte transferuri 3.227.000,0 4.550.000,00,0 4.362.939,0 4.396.685,0 95,9
Cheltuieli de capital 158.310.000,0 98.397.000,0 86.789.270,0 24.577.748,0 88,2
Rambursri credite, pli
dobânzi i comisioane
277.400.000,0 261.833.000,0 259.085.000,0 - 99,0
Pe capitole, execuia creditelor bugetare se prezint astfel:
Capitolul Prevederi iniiale Prevederi definitive Pli nete de cas Grad de realizare (%)
66.01 1.337.160.000,0 1.376.937.000,0 1.320.289.617,0 95,9
66.06 120.560.000,0 69.580.000,0 43.033.113,0 61,9
66.08 37.309.000,0 40.922.000,0 18.846.898,0 46,1
TOTAL 1.495.029.000,0 1.487.439.000,0 1.382.169.628,0 92,9
Capitolul 66.01 – „Finanare de la buget privind sntatea”;
Capitolul 66.06 – „Finanare de la buget pentru credite externe”;
Capitolul 66.08 – „ Finanare de la buget pentru fonduri externe nerambursabile.
Referitor la Cont de execuie centralizat al bugetului veniturilor i cheltuielilor extrabugetare
Prin contul de execuie centralizat al bugetului veniturilor i cheltuielilor extrabugetare, încheiat
la 31.12.2006, MSP a raportat execuia veniturilor i cheltuielilor instituiilor publice din subordine i
coordonare, astfel: veniturile realizate au fost în sum de 6.382.514.029,0 lei fa de prevederile
definitiv aprobate, în sum de 6.587.856.728,0 lei, gradul de realizare fiind de 96,88%.
La cheltuieli, fa de prevederile definitiv aprobate în sum de 7.517.965.600,0 lei, au fost
efectuate pli în sum de 6.160.109.110,0 lei, gradul de utilizare fiind de 81,97%.
Fa de veniturile realizate în sum de 6.382.514.029,0 lei, au fost efectuate cheltuieli în sum de
6.160.109.110,0 lei, rezultând un excedent înregistrat la 31.12.2006 în sum de 222.404.919,0 lei.
Veniturile încasate de furnizorii de servicii medicale în baza contractelor încheiate cu Casele de
asigurri de sntate teritoriale au fost în anul 2006 în sum de 5.309.825.001,0 lei, respectiv 94,58%
din totalul veniturilor extrabugetare realizate în aceeai perioad.
Referitor la Contul de execuie al bugetului de stat – aparatul central
Pentru funcionarea aparatului central al M.S.P. i pentru realizarea obiectivelor din domeniul
sntii au fost repartizate credite bugetare în volum de 704.560.000,0 lei, din care s-au utilizat
625.206.868,0 lei, diferena în sum de 79.353.132,0 lei fiind neutilizat la 31.12.2006 i anulat de
drept, conform Legii 500/2002 privind finanele publice.
Creditele repartizate i utilizate în anul 2006 de aparatul central al M.S.P., au urmtoarea
structur:
- lei -
53

Denumire indicatori
Prevederi
iniiale
Prevederi
definitive
Pli nete de
cas
Cheltuieli
efective
- lei -
Grad de
realizare
(%)
TOTAL CHELTUIELI 825.870.000,0 594.058.000,0 563.326.857,0 222.681.638,0 39,5
Cheltuieli curente, din care: 405.946.000,0 262.879.000,0 245.911.356,0 221.726.305,0 90,2
Cheltuieli de personal 9.041.000,0 7.719.000,0 7.540.276,0 8.146.719,0 108,0
Cheltuieli bunuri i servicii 148.811.000,0 78.606.000,0 68.375.572,0 43.805.648,0 64,1
Dobânzi 40.000.000,0 35.160.000,0 34.057.713,0 33.802.397,0 99,3
Transferuri 204.867.000,0 136.844.000,0 131.574.856,0 131.574.856,0 100,0
Alte transferuri 3.227.000,0 4.550.000,0 4.362.939,0 4.396.685,0 100,8
Cheltuieli de capital 142.524.000,0 69.346.000,0 58.330.501,0 955.333,0 1,6
Rambursri de credite, pli
dobânzi, comisioane
277.400.000,0 261.833.000,0 259.085.000,0 -
• Cu privire la fundamentarea propunerilor Bugetului de Venituri i Cheltuieli
Din verificarea documentelor privind fundamentarea propunerilor M.S.P. privind bugetul pe anul
2006 a veniturilor proprii constituite din contribuiile colectate potrivit Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sntii, s-a constatat c Direcia General Buget i Credite Externe din cadrul
ministerului nu a solicitat unitilor din subordine i coordonare date i informaii financiare i nefinanciare,
precum i documente justificative legal întocmite i aprobate care s susin obiectivele ce
vor fi finanate, potrivit prevederilor legale, din aceste venituri.
Astfel, la titlul „Cheltuieli totale”, ministerul a propus suma de 1.223.000,0 mii lei, la nivelul veniturilor
prognozate, fr a prezenta documente din care s rezulte destinaiile acestei sume, pe structura
clasificaiei bugetare.
Prin O.G. nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, M.F.P. a aprobat
acest indicator la un nivel de 924.900,0 mii lei, atât la venituri cât i la cheltuieli.
Din aceast valoare, pentru suma de 597.200,0 mii lei, M.S.P. nu a stabilit aciunile i unitile
din subordine i coordonare care urmau s beneficieze de aceste fonduri, i nici nu a inclus în
destinaia acesteia, cu ocazia rectificrilor bugetare, plata datoriilor unitilor sanitare ctre furnizorii de
medicamente i materiale sanitare (la 31.12.2005 acestea erau de 358.695,0 mii lei).
Urmare modului defectuos de fundamentare a Bugetului veniturilor proprii constituite
din contribuiile colectate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în sntate, fr stabilirea
obiectivelor i fr prezentarea documentelor justificative întocmite în susinerea acestora,
M.S.P. a utilizat numai 1,5 % din plafonul valoric aprobat prin acest buget.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice i O.G. nr. 72/2006
pentru modificarea i completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii i pentru
abrogarea unor dispoziii din alte acte normative în domeniul sanitar.
Concluziile controlului Curii de Conturi pe obiectivele stabilite potrivit legii
În urma verificrilor efectuate de Curtea de Conturi la M.S.P., la cele 20 de autoriti de
sntate public (A.S.P.) teritoriale i la cele 69 de entiti sanitare, au fost constatate abateri cu
privire la stabilirea, evidenierea i încasarea în cuantumul i la termenele legale a unor venituri
bugetare, stabilindu-se venituri suplimentare în sum total de 77,1 mii lei (13,9 mii lei la A.S.P.
teritoriale i 63,2 mii lei la entitile sanitare finanate de la bugetul statului).
Au mai fost constatate fapte generatoare de prejudicii în sum total de 2.032,4 mii lei (134,3 mii lei
la A.S.P. teritoriale i 1.898,1 mii lei la entitile sanitare finanate de la bugetul statului).
De asemenea au mai fost constatate abateri cu caracter financiar-contabil în sum total de
1.338.630,4 mii lei (1.309.721,9 mii lei la M.S.P., 191,8 mii lei la A.S.P. teritoriale i 28.716,7 mii lei la
entitile sanitare finanate de la bugetul statului).
Precizm faptul c toate constatrile Curii de Conturi cu privire la legalitatea utilizrii sumelor
alocate de la bugetul statului celor 69 de entiti sanitare sunt prezentate în detaliu la Cap. III D din
prezentul Raport public.
Detaliem în continuare abaterile constatate i consemnate de Curtea de Conturi în urma
verificrilor derulate la M.S.P. i la cele 20 de A.S.P. – uri teritoriale:
54

1. Venituri suplimentare
În urma controlului efectuat de structurile teritoriale ale Curii de Conturi asupra modului de
stabilire, înregistrare, urmrire i încasare a veniturilor, a fost calculate i înregistrate venituri
suplimentare în sum total de 13,9 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 6,0 mii lei, la un numr de 4
A.S.P.- uri teritoriale.
Din totalul veniturilor suplimentare stabilite de Curtea de Conturi, în timpul controlului s-au
recuperat venituri în sum total de 10,5 mii lei.
Principalele cauze care au condus la nerealizarea acestor venituri se refer în principal la:
venituri suplimentare neidentificate i neînregistrate în evidena contabil, de ctre 3 A.S.P. - uri
teritoriale, determinate de neurmrirea încasrii unor venituri din chirii sau de neîncasarea penalitilor
pentru neplata sau plata cu întârziere a chiriei datorate. Aceast abatere, în cuantum de 4,9 mii lei,
inclusiv dobânda calculat de 4,1 mii lei, a fost constatat la A.S.P.- urile din judeele Covasna,
Suceava i Vaslui.
Au fost înclcate prevederile OMS nr. 509/1999 privind aprobarea criteriilor de atribuire în
folosin gratuit a spaiilor necesare i a bunurilor mobile existente în dotarea acestora pentru
înfiinarea cabinetelor medicale, precum i prevederile contractelor încheiate cu beneficiarii spaiilor.
alte venituri suplimentare stabilite de Curtea de Conturi ca urmare a neconstituirii i nevirrii
la bugetul statului a unor sume datorate acestuia, respectiv nevirarea la termenul legal a taxei de
avizare sanitar încasat în anul 2006. Cuantumul acestei sume, stabilit de Curtea de Conturi, a fost
de 9,0 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 1,9 mii lei. Venitul suplimentar astfel calculat s-a virat la
bugetul statului în timpul controlului. Prin aceast abatere, constatat la A.S.P. Neam, au fost
înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
Din controlul realizat de structurile teritoriale ale Curii de Conturi asupra modului de efectuare
a cheltuielilor de ctre cele 20 de A.S.P. - uri teritoriale supuse controlului, s-au constat o serie de
abateri de la prevederile legale la un numr de 8 A.S.P.- uri, care au condus la crearea unor prejudicii
în sum total de 134,3 mii lei (126,9 mii lei pagub i 7,4 mii lei foloase nerealizate), din care: 109,2
mii lei provin de la titlul „Cheltuieli de personal” i 25,1 mii lei de la titlul „Cheltuieli materiale i servicii”.
În timpul controlului s-a recuperat suma total de 110,0 mii lei, din care 103,3 mii lei pagub i
6,7 mii lei foloase nerealizate. Astfel:
19,9 mii lei pli peste cotele, normele sau baremurile legale, constând în depirea
preurilor, la unele categorii de lucrri înscrise în deviz, de ctre executanii acestora. Astfel de situaii
s-au constat la A.S.P. Covasna. Prejudiciul total, în cuantum de 19,9 mii lei, din care 19,3 mii lei
pagub i 0,6 mii lei foloase nerealizate, a fost recuperat în totalitate în timpul controlului.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
17,6 mii lei pli fr documente justificative, constând din plata contravalorii unor ore de
munc suplimentare, în zile libere, fr a exista vreun document legal întocmit în acest sens (A.S.P.
Botoani). În vederea recuperrii prejudiciului total în sum de 17,6 mii lei din care17,3 mii lei pagub
i 0,3 mii lei foloase nerealizate, s-au dispus msuri prin decizie emis de conducerea Camerei de
Conturi Botoani.
Au fost înclcate prevederile O.M.F.P. nr. 1850/2004 privind registrele i formularele contabile.
19,4 mii lei alte abateri privind nerespectarea prevederilor legale în efectuarea cheltuielilor, din care:
- 16,6 mii lei – plata nejustificat a unor drepturi salariale reprezentând indemnizaii pentru
concediu de odihn acordate în luna decembrie 2006 pentru anul 2007, calculul eronat a
unor indemnizaii pentru concediul de odihn la funcionarii publici precum i pli nelegale
reprezentând contravaloare taxe pentru cursuri de management i masterat. Aceste
abateri s-au constat la autoritile teritoriale Bistria, Ialomia, Slaj. Din prejudiciul total
în sum de 16,6 mii lei, din care 16,2 mii lei pagub i 0,4 mii lei foloase nerealizate, în
timpul controlului s-a recuperat o pagub în sum de 10,4 mii lei;
- 2,8 mii lei – pli nelegale pentru cheltuieli de deplasare în vederea participrii la aciuni
neprevzute în reglementrile legale ca fiind suportate de la bugetul statului sau
nefacturarea de ctre autoritatea de sntate public, în vederea încasrii, a cotei pri cu
utilitile aferente unei luni, pentru Institutul de Medicin Legal teritorial. Aceste abateri s-au
55

constat la autoritile teritoriale Ialomia i Slaj. Din prejudiciul în sum de 2,8 mii lei
(2,7 mii lei pagub i 0,1 mii lei foloase nerealizate), s-a recuperat suma de 2,3 mii lei
(2,2 mii lei pagub i 0,1 mii lei foloase nerealizate).
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcionarilor publici, cu modificrile i completrile ulterioare, ale Legii nr. 251/2006
pentru modificarea i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, ale Legii nr.
288/2004 privind organizarea studiilor universitare, ale O.G. nr. 2/2006 privind reglementarea
drepturilor salariale i a altor drepturi ale funcionarilor publici pentru anul 2006, ale O.G. nr. 3/2006
pentru aprobarea OUG nr. 155/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurrilor sociale de stat pe
anul 2005 i ale H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihn i alte concedii ale salariailor din
administraia public, din regiile autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare.
77,4 mii lei alte cheltuieli nelegale, constatate la 4 A.S.P. - uri teritoriale, din care:
- 74,9 mii lei – pli nelegale constând din achitarea contravalorii unor ore suplimentare
pentru angajai aflai în deplasare i acordarea unor sporuri de loialitate i confidenialitate
fr respectarea prevederilor legale care reglementeaz salarizarea personalului încadrat
în domeniul sntii, respectiv O.G. nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale
i a altor drepturi ale funcionarilor publici pentru anul 2006. Aceste abateri s-au constat la
autoritile teritoriale Sibiu i Olt. Prejudiciul total în sum de 74,9 mii lei, din care 69,1 mii
lei pagub i 5,8 mii lei foloase nerealizate, s-a recuperat în totalitate în timpul controlului;
- 2,5 mii lei – achitarea nelegal a contravalorii convorbirilor telefonice peste plafonul legal i
decontarea nelegal a contravalorii meselor oferite cu ocazia Summitului Internaional al
Francofoniei. Astfel de abateri s-au constat la autoritile teritoriale Buzu i Vaslui.
Prejudiciul în sum total de 2,5 mii lei din care 2,3 mii lei pagub i 0,2 mii lei foloase
nerealizate, s-a recuperat în totalitate în timpul controlului.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice i ale Legii contabilitii
nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu modificrile i completrile ulterioare.
3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i modului de organizare i conducere a
evidenelor contabile de ctre Ministerul Sntii Publice i Autoritile de sntate public
teritoriale
În urma verificrilor efectuate asupra modului în care au fost respectate prevederile legale cu
privire la gestionarea patrimoniului, s-au constat unele abateri financiar-contabile, care au condus la
denaturarea datelor raportate prin situaiile financiare la data de 31.12.2006 de ctre M.S.P. i A.S.P. -
urile teritoriale.
Ca urmare a nerespectrii prevederilor legale în vigoare cu privire la procedurile de reflectare a
micrii elementelor patrimoniale, situaiile financiare întocmite de ctre aceste entiti la finele anului
2006 au fost denaturate cu suma total de 1.309.913,7 mii lei, din care 1.309.721,9 mii lei la M..S.P. i
191,8 mii lei la A.S.P. - urile teritoriale.
Principalele aspecte reinute i consemnate de Curtea de Conturi
Abateri privind realitatea i exactitatea evidenelor contabile i a bilanurilor contabile,
constatate la un numr de 4 ordonatori de credite, în sum total de 191,8 mii lei.
Astfel, la autoritile de sntate s-a constatat: neorganizarea i neconducerea evidenei
contabile a debitorilor din operaiunea de distribuire a medicamentelor i a vaccinurilor ctre medicii de
familie din cadrul Programelor Naionale de Sntate; înregistrare eronat a unor active fixe corporale
(cldiri) i necorporale (licene); neevaluarea i neînregistrarea unor terenuri din domeniul public;
necompletarea Registrului inventar cu rezultatele inventarierii; raportarea ctre M.S.P., în situaiile
financiare centralizate ale A.S.P. Botoani, a unor date nereale privind angajamentele legale de pltit
ale Spitalului public judeean.
În ceea ce privete constatrile de la nivelul M.S.P. care se pot încadra în aceast categorie de
abateri, ele s-au concretizat în:
- Bugetul veniturilor proprii constituite potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sntii nu a fost fundamentat pe baza unor documente justificative legal întocmite, iar pentru suma
de 597.200,0 mii lei M.S.P. nu a stabilit aciunile i unitile din subordine i coordonare care urmau s
beneficieze de aceast sum, i nici nu a inclus, în destinaia acesteia, cu ocazia rectificrilor bugetare
56

ealizate pe parcursul anului, plata datoriilor unitilor sanitare ctre furnizorii de medicamente i
materiale sanitare (la 31.12.2005 acestea erau de 358.695,0 mii lei). Abaterea este prezentat în
detaliu la Capitolul II.A. din Raportul Public al Curii de Conturi pe anul 2006.
- Neorganizarea evidenei contabile analitice, pe fiecare categorie de venit, a drepturilor
constatate i a veniturilor neîncasate ale bugetului veniturilor proprii constituite din contribuiile
colectate prin unitile teritoriale ale ministerului, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sntii.
Nedispunerea msurilor care s asigure organizarea i conducerea evidenei contabile a
veniturilor neîncasate, sintetic i analitic, la nivelul A.S.P. - urilor, a condus la neasigurarea i
necunoaterea de ctre minister a informaiilor referitoare la volumul creanelor neîncasate, necesare
atât pentru raportarea acestora prin situaiile financiare, cât i pentru fundamentarea Bugetului
veniturilor proprii constituite din contribuiile colectate prin unitile teritoriale ale ministerului, potrivit
Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii.
- Nu s-au întocmit documente legale care s ateste ieirea din patrimoniul M.S.P. i, respectiv,
intrarea în patrimoniul A.S.P. - urilor teritoriale i a unitilor sanitare a vaccinurilor i a materialelor
sanitare aferente Programelor Naionale de Sntate.
Neîntocmirea documentelor legale care s ateste ieirea din patrimoniul M.S.P. i, în baza
crora, s se înregistreze scoaterea din evidena ministerului i, respectiv, înregistrarea în evidena
A.S.P. - urilor i a unitilor sanitare a vaccinurilor i a materialelor sanitare, a condus la neasigurarea
unui control din partea M.S.P. asupra documentelor care s ateste concordana între valoarea
bunurilor pltite de minister, a celor recepionate de ctre unitile sanitare i a celor transferate cu titlu
gratuit.
- Registrul Jurnal i fiele de cont pentru operaii diverse întocmite de M.S.P. nu conin date
referitoare la felul documentului i data întocmirii acestuia precum i la felul operaiunii, nedându-se
explicaii în legtur cu operaiunile respective.
Modul incomplet de întocmire a acestor documente contabile a condus la neasigurarea
managementului M.S.P. în a identifica i controla operaiunile contabile efectuate pe parcursul anului
2006. Aceste abateri au fost constatate la M.S.P. i la A.S.P. - urile din judeele Botoani, Suceava i Slaj.
Au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, ale Normelor Metodologice privind organizarea i conducerea
contabilitii instituiilor publice, ale Planului de conturi pentru instituiile publice i Instruciunile de
aplicare a acestuia aprobate prin Ordinul nr. 1917/2005, ale O.M.S.P./M.F.P. nr. 577/909/2006 privind
aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor titlului XI - "Finanarea unor cheltuieli de sntate" din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, ale O.M.S. nr. 880/2006 privind aprobarea
Regulamentului de organizare i funcionare a autoritilor de sntate public judeene, respectiv a
municipiului Bucureti i a structurii organizatorice a acestor autoriti, ale Nomenclatorului Anex la
H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar i
contabil i a normelor metodologice privind întocmirea i utilizarea acestora, ale pct. 6 din Anexa nr.
841/1995 privind procedurile de transmitere fr plat i de valorificare a bunurilor aparinând
instituiilor publice, ale O.M.F.P. nr. 1753/2004, ale Anexei 2 la O.M.F.P. nr. 1850/2004 privind
registrele i formularele contabile i ale pct.1.2 din O.M.F.P. nr. 40/2007 pentru aprobarea normelor
metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale
instituiilor publice la 31.12.2006.
Abateri în gestionarea patrimoniului, constatate la 3 entiti, s-au concretizat în
nerespectarea prevederilor legale privind operaiunea de inventariere patrimonial anual, respectiv în
neinventarierea unor active (terenuri) i ne-emiterea deciziei de inventariere de ctre ordonator, la
nivelul a dou autoriti de sntate, iar la nivelul ministerului, dup cum urmeaz:
- operaiunea de inventariere nu s-a derulat cu respectarea în totalitate a prevederilor legale
privind aceast procedur, respectiv nu s-au inventariat soldurile conturilor „Decontri între instituiile
subordonate” în valoare total de 34.425,4 mii lei, reprezentând valoarea decontrilor privind
operaiunile financiare, a echipamentelor i a vaccinurilor transmise unitilor subordonate i active fixe
corporale în curs de execuie, în valoare de 236.712,5 mii lei. De asemenea, în listele de inventariere
pentru active corporale, necorporale i obiecte de inventar nu s-a completat coloana de „deprecieri”,
57

iar pentru bunurile constatate ca fiind depreciate, în valoare de 732,1 mii lei nu au fost luate explicaii
scrise privind cauza deprecierii de la persoanele în gestiunea crora se aflau bunurile respective.
- M.S.P. nu a asigurat realizarea obiectivului Acordului încheiat în anul 2002 privind „Programul
de cooperare i asisten bilateral între Guvernul Republicii Elene i Guvernul României”, constând în
asisten bugetar acordat pentru realizarea studiului pregtitor, licitarea i achiziionarea
echipamentelor necesare pentru aripa nou a Spitalului de Urgen din Bucureti. Astfel, disponibiliti
bneti în sum total de 1.330.000,0 Euro, circa. 4.655,0 mii lei, reprezentând un împrumut
nerambursabil, au fost imobilizate, nefiind utilizate pân la data controlului.
Precizm faptul c aceast abatere are un caracter repetitiv, fiind constatat de Curtea de
Conturi înc de la data verificrii exerciiului bugetar al anului 2004.
- M.S.P., prin structura intern de profil, nu a realizat în anul 2006 obiectivele prevzute în
Acordul de împrumut încheiat cu Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) i în
Contractul de finanare încheiat cu Banca European de Investiii (BEI) pentru finanarea „Proiectului
privind reforma în sectorul sanitar”, documente încheiate în anul 2005. Astfel:
- obiective în valoare de 100.621,0 mii euro (353.125,0 mii lei), pentru care în anul 2006 nu a
fost demarate procedurile de licitaie, au fost amânate i cuprinse în Planul de achiziie pe anul 2007;
- obiective în valoare de 1.280,0 mii euro (4.480,0 mii lei) prevzute în Planul de achiziii pentru
anul 2005, nu au fost realizate nici în anul 2006, fiind amânate pentru anul 2007. Astfel, în perioada
2005 – 2006, din suma de 131.500,0 mii euro, reprezentând valoarea total a celor dou împrumuturi,
au fost efectuate trageri de numai 230,0 mii euro;
- nu a fost realizat nici un obiectiv i nici nu au fost redefinite activitile în conformitate cu
strategia M.S.P. în domeniul medicinii primare i a asistenei medicale în zonele rurale în cadrul
componentei nr. 3 „Asisten medical primar” pentru care s-a prevzut o finanare de 9.445,0 mii Euro
(33.057,5 mii lei);
- pentru suma de 7.840,0 mii Euro (27.440,0 mii lei), reprezentând diferena între valoarea unor
echipamente medicale de urgen, înscrise în Planul de achiziii pe anul 2006 i valoarea de achiziie a
acestora, Unitatea de Management a Proiectului – Banca Mondial - din cadrul ministerului, nu a luat
msuri de renegociere cu bncile finanatoare în vederea stabilirii altor obiective.
Pe cale de consecin, în perioada 2005-2006, din suma de 131.500,0 mii Euro reprezentând
valoarea total a celor dou împrumuturi, au fost efectuate pli de numai 230,0 mii Euro. Amânarea
termenelor de realizare a obiectivelor înscrise în cele dou acorduri a condus la costuri suplimentare,
prin plata comisionului de neutilizare a acestor fonduri, care pentru perioada 2005-2006 a fost în sum
de 224,5 mii Euro (785,7 mii lei).
- M.S.P. nu a luat toate msurile legale care se impuneau în vederea asigurrii utilizrii cu
maximum de eficien a aparaturii de radiologie tip Electrodelca, respectiv nu a adaptat aceast
aparatur pentru efectuarea de radiografii pulmonare standard. Astfel, aparatur medical în valoare
total de 4.608,2 mii Euro (16.128,7 mii lei), nu a fost utilizat cu maximum de eficien, economicitate
i eficacitate, aceasta fiind în stare de funcionare numai pentru o perioad de 3-5 luni.
- În legtur cu respectarea de ctre M.S.P. a prevederilor legale în vigoare privind achiziiile
publice, Curtea de Conturi a constatat urmtoarele:
Cu privire la modul de derulare a achiziiei softului AR-DRG v.5.0 s-a constatat c, în baza
aceluiai caiet de sarcini, au fost modificate succesiv atât valoarea achiziiei (de la 150.000 Euro-fr
TVA, la 5.000 Euro-fr TVA), cât i procedura de achiziie (de la licitaie deschis la achiziie direct),
fr a se prezenta documente din care s rezulte justificarea modificrii, atât a valorii cât i a
procedurii de achiziie.
Trebuie menionat faptul c, din anul 2003, M.S.P. a preluat proiectul PHARE RO-2003/005-551.04.08
„Îmbuntirea responsabilizrii i transparenei în alocarea i utilizarea resurselor din sistemul sanitar
prin implementarea unui sistem informaional de monitorizare a morbiditii spitaliceti i a unui sistem
de finanare bazat pe caz DRG”, în valoare de 3,4 mil. Euro, din care 1,5 mil. Euro pentru asisten
tehnic i 1,9 mil. Euro pentru investiii în echipamente i soft, cu perioad de contractare pân la data
de 30.11.2005.
Dei Strategia privind dezvoltarea finanrii bazate pe caz pentru perioada 2005-2008,
aprobat prin O.M.S.P. nr. 1551/2004, prevedea introducerea unui nou sistem de clasificare a
procedurilor medicale în România, pe baza sistemului australian, înc din anul 2005, precum i
introducerea unui nou sistem de clasificare în grupe de diagnostice (AR-DRG v.5.0) din Australia
58

începând cu anul 2006, comitetul de coordonare al proiectului, precum i beneficiarii finali ai acestuia,
nu au inclus în Programul de achiziii i softul de grupare AR-DRG v.5.0, dei unul din obiectivele
proiectului l-a constituit dezvoltarea la nivel naional a unui sistem unic de raportare i monitorizare a
activitii în spital, bazat pe date la nivel de pacient, iar din fondurile alocate proiectului a rmas
neutilizat suma de circa 280.000,0 Euro (980,0 mii lei).
Ca urmare, în scopul realizrii obiectivelor programului PHARE i având în vedere propunerea
firmei GVG - consultant PHARE, direcia de specialitate din M.S.P. a propus ordonatorului de credite al
ministerului achiziia acestui soft de grupare AR-DRG v.5.0 cu finanare de la bugetul de stat.
Înscrierea în Planul de achiziii a unor obiective pentru care nu a fost realizat o fundamentare
a sumelor alocate, utilizarea unor proceduri de achiziie care nu respect în totalitate dispoziiilor
legale în domeniu, precum i neincluderea în Programul de achiziii a Proiectului PHARE nr. RO-
2003/005-551.04.08 a softului AR-DRG v.5.0, au condus la imobilizarea de fonduri bugetare în sum
de 614,0 mii lei, precum i la neintroducerea sistemului de clasificare în grupe de diagnostice (AR-
DRG v.5.0) începând cu anul 2006, potrivit Strategiei privind dezvoltarea finanrii bazate pe caz în
spitalele din România în perioada 2005-2008. Implicit, o alt consecin a acestei modaliti de lucru, a
fost nerealizarea scopului proiectului PHARE, respectiv creterea eficienei în alocarea i utilizarea
fondurilor publice, în vederea reducerii pierderilor i a alocrii corecte i transparente a resurselor în
cadrul spitalelor.
De asemenea, întârzierile în organizarea procedurilor de achiziie din luna aprilie pân în luna
decembrie 2006, au condus la aplicarea procedurii de achiziie direct i la încheierea contractului de
achiziie în data de 28.12.2006, precum i la neimplementarea sistemului de alocare transparent a
resurselor la nivelul spitalelor i, implicit, la micorarea perioadei efective de utilizare a licenei, a crei
valabilitate a fost de un an de la data achiziiei.
În anul 2006, Ministerul Sntii Publice nu a organizat împreuna cu Casa Naional
de Asigurri de Sntate licitaii la nivel naional i alte proceduri de achiziii publice pentru
achiziionarea medicamentelor i materialelor sanitare specifice pentru consumul în spitale i
ambulatoriu, în vederea derulrii programelor naionale.
În acest context, în perioada 2004-2006, M.S.P. i C.N.A.S. nu s-au asigurat de achiziii
efectuate în urma organizrii de licitaii, procedând la iniierea unor acte normative prin care s-a permis
efectuarea de achiziii pe baz de acte adiionale la Contractele încheiate i derulate în anul 2003,
respectiv H.G. nr. 498/2003, H.G. nr. 52/2004, H.G. nr. 1747/2005, H.G. nr. 374/2006 i H.G. nr. 706/2006.
Neorganizarea licitaiei privind achiziia public de medicamente i materiale sanitare
specifice necesare derulrii Programelor Naionale de Sntate i practica aplicat, prin
sistemul de încheiere de acte adiionale în anul 2006, cât i în perioada 2004-2005, la
contractele încheiate în anul 2003, au avut urmtoarele consecine, în primul rând economice,
dar i medicale, dup cum urmeaz:
- meninerea, în perioada 2004-2006, a acelorai oferte ale furnizorilor de medicamente fr ca
acestea s fie adjudecate în urma unei noi licitaii publice, în condiiile în care preurile
medicamentelor au fost modificate, gama de medicamente a fost diversificat, i schemele de
tratament au fost actualizate;
- neintroducerea în listele de medicamente, ce urmau a fi finanate din bugetul Programului
Naional de Sntate (P.N.S.), a unor noi medicamente fa de cele licitate în anul 2003, a
cror necesitate a fost fundamentat de comisiile de specialitate;
- practicarea, la achiziia de medicamente, a unui pre care nu este cel rezultat ca urmare
organizrii licitaiei, utilizându-se preul maximal înscris în CANAMED, ceea ce nu a asigurat
utilizarea economic, eficient i eficace a fondurilor publice destinate derulrii P.N.S.;
- ne-crearea posibilitii de selectare a furnizorilor care s ofere preul cel mai avantajos;
- introducerea în P.N.S. i achiziionarea de medicamente noi, mai eficiente, fr ca furnizorul s
fie desemnat câtigtor al licitaiei la aceste medicamente.
Astfel de abateri s-au constat la M.S.P. i la A.S.P. Covasna i Vaslui.
Prin aceste procedee de gestionare a patrimoniului au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002
privind finanele publice, Legii contabilitii nr. 82/1991, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sntii, H.G. nr. 168/2005 i ale H.G. nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului
Sntii Publice, O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv, OMSP nr. 888/2006
59

privind revizuirea reglementrilor referitoare la examinrile radiologice de mas, Regulamentului de
Organizare i Funcionare aprobat prin O.M.S.P. nr. 461/2005, Acordului privind „Programul de
cooperare i asisten bilateral între Guvernul Republicii Elene i Guvernul României”, Anexei I la
OMS/CNAS nr. 1551/546/2004 pentru aprobarea strategiei privind dezvoltarea finanrii pe caz în
spitalele din România în perioada 2005-2008 i ale Normelor Metodologice privind organizarea i
efectuarea inventarierii patrimoniului aprobate prin O.M.F.P. nr. 1753/2004.
• Calitatea conturilor de execuie bugetar
Din verificarea derulat la A.S.P. Botoani s-a constatat c nu s-au efectuat verificri la unitile
sanitare subordonate cu privire la modul de aplicare al legislaiei referitoare la încadrarea, salarizarea,
promovarea i acordarea drepturilor salariale.
Au fost înclcate prevederile O.M.S. nr. 880/2006 privind aprobarea Regulamentului de
organizare i funcionare a autoritilor de sntate publica judeene, respectiv a municipiului Bucureti
i a structurii organizatorice a acestor autoriti.
• Alte abateri financiar-contabile pentru care se emit decizii, constatate la un numr de patru
Autoriti de Sntate Public teritoriale, reprezentând: înregistrarea de pierderi foarte mari prin
aprovizionarea cu vaccinuri care nu au fost porionate în monodoz, aprovizionarea cu lapte praf în
cantiti peste necesar, nestabilirea, de ctre ordonatorul de credite, a circuitului documentelor i a
persoanelor împuternicite s exercite atribuiile legale de angajare, lichidare i plat a cheltuielilor,
realizarea execuiei bugetare fr parcurgerea fazei de lichidarea a cheltuielilor, neorganizarea
evidenei i neraportarea angajamentelor bugetare i a angajamentelor legale.
Astfel de abateri s-au constat la A.S.P Giurgiu, Slaj, Suceava i Teleorman.
Abaterile constatate de Curtea de Conturi au fost generate de înclcarea prevederilor Legii nr.500/2002
privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare, ale O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor
instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale i
ale O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i
conducerea contabilitii instituiilor publice, ale Planului de conturi pentru instituiile publice i
instruciunile de aplicare a acestuia.
Rezultatele controlului i msurile dispuse de Curtea de Conturi pentru îmbuntirea
activitii de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat, de ctre Ministerul Sntii
Publice i Autoritile de Sntate Public teritoriale
S-a acordat descrcare de gestiune în cazul a 15 autoriti de sntate public teritoriale (Alba,
Bistria-Nsud, Buzu, Cara-Severin, Clrai, Ialomia, Ilfov, Mehedini, Neam, Olt, Slaj, Sibiu,
Teleorman, Vaslui i Vrancea).
În vederea înlturrii abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului de ctre M.S.P.
i A.S.P.-urile teritoriale, au fost emise 8 decizii prin care s-a dispus conducerii acestora luarea acelor
msuri care s asigure concordan între datele raportate prin situaiile financiare anuale i situaia
real a patrimoniului.
În vederea recuperrii prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi în utilizarea fondurilor
alocate de la bugetul de stat i nerecuperate în timpul controlului, raportul de control întocmit de
Camera de Conturi Botoani a fost înaintat instanei judectoreti competente, pentru prejudicii în
sum de 17,6 mii lei (DCFU Botoani).
Au fost aplicate dou amenzi contravenionale în valoare de 0,6 mii lei.
Prin Decizie emis de preedintele Seciei de Control Financiar Ulterior, s-a dispus ordonatorului
principal al Ministerului Sntii Publice unele msuri pentru gestionarea cu maximum de
economicitate, eficien i eficacitate a patrimoniului i fondurilor alocate ministerului, astfel:
• Cu privire la fundamentarea indicatorilor din Bugetul de Venituri i Cheltuieli
- solicitarea, de la cei responsabili, a propunerilor, datelor i informaiilor financiare i nefinanciare,
precum i întocmirea documentelor justificative de ctre structurile de specialitate din
cadrul M.S.P., astfel încât s existe certitudinea c procedura aplicat în fundamentarea i
elaborarea bugetului veniturilor proprii este performant, iar volumul cheltuielilor este dimensionat la
nivelul real.
60

• Cu privire la realitatea i exactitatea evidenei contabile i a bilanurilor contabile
- organizarea contabilitii proprii astfel încât aceasta s reflecte evoluia real a situaiei
financiare i patrimoniale a M.S.P.; încadrarea în prevederile O.M.S.P./M.F.P. nr. 577/909/2006,
conform crora ministerul, prin unitile sale teritoriale, organizeaz i conduce contabilitatea
drepturilor constatate i a veniturilor încasate aferente bugetului pe care îl administreaz potrivit legii;
- completarea Registrului jurnal i a fielor de cont pentru operaii diverse cu date i informaii
potrivit prevederilor legale, astfel încât datele înscrise în aceste documente s permit în orice
moment identificarea i controlul operaiunilor contabile efectuate;
- întocmirea, conform prevederilor legale în vigoare, a documentelor justificative care s ateste
ieirea din patrimoniul M.S.P. i, respectiv, intrarea în patrimoniul A.S.P. - urilor teritoriale i a
unitilor sanitare a vaccinurilor i a materialelor sanitare din Rezerva pentru Situaii Speciale i a
celor aferente Programelor Naionale de Sntate.
• Cu privire la gestionarea patrimoniului
- asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor publice alocate ministerului prin:
respectarea obiectivelor prevzute în Acordul de împrumut încheiat cu BIRD în anul 2005 i a
Contractului de finanare încheiat cu BEI în anul 2005, cu privire la „Proiectul privind reforma în
sectorul sanitar”; realizarea obiectivului acordului încheiat înc din anul 2002 cu Guvernul Republicii
Elene, privind achiziia echipamentelor necesare pentru aripa nou a Spitalului de Urgen
Bucureti; luarea msurilor legale care se impun pentru utilizarea celor 20 de aparate radiologice tip
Electrodelca conform Ordinului preedintelui Comisie Naionale pentru Controlul Activelor Nucleare
nr. 258/2006 privind interzicerea utilizrii instalaiilor radiologice medicale pentru
microradiofotografie; asigurarea achiziionrii i utilizrii soft-ului AR-DRG v.5.0, prin luarea acelei
decizii care s aib la baz raportul cost-eficien, respectiv necesitatea i oportunitatea efecturii
acestor cheltuieli de investiii; utilizarea economic, eficient i eficace a fondurilor publice necesare
derulrii PNS, prin încadrarea strict în prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sntii, conform crora MSP organizeaz împreun cu CNAS licitaii la nivel naional i proceduri
de achiziie public pentru achiziii de medicamente i materiale specifice pentru consumul din
spitale i ambulatoriu, în vederea realizrii acestor programe;
- efectuarea inventarierii tuturor elementelor de activ i de pasiv, aflate în patrimoniul M.S.P., în
conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv.
II.A.5. Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse
Contul de execuie a bugetului pe anul 2006 a fost întocmit în structura bugetului aprobat prin
Legea bugetului de stat nr. 379/2005, rectificat prin O.U.G. nr. 32/2006, O.G nr. 46/2006, O.U.G nr.
52/2006 i O.U.G nr. 89/2006.
Potrivit datelor raportate prin contul de execuie pe anul 2006 întocmit de Ministerul Muncii,
Familiei i Egalitii de anse i prezentat spre verificare Curii de Conturi a României, volumul total al
veniturilor încasate însumeaz 134.209,7 mii lei, reprezentând 68,6% fa de prevederile bugetare
definitive, în sum 195.747,2 mii lei i sunt constituite din comisioanele încasate de Inspecia Muncii –
venituri proprii - precum i cele ale revistei Obiectiv, dup cum urmeaz:
- mii lei -
!
"
#
$
%
&
'
(
(
)
%
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4 . -5253 6 . 2#,
+ 7 +6 + 16 *, +6 1 3/3, ,21 3+3, +*6 ,6 23 +12 /,*1 +-/ ,*6 3 //1 +-+ /2-* 24 2
! " #
$
% & " ""
#"
" &
61

Plile efectuate au însumat 7.323.893,4 mii lei, reprezentând 99,4% fa de creditele bugetare
definitive, în sum de 7.367.220,0 mii lei. Din totalul plilor, cele pentru asisten social reprezint
89,1%, respectiv 6.526.103,8 mii lei.
În structur, execuia de cas a bugetului instituiei se prezint astfel:
!
8 !
8 !
"
8 !
- mii lei-
)
%
"
* + , - / 1 2 3 4 . 2#-
9 :+0 ,0 -; 1 *6 * **** 3 -23 ,,** 3 -1* -1,+ 3 -/3 -,-3 3 -,- 4 6 -/ ,- /,6 , 6 6 /
+ 9 1 *3/ 4 6 ,* 3 -1/ ,6 +* 3 --6 *16 4 3 --2 *-*/ 3 -+, 26 +3 ,- --4 3 6 6 /
' ( " " "
) !
$
* #
% & + #"
, # "
-" &
- # "
-"( " "
, 9 +* 2,2* 4 -/4 * 2 6 6 6 / 2 6 6 6 / 2 6 +14 4 -2 4 ,4
- " / /4 ,* / 14 +* / ,6 -6 / ,6 ,6 / ,4 16 26 6 -2
Din controlul privind respectarea prevederilor legale în procesul de execuie bugetar, la
nivelul Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse au rezultat unele abateri i nereguli,
dup cum urmeaz:
1. Datele cuprinse în contul de rezultat patrimonial nu reflect realitatea i exactitatea, întrucât
a fost înregistrat în mod eronat în evidena contabil proprie a M.M.F.E.S. prin contul 779 - “Venituri
din bunuri i servicii”, precum i prin contul 691 - "Cheltuieli extraordinare din operaiuni cu active fixe",
transferul unor active fixe în sum de 179.728,3 lei, respectiv 61.609,1 lei, de la i ctre direciile
teritoriale de munc, în condiiile în care prin aceste operaiuni nu se constituie venituri, nu se
efectueaz cheltuieli, ci se redistribuie unele active fixe corporale, fiind astfel influenate rezultatul
patrimonial i contul de execuie bugetar.
Prin aceasta nu au fost respectate prevederile Ordinului 1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, precum i ale pct. 1.4.
din Ordinul ministrului finanelor publice nr. 40/12.01.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor
publice la 31 decembrie 2006.
2. La nivelul administraiei centrale a Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse nu a fost
organizat i condus în mod corespunztor evidena sumelor înscrise în angajamentele bugetare i
legale, în conturile în afara bilanului stabilite prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1792/2002
(conturile 8066 i 8067) pentru toate categoriile de cheltuieli, respectiv atât în cadrul compartimentului
contabilitate cât i de persoana împuternicit s asigure controlul financiar preventiv.
Prin aceasta au fost înclcate prevederile Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1792/2002
Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor
publice, aprobate prin Ordinul nr. 1792/2002 al ministrului finanelor publice.
3. Nu s-a efectuat în mod corespunztor înregistrarea în contabilitate a operaiunilor efectuate în
valut în anul 2006, întrucât nu s-a inut eviden contabil pe o singur fi de cont ci au fost utilizate
fie de cont distincte, pentru valut respectiv pentru lei.
Prin aceasta nu au fost respectate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i ale anexei nr. 2, - Fia de cont pentru operaii diverse
(simbol 14-6-22/a) din Ordinul nr. 1850/2004 al ministrului finanelor publice, prin care se aprob
62

Nomenclatorul, modelele i normele de întocmire i utilizare a registrelor i formularelor financiar – contabile,
comune pe economie.
4. Înregistrarea în contabilitate a operaiunilor economice nu s-a efectuat în mod sistematic i
cronologic. Astfel în fia analitic a contului „Furnizori” exist furnizori pentru care au fost primite
facturi în lunile ianuarie, februarie i martie i care apar ca fiind achitate prin „alte documente de plat”
în 30.10.2006, dei plata efectiv a acestora s-a efectuat în aceeai zi cu data primirii facturii, fie prin
numerar fie prin ordine de plat. Prin neînregistrarea în mod cronologic în Registrul Jurnal au aprut
înregistrri contabile, care reflect numai obligaia ctre furnizor nu i achitarea acestuia, ceea ce de
fapt este nereal.
Prin aceasta au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, ale
Ordinului nr. 1917/2005 al ministrului finanelor publice privind Normele metodologice privind
organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, ale Planului de conturi pentru instituiile i
instruciunile de aplicare a acestuia, precum i ale Anexei 1 din Normele metodologice de întocmire i
utilizare a registrelor i formularelor comune pe economie privind activitatea financiar i contabil.
5. Nu a fost organizat i condus evidena garaniilor de bun execuie, în valoare total de
38.133,9 lei, virate în conturile bancare deschise de contractani la dispoziia Ministerului Muncii,
Familiei i Egalitii de anse, cu ajutorul conturilor în afara bilanului „Garanie bancar pentru buna
execuie”, respectiv „Disponibil din garania constituit pentru buna execuie”.
Prin aceasta au fost înclcate prevederile Ordinului nr. 1917/12.12.2005 al ministrului finanelor
publice privind Normele metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor
publice.
6. Nu au fost respectate în totalitate prevederile Ordinului nr. 1.753/2004 al ministrului finanelor
publice (denumite în continuare Norme) pentru Normele privind organizarea i efectuarea inventarierii
elementelor de activ i de pasiv, aprobate prin întrucât:
- listele de inventariere nu au fost întocmite pe categorii de bunuri, respectiv pe conturi de valori
materiale, cu total pentru fiecare cont în parte, ci a fost întocmit o singur list de inventariere cu un
singur total, nefiind respectate prevederile art. 19 din Norme;
- dei în procesul – verbal s-a menionat c s-au constatat diferene de inventar la active fixe
corporale i la obiecte de inventar, aceste minusuri de inventar nu au fost stabilite în listele de
inventariere, nefiind respectate prevederile art. 36 i art. 47 din Norme.
Principalele nereguli constatate ca urmare a verificrii conturilor de execuie pe anul 2006 la
unitile din subordinea Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse:
1. Inspecia Muncii
Veniturile, în sum de 130.549,8 mii lei sunt constituite din comisioanele percepute pentru
pstrarea i completarea carnetelor de munc i pentru verificarea i certificarea legalitii
înregistrrilor efectuate de angajatori în carnetele de munc ale angajailor, în baza prevederilor Legii
nr. 130/1999 prind unele msuri de protecie a persoanelor încadrate în munc.
- mii lei -
!
"
#
$
%
&
'
(
(
)
%
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4 . -5253 6 . 2

În ceea ce privete partea de cheltuieli, plile efectuate au însumat 111.831,7 mii lei,
reprezentând 55,4% fa de creditele bugetare definitive, în sum de 201.800,0 mii lei.
- mii lei -
8 ! 8 ! 8 ! )
!
" "
%
* + , - / 1 2 3 4 . 2#-
' ( " "& #
! , "
" , ! "
#
' ( " "
' ( " " "
Din controlul privind respectarea prevederilor legale în procesul de execuie bugetar
au rezultat unele abateri i nereguli, dup cum urmeaz:
1.1. Inspectoratul teritorial de munc Bucureti
- neurmrirea i neîncasarea comisioanelor i a accesoriilor aferente datorate de un numr de 14
angajatori i neinventarierea soldului contului debitori la 31.12.2006, potrivit prevederilor Legii nr. 130/1999
privind unele msuri de protecie a persoanelor încadrate în munc, cu modificrile i completrile
ulterioare, ale Legii contabilitii nr. 82/1991 republicat i ale Ordinului ministrului finanelor publice
nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor
de activ i de pasiv;
- virarea cu întârziere la bugetul de stat a obligaiei datorate de unitate pentru neangajarea
persoanelor cu handicap în procent de 4% din numrul total de angajai conform art. 77 din Legea
nr. 448/2006 privind protecia i promovarea persoanelor cu handicap, cu modificrile ulterioare;
1.2. Inspectoratul teritorial de munc Botoani
- necalcularea, neînregistrarea în evidena contabil i neurmrirea pentru încasare a
majorrilor de întârziere datorate de agenii economici care nu au pltit la termen obligaiile de plat
datorate potrivit art. 22 din Legea nr. 130/1999 privind unele msuri de protecie a persoanelor
încadrate în munc, cu modificrile i completrile ulterioare;
- pli nejustificate cu titlul de cheltuieli privind organizarea de antier i cota parte datorat de
C.P.P.P. pentru obiectivul de investiii „Extindere Centru de pregtire i perfecionare profesional i
sediul Inspectoratului teritorial de munc Botoani” conform Legii contabilitii nr. 82/1991, potrivit Legii
finanelor publice nr. 500/2002, cu modificrile i completrile ulterioare;
1.3. Inspectoratul teritorial de munc Brila
- neaplicarea msurilor de executare silit pentru debite restante i necalcularea accesoriilor
aferente veniturilor din comisioanele neîncasate potrivit prevederilor Legii nr. 130/1999 privind
unele msuri de protecie a persoanelor încadrate în munc, ale Legii contabilitii nr. 82/1991, ale
O.G. nr. 61/2002 i O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal i ale O.M.F. nr. 527/1997;
- neorganizarea evidenei analitice pentru veniturile restante, reprezentând venituri din
comision i accesorii aferente conform Legii contabilitii nr. 82/1991 i O.M.F. nr. 1850/2004 privind
registrele i formularele contabile.
2. Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului
- atribuirea contractelor de finanare nerambursabil în cadrul Programelor de Interes Naional
(P.I.N.) fr asigurarea activitii corespunztoare de monitorizare, cu înclcarea prevederilor Legii nr.
350/2005 privind regimul finanrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activiti
nonprofit de interes general, ale O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice i ale Normelor de
aplicare a acesteia precum i ale H.G. nr. 532/2006 privind regimul finanrilor nerambursabile din
fonduri publice alocate pentru activiti nonprofit de interes general;
- efectuarea de cheltuieli în sum total de 1.239.005,0 lei pentru Programele de Interes
Naional, reprezentând contravaloarea unor lucrri de construcii fr autorizaii de construire, a unor
64

cheltuieli de pregtire profesional efectuate de persoane neautorizate precum i a altor cheltuieli fr
documente justificative legal întocmite sau care nu erau aferente proiectelor.
- neefectuarea corespunztoare a activitii de monitorizare a derulrii proiectelor potrivit
H.G.532/2006 privind regimul finanrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activiti
nonprofit de interes general;
3. Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap
- finanarea nelegal cu suma total de 1.028.730,0 lei din subvenii primite de la bugetul de
stat a proiectelor finanate în cadrul programelor de protecie social a persoanelor cu handicap
aprobate prin H.G nr. 696/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanarea proiectelor
în domeniul proteciei speciale a persoanelor cu handicap i administrarea unitilor finanate în comun
de Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap i organizaiile neguvernamentale ale
persoanelor cu handicap sau care au ca obiect de activitate protecia special a persoanelor cu
handicap prin atribuirea contractelor de finanare unui numr de 7 solicitani care nu întruneau
cerinele minime de eligibilitate, întrucât:
conform statutelor proprii, O.N.G.-urile nu desfurau activitate în domeniul proteciei speciale
i integrarea socio-profesional a persoanelor cu handicap;
au fost admise în bugetul proiectului cheltuieli neeligibile (achiziii de terenuri, munca
voluntarilor) ori aportul solicitantului nu reprezint minim 20% sau 10% dac au partener.
- decontarea unor cheltuieli ale Asociaiei Internaionale de Ortopedie i Recuperare în Ortopedie
(A.I.O.R.O) în sum de 35.636,0 lei efectuate dup expirarea termenului prevzut în contractul de
finanare, în condiiile în care obiectivele proiectului nu au fost realizate la Autoritatea Naional pentru
Persoanele cu Handicap (A.N.P.H.).
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, ale H.G nr. 696/2001
pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanarea proiectelor în domeniul proteciei speciale
a persoanelor cu handicap i administrarea unitilor finanate în comun de Autoritatea Naional
pentru Persoanele cu Handicap i organizaiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau
care au ca obiect de activitate protecia special a persoanelor cu handicap, ale Legii voluntariatului
nr. 195/2001, republicat, ale Ordinului A.N.P.H. nr. 367/2005 privind aprobarea Criteriilor pe baza
crora se efectueaz selecia proiectelor în domeniul proteciei, integrrii i incluziunii sociale a
persoanelor cu handicap.
II.A.6. Ministerul Culturii i Cultelor
Potrivit programului de control aprobat, din acest domeniu de activitate au fost cuprini pentru
verificarea exerciiului bugetar al anului 2006, un numr de 3 ordonatori principali de credite ai
bugetului de stat i 56 ordonatori teriari, potrivit situaiei redate mai jos:
Nr.
Descrcare
Domeniul cultur Verificai
crt.
gestiune
%
Ministerul Culturii i Cultelor 1 -
1. Teriari MCC 55 35 63,6
Sub-total MCC 56 35 62,5
2. Institutul Cultural Român 1 - 100
3. Agenia Naional Rompres 1 - 100
4. TOTAL 58 35 60,3
Din datele prezentate rezult c pe domeniul culturii, în aciunea de verificare au fost cuprini
58 de ordonatori de credite, din care la un numr de 35 ordonatori de credite s-a acordat descrcare
de gestiune, reprezentând 60,3 % din totalul ordonatorilor verificai.
II.A.6.1. Principalele abateri constatate în activitatea proprie a Ministerului
Culturii i Cultelor
• Contabilitatea sintetic a activelor fixe corporale nu se ine pe categorii, iar cea analitic nu se
ine pe fiecare obiect de eviden, fiind înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/ 1991 i OMFP
nr. 1917/2005;
65

• Nu se respect principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil, înclcându-se prevederile Legii nr. 500/ 2002
privind finanele publice;
• Nerespectarea procedurilor de achiziie public cu ocazia derulrii Programelor de diplomaie
cultural, fiind înclcate prevederile O.U.G.nr. 60/2001, H.G..nr. 461/ 2001, O.U.G.nr. 34/2006;
• Lipsa evidenei angajamentelor legale i a celor bugetare nu a permis controlului s se
pronune dac pentru toate cheltuielile din fondurile publice efectuate de instituie au fost încheiate
angajamente legale i angajamente bugetare. Au fost înclcate astfel prevederile Legii nr. 500/2002 i
ale Legii nr. 82/1991;
• Angajamente legale în sum de peste 2.700.000,0 lei încheiate în anul 2006, ale cror
obligaii ramase neachitate pân la finele anului, dei nu au fost evideniate ca angajamente legale
de plat, au fost pltite în anul 2007, fiind înclcate prevederilor Legii nr. 500/2002, ale O.M.F.P.
nr. 1792/2002 i ale OMFP nr. 1917/2005;
• Lichidarea cheltuielilor bugetare în anul 2006 s-a efectuat, în unele cazuri, fr existena
documentelor justificative care s ateste c produsele contractate i pltite au fost recepionate i au
intrat în gestiunea instituiei înclcând prevederile Legii 500/2002, OMFP 522/2003,1850/2004;
• Inventarierea elementelor de activ i pasiv ale MCC s-a desfurat necorespunztor întrucât
listele de inventariere care cuprindeau active în valoare de peste 210.800.159,0 lei intrate în gestiune
(respectiv înregistrate în contabilitate) dup data în care s-a consemnat efectuarea inventarierii, iar
patrimoniul Unitii de Management a Proiectului „ Patrimoniul Cultural”, în valoare de 87.948,0 lei, nu
a fost inventariat;
• Nu au fost calculate i încasate penaliti în sum de 120.644,0 lei pentru nelivrarea la termen
a produselor contractate cu firma S.C. STAGE EXPERT S.R.L.;
• Cheltuielile cu pregtirea profesional nu au fost recuperate de la persoanele care au plecat
din instituie înainte de îndeplinirea condiiilor contractuale stabilite cu ocazia colarizrii, fiind înclcate
prevederile Legii nr. 53/2003 i ale Legii nr. 500/2002;
• Au fost efectuate pli în sum de 5.616,1 lei ctre Institutul romano-catolic, fr justificare
legal. Prejudiciul în sum de 6.194,9 lei, din care foloase neîncasate în sum de 578,7 lei, au fost
recuperate i virate la bugetul statului;
În vederea eliminrii i prevenirii abaterilor s-au propus msurile de valorificare necesare potrivit
legii.
II.A.6.2. Principalele abateri constatate la unitile din subordinea ministerului
Culturii i Cultelor
a.1. La partea de venituri
Au fost constatate abateri în gestionarea i încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat în
sum de 308.086,0 lei (un numr de 7 de abateri), pentru care s-au calculat foloase nerealizate în
sum de 8.285,0 lei. Au fost recuperate i virate la buget venituri în sum de 315.447,0 lei, din care
foloase nerealizate în sum de 7.404,0 lei. Pentru venituri în sum de 924,0 lei s-a emis decizie în
vederea încasrii acestora.
Dintre cazurile semnificative exemplificm:
La Muzeul Naional de Istorie al României s-a constatat c nu au fost reflectate în
contabilitate venituri încasate din prestri arheologice în sum de 296.940,0 lei i au fost
înregistrate eronat în contul de creditori (sume de mandat). Suma, dei a fost cheltuit, nu a
fost reflectat în contul de cheltuieli având ca efect denaturarea situailor financiare
încheiate la 31.12.2006. În timpul controlului au fost luate msuri de corectare i
regularizare a operaiunilor contabile i de înregistrare a veniturilor. De asemenea, la
Muzeul Naional de Istorie al României, s-a constatat c nu au fost constituite i virate la
buget venituri în sum de 5.940,0 lei, aferent perioadei ianuarie - iunie 2006, reprezentând
salariul minim brut pe ar pentru locurile de munc neocupate cu personalul cu dizabiliti
(handicap). Venituri în sum de 5.940,0 lei i foloase nerealizate în sum de 2.358,0 lei au
fost virate la bugetul statului.
La Direcia judeean de cultur, culte, patrimoniu cultural naional - D.J.C.C.P.C.N.
Botoani s-a constatat c nu au fost încasate venituri proprii în sum 3.743,0 lei, întrucât
66

s-au încasat taxe pe metru ptrat mai mici decât cele legale. Pentru recuperarea sumei s-a
emis decizie.
De asemenea, la Administraia Fondului Naional Cultural nu au fost realizate prevederile la
venituri proprii aferente fondului în sum de 196.437,0 lei, generate de neidentificarea
agenilor economici care desfoar activiti supuse plii de cote la fondul cultural
naional.
Referitor la performanele gestionrii i strategiei privind Fondului Cultural Naional
La nivelul Ministerului Culturii i Cultelor, managementul privind punerea în practic a politicii,
strategiei i performanei colectrii veniturilor proprii cuvenite Fondului Cultural Naional aprobat
pentru anii 2005-2006, nu s-a desfurat corespunztor.
Astfel, strategia s-a rezumat numai la înfiinarea i finanarea de la bugetul de stat a
Administraiei Fondul Cultural Naional, în condiiile în care pentru activitatea de colectare a veniturilor
proprii cuvenite fondului nu au fost elaborate i aprobate programe, norme i aciuni care s asigure
un control sistematic privind modul în care sunt colectate i virate taxele i fondurile cu regim special
de ctre entitile care desfoar activiti supuse contribuiilor la Fondul Cultural Naional.
Activitatea Administraiei Fondul Cultural Naional s-a rezumat numai la înregistrarea sumelor
virate de entitile pltitoare de astfel de cote.
De asemenea, structurile Ministerului Culturii i Cultelor, inclusiv cele teritoriale, nu s-au
implicat în aciunile de încasare a veniturilor cuvenite fondului, dei acestea sunt responsabile pentru
acordarea de avize necesare desfurrii activitilor generatoare de astfel de venituri, fapt pentru
care nu au fost încasate veniturile cuvenite acestui fond.
a.2. La partea de cheltuieli
Au fost constatate, la 10 ordonatori de credite, un numr de 17 prejudicii în sum de 294.010,0
lei pentru care s-au calculat foloase nerealizate în sum de 8.850,3 lei. În timpul controlului au fost
recuperate prejudicii în sum de 105.749 lei i foloase în sum de 8.707,3 lei. Pentru prejudicii în
sum de 188.404,0 lei, din care foloase nerealizate în sum de 143,0 lei, s-au stabilit msuri de
recuperare în baza deciziilor emise sau a aciunilor iniiate în instan în vederea stabilirii rspunderii
juridice.
Principalele abateri constatate, pe naturi, se prezint astfel:
• Cheltuieli neprevzute de legislaia în vigoare au fost constatate la Direcia judeean de
cultur, culte, patrimoniu cultural naional Neam, care au generat un prejudiciu în sum de 9.900,0 lei.
Acestea reprezint premii acordate în cuantum mai mare de 10 % din cheltuielile cu salariile aferente
funcionarilor publici i respectiv de 2 % aferente personalului contractual. Au fost înclcate prevederile
O.G.. Nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale i a unor drepturi ale funcionarilor publici
pentru anul 2006 i OUG nr. 191/ 2002 privind creterile salariale ce se vor acorda în anul 2003
personalului bugetar, cu modificrile ulterioare, Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat. Prejudiciul a
fost recuperat în timpul controlului.
• Alte cheltuieli nelegale, au fost constatate un numr de 10 abateri care au generat prejudicii
în sum de 268.078,0 lei pentru care au fost calculate foloase nerealizate în sum de 5.097,3 lei.
− La Direcia judeean de cultur, culte, patrimoniu cultural naional Buzu s-a constatat c a
fost efectuat plata nelegal în sum de 187.000,0 lei reprezentând salariului de merit
pentru personalul contractual, fr aprobarea ordonatorului principal de credite pentru
efectuarea acestei naturi de cheltuieli. Au fost înclcate prevederile O.G. nr. 3/2006 privind
creterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 i O.G..nr. 10/2007 privind unele msuri
derogatorii de la Legea datoriei publice nr. 313/2004. În vederea stabilirii rspunderii juridice,
a recuperrii prejudiciului i a foloaselor nerealizate, a fost sesizat instana de judecat;
− Oficiul Naional al Monumentelor Istorice, cu toate c a pus la dispoziia constructorului
materiale necesare executrii lucrrilor de consolidare i restaurare, acesta a efectuat
achiziii de noi materiale în sum de 28.020,0 lei, care au fost puse în manoper, facturate i
încasate de la beneficiar la preuri mai mari decât cele aflate în custodia sa. Au fost înclcate
prevederile Legii finanelor publice nr. 500/2002, ale O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata
67

cheltuielilor instituiilor publice i nr. 1014/2001. Prejudiciul în sum de 29.659,0 lei, din care
foloase nerealizate în sum de 1.639,0 lei, a fost recuperat i virat la bugetul statului;
− La Direcia de cultur judeean Olt, au fost efectuate pli nelegale în sum de 24.755,0 lei
reprezentând contravaloarea orelor suplimentare pentru directorul executiv, fr ca
efectuarea acestora s fie dispus i aprobat de eful ierarhic (M.C.C.). În timpul
controlului, prejudiciul în sum de 26.958,0 lei, din care suma de 2.203,0 lei reprezint
foloase nerealizate, a fost recuperat i virat la bugetul statului. Abaterea a fost generat
de înclcarea prevederilor OUG nr. 92/2004 privind reglementarea unor drepturi salariale i
a altor drepturi al funcionarilor publici pe anul 2005 i O.G..nr. 2/2006 privind reglementarea
drepturilor salariale i a unor drepturi ale funcionarilor publici pe anul 2006. Aceleai naturi
de abateri au fost constatate i la urmtoarele direcii de cultur judeene: Giurgiu, Gorj,
Timi i Botoani.
• A fost efectuat un numr de trei pli fr documente justificative, în sum de 11.715,0 lei
pentru care au fost calculate foloase nerealizate în sum 956,0 lei. Astfel, Teatrul Naional de Operet‚
’’Ion Dacian’’ Bucureti, a efectuat plata dubl a energiei electrice în sum de 11.407,0 lei, atât ctre
Teatrul Naional I.L. Caragiale, cât i ctre constructorul care executa lucrrile de reparaie capital.
Prejudiciul în sum de 12.349,0 lei (din care foloase nerealizate de 942,0 lei) a fost recuperat. S-au
înclcat prevederile Legii finanelor publice nr. 500/2002. Abateri similare au fost constatate la direciile
de cultur judeene,Gorj i Botoani.
• Au fost constatate i prejudicii care fac parte din alte naturi de abateri, dar sumele nu sunt
semnificative.
b) Modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea instituiilor publice verificate
Au fost constatate un numr de 79 de abateri de natur financiar contabil, în valoare de
14.452.635,9 lei, la un numr de 19 ordonatori de credite, dintre care cele mai semnificative pot fi
exemplificate dup cum urmeaz:
b.1. Efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului prin nerespectarea prevederilor legale
• La Teatrul Naional de Operet „Ion Dacian” nu s-a efectuat inventarierea lucrrilor de
reparaii capitale în curs de execuie în valoare 5.209.447,0 lei. Pentru intrarea în legalitate a fost
emis decizie;
• La D.J.C.C.P.C.N. Gorj, „aparatura electronic” în valoare de 51.100,0 lei figura inventariat,
dei aceasta nu exista în teren, fiind dat în custodie la primrie, fr confirmare, în situaia în care o
parte din aparatur fcea obiectul unui dosar de sustragere din anul 2004.
• Abateri în organizarea i desfurarea inventarierii au fost constatate i la: Oficiul Naional al
Monumentelor Istorice, Muzeul Naional de Istorie al României,Teatrul Naional,,Vasile Alecsandri”
Iai, D.J.C.C.P.C.N. Arad, Teatrul Naional,,Mihai Eminescu” Timi.
b.2. Alte abateri constatate
• La Teatrul Naional „Vasile Alecsandri” Iai reprezentând pli în sum de 3.470.329,2 lei care
nu putut fi justificate în momentul verificrii prin bunuri livrate de furnizori i intrate în instituie. În timpul
controlului au fost primite i recepionate bunuri pltite în valoare de 2.005.428,1 lei. Pentru pli
nejustificate în sum de 1.464.901,1 lei i majorri de întârziere calculate în sum de 26.944,0 lei s-a
emis decizie în vederea recuperrii i încasrii lor.
• La Teatrul Naional „Mihai Eminescu” Timi s-au efectuat pli în sum de 800,0 lei prin
intermediul Bncii Comerciale, înclcându-se prevederile Legii Finanelor Publice 500/2002, cât i
prevederile legale referitoare la efectuarea de ctre instituiile publice a operaiunilor din pli prin
intermediul unitilor de Trezorerie a statului.
b.3. Prin ne-evidenierea garaniilor de bun execuie în sum de 2.697.287,0 lei pentru
achiziii publice reprezentând lucrri de consolidare, restaurare i îmbuntire a funcionrii Muzeului
Naional de Istorie a României, au fost înclcate prevederile O.M.F.P. 1917/2005.
Acelai tip de abatere, în sum de 264.417,0 lei, a fost constatat i la Teatrul Naional de
Operet „Ion Dacian” Bucureti. Pentru intrarea în legalitate, abaterile au fost remediate în timpul
controlului.
68

.4. Efectuarea de înregistrri contabile eronate i denaturarea veniturilor i cheltuielilor.
S-au constatat un numr de 9 abateri în sum total de 1.426.159,9 lei, la mai muli ordonatori de
credite, prin care au fost înclcate prevederilor legale ale O.M.F.P. nr. 1917/2005 i ale Legii
contabilitii nr. 82/1991. Astfel, la Teatrul Naional de Operat „Ion Dacian” Bucureti, care a
înregistrat ca activ fix valoarea unor active corporale în curs de execuie, acestea fiind în realitate
reparaii capitale neterminate în sum de 1.366.586,0 lei.
b.5. Un numr 16 abateri privind legalitatea, realitatea i exactitatea evidenelor contabile
i a bilanului contabil în sum total de 1.223.957,6 lei, au fost constatate la urmtorii ordonatori
teriari de credite:
• La Teatrul Naional „Lucian Blaga” Cluj nu au fost înregistrate în evidena contabil investiiile
în curs în sum de 462.651,7 lei;
• D.J.C.C.P.C.N. Mure s-a înregistrat la finele anului cu venituri proprii de încasat în sum de
385.210,0 lei, fr a exista temei legal pentru încasarea veniturilor;
• La D.J.C.C.P.C.N. Iai au fost preluate eronat soldurile conturilor în sum de 160.077,0 lei din
balana de verificare la 31.12.2005 i transpuse în balana de verificare la 01.01.2006;
• La Teatrul Naional „Vasile Alecsandri” Iai, efectuarea înregistrrilor contabile a unor
elemente constând în active fixe corporale în valoare de 166.600,0 lei s-a fcut eronat prin
nerespectarea normelor emise de M.F.P. i a Planului de conturi pentru instituiile publice
nr.1917/2005. În timpul controlului a fost întocmit nota contabil i au fost efectuate regularizri ale
operaiunilor eronate.
Abateri privind legalitatea, realitatea i exactitatea evidenelor contabile i a bilanului contabil
au fost constatate i la D.J.C.C.P.C.N. Slaj, Bihor, Gorj i Botoani.
II.A.7. Institutul Cultural Român
Pentru exerciiul bugetar al anului 2006, creditele definitive de la bugetul de stat alocate
Institutului Cultural Român au fost în sum de 18.696.000,0 lei, din care s-au efectuat pli în sum de
17.419.602,0 lei, gradul de realizare fiind de 93,17 %.
La activitile finanate din venituri din venituri proprii, prevederile bugetare au fost în sum de
1.000.000,0 lei iar încasrile au însumat 305.362,0 lei, înregistrându-se astfel un grad de realizare de
30,54 %.
Principalele abateri constatate
• Lipsa evidenei contabile a angajamentelor legale de plat, iar din sumele înscrise în anexa 7
la Contul de execuie a bugetului instituiei publice, cheltuielile nu reflect realitatea întrucât în sold, la
data 31.12.2006, nu sunt incluse angajamentele de plat pentru salariile i contribuiile aferente lunii
decembrie în sum de 403.825,0 lei, achitate în luna ianuarie 2007. De asemenea nu au fost
evideniate la finele anului angajamente legale de plat (contracte) în sum de 42.075,9 lei, care au
fost achitate în anul 2007. Au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, ale O.M.F.P. nr.
1917/2005 i ale O.M.F.P. nr. 1972/2002;
• Inventarierea elementelor de activ i pasiv s-a desfurat necorespunztor, fr examinarea
componenei soldurilor conturilor, fapt ce nu a permis identificarea clienilor, ale cror drepturi în sum
de 4.446,1 lei s-au prescris, suma fiind virat, în timpul controlului, la bugetul statului;
• Abateri în derularea achiziiilor publice, din care menionm dosare de achiziii incomplete,
documentaie de elaborare i prezentare a ofertelor care nu conine informaii cu privire la criteriul
aplicat pentru atribuirea contractelor, nu sunt prezentate codurile CPSA în anunurile de intenie sau în
invitaia de participare, nu a fost respectat criteriul de selecie „preul cel mai sczut” iar membrii
comisiilor de evaluare nu au întocmit i nu au depus la dosarele de achiziie declaraiile necesare de
confidenialitate i imparialitate;
• Un numr de 4 ordonanri de plat în sum de 17.274,0 lei nu au fost însoite de documente
de recepie care s confirme primirea mrfurilor în gestiune;
69

• Cheltuielile cu telefoanele înregistrate în contul programelor nu au fost susinute de
documente din care s reias c respectivele convorbiri telefonice au fost realmente utilizate pentru
scopurile acestora;
• Activitatea de audit intern desfurat în anul 2006 a avut ca obiective efectele financiare ale
alocaiilor bugetare din anul 2005. În acest fel, prin auditarea în anul 2006 numai a activitilor anului
2005, informaiile prezentate ordonatorului principal de credite nu au furnizat date privind execuia
bugetar pe anul în curs i, prin urmare scopul activitii nu a fost atins.
Pentru remedierea abaterilor s-au propus msurile corespunztoare prevzute prin lege.
II.A.8. Agenia Naional de Pres ROMPRES
La Agenia Naional de Pres ROMPRES, în exerciiul financiar al anului 2006 creditele
bugetare definitive au fost în sum de 13.720.000,0 lei, plile au însumat 13.221.222,0 lei, iar gradul
de realizare a fost de 96,3 %.
La capitolul activiti finanate din venituri proprii, prevederile bugetare au fost în sum de
15.970.000,0 lei, în timp ce realizrile au fost în sum de 15.631.717,0 lei, cu un procent de realizare
de 97,8 %.
Principalele abateri constatate
• Efectuarea inventarierii la termenele prevzute de lege i înregistrarea rezultatelor în
contabilitate. Astfel întocmirea documentelor privind derularea operaiunilor de inventariere a
elementelor de activ i pasiv pe anul 2006 s-a realizat cu înclcarea procedurilor legale dup cum
urmeaz: nu au fost luate, în toate cazurile, declaraii de la gestionari înainte de începerea
operaiunilor de inventariere, pentru inventarierea bunurilor pe locaii i utilizatori nu au fost utilizate
formularele aprobate iar rezultatele nu au fost confruntate cu evidena contabil, gestionarul nu a
menionat pe ultima fil a listei dac bunurile au fost inventariate i consemnate în prezena sa i
registrul inventar nu a fost completat cu valoarea aferent stocurilor faptice inventariate.
• Nu au fost cuprinse în operaiunile de inventariere un numr de 14 publicaii (produse
specifice).
Abaterile constituie înclcri ale prevederilor Ordinului ministrului finanelor publice nr. 1753/2004.
Abateri de la procedura de estimare a valorii contractelor de furnizare, de lucrri sau servicii
cuprinse în programul anual de achiziii publice
Astfel, la elaborarea programului de achiziie pe anul 2006 nu s-a avut în vedere întregul volum
de achiziie, ceea ce a determinat ca pentru unele servicii s se recurg la achiziionarea în dou
trane (OUG nr. 60/2001 i OUG nr. 34/2006) în baza procedurii de cerere de ofert, în condiiile în
care valoarea total a achiziiei impunea aplicarea procedurii de licitaie.
Au fost înclcate astfel prevederile OUG nr. 60/ 2001 i a H.G. nr. 461/ 2001.
În timpul controlului au fost luate msuri operative de remediere. De asemenea s-a emis
decizie pentru remedierea ulterioar a abaterilor.
II.A.9. Ministerul Educaiei i Cercetrii
În sfera de competen a Curii de Conturi au intrat un numr de 357 instituii publice din
domeniul învmântului i cercetrii, respectiv: Ministerul Educaiei i Cercetrii - activitate proprie, 43
de ordonatori secundari (42 inspectorate colare judeene, Autoritatea Naional de Cercetare
tiinific) i 313 ordonatori teriari (universiti, centre bugetare, coli, licee i colegii, case de cultur
studeneti, cluburi sportive colare etc.).
Instituiile menionate au gestionat în anul 2006 un volum de credite definitive, alocate de la
bugetul de stat, în sum total de 5.793.491,0 mii lei, din care s-au efectuat pli de 5.722.866,0 mii lei,
rezultând o execuie bugetar de 98,78%.
70

Pe lâng fondurile alocate de la bugetul de stat, instituiile din domeniul educaiei i cercetrii
au mai gestionat fonduri i din credite externe precum i din fonduri externe nerambursabile (99.848,0
mii lei din care s-au efectuat pli de 42.097,0 mii lei).
Totodat, instituiile publice finanate integral sau parial din venituri proprii au realizat un volum
de venituri de 1.459.074,2 mii lei fa de un total de 1.223.773,0 mii lei.
În anul 2007 Curtea de Conturi a desfurat, prin structurile competente, aciuni de verificare
a conturilor anuale de execuie la 175 de instituii din domeniul învmântului, reprezentând
49,58% din total, dup cum urmeaz: Ministerul Educaiei i Cercetrii-activitatea proprie, 43
ordonatori secundari din care 42 de inspectorate judeene colare i Autoritatea Naional de
Cercetare tiinific i 131 de ordonatori teriari, reprezentai, în principal, de instituii de învmânt
superior i preuniversitar astfel: 28 universiti, precum i 5 centre bugetare, 25 coli, 22 licee, 23
grupuri colare i 24 colegii. Acestea din urm, pe lâng resursele asigurate de la bugetele locale i
din venituri proprii, au beneficiat i de fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitare a colilor.
Dintre ordonatorii de credite verificai s-a acordat descrcare de gestiune unui numr de 121
ordonatori, respectiv la 68,36% din totalul celor verificai, din care 30 au fost ordonatori secundari i 91
ordonatori teriari.
Principalele concluzii i constatri rezultate în urma verificrii conturilor de execuie ale
instituiilor din domeniul învmânt, cercetare
Acestea relev o serie de abateri de la disciplina financiar contabil, abateri care vor fi
prezentate i pentru unitile de învmânt preuniversitar de subordonare local, a cror verificare a
fost motivat în principal de faptul c au beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea
colilor.
a) Modul de prezentare i calitatea situaiilor financiare supuse verificrii
Din verificarea efectuat la Ministerul Educaiei i Cercetrii, s-a constatat c, unele bunuri
achiziionate din import în vederea distribuirii în teritoriu (plane pentru învmântul primar i
gimnazial) au fost înregistrate în evidena contabil numai la valoarea pltit furnizorului extern i nu la
costul de achiziie, care cuprinde i TVA i comisioanele bancare aferente.
În timpul controlului, s-a înregistrat în evidena contabil valoarea corect a materialelor de
natura obiectelor de inventar, prin majorarea valorii acestora cu suma de 820,5 mii lei.
La unitile de învmânt din reeaua Ministerului Educaiei i Cercetrii au fost constatate
unele nereguli care au afectat acurateea situaiilor financiare. Astfel, într-un numr de 82 de cazuri,
situaiile financiare nu reflect exactitatea datelor înscrise în cadrul acestora i realitatea patrimoniului,
acest aspect fiind o consecin a urmtoarelor nereguli:
• neînregistrarea în contul de mijloace fixe a contravalorii unor lucrri de investiii efectuate la
unele cldiri, spaii de învmânt, având drept consecin denaturarea situaiei patrimoniului cu suma
de 6.216,2 mii lei la Universitatea de Medicin i Farmacie Iai; neregulile constatate au fost înlturate
în timpul controlului;
• neînregistrarea în evidena contabil a unor terenuri ca „active fixe corporale” în sum de
15.536,3 mii lei i respectiv 9.506,2 mii lei la Grupul colar Gheorghe Lazr Baia Mare i la Liceul cu
program sportiv Baia Mare, nereguli ce au fost înlturate în timpul controlului;
• neînregistrarea în evidena contabil a contravalorii unui teren aferent imobilului situat în
Sibiu în sum de 5.583,0 mii lei, precum i neînregistrarea la mijloace fixe a contravalorii lucrrilor
executate la obiectivul de investiii „dezvoltare spaii de învmânt superior a Facultii de inginerie” în
valoare de 17.895,8 mii lei la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, neregulile ce au fost înlturate în
timpul controlului;
• neluarea msurilor de scoatere din evidena contabil de la investiii în curs i de
comunicare la primrii a contravalorii lucrrilor de investiii efectuate la unele uniti colare în vederea
majorrii valorii cldirilor cu suma de 6.342,0 mii lei; scderea din evidena contabil a valorii de 220,0
mii lei reprezentând mobilierul procurat pentru unitile colare, dei predarea acestuia la unitile
colare beneficiare s-a fcut pân la 31.12.2006, abatere constatat la Inspectoratul colar al judeului
Slaj; neregulile constatate au fost înlturate în timpul controlului;
71

• neînregistrarea în evidena contabil a sumei de 278,5 mii lei reprezentând lucrri de
extindere spaii de învmânt la Universitatea din Piteti; neregulile constatate au fost înlturate în
timpul controlului;
• întocmirea i depunerea eronat la Liceul cu program sportiv Brila a 2 bilanuri i situaii
financiare anuale separat pe surse de finanare (buget de stat i buget local). Pentru înlturarea
neregulii a fost emis Decizie a Directorului Camerei de Conturi Brila;
• transpunerea soldurilor conturilor din balana de verificare la Academia de muzic Gheorghe
Dima i la coala Horea din Cluj Napoca, întocmit la 31.12.2005, în noul plan de conturi general, nu
a fost efectuat cu respectarea prevederilor din monografia emis de Ministerul Finanelor Publice;
pentru înlturarea neregulilor a fost emis Decizie a directorului Camerei de Conturi Cluj;
• înregistrarea eronat în contabilitate a contravalorii lucrrilor de reabilitare a cminului
studenesc la Universitatea de Art Teatral din Târgu Mure, în sum total de 451,4 mii lei, realizate
i decontate pe parcursul anului 2006 dar nefinalizate la 31.12.2006, prin includerea acestora pe
cheltuielile aferente perioadei i nu în conturile corespunztoare de imobilizri în curs; pentru
înlturarea neregulilor a fost emis Decizie a directorului Camerei de Conturi Mure;
• efectuarea în perioada 2001-2005 a unor cheltuieli în sum de 784,7 mii lei alocate de la
bugetul de stat pentru refacerea i amenajarea unui imobil primit prin transfer fr plat de la Consiliul
local al municipiului Târgu Mure i neevideniat în contabilitate la Universitatea de Art Teatral din
Târgu Mure; neregulile constatate au fost înlturate în timpul controlului;
• reflectarea incorect a elementelor patrimoniale privind imobilizrile corporale i necorporale
la Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din Timioara; neregulile
constatate au fost înlturate în timpul controlului;
• efectuarea de operaiuni contabile eronate având ca rezultat denaturarea rulajelor conturilor
i a situaiilor financiare ale anului 2006 la Inspectoratul colar al judeului Timi; pentru înlturarea
neregulilor a fost emis Decizie a directorului Camerei de Conturi Timi;
b) Execuia bugetar
b.1. În ceea ce privete modul de angajare lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor
efectuate de la bugetul de stat, s-au constatat 19 cazuri de abateri constând în neorganizarea celor
patru faze ale procesului bugetar i /sau nerespectarea procedurilor privind parcurgerea acestui
proces. Principalele exemple fiind date de la: Universitatea din Oradea, Universitatea de medicin i
farmacie din Târgu Mure, Colegiul Economic „Viilor” i Liceul Teoretic „Al. Ioan Cuza” din Bucureti.
Pentru înlturarea neregulilor au fost emise decizii ale directorilor Camerelor de Conturi Judeene i a
municipiului Bucureti.
b.2. În ceea ce privete execuia bugetar, controalele efectuate pentru exerciiul bugetar al
anului 2006 au relevat o serie de abateri i nereguli, care au generat, pe de o parte neevidenierea i
neîncasarea unor venituri cuvenite bugetelor publice, iar pe de alt parte, pli nelegale din fondurile
provenite de la bugetul de stat, dup cum urmeaz:
• Nereguli privind modul de calcul, înregistrare, încasare i, dup caz, virare a veniturilor
aparinând bugetelor publice, inclusiv a veniturilor proprii ale instituiilor finanate integral sau parial
din astfel de surse.
Aceast categorie de nereguli a generat, într-un numr de 39 de cazuri, neîncasarea la bugetele
publice sau venituri proprii ale instituiilor, în sum de 7.826,6 mii lei, la care s-au calculat majorri de
întârziere în valoare de 273,8 mii lei. În timpul controlului s-au luat msurile de recuperare a sumei de
6.311,1 mii lei i celei de 243,9 mii lei reprezentând majorri. Cele mai relevante exemple sunt
urmtoarele:
− nerestituirea pân la data începerii controlului a alocaiilor bugetare rmase neutilizate la
finele anului 2006 în valoare de 1.009,1 mii lei i care, potrivit prevederilor legale, trebuiau
virate la bugetul de stat de Universitatea de Medicin i Farmacie Iai; în timpul controlului
suma a fost restituit la bugetul de stat;
− neefectuarea operaiunilor de acreditare, reacreditare i atestare a unitilor de cercetare
tiinific i neîncasarea taxei în sum de 1.495,6 mii lei la Autoritatea Naional de
72

Cercetare tiinific, aferente entitilor cu care s-au derulat contracte în anul 2006; pentru
înlturarea neregulii a fost emis Decizia Directorului Camerei de Conturi Bucureti;
− necalcularea i neînregistrarea în evidena contabil a penalitilor pentru neplata în termen
a chiriilor i a utilitilor facturate de unitate chiriailor la Universitatea din Bacu; valoarea
foloaselor nerealizate în sum de 11,7 mii lei a fost recuperat în timpul controlului;
− neevidenierea în contabilitate a unor facturi emise în anul 2006 pentru chirii în sum de
327,0 mii lei i neurmrirea încasrii penalitilor în valoare de 191,6 mii lei la Universitatea
Oradea; în timpul controlului sumele au fost încasate i virate pe destinaiile legale;
− nu au fost înregistrate în contabilitate veniturile din taxe din învmântul universitar i post
universitar de stat în sum de 4.308,5 mii lei, la Universitatea „Dunrea de Jos” Galai; în
timpul controlului, veniturile suplimentare în sum de 4.310,0 mii lei au fost înregistrate în
evidena contabil;
− nu au fost emise facturi în sum de 114,8 mii lei pentru venituri din chirii, la Universitatea
Tehnic „Gh. Asachi” Iai; în timpul controlului veniturile au fost facturate i înregistrate în
contabilitate.
• Abateri de la disciplina financiar contabil în efectuarea cheltuielilor, care au generat
prejudicii pentru bugetul statului
Ca urmare a verificrilor efectuate la instituiile din reeaua Ministerului Educaiei i Cercetrii
au fost constatate, într-un numr de 130 de cazuri, prejudicii în sum total de 14.190,7 mii lei, din
care pli nelegale în valoare de 13.962,8 mii lei i dobânzi aferente în sum de 227,9 mii lei. Din
acestea s-au încasat în timpul controlului suma de 12.907,3 mii lei, din care pli nelegale în valoare
de 12.766,5 mii lei i dobânzi de 140,8 mii lei.
Situaia abaterilor constatate se prezint astfel:
Pe categorii de abateri:
Tip abatere
Total
Pli
nelegale
Dobânzi
Total
Pli
Recuperri
- mii lei -
Dobânzi
Pli peste cotele, normele legale 13.401,7 13.239,9 161,8 12.577,1 12.465,6 111,5
Avansuri acordate nelegal i/sau
nerecuperate
97,8 87,5 10,3 6,2 6,2
Cheltuieli nereglementate de lege 78,2 74,5 3,7 27,5 26,0 1,5
Schimbarea destinaiei legale 170,8 160,2 10,6 170,8 160,2 10,6
Pli fr documente justificative 220,0 196,1 23,9 44,4 43,8 0,6
Alte abateri 222,2 204,6 17,6 81,3 70,9 10,4
TOTAL 14.190,7 13.962,8 227,9 12.907,3 12.766,5 140,8
Pe structura economic a clasificaiei bugetare
Tip cheltuial
Total
- mii lei -
Pli
Recuperri
Dobânzi Total
nelegale
Pli Dobânzi
Cheltuieli curente 12.041,3 11.901,0 140,3 11.266,5 11.270,1 86,4
Cheltuieli de capital 2.149,4 2.061,8 87,6 1.640,8 1.586,4 54,4
TOTAL 14.190,7 13.962,8 227,9 12.907,3 12.766,5 140,8
Cele mai reprezentative abateri se localizeaz la cheltuieli curente, acestea constând în
principal în pli efectuate peste cotele, normele sau baremurile legale. În acest sens exemplificm:
La Ministerul Educaiei i Cercetrii, s-a constatat:
• virarea nejustificat ctre S.C. BANCPOST S.A. a sumei de 2.891,2 mii lei, prin stabilirea
eronat a numrului de beneficiari pentru lunile iulie i august 2006, perioad în care ar fi trebuit s
expire dreptul la alocaia de stat pentru absolvenii cursurilor învmântului liceal i profesional.
73

În timpul controlului, BANCPOST S.A. a virat la bugetul de stat, atât suma virat în plus de
Ministerul Educaiei i Cercetrii, respectiv 2.891,2 mii lei, cât i dobânda aferent ce însumeaz 19,2 mii lei.
Prin extinderea problematicii referitoare la corelarea numrului de elevi beneficiari de alocaie
de stat pentru copii cu numrul absolvenilor cursurilor învmântului liceal i profesional care nu mai
aveau dreptul s primeasc aceste alocaii, s-au constatat pli nejustificate ctre BANCPOST S.A.,
însumând 3.529,5 mii lei în anul 2005 i respectiv 3.149,2 mii lei în anul 2007.
Aceste sume, precum i dobânzile aferente, însumând 43,0 mii lei pentru anul 2005 i 5,0 mii lei
pentru anul 2007 au fost virate de BANCPOST S.A. la bugetul de stat.
• nerestituirea ctre bugetul de stat a sumei de 346.004 Euro, rmas neutilizat la finele
anului 2006, în contul partenerului de implementare a Bursei Speciale „Guvernul României” pentru
formarea managerilor din sectorul public - Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, constituit din
creditele bugetare avansate de minister.
În timpul controlului, echivalentul în lei al sumei de 202.160 Euro, respectiv suma de 687,0 mii lei,
a fost virat de Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului la fondul de rezerv bugetar la dispoziia
Guvernului, din creditele bugetare aprobate pentru Bursa Special „Guvernul României” pe anul
bugetar 2007.
Pentru diferena de 143.844,00 Euro, partenerul de implementare al bursei - Programul
Naiunilor Unite pentru Dezvoltare - a restituit Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului, în data de
17.12.2007, echivalentul în lei al acestei sume, respectiv 506,3 mii lei, pentru a fi virat la bugetul se
stat.
La Universitatea din Oradea s-a constatat c au fost angajate, ordonanate i pltite
nelegal salarii (indemnizaii de conducere, premii) în sum de 477,6 mii lei, la care au fost calculate
dobânzi în sum de 38,3 mii lei; pentru recuperarea prejudiciului s-a dispus sesizarea Tribunalului
Judeean Bihor;
La Universitatea de Nord Baia Mare s-au efectuat cheltuieli de personal nelegale,
reprezentând „plata cu ora” a cadrelor didactice (16,1 mii lei) pentru care s-au calculat dobânzi (0,1 mii lei);
prejudiciul total de 16,2 mii lei a fost recuperat în timpul controlului;
La Universitatea „Dunrea de Jos” Galai au fost efectuate plai nelegale reprezentând
spor de vechime, indemnizaie de loialitate i spor de mobilitate, acordate consilierului juridic al
instituiei în sum de 35,0 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi în sum de 2,0 mii lei; pentru
recuperarea prejudiciului s-a sesizat instana judectoreasc.
O serie de abateri se localizeaz i la cheltuieli de capital, ponderea cea mai important în
cadrul acestora deinând-o plile efectuate peste cotele, normele sau baremurile legale. În acest
sens exemplificm:
Inspectoratul colar judeean Bacu, unde s-au efectuat pli peste normele, cotele sau
baremurile legale reprezentând cheltuieli pentru investiii, construcii coli, reabilitri i utiliti finanate
din fondurile alocate de la bugetul de stat, creându-se un prejudiciu total de 137,4 mii lei, care s-a
recuperat în timpul controlului;
Inspectoratul colar judeean Botoani unde s-au efectuat pli nelegale în sum de
235,5 mii lei, respectiv:
• pli în sum de 86,5 mii lei a unui volum de lucrri neexecutate pentru obiectivele „instalaii
sanitare, termice, electrice, de alimentare cu ap i canalizare a colilor din comunele Blândeti,
Mileanca, Trueti, Vlsineti i Vorona”;
• pli în sum total de 96,7 mii lei, reprezentând lucrri neexecutate, sau pe baza unor situaii
de lucrri actualizate nelegal, la obiectivul „Extindere grup colar endriceni”;
• plai reprezentând lucrri majorate cu suma total de 52,3 mii lei prin practicarea unor cote de
contribuii la bugetul asigurrilor sociale de sntate peste nivelul legal datorat, la obiectivele „instalaii
sanitare, termice, electrice, de alimentare cu ap i canalizare a colilor din comunele G. Enescu,
Gorbneti, endriceni, Uneni i Vculeti”;
Pagubele constatate au fost recuperate de la constructori prin compensare cu obligaiile
curente de plat, corespunztoare lucrrilor executate i nedecontate;
Academia de muzic Gheorghe Dima Cluj Napoca unde s-au efectuat pli nelegale în
sum de 364,4 mii lei, cele mai relevante fiind:
• pli nelegale în sum total de 103,7 mii lei, precum i dobânzi aferente de 1,8 mii lei,
pentru reabilitare cmine studeneti, instalaii sanitare i termice, lucrrile nefiind executate; în timpul
74

controlului a fost recuperat suma de 16,4 mii lei, iar pentru diferena de 89,1 mii lei, s-a dispus
sesizarea instanei în vederea stabilirii rspunderii juridice;
• pli nelegale în sum de 84,7 mii lei, pentru dotri independente (instrumente muzicale) care
nu au fost justificate prin bunuri livrate, pentru care s-au calculat dobânzi în sum de 1,5 mii lei; pentru
prejudiciul constatat s-a dispus sesizarea instanei judectoreti;
• pli nelegale în sum de 160,2 mii lei din alocaiile bugetare cu destinaie special acordate
pentru cheltuieli de capital, din care au fost efectuate pli pentru reparaii curente. La aceast sum
au fost calculate dobânzi în sum de 10,6 mii lei; în timpul controlului prejudiciul total de 170,8 mii lei a
fost virat la bugetul de stat.
Universitatea de Medicin i Farmacie din Târgu Mure unde s-au efectuat pli
nelegale în sum total de 53,5 mii lei, la care s-au calculat dobânzi în sum de 1,9 mii lei, pentru
lucrri de reabilitare cmin studenesc, amenajare cas de oaspei, i spaii de învmânt. S-au
achitat astfel, situaii de lucrri cuprinzând manopera i materialele calculate cu alte preuri decât cele
prevzute în devizele ofert contractate; prejudiciul total în suma de 55,4 mii lei a fost recuperat i virat
la bugetul de stat;
Inspectoratul colar judeean Olt unde s-au efectuat pli nelegale în sum total de
307,0 mii lei, respectiv:
• plata nelegal a sumei de 107,5 mii lei, prin încheierea de acte adiionale care au majorat
valoarea contractelor, modificându-se propunerile financiare înscrise în ofertele declarate câtigtoare.
Pentru plata nelegal a sumei de 107,5 mii lei i a dobânzilor calculate în sum de 3,40 mii lei a fost
sesizat Tribunalul Olt;
• plata nelegal pentru lucrri de investiii, consolidri i reparaii capitale neexecutate în sum
de 199,5 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi în sum de 4,9 mii lei; în timpul controlului dobânzile
în sum de 4,9 mii lei au fost încasate i virate la bugetul de stat, iar lucrrile care au fcut obiectul
abaterii au fost executate pân la data valorificrii actului de control.
Inspectoratul colar judeean Prahova a efectuat pli nelegale pentru lucrri de
investiii constând în nerespectarea cotei de profit înscris în situaiile de lucrri, depirea cantitilor
de materiale, nerespectarea preurilor ofertate etc. Prejudiciul constatat se ridic la suma de 199,9 mii lei
pentru care s-au calculat dobânzi în sum de 9,0 mii lei; din acestea s-a recuperat suma de 193,7 mii lei,
iar pentru diferen s-a sesizat instana judectoreasc.
c) Modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea instituiilor verificate
Verificrile efectuate au relevat 76 cazuri de nereguli în gestionarea patrimoniului constând în:
• nerespectarea prevederilor legale privind reevaluarea patrimoniului: Universitatea din Oradea,
Grupul colar Constantin Brâncoveanu din localitatea Horezu jud. Vâlcea, Liceul de Art Braov i
Clubul Sportiv colar Bârlad jud. Vaslui. Pentru înlturarea neregulilor s-au emis decizii;
• neefectuarea, în 39 de cazuri, a inventarierii patrimoniului sau efectuarea acestei operaiuni
fr a se respecta prevederile legale. Exemple:
- neefectuarea inventarierii patrimoniului la: Academia de Muzic „Gheorghe Dima” din
Cluj- Napoca, Universitatea Dunrea de Jos Galai;
- neinventarierea imobilizrilor corporale în curs la Universitatea din Bacu;
- inventarierea necorespunztoare a activelor fixe în curs la Inspectoratul colar judeean
Neam;
- nevalorificarea rezultatelor inventarierii la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad;
- nerespectarea prevederilor legale privind casarea mijloacelor fixe la Universitatea de
tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din Timioara;
- nerespectarea în totalitate a prevederilor legale privind organizarea inventarierii la
Universitatea Ovidius din Constana, Universitatea Politehnic din Timioara.
Neregulile menionate au fcut obiectul deciziilor emise de ctre directorii camerelor judeene
de conturi i a municipiului Bucureti.
În urma controalelor desfurate în cadrul domeniului educaiei au fost încheiate un numr total
de 293 acte de control, respectiv: 174 rapoarte de control, 109 rapoarte de control intermediare, 2
rapoarte de audit, respectiv 8 procese verbale de contravenie.
Rapoartele de control intermediare au fcut obiectul urmtoarelor msuri de valorificare: 58
rapoarte de control intermediar au fcut obiectul emiterii deciziei structurii competente, prin care s-a
75

dispus un numr de 162 msuri; 8 rapoarte de control intermediar au fcut obiectul sesizrii instanelor
de judecat; 2 rapoarte de control intermediar au fcut obiectul sesizrii organelor de urmrire penal.
Urmare controalelor efectuate au fost aplicate un numr de 12 amenzi contravenionale.
II.A.10. Societatea Român de Televiziune
Societatea Român de Televiziune, potrivit Legii nr. 41/1994 privind organizarea i
funcionarea sa, este serviciu public autonom, de interes naional, care îi desfoar activitatea sub
controlul Parlamentului.
Sursele de finanare ale Societii Române de Televiziune sunt asigurate din venituri proprii i
din alocaii de la bugetul de stat.
La finele anului financiar 2006, Societatea Român de Televiziune a înregistrat un rezultat
nefavorabil în sum de 17.159,0 mii lei, astfel:
Total venituri
Total cheltuieli
Pierderi
504.937,0 mii lei
522.096,0 mii lei
17.159,0 mii lei
În urma aciunii de verificare a situaiei, a evoluiei i a modului de administrare a patrimoniului
public i privat al statului s-a constatat o serie de înclcri ale legislaiei în vigoare.
Cu privire la exactitatea i realitatea bilanurilor contabile i a conturilor de profit i pierderi
• A fost aprobat pentru exerciiul financiar al anului 2006 de ctre Consiliul de administraie,
un Buget de venituri i cheltuieli, a crui form i coninut nu erau conform prevederilor O.M.F.P.
nr. 616/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea bugetului de venituri i
cheltuieli.
• A fost încheiat un contract de prestri de servicii cu corporaia Globe Cast France, pentru
închirierea canalului satelit pe o durata de cinci ani, perioad mai mare decât un exerciiu financiar,
ceea ce contravine prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
Cu privire la îndeplinirea integral i la termen a tuturor obligaiilor financiare ctre
bugetul de stat
• Referitor la evidenierea i calcularea obligaiilor privind impozitul pe profit, la stabilirea bazei
de impozitare s-a constatat înregistrarea eronat la cheltuielile deductibile a sumei de 176,0 mii lei,
reprezentând cheltuieli cu decorarea sediului cu ocazia srbtorilor de iarn i cheltuieli cu programe
achiziionate i nedifuzate, înclcând astfel prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificrile i completrile ulterioare i denaturând valoarea impozitului pe profit. În urma controlului a fost
dispus msura recalculrii cheltuielilor nedeductibile fiscal i stabilirea corect a impozitului pe profit.
Cu privire la utilizarea în condiiile legii a fondurilor alocate de la bugetul de stat
• Societatea Român de Televiziune a achiziionat fr temei legal, din credite bugetare
alocate pentru titlul „Bunuri i servicii - materiale i prestri servicii cu caracter funcional”, licene
pentru filme româneti în sum de 204,0 mii lei, care trebuiau achiziionate din venituri proprii. S-a
dispus prin adres luarea msurilor de intrare în legalitate.
Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare
• În urma aciunii de verificare s-a constatat c au fost înclcate prevederile Legii nr. 213/1998
privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, prin înstrinarea de ctre Societatea Român
de Televiziune a unui imobil din patrimoniul public al statului a crui valoare de inventar era de 2.803,0
mii lei. Tranzacia nu s-a efectuat conform normelor legale prin hotrâre de guvern, ci printr-un
contract de schimb imobiliar, fr obligaii de sult, cu Consiliul Local Cluj-Napoca, primindu-se în
schimb un imobil în valoare de 1.177,1 mii lei. Ca urmare a acestui schimb dezavantajos a fost creat
76

un prejudiciu bugetului de stat în sum de 1.625,91 mii lei. Prin adresa înaintat entitii controlate s-a
dispus luarea msurilor de intrare în legalitate.
• De asemenea, s-a constatat c Societatea Român de Televiziune a efectuat pli fr a
avea la baz documentele justificative prevzute de lege care s ateste efectuarea serviciilor
contractate în sum de 1086,60 mii lei astfel:
- 166,0 mii lei, ca urmare a derulrii contractului nr. 9888/30.03.2006, încheiat cu S.C.
LEADERSHIP DEVELOPEMENT SOLUTIONS S.R.L, privind recrutarea i selecia de
personal.
- 920,6 mii lei, în cadrul unor contracte pentru prestri servicii de consultan încheiate cu un
numr de 6 persoane fizice.
Prin adresa înaintat entitii controlate s-a dispus luarea msurilor de intrare în legalitate.
Cu privire la analiza performanei gestionrii unor activiti
• Legat de politica managerial a Societii Române de Televiziune s-a constatat c, în cursul
anului 2006, dei din punct de vedere financiar societatea se afla pe pierdere, aceasta a acordat
creteri salariale în valoare de 6.295,0 mii lei în condiiile în care potrivit Legii nr. 41/1994, privind
organizarea i funcionarea Societii Române de Radiodifuziune i Societii Române de Televiziune,
creterile salariale se pot acorda numai în raport de posibilitile financiare ale societii. Abaterea
constatat a fost valorificat prin transmiterea unei adrese ctre conducerea entitii pentru a lua
msuri de intrare în legalitate.
II.A.11. Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
În control a fost cuprins Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana
Alimentelor în calitate de ordonator principal de credite i 41 Direcii Sanitar Veterinare i pentru
Sigurana Alimentelor – ordonatori teriari.
S-a acordat descrcare de gestiune ordonatorului principal, Autoritatea Naional Sanitar
Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor, precum i la 23 Direcii Sanitar Veterinare i pentru
Sigurana Alimentelor judeene – ordonatori teriari.
Sursele de finanare la ordonatorii controlai pe anul 2006 au fost din credite bugetare i
venituri proprii, dup cum urmeaz:
-lei-
ORDONATOR Nr.
Credite Venituri
%
Total Pli efective
definitive proprii
5/4
A.N.S.V.S.A. 1 77.972.200,0 13.516.000,0 91.488.200,0 66.981.000,0 73,2
D.S.V.S.A. 41 356.927.940,0 59.160.000,0 416.087.940,0 412.858.223,0 99,3
Ali ordonatori de credite 3 22.116.860,0 8.198.000,0 30.314.860,0 29.909.000,0 98,7
TOTAL 42 457.017.000,0 80.874.987,0 537.891.000,0 509.748.223,0 94,8
Nr.
crt.
Structura veniturilor i cheltuielilor pentru anul 2006, se prezint astfel:
Denumire indicator
1 VENITURI TOTALE, din care:
-Surse proprii
-Subvenii
2
CHELTUIELI TOTALE, din care:
Cheltuieli curente, din care:
-Cheltuieli de personal
-Cheltuieli materiale i servicii
Cheltuieli de capital
Prevederi
definitive
Aprobate
577.017.000,0
120.000.000,0
457.017.000,0
577.017.000,0
447.332.000,0
164.657.520,0
282.674.480,0
129.685.000,0
Realizat
509.881.132,0
80.874.987,0
429.006.145,0
499.555.076,0
437.654.696,0
172.787.077,0
264.867.619,0
61.900.380,0
Pli nete
-lei-
-
-
-
509.748.223,0
423.760.061,0
160.247.582,0
263.512.479,0
85.988.162,0
77

În controlul efectuat de Curtea de Conturi a României la ordonatorii verificai au fost constatate
situaii în care creditele bugetare au fost utilizate prin înclcarea prevederilor legale specifice sau a
prevederilor legii bugetului anual, acestea totalizând 839.553,0 milioane lei, pentru care au fost
calculate foloase nerealizate în sum de 100.167,0 milioane lei, din care:
- lei -
Indicator
Sum
Foloase
nerealizate
Sume
Recuperri
Foloase
nerealizate
Venituri necalculate i neînregistrate 117.580,0 61.211,0 8.197,0 6.262,0
Cheltuieli nelegale cauzatoare de prejudicii 721.973,0 38.856,0 153.931,0 6.561,0
TOTAL 839.553,0 100.167,0 162.128,0 12.823,0
Cu privire la veniturile bugetare i extrabugetare
Diminuarea nelegal a veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 117.580,0 lei pentru
care au fost calculate foloase nerealizate în sum de 61.211,0 lei, dup cum urmeaz:
- lei -
Abateri Sum Penaliti
Penaliti i majorri necalculate la contractele de
concesiune i prestri servicii
Sume
Recuperri
Foloase
nerealizate
- 56.339,0 - 5.307,0
Taxe i tarife diminuate nelegal 109.820,0 3.189,0 4.592,0 424,0
Redevene chirii nefacturate, neîncasate 7.760,0 1.683,0 3.605,0 531,0
TOTAL 117.580,0 61.211,0 8.197,0 6.262,0
Nestabilirea, neevidenierea, neîncasarea în cuantumul legal i la termenele stabilite a
unor venituri bugetare.
• Nu s-a urmrit încasarea veniturilor la termenele stabilite pentru activitatea de asisten
tehnic, inspecie i control sanitar veterinar, precum i din chiriile i redevenele facturate pentru care,
în timpul controlului, au fost calculate penaliti în sum de 56.339,0 lei. Din totalul penalitilor
calculate s-a încasat în timpul controlului suma de 5.307,0 lei. Abaterile au fost constatate la Direciile
Sanitar Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor Arad (41.060,0 lei), Vrancea (6.300,0 lei), Suceava
(4.198,0 lei), Covasna (2.898,0 lei), Dâmbovia (1.373,0 lei) i Timi (510,0 lei).
Au fost înclcate prevederile contractuale prevzute în contractele încheiate cu beneficiarii
precum i ale Ordinului preedintelui A.N.S.V.S.A. privind aprobarea instruciunilor pentru organizarea
i desfurarea activitii personalului sanitar veterinar de stat în unitile de tiere a animalelor, de
colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport i verificare a produselor i subproduselor de
origine animal.
Toate penalitile calculate au fost înregistrate în evidenele contabile în timpul controlului,
urmând ca diferenele nerecuperate de la beneficiari s fie urmrite i încasate în termenele stabilite
prin lege.
• Nu s-a facturat i înregistrat în contabilitate redevena aferent serviciilor sanitar veterinare
concesionate circumscripiilor sanitar veterinare în sum de 7.760,0 lei, pentru care în timpul
controlului au fost calculate penaliti conform clauzelor din contracte în sum de 1.683,0 lei. S-a
recuperat i virat la bugetul statului în timpul controlului redevena în sum de 3.605,0 lei i penaliti
de 531,0 lei, diferenele nerecuperate fiind înregistrate în evidena contabil. Abaterile au fost
identificate la Direciile Sanitar Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor Mehedini (4.515,0 lei),
Hunedoara (2.739,0 lei) redeven i 1.152,0 lei penaliti), Braov (506,0 lei redevene i 531,0 lei
penaliti).
• Stabilirea unor taxe i tarife mai mici decât cele legale, respectiv nemajorate, pentru serviciile
prestate în zilele de srbtori legale, precum i utilizarea altor cursuri de schimb valutar decât cele din
ziua facturrii pentru serviciile prestate, au dus la diminuarea veniturilor cu 109.820,0 lei, pentru care
în timpul controlului au fost calculate penaliti în sum de 3.180,0 lei. S-a recuperat de la beneficiari i
s-a virat la bugetul statului contravaloarea serviciilor în valoare de 4.592,0 lei i penaliti aferente în
78

sum de 424,0 lei. Abaterile au fost identificate la Direciile Sanitar Veterinare i pentru Sigurana
Alimentelor Bucureti (104.544,0 lei diferen de tarif), Giurgiu (4.592,0 lei diferene de tarif i 424,0 lei
penaliti calculate) i Bihor (684,0 lei diferene de curs valutar plus 2.765,0 lei penaliti calculate).
Au fost înclcate prevederile Ordinului preedintelui A.N.S.V.S.A. privind aprobarea
instruciunilor pentru organizarea i desfurarea activitii personalului sanitar veterinar de stat în
unitile de tiere a animalelor, de colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport i verificare a
produselor i subproduselor de origine animal i a Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Pentru recuperarea diferenelor de tarif identificate la Direcia Sanitar Veterinar i pentru
Sigurana Alimentelor Bucureti i a diferenelor de curs valutar calculate eronat la Direcia Sanitar
Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Bihor prin decizii emise s-a dispus înregistrarea acestora în
contabilitate i recuperarea lor în termenul legal.
Pli peste normele, cotele i baremurile legale aprobate
a) Cheltuieli de personal
• Acordarea nelegal în anul 2006 a unor drepturi de personal în sum de 4.882,0 lei, pentru
care au fost calculate în timpul controlului despgubiri civile în sum de 547,0 lei.
Abaterea a fost constatat la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
Hunedoara i s-a produs ca urmare a depirii procentului de 15% din personalul contractual care
putea beneficia de salariu de merit, înclcându-se prevederile O.G.nr. 3/2006 privind creterile
salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat i H.G. nr. 281/1993 cu privire la
salarizarea personalului din unitile bugetare. Pentru recuperarea prejudiciului creat a fost sesizat
Tribunalul Hunedoara.
• Acordarea unor ore suplimentare salariailor care au efectuat deplasri în interesul serviciului
în cadrul localitii, contrar prevederilor H.G. nr. 543/1995 privind drepturile bneti ale salariailor
instituiilor publice i regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegrii i detarii în alt
localitate precum i în cazul deplasrii în cadrul localitii, în interesul serviciului, republicat. Abaterea
s-a constatat la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Timi.
S-a produs un prejudiciu în sum de 2389,0 lei recuperat în timpul controlului de la persoanele
beneficiare. Sumele au fost virate la bugetul de stat.
b) Cheltuieli materiale
• Includerea nelegal la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Bihor, în
deconturile pltite medicilor veterinari concesionari, a unui numr de doze vaccin tuberculin mai mare
decât numrul de vaccinri efectuate. S-a stabilit o cheltuial i respectiv plata nelegal în sum de
1.228,0 lei pentru care au fost calculate foloase nerealizate de 59,0 lei. Sumele pltite nelegal au fost
înregistrate în timpul controlului în evidenele contabile, urmând a fi recuperate de la medicii veterinari.
c) Cheltuieli de capital
• Includerea nelegal în situaiile de lucrri decontate antreprenorului pentru obiectivul de
investiii „Extindere Laborator” de la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
Râmnicu Vâlcea, a unor consumuri de materiale (crmid, balast, panouri) care au depit valoarea
din devizul ofert cu care constructorul a câtigat licitaia i au contractat lucrrile. S-au înregistrat i
pltit cheltuieli nelegale în sum de 27.184,0 lei.
Au fost înclcate prevederile O.M.F.P. nr. 784/34/N/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind coninutul cadru de organizare a licitaiilor, de prezentare a ofertelor, de
adjudecare, contractare i decontare a execuiei lucrrilor iar în timpul controlului, plile efectuate
nelegal au fost înregistrate în contabilitate i deduse din lucrrile ce urmau a fi pltite antreprenorului,
investiia nefiind finalizat.
• S-au pltit nelegal de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
Braov, pentru obiectivul de investiii „Extindere sediu” cote de cheltuieli indirecte i organizare de
antier incluse în situaiile de lucrri ale constructorului mai mari decât cele înscrise în devizele ofert
în sum total de 2.341,0 lei. Pentru prejudiciul creat au fost calculate în timpul controlului foloase
nerealizate în sum de 179,0 lei. În timpul controlului s-a recuperat de la antreprenor suma pltit
79

nelegal de 2.341,0 lei i foloasele nerealizate calculate de 179,0 lei. Sumele recuperate au fost virate
la bugetul de stat.
• S-a pltit nelegal de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Cluj
mijloace fixe independente achiziionate, facturate de furnizori la un curs al Euro mai mare decât cel
stabilit în documentaia de atribuire, respectiv în caietul de sarcini care a stat la baza întocmirii ofertei.
S-a stabilit un prejudiciu în sum 2.105,0 lei pentru care au fost calculate foloase nerealizate în sum
de 113,0 lei. În timpul controlului s-a recuperat de la furnizori suma de 2.118,0 lei (prejudiciu plus
foloase nerealizate) i s-a virat la bugetul de stat.
• Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Mehedini a pltit nelegal unui
furnizor de echipamente de calcul 6 imprimante achiziionate la un pre mai mare decât cel din ofert,
stabilindu-se un prejudiciu în sum de 635,0 lei pentru care în timpul controlului au fost calculate
foloase nerealizate în sum de 44,0 lei. Sumele au fost recuperate operativ de la furnizor i au fost
virate la bugetul de stat.
Pli fr documente justificative
a) Cheltuieli de personal
• S-au pltit nelegal, la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Hunedoara
indemnizaii de conducere unei persoane numite în funcie fr a deine avizul A.N.F.P., înclcându-se
prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcionarilor publici, cu modificrile i completrile
ulterioare. S-a stabilit un prejudiciu în sum de 15.970,0 lei pentru care în timpul controlului au fost
calculate foloase nerealizate în sum de 891,0 lei. Pentru recuperarea prejudiciului a fost sesizat
Tribunalul judeului Hunedoara.
b) Cheltuieli materiale
• Majorarea nelegal de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
Giurgiu a veniturilor rezultate în urma activitii de dezinfecie în vam, activitate desfurat în
colaborare cu o societate privat în baza unui contract de închiriere-colaborare datorit neevidenierii
unor consumuri de materiale. Ca urmare, s-a majorat i pltit nelegal societii asociate cote pri din
venitul realizat (stabilite conform contractului) mai mari cu 12.209,0 lei, pentru care în timpul controlului
au fost calculate foloase nerealizate în sum de 1.347,0 lei. Prejudiciul i foloasele nerealizate au fost
recuperate în timpul controlului.
• Majorarea nelegal a cheltuielilor înregistrate de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru
Sigurana Alimentelor Botoani cu suma de 637.443,0 lei ca urmare a decontrii unui medic
concesionar a unor servicii pentru care nu exist documente justificative,. Pentru plile efectuate fr
documente justificative au fost calculate foloase nerealizate în sum de 34.907,0 lei. În vederea
recuperrii prejudiciului stabilit a fost sesizat Tribunalul Judeean Botoani.
c) Cheltuieli de capital
• S-au majorat nelegal de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
Neam cheltuielile de capital cu sume aferente unor lucrri de investiii neefectuate la obiectivul
„Extindere corp laborator prin etajare” i „Amenajare pod corp birouri” precum i cu utiliti de care au
beneficiat antreprenorii i nerecuperate de la acetia în sum total de 13.061,0 lei, pentru care în
timpul controlului au fost calculate foloase nerealizate de 546,0 lei. Sumele au fost recuperate operativ
i au fost virate pe destinaii legale.
Alte nereguli legate de gestionarea patrimoniului
a) Diminuarea nelegal a patrimoniului
• Nu a fost înregistrat în contabilitate un mijloc fix primit cu titlu gratuit respectiv incinerator de
animale donat Direciei Sanitar Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor Dolj în valoare de 632.412,0
lei având drept consecin diminuarea patrimoniului cu aceeai sum. Au fost înclcate prevederile
Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. În timpul
controlului mijlocul fix a fost înregistrat în evidena contabil;
• Nu au fost evideniate în contabilitate i în bilan, de ctre Direcia Sanitar Veterinar i pentru
Sigurana Alimentelor Cluj, obiecte de inventar aflate în folosin în valoare 1.491,0 lei înclcându-se
80

prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 republicat, modificat i completat. În timpul controlului
obiectele de inventar au fost înregistrate în contabilitate;
• Neînregistrarea în valoarea mijloacelor fixe a cheltuielilor de modernizare efectuate la unele
cldiri în valoare de 34.978,0 lei precum i unele dotri în valoare de 2.856,0 lei, astfel c soldul
contului de mijloace fixe la 31.12.2006 încheiat de Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana
Alimentelor Slaj nu reflect realitatea, fiind diminuat nelegal. Au fost înclcate prevederile Legii nr.
15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale, cu modificrile i
completrile ulterioare. În timpul controlului au fost înregistrate în contabilitate diferenele de valoare
stabilite de control.
b) Constatri privind legalitatea, realitatea i exactitatea evidenelor contabile i a
bilanurilor contabile
• Înregistrarea eronat la Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Vâlcea în
valoarea unui obiectiv de investiii i a unor dotri independente în valoare 71.488,0 lei. În timpul
controlului dotrile independente au fost înregistrate distinct ca mijloace fixe.
• La Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Braov s-a constatat încadrarea
necorespunztoare a mijloacelor fixe în duratele normale de utilizare fapt ce a dus la calcularea unor cote
de amortizare mai mari, suma fiind de 4.073,0 lei. Au fost înclcate prevederile H.G. nr. 2139/2004 privind
aprobarea catalogului pentru clasificarea i stabilirea duratelor normale de funcionare a mijloacelor fixe.
Prin Decizia Camerei de Conturi Braov s-a dispus reîncadrarea mijloacelor fixe în duratele normale de
utilizare.
• Neîntocmirea documentelor de recepie i neînregistrarea în contul de mijloace fixe de ctre
Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Sibiu a patru obiective de investiii finalizate
în valoare de 7.266.979,0 lei, acestea fiind evideniate în contul de „active corporale în curs de
execuie”, fiind astfel înclcate prevederile legale. Pentru înlturarea neregulilor a fost emis decizia
directorului Camerei de Conturi Sibiu.
• În anul 2006 nu au fost respectate prevederile legale care reglementeaz achiziiile publice în
sensul c nu au fost alese procedurile aplicabile în funcie de valoarea estimat a bunurilor ce urmau a
fi achiziionate. Abaterile au fost identificate la Direciile Sanitar Veterinare i pentru Sigurana
Alimentelor Dâmbovia, Prahova i Slaj.
II.A.12. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 a funcionat în
baza H.G. nr. 760/2003 ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, în subordinea
Guvernului. Acesta este condus de un secretar de stat care, conform legii, îndeplinete funcia de
ordonator principal de credite.
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 are ca obiect de
activitate coordonarea la nivel central a aplicrii reglementrilor legale în vigoare referitoare la
revoluionarii participani la Revoluia din Decembrie 1989.
Contul de execuie privind bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluionarilor
din Decembrie 1989 a fost întocmit potrivit structurii prevzute de Legea nr. 500/2002 privind finanele
publice.
În anul 2004, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 i-au
fost alocate prin Legea bugetului de stat nr. 379/2005 credite bugetare iniiale în sum total de
3.410.000,0 lei.
Prin OUG nr. 32/2006 i nr. 89/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006 au
fost stabilite Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 credite
bugetare definitive în sum de 2.758.000,0 lei.
Cheltuielile efective au fost în sum de 2.246.028,0 lei iar plile efectuate au însumat 2.182.107,0 lei.
Ordonatorului principal de credite nu i s-a acordat descrcarea de gestiune prevzut de
Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i
81

completrile ulterioare, întrucât în urma verificrii contului de execuie bugetar i a bilanului contabil
au fost constatate fapte cauzatoare de abateri i nereguli cu caracter financiar-contabil.
Realizarea prevederilor definitive ale bugetului Secretariatului de Stat pentru Problemele
Revoluionarilor din Decembrie 1989 pe anul 2006, pe categorii de cheltuieli se prezint astfel:
- lei -
Nr.
Denumire indicatori
Credite bugetare Angajamente Angajament Pli
crt.
Iniiale Definitive bugetare e legale efectuate
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Cheltuieli total, din care:
3.410.000,0 2.758.000,0 2.182.107,0 2.182.107,0
Cheltuieli
efective
2.182.107,
0 2.246.028,0
2 Cheltuieli de personal 1.017.000,0 967.000,0 933.905,0 933.905,0 933.905,0 1.016.120,0
3 Cheltuieli materiale i servicii 481.000,0 307.000,0 293.803,0 293.803,0 293.803,0 276.411,0
4 Asisten social 1.812.000,0 1.384.000,0 911.280,0 911.280,0 911.280,0 900.305,0
5 Cheltuieli de capital 100.000,0 100.000,0 43.119,0 43.119,0 43.119,0 53.192,0
a) Abateri constatate asupra modului de prezentare i a calitii situaiilor
financiare supuse verificrii
• Contabilitatea la nivelul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluionarilor nu a fost
organizat i condus de ctre un director economic i nici de ctre o alt persoan împuternicit s
îndeplineasc aceast funcie pe tot parcursul anului 2006 i pân la momentul efecturii controlului.
Prin aceasta au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, în vigoare
în anul 2006.
În aceste condiii, situaia financiar încheiat la data de 31.12.2006 nu a fost semnat de
persoana prevzut de lege ca fiind autorizat pentru funcia de conductor al compartimentului
financiar contabil, fiind înclcate astfel prevederile pct.4 din Anexa la OMF nr. 40/2007 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea
situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31.12.2006.
• Datele înscrise în contul de execuie al Secretariatului de Stat pentru Problemele
Revoluionarilor pe anul 2006, precum i cele înscrise în contul de rezultat patrimonial, nu reflect
realitatea întrucât:
a) Prin înregistrarea eronat în evidena contabil a prestrii de servicii privind crearea paginii
de internet a S.S.P.R ca fiind activ fix necorporal, cheltuielile efective înscrise în contul de execuie au
fost diminuate cu suma de 1.943,87 lei, iar cheltuielile cu amortizarea activelor fixe necorporale au fost
majorate eronat cu suma de 566,93 lei;
b) Prin înregistrarea eronat în evidena contabil a unor obiecte de inventar, achiziionate în
luna decembrie 2006, ca fiind active fixe corporale, au fost diminuate cheltuielile efective înscrise în
contul de execuie cu suma de 5.562,1 lei.
Prin cele menionate la pct. a) i b), cheltuielile efective înscrise în contul de execuie pe anul
2006, precum i rezultatul patrimonial al exerciiului au fost diminuate cu suma de 6.939,0 lei, fiind
astfel înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991.
• Bilanul contabil al S.S.P.R, încheiat la 31.12.2006, nu conine date reale i exacte, întrucât:
- soldul contului 2082 „ Alte active fixe necorporale” a fost majorat nejustificat cu suma de 1.943,9 lei;
- soldul contului 214 „Mobilier, aparatur birotic” a fost majorat nejustificat cu suma de 5.562,1 lei;
- soldul contului 280.8 „Amortizarea altor active fixe necorporale” a fost majorat nejustificat
cu suma de 566,9 lei.
Prin acestea au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat cu
modificrile i completrile ulterioare.
b) Cu privire la efectuarea cheltuielilor
Cu privire la evidena angajamentelor bugetare i legale
La nivelul S.S.P.R. nu a fost realizat în totalitate, pe parcursul anului 2006, evidena
angajamentelor bugetare i legale prin conturile 8060 fost 940 „credite bugetare aprobate” i 8067 fost
950 „angajamente bugetare”, fiind înclcate astfel, prevederile pct. 5 din OMFP nr. 1792/2002 pentru
82

aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor
instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale.
Cu privire la organizarea sistemului de control managerial
La nivelul S.S.P.R. nu au fost respectate prevederile legale cuprinse în OMF nr. 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de management/control intern la
entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
Astfel, conductorul S.S.P.R. nu a dispus msurile necesare pentru elaborarea i/sau
dezvoltarea sistemelor de control managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activiti.
Nu a fost elaborat programul de dezvoltare a sistemului de control managerial care s cuprind
obiectivele, aciunile, responsabilitile, termenele, precum i aciunile de perfecionare
profesional,atât pentru persoanele cu funcii de conducere cât i de execuie.
Totodat, nu au fost constituite prin act de decizie intern structuri în vederea monitorizrii,
coordonrii i îndrumrii metodologice cu privire la sistemul propriu de control managerial.
De asemenea, nu au fost realizate informrile trimestriale pe care S.S.P.R. avea obligaia s le
transmit la Unitatea central de armonizare a sistemelor de management financiar i control din
cadrul M.F.P.
c) Rezultatele controlului efectuat de Curtea de Conturi i msurile dispuse
Prin Decizia Preedintelui Seciei de Control Financiar Ulterior au fost dispuse msuri de
remediere a abaterilor i neregulilor constatate.
II.A.13. Administraia Naional a Rezervelor de Stat
Nu s-a efectuat verificarea contului de execuie la nivelul ordonatorului principal de credite.
Verificarea contului de execuie încheiat la 31.12. 2006 s-a efectuat la un numr de 22 de
ordonatori teriari reprezentând 88 % din total. Au fost constatate abateri la un numr de 7 ordonatori
teriari (reprezentând 32% din total) din care, la un numr de 4 ordonatori teriari, abaterile au fost
remediate în timpul controlului, iar pentru un numr de 3 ordonatori teriari s-au emis decizii pentru
remedierea abaterilor. Din cei 22 ordonatori teriari verificai s-a acordat descrcare de gestiune la un
numr de 20 ordonatori, reprezentând 80 % din total.
Pentru cei 22 ordonatori teriari verificai realizarea prevederilor din bugete se prezint astfel:
Prevederi definitive, din care:
credite bugetare
venituri proprii
Total pli efectuate, din care:
credite bugetare
venituri proprii
101.684.746,0 lei
88.456.146,0 lei
13.228.600,0 lei
91.680.187,0 lei
86.915.736,0 lei
4.764.451,0 lei
Astfel, la total prevederi, gradul de realizare a fost de 90,00 % din care, la credite bugetare
98,26 % iar la venituri proprii 36,02 %.
Cu privire la realizarea veniturilor bugetelor publice i a celor proprii
La Unitatea Teritorial 150 Dâmbovia s-a constatate c la unele contracte de achiziii publice
termenele stabilite au fost depite fr s se întreprind msuri de calculare a penalitilor stabilite
prin contract. Au fost înclcate prevederile H.G.. 51/ 1996 privind aprobarea Regulamentului de
recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii tehnologice i a punerii în funciune a
capacitilor de producie. În timpul controlului au fost calculate penaliti datorate bugetului de stat în
sum de 959,0 lei, iar pentru încasarea sumei s-a emis decizie.
83

a) Principalele abateri constatate în execuia cheltuielilor generatoare de prejudicii
S-au constatat 7 abateri cauzatoare de prejudicii în valoare de 35.176,7 lei la un numr de 5
Uniti Teritoriale (UT), pentru care s-au calculat foloase nerealizate în sum de 1.926,0 lei, dup cum
urmeaz:
a.1. Pli nelegale în sum de 24.528,7 lei pentru care s-au calculat foloase nerealizate în sum
1121,9 lei, care au fost generate de înclcarea prevederilor Legii finanelor publice i Legii
contabilitii, O.G. nr. 119/ 1999, OMFP nr. 1792/2002 i au fost constatate la urmtoarele uniti:
• Unitatea teritorial 355 Cara–Severin au fost constatate prejudicii în sum de 22.173,0 lei
reprezentând contravaloarea unor lucrri de reparaii curente decontate fr ca acestea s fi fost
executate. În timpul controlului prejudiciul în sum de 23.256,0 lei, din care foloasele nerealizate în
sum de 1.083,0 lei, a fost recuperat i virat la bugetul statului.
• Unitatea teritorial 95 Var-Slaj s-au efectuat pli nelegale în valoare de 2.316,78 lei
reprezentând contravaloarea cantitii de 1248 buc igl. În timpul controlului prejudiciul total în sum
de 2.355,70 lei, din care foloase nerealizate în sum de 38,9 lei, a fost recuperat i virat la bugetul de stat;
a.2. Pli peste normele, cotele i baremurile legale, cu înclcarea prevederilor actualizate
ale Ordonanei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritile
administraiei publice i instituiile publice i a prevederilor Legii finanelor publice nr. 500/2002.
Abaterile au fost constatate la:
• Unitatea teritorial 135 Vâlcea, prejudicii în sum de 1102,6 reprezentând depiri cu 322 litri
a consumului normat de combustibil. Au fost calculate foloase nerealizate în sum de 57,2 lei,
prejudiciul în sum de 1159,8 lei a fost recuperat i virat la bugetul statului;
• Unitatea teritorial 150 Dâmbovia, au fost majorate nelegal cheltuielile cu combustibil în
sum de 627,9 lei, ca urmare a înscrierii eronate a parcursului în km. Suma a fost recuperat în timpul
controlului.
• Unitatea teritorial 325 Bacu, prin acceptarea la plat a lucrrilor neexecutate în sum de
2.729,9 lei, reprezentând reparaii curente i capitale la obiectivul trecere de nivel cale ferat drum
E85, reparaii reea hidrani ap canalizare i rezervoare ulei, au fost înclcate prevederile Legii
finanelor publice nr. 500/ 2002 i H.G. nr. 2269/2004. Au fost calculate foloase nerealizate în sum de
68,5 lei, iar prejudiciul în sum total de 2.798,4 lei a fost recuperat i virat la bugetul statului;
a.3. Pli fr documente justificative în sum de 6815,4 lei pentru care s-au calculat foloase
în sum de 678,4 lei, fiind înclcate prevederile din Legea 500/ 2002 actualizat, privind finanele
publice i din Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat, astfel:
• Unitatea teritorial 265 Bacu - plat fr documente justificative în sum de 5102,7 lei
reprezentând contravaloarea lucrrilor neefectuate i produselor nelivrate. Au fost calculate foloase
nerealizate în sum de 602,8 lei, iar prejudiciul în sum total de 5.705,5 lei a fost recuperat i virat la
bugetul statului.
• Unitatea teritorial 335 Bacu - s-au acceptat la plat situaii de lucrri în valoare de 1.712,8 lei
a cror cheltuieli generale de secie nu au fost justificate cu documente legale. Prejudiciul în sum de
1.788,4 lei, din care foloase nerealizate în sum de 75,7 lei, a fost recuperat i virat la bugetul de stat.
b) Principalele abateri de la disciplina financiar-contabil care s-au remediat în
timpul controlului sau pentru care s-au emis decizii pentru remedierea lor
Au fost constatate un numr de 5 abateri financiar–contabile, la un numr de 4 uniti teritoriale
în valoare de 3.636,9 lei din care un numr de 2 abateri au fost remediate în timpul controlului iar
pentru 3 abateri s-au emis decizii, din care exemplificm:
• Abateri în organizarea i derularea operaiunilor de inventariere a patrimoniului prin
înclcarea prevederilor O.M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv. La unitatea teritorial 355 Cara-Severin s-a
constatat c în operaiunile de inventariere a patrimoniului nu au fost cuprinse obiectele de inventar în
valoare de 6.600,0 lei. Pentru remedierea abaterilor s-a emis decizie.
84

• Abateri în organizarea controlului intern prin prevederile Ordinului ministrului finanelor nr.
946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
Astfel la unitatea teritorial 350 Ilfov nu au fost luate msuri care s asigure organizarea sistemelor de
control managerial. În timpul controlului abaterea a fost remediat.
• Alte abateri privind legalitatea, realitatea i exactitatea evidenelor contabile i a
bilanului contabil
Astfel, la unitatea teritorial Slaj, au fost constatate materiale în valoare de 3.630,3 lei
eliberate pentru consum i neutilizate, pentru care nu s-au efectuat operaiunile de înregistrare în
contabilitate. În timpul controlului materialele neconsumate aflate în stoc au fost înregistrate în
contabilitate. Fapta constituie abatere de la prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991. Aceleai
naturi de abatere au fost constatate la unitatea teritorial 315 Botoani i la unitatea teritorial 355
Cara-Severin.
85

II.B. - Controlul contului de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat
1. Execuia bugetar de ansamblu pe anul 2006
Contul general anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat a fost întocmit în
structura bugetului aprobat prin Legea bugetului asigurrilor sociale de stat nr. 380/2005, modificat
prin Ordonana Guvernului nr. 42/2006 i Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 90/2006.
Potrivit datelor raportate prin contul de execuie întocmit de Casa Naional de Pensii i Alte
Drepturi de Asigurri Sociale (C.N.P.A.S.) i supus verificrii Curii de Conturi, execuia de ansamblu
a veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2006, se prezint astfel:
Nr.
crt.
1.1. Partea de venituri:
Denumirea
indicatorilor
Prevederi
bugetare
iniiale
Prevederi
bugetare
definitive
Total, din
care:
Drepturi constatate
Din anii
precedeni
Din anul
curent
Încasri
realizate
Stingeri
pe alte
ci decât
încasri
- mii lei -
Drepturi
constatate
de încasat
0 A 1 2 3=4+5 4 5 6 7 8=3-6-7
1. Venituri
total, din 19.637.704,0 19.489.031,0 39.320.957,0 14.443.698,0 24.877.259,0 20.277.285,0 1.135.108,0 17.908.564,0
care:
1.1. Contribuiile
angajatorilor
13.479.606,0 13.509.244,0 27.944.246,0 9.975.949,0 17.968.297,0 14.035.870,0 897.761,0 13.010.615,0
1.2. Contribuiile
asigurailor
5.655.114,0 5.830.547,0 8.144.017,0 1.485.645,0 6.658.372,0 6.150.008,0 86.525,0 1.907.484,0
1.3. Venituri
nefiscale
149.240,0 149.240,0 3.232.694,0 2.982.104,0 250.590,0 91.407,0 150.822,0 2.990.465,0
1.4. Subvenii 353.744,0 - - - - - - -
Contul anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat – partea de venituri - pe anul
2006, conine date care nu corespund cu cele din evidena contabil a caselor teritoriale de pensii,
respectiv din balanele de verificare sintetice la 31.12.2006.
Astfel, s-a constatat c drepturile constatate din anii precedeni i cele din anul curent, înscrise
în contul de execuie centralizat la nivelul C.N.P.A.S. nu corespund în toate cazurile cu cele
înregistrate în contul 465 “Creane ale bugetului asigurrilor sociale de stat” (Ex.: Alba, Arad, Bacu,
Bistria, Botoani, Braov, Dâmbovia).
De asemenea, drepturile constatate pentru anul curent la venituri din prestri servicii, respectiv
contribuii pentru bilete de tratament i odihn au fost înscrise eronat de unele case teritoriale de
pensii (Ex.: Bucureti, Prahova, Sibiu, Cluj etc.) care nu au respectat prevederile legale în vigoare.
La partea de venituri din contul prezentat spre verificare Curii de Conturi, au fost înscrise în
mod eronat în coloana „stingeri pe alte ci decât încasri” (cu minus) suma de 6.975,2 mii lei
reprezentând contribuii de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale datorate de
angajatori i suma de 13.003,3 mii lei reprezentând contribuia altor persoane asigurate (declaraii de asigurare).
Urmare celor constatate, Curtea de Conturi a solicitat ordonatorului principal de credite,
refacerea contului de execuie a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2006.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 republicat.
Nr.
crt.
1.2. Partea de cheltuieli:
Denumire
Credite bugetare
indicatori Iniiale Definitive
Angajamente
bugetare
Angajamente
legale
Pli
efectuate
- mii lei -
Angajamente
legale de
pltit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Cheltuieli total,
din care:
19.180.590,0 18.595.881,0 18.595.881,0 18.389.840,0 18.361.119,0 28.721,0
1.1. Cheltuieli
curente
19.155.381,0 18.570.541,0 18.570.541,0 18.376.895,0 18.348.189,0 28.706,0
1.2. Cheltuieli de
capital
21.170,0 21.221,0 21.221,0 9.525,0 9.510,0 15,0
1.3. Rambursri de
credite
4.039,0 4.119,0 4.119,0 3.420,0 3.420,0 0,0
2. Excedent/deficit 457.114,0 827.184,0 - - 1.783.005,0 -
86

La partea de cheltuieli (buget propriu C.N.P.A.S.) angajamentele legale de plat nu sunt reale
i exacte întrucât: conturile 5186 „Dobânzi de pltit”, 401 „Furnizori”, 421 „Personal – salarii datorate”,
423 ”Personal - ajutoare i indemnizaii datorate”, 4281 „Alte datorii în legtur cu personalul”, 4311
„Contribuiile angajatorilor pentru asigurri sociale”, 4312 „Contribuiile asigurailor pentru asigurri
sociale”, 4313 „Contribuiile angajatorilor pentru asigurri sociale de sntate” i 4314 „Contribuiile
asigurailor pentru asigurri sociale de sntate” figureaz în balana de verificare la finele anului 2006
cu solduri creditoare, care nu au fost înscrise în contul de execuie.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare precum i ale celor din Normele metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i
organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale prevzute în Ordinul
nr.1792/2002 al ministrului finanelor publice.
2. Execuia bugetului în structur
Veniturile totale ale bugetului asigurrilor sociale de stat realizate în anul 2006, pe surse de
constituire i cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în aceeai perioad, se prezint
astfel:
- mii lei -
!
"
#
$
%
&
'
(
(
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4 . -5253
+ 7 +6 2-3 3*/* +6 /4 6 *-+* -6 -,* 6 13* +/ //- 26 4 * ,/ 4 33 ,16 * ,* ,33 ,4 1* + +-1 +*4 * +3 6 *4 12/*
' #". / "
' # .
"
. /
' # .
,
! " & "
. /
0
' #" . #"
& "
* # 0 0 0 0 0 0 0
Analizând datele din tabelul prezentat, rezult c:
2.1. Venituri
Principalele surse de constituire a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat, au fost:
contribuiile pentru asigurri sociale datorate de angajatori, în sum de 13.373.919,0 mii lei, (65,9% din
total venituri), contribuiile asigurailor în sum de 6.150.008,0 mii lei (30,3% din total venituri),
contribuiile de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale datorate de angajatori, în sum
de 661.951,0 mii lei, (3,3% din total venituri) i veniturile nefiscale în sum de 91.407,0 mii lei (0,5% din
total venituri).
2.2. Cheltuieli
Cheltuielile totale ale bugetului asigurrilor sociale de stat realizate în anul 2006, pe surse de
constituire i cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în aceeai perioad, se prezint astfel:
87

!
"
8 !
8 !
"
- mii lei -
8 !
+ 9 +6 +4 * 16 ** +4 16 1 4 4 +* +4 16 1 4 4 +* +4 -4 6 4 /** +4 -2+ ++4 * ,4 3,+*
' ( " "
0 ! / #
0 # " +
0 # "+ "!
"#
0 # " &, "!
0/ , !
0( " " , ! "
"
0"( " "
' ( " " "
1 ,
= < " 0 0 0
Ponderea cea mai însemnat în totalul cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat a
reprezentat-o cheltuielile destinate plii pensiilor i ajutoarelor pentru btrânee, în sum de
17.386.200,0 mii lei, (94,7%), la care se adaug cheltuielile pentru asisten acordat persoanelor în
vârst în sum de 265.055,0 mii lei, (1,4%), ajutoare pentru urmai în sum de 220.836,0 mii lei,
(1,2%), cheltuieli cu transmiterea i plata drepturilor în sum de 230.300,0 mii lei, (1,3%), alte cheltuieli (1,4%).
3. Abateri constatate din verificarea contului de execuie bugetar
Controlul exercitat de Curtea de Conturi la instituiile publice cu responsabiliti în procesul de
execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat, respectiv Casa Naional de Pensii, C.N.P.A.S. i
casele teritoriale de pensii, a constatat unele abateri de la reglementrile legale în vigoare cu efecte
negative asupra realizrii veniturilor programate i, în unele cazuri asupra utilizrii legale a fondurilor
bugetare aprobate, astfel:
3.1. Cu privire la realizarea veniturilor
• În Convenia încheiat cu Ministerul Finanelor Publice, C.N.P.A.S. nu a prevzut distinct
dobânda pentru disponibilitile curente ale sistemului de accidente de munc i boli profesionale de
cea pentru disponibilitile bugetului asigurrilor sociale de stat. În aceast situaie sistemul de
accidente de munc i boli profesionale a fost lipsit de dobânda pentru disponibilitile curente,
concomitent cu diminuarea dobânzii de pltit pentru împrumuturile acordate bugetului asigurrilor
sociale de stat în vederea acoperirii deficitelor din anii precedeni.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile din Legea nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare.
• Casa Teritorial de Pensii Cluj nu a înregistrat în evidena contabil suma de 132.877.566,0 lei,
reprezentând diferena dintre drepturile constatate transmise lunar de ctre Direcia General a
Finanelor Publice Cluj i cele din situaia rectificativ, nefiind astfel respectate prevederile Ordinului
nr. 650/2004 al ministrului finanelor publice. Situaie similar s-a constatat i în cazul Casei Teritoriale
de Pensii Mehedini, unde contribuiile declarate de contribuabili în vederea stabilirii stagiului de
cotizare nu au corespuns cu cele declarate la Direcia General a Finanelor Publice Mehedini
(37.686.350,0 lei).
• Casa Teritorial de Pensii Prahova nu a încasat la bugetul asigurrilor sociale de stat
contribuiile pentru biletele de tratament balnear în sum de 9.924,0 lei, pentru 22 persoane asigurate
care au beneficiat de reducerea cu 50% a contravalorii biletului. Situaie similar s-a constatat i la
Casa Teritorial de Pensii Cluj, care a stabilit eronat cuantumul contribuiilor pentru biletele de
tratament (10.636,0 lei), nefiind respectate prevederile Deciziei nr. 187/2006 a preedintelui
C.N.P.A.S., dat în aplicarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de
asigurri sociale, cu modificrile ulterioare.
88

• Contribuiile pentru bilete de tratament balnear încasate prin casieria Casei Teritoriale de
Pensii Cara – Severin nu au fost depuse în toate cazurile, la termen, în contul de venituri deschis la
Trezoreria statului, nefiind respectate prevederile Ordinului nr. 1235/2003 al ministrului finanelor
publice.
• Casa Teritorial de Pensii Mehedini a acordat contrar criteriilor stabilite de ctre
C.N.P.A.S. câte dou bilete de tratament într-un an calendaristic pentru acelai beneficiar, iar pentru
recuperarea debitului în sum de 1.659,0 lei au fost emise decizii de imputare în sarcina pensionarilor
beneficiari. Nu au fost respectate prevederile Deciziei nr. 187/2006 a preedintelui C.N.P.A.S., dat în
aplicarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu
modificrile ulterioare.
• La Casa Teritorial de Pensii Constana nu au fost transmise notificri, la finele anului
2006, ctre asiguraii cu obligaii neachitate la bugetul asigurrilor sociale de stat, nu s-a procedat la
executarea silit a creanelor în cazul celor cu declaraii de asigurare i nici nu au fost reziliate
contractele pentru cei cu contracte de asigurare, contrar prevederilor Ordinului nr. 340/2001 al
ministrului muncii solidaritii i familiei pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile ulterioare.
• Casa Teritorial de Pensii Prahova a utilizat ca modalitate de executare silit a creanelor
numai întiinarea de plat, fr a se proceda la declanarea succesiv a procedurilor de executare
silit, fiind înclcate prevederile O.G. nr. 932/2003 privind Codul de procedur fiscal.
3.2. Cu privire la efectuarea plilor
• Casa Teritorial de Pensii Cluj a efectuat pli nelegale de pensii anticipate sau de pensii
anticipate parial, în sum de 109.771,0 lei, dei persoanele beneficiare au desfurat în aceast
perioad activiti pe baz de contract individual de munc, fiind înclcate prevederile Legii nr.
19/2000. (Situaie similar a fost constatat i la: Casa Teritorial de Pensii Maramure – 70.468,0 lei,
Casa Teritorial de Pensii Sibiu – 14.937,0 lei, precum i la Casa teritorial de pensii Mehedini –
128.876,0 lei). Tot la Casa Teritorial de Pensii Cluj s-au pltit nelegal pensii de urma în sum de
60.493,0 lei, fiind înclcate prevederile din Legea nr. 19/2000. Situaie similar s-a constatat i la Casa
Teritorial de Pensii Prahova (30.309,0 lei) i la Casa Teritorial de Pensii Covasna (9.151,0 lei).
• Casa teritorial de pensii Constana a pltit nelegal o pensie dup încetarea acestui drept,
respectiv i în luna urmtoare celei în care a intervenit decesul beneficiarului, contrar prevederilor art.
91 din Legea nr. 19/2000.
• Au fost efectuate pli nelegale de pensii de invaliditate la Casa teritorial de pensii Cluj, în
sum de 246.207,0 lei, la Casa teritorial de pensii Maramure (72.789,0 lei), la Casa teritorial de
pensii Prahova (18.553,0 lei) i la Casa teritorial de pensii Covasna (3.234,0 lei), nefiind respectate
prevederile art. 53 i 54 din Legea nr. 19/2000.
• Casa Teritorial de Pensii Harghita a pltit în mod eronat pensii pentru limit de vârst în
sum de 4.442,0 lei, fiind înclcate prevederile Legii nr. 19/2000. Similar s-a constatat i la Casa
Teritorial de Pensii Maramure (11.337,0 lei).
• Casa Teritorial de Pensii Cara-Severin a efectuat o plat nelegal ctre constructor în
sum de 276,0 lei, ca urmare a înscrierii în devizul de lucrri, la art. "Fond de risc i accidente" a unui
procent de 13,30% în loc de 1,30%, cât prevd normele legale, precum i plata nelegal a sumei de
1.250,0 lei, reprezentând cheltuieli de colarizare pentru cursul de Masterat, la facultatea de Drept
a Universitii Timioara, pentru directorul executiv al unitii, fiind înclcate prevederile Legii
nr. 188/1999 privind statutul funcionarilor publici i ale H.G. nr. 404/2006 privind organizarea i
desfurarea studiilor de masterat.
3.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului aflat în administrarea instituiilor publice din
domeniul asigurrilor sociale de stat
3.3.1. Nereguli privind evidena contabil la nivelul C.N.P.A.S.
• Nu a fost organizat i condus evidena contabil a angajamentelor bugetare i a
angajamentelor legale, înscrise în contul de execuie. Aceasta a condus la efectuarea plilor fr a fi
respectate etapele obligatorii premergtoare efecturii acestora astfel:
89

- persoanele care au fost desemnate prin decizia Preedintelui C.N.P.A.S. s acorde “bun
de plat” nu i-au însuit prin semntur aceste atribuii, ajungându-se în situaia de a
regsi pe facturi semntura altor persoane, care nu au fost nominalizate în acest sens.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile Legii finanelor publice nr.
500/2002, precum i Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 1792/2002 al
ministrului finanelor publice. De asemenea nu au fost respectate prevederile Normelor
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul
de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul nr. 1917/2005 al ministrului finanelor publice;
- nu au fost întocmite documentele care stau la baza completrii ordonanrilor la plat
(propunere de angajare a unei cheltuieli, Angajament bugetar individual/global);
- faptul c aceeai persoan a fost desemnat prin fia postului i cu ordonanarea
cheltuielilor, a condus la completarea incorect a unor ordonanri la plat la rubrica
„numere de angajamente legale (contract)” prin trecerea în mod eronat a unor contracte
ca aparinând altui furnizor.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
• Evidena contabil a sistemului de accidente de munc i boli profesionale nu a fost
organizat i condus numai pân la nivel de balan, ci pân la nivel de bilan contabil, contrar
prevederilor legale în vigoare, întrucât sistemul de accidente i boli profesionale nu are personalitate
juridic. Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile Cap. 2 pct. 2.1. din Normele
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, aprobate prin Ordinul
nr. 1917/2005 al ministrului finanelor publice.
• Nu a fost întocmit, la finele fiecrei luni, registrul stocurilor dup cum prevede metoda
operativ-contabil folosit pentru inerea contabilitii analitice a combustibilului (cont 3022) i a
bonurilor valorice pentru carburani (contul 5324), pentru efectuarea controlului operaiunilor
înregistrate în fiele de magazie i pentru calculul valorii bunurilor existente în stoc la sfâritul lunii, în
scopul confruntrii cu datele din contabilitatea sintetic. Prin cele consemnate nu au fost respectate
prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat precum i ale Anexei 1 din “Normele
metodologice de întocmire i utilizare a registrelor i formularelor comune pe economie....” aprobate
prin Ordinul nr. 1850/2004 al ministrului finanelor publice, referitoare la metoda operativ - contabil.
• Registrul-inventar nu a fost completat pe baza inventarierii faptice a fiecrui cont de activ i
de pasiv, ci prin copierea soldurilor conturilor din balana de verificare sintetic întocmit la finele
exerciiului bugetar anual. Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile art. 20 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat i nici prevederile Anexei 1 din “Normele metodologice de
întocmire i utilizare a registrelor i formularelor comune pe economie...” aprobate prin Ordinul
nr. 1850/2004 al ministrului finanelor publice. Prin Decizie a preedintelui Seciei de control financiar
ulterior s-a dispus luarea msurilor în vederea înlturrii neregulilor constatate.
• La Casa Teritorial de Pensii Cluj nu a fost înregistrat pe cheltuieli amortizarea
imobilizrilor corporale în sum de 30.509,0 lei, nefiind respectate prevederile legale.
• Nu a fost organizat evidena contabil a angajamentelor bugetare, a angajamentelor legale
precum i a creditelor bugetare cu ajutorul conturilor în afara bilanului i nu au fost înregistrate în
conturi în afara bilanului biletele de tratament balnear, contrar prevederilor Legii contabilitii
nr. 82/1991 republicat, situaie constatat la Casa Teritorial de Pensii Constana.
• Nu a fost organizat i condus contabilitatea creanelor i veniturilor din contribuiile sociale
datorate de persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baz de contract de
asigurare i a altor persoane asigurate în baza declaraiilor de asigurare, pentru care activitatea de
colectare a rmas în sarcina caselor de pensii. De asemenea instituia nu a analizat, clarificat i nu a
declanat nici proceduri legale de executare silit pentru creanele cuvenite bugetului asigurrilor
sociale de stat în valoare total de 4.209.735,0 lei, provenite din contribuiile datorate de persoanele
asigurate pe baz de declaraii sau contracte de asigurare. Astfel nu au fost respectate prevederile din
Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat, precum i ale O.G. nr. 92/2003, situaie întâlnit la Casa
Teritorial de Pensii Dâmbovia. La aceeai instituie, fiele de eviden a drepturilor bneti ale
pensionarilor nu au fost completate cu toate modificrile de drepturi prevzute de formularul tipizat.
90

• Nu în toate cazurile cum ar fi la Casa Teritorial de Pensii Dâmbovia, reinerile din pensii,
respectiv debitele înregistrate pe fiecare pensionar au fost operate pe baz de Decizii de recuperare,
document obligatoriu care reprezint titlu executoriu, ci în mod eronat au fost stabilite în baza unor
referate întocmite de serviciul de pli pensii, contrar prevederilor Legii nr. 19/2000.
• La finele anului 2006, Casa Teritorial de Pensii Dâmbovia a meninut nejustificat în
evidena contabil a creditorilor i în contul de disponibil "Sume de mandat i sume în depozit" creane
în sum total de 129.840,0 lei, care nu mai îndeplineau condiiile legale pentru a mai fi datorate
pensionarilor i care se datorau bugetului, nefiind respectate prevederile Legii nr. 19/2000.
• La Casa Teritorial de Pensii Dâmbovia nu au fost sczute din evidena contabil debite în
sum de 3.429,0 lei, aferente persoanelor decedate, fiind înclcate prevederile din Legea nr. 19/2000.
3.3.2. Nu au fost respectate în totalitate, la nivelul C.N.P.A.S., prevederile Normelor
privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv (Norme), aprobate
prin Ordinul nr. 1.753/2004 al ministrului finanelor publice, rezultatele inventarierii nefiind corect
stabilite, astfel: rezultatele inventarierii carburanilor/lubrifianilor nu au fost corect stabilite de ctre
comisia de inventariere întrucât datele constatate faptic i înscrise în listele de inventariere nu au fost
puse de acord, înainte de stabilirea acestora, cu cele din evidena analitic i sintetic.
Prin cele consemnate nu au fost respectate prevederile din Normele privind organizarea i efectuarea
inventarierii elementelor de activ i de pasiv, aprobate prin Ordinul nr. 1.753/2004 al ministrului
finanelor publice.
Casa Teritorial de Pensii Sibiu nu a efectuat inventarierea creanelor i debitorilor din
contribuiile de asigurri sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe baz de contract sau
declaraie, contrar prevederilor pct. 29 i 34 din Ordinul nr. 1753/2004 al ministrului finanelor publice.
91

II.C. - Controlul conturilor anuale de execuie a bugetelor locale
1. Execuia de ansamblu a bugetelor locale pe anul 2006
Pentru exerciiul bugetar al anului 2006, prevederile definitive ale bugetelor unitilor
administrativ-teritoriale pe ansamblu au fost realizate în proporie de 92,4% la venituri iar plile
efectuate au reprezentat 84,7% din creditele anuale definitive aprobate.
1.1. Execuia veniturilor
Execuia bugetelor locale, pe ansamblu i pe categorii de venituri, reprezentat prin încasrile
realizate i drepturile constatate - comparativ cu prevederile bugetare anuale definitive se prezint astfel:
- mii lei -
Nr.
crt.
Denumire indicator
Prevederi
bugetare
anuale
definitive
Drepturi
constatate
- total -
%
Încasri
realizate
0 1 2 3 4= 3/2 5 6=5/2
1. TOTAL VENITURI – BUGET LOCAL 29.970.862,3 29.094.838,8 97,1 27.708.585,0 92,4
2. VENITURI CURENTE 27.501.102,4 27.504.220,6 100,0 26.172.348,6 95,2
A. VENITURI FISCALE, din care cele mai
reprezentative sunt:
26.181.273,4 25.971.318,4 99,2 25.236.738,9 96,4
Impozit pe profit 37.481,2 35.712,5 95,3 33.490,7 89,4
Cote defalcate din impozitul pe venit 5.911.479,4 5.590.413,3 94,6 5.878.508,1 99,4
Sume alocate de consiliul judeean pentru
echilibrarea bugetelor locale
1.657.038,1 1.624.716,3 98,0 1.671.782,5 100,9
Impozit pe cldiri 1.692.790,1 2.122.158,8 125,4 1.484.616,6 87,7
3. Impozit pe terenuri 619.211,4 790.477,4 127,7 483.722,0 78,1
Taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru
activitatea notarial i alte taxe de timbru
508.331,5 509.292,2 100,2 510.126,1 100,4
Alte impozite i taxe pe proprietate 80.227,5 61.123,5 76,2 36.482,7 45,5
Sume defalcate din TVA 14.980.622,0 14.389.532,6 96,1 14.539.015,5 97,1
Taxa asupra mijloacelor de transport 274.710,6 383.955,2 139,8 207.215,8 75,4
Taxe i tarife pentru eliberarea de licene i
autorizaii de funcionare
159.557,6 174.662,1 109,5 170.065,9 106,6
C. VENITURI NEFISCALE, din care cele mai
reprezentative sunt:
1.319.829,0 1.532.902,2 116,1 935.609,7 70,9
Vrsminte din profitul net al regiilor autonome,
societilor i companiilor naionale
30.637,6 28.128,2 91,8 27.235,1 88,9
Restituiri de fonduri din finanarea bugetar a anilor
4. precedeni
91.519,0 90.434,6 98,8 72.531,1 79,3
Venituri din concesiuni i închirieri 432.155,4 749.316,9 173,4 346.026,3 80,1
Venituri din prestri de servicii i alte activiti 125.746,8 81.946,0 65,2 71.833,6 57,1
Venituri din taxe administrative, eliberri permise 111.068,0 98.247,5 88,5 95.131,1 85,7
Amenzi, penaliti i confiscri 161.107,2 243.355,1 151,1 126.520,6 78,5
Diverse venituri 259.498,0 164.017,2 63,2 137.591,7 53,0
II. VENITURI DIN CAPITAL, din care: 1.310.941,0 567.818,0 43,3 518.818,5 39,6
Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituiilor
publice
194.737,9 115.672,5 59,4 106.186,7 54,5
5.
Venituri din vânzarea locuinelor construite din
fondurile statului
31.587,9 33.379,2 105,7 28.000,5 88,6
Venituri din privatizare 14.605,6 15.892,7 108,8 12.846,9 88,0
Venituri din vânzarea unor bunuri aparinând
domeniului privat al statului
1.070.009,6 402.873,6 37,7 371.784,4 34,7
6. III. OPERAIUNI FINANCIARE 6.047,5 1.831,5 30,3 998,3 16,5
7. IV. SUBVENII 1.152.771,4 1.020.968,7 88,6 1.016.419,4 88,2
Aa cum rezult din tabelul de mai sus, drepturile constatate privind veniturile bugetelor locale
aferente anului 2006, pe ansamblul judeelor i a municipiului Bucureti, incluzând i pe cele aferente
anilor precedeni, au reprezentat 97,1% din prevederile anuale definitive, iar încasrile realizate au
reprezentat 92,4% din drepturile constatate.
%
92

Pe judee, încasri sub media realizrilor pe ar fa de prevederile bugetare anuale definitive
s-au înregistrat la judeele Clrai (89,1%), Giurgiu (77,9%), Hunedoara (86,2%), Ialomia (90,1%),
Maramure (90,9%), Sibiu (90,5%), Suceava (89,1%), Teleorman (89,5%), Timi (88,2%) i la
municipiul Bucureti (88,9%).
Pe categorii de venituri nerealizrile se localizeaz la veniturile fiscale (96,4%), venituri din
capital (39,6%) i subvenii (88,2%). Execuia bugetar a veniturilor, potrivit datelor din tabelul de mai
sus, pune în eviden faptul c pe categorii de venituri se înregistreaz discrepane semnificative în ce
privete gradul de realizare a acestora, situaie determinat în principal de o insuficient preocupare a
autoritilor locale atât în domeniul evalurii veniturilor în etapa de elaborare a bugetelor locale cât i la
urmrirea încasrii acestora pe parcursul execuiei bugetare.
1.2. Execuia cheltuielilor
Pe ansamblul bugetelor locale în anul 2006 execuia cheltuielilor în structura economic a
clasificaiei bugetare se prezint astfel:
- mii lei -
Denumire indicator
Credite
bugetare
anuale
definitive
Angajamente
bugetare
Pli efectuate
Cheltuieli
efective
1 2 3 4 5 6=5/2
CHELTUIELI TOTAL 29.970.249,3 28.558.264,2 25.392.821,0 24.139.020,7 80,5
CHELTUIELI CURENTE 24.039.943,2 23.199.806,3 21.606.270,5 21.259.517,6 88,4
TITLUL I. Cheltuieli de Personal 10.532.088,0 10.413.625,2 9.866.493,8 9.996.880,2 94,9
TITLUL II. Bunuri i Servicii 7.562.471,4 7.084.310,7 6.356.179,2 6.015.842,2 79,5
TITLUL III. Dobânzi 242.955,7 229.725,7 208.438,3 192.083,6 79,1
TITLUL IV. Subvenii 1.790.695,8 1.781.849,3 1.755.700,3 1.709.983,7 95,5
TITLUL V. Fonduri de Rezerv 103.640,8 26.319,4 0,0 0,0 0,0
TITLUL VI. Transferuri între Unitile
Administraiei Publice
1.487.025,2 1.427.093,1 1.331.557,6 1.321.824,1 88,9
TITLUL VII. Alte Transferuri 745.073,8 702.510,3 650.730,2 602.302,0 80,8
TITLUL VIII. Asisten Social 1.297.803,4 1.268.209,5 1.189.279,9 1.176.994,5 90,7
TITLUL IX. Alte Cheltuieli 278.189,1 266.163,1 247.891,2 243.607,3 87,6
CHELTUIELI DE CAPITAL 5.738.159,6 5.175.612,2 3.620.687,9 2.803.695,2 48,9
TITLUL X. Active Nefinanciare 5.656.125,9 5.096.784,7 3.556.002,3 2.746.406,4 48,6
TITLUL XI. Active Financiare 82.033,7 78.827,4 64.685,6 57.288,8 69,8
OPERATIUNI FINANCIARE 191.904,8 182.815,9 165.862,6 75.807,9 39,5
TITLUL XII. Împrumuturi 1.690,5 1.547,9 614,1 446,6 26,4
TITLUL XIII. Rambursri Credite 190.214,3 181.268,0 165.248,6 75.361,3 39,6
TITLUL XIV. REZERVE 241,7 29,8 0,0 0,0 0,0
%
Potrivit datelor din tabelul de mai sus, execuia cheltuielilor înregistrate a reprezentat 80,5% fa
de creditele bugetare anuale definitive aprobate prin bugetele locale, nerealizrile în cifre absolute fiind
de 5.831.228,6 mii lei. Pe judee, execuia cheltuielilor sub media pe ar se localizeaz la Sibiu
(69,1%), Giurgiu (72,1%), Covasna (72,0%), Iai (74,3%), Mehedini (75,0%), Ialomia (76,3%), Gorj
(76,8%), Slaj (76,9%), municipiul Bucureti (73,8%) etc. Pe structura economic a clasificaiei
bugetare execuia cheltuielilor prezint cele mai mari nerealizri la cheltuielile de capital (48,9%), în
sum absolut acestea fiind de 2.934.464,4 mii. lei.
Plile efectuate din creditele bugetare pe ansamblul bugetelor locale au fost mai mari cu
1.253.800,3 mii lei fa de cheltuielile înregistrate, aceast situaie fiind determinat în principal de
mrirea valoric a stocurilor aflate în gestiunea instituiilor publice i respectiv prin diminuarea
obligaiilor de plat fa de furnizori.
În structura funcional execuia cheltuielilor pe anul 2006, pe ansamblul bugetelor locale se
prezint astfel:
93

Denumire indicator
Credite
bugetare
anuale
definitive
Angajamente
bugetare
Pli
efectuate
Cheltuieli
efective
- mii lei -
1 2 3 4 5 6=5/2
CHELTUIELI TOTALE 29.970.249,3 28.558.264,2 25.392.821,0 24.139.020,7 80,5
Partea I-a Servicii Publice Generale 3.795.346,9 3.510.226,0 3.045.655,9 3.146.905,0 82,9
Partea II-a Aprare, Ordine Public i
Siguran Naional
313.855,4 291.534,0 237.250,7 215.510,7 68,7
Partea III-a Cheltuieli Social-Culturale 15.153.208,2 14.765.943,3 13.574.745,0 13.228.655,9 87,3
Partea a IV-a Servicii i Dezvoltare
Public, Locuine, Mediu i Ape
3.893.182,0 3.613.271,3 2.999.694,0 2.564.718,7 65,9
Partea a V-a Aciuni Economice 6.814.415,1 6.377.260,0 5.535.475,4 4.983.230,4 73,1
Rezerve 241,7 29,6 0,0 0,0 0,0
%
Potrivit datelor prezentate în tabelul de mai sus ponderea în totalul cheltuielilor efective au
reprezentat-o cheltuielile social-culturale (54,8%), cheltuielile pentru aciuni economice (20,6%) i
serviciile publice generale (13%). Din analiza execuiei cheltuielilor efective rezult c dei nivelul de
realizare a acestora pe total a reprezentat numai 80,5%, la cheltuielile social-culturale (învmânt,
sntate, cultur, asisten social) execuia bugetului a fost superioar, respectiv de 87,3% fapt ce
pune în eviden existena unei mai bune preocupri a autoritilor locale în acest domeniu.
1.3. Execuia veniturilor proprii ale bugetelor locale
Prevederile bugetare definitive ale veniturilor proprii ale bugetelor locale determinate conform
structurii prevzute de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 45/2003 privind finanele publice locale
au fost de 137.799.912,0 mii lei iar încasrile realizate au însumat 12.122.840,3 mii lei i au
reprezentat 8,8% fa de prevederi. Realizri sub media pe ar s-au înregistrat în judeele: Giurgiu
(59,2%), Suceava (69,6%), Hunedoara (72,2%), Teleorman (75,2%), Maramure (76%), Clrai
(76,3%) etc.
Gradul de autofinanare a cheltuielilor bugetelor locale din veniturile proprii în anul 2006 a fost de
46% conform datelor centralizate pe ansamblul acestor bugete la nivelul prevederilor bugetare
definitive iar la nivelul realizrilor s-a înregistrat un nivel superior, respectiv de 50,2%. Aceast situaie
marcheaz o evoluie pozitiv fa de indicatorii înregistrai în 2 ani consecutivi anteriori, respectiv
2004 i 2005, în care gradul de autofinanare a fost inferior atât fa de nivelul programat cât i fa de
cel înregistrat. Majoritatea judeelor au înregistrat grade de autofinanare superioare celor programate.
Dintre judeele care au înregistrat nivele inferioare de autofinanare celor programate menionm:
Botoani, Giurgiu, Hunedoara, Satu Mare, Suceava i Teleorman. Gradul de autofinanare diferit este
determinat de dezvoltarea economic a judeelor dar, în unele cazuri i de modul în care autoritile
locale se preocup de creterea veniturilor bugetelor locale.
1.4. Aprecieri referitoare la rezultatele financiare ale agenilor economici de sub
autoritatea unitilor administrativ - teritoriale
În anul 2006, sub autoritatea consiliilor judeene i a consiliilor locale au funcionat:
- 77 regii autonome având ca obiect principal de activitate asigurarea serviciilor de utilitate
public pentru alimentarea cu ap, canalizare, repararea drumurilor locale, distribuia
energiei termice, transport urban de cltori, administrare domeniu public, activiti
aeroportuare etc.
- 347 societi comerciale care i-au desfurat activitatea îndeosebi în domeniile de gospodrie
comunal, administrarea fondului locativ, termoficare, salubritate, transport public local etc.
94

Rezultatele financiare i vrsmintele efectuate la bugetele locale de ctre agenii economici de
interes local în anul 2006 au fost:
- mii lei -
Ageni economici
Nr.
ageni
Profit
impozabil
Realizri 2006
Pierderi
Vrsminte efectuate la
bugetele locale din profit
Prevederi
Realizri
1. Regii autonome 77 135.445,5 22.836,1 27.428,0 47.396,3
a) cu profit 66 135.445,5 - 27.172,0 47.396,3
b) cu pierderi 11 - 22.836,1 256,0 -
2. Societi comerciale 347 146.627,3 383.405,8 27.386,9 30.533,2
a) cu profit 204 146.627,3 - 27.093,8 30.533,2
b) cu pierderi 143 - 383.405,8 293,1 -
Potrivit situaiei prezentate, din cele 77 de regii autonome aflate sub autoritatea unitilor
administrativ-teritoriale, un numr de 66 au realizat un profit impozabil de 135.445,5 mii lei, iar 11 au
înregistrat pierderi de 22.836,1 mii lei. Cele mai însemnate pierderi au fost înregistrate la: Regia
Autonom Municipal Buzu (1.688,6 mii lei), Regia Autonom de Transport Cltori Constana
(2.465,7 mii lei), Regia Autonom de Transport Cltori Iai (12.341,3 mii lei), Regia de Termoficare
Dolj (2.660,5 mii lei), Regia Autonom de Transport Public Ploieti (657,1 mii lei), Regia Autonom de
Gospodrie Comunal i Locuine Bârlad (569,6 mii lei).
Din totalul de 347 societi comerciale cu capital integral sau majoritar al unitilor
administrativ-teritoriale, un numr de 204 societi au realizat profituri impozabile însumând 146.627,3 mii lei,
iar 143 societi au înregistrat pierderi însumând 383.405,8 mii lei. Pe judee, societile comerciale
care au înregistrat cele mai mari pierderi se regsesc la: Arge (1 societate cu 47.979,4 mii lei), Bacu
(4 societi cu 62.325,7 mii lei), Botoani (6 societi cu 13.028,5 mii lei), Braov (6 societi cu
64.254,8 mii lei), Cara–Severin (5 societi cu 18.172,9 mii lei) Galai (5 societi cu 14.285,30 mii lei),
Giurgiu (1 societate cu 15.649,6 mii lei), Iai (3 societi cu 32.877,7 mii lei), Suceava (3 societi cu
30.004,8 mii lei), Vrancea (3 societi cu 12.135,8 mii lei) etc. Pierderile înregistrate se localizeaz în
principal la activitatea de producere i distribuie a energiei termice livrate populaiei i la activitatea de
transport urban de cltori.
Este de menionat c potrivit Legii nr. 215/2001 privind administraiile publice locale consiliile
judeene i cele locale au printre atribuii exercitarea în numele unitii administrativ-teritoriale a tuturor
drepturilor i obligaiilor asupra participaiilor deinute la societile comerciale i regiile autonome i în
consecin persoanele împuternicite s reprezinte interesele comunitilor locale în organele de
conducere ale acestor societi trebuie s rspund în faa consiliilor judeene sau a consiliilor locale,
dup caz, de modul cum sunt administrate unitile respective având în vedere c înregistrarea de
pierderi are drept consecin reducerea în mod corespunztor a capitalului social sau chiar dizolvarea
acestora cu efect direct asupra patrimoniului unitii administrativ-teritoriale i a modului în care
aceasta îi îndeplinete atribuiile prevzute de lege pentru asigurarea unor servicii de interes public
comunitilor locale.
2. Observaii asupra conturilor anuale de execuie a bugetelor locale i a modului
de gestionare a patrimoniului unitilor administrativ-teritoriale verificate
2.1. Conturi de execuie verificate i ponderea acestora în totalul celor existente
Din totalul de 7786 conturi de execuie ale bugetelor locale i ale instituiilor i serviciilor publice
din structura unitilor administrativ-teritoriale, încheiate pe anul 2006, au fost verificate 1010 conturi,
respectiv 13,0%, cu o pondere de 50,3% în totalul veniturilor bugetelor locale i de 41,1% în totalul
plilor efectuate la nivelul acestora, dup cum urmeaz:
95

- mii lei -
Nr.
Venituri realizate
conturi
din care: Pli
execuie Venituri - total venituri efectuate
verificate
proprii
1. Total Uniti administrativ-teritoriale, din care: 788 13.935.509,2 5.357.770,7 10.432.776,8
1.1. Consiliul judeean (buget propriu) 42 4.443.913,1 1.315.561,3 3.060.360,1
1.2. Municipii 67 6.771.719,7 3.118.686,2 5.123.041,9
1.3. Orae 104 1.123.002,5 461.591,3 880.621,8
1.4. Comune 575 1.596.873,9 461.931,6 1.368.753,0
Finanate din:
Nr.
conturi
execuie
verificate
Subvenii de
la buget i
alte surse
din care:
venituri
proprii
Pli
efectuate
2. Instituii i servicii publice, total din care: 222 907.877,7 73.523,5 1.056.875,1
2.1.Finanate integral din bugetele locale 118 494.158,1 1.460,8 612.616,0
2.2.Finanate din venituri proprii i din subvenii
acordate de la bugetele locale
92 395.875,8 24.269,6 398.815,8
2.3.Finanate integral din venituri proprii 12 17843,7 47.793,1 45.443,2
2.2. Descrcarea de gestiune acordat unor ordonatori de credite
Din totalul de 1010 ordonatori de credite ale cror conturi de execuie bugetar pe anul 2006 au
fost verificate, completele constituite potrivit legii au pronunat încheieri prin care au dispus
descrcarea de gestiune pentru 376 ordonatori de credite, respectiv pentru 37,2% din totalul conturilor
de execuie verificate.
Situaia descrcrilor de gestiune acordate:
Conturile de execuie pentru care
s-a acordat descrcarea de gestiune
Nr.
Venituri -
total
Indicatori
din care:
venituri
proprii
Pli
efectuate
- mii lei -
Ponderea în totalul conturilor
verificate ( % )
Nr.
Venituri
total
din
care:
venituri
proprii
Pli
efectuate
1. Uniti administrativ-teritoriale, total 213 4.728.656,4 1.695.061,2 3.884.783,6 27,0 33,9 31,6 37,2
1.1. Consiliul judeean 23 2.366.046,8 687.849,4 1.783.296,4 54,7 53,2 52,3 58,3
1.2. municipii 15 1.706.803,6 821.774,3 1.527.378,5 22,4 25,2 26,3 29,8
1.3. orae 24 230.381,4 63.987,8 204.118,2 23,1 20,5 13,9 23,2
1.4. comune 151 425.424,6 121.449,7 369.990,4 26,3 26,7 26,3 27,0
Finanate din:
Subvenii de
la bugetele
locale i alte
surse
din care:
venituri
proprii
Pli
efectuate
2. Instituii i servicii publice 163 473.865,3 58.805,5 442.995,0 73,4 52,2 80,0 41,9
2.1. Finanate integral din bugetele locale 84 188.491,8 1.573,6 133.164,7 71,2 38,1 107,7 21,7
2.2. Finanate din venituri proprii i din
subvenii acordate de la bugetele locale
71 275.365,8 18.323,8 272.821,8 77,2 69,6 75,5 68,4
2.3. Finanate integral din venituri proprii 8 10.008,3 38.908,1 37.008,6 0,7 56,1 81,4 81,4
2.3. Analiza conturilor anuale de execuie bugetar i a bilanurilor contabile, legalitatea,
realitatea i exactitatea datelor
În cadrul verificrilor efectuate asupra conturilor de execuie bugetar ale unitilor administrativteritoriale
i ale instituiilor publice subordonate acestora cuprinse în programul anual de control a fost
96

identificat un numr însemnat de nereguli i abateri de la normele legale, mai semnificative fiind
urmtoarele exemple:
• neîntocmirea conturilor de execuie bugetar în structura prevzut de Normele metodologice
aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 616/2006 privind aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea, semnarea, depunerea, componena i modul de completare a
situaiilor financiare trimestriale ale instituiilor publice din anul 2006 i respectiv Normele metodologice
aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 40/2007 privind încheierea conturilor contabile,
întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31 decembrie 2006, abatere
constatat la un numr de 13 ordonatori de credite, din judeele Dâmbovia (Direcia pentru sport,
turism, tineret i agrement Târgovite), Constana (Consiliul judeean Constana), Suceava (Consiliul
judeean Suceava) etc.
• reflectarea inexact în conturile de execuie a prevederilor iniiale i definitive aprobate la
venituri i cheltuieli, aspect constatat la un numr de 3 ordonatori de credite din judeele Braov,
Mehedini i Vaslui;
• neînscrierea în conturile de execuie a veniturilor i cheltuielilor realizate în concordan cu
datele contabilitii i ale Trezoreriei, constatare efectuat la 37 instituii publice din 14 judee, dintre
care exemplificm:
- la Primria municipiului Brila sumele reprezentând “Stingeri pe alte ci decât încasri” în
cuantum de 425,9 mii lei nu au la baz documente analitice care s permit identificarea
acestora pe pltitori;
- la Primria municipiului Târgu-Jiu i Consiliul judeean Gorj s-au constatat neconcordane
între cheltuielile înscrise în contul de execuie i cele din evidena contabil în sum de
182,1 mii lei i respectiv de 429,2 mii lei.
- Consiliul judeean Mehedini a înscris în contul de execuie cheltuieli cu amortizarea activelor
fixe cu 355,6 lei mai mici decât cele înscrise în evidena contabil;
- Consiliul judeean Suceava nu a înregistrat obligaii bugetare în sum de 50,9 mii lei,
reprezentând servicii de utiliti aferente lunii decembrie 2006 i achitate din resursele
bugetare ale anului 2007;
• neaprobarea conturilor de execuie de ctre consiliile locale, abatere constatat în cazul a 8
ordonatori de credite din judeele Arad, Braov, Buzu, Cara Severin, Cluj, Dolj, Giurgiu i Vaslui;
• alte abateri au fost identificate la un numr de 86 ordonatori de credite din 17 judee din care
enumerm: Alba, Clrai, Constana, Galai, Suceava, Prahova i municipiul Bucureti, cele mai
semnificative fiind: neconcordanele dintre creditele bugetare definitive i angajamentele bugetare;
fundamentarea necorespunztoare a veniturilor prevzute în conturile de execuie; înscrierea în
bugetele de venituri i cheltuieli a unor obiective de investiii fr a avea elaborate documentaiile
tehnico-economice prevzute de lege etc.
Principalele abateri i nereguli constatate cu privire la realitatea i exactitatea datelor din
evidenele contabile
• lipsa evidenelor analitice a unor conturi contabile, obligatorii conform reglementrilor în
vigoare, aspect constatat la un numr de 99 ordonatori de credite din 33 judee, din care menionm:
Dâmbovia, Suceava, Olt, Mure, Botoani i Timi;
• efectuarea de înregistrri contabile eronate, abatere constatat la un numr de 147 ordonatori
de credite din 34 judee, din care exemplificm: Consiliul judeean Suceava, Primria municipiului
Vatra Dornei; Primria oraului Titu, Primria comunei Branite, Primria comunei Crevedia (judeul
Dâmbovia); Primria Câmpia Turzii (judeul Cluj); Primria municipiului Beiu (judeul Bihor) etc.
• înregistrarea în evidena contabil de operaiuni pe baz de documente justificative care nu
întrunesc condiiile legale, neregul constatat la un numr de 46 ordonatori de credite din 19 judee,
din care enumerm: Bistria Nsud, Constana, Slaj, Arad, Botoani i Bacu.
• lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, s-a constatat într-un numr de 36
cazuri localizate în 13 judee, ca de exemplu: Primria municipiului Lugoj, Suceava (6 ordonatori de
credite) i Galai;
Au fost constatate i alte abateri de la prevederile legale la un numr de 326 ordonatori de
credite din 38 judee, semnificative fiind în acest sens: Suceava, Botoani, Prahova, Vâlcea, Cluj
Dâmbovia, Constana i Cara Severin. Dintre abaterile constatate menionm: neîntocmirea
97

egistrelor contabile obligatorii; neorganizarea i conducerea evidenei contabile în partid dubl:
neîntocmirea notelor contabile i a balanei de verificare; neasigurarea prin sistemul informatic de
prelucrare a datelor financiar-contabile, a regulilor i principiilor legale; transpunerea eronat a
soldurilor conturilor din balana de verificare încheiat la sfâritul anului 2005 în noul sistem de
contabilitate aplicat începând cu 01.01.2006; nerespectarea dispoziiilor legale cu privire la întocmirea
documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor bugetare i organizarea
evidenei i raportrii angajamentelor bugetare; lipsa evidenei formularelor cu regim special .a.
2.4. Principalele constatri referitoare la colectarea veniturilor bugetelor locale
Categoriile de venituri din care se constituie resursele financiare ale bugetelor locale sunt
formate din impozite, taxe, cote i sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenii i
alte venituri nominalizate în Legea nr. 379/2005, legea bugetului de stat pe anul 2006, anexa 11.
Pe ansamblul bugetelor locale, în anul 2006, execuia veniturilor totale, aa cum s-a artat la
pct.1.1. a reprezentat 95,2 % fa de prevederile bugetare anuale definitive, iar execuia veniturilor
proprii a fost de 8,79 %.
Controalele efectuate de direciile de control financiar ulterior teritoriale asupra modului de colectare a
veniturilor proprii ale bugetelor locale au pus în eviden existena unor nereguli privind constatarea,
înregistrarea, urmrirea i încasarea veniturilor bugetelor locale. Astfel, au fost identificate venituri
bugetare suplimentare însumând 22.404,0 mii lei, reprezentând obligaii bugetare legal datorate, dar
necalculate i neevideniate total sau parial de ctre serviciile de colectare a veniturilor bugetelor
locale, pentru care s-au calculat majorri i penaliti însumând 14.262,0 mii lei. În timpul controalelor
au fost încasate la bugetele locale venituri însumând 8.463,0 mii lei.
Veniturile bugetare suplimentare constatate în timpul controalelor, reprezentând diferena între
obligaiile legale de plat i cele calculate i evideniate de unitile administrativ–teritoriale au fost
determinate în principal de exercitarea necorespunztoare a unor atribuii ale serviciilor de colectare a
veniturilor bugetelor locale din care exemplificm:
• neverificarea realitii datelor înscrise în declaraiile de impunere privind impozitul pe cldiri i
terenuri de la persoanele fizice i juridice, nedepunerea declaraiilor de impunere, utilizarea unor cote
eronate pentru stabilirea impozitelor locale, necalcularea din oficiu a obligaiilor de plat în cazul
nerespectrii termenelor de depunere a declaraiilor de impunere etc. Nereguli de aceast natur au
fost constatate în numeroase cazuri, dintre care exemplificm: Primria sector 2 Bucureti, primriile
municipiilor Râmnicu Srat, Beiu, Drobeta Turnu Severin, Roman, Gheorghieni; primriile oraelor
Isaccea, Rovinari, Vieu de Sus, Bicaz, Vlhia, Bile Tunad; primriile comunale Ruginoasa i
Agapia(Neam), Ungureni (Botoani), Mereti, Sânsimion i Remetea (Harghita), Nocrich (Sibiu),
Lunguleu (Dâmbovia), Pota Câlnu (Buzu), Brazi (Prahova), Ostra (Suceava) etc.
• neevidenierea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor din impozite i taxe locale de ctre
organele autorizate cu colectarea acestora, necalcularea i neînregistrarea în conturile de debitori a
majorrilor de întârziere i penalitilor datorate ca urmare neachitrii la termenele legale a obligaiilor
de plat privind impozitele i taxele locale. Astfel de situaii au fost constatate la primriile municipiilor
Botoani, Dorohoi, Buzu, Baia Mare, Sighetu Marmaiei, Gheorghieni, Sectorul 6 Bucureti; primriile
oraelor Drbani, Bucecea, Voluntari i Otopeni; primriile comunale Stelnica (Ialomia), Roia
Montan (Alba), Vrdia de Mure (Arad), Apahida (Cluj), Mogooaia, Vidra i Domneti(Ilfov) etc.
• neurmrirea, neînregistrarea în evidena contabil i neîncasarea redevenelor i chiriilor
cuvenite conform contractelor de concesionare i respectiv de închiriere încheiate, neactualizarea
nivelului redevenelor i al chiriilor avându–se în vedere rata inflaiei au fost constatate la 36 judee
dintre care cele mai semnificative se regsesc la primriile municipiilor Reia, Sfântu Gheorghe, Vatra
Dornei, Târgu.Secuiesc, Sighioara, Târgu. Mure, Adjud, Bora, Ungheni; primriile oraelor Cajvana
i Videle; primriile comunale Petrova (Maramure), Band (Mure), Bogdneti (Suceava), Bbeni
(Vâlcea), Iaslov (Suceava) etc.
• neregularizarea taxelor de autorizare în construcii la terminarea lucrrilor i neachitarea
diferenelor datorate. Astfel de situaii au fost constatate la primrile municipiilor Dorohoi,
Târgu.Secuiesc, Baia Mare, Lugoj, Media, Craiova, Dej; primriile oraelor Rânov, Voluntari,
Otopeni i Întorsura Buzului; Consiliul judeean Timi etc.
98

• neurmrirea încasrii veniturilor cuvenite din exploatarea fondului forestier conform
contractelor încheiate cu ocoalele silvice situaie constatat la primriile municipiilor Târgu-Secuiesc i
Blaj; primriile oraelor Sângeorz Bi, Rupea i Întorsura Buzului; primriile comunale Bucium (Alba),
Prundu Bârgului (Bistria Nsud) etc.
• neînregistrarea, neurmrirea i neîncasarea impozitului pe profit i a dividendelor cuvenite
potrivit legii. Astfel de situaii au fost constatate la Primriile sectoarelor 3 i 4 Bucureti; primriile
municipiilor Botoani, Miercurea Ciuc, Tg.Mure; Consiliul Judeean Neam; Primria oraului Bicaz;
Primria comunei Apold (Mure) etc.
• neurmrirea spre încasare la termenele legale a creanelor bugetare, evideniate de ctre
unitile administrativ teritoriale, neaplicarea procedurilor de executare s-au constatat la Direcia de
Impozite i Taxe Locale sector 5 Bucureti i Serviciul Public pentru Finane Publice Locale sector 6
Bucureti; primriile municipiilor Arad, Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Sighioara, Flticeni,
Târgu.Secuiesc, Botoani; Consiliul judeean Dâmbovia, primriile oraelor Curtici, Costeti, Lipova,
Chiineu Cri, Însurei, Pâncota, Flmânzi; primriile comunelor Slobozia (Arge), Sînmihaiu Român
(Timi), Drvari (Mehedini), Ungureni i Curteti (Botoani) Bnia (Cara - Severin) etc.
• neurmrirea încasrii veniturilor cuvenite din contractele de asociere încheiate de autoritile
locale cu persoane juridice de drept privat pentru administrarea unor activiti economice s-au
constatat la Primria municipiului Bucureti i Primria municipiului Sighioara.
• neevidenierea sumelor datorate de beneficiari reprezentând contravaloarea unor terenuri
vândute cu plata în rate în scopul urmririi încasrii ratelor la termenele prevzute în contracte. Astfel
de abateri s-au constatat la primriile municipiilor Sighioara i Târgu Secuiesc; Primria oraului
Anina etc.
• existena unor fapte de natur penal ce au determinat prejudicierea bugetului local prin
însuirea i folosirea în interesul propriu a unor sume de bani s-au constatat la Primria oraului Baia
Sprie, Primria comunei Lunca Cernii de Jos(Hunedoara), primria comunei Bârsa (Arad)etc.
• schimbarea destinaiei unor suprafee de teren având drept consecin diminuarea nelegal a
sumelor datorate ca impozit pe teren au fost consemnate la Rafinria Steaua Român din Câmpina,
diferenele de plat calculate fiind în sum de 202,8 mii lei iar accesoriile aferente de 181,2 mii lei.
• neevidenierea în contabilitate i nedepunerea în conturile deschise la Trezoreria statului a
sumelor primite ca donaii în valoare de 185,0 mii lei primite de Primria comunei Butea, judeul Iai,
de la Societatea Agricol Albina Iai.
• diminuarea veniturilor de realizat cu suma de 1.257,5 mii lei prin scderea debitelor agenilor
economici la care a fost declanat procedura de lichidare, fr a exista o sentina în acest sens dat
de ctre judectorul sindic s-a constatat la Primria oraului Rovinari.
• necalcularea i neînregistrarea în evidenele contabile a obligaiilor de plat privind
impozitele, taxele, contribuiile i alte obligaii bugetare. Astfel de situaii s-au constatat la Primria
sector 5 Bucureti; primriile municipiilor Drobeta Turnu Severin, Câmpulung, Beiu, Târgu Secuiesc;
primriile oraelor tefneti, Mioveni, Costeti, Huedin; Primria comunei Râca (Cluj) etc.
Abaterile i neregulile constatate în legtur cu declararea, urmrirea i încasarea veniturilor
bugetelor locale au fost posibile în multe cazuri datorit existenei unor deficiene în managementul
direciilor de impozite i taxe locale precum a neimplicrii suficiente a ordonatorilor principali de credite
ai bugetelor locale. La aceast situaie a contribuit în unele cazuri i organizarea i efectuarea
necorespunztoare a inspeciilor fiscale pentru verificarea realitii declaraiilor fiscale (exemplu
Primria oraului Bucecea, primriile comunale Mihileni i Ungureni judeul Botoani). De asemenea,
neinventarierea în unele cazuri a masei impozabile conform cerinelor legale nu a permis constituirea
bazelor de date pentru evidena contribuabililor (exemplu Primria municipiului Roman; Primria
oraului Gtaia judeul Timi; primriile comunale Gorgota i otrile judeul Prahova, Sânandrei judeul
Timi, Curteti, Mihleni, Pomârla, Prjeni i Santa Mare judeul Botoani etc.)
2.5. Constatri rezultate în urma verificrii legalitii cheltuielilor efectuate din bugetele locale
Din verificrile efectuate asupra conturilor de execuie ale bugetelor locale încheiate pe anul
2006, au fost constatate abateri de la normele legale referitoare la efectuarea cheltuielilor din fondurile
publice, dup cum urmeaz:
99

2.5.1. Pli nelegale din credite bugetare i din alte fonduri publice
• Cheltuieli de personal, constând în acordarea de salarii, indemnizaii, ajutoare, premii i
sporuri necuvenite, în sum de 6.891,0 mii lei, constatate urmare verificrii a 230 conturi de execuie
din 39 de judee, pentru care a fost calculat dobânda legal în sum de 346,0 mii lei. În timpul
controlului a fost recuperat suma de 779,0 mii lei. Se exemplific în acest sens Primria oraului
Mioveni (Arge) care a efectuat în cursul anului 2006 pli nelegale din bugetul local în sum total de
865,0 mii lei, reprezentând drepturi bneti acordate salariailor instituiei sub forma unor indemnizaii
de hran i ajutoare cu ocazia srbtorilor de Pati i Crciun; Consiliul Judeean Neam care a
negociat i acordat necuvenit unor salariai spor de loialitate în sum de 968,0 mii lei; Consiliul
Judeean Satu Mare a acordat în anul 2006, in baza contractului colectiv de munc spor de
confidenialitate i spor de stabilitate precum i prime de concediu în sum de 201,0 mii lei, fr ca
aceste drepturi s fie reglementate prin lege.
Referitor la problema drepturilor acordate fr temei legal salariailor unor instituii publice,
Curtea de Conturi a pus în atenia conducerii Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei înc
de la finele anului 2004, faptul c acestea au fost generate de înscrierea în contractele colective de
munc încheiate în baza Legii nr. 130/1996, a unor clauze care exced prevederilor legale, care au
determinat plata din bugetele locale a unor sume importante reprezentând drepturi de personal
acordate fr temei legal i a solicitat efectuarea unor verificri la direciile generale judeene de
munc, solidaritate social i familie asupra modului în care acestea îi îndeplinesc atribuiile
prevzute de lege privind verificarea legalitii clauzelor cuprinse în contractele colective de munc.
Dei Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei a pus în atenia direciilor sale teritoriale
aceste aspecte, din verificrile ulterioare efectuate de Curtea de Conturi asupra exerciiilor bugetare
încheiate de unitile administrativ teritoriale, s-au constatat frecvente situaii de acordare a unor
drepturi de personal, fr temei legal.
Astfel, în contractele colective de munc au fost negociate: indemnizaii pentru tratamente
medicale, alocaii zilnice de hran, medicamente; sporuri pentru asigurarea de inute vestimentare,
fidelitate, loialitate, refacerea capacitii de munc; ajutoare bneti acordate cu ocazia unor srbtori,
pentru natere, la pensionare i altele.
Potrivit prevederilor Legii nr. 130/1996, cu modificrile i completrile ulterioare, prin contractele
colective de munc se pot stabili clauze privind condiiile de munc, salarizarea precum i alte drepturi
i obligaii ce decurg din raporturile de munc iar potrivit art. 12 din aceeai lege pentru salariaii
instituiilor publice nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a cror acordare i cuantum sunt
stabilite prin dispoziii legale.
Având în vedere dispoziiile legale menionate cât i faptul c asigurarea condiiilor de munc
inclusiv cele privind sntatea muncii, drepturile de salarizare precum i alte drepturi cum ar fi spre
exemplu tichetele de mas, inuta obligatorie i altele, sunt reglementate prin legi sau alte acte
normative, rezult c în cazul salariailor instituiilor publice, în contractele colective de munc clauzele
referitoare la drepturile ce pot fi negociate cu respectarea reglementrile în vigoare sunt restrânse.
Fa de aceast situaie se poate concluziona c prevederile Legii nr. 130/1996 sunt interpretate
în mod diferit de ctre administraiile publice locale i organizaiile sindicale la care a aderat personalul
acestora, fapt ce are drept consecin înscrierea în contractele colective de munc a unor drepturi fr
temei legal, suportarea din bugetele locale a sumelor necesare pentru plata acestora i crearea în
multe situaii de inechiti între veniturile obinute de salariai care activeaz în aceeai ramur de
munc.
• Cheltuieli materiale i servicii efectuate fr respectarea reglementrilor legale. Urmare
verificrilor efectuate la un numr de 305 instituii publice din toate judeele, au fost constatate
prejudicii în sum de 15.594,0 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi legale de 881,0 mii lei, din
care au fost recuperate în timpul controlului suma de 4.229,0 mii lei. Dintre acestea exemplificm
judeul Cara-Severin unde 15 instituii publice au efectuat pli nelegale în sum de 4.439,0 mii lei,
reprezentând situaii de lucrri acceptate la plat care nu aveau la baz documente justificative.
La Primria Municipiului Reia, judeul Cara Severin, s-a constatat plata nelegal a sumei de
3.785,0 mii lei pentru lucrri de reparaii drumuri neexecutate, neprevzute în lista obiectivelor de
investiii aprobat, fr documentaie tehnic, fr autorizaie de construire. Pentru plile nelegale
efectuate în sum de 2.323,0 mii lei, întrucât completul a constatat c exist indicii de fapte prevzute
de legea penal, a dispus sesizarea Parchetului de pe lâng Tribunalul Cara-Severin.
100

• Cheltuieli de capital efectuate fr respectarea prevederilor legale au fost constatate la un
numr de 183 ordonatori de credite din cei verificai, însumând 16.760,0 mii lei, pentru care au fost
calculate dobânzi în sum de 966 mii lei. În timpul controlului au fost recuperate 7.719,0 mii lei din
sumele constatate.
2.5.2. Din totalul plilor nelegale, pe naturi de abateri, ponderea cea mai mare au avut-o
urmtoarele categorii de cheltuieli
• Cheltuieli efectuate fr documente justificative au fost constatate la 127 ordonatori de credite
din 34 de judee i au însumat 6.199,0 mii lei pentru care s-au calculat dobânzi de 392,0 mii lei.
În timpul controlului s-a recuperat suma de 2.525,0 mii lei. Cele mai semnificative cazuri se regsesc
la judeele: Arge (14 ordonatori de credite cu 1.736,0 mii lei), Botoani (8 ordonatori de credite cu
710,0 mii lei), Neam (9 ordonatori de credite cu 534,0 mii lei), Harghita (2 ordonatori de credite cu
473,0 mii lei) etc.
În aceast categorie se înscriu i constatrile efectuate la Consiliul Judeean Dâmbovia unde au
fost efectuate pli duble în sum de 214,0 mii lei în contul unor lucrri de reparaii capitale.
• Pli peste normele, cotele sau baremurile aprobate au fost constatate la 175 ordonatori de
credite din 39 judee, însumând 3.154,0 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi de 163,0 mii lei.
În timpul controlului s-a recuperat suma de 2.391,0 mii lei.
Cele mai frecvente cazuri au fost determinate de acceptarea la plat a unor situaii de lucrri
care au cuprins cote i tarife mai mari decât cele legale sau cele din devizele ofert; cheltuielile cu
telefoanele i consumul de carburani peste normativele aprobate etc.
Dintre judeele unde au fost constatate depiri semnificative exemplificm: Bihor (798,0 mii lei),
Covasna (269,0 mii lei), Dâmbovia (267,0 mii lei), Maramure (209,0 mii lei), Slaj (200,0 mii lei) etc.
• Pli peste avansurile legale, nerecuperate prin livrri de bunuri i/sau prestri servicii au fost
constatate în cazul unui numr de 19 judee însumând 3.759,0 mii lei, pentru care s-au calculat
dobânzi de 470,0 mii lei. Din suma total s-a recuperat în timpul controlului 640,0 mii lei. Astfel de pli
nelegale au fost constatate la ordonatori de credite din judeele Satu Mare (1.124,0 mii lei), Tulcea
(664,0 mii lei), Dolj (592,0 mii lei) etc.
• Pli peste limitele creditelor bugetare aprobate au fost constatate în cazul unui numr de 2
judee însumând 235,0 mii lei. Aceste pli au fost constatate la ordonatori de credite din judeele Arad
(211,0 mii lei) i Harghita (24,0 mii lei).
• Cheltuieli pentru care nu au existat alocate fonduri bugetare, au fost constatate la 14
ordonatori de credite din 10 judee, însumând 386,0 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi de
13,0 mii lei. Dintre judeele unde au fost constatate astfel de nereguli menionm: Prahova (173,0 mii lei),
Timi (86,0 mii lei), Neam (41,0 mii lei), Vâlcea (40,0 mii lei).
• Credite bugetare utilizate nelegal pentru instituii sau activitii autofinanate au fost constatate
în 7 judee însumând 155,0 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi de 34,0 mii lei. Astfel de pli au
fost constatate la ordonatori de credite din judeele Braov (113,0 mii lei), Mehedini (26,0 mii lei) etc.
• Cheltuieli neprevzute de legislaia în vigoare în sum de 5.739,0 mii lei au fost constatate la
162 ordonatori de credite din 32 de judee pentru care s-au calculat dobânzi în sum de 282,0 mii lei,
încasându-se în timpul controlului suma de 665,0 mii lei. Astfel de abateri au fost constatate în
judeele: Satu Mare (1.349,0 mii lei), Neam (1.091,0 mii lei), Bacu (1.009,0 mii lei) etc.
• Alte cheltuieli nelegale în sum de 19.617,0 mii lei au fost constatate în cazul a 238 conturi de
execuie bugetar, ce se regsesc în majoritatea judeelor asupra crora au fost calculate dobânzi în
sum de 832,0 mii lei din care s-au recuperat în timpul controlului 6.457,0 mii lei.
2.5.3. Abateri în legtur cu respectarea fazelor execuiei bugetare a cheltuielilor,
respectiv angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, precum i cu privire la
organizarea i conducerea evidenei angajamentelor bugetare i legale au fost constatate la
mai multe primrii comunale din judeele Arad, Dâmbovia, Gorj, Neam, Suceava, Ilfov.
De asemenea au fost constatate situaii în care nu s-au stabilit prin norme proprii documentele,
circuitul acestora i persoanele împuternicite s efectueze operaiunile legate de angajarea, lichidarea,
ordonanarea i plata cheltuielilor (Botoani, Brila, Cara-Severin, Slaj).
101

2.5.4. Abateri i nereguli constatate cu privire la achiziiile publice
• au fost atribuite contracte pe baza procedurii cererii de oferte i nu prin licitaie, dei valoarea
acestora depea pragul valoric de 125.000 euro prevzut de Ordonana de Urgen a Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contactelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii; Astfel de situaii s-au constatat în cazul Direciei
Generale de Asisten Social i Protecia Drepturilor Copilului, din subordinea Consiliului Judeean
Bihor i al Primriei municipiului Arad.
• nu au fost urmrite preurile stabilite prin unele contracte de furnizare, situaie constatat la:
Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului Alba, care a achiziionat unele
medicamente i produse farmaceutice la preuri mai mari decât cele înscrise în ofertele contractate;
• nu a fost elaborat planul anual al achiziiilor publice; Astfel de cazuri s-au constatat la 2
primrii oreneti i una comunal din judeul Arad, la 4 ordonatori de credite din judeul Arge
(Primria oraului Mioveni i comunele Slobozia, Mooaia i Drganu) etc.
• s-a procedat în unele cazuri la divizarea lucrrilor aferente unor obiective distincte, în scopul
atribuirii contractelor prin cerere de oferte i nu prin licitaie public. Astfel de constatri se regsesc la
Primria oraului Mioveni, judeul Arge, care a contractat lucrri de covoare asfaltice în valoare de
3.236,0 mii lei aferente unor parcri publice în valoare 3.234,0 mii lei.
2.5.5. Cu privire la utilizarea subveniilor, a sumelor defalcate din taxa pe valoarea
adugat i a transferurilor de la bugetul de stat ctre bugetele locale au fost constatate
urmtoarele:
• efectuarea de pli nelegale în sum de 481,0 mii lei, din sumele defalcate din taxa pe valoare
adugat destinate finanrii sistemelor de protecie a copilului, ajutoarelor sociale i persoanelor cu
handicap, a fost constatat la un numr de 24 ordonatori de credite din judeele: Buzu, Botoani,
Covasna, Iai Suceava, Satu Mare, Slaj, Dolj, Prahova i Maramure.
• nerespectarea reglementrilor legale în utilizarea subveniilor primite de la bugetul de stat
pentru finanarea programului de pietruire a drumurilor comunale i alimentarea cu ap a satelor, au
fost constatate la 5 ordonatori de credite din judeele: Braov, Gorj, Mure, Neam i Satu Mare. Suma
total a subveniilor utilizate nelegal a fost de 505,0 mii lei pentru care au fost calculate dobânzi de
71,0 mii lei. În timpul controlului s-a recuperat suma de 46,0 mii lei.
• nereguli în privina utilizrii subveniilor primite pentru finanarea drepturilor persoanelor cu
handicap au fost constatate la un numr de 4 ordonatori de credite din judeele Buzu, Maramure,
Gorj i Satu Mare. Suma total a subveniilor utilizate nelegal fiind de 321,0 mii lei pentru care au fost
calculate dobânzi de 14,0 mii lei.
2.5.6. Cu privire la contractarea i garantarea împrumuturilor interne i externe de ctre
consiliile locale i judeene, au fost constatate unele abateri de la reglementrile legale, dintre care
exemplificm:
• Primria municipiului Bucureti a contractat credite de la Banca European de Investiii pentru
finanarea cheltuielilor de contorizare a cldurii i a apei potabile. Sumele din împrumut acordate ca
avans firmelor cu care s-a contractat executarea lucrrilor au fost recuperate pân la finele anului
2006, contrar dispoziiilor legale în vigoare drept pentru care Direcia de Control Financiar Ulterior
Bucureti a dispus prin decizie msuri obligatorii pentru intrarea în legalitate.
• Consiliul judeean Suceava a efectuat operaiuni pentru implementarea unui program finanat
din credite externe prin conturi deschise la bnci comerciale, contrar dispoziiilor Ordonanei de
Urgen a Guvernului nr. 45/2003 potrivit crora operaiunile trebuie s fie derulate prin conturi
deschise la Trezoreria Statului.
• În judeul Botoani au fost constatate pli nelegale din împrumuturile contractate în sum de
70,50 mii lei la 2 uniti administrativ-teritoriale care au fost recuperate integral în timpul controlului. S-
a constatat de asemenea c nu au fost raportate prin intermediul situaiilor financiare anuale garanii
pentru împrumuturi contractate în nume propriu precum i garanii pentru împrumutul contractat de o
societate comercial cu capital integral al municipiului Botoani în sum de 35.532,50 mii lei.
102

2.5.7. Nereguli constatate în gestionarea patrimoniului public i privat al unitilor
administrativ teritoriale i al instituiilor publice din subordinea acestora
• neinventarierea întregului patrimoniu s-a constatat în cazul a 66 ordonatori de credite din 28
judee, cu o valoare neinventariat a activelor de 61.510,60 mii lei, dintre care exemplificm: Arge
(24.450,6 mii lei), Teleorman (14.602,6 mii lei), Mure (7.908,8 mii lei), Gorj (1.295,9 mii lei), Alba
(592,0 mii lei) etc.
• neinventarierea unor elemente patrimoniale a fost constatat într-un numr de 223 cazuri din
36 judee, valoarea elementelor patrimoniale neinventariate fiind de 648.213,4 mii lei, situaii
mai semnificative regsindu-se la municipiul Bucureti (298.900,2 mii lei) i judeele: Botoani
(117.539,2 mii lei), Clrai (45.806,2 mii lei), Mure (29.546,9 mii lei), Dâmbovia (27.950,6 mii lei),
Arge (27.002,7 mii lei), Harghita (23.108, mii lei) etc.
• închirierea i concesionarea de active fr respectarea reglementrilor în vigoare, stabilirea
de chirii i redevene subevaluate, a fost constatat la un numr de 40 ordonatori de credite din 15
judee, prejudiciile înregistrate fiind de 512,9 mii lei, cele mai semnificative situaii regsindu-se în
judeele: Covasna (238,5 mii lei), Neam (59,6 mii lei), Alba (47,2 mii lei), Gorj (44,3 mii lei), Bacu
(27,6 mii lei) etc.
• asocierea cu persoane fizice i juridice fr protejarea intereselor locale s-a constatat în cazul a 2
ordonatori de credite din judeele Constana i Prahova, prejudiciul rezultat fiind în sum de 45,3 mii lei;
• diminuarea nelegal a patrimoniului i/sau a capitalului social deinut de unitile
administrativ-teritoriale la societi comerciale a fost constatat la un numr de 11 ordonatori de
credite din 7 judee, însumând 34.963,6 mii lei, din care 34.481,4 mii lei la Vâlcea, 228,8 mii lei la
Prahova, 225,2 mii lei la Bacu etc.
• nerespectarea prevederilor legale privind vânzarea de active, abatere constatat la un numr
de 15 ordonatori de credite din 6 judee, valoarea prejudiciului fiind de 33.519,0 mii lei, din care:
32.925,0 mii lei la Timi, 345,50 mii lei la Prahova, 197,0 mii lei la Braov etc.
• schimbarea destinaiei legale a sumelor încasate din vânzarea de active a fost constatat la 2
ordonatori de credite din judeele Gorj i Timi, suma în cauz fiind de 66,6 mii lei;
• transmiterea sau cedarea nelegal a dreptului de proprietate sau de folosin a unor bunuri,
abatere constatat la 4 ordonatori de credite din judeele Arad (Primria oraului Chiineu Cri), Arge
(Primria oraului Mioveni), Mure (Consiliul judeean Mure) i Prahova (Consiliul judeean Prahova),
valoarea total a prejudiciului fiind de 78,5 mii lei;
• neevidenierea în contabilitate a unor operaiuni patrimoniale a fost constatat în cazul a 242
ordonatori de credite din 37 judee, valoarea acestora fiind de 1.054.252,2 mii lei, dintre care
menionm judeele: Covasna (7 cazuri cu valori de 223.113,9 mii lei), Sibiu (12 cazuri cu valori de
217.582,4 mii lei), Mehedini (6 cazuri cu valori de 87.588,2 mii lei), Botoani (23 de cazuri cu valori de
78.474,4 mii lei), municipiul Bucureti (6 cazuri cu valori de 144.131,1 mii lei) etc.
Alte abateri i nereguli în afara celor prezentate anterior au fost constatate la un numr de 226
ordonatori de credite dintr-un numr de 32 judee, consecinele financiare ale acestora fiind de
1.188.509,0 mii lei, dintre care cele mai importante au fost determinate de omiterea efecturii unor
reevaluri ale patrimoniului, neinventarierea materiei impozabile, neactualizarea inventarului bunurilor,
aparinând domeniului public, nerespectarea dispoziiilor legale cu privire la stabilirea duratelor
normale de funcionare a activelor fixe aflate în patrimoniul instituiei, neactualizarea registruluiinventar
cu intrrile i ieirile de active în cursul anului bugetar, neorganizarea activitii de
gospodrire comunal în conformitate cu prevederile legale în vigoare, neînregistrarea în evidena
contabil a rezultatelor inventarierii patrimoniului, neefectuarea recepiilor finale pentru lucrrile de
investiii i reparaii finalizate în anul 2006, neînregistrarea în evidena contabil a investiiilor în curs,
lipsa calculului amortizrii i neevidenierea acesteia în contabilitate, neorganizarea evidenei analitice
a mijloacelor fixe din patrimoniu etc.
3. Constatri i concluzii ale controalelor efectuate la agenii economici de
interes local
În baza atribuiilor i competenelor prevzute de lege, în anul 2006 au fost verificai 110 ageni
economici de interes local (34 regii autonome i 76 societi comerciale), reprezentând 25,9 % din
totalul acestora, urmrindu-se exactitatea i realitatea bilanurilor contabile, gestionarea patrimoniului,
103

îndeplinirea obligaiilor financiare ctre buget sau alte fonduri stabilite prin lege, utilizarea fondurilor
alocate de la buget sau din alte fonduri speciale.
Rezultatele financiare obinute de agenii economici verificai, în anul 2006 au fost
urmtoarele:
- mii lei -
Nr.
crt.
Ageni economici
verificai
Nr.
*inclusiv din profitul net al regiilor autonome
Profit
impozabil
(+)
Realizri 2006
Pierderi
(-)
Vrsminte la bugetele locale
din profit*
Prevederi
Realizri
1 Regii autonome 34 20.339,3 4.457,8 6.946,1 8.184,8
a) cu profit 27 20.339,3 - 6.690,1 8.184,8
b) cu pierderi 7 - 4.457,8 256,0 -
2 Societi comerciale 76 63.506,0 62.273,0 11.806,4 13.436,2
a) cu profit 59 63.506,0 - 11.806,4 13.436,2
b) cu pierderi 17 - 62.273,0 - -
Total - cu profit 86 83.845,3 - 18.752,5 21.621,0
- cu pierderi 24 - 66.730,7 - -
Agenii economici verificai au realizat 29,7 % din profitul impozabil realizat pe ansamblul
economiei locale.
Din cei 110 ageni economici verificai 7 regii autonome i 17 societi comerciale au înregistrat
pierderi totale în sum de 65.078,0 mii lei, cele mai mari regsindu-se la S.C. Centrale Electrice i
Termoficare Iai (32.499,4 mii lei), S.C. Enet S.A. Focani (10.277,4 mii lei), S.C. Termica S.A. Vaslui
(7.031,1 mii lei), S Uzina Electric S.A. Zalu (3.105,2 mii lei) etc.
3.1. Abateri constatate în cadrul controalelor efectuate la agenii economici de
subordonare local
3.1.1. Cu privire la exactitatea i realitatea bilanurilor contabile au fost reinute abateri de la
reglementrile legale la 46 ageni economici verificai, dintre care exemplificm:
- S.C. Compania de Ap Oradea S.A. nu a înregistrat ca mijloace fixe 39 obiective de investiii
executate în valoare de 8.625,0 mii lei pentru care existau procese verbale de punere în
funciune;
- Regia Autonom de Administrare a Domeniului Public i Fondului Locativ-Craiova nu a
înregistrat în contabilitate bunurile date în administrare de Primria municipiului Craiova în
valoare de 2028,0 mii lei;
- S.C. Enet S.A. Focani i-a majorat patrimoniul, în mod nelegal, cu suma de 6.780,0 mii lei
reprezentând lucrri de modernizare a unor bunuri din domeniul public.
3.1.2. Cu privire la gestionarea patrimoniului s-au constatat nereguli privind inventarierea
patrimoniului, vânzarea de active cu înclcarea dispoziiilor legale, închirierea sau concesionarea de
active fr respectarea legii, asocierea cu persoane fizice sau juridice în condiii dezavantajoase,
diminuarea nelegal a patrimoniului i/sau a capitalului social i altele. Astfel de nereguli au fost
constatate la 44 ageni economici dintre care exemplificm: Regia Autonom de Administrare a
Domeniului Public i Fondului Locativ - Craiova care nu a inventariat elemente patrimoniale în valoare
1.211,0 mii lei i a înregistrat prejudicii de 529,0 mii lei datorit nerecuperrii unor creane în cadrul
termenului de prescripie; S.C. Troleibuzul S.A. Neam nu a înregistrat în contabilitate aportul de
capital al Consiliului judeean Neam; S.C. Transport Local S.A. Târgu Mure a acceptat cote de
repartizare a veniturilor i cheltuielilor aferente activitilor desfurate în baza unui contract de
asociere fr ca acestea s reflecte aporturile reale ale prilor în defavoarea societii.
3.1.3. Cu privire la îndeplinirea obligaiilor financiare ctre bugetele publice au fost
constatate în unele cazuri calcule eronate ale obligaiilor de plat, nerespectarea termenelor legale
etc., aspecte constatate 52 ageni economici dintre care menionm:
- S.C. Enet S.A. FOCANI a inclus în deconturile lunare de TVA suma de 1.818,0 mii lei ca
deductibil, operaiune nelegal întrucât tranzaciile efectuate nu erau taxabile;
- S.C. CET S.A. Iai a majorat nejustificat cheltuielile deductibile cu suma de 1.443,0 mii lei
drept provizioane pentru deprecierea stocurilor.
104

3.1.4. Nereguli constatate cu privire la utilizarea nelegal a fondurilor acordate de la buget
sau din fonduri speciale se refer la întocmirea eronat a deconturilor pentru justificarea subveniilor
cuvenite, nerestituirea la finele anului a subveniilor încasate necuvenit i alte abateri, acestea
regsindu-se la 12 ageni economici dintre care menionm:
- S.C. CET S.A. Iai a solicitat i primit de la Primria municipiului Iai ajutoare de urgen
pentru înclzirea locuinei în valoare de 522,0 mii lei întocmind eronat deconturile pentru justificarea
subveniilor;
- S.C. Termica Vaslui S.A. a încasat subvenii nejustificate deoarece nu a realizat producie de
energie termic pentru populaie.
4. Rezultatele controalelor efectuate la unitile administrativ teritoriale, la
instituiile publice subordonate acestora precum i la ageni economici cu capital
majoritar sau integral al comunitilor locale
În conformitate cu competenele i responsabilitile conferite de lege, Curtea de Conturi prin
structurile de control teritoriale a acionat pentru înlturarea neregulilor constatate, recuperarea
prejudiciilor stabilite prin acionarea în instan a persoanelor vinovate în vederea stabilirii rspunderii
juridice, sesizarea organelor de cercetare penal, în cazurile în care au depistat indicii cu privire la
svârirea de infraciuni, precum i aplicarea amenzilor prevzute de lege, în cazul constatrii unor
fapte care constituie contravenie.
Urmare verificrilor efectuate s-au stabilit venituri suplimentare la bugetele locale însumând
22.403,6 mii lei pentru care s-au calculat majorri de întârziere i penaliti însumând 14.262,0 mii lei.
Din suma total în timpul controlului s-a încasat suma de 8.462,7 mii lei.
Pentru înlturarea abaterilor constatate în legtur cu veniturile bugetare s-au dispus msuri
pentru declanarea de ctre instituiile verificate a procedurilor legale de urmrire i încasare a
sumelor datorate de contribuabili, neachitate la termenele legale, inclusiv a majorrilor i a penalitilor
aferente.
În cazul abaterilor constatate, având drept consecin producerea de prejudicii au fost
încheiate un numr de 223 acte de constatare din care 152 coninând prejudicii de 23.667,4 mii lei au
fost înaintate instanelor de judecat, 39 acte de constatare coninând prejudicii în sum de 37.778,3 lei au
fost înaintate organelor de cercetare penal iar 2 acte de control, coninând prejudicii în sum de
501,1 mii lei au fost înaintate Direciei Naionale Anticorupie.
Urmare controalelor efectuate pe parcursul execuiei bugetare la instituii publice precum i în
cazul celor efectuate la ageni economici de sub autoritatea unitilor administrativ-teritoriale au fost
încheiate un numr de 30 acte de constatare coninând prejudicii însumând 7.876,0 mil. lei pentru care
au fost transmise scrisori ordonatorilor de credite ai instituiilor verificate i respectiv conductorilor
agenilor economici verificai prin care s-a solicitat dispunerea msurilor legale pentru recuperarea
prejudiciilor constatate.
Au fost încheiate un numr de 449 procese verbale de constatare a contraveniilor prin care
s-au aplicat amenzi contravenionale în sum de 315,0 mii lei precum i un numr de 14 procese
verbale de sancionare a abaterilor prevzute de Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea
Curii de Conturi a României, care au fost înaintate instanelor competente în vederea stabilirii
amenzilor civile în sarcina persoanelor vinovate.
Pentru înlturarea abaterilor i a neregulilor cu caracter financiar contabil constatate au fost
date un numr de 549 decizii prin care s-au dispus msuri obligatorii privind suspendarea aplicrii unor
decizii care contravin reglementrilor în vigoare precum i înlturarea neregulilor, corectarea
bilanurilor contabile, a conturilor de profit i pierdere precum i a conturilor de execuie bugetar
încheiate.
Aducerea la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii a fost urmrit sistematic conform
Normelor de control financiar ulterior i de valorificare a constatrilor, iar în cazul neîndeplinirii la
termen a msurilor dispuse au fost încheiate note de constatare prin care s-a propus aplicarea
sanciunilor prevzut de lege.
105

II.D. - Controlul conturilor anuale de execuie a fondurilor speciale
II.D.1. Bugetul Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate
1.Bugetul Fondului Naional Unic de asigurri sociale de sntate
Execuia bugetar de ansamblu i în structur pe anul 2006
Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate (F.N.U.A.S.S.) este un fond special, care
se constituie i se utilizeaz potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii.
Constituirea fondului, s-a realizat, în anul 2006, din contribuia pentru asigurri sociale de
sntate, suportat de asigurai, de persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat, din
subvenii de la bugetul de stat, precum i din alte surse - donaii, sponsorizri, dobânzi, exploatarea
patrimoniului C.N.A.S. i al caselor de asigurri de sntate potrivit legii.
Colectarea contribuiilor persoanelor juridice i fizice care au calitatea de angajator se face de
ctre Ministerul Finanelor Publice (M.F.P.), prin Agenia Naional de Administrare Fiscal (A.N.A.F.),
în cont unic deschis pentru C.N.A.S. în condiiile legii; colectarea contribuiilor persoanelor fizice, altele
decât cele pentru care colectarea acestora s-a realizat prin A.N.A.F., se efectueaz de ctre casele de
asigurri teritoriale.
Gestionarea fondului s-a realizat prin C.N.A.S. i, respectiv, prin casele de asigurri sociale de
sntate judeene i a municipiului Bucureti. Gestionarea fondului se realizeaz i prin Casa
Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti i
Casa Asigurrilor de Sntate a Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului, pân la
reorganizarea acestora.
Casa Naional de Asigurri de Sntate (C.N.A.S.) a fost organizat i a funcionat în
condiiile prevzute de O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri
sociale de sntate, cu modificrile i completrile ulterioare, pân la data de 14.04.2006, iar de la
aceast dat a funcionat potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii,
organigramei i a statutului propriu, avizat de consiliul de administraie i aprobat prin hotrâre a
Guvernului.
În anul 2006, preedintele C.N.A.S., în calitate de ordonator principal, a administrat sistemul de
asigurri sociale de sntate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, a
gestionat fondurile aprobate conform legii bugetare anuale i a reprezentat C.N.A.S. în relaiile cu terii
i pe asigurai în raporturile cu alte persoane fizice i juridice.
Bugetele de venituri i cheltuieli ale Caselor de asigurri de sntate (C.A.S.) teritoriale, se
aprob de ctre ordonatorul principal de credite în condiiile legii i, dup caz, cu avizul ministerelor i
al instituiilor centrale cu reele sanitare proprii.
C.N.A.S. are în subordine 44 de case de asigurri, respectiv 41 de Case de asigurri de
sntate teritoriale, Casa de Asigurri de Sntate a municipiul Bucureti (C.A.S.M.B.), Casa de
Asigurri de Sntate a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei (C.A.S.M.L.P.T.L.)
i Casa de Asigurri de Sntate a Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti
(C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.), care au personalitate juridic i bugete proprii, directorii generali, respectiv
preedinii caselor teritoriale având calitatea de ordonatori de credite.
Conform programului de control i audit aprobat de Plenul Curii de Conturi, au fost verificate
92 de entiti publice care au gestionat sume alocate din Fondul naional unic de asigurri sociale de
sntate (F.N.U.A.S.S.) în exerciiul bugetar al anului 2006 (69 spitale publice, 22 case teritoriale i
Casa Naional de Asigurri de Sntate).
Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 150/2002 pentru organizarea i funcionarea sistemului de
asigurri sociale de sntate i ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, în anul
2006 veniturile F.N.U.A.S.S. au fost utilizate pentru: - plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a
materialelor sanitare i dispozitivelor medicale, în condiiile stabilite prin contractul cadru; - cheltuieli de
administrare, funcionare i de capital, în limita a maximum 3 % din sumele colectate: - fondul de
rezerv, în cot de 1 % din sumele constituite anual la nivelul C.N.A.S.; - plata indemnizaiilor de
asigurri sociale de sntate, în condiiile legii.
106

Urmare verificrilor, modificrilor i centralizrii propunerilor de bugete ale structurilor
organizatorice ale sistemului de asigurri sociale de sntate, C.N.A.S. a estimat indicatorii bugetului
F.N.U.A.S.S. astfel:
VENITURI – TOTAL: 11.067.947,0 mii lei
CHELTUIELI – TOTAL: 10.978.723,0 mii lei
La dimensionarea veniturilor C.N.A.S. a avut în vedere urmtoarele elemente definitorii:
a) veniturile curente estimate la un volum de 8.922.400,0 mii lei, care au fost cuantificate în
funcie de categoriile de contribuabili, numr salariai, liberi profesioniti, agricultori, salariul mediu brut
i venitul impozabil, aa cum a rezultat din propunerile C.A.S. teritoriale.
Propunerile de venituri pentru anul 2006 au prezentat o cretere de 14,3 % comparativ cu programul
aprobat pe anul 2005, aceeai cretere fiind înregistrat în anul 2005 fa de anul 2004.
Trebuie precizat faptul c veniturile colectate la F.N.U.A.S.S. reprezint principala surs de finanare a
sistemului sanitar.
b) subvenii de la bugetul de stat pentru compensarea medicamentelor, în proporie de 90 %, i
care au fost prognozate la un volum de 2.145.547,0 mii lei pentru anul 2006.
Elementele care au fost luate în consideraie de C.A.S. teritoriale la estimarea cheltuielilor
pentru serviciile medicale în sum de 10.729.996,0 mii lei, din care datorii în sum de 790.323,0 mii lei,
se refer la numrul de asigurai pe grupe de vârst, modalitatea de plat „per capita” i pe serviciu
utilizat în anul 2005, indexat cu inflaia prognozat pe anul 2006, creterea numrului de investigaii
efectuate în ambulatoriu, necesarul de medicamente i materiale specifice pentru tratamente în spitale
i în ambulatoriu cu i fr contribuia asigurailor, valoarea dispozitivelor medicale destinate corectrii
i recuperrii deficienelor organice sau funcionale, numrul de solicitri pentru servicii de urgen
spitaliceti sau de alte tipuri de transport medical, numrul estimat de internri i de zile de spitalizare
pe anul 2006.
La dimensionarea cheltuielilor de administrare a F.N.U.A.S.S. în sum de 248.727,0 mii lei, au fost
avute în vedere factorii privind numrul maxim de posturi normate aprobat în anul 2005, nivelul tuturor
drepturilor salariale, costurile estimate ale materialelor i serviciilor, dotrilor cu active corporale i
necorporale, sistemul informatic unic integrat, precum i alte influene.
Fondul de rezerv pentru anul 2006, în cot de 1 % din venituri, a fost estimat de C.N.A.S. la
suma de 89.224,0 mii lei.
Propunerile formulate i fundamentate de C.N.A.S. au fost examinate, modificate i comunicate
de Ministerul Finanelor Publice, în sensul diminurii nivelului propus la indicatorul „Venituri - Totale”
cu 840.000,0 mii lei i, respectiv, la indicatorul „Cheltuieli - Totale” cu 840.000,0 mii lei.
Prevederile iniiale ale bugetului F.N.U.A.S.S. aprobate în Anexa la Legea nr. 379/2005 privind
bugetului de stat pentru anul 2006, prezentau la indicatorul „Venituri - Totale” un volum de 9.577.815,0 mii lei
i la indicatorul „Cheltuieli - Totale” un volum de 9.389.929,0 mii lei, în urmtoarea structur:
- mii lei -
Nr.
crt.
Denumire indicatori
1. Venituri – Totale, din care: 9.577.815,0
2. - venituri curente 9.096.137,0
3. - subvenii 82.936,0
4. - asisten social 398.742,0
5. Cheltuieli – Totale, din care: 9.389.929,0
6. Cheltuieli curente: 8.950.110,0
7. - cheltuieli de personal 96.301,0
8. - cheltuieli de bunuri i servicii 8.853.809,0
9. Cheltuieli de capital 60.544,0
10. Cheltuieli de asisten social 379.275,0
În anul 2006, au fost efectuate rectificri succesive ale bugetului C.N.A.S. prin O.U.G. nr. 32/2006,
O.U.G. nr. 52/2006 i O.U.G. nr. 89/2006.
107

Bugetul F.N.U.A.S.S. definitiv aprobat, pe structur, sintetic se prezint astfel:
- mii lei -
Nr.
crt.
Denumire indicatori
1. Venituri – Totale, din care: 10.169.208,0
2. - venituri curente 9.950.288,0
3. - subvenii 218.920,0
4. Cheltuieli – Totale, din care: 10.177.288,0
5. Cheltuieli curente: 10.135.924,0
6. - cheltuieli de personal 96.301,0
7. - cheltuieli de bunuri i servicii 9.553.668,0
8. - cheltuieli de asisten social 485.955,0
9. Cheltuieli de capital 41.364,0
Din verificarea efectuat de ctre Curtea de Conturi asupra documentelor privind
fundamentarea propunerilor pentru proiectul bugetului C.N.A.S. pe anul 2006, a rectificrilor efectuate
pân la 31.12.2006 la bugetul iniial aprobat prin Legea nr. 379/2005 i a datelor înscrise în contul de
execuie încheiat la 31.12.2006, au rezultat urmtoarele:
a) Direcia Buget Creane Indemnizaii i Concedii Medicale din cadrul Casei Naionale, nu a
solicitat directorilor generali adjunci ai Direciilor generale i a celorlalte structuri din instituie, date i
informaii financiare i nefinanciare, precum i documente justificative (memorii justificative, note de
fundamentare, referate etc.) legal întocmite i aprobate, prin care s se confirme necesarul de credite
bugetare propus în vederea exercitrii atribuiilor structurilor din C.N.A.S..
Documentele prin care Casele de Asigurri Sociale teritoriale au prezentat necesarul de credite
bugetare pentru anul 2006, în unele cazuri, nu au furnizat suficiente asigurri în fundamentarea
indicatorilor din bugetul propriu, respectiv a volumului de cheltuieli, precum i alte informaii financiare
i nefinanciare.
De asemenea, Direcia general planificare i relaii cu furnizorii nu a întocmit documentele
justificative proprii. Astfel, aceast direcie, nu s-a asigurat c volumul creditelor bugetare solicitate
pentru activitatea anului 2006 a fost determinat pe baza unor fundamentri reale, prezentând
Ministerului Finanelor Publice un proiect de buget insuficient fundamentat.
În procesul de fundamentare, formare i elaborare a bugetului pe anul 2006, nu au fost aplicate
întocmai prevederile din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice.
Ca urmare a modului incomplet de obinere a datelor financiare i nefinanciare,
ordonatorul de credite nu a fost asigurat de responsabilitatea factorilor implicai în procesul de
fundamentare a bugetului, fiind determinat s efectueze virri de credite între subdiviziunile
clasificaiei bugetare, iar la nivelul C.A.S. teritoriale nu s-a asigurat o corelaie între stocurile de
medicamente i fondurile alocate.
b) Prevederile definitive la indicatorii „Venituri Totale” în sum de 10.068.056,0 mii lei i
„Cheltuieli Totale” în sum de 10.076.136,0 mii lei, nu sunt în concordan cu volumul indicatorilor
menionai, înscrii în contul de execuie încheiat la 31.12.2006.
Astfel, în contul de execuie, prevederile definitive ale indicatorului „Venituri Totale” sunt mai
mari cu 101.149,0 mii lei, iar prevederile definitive ale indicatorului „Cheltuieli Totale”, sunt mai mari cu
101.152,0 mii lei fa de prevederile înscrise în Bugetul de Venituri i Cheltuieli aprobat iniial prin
Legea nr. 379/2005 i a rectificrilor efectuate pân la 31.12.2006.
Ordonatorul C.N.A.S., nu s-a asigurat de depirile la indicatorii menionai la Titlul VIII
„Asisten Social”, intervenite pe parcursul exerciiului financiar 2006 i nu a modificat corespunztor
prevederile bugetare atât la venituri, cât i la cheltuieli, cu meninerea echilibrului bugetar aprobat.
C.N.A.S. a solicitat cu întârziere, abia în 7.02.2007, modificarea prevederilor bugetare la nivelul
realizrilor, Ministerul Finanelor Publice transmiând fila de buget definitiv pe 21.02.2007.
Au fost înclcate prevederile O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de
asigurri sociale de sntate i ale Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
Procedura tardiv de solicitare de ctre C.N.A.S. a aprobrilor legale, a avut drept
consecin înclcarea principiului anualitii bugetului, a regulilor i responsabilitilor privind
fundamentarea i formularea propunerilor bugetare.
108

c) Propunerile C.N.A.S. la titlul „Cheltuieli de capital” pentru Sistemul Informatic Unic Integrat
(SIUI), în sum de 89.805,0 mii lei, au fost diminuate de ctre M.F.P. cu 37.735,0 mii lei, fiind aprobat
suma de 52.070,0 mii lei.
CNAS nu a prezentat Ministerului Finanelor Publice faptul c fondurile solicitate prin
propunerile bugetare la Titlul „Cheltuieli de Capital”, erau imperios necesare deoarece finanarea unor
livrabile i executarea unor lucrri pentru SIUI era exigibil în anul 2006 conform contractului
nr. ET/3223/2002 încheiat cu Hewlett Packard (HP).
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice.
Diminuarea fondurilor a fost inoportun în realizarea acestui obiectiv de investiii, deja
întârziat în execuie, situaie în care C.N.A.S. avea obligaia s intervin la Guvern, fiind un caz de
divergen determinat de necesarul de fonduri i msura de diminuare a acestora de ctre M.F.P..
2. Concluziile controlului Curii de Conturi pe obiectivele stabilite potrivit legii
În urma verificrilor efectuate de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi la cele 22 de
C.A.S. teritoriale, au fost constatate abateri cu privire la stabilirea, evidenierea i încasarea în
cuantumul i la termenele legale a unor venituri bugetare, Curtea de Conturi stabilind venituri
suplimentare în sum total de 12.701,7 mii lei.
Au mai fost constatate fapte generatoare de prejudicii în sum total de 900,8 mii lei (895,4 mii lei
– pagub i 5,4 mii lei – foloase nerealizate), precum i abateri cu caracter financiar-contabil în sum
total de 312.488,9 mii lei.
2.1. Venituri suplimentare
În urma controlului efectuat de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi asupra modului
de colectare i înregistrare a veniturilor FNUASS de ctre CAS teritoriale s-au calculat i înregistrat
venituri suplimentare în sum total de 12.701,7 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 11.291,1 mii lei,
la un numr de 9 C.A.S. teritoriale.
Din totalul veniturilor suplimentare stabilite de ctre Curtea de Conturi, în timpul controlului s-au
recuperat venituri în sum total de 74,6 mii lei.
Principalele cauze care au condus la nerealizarea acestor venituri se refer în principal la:
• Calculul eronat al obligaiilor bugetare
Exemplificm C.A.S. Bucureti, care a calculat eronat suma datorat la bugetul de stat pentru
neangajarea persoanelor cu handicap; veniturile suplimentare calculate pentru aceast situaie s-au
stabilit la un nivel de 1,3 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 0,4 mii lei; în timpul controlului venitul
suplimentar stabilit s-a recuperat în totalitate i s-a virat pe destinaia legal.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap.
• Alte abateri privind stabilirea, evidenierea i încasarea în cuantumul i la termenele
prevzute de lege a unor venituri.
În timpul controalelor derulate de structurile teritoriale ale Curii de Conturi la un numr de 9
case teritoriale (C.A.S. Bihor, Bucureti, Constana, Dâmbovia, Dolj, Galai, Gorj, Satu-Mare i Timi)
s-a constatat c nu s-au înregistrat în evidena contabil venituri cuvenite bugetului F.N.U.A.S.S. de la
persoane fizice sau juridice, nu au fost aplicate în totalitate msurile de executare silit pentru
încasarea sumelor cuvenite F.N.U.A.S.S., datorate de persoane fizice altele decât cele pentru care
colectarea veniturilor se face de ctre A.N.A.F. sau, nu s-au luat msuri legale care se impuneau
pentru evitarea prescrierii dreptului de executare silit a unor creane aflate în evidena caselor teritoriale.
Suma total a veniturilor suplimentare stabilit în timpul controlului Curii de Conturi pentru
aceste cazuri de nerespectare a prevederilor legale în vigoare, a fost de 12.700,40 mii lei, inclusiv
majorrile calculate la acestea, în cuantum de 11.291,1 mii lei.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu modificrile i
completrile ulterioare, O.G. nr. 86/2003 privind reglementarea unor msuri în materie financiarfiscal,
cu modificrile i completrile ulterioare i O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor
109

metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi
pentru instituii publice i instruciunile de aplicare a acestuia, cu modificrile i completrile ulterioare.
În concluzie neurmrirea i neîncasarea la termen a creanelor la F.N.U.A.S.S. poate
avea drept consecin prescrierea unor creane restante.
În vederea înlturrii abaterilor constatate cu privire la modul de stabilire, evideniere i
încasare a veniturilor datorate bugetului F.N.U.A.S.S. i altor bugete publice, precum i a recuperrii
acestora, s-au emis 8 decizii (C.A.S. Bihor, Constana, Dâmbovia, Dolj, Galai, Gorj, Satu-Mare i
Timi), iar într-un caz (C.A.S. Bucureti) a fost sesizat Tribunalul Municipiului Bucureti.
2.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
Din controlul realizat de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi asupra modului de
efectuare, de ctre C.A.S. teritoriale, a cheltuielilor aprobate prin bugetul F.N.U.A.S.S. pe anul 2006, s-au
constatat fapte generatoare de prejudicii în sum total de 900,8 mii lei, din care: 895,4 mii lei pagub
i 5,4 mii lei foloase nerealizate, efectuate de acestea urmare nerespectrii prevederilor legale în
vigoare.
In timpul controlului s-a recuperat suma total de 248,1 mii lei, din care 243,7 mii lei pagub i
4,4 mii lei foloase nerealizate.
• La cheltuielile pentru servicii medicale i medicamente efectuate din F.N.U.A.S.S., s-au
constatat fapte generatoare de prejudicii în sum total de 873,6 mii lei, din care 869,8 mii lei pagub
i 3,8 mii lei foloase nerealizate la un numr de 7 case teritoriale (C.A.S. Bucureti, Gorj, Maramure,
Mure, Prahova, Timi i Tulcea).
În timpul i ca urmare a controlului Curii de Conturi s-a recuperat suma total de 232,0 mii lei
din care 228,3 mii lei pagub i 3,7 mii lei foloase nerealizate.
Prejudiciile cauzate F.N.U.A.S.S. pe parcursul derulrii exerciiului bugetar al anului 2006 la
acest tip de cheltuieli s-au datorat în principal:
- decontrii nejustificate, prin acceptarea la plat a unor prescripii medicale peste termenele
legale, în sum total de 2,2 mii lei (2,1 mii lei pagub i 0,1 mii lei foloase nerealizate). (C.A.S.
Prahova). Au fost înclcate prevederile O.M.S.P./C.N.A.S. nr. 681/243/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale
în cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate, cu modificrile i completrile ulterioare.
Prejudiciul a fost recuperat în totalitate în timpul controlului.
- plilor nelegale aferente unor investiigaii clinice i paraclinice efectuate pentru pacieni
internai în unitile spitaliceti, în sum total de 17,4 mii lei (17,2 mii lei pagub i 0,2 mii lei foloase
nerealizate). (C.A.S. Maramure). Au fost înclcate prevederile H.G. nr. 706/2006 pentru aprobarea
Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului de asigurri
sociale de sntate i pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaionale ale
medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiaz asiguraii în
tratamentul ambulatoriu, cu modificrile i completrile ulterioare; prejudiciul a fost recuperat în
totalitate în timpul i ca urmare a controlului.
- plilor nelegale a prestatorilor de servicii medicale pentru persoanele care nu aveau calitatea
de asigurat i decontarea nejustificat ctre medicii de familie a contravalorii unor prestaii pentru care
modalitatea de plat este tariful „per capita”. Prejudiciul total stabilit de ctre echipa de control a Curii
de Conturi a fost de 68,1 mii lei (64,8 mii lei pagub i 3,3 mii lei foloase nerealizate). (C.A.S.
Maramure). Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii,
cu modificrile i completrile ulterioare i ale H.G. nr. 706/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru
privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate i
pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaionale ale medicamentelor din
Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiaz asiguraii în tratamentul ambulatoriu,
cu modificrile i completrile ulterioare; prejudiciul a fost recuperat în totalitate în timpul i ca urmare
a controlului Curii de Conturi.
- plilor nelegale generate de acceptarea la plat, în vederea decontrii, a unor servicii
medicale, fr a avea la baz documente justificative legal întocmite sau care s aib anexate bilete
de trimitere, precum i decontarea pe baza unor documente care conineau elemente de calcul
nereale, sau stabilirea contravalorii unor servicii medicale prin luarea în calcul a unor persoane
110

decedate, precum i determinarea contravalorii unor prestaii medicale stabilite pe baza unor puncte
pentru cazuri ce figurau a fi soluionate în afara programului de lucru.
Prin aceste procedee s-a creat F.N.U.A.S.S. un prejudiciu total de 785, 9 mii lei (785,7 mii lei
pagub i 0,2 mii lei foloase nerealizate). (C.A.S. Bucureti, Gorj, Prahova, Mure, Tulcea i Timi)
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i
completrile ulterioare, ale H.G. nr. 52/2005 aa cum a fost modificat de H.G. nr. 706/2006 pentru
aprobarea Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului de
asigurri sociale de sntate i pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaionale
ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiaz asiguraii în
tratamentul ambulatoriu i ale O.M.S.P./C.N.A.S. nr. 681/243/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul
sistemului de asigurri sociale de sntate, cu modificrile i completrile ulterioare.
În timpul controlului s-a recuperat suma de 144,3 mii lei (144,2 mii lei pagub i 0,1 mii lei
foloase nerealizate). Pentru recuperarea sumei de 641,6 mii lei au fost sesizate organele de urmrire
penal în vederea stabilirii rspunderii juridice (402,9 mii lei), i, respectiv, s-au dispus msuri, prin
decizii emise conform Legii nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi,
modificat i completat de Legea nr. 77/2002 (238,7 mii lei).
• La cheltuielile de administrare a Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate, din verificarea legalitii utilizrii sumelor alocate pentru funcionarea caselor de asigurri de
sntate teritoriale, au fost constatate unele abateri de natur financiar, generatoare de prejudicii la 4
C.A.S. teritoriale (C.A.S. Arad, Bacu, Mure, Satu-Mare i Tulcea) în sum total de 27,2 mii lei, din
care 25,6 mii lei – pagub i 1,6 mii lei – foloase nerealizate), din care în timpul controlului s-a
recuperat suma total de 16,2 mii lei (15,4 mii lei – pagub i 0,6 mii lei – foloase nerealizate),
referitoare, în principal, la:
- cheltuieli de personal (11,2 mii lei), titlul de la care, s-au efectuat unele cheltuieli nelegale
de aceast natur, în sum total de 10,8 mii lei, pentru care s-au calculat foloase nerealizate în
sum de 0,4 mii lei, astfel:
- cheltuieli neprevzute de legislaia în vigoare, constând în calcularea nelegal a fondului de
premiere. În timpul controlului s-a calculat un prejudiciu în cuantum de 10,5 mii lei (10,2 mii lei
pagub i 0,3 mii lei foloase nerealizate) (C.A.S. Arad). Au fost înclcate prevederile O.G. nr. 2/2006
privind reglementarea drepturilor salariale i a altor drepturi ale funcionarilor publici pentru anul
2006 i ale O.G. nr. 3/2006 privind creterile salariale ce se vor acorda în anul 2006
personalului bugetar salariat potrivit O.U.G. nr. 24/2000 i Legii nr. 154/1998; în vederea
recuperrii prejudiciului astfel creat a fost sesizat Tribunalul teritorial competent.
- alte cheltuieli neprevzute de legislaia în vigoare, concretizate în pli nelegale reprezentând
cotizaia de membru a consilierilor juridici, angajai ai casei de asigurri, în contul Colegiului
consilierilor juridici (C.A.S. Satu-Mare). Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind
finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare; în timpul controlului prejudiciul a fost
recuperat în totalitate.
- cheltuieli materiale i servicii (16,0 mii lei), titlul de la care s-au efectuat pli nelegale, în
sum total de 14,8 mii lei, pentru care s-au calculat foloase nerealizate în sum de 1,2 mii lei, astfel:
- pli nelegale peste normele, cotele sau baremurile legale aprobate, prin plata unor cheltuieli
cu combustibili peste nivelul normat. Prin acest procedeu s-a creat un prejudiciu în sum de
2,9 mii lei (2,7 mii lei pagub i 0,2 mii lei foloase nerealizate). (C.A.S. Maramure i Satu-
Mare). Au fost înclcate prevederile legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile
i completrile ulterioare, precum i ale Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002,
cu modificrile i completrile ulterioare; în timpul controlului prejudiciul a fost recuperat în
totalitate.
- pli fr documente justificative, prin includerea în deviz i acceptarea la plat a unor cheltuieli
indirecte, cheltuieli de transport, dei acestea se regseau în ofert sau, prin acordarea de
avansuri pentru cheltuieli gospodreti i deplasri fr documente justificative legal întocmite.
A fost calculat un prejudiciu în sum de 3,2 mii lei (2,6 mii lei pagub i 0,6 mii lei foloase
nerealizate). (C.A.S. Bacu i Tulcea). Au fost înclcate prevederile Legii nr. 500/2002 privind
finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare; în timpul controlului, din prejudiciul
111

total s-a recuperat suma de 2,6 mii lei, iar pentru recuperarea foloaselor nerealizate în cuantum
de 0,6 mii lei s-au stabilit msuri prin decizie emis conform Legii nr. 94/1992 privind
organizarea i funcionarea Curii de Conturi, modificat i completat de Legea nr. 77/2002.
- alte cheltuieli nelegale efectuate, prin nerespectarea reglementrilor în vigoare, au fost cauzate
de acceptarea la plat a unei cote de TVA mai mare decât cea legal (19 % în loc de 9 %)
pentru un produs achiziionat (Stent), rezultând un prejudiciu în sum de 9,9 mii lei (9,5 mii lei
pagub i 0,4 mii lei foloase nerealizate) (C.A.S. Mure). Au fost înclcate prevederile din
Contractul de furnizare; în timpul controlului prejudiciul astfel creat a fost recuperat în totalitate.
2.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i modul de organizare i conducere de ctre
casele de asigurri de sntate a evidenelor contabile
In urma verificrii efectuate de aparatul central i structurile teritoriale ale Curii de Conturi la
cei 23 de ordonatori (C.N.A.S. i 22 C.A.S. teritoriale), asupra modului în care au fost respectate
prevederile legale cu privire la gestionarea patrimoniului, au fost constatate unele abateri financiar
contabile care au condus la denaturarea datelor raportate prin situaiile financiare de ctre instituiile
din sistemul de asigurri sociale de sntate care au gestionat sume alocate F.N.U.A.S.S. la un numr
de 13 ordonatori (C.N.A.S. i 12 C.A.S. teritoriale), concretizate în 54 de cazuri, cu suma total de
312.488,9 mii. lei, dup cum urmeaz:
• Abateri care au afectat acurateea situaiilor financiare, cu privire la organizarea i
conducerea evidenei contabile a valorilor patrimoniale, realitatea i exactitatea evidenelor contabile i
a bilanurilor contabile.
În urma verificrii realitii i exactitii datelor înscrise în evidena contabil de ctre cele 23 de
entiti care îi desfoar activitatea în domeniul asigurrilor sociale de sntate, i care au fost supuse
controlului Curii de Conturi pentru exerciiul bugetar al anului 2006, au fost constatate, în principal,
abateri de la prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, dup cum urmeaz:
− neînregistrarea în patrimoniul Casei Naionale a contravalorii medicamentelor din cadrul
programului naional de sntate (P.N.S.), achiziionate i pltite de aceasta; de asemenea,
Casa Naional nu a întocmit documentele de transfer a acestora ctre unitile sanitare
beneficiare (C.N.A.S.);
− nu s-au înregistrat în evidena contabil a Caselor de asigurri, elemente de activ, respectiv
terenuri, în valoare de 30,4 mii lei, precum i alte active fixe corporale (C.A.S. Arad i
Maramure);
− nu a fost organizat i condus, pe tipuri de impozite i pe pltitori, evidena analitic a
creanelor bugetare datorate de persoane fizice la F.N.U.A.S.S.; de asemenea, s-a
constatat c nu exist concordan între evidena sintetic a caselor teritoriale i evidena
tehnic-operativ comunicat de D.G.F.P. teritoriale în baza declaraiilor depuse de
contribuabili (C.A.S. Dolj, Dâmbovia i Suceava);
− s-au înregistrat accesoriile în evidena contabil, fr titlu de crean. S-a mai constatat i
faptul c nu s-au înregistrat în evidena Casei de asigurri, veniturile F.N.U.A.S.S.
reprezentând drepturi constatate din dobânzi i penaliti de întârziere, precum i drepturi
constatate pe baza actelor de control comunicate lunar de D.G.F.P. teritoriale prin Anexa C
prevzut la O.M.F.P. nr. 650/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul
de reflectare în contabilitatea instituiilor publice a unor operaiuni ce decurg din aplicarea
prevederilor O.G. nr. 86/2003 privind unele reglementri în domeniul financiar (C.A.S.
Dâmbovia, Dolj i Gorj);
− nu s-a calculat i înregistrat în contabilitate, pe cheltuieli, amortismentul în valoarea de 81,7
mii lei aferent programului informatic SIVECO (CAS Harghita);
− nu au fost înregistrate în conturi în afara bilanului bunuri în valoare total de 3.359,0 mii lei,
din care: bunuri date în folosin C.N.A.S. în valoare de 501,6 mii lei (729 licene Microsoft);
bunuri primite în custodie în valoare de 633,8 mii lei i respectiv date în custodie în valoare
de 765,0 mii lei (echipamente informatice). Contul „Active fixe corporale” prezint un sold
mai mare cu 1.458, 5 mii lei, reprezentând active fixe ce trebuiau scoase din eviden;
− Casa naional nu a organizat i condus evidena contabil a veniturilor i cheltuielilor
Fondului de concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate la nivelul C.A.S.
112

teritoriale. De asemenea, C.N.A.S. nu a luat toate msurile în vederea emiterii i aprobrii
de ctre M.F.P. a metodologiei pentru organizarea contabilitii acestui fond (C.N.A.S.);
− nu s-au înregistrat în evidena contabil sau au fost înregistrate eronat garaniile materiale
ale gestionarilor precum i cheltuielile cu salariile i contribuiile aferente (821,5 mii lei); de
asemenea, nu s-au preluat corect sumele evideniate în contul „Rezerve din reevaluare”
(C.A.S. Arad i Dolj);
− nu s-au luat toate msurile legale care se impuneau privind analiza stocurilor fr micare
reprezentând vignete i pentru clarificarea soldurilor creditoare ale conturilor din contribuii
F.N.U.A.S.S. (1.114,6 mii lei) (C.A.S. Timi).
Au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, O.G. nr. 86/2003 privind
unele reglementri în domeniul financiar, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi
pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia, modificrile i completrile ulterioare,
O.M.F.P. nr. 1849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe
economie, O.G. nr. 81/2003 privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul
instituiilor publice, O.M.F.P. nr. 40/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind închiderea
conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31.12.2006.
În concluzie, nerespectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la organizarea i
conducerea evidenei contabile de ctre entitile din sistemul de asigurri sociale, i care au
fost supuse controlului Curii de Conturi pentru exerciiul bugetar al anului 2006, a avut drept
consecin nereflectarea cronologic i sistematic a tuturor operaiunilor patrimoniale
derulate pe parcursul anului 2006, precum i raportarea prin situaiile financiare încheiate la
31.12.2006 a unor date care nu reflect realitatea privind micarea unor elemente patrimoniale
de natura activelor fixe corporale i necorporale, a debitelor i creanelor, precum i a unor
obligaii de plat ctre furnizori.
• Abateri în gestionarea patrimoniului cu privire la inventarierea patrimoniului i
valorificarea rezultatelor acestei operaiuni
Din verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale în vigoare cu privire la
procedura de organizare i derulare a inventarierii anuale a patrimoniului, au fost constatate o serie de
abateri financiar-contabile dup cum urmeaz:
- nu au fost completate în listele de inventariere date cu privire la active fixe corporale în sum
de 53.310,3 mii lei; s-au înscris eronat echipamente informatice în sum de 1.520,0 mii lei; nu s-au
înscris bunuri în valoare de 62,1 mii lei i nu s-au întocmit liste separate pentru bunuri în valoare de
177,9 mii lei (C.N.A.S.); astfel a fost denaturat patrimoniul Casei Naionale cu suma total de 55.070,5 mii lei;
- la nivelul a 3 C.A.S. teritoriale nu s-au respectat prevederile legale privind formularele
solicitate de actele normative în vigoare i nu s-au inventariat unele elemente de activ i de pasiv
(C.A.S. Constana, Dâmbovia, Dolj); astfel, au fost înclcate prevederile OMFP nr. 1753/2004 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i pasiv,
precum i ale OMFP nr. 40/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind închiderea
conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31.12.2006.
Nerespectarea în totalitate a prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991 i ale O.M.F.P.
nr. 1753/2004 de ctre unele Case de asigurri de sntate teritoriale, a avut drept consecin
faptul c datele din evidena contabil nu au fost puse de acord cu situaia real a
patrimoniului.
• Alte nereguli legate de gestionarea patrimoniului
În urma aciunilor de control efectuate de ctre Curtea de Conturi la instituiile care îi
desfoar activitatea în domeniul asigurrilor sociale de sntate, au fost constatate i alte abateri
113

financiar-contabile care au avut drept consecin denaturarea datelor raportate de ctre acestea la
31.12.2006. Astfel:
- au fost încheiate angajamente legale în anul 2006, fr a se avea în vedere soldul obligaiilor
angajate i neachitate în anul 2005, în sum de 18.319,0 mii lei, reprezentând medicamente i
materiale sanitare necesare derulrii Planului Naional de Sntate (P.N.S.) i care, s-au achitat în
anul 2006. (C.N.A.S.);
- nu au fost puse în funciune echipamentele electronice achiziionate din fonduri PHARE, în
valoare de 32,2 mii lei. (C.N.A.S.);
- nu s-au respectat prevederile legale privind obligativitatea întocmirii documentelor justificative,
precum i coninutul acestora în legtur cu micrile parcului auto i consumul de carburani.
(C.N.A.S.);
- s-a întocmit i aprobat Bugetul de Venituri i Cheltuieli fr a fi aprobat proiectul de buget de
ctre Consiliul de administraie i fr a fi negociate contractele cu spitalele publice, iar casa naional
a solicitat cu întârziere modificrile prevederilor bugetare la nivelul realizrilor, M.F.P. diminuând fr
baz legal nivelul cheltuielilor de capital (202.301,0 mii lei). (C.N.A.S. i C.A.S. Bucureti);
- în cadrul Contractului nr. ET/3223/2002 încheiat de ctre C.N.A.S. cu firma COMPAQ (HP),
nu s-au realizat obiective în valoare de 31.144, 2 mii lei i nu au fost respectate termenele de execuie
din anul 2006, acestea decalându-se prin acte adiionale încheiate de C.N.A.S. cu firma furnizoare,
fr a se preciza cauzele i persoanele vinovate de aceste decalri. De asemenea, C.N.A.S. nu a
întocmit trimestrial raportul de monitorizare a investiiei. (C.N.A.S.);
- în Contractul nr. CV/262/2006 i în actele adiionale acestuia, încheiate de ctre C.N.A.S. cu
firma S.C. STG 2000 S.R.L. i a actelor adiionale la acesta, nu s-a stipulat nicio clauz privind
rspunderea firmei de paz în cazul sustragerilor din patrimoniu, fenomen care, de altfel, a avut lor în
timpul derulrii controlului Curii de Conturi la Casa Naional. (C.N.A.S.);
- s-au constatat nereguli cu privire la întocmirea, multiplicarea, certificarea i arhivarea tatelor
de salarii ale C.N.A.S., precum i cu privire la legalitatea acordrii vizei de Control Financiar Preventiv.
(C.N.A.S.);
- nu s-au luat toate msurile legale care se impuneau în vederea utilizrii cu eficien,
eficacitate i economicitate a fondurilor alocate în sistemul de asigurri sociale de sntate. Astfel,
C.N.A.S. nu a analizat datele raportate de C.A.S. teritoriale privind stocurile de medicamente i nu a
luat msuri pentru utilizarea cu maximum de eficien a fondurilor alocate pentru derularea
Programului Naional de Sntate; de asemenea, nu s-a asigurat controlul serviciilor medicale
acordate asigurailor, aciune ce trebuia s se desfoare conform prevederilor Regulamentul de
Organizarea i Funcionare i ale Ordinului Preedintelui C.N.A.S. nr. 328/2006; prin acest procedeu
nu s-a realizat monitorizarea acestor servicii.
De asemenea, nu s-a asigurat nici monitorizarea i controlul utilizrii fondurilor alocate din
F.N.U.A.S.S. pentru derularea programelor i subprogramelor de sntate (177,9 mii lei). (C.N.A.S.,
C.A.S.M.B., C.A.S. Timi);
- nu s-au luat toate msurile legale care se impuneau în vederea asigurrii evidenei
contribuabililor i încasrii contribuiilor datorate. Astfel, s-au constatat cazuri de încasare a
contribuiilor pe un cod numeric greit sau fr cod numeric (30,4 mii lei). De asemenea, nu s-au luat
msuri prevzute de lege pentru situaiile în care contribuabilii nu au depus sau au depus cu întârziere
fa de termenele legale a declaraiilor nominale. (C.A.S. Dâmbovia, Timi);
- nu s-a luat angajamentul scris de la un angajat al casei teritoriale care a efectuat un curs de
masterat, contravaloarea acestui curs ridicându-se la nivelul sumei de 6,4 mii lei. (C.A.S. Timi);
- au fost constatate abateri de la prevederile legale în vigoare cu privire la modul de derulare a
contractelor de sponsorizare, precum i cu privire la achiziiile publice.
Astfel, C.N.A.S. nu a respectat obiectul iniial al Protocoalelor încheiate cu firmele GSK,
ORGANON i WYETH, schimbând destinaia sumelor acordate de aceste firme drept discounturi,
respectiv sponsorizrile nu au mai privit în mod exclusiv medicamentele i serviciile medicale. Astfel a
fost prevzut utilizarea acestora i pentru cheltuieli de administrare, funcionare i de capital ale
C.N.A.S.. Prin acest procedeu C.N.A.S. a înclcat prevederile protocoalelor iniiale încheiate cu cele 3
firme furnizoare de medicamente.
Din verificarea modului de derulare a achiziiilor de medicamente i materiale sanitare specifice
Programului naional de sntate, efectuate centralizat de ctre C.N.AS. în anul 2006, a rezultat c,
pentru acestea, nu au fost organizate licitaii, împreun cu Ministerul Sntii Publice.
114

Trebuie menionat c achiziionarea de medicamente fr organizarea licitaiei naionale a fost
un procedeu care s-a perpetuat înc din anul 2004, perioad în care achiziia de medicamente pentru
derularea PNS a fost efectuat pe baza actelor adiionale încheiate în anul 2003, care aveau îns
valabilitate pân la 31.12.2003. (C.N.A.S.)
Neorganizarea licitaiei privind achiziia de medicamente i materiale sanitare specifice
necesare derulrii PNS i practica aplicat prin sistemul de încheiere de acte adiionale în anul 2006,
cât i în perioada 2004 – 2005, a condus la:
- meninerea, în perioada 2004 – 2006, a acelorai oferte ale furnizorilor de medicamente fr
ca acestea s fie adjudecate în urma unei noi licitaii publice, în condiiile în care preurile
medicamentelor au fost modificate, gama de medicamente a fost diversificat i schemele de
tratament au fost actualizate;
- neintroducerea în listele de medicamente, ce urmau a fi finanate din bugetul PNS, a unor noi
medicamente fa de cele licitate în anul 2003, a cror necesitate a fost fundamentat de comisiile de
specialitate;
- practicarea la achiziia de medicamente a unui pre care nu este cel stabilit în urma licitaiei,
utilizându-se preul maximal înscris în CANAMED, ceea ce nu a asigurat utilizarea economic,
eficient i eficace a fondurilor publice destinate derulrii PNS;
- necrearea posibilitii de selectare a furnizorilor care s ofere preul cel mai avantajos;
- introducerea în PNS i achiziionarea de medicamente noi, mai eficiente, fr ca furnizorul s
fie desemnat câtigtor al licitaiei la aceste medicamente. Tot în legtur cu modul de derulare a
achiziiilor publice, la C.A.S. Mure, s-a constatat faptul c s-a încheiat un contract de achiziie public
fr respectarea termenului de 7 zile de la transmiterea comunicrii privind rezultatul aplicrii
procedurii de achiziie public.
Rezultatele controlului i msurile dispuse de Curtea de Conturi pentru îmbuntirea
activitii de formare i utilizare a Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate
Fa de aspectele prezentate, menionm c urmare verificrilor efectuate de aparatul central
i structurile teritoriale ale Curii de Conturi la instituiile din sistemul de asigurri sociale de sntate
pentru exerciiul bugetar al anului 2006, au fost identificate venituri suplimentare în sum de
12.701,7 mii lei, constituite din contribuii, majorri i penaliti i au fost constatate prejudicii în
sum total de 900,8 mii lei, din care 895,4 mii lei pagub i 5,4 mii lei foloase nerealizate, rezultate
din efectuarea unor pli nelegale sau ca urmare a unor abateri în gestionarea resurselor.
Pentru înlturarea abaterilor financiar–contabile constatate i recuperarea prejudiciilor, au fost
dispuse msuri, potrivit legii.
În cazul a 10 C.A.S. teritoriale s-a acordat descrcare de gestiune (C.A.S. Braov, Cluj,
Constana, Galai, Dâmbovia, Hunedoara, Harghita, Maramure, Tulcea, Vâlcea).
În vederea înlturrii abaterilor care nu s-au remediat în timpul controlului, au fost emise 11
decizii emise de Preedintele Seciei de Control Financiar Ulterior, potrivit legii.
De asemenea, au fost aplicat o amend contravenional, în sum de 200,0 mii lei.
În vederea recuperrii prejudiciilor constatate de ctre Curtea de Conturi la C.A.S. teritoriale,
au fost înaintate la instanele judectoreti competente un numr de 17 rapoarte de control. (D.C.F.U.
Arad, Arge, Bacu, Braov, Bucureti, Cluj, Constana, Dâmbovia, Dolj, Galai, Harghita, Hunedoara,
Maramure, Prahova, Timi, Tulcea i Vâlcea).
Un act de control a fost remis Tribunalului teritorial în vederea recuperrii veniturilor
suplimentare stabilite de Curtea de Conturi la un nivel de 68,3 mii lei. (D.C.F.U. Bucureti)
Un act de control a fost remis Parchetului Timi pentru recuperarea unor prejudicii stabilite de
Curtea de Conturi la un nivel de 402,9 mii lei. (D.C.F.U. Timi).
De asemenea, Curtea de Conturi a dispus ordonatorului principal al Casei Naionale de
Asigurri de Sntate, luarea acelor msuri care s asigure:
Cu privire la constituirea i utilizarea fondurilor
• Evaluarea permanent a performanelor i randamentului fiecrei uniti sanitare în vederea
realizrii concordanei între încasrile din contribuii i plata ctre furnizorii de servicii medicale;
• Verificarea, cu ocazia încheierii contractelor cu furnizorii de servicii medicale, a existenei
unui management performant în spitalele care utilizeaz sume alocate din F.N.U.A.S.S., care s
asigure utilizarea în condiii de legalitate i cu maximum de eficien a acestor sume.
115

Cu privire la fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri i cheltuieli
• Furnizarea de informaii financiare i nefinanciare în scopul fundamentrii volumului creditelor
bugetare necesare realizrii fiecrui obiectiv i activitate de ctre direciile generale i celelalte
structuri ale C.N.A.S. i C.A.S. teritoriale, în vederea susinerii creditelor solicitate cu ocazia
rectificrilor bugetare pe anul 2007 i fundamentarea proiectului de buget pe anul 2008.
• Solicitarea rectificrii Bugetului de venituri i cheltuieli pân la încheierea exerciiului bugetar,
astfel încât datele înscrise în contul de execuie privind prevederile definitiv aprobate s fie în
concordan cu bugetul aprobat pân la data de 31 decembrie a fiecrui an.
• Obinerea fondurilor necesare finanrii livrabilelor, executrii lucrrilor SIUI, exigibile în anul
bugetar, conform contractului nr. ET/3223/2002 încheiat cu Compaq – HP, atât în faza rectificrilor de
buget pe anul 2007 cât i la fundamentarea pe anul 2008, iar în caz de divergen, prezentarea la
Guvern a consecinelor i implicaiilor de natur juridic i economic, în cazul nederulrii contractului.
Cu privire la gestionarea patrimoniului
• inerea, completarea i listarea Registrelor contabile obligatorii, întocmirea fielor de cont
analitice, a fielor de cont pentru operaiuni bugetare i a fielor pentru evidena formularelor cu regim
special, potrivit dispoziiilor legale.
• Solicitarea de la Ministerul Finanelor Publice a unor proceduri (monografii, metodologii
specifice), astfel încât s se asigure organizarea i conducerea unitar a evidenei contabile a
veniturilor i cheltuielilor fondului de concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate la C.A.S.
teritoriale.
• Înregistrarea în patrimoniul C.N.A.S. a medicamentelor i materialelor sanitare achiziionate
pentru derularea PNS, precum i transferul acestora în patrimoniul unitilor sanitare beneficiare, în
baza documentelor de transfer legal întocmite.
• Încheierea angajamentelor legale în anul 2007 la nivelul diferenei între creditele bugetare
aprobate în anul 2007 i soldul obligaiilor angajate i neachitate din anul 2006 i care vor fi achitate în
anul 2007.
• Achiziia de medicamente necesare pentru derularea PNS în condiiile respectrii prevederilor
O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de
lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii.
• Punerea de acord a rulajelor i, respectiv, soldurilor conturilor, cu situaia real a elementelor
patrimoniale.
• Utilizarea discount-urilor acordate, sub form de sponsorizri, de ctre cele trei firme
furnizoare de medicamente, în mod exclusiv în vederea reîntregirii fondului destinat medicamentelor
cu i fr contribuie personal acordate asigurailor în ambulatoriu din sistemul de asigurri de
sntate din România.
• Controlul asupra solicitrilor efectuate de unitile sanitare implicate în derularea
subprogramelor naionale de sntate privind sumele alocate i gradul de utilizare a fondurilor în
vederea urmririi în dinamic a comenzilor.
• Urgentarea implementrii programului informatic la spitale, în scopul obinerii unor rapoarte cu
date complete privind consumul i stocul de medicamente.
• Analiza riguroas a necesarului de medicamente în funcie de consumul mediu lunar i
stocurile existente, pentru ca repartizarea fondurilor la C.A.S. teritoriale i a medicamentelor la unitile
sanitare, s fie corespunztoare acestuia.
• Urmrirea executrii lucrrilor i achiziiilor de echipamente SIUI în concordan cu
prevederile graficului de lucrri anex la contractul nr. ET/3223/2002, în vederea realizrii obiectivelor
prevzute în acesta i a actelor adiionale, la nivelul valorilor înscrise în Planurile de proiect i
facturare. Respectarea termenelor de finalizare a execuiei, iar în caz contrar stabilirea cauzelor i
rspunderii prilor. Pentru urmrirea derulrii procesului investiional privind SIUI, se vor întocmi
rapoarte trimestriale de monitorizare, care vor fi transmise M.F.P..
116

II.D.2. Bugetul Asigurrilor pentru omaj
Execuia bugetar de ansamblu pe anul 2006
Contul de execuie al bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2006 a fost întocmit în
structura bugetului aprobat prin Legea bugetului asigurrilor sociale de stat nr. 380/2005, rectificat prin
O.G. nr. 42/2006, aprobat prin Legea nr. 456/2006 i O.U.G. 90/2006, aprobat prin Legea
nr. 179/2007.
Potrivit datelor raportate prin contul de execuie pe anul 2006 întocmit de Agenia Naional
pentru Ocuparea Forei de Munc (A.N.O.F.M.) i prezentat spre verificare Curii de Conturi a României,
volumul total al veniturilor bugetului asigurrilor pentru omaj a fost în sum de 2.243.354,0 mii lei, fa
de 2.307.584,9 mii lei prevederi bugetare definitive (97,2%), iar cheltuielile totale ale acestui buget au
fost în sum de 1.543.157,4 mii lei, fa de 1.753.598,0 mii lei prevederi bugetare definitive (88,0%). În
aceste condiii, execuia bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2006 s-a încheiat cu un excedent
în sum de 700.196,6 mii lei (126,4%), cu 146.209,7 mii lei peste prevederile bugetare definitive,
astfel:
Nr.
crt.
Indicatori
Prevederi bugetare
Iniiale
Definitive
Realizri
- mii lei -
% fa de
prevederile
definitive
0 1 2 3 4 5=4/3
1. Venituri 2.247.114,9 2.307.584,9 2.243.354,0 97,2
2. Cheltuieli 2.089.128,0 1.753.598,0 1.543.157,4 88,0
3. Excedent 157.986,9 553.986,9 700.196,6 126,4
Din totalul de 22 ordonatori de credite verificai, s-a acordat descrcare de gestiune unui
numr de 10 ordonatori de credite (45,4%).
Ordonatorului principal de credite i unui numr de 11 ordonatori teriari de credite nu le-a
fost acordat descrcarea de gestiune prevzut de Legea nr. 94/1992 privind organizarea i
funcionarea Curii de Conturi republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, întrucât în
urma verificrii conturilor de execuie bugetar i a bilanurilor contabile, au fost constatate fapte
cauzatoare de prejudicii sau alte abateri cu caracter financiar-contabil.
Execuia bugetului în structur
Realizarea prevederilor definitive ale bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2006, pe
surse de venituri, a fost urmtoarea:
- mii lei -
!
"
#
$
%
&
'
(
(
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4 . -5253
7 = > = , ,/3 ++1* , -*3 14 1* / +4 + 2-+ + /6 - 13** , 24 4 *2+* , ,/- -1/* +1 ,-1* + 6 ,- */,*
' # .
' #". / " ! "
/ , ". /
' # . ! , /
. #
& "
0
1 & & .
" #
-"
2 ,
+, , " +&#
! "34 4
0 0 0
117

Din datele înscrise în contul de execuie rezult c ponderea cea mai însemnat, respectiv
74,8 % în totalul veniturilor bugetului asigurrilor pentru omaj, o reprezint contribuiile angajatorilor i
ale persoanelor juridice la care îi desfoar activitatea asiguraii definii prin Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc, în timp ce,
contribuiile individuale i cele ale persoanelor care încheie contract de asigurare, reprezint 21,6 %
din totalul veniturilor realizate.
Realizarea prevederilor definitive ale bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2006 pe
categorii de cheltuieli, a fost urmtoarea:
- mii lei -
!
"
8 !
8 !
"
8 !
* + , - / 1 2 3
= = =
, *4 6 +,4 * + 31- 16 4 * + 214 4 6 4 1 + 2/6 +4 2+ + 1/- +13/ +*2 *,4 2
2 #,
- . ! # "
- . ! , /
5 6 " "
-"( " "+ , "
6 " "
-# ,
4 ,
! , / "
* , "" ,
-"# . ,
La partea de cheltuieli, nivelul acestora s-a situat sub prevederile bugetare definitive cu suma
total de 210.440,6 mii lei, realizându-se 88,0% din prevederile bugetare definitive.
Ponderea cea mai important în totalul sumelor utilizate din acest buget, respectiv 80,3%, este
deinut de cheltuielile cu asigurrile pentru omaj i prevenirea excluderii sociale.
a) Abateri constatate în execuia bugetar cu privire la venituri
La Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (A.N.O.F.M.) s-a constatat c:
• Datele privind drepturi constatate din anii precedeni i drepturi constatate de încasat preluate
în contul centralizat al bugetului asigurrilor pentru omaj din conturile de execuie întocmite de
ageniile judeene pentru ocuparea forei de munc Bistria, Ilfov, Mehedini, Mure i Sibiu, nu
corespund cu soldurile iniiale i finale ale conturilor de creane i debitori înscrise în balanele
contabile întocmite de acestea la finele anului 2006, rezultând o diferen în minus înscris în contul
de execuie în sum total de 7.568.968,0 lei, respectiv 9.669.670,0 lei.
Astfel, au fost înclcate prevederile pct. 10 din anexa nr. 3 i 4 la Normele metodologice privind
întocmirea, semnarea, depunerea, componena i modul de completare a situaiilor financiare trimestriale ale
instituiilor publice în anul 2006, precum i modelele acestora, aprobate prin O.M.F. nr. 616/2006;
• Indicatorul „Încasri din rambursarea împrumuturilor acordate” înscris la drepturi constatate,
nu a fost determinat în funcie de obligaiile de încasat din rambursrile de credite i dobânzi de la
agenii economici care au beneficiat de aceste împrumuturi, fiind înscris în mod eronat suma de
59.120.870,0 lei, reprezentând încasrile realizate.
Prin aceasta nu au fost respectate Normele Metodologice privind organizarea i conducerea
contabilitii instituiilor publice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 1917/2005,
cap. II, pct.2.1. i pct.2.4;
• Au fost înregistrate în mod eronat în evidena contabil a A.N.O.F.M. în contul 779.04-
“Venituri din bunuri primite prin transfer”, active fixe la valoarea rmas în sum de 427.799,2 lei i
obiecte de inventar în sum de 82.283,0 lei transferate din patrimoniul ageniilor judeene pentru
118

ocuparea forei de munc la A.N.O.F.M., dei acestea nu constituiau un venit pentru A.N.O.F.M., ci o
redistribuire de active fixe i obiecte de inventar.
Prin înregistrarea acestor sume în contul de venituri, acestea au fost majorate eronat cu suma
total de 510.082,18 lei, ceea ce a influenat atât contul de rezultat patrimonial al A.N.O.F.M. cât i
contul de execuie în mod corespunztor.
Aceeai situaie de înregistrare eronat în evidena contabil, respectiv prin contul 117-
„Rezultatul reportat” o regsim la transferul unor active fixe în sum de 219.668,4 lei de la A.N.O.F.M.
la ageniile judeene.
Prin aceasta, nu au fost respectate prevederile OMFP nr. 40/2007 de aprobare a Normelor
Metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale
instituiilor publice la 31.12.2006.
În consecin, Contul de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj încheiat de A.N.O.F.M.
pe anul 2006 nu reflect realitatea.
Pentru înlturarea abaterilor constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea nr.
94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, preedintele Seciei de Control
Financiar Ulterior a emis Decizie prin care a dispus corectarea contului de execuie privind bugetul
asigurrilor pentru omaj pe anul 2006.
La Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc (A.J.O.F.M.):
• Nu a fost înregistrat în evidena contabil a A.J.O.F.M. Botoani, suma total de
10.665.170,1 lei reprezentând contribuii ale angajatorilor,transmise de ctre organele fiscale, sume
nedeclarate de pltitori, accesorii pentru creane fiscale, deduceri nelegale etc. În consecin, Contul
de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj încheiat de A.J.O.F.M. Botoani pe anul 2006 nu
reflect realitatea.
Pentru înlturarea abaterii constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea
nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, a fost emis Decizie prin
care s-a dispus corectarea contului de execuie întocmit pentru anul 2006.
• Nu au fost calculate dobânzi i nu a fost declanat procedura de executare silit a creanelor
în sum total de 4.598,3 lei, stabilite prin actele de control întocmite de organele de control ale
A.J.O.F.M. Teleorman pentru agenii economici beneficiari de subvenii pentru absolveni de
învmânt i persoane defavorizate care, nu au respectat prevederile Legii nr. 76/2002 privind
sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.
Pentru înlturarea abaterii constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea
nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002 s-a emis Decizie prin care
au fost dispuse msuri de remediere.
• Agenia municipal pentru ocuparea forei de munc Bucureti a raportat eronat soldul
contului debitori în bilanul contabil, denaturând rezultatul patrimonial cu suma de 5467,7 lei.
b) Abateri constatate în execuia bugetar cu privire la efectuarea cheltuielilor
din bugetul asigurrilor pentru omaj
La Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (A.N.O.F.M.):
• Sumele înscrise în contul de execuie în coloana „ Cheltuieli efective” la nivelul aparatului
propriu al A.N.O.F.M., preluate în contul de execuie centralizat al bugetului asigurrilor pentru omaj,
nu sunt reale i exacte întrucât acestea nu reflect rulajele conturilor de cheltuieli din balana analitic,
fiind înscrise eronat la nivelul plilor efectuate.
În consecin, contul de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj încheiat de A.N.O.F.M.
pe anul 2006 nu reflect realitatea.
Prin aceasta nu au fost respectate prevederile Ordinului ministrului finanelor nr. 616/2006
pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea, semnarea, depunerea, componenta i
modul de completare a situaiilor financiare trimestriale ale instituiilor publice în anul 2006, precum i
modelele acestora.
Au înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Pentru înlturarea abaterii constatate, în conformitate cu prevederile art. 94 – 95 din Legea nr.
94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, preedintele Seciei de Control
119

Financiar Ulterior a emis Decizie prin care a dispus corectarea contului de execuie privind bugetul
asigurrilor pentru omaj pe anul 2006.
• Bilanul contabil al asigurrilor pentru omaj, încheiat la 31.12.2006, nu conine date reale i
exacte, întrucât:
- La întocmirea bilanului pe anul 2006 de ctre A.N.O.F.M., a fost preluat de la ageniile
judeene pentru ocuparea forei de munc, suma de 1.510.682,0 lei, reprezentând soldul debitor al
contului 481 „Decontri între instituia superioar i instituiile subordonate”, cu toate c, nu au fost
efectuate operaiuni economice care s justifice existena unui sold la sfâritul exerciiului financiar.
Astfel, au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, precum i cele ale pct. 1.4. din O.M.F. nr. 40/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale
instituiilor publice la 31.12.2006
- Nu au fost înregistrate cronologic i sistematic în luna decembrie a anului 2006, documente
ce reflect cheltuieli cu prestri de servicii în valoare de 61.747,7 lei, obiecte de inventar în valoare de
800,9 lei i reparaii auto în valoare de 1.413,2 lei realizate de o serie de furnizori.
Facturile emise de furnizorii instituiei (achitate în luna ianuarie a anului 2007) nu au fost
înregistrate în evidenele analitice i sintetice ale instituiei (conturile de furnizori i cheltuieli aferente).
Au fost înclcate astfel prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 cu modificrile i completrile
ulterioare, precum i prevederile Ordinul nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituiile
publice i instruciunile de aplicare ale acestuia.
Procedând astfel, au fost denaturate i datele raportate prin situaia financiar întocmit la
31.12.2006 fiind înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat.
- Au fost înregistrate active fixe corporale în sum de 66.618,6 lei, atât la A.N.O.F.M. cât i la
ageniile teritoriale unde a fost calculat inclusiv amortizarea ca urmare a faptului c, nu a fost întocmit
pân în prezent un ordin de transfer pentru aceste bunuri.
În consecin, datele înscrise în bilanul contabil centralizat, la poziia „Active fixe corporale” nu
sunt reale i exacte, soldurile conturilor înscrise în bilan fiind eronate.
Prin aceasta au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat.
• Nu a fost organizat i condus, în afara bilanului, evidena angajamentelor bugetare i
legale prin conturile 8060 „credite bugetare aprobate„ i 8067 „angajamente bugetare”, fiind înclcate
astfel, prevederile O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidenta i
raportarea angajamentelor bugetare i legale.
• Sumele rambursate de ctre beneficiarii de credite reprezentând rate la credit i dobânzi,
virate de BCR, nu sunt însoite de documente justificative din partea bncii în care s fie menionat
luna pentru care se face plata i s aib anexat situaia defalcat a rambursrilor pe judee, astfel c
A.N.O.F.M. nu cunoate de la cine provine suma rambursat, care era termenul de rambursare i
dac au fost calculate penalitile cuvenite.
De asemenea, nu se poate stabili dac dobânda pltit de banc este cea cuvenit, întrucât
banca nu prezint nici un document justificativ, respectiv soldurile zilnice, nivelul dobânzii acordate,
pentru verificarea calculului. Se precizeaz c Banca finanatoare nu a informat A.N.O.F.M. cu privire
la modificrile survenite la nivelul dobânzii acordate atât la soldul neutilizat al creditelor, cât i la
sumele evideniate ca angajamente de plat, pe parcursul derulrii contractului.
S-au înclcat astfel prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i
stimularea ocuprii forei de munc cu modificrile i completrile ulterioare.
120

• Nu au fost actualizate Normele Metodologice elaborate de Ministerul Muncii Solidaritii
Sociale i Familiei - A.N.O.F.M. i BNR nr. 2560/2004 privind acordarea din bugetul asigurrilor pentru
omaj de credite în condiii avantajoase, dei, prevederile Legii nr. 76/2002 au fost modificate prin
Ordonana de urgen nr. 144/2005, modificându-se i unele precizri cu privire la acordarea de
credite.
Prin aceasta nu au fost respectate prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor
pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc cu modificrile i completrile ulterioare.
Pentru înlturarea abaterii constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea
nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, preedintele Seciei de
Control financiar ulterior a emis Decizie prin care a dispus msuri de remediere.
La Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc au fost constatate prejudicii în
sum total de 110.081,4 lei, astfel:
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Alba a pltit nelegal suma de
1605,0 lei reprezentând drepturi acordate personalului disponibilizat fiind înclcate prevederile O.U.G.
nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare i privatizare a unor societi
naionale, companii naionale i societi comerciale cu capital majoritar de stat;
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Botoani a pltit nelegal suma
total de 6.999.0 lei reprezentând concedii medicale omeri, salarii pltite pe perioada concediilor de
studii, indemnizaii de omaj acordate nelegal, prime de instalare i faciliti acordate din bugetul
asigurrilor pentru omaj pentru prevenirea i combaterea marginalizrii sociale;
• Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Brila i Buzu au pltit necuvenit
suma total de 32.938,0 lei sub form de indemnizaii de omaj i prim de instalare pentru persoane
care nu mai întruneau condiiile legale pentru a beneficia de aceste drepturi.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Bucureti a acordat salariu de merit
cu 406,3 lei peste prevederile legale.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Teleorman nu a recuperat de la
Fondul naional unic de asigurare social de sntate (FNUASS) suma de 4453,0 lei reprezentând
diferena între concediile i indemnizaiile de asigurri sociale i contribuiile instituiei achitate în anul
2006. Totodat, au fost calculate i pltite, indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, mai
mari cu 440 lei decât cele legale.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Tulcea a efectuat, în perioade
decembrie 2004 – septembrie 2006, pli nelegale în sum total de 4.220,1 lei, ctre S.C.
Pheonixtour S.R.L. Mcin, proprietarul spaiului închiriat de agenia judeean pentru punctul de lucru
al acesteia din localitatea Mcin, reprezentând contravaloarea utilitilor consumate (ap, energie
electric, înclzire, telefon etc.) mai mari decât consumul efectiv facturat de ctre Serviciul public de
gospodrire comunal Mcin. Pentru suma constatat au fost calculate dobânzi în sum de 387,4 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului în sum total de 4.607,5 lei a fost sesizat Tribunalul Tulcea.
• Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Alba i Vâlcea au pltit necuvenit
suma total de 58.633,0 lei ctre furnizorii de servicii de formare profesional, ca urmare a faptului c:
nu s-a urmrit respectarea de ctre acetia a clauzelor stipulate în contractele încheiate; s-a pltit TVA
pentru servicii scutite de plata acestuia; s-au pltit cursuri neorganizate în fapt i majorri nejustificate
de tarife.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 76/2002 de ctre Agenia Judeean pentru Ocuparea
Forei de Munc Buzu, care a pltit suma de 35.462,0 lei pentru încadrarea în munc a
absolvenilor de instituii de învmânt, fr ca societatea comercial beneficiar s îndeplineasc
condiiile legale pentru a beneficia de aceste sume i care, nu a urmrit i nu a recuperat suma total
de 24.545,1 lei acordat angajatorilor pentru absolveni de instituii de învmânt i pentru omeri în
vârst de peste 45 ani.
Nu au fost recuperate din fondul constituit i nu au fost înregistrate în evidena contabil, pli
compensatorii în sum de 2892,0 lei, acordate de ctre Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei
de Munc Slaj.
Nu au fost respectate prevederile Legii nr. 76/2002 referitoare la ocuparea locurilor de munc
rmase disponibile ca urmare a vacantrii acestora i nu au fost stabilite penalitile i dobânzile
prevzute de lege în aceast situaie de ctre Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de
121

Munc Vaslui unde, urmare controlului Curii de Conturi, a fost stabilit i înregistrat în evidena
contabil a unitii, suma de 11.131,0 lei reprezentând penaliti i dobânzi aferente creditului.
De asemenea, s-a constatat c, Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Alba
nu a calculat penalitile prevzute de lege în cazul nerespectrii condiiilor referitoare la angajarea, de
ctre beneficiarii de credite nerambursabile acordate din bugetul asigurrilor pentru omaj, a altor
persoane pe locurile devenite vacante, rezultând astfel o diferen în sum de 24.931,0 lei.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Bacu nu a verificat realitatea
datelor i documentelor referitoare la crearea de noi locuri de munc prevzute în contractele de
credite cu dobând avantajoas încheiate cu S.C., Stimulent S.R.L. Oneti i S.C. Agricultorul S.R.L.
Bârsnesti, fa de care organele de control ale Curii de Conturi au calculat penaliti în sum de
3.443,6 lei.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Bacu nu a înregistrat suma de
4.100,2 lei reprezentând cheltuieli pentru achiziia activului fix „Sediul administrativ al Ageniei locale
Comneti”.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Botoani a stabilit eronat rezultatul
patrimonial, neluând în considerare drepturile constatate în sum de 10.221.772,0 lei, ceea ce a
condus la raportarea unui deficit de 9.804.325,0 lei, rezultatul real i exact fiind un excedent de
417.447,0 lei. De asemenea, nu a organizat i condus evidena contabil analitic a creanelor, nu a
înregistrat în evidena contabil suma de 8.808,0 lei reprezentând creane corespunztoare sumelor
acordate cu titlu de pli compensatorii recuperabile în condiiile O.U.G. nr. 22/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare i nu a luat msurile legale pentru recuperarea creanei în sum de 21.195,0 lei
provenit prin aplicarea aceluiai act normativ.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Suceava nu a înregistrat în evidena
contabil suma total de 4.039.703,0 lei reprezentând imobile preluate prin protocol la înfiinarea
instituiei, terenuri aferente imobilelor i valorile adugate cldirilor urmare modernizrilor, fiind
denaturate astfel situaiile financiare încheiate la 31.12.2006. În consecin, datele înscrise în situaiile
financiare încheiate la finele anului 2006 nu exprim realitatea.
• Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Arad i Satu Mare nu au cuprins în
cheltuielile efectuate înscrise în contul de execuie, respectiv nu au înregistrat în evidena contabil
suma total de 65.905,2 lei reprezentând cheltuieli cu amortizarea calculat.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Bacu nu a recuperat suma de
164.963,0 lei reprezentând cot parte din cheltuieli de capital efectuate în anul 2006 ce revenea
Colegiului tehnic A. Saligny, înclcându-se astfel Legea nr. 500/2002 privind finanelor publice.
• Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Braov nu a cuprins în operaiunea
de reevaluare toate activele fixe corporale existente în patrimoniu la 30.09.2003, respectiv fa de un
sold de 1.199.073,2 lei s-au reevaluat active fixe corporale în valoare de 739.173,4 lei.
De asemenea, evidena contabil a activelor fixe corporale i necorporale nu s-a condus
conform prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991, cu modificrile i completrile ulterioare, cu
consecine asupra realitii postului bilanier „Active ne-curente”, astfel:
- gruparea mijloacelor fixe nu s-a realizat pe cele trei categorii prevzute de H.G. nr. 2139/2004
pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea i duratele normale de funcionare a
mijloacelor fixe i în cadrul acestora pe subgrupe, clase i subclase;
- nu s-a stabilit componena patrimoniului public i privat al entitii i nu s-au efectuat
demersurile pentru obinerea aprobrii legale de încadrare a cldirilor în categoria
patrimoniului public;
- au fost efectuate înregistrri fr documente justificative sau duble, în sum total de
111.691,5 lei
- soldul contului „Active fixe necorporale” nu cuprinde toate bunurile de aceast natur
existente în instituie;
- nu s-a întocmit planul de amortizare al activelor fixe corporale i necorporale.
Procedând astfel, au fost înclcate prevederile OMFP nr. 1487/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituiilor
publice i al persoanelor juridice fr scop patrimonial; prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, prevederile H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea
Catalogului privind clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe.
122

Pentru înlturarea abaterilor constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea
nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, au fost emise decizii prin
care au fost dispuse msuri de remediere.
c) Alte constatri din domeniu
• Agenia Naional Pentru Ocuparea Forei de Munc nu a efectuat operaiunea de
inventariere general a patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/ 1991,
republicat i ale Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de
pasiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor nr. 1753/2004 întrucât, nu au fost inventariate i nu
au fost înscrise în liste separate 2 autoturisme marca Skoda Superb, în valoare total de 135.154,3 lei,
aflate în folosina A.N.O.F.M. în baza contractelor de comodat nr. 1 /27.04.2006 i nr. 2/05.05.2006.
De asemenea, nu au fost solicitate confirmri/documente justificative pentru active fixe
corporale în valoare total de 3.162.235,2 lei aflate în folosin la tere entiti (M.M.S.S.F., C.N.F.P.A.,
M.E.C. i entiti subordonate A.N.O.F.M.), care nu se inventariaz faptic de ctre comisiile de
inventariere constituite la nivelul Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc.
În consecin, nu poate fi stabilit o situaie real a tuturor elementelor de activ la nivelul
Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc.
Pentru înlturarea abaterii constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din Legea
nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, preedintele Seciei de
Control Financiar Ulterior a emis Decizie prin care a dispus msuri de remediere.
Situaie similar a fost constatat i la Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc
Bacu care, nu a respectat prevederile legale în vigoare privind operaiunea de inventariere general
a elementelor patrimoniale de activ i de pasiv.
• Nu au fost respectate prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice de ctre Agenia
Naional pentru Ocuparea Forei de Munc întrucât nu au fost întocmite, avizate i transmise
Ministerului Finanelor Publice rapoarte trimestriale de monitorizare a procesului investiional.
• Nu au fost respectate de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
prevederile O.G. nr. 119/1999, republicat i O.M.F.P. nr. 552/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive întrucât, nu au fost
transmise Ministerului Finanelor Publice documentele i Raportul privind activitatea de control
financiar preventiv desfurat în anul 2006, în vederea obinerii acordului privind calificativele.
Pentru înlturarea abaterilor constatate, în conformitate cu prevederile art. 94–95 din
Legea nr. 94/1992, republicat, modificat i completat prin Legea nr. 77/2002, preedintele
Seciei de control financiar ulterior a emis Decizie prin care a dispus msuri de remediere.
Au fost identificate venituri suplimentare cuvenite bugetului asigurrilor pentru omaj în valoare
total de 10.732.205,6 lei, reprezentând accesorii bugetare calculate în timpul controlului pentru
venituri aferente bugetului asigurrilor sociale pentru omaj i neîncasate în termenele i condiiile
stabilite de lege.
Constatarea de prejudicii în sum total de 110.081,4 lei cauzate de efectuarea unor cheltuieli
fr baz legal sau fr documente justificative legal întocmite etc., calcularea de dobânzi i
penaliti în sum total de 39.893,0 lei.
Identificarea unor nereguli în activitatea financiar-contabil a entitilor controlate, pentru
înlturarea crora au fost emise 12 decizii, cuprinzând un numr de 13 msuri, dispunându-se i
corectarea contului de execuie – venituri i contului de execuie - cheltuieli la ordonatorul principal de
credite i la Agenia judeean pentru ocuparea forei de munc Botoani.
123

II.E. - Controlul contului general al datoriei publice a statului i situaia garaniilor
guvernamentale pentru credite interne i externe primite de ctre alte
persoane juridice
1. Execuia contului general al datoriei publice a statului i situaia garaniilor
guvernamentale pentru credite interne i externe
Atribuiile i principalele obiective ale controlului Curii de Conturi asupra contului anual a
datoriei publice a statului i situaiei garaniilor guvernamentale pentru creditele interne i externe sunt
stabilite prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat cu
modificrile i completrile ulterioare.
Conform acestor prevederi Curtea de Conturi controleaz:
- formarea i gestionarea datoriei publice;
- contul anual al datoriei publice a statului;
- situaia garaniilor guvernamentale pentru credite interne i externe primite de ctre alte
persoane juridice;
- conturile operaiunilor referitoare la datoria public;
- contractarea i utilizarea împrumuturilor de stat, rambursarea datelor scadente ale
acestora i plata dobânzilor aferente.
Situaia datoriei publice a statului pe total i în structur
În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 313/2004 datoria public include atât
datoria public guvernamental (intern i extern, contractat direct sau garantat de stat), cât i
datoria public local (intern i extern, contractat direct sau garantat de stat).
Urmare reglementrii amintite, Ministerul Economiei i Finanelor a raportat datoria public în
urmtoarea structur:
Contul general al datoriei publice a statului
I. Contul datoriei publice guvernamentale interne directe a statului
II. Contul datoriei publice externe contractate direct de stat
Situaia garaniilor guvernamentale pentru împrumuturi interne i externe la data de 31.12.2006
I. Garanii guvernamentale pentru împrumuturi interne
II. Garanii pentru credite externe
Contul general al datoriei publice locale
I. Contul datoriei publice locale interne directe
II. Contul datoriei publice locale externe directe
Situaia garaniilor locale pentru împrumuturi interne i externe
I. Situaia garaniilor locale pentru împrumuturi interne
II. Situaia garaniilor locale pentru împrumuturi externe
Valorile raportate de Ministerul Economiei i Finanelor în structura menionat atest c la
data de 31.12.2006 datoria public total a României a fost de 63.338,7 milioane lei, în echivalent
18.729,9 milioane euro, având urmtoarea componen:
124

Nr.
În echivalent În echivalent
Datoria public
crt.
milioane lei milioane Euro* )
1. Datoria public guvernamental intern – total, din care: 25.827,4 7.637,4
1.1 - contractat direct de stat 24.230,9 7.165,3
1.2 - garantat de stat 1.596,5 472,1
2. Datoria public guvernamental extern – total, din care: 34.039,0 10.065,7
2.1 - contractat direct de stat 21.581,3 6.381,8
2.2 - garantat de stat 12.457,7 3.683,9
3. Total datorie public guvernamental (1+2) 59.866,4 17.703,1
4. Datoria public local intern – total, din care: 1.542,7 456,2
4.1 Contractat direct de autoritile administraiei publice locale 1.434,6 424,2
4.2 Garantat de autoritile administraiei publice locale 108,1 32,0
5. Datoria public local extern – total, din care: 1.929,6 570,6
5.1 Contractat direct de autoritile administraiei publice locale 1.754,4 518,8
5.2 Garantat de autoritile administraiei publice locale 175,2 51,8
6. Total datorie public local (4+5) 3.472,3 1.026,8
7.
Total datorie public, conform coninutului stabilit de Legea nr.
313/2004 (3+6)
63.338,7 18.729,9
) la cursul BNR valabil la 31.12.2006: 3,3817 lei/Euro
*
La 31 decembrie 2005, an pentru care verificarea contului general al datoriei publice a statului s-a
finalizat tot în cursul anului 2007, datoria public total a României a fost de 59.011,1 milioane lei, în echivalent
16.048,2 milioane Euro calculat la cursul BNR valabil la 31.12.2005, de 3,6771 lei/Euro i prezenta urmtoarea structur:
Nr.
În echivalent În echivalent
Datoria public la 31.12.2005
crt.
milioane lei milioane Euro* )
1. Datoria public guvernamental intern – total, din care: 16.128,0 4.386,0
1.1 - contractat direct de stat 13.865,4 3.770,7
1.2 - garantat de stat 2.262,6 615,3
2. Datoria public guvernamental extern – total, din care: 40.254,0 10.947,2
2.1 - contractat direct de stat 23.615,3 6.422,3
2.2 - garantat de stat 16.638,7 4.524,9
3. Total datorie public guvernamental (1+2) 56.382,0 15.333,2
4. Datoria public local intern – total, din care: 671,7 182,7
4.1 Contractat direct de autoritile administraiei publice locale 616,0 167,5
4.2 Garantat de autoritile administraiei publice locale 55,7 15,2
5. Datoria public local extern – total, din care: 1.957,4 532,3
5.1 Contractat direct de autoritile administraiei publice locale 1.842,2 501,0
5.2 Garantat de autoritile administraiei publice locale 115,2 31,3
6. Total datorie public local (4+5) 2.629,1 715,0
7.
Total datorie public, conform coninutului stabilit de Legea nr.
313/2004 (3+6)
59.011,1 16.048,2
) la cursul BNR valabil la 31.12.2005: 3,6771 lei/euro
*
În perioada 2000-2006, datoria public a statului i ponderea acesteia în produsul intern brut
(PIB) a evoluat dup cum se poate vedea în tabelul urmtor:
- milioane lei -
& "
,*** ,**+ ,**, ,**- ,**/ ,**1 ,**2
0$
07 0
!
0$
07
"#$%&
"#$%&
'()*
(##+()* , , , , , , ,
$ ". , " 8 8 8 8 8 8 8
$ ". , "6 8 8 8 8 8 8 8
$ "" " 0 0 0 0 8 8 8
125

Din datele prezentate se constat c:
- în toat perioada 2000-2006, datoria public a avut o cretere de la an la an, fiind cu 151,5%
mai mare în anul 2006 decât în anul 2000;
- dei datoria public a crescut permanent, ponderea acesteia în PIB a sczut de la 31,3%, în
anul 2000, la 18,5% în anul 2006, deoarece PIB-ul a crescut în procente i în sum absolut
mai mult decât datoria public; poate aprea surprinztoare stagnarea în perioada 2003-2005,
apoi scderea în cifre absolute în anul 2006 cu 6.215,0 milioane lei (15,4%) fa de anul 2005
a datoriei publice guvernamentale externe, dar fenomenul se datoreaz în parte i scderii
cursului de schimb al euro în raport cu moneda naional;
- datoria public local, pentru care nu avem o eviden centralizat pân în anul 2003 (practic,
avea o valoare neglijabil), se menine înc la un nivel foarte sczut (3.472,3 milioane lei),
atingând în anul 2006 o pondere de 5,5% în totalul datoriei publice, dei în perioada 2004-2006
a crescut de 8,6 ori.
- raportul dintre datoria public i PIB, unul dintre criteriile de convergen stabilite prin
Protocolul privind procedura aplicabil deficitelor excesive, anex la Tratatul de la Maastricht,
demonstreaz faptul c gradul de îndatorare a fost i este cu mult sub limita prevzut de 60%;
acest raport a înregistrat o dinamic negativ, reducându-se de la 31,3% în anul 2000, la
18,5% în anul 2006.
Situaia datoriei publice guvernamentale interne directe
La data de 31 decembrie 2006, contul datoriei publice guvernamentale interne directe a
statului, întocmit de ctre Ministerul Economiei i Finanelor ca seciunea I din contul general al
datoriei publice a statului, prezint un sold de 24.232.550,0 mii lei, reevaluat la 24.230.895,0 mii lei în
urma recalculrii împrumuturilor în valut la cursul comunicat de BNR.
Rulajul contului datoriei publice guvernamentale interne în cursul anului 2006 se prezint dup
cum urmeaz:
- mii lei -
Nr. crt. Explicaii Suma
1 Sold la 01.01.2006 13.916.117,0
2 Angajamente asumate în 2006 15.726.155,0
3 Rambursri/refinanri în anul 2006 5.409.722,0
4 Sold la 31.12.2006 24.232.550,0
5 Sold reevaluat la 31.12.2006 24.230.895,0
Fa de 31.12.2005, soldul datoriei publice guvernamentale interne directe a crescut cu
10.316.433,0 mii lei, datorit diferenei dintre angajamentele i rambursrile aferente anului 2006.
Din totalul sumei de 15.726.155,0 mii lei, reprezentând împrumuturi angajate în anul 2006,
98,9% (15.553.696,0 mii lei) reprezint împrumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru
finanarea temporar a datoriei publice interne, iar 1% (167.800,0 mii lei) reprezint un împrumut
contractat în scopul finanrii SN Nuclearelectrica S.A. pentru finalizarea lucrrilor de investiii la
Unitatea 2 CNE Cernavod.
Structura datoriei publice guvernamentale directe la data de 31.12.2006, pe tipuri de
instrumente se prezint dup cum urmeaz:
126

Nr.
crt
Tipul de instrument al datoriei publice
Sold reevaluat la
31.12.2006
- mil. lei-
Pondere în total datorie
public intern direct
(- %-)
1 Total împrumuturi guvernamentale directe, din care: 24.230.895,0 100,0
2 Certificate de trezorerie, din care: 1.085.998,0 4,5
2.1 Interbancar 0,0 0,0
2.2 Pentru populaie, din care: 1.085.998,0 4,5
2.2.1 In lei 1.085.998,0 4,5
2.2.2 In valut 0,0 0,0
3 Obligaiuni de stat, din care: 3.119.073,0 12,9
3.1 In lei 3.119.073,0 12,9
3.2 In valut 0,0 0,0
4 Alte împrumuturi, din care: 20.025.825,0 82,6
4.1
Imprumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru
finanarea temporar a datoriei publice interne
19.839.242,0 81,8
4.2 Imprumut pentru finanarea SN Nuclearelectrica S.A. 167.800,0 0,7
4.3 Împrumuturi aprobate pe baz de legi speciale 18.783,0 0,1
Situaia datoriei publice externe contractate direct de stat
La data de 31 decembrie 2006, contul datoriei publice externe contractate direct de stat,
întocmit de ctre Ministerul Economiei i Finanelor, ca seciunea II din contul general a datoriei
publice a statului, prezint un sold de 6.381,72 milioane Euro, respectiv 21.581,3 milioane lei calculat
la cursul BNR valabil la 31.12.2006 (3,3817 lei/Euro).
Pe instrumente ale datoriei publice externe, se înregistreaz urmtoarea structur a soldului la
31.12.2006:
Nr.
crt.
Tipul de instrument al datoriei publice
guvernamentale externe directe
Sold la 31 decembrie 2006
mil. euro
mil.lei
Pondere în total
datorie public
extern
%
1. Total împrumuturi guvernamentale externe
directe, din care:
6.381,8 21.581,3 100,0
1.2 Împrumuturi externe contractate în numele statului
de BNR i gestionate de acesta
78,6 265,8 1,2
1.3 Împrumuturi externe derulate prin trezoreria
central a statului
3.316,6 11.215,5 52,0
1.4 Alte împrumuturi externe 2.986,6 10.100,0 46,8
Fa de 31 decembrie 2005 soldul datoriei publice guvernamentale externe directe a sczut cu
40,5 mil. Euro (de la 6.422,3 mil. euro la 6.381,8 mil. Euro), dei în anul 2006 s-au înregistrat intrri de
credite externe contractate direct în sum echivalent de 624,2 mil. Euro.
Dintre împrumuturile cu trageri de credite mai importante realizate în anul 2006 menionm:
Nr.
crt.
Destinaie împrumut Baza legal Creditor
Suma tras în
anul 2006
1. Cadastru general i publicitate imobiliara O.G. nr. 21/1998 BIRD 10,8 mil. Euro
2. Modernizare metrou Bucureti Legea nr. 438/2001 BEI 44,0 mil. Euro
3. Reabilitare drumuri Legea nr. 527/2001 BEI 20,0 mil. Euro
4. Reabilitare cale ferat Bucureti-Constana Legea nr. 528/2001 JBIC 12 332,5 mil. JPY
5. Proiect finanare rural OUG nr. 8/2002 BIRD 20,5 mil. USD
6. Proiect dezvoltare rural OUG nr. 90/2002 BIRD 15,5 mil. USD
7. Proiect reabilitare infrastructur colar Legea nr. 440/2003 BEI 35,2 mil. Euro
8. Patru proiecte prioritare M.T.C.T. H.G. nr. 33/2006
Societe Generale
(Franta)
51,9 mil. Euro
9. Construcia autostrzii Braov-Cluj-Bor H.G. nr. 871/2005 Consortiu bancar 59,5 mil. Euro
10. Reconstrucie drumuri afectate de inundaii Legea nr. 218/2006 BEI 30,0 mil. Euro
11.
Construcie i reabilitare locuine sociale
BDCE
Legea nr. 301/2006
pentru tineri
16,0 mil. Euro
12. Proiecte prioritare M.T.C.T. H.G. nr. 1453/2006
Dexia Kommunal
Kredit Bank AG
15,0 mil. USD i
79,1 mil. USD
127

1.4. Situaia garaniilor guvernamentale pentru creditele interne
Garaniile guvernamentale pentru împrumuturi interne reprezint o obligaie indirect a statului
român, care se execut în situaia în care beneficiarul garantat al împrumutului de pe piaa intern nu
are capacitatea s achite, parial sau integral împrumutul, dobânda i alte costuri prevzute în
contractul de împrumut.
Conform datelor din seciunea I a Anexei nr. 14 la Contul general de execuie a bugetului de
stat pe anul 2006, prezentat de Ministerul Finanelor Publice, situaia garaniilor guvernamentale emise
pentru împrumuturile interne la 31 decembrie 2006 se prezint astfel:
Nr.
Sold la 31 decembrie 2006
Componenta
crt.
mil. lei mil. Euro
1. Garanii pentru împrumuturi contractate în lei, din care: 221.948,0 65,6* )
1.1. Garanii pentru împrumuturi contractate de ageni economici 183.074,0 54,1* )
1.2.
Garanii pentru împrumuturi contractate de autoritile
administraiei publice centrale
12.781,0 3,8* )
1.3.
Garanii pentru împrumuturi contractate de autoritile
administraiei publice locale
26.093,0 7,7* )
2. Garanii pentru împrumuturi interne contractate în valut 7.061,0 2,1
3. Garanii acordate în baza legilor speciale 1.367.412,0 404,4* )
4. Total garanii pentru împrumuturi interne** ) 1.596.421,0 472,1
* ) Datele nu sunt raportate în cont, ci sunt calculate prin utilizarea cursului BNR valabil la 31.12.2006: 3,3817 lei/Euro;
** ) Sumele reprezentând totalul garaniilor pentru împrumuturi interne nu sunt raportate în cont, ci sunt obinute prin însumarea
valorilor raportate pe fiecare component.
Din totalul de 183.074,0 mii lei garanii pentru împrumuturi interne contractate de ageni
economici, 181.704,0 mii lei (99,3%) sunt aferente unor garanii emise în anul 2006, pentru garantarea
creditelor contractate de agenii economici în baza H.G. nr. 1.320/2005, în vederea completrii
finanrii achiziiilor i transportului de resurse energetice, hidrocarburi, gaze naturale i crbune,
necesare funcionrii în perioada de iarn 2005-2006.
inând seama de situaia financiar dificil a centralelor termice i electrice de termoficare,
care nu permite rambursarea din surse proprii a împrumuturilor contractate i având în vedere
necesitatea asigurrii unui nivel de confort termic pentru populaie, aceste garanii au fost acordate în
baza O.U.G. nr. 10/2006 privind unele msuri derogatorii de la Legea nr. 313/2004 a datoriei publice,
respectiv de la prevederea c „garaniile pot fi acordate numai pentru împrumuturi a cror rambursare
se prevede a se face exclusiv din surse proprii”.
Celelalte 27 de garanii pentru împrumuturi interne în lei contractate de ctre ageni economici,
însumând 1.370,0 mii lei, reprezint credite restante acordate de bncile comerciale în anii 1995-1996
unor productori agricoli.
În ceea ce privete garaniile în sum de 12.781,0 mii lei acordate autoritilor administraiei
publice centrale, acestea sunt aferente creditului angajat de Serviciul Român de Informaii, prin
Logistic Import, de la Raiffeisen Bank S.A., în baza H.G. nr. 01595/2003.
Garaniile acordate autoritilor administraiei publice locale, în valoare de 26.093,0 mii lei, se
refer la 43 împrumuturi interne contractate de consilii locale i nerambursate pân la 31.12.2006.
Garaniile pentru împrumuturile interne contractate în valut se cifreaz la 2,75 milioane USD
(echivalent 7.061,0 mii lei), beneficiarul acestui credit angajat de la B.R.D. GSG fiind C.N. Tarom S.A.,
în baza H.G. nr. 607/2002.
Garaniile acordate de stat în baza unor legi speciale, în sum de 1.367.412 mii lei, sunt
constituite din garanii emise în lei în sum de 24.333,0 mii lei plus echivalentul în sum de
1.343.079,0 mii lei a 520,3 milioane USD, 2,1 milioane Euro i 65,9 mii ruble, acordate în baza
urmtoarelor acte normative:
a) O.G. nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bncii Române de Comer
Exterior – Bancorex – S.A. i fuziunea prin absorbire a acestei bnci cu Banca Comercial
Român S.A.; soldul la 31.12.2006 este de 60,9 milioane USD i reprezint garanii acordate în
favoarea B.C.R. prin scrisoarea de garanie nr. 22738/10.12.1999, pentru angajamente
extrabilaniere rmase în stoc;
b) H.G. 833/27.05.2004 privind majorarea limitei angajamentelor extrabilaniere pentru care se
acord garania statului, O.G.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bncii
Române de Comer Exterior – Bancorex – S.A. i fuziunea prin absorbire a acestei bnci cu
128

Banca Comercial Român S.A.; garaniile acordate în caz prin scrisoarea de garanie
nr. 19860/02.06.2004 se cifreaz la 425,6 milioane USD;
c) H.G. nr. 909/2000 privind emiterea garaniilor prevzute în O.U.G. nr. 131/2000 pentru
reglementarea situaiei patrimoniale a Bncii Comerciale Romane - S.A. în litigiile izvorâte din
activitatea desfurat de Banca Român de Comer Exterior - Bancorex - S.A. pân la data
radierii acesteia din registrul comerului; garaniile însumeaz suma de 190,0 mii lei i
14,0 milioane USD;
d) H.G. nr. 832/27.05.2004 pentru modificarea H.G. nr. 909/2000 privind emiterea garaniilor
prevzute în O.U.G. nr. 131/2000 pentru reglementarea situaiei patrimoniale a Bncii
Comerciale Romane - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfasurata de Banca Romana de
Comer Exterior - Bancorex - S.A. pana la data radierii acesteia din registrul comerului;
garaniile la 31.12.2006 însumeaz 24.142,72 mii lei, 19,8 milioane USD, 2,14 milioane Euro i
65,90 mii ruble.
Se poate constata c toate garaniile guvernamentale acordate de stat în baza unor legi
speciale, care reprezint circa 85,7% din totalul garaniilor pentru împrumuturi interne, vizeaz credite
i angajamente extrabilaniere ce provin din activitatea fostei Bnci Române de Comer Exterior -
Bancorex - S.A.
1.5. Situaia garaniilor guvernamentale pentru credite externe
Garaniile guvernamentale pentru împrumuturi externe reprezint o obligaie indirect a statului
român, în baza angajamentului asumat în numele statului de ctre Guvern prin Ministerul Economiei i
Finanelor, în calitate de garant, de a plti la scaden obligaiile neonorate ale beneficiarului garantat
al împrumutului angajat de pe piaa extern, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.
În seciunea II „Garanii pentru credite externe” a Anexei nr. 14 la „Contul general de execuie a
bugetului de stat pe anul 2006” sunt raportate 362 de garanii externe, pentru care s-au emis scrisori
de garanie în valoare de: 3.981,56 mil. USD, 292,25 mil. CHF, 39.468 mil. WON, 3963,45 mil. Euro,
33.394,66 mil. JPY, 374,21 mil. CAD i 122,78 mil. GBP reprezentând echivalentul total a 27.868,6 mil. lei.
Dintre acestea, în sold la 31 decembrie 2006 mai sunt înregistrate 271 garanii externe la o valoare
rmas de 1.687,12 mil. USD, 114,5 mil. CHF, 19.733,99 mil. WON, 1.814,36 mil. euro, 22.669,40 mil. JPY,
362,50 mil. CAD i 79,91 mil. GBP, reprezentând echivalentul total a 12.457.676,0 mii lei, respectiv
3.683,9 mil. Euro.
Fa de 31.12.2005, când soldul creditului garaniilor guvernamentale pentru creditele externe
era de 4.525 mil. Euro (16.638.730,0 mii lei), acesta s-a redus cu 841,1 mil. Euro (18,6%), în special
datorit încetrii din diferite motive a valabilitii unor scrisori de garanie, dar i pentru c în cursul
anului 2006 nu a mai fost emis decât o scrisoare de garanie în valoare de 7,2 mil. Euro, din care a
fost angajat suma de 1,36 mil. Euro (4.599,0 mii lei).
Acest credit a fost acordat Societii Comerciale „Compania de ap Some – S.A.’’, în baza
Legii nr. 213/2006 privind aprobarea Acordului de Garanie dintre România i Banca European de
Reconstrucie i Dezvoltare, semnat la Bucureti la 22 iulie 2005, aferent Acordului de împrumut dintre
Societatea Comercial Compania de ap Some –Tisa i Banca European de Reconstrucie i
Dezvoltare pentru finanarea obiectivului de investiii „Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap în
localitile urbane din bazinul hidrografic Some-Tisa”, inclus în programul Dezvoltarea infrastructurii în
oraele mici i mijlocii (SAMTID), faza I.
2. Principalele abateri constatate în urma controalelor efectuate i msurile
dispuse pentru valorificarea constatrilor
Din controalele efectuate în anul 2007 cu privire la contractarea i administrarea datoriei
publice, precum i a modului de administrare i utilizare a fondurilor destinate pentru plata serviciului
datoriei publice au rezultat, în principal, urmtoarele:
2.1. Cu privire la datoria public guvernamental intern direct
2.1.1. Ministerul Economiei i Finanelor, în calitatea sa de administrator al datoriei publice i
de autoritate coordonatoare a organelor fiscale, nu a asigurat corespunztor controlul i urmrirea
încasrii sumelor cuvenite Fondului special pentru produse petroliere, constituit în baza O.U.G.
nr. 249/2000, aprobat prin Legea nr. 382/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.
129

Acest fond special, derulat prin conturile trezoreriei statului, este destinat stingerii datoriei
publice interne rezultate din preluarea la datoria public a creditelor obinute de fosta Companie
Român de Petrol de la fosta Banc de Comer Exterior - Bancorex S.A. i compensrii unor influene
conjuncturale din activitatea aceleiai Companii Române de Petrol, care au fost pltite din fondul de
risc.
S-a constatat c numai în anul 2006 S.C. Rompetrol Rafinare S.A. nu a pltit la fond peste 10
milioane USD corespunztor cantitilor de benzin i motorin livrate, iar S.C. Expanet Trading S.R.L.
nu a pltit nici o sum la acest fond, dei a procesat la S.C. Rafo S.A. 1.289.536 tone iei în anul 2005
i 821.732 tone iei în anul 2006, din care a obinut 385.357 tone benzin i 253.702 tone motorin în
anul 2005, respectiv 240.942 tone benzin i 180.909 tone motorin în anul 2006, pentru vânzarea
crora ar fi datorat la fond circa 13 milioane USD.
Conform comunicrii primite de la Ministerul Economiei i Finanelor – Cabinet Preedinte
ANAF, în cazurile în care au efectuat controale, organele fiscale au avut în sarcin „numai controlul
respectrii obligaiilor de plat ale unitilor colectoare la Fondul special pentru produse petroliere,
Agenia Naional de Administrare Fiscal neavând atribuii pentru încasarea sumelor reprezentând
contribuia la Fondul special pentru produse petroliere”.
O astfel de abordare a controlului nu a interpretat corespunztor prevederile din O.U.G. nr. 249/2000
privind constituirea i utilizarea Fondului special pentru produse petroliere i din H.G. nr. 1341/2001
pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea Fondului special pentru produse petroliere,
potrivit crora controlul respectrii obligaiilor de plat se efectueaz de ctre organele fiscale, conform
legislaiei fiscale. De asemenea, prin preluarea activitii în domeniul economiei de la Ministerul
Economiei i Comerului, conform H.G. nr. 386/2007, Ministerul Economiei i Finanelor este i
gestionar al Fondului special pentru produse petroliere, astfel c i în aceast calitate are competena
de a urmri încasarea contribuiei la fondul special amintit.
Pentru înlturarea acestei deficiene a fost emis o Decizie a Preedintelui Seciei de
Control Financiar Ulterior, prin care s-a dispus organizarea corespunztoare a controlului
respectrii obligaiilor de plat ale productorilor i procesatorilor de produse petroliere la
Fondul special pentru produse petroliere i urmrirea încasrii integrale a sumelor cuvenite
acestui fond special.
2.1.2. Dei O.U.G. nr. 249/2000 prevede c aceast ordonan de urgen se va aplica
începând cu 1 ianuarie 2001, s-a constatat c în cursul anului 2001 nu a fost efectuat nici o plat din
Fondul special pentru produse petroliere conform destinaiilor legale, suma de 93.384.087.066,0 lei
încasat în acest an fiind utilizat abia la 03.02.2002 pentru efectuarea plilor prevzute de ordonana
de urgen.
Situaia s-a datorat publicrii cu întârziere în Monitorul Oficial a „normelor metodologice
elaborate de Ministerul Finanelor i Ministerul Industriei i Comerului, aprobate prin hotrâre a
Guvernului”, care s stabileasc modul de utilizare a fondului special amintit, aa cum se prevedea în
O.U.G. nr. 249/2000.
Din corespondena purtat de Ministerul Industriei i Comerului cu Ministerul Finanelor,
rezult c în Ministerul Industriei i Comerului a fost elaborat un proiect de norme care a fost trimis în
timp util Ministerului Finanelor, dar aici s-a tergiversat aprobarea i publicarea, acesta fiind aprobat de
Guvern la 27 decembrie 2001 i publicat în Monitorul Oficial în ianuarie 2002.
Pentru plata cu întârziere la fondul de risc a sumei de 93.384.087.066,0 lei s-au calculat
majorri de întârziere i penaliti conform legislaiei fiscale, din care s-au sczut dobânzile aferente
pstrrii acestei sume în contul Trezoreriei statului, rezultând un prejudiciu final de 12,1 milioane lei.
Completul a luat act de situaia c faptele constate în actul de control intr sub incidena
prevederilor Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv, fiind prescrise.
2.1.3. Conform O.G. nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bncii
Române de Comer Exterior – Bancorex S.A. i fuziunea prin absorbie a acestei bnci cu Banca
Comercial Român S.A., angajamentele extrabilaniere preluate de la Bancorex S.A. se urmresc de
Banca Comercial Român S.A. pân în momentul în care devin creane neperformante, când vor fi
predate la Agenia de Valorificare a Activelor Bancare, iar Ministerul Finanelor emite în favoarea
bncii titluri de stat de valoare egal cu activele predate.
130

Dei iniial, în Scrisoarea de garanie emis de ctre Banca Comercial Român S.A. la
10.12.1999 pentru angajamente extrabilaniere în limita a 54.845 mil. lei i a echivalentului a
323.737,46 mii USD, se prevedea c „emiterea titlurilor de stat de ctre Ministerul Finanelor se face în
momentul în care pentru creanele exigibile i neperformante, Banca Comercial Român S.A. va face
dovada demersurilor întreprinse în vederea recuperrii acestor sume de la debitori”, în luna octombrie
2000 a fost semnat un Addendum la Scrisoarea de garanie prin care a fost eliminat efectuarea
demersurilor întreprinse de Banca Comercial Român S.A. pentru recuperarea sumelor de la
debitori. Aceasta este o condiie a emiterii titlurilor de stat, prevzut a se realiza baza proceselor
verbale de predare-primire a creanelor, încheiate între Banca Comercial Român S.A. i Agenia de
Valorificare a Activelor Bancare.
Modificarea scrisorii de garanie a avut drept consecin emiterea titlurilor de stat fr a se mai
verifica dac a fost îndeplinit condiia legal de urmrire a recuperrii angajamentelor extrabilaniere,
inclusiv prin proceduri judiciare, de ctre Banca Comercial Român S.A., existând astfel posibilitatea
ca datoria public s fi fost majorat nejustificat, prin emiterea unor titluri de stat în condiii nelegale.
Au fost sesizate organele de urmrire penal competente pentru stabilirea rspunderii juridice
a persoanelor responsabile pentru emiterea prin abuz în serviciu contra intereselor publice a unui act
care încalc reglementrile legale.
2.1.4. În urma verificrii la S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. a utilizrii împrumutului subsidiar
pentru finalizarea lucrrilor de investiii la Unitatea 2 CNE Cernavod, s-a constatat un caz de
înclcare grav a reglementrilor legale privind achiziiile publice, respectiv ale Ordonanei de urgen
a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziiile publice i ale Hotrârii Guvernului nr. 461/2001 pentru
aprobarea normelor de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 60/2001, care a condus la
încheierea i executarea unor contracte de prestri de servicii la preuri supraevaluate. Prejudiciul
produs prin plile supraevaluate a fost evaluat la 45.912,0 lei. Întrucât exist indicii temeinice
c înclcrile legislaiei privind achiziiile publice s-au fcut prin acte de înelciune i abuz în
serviciu contra intereselor publice, au fost sesizate organele de urmrire penal competente
pentru stabilirea rspunderii juridice a persoanelor responsabile de cauzarea prejudiciului.
2.2 Cu privire la datoria public guvernamental extern direct
2.2.1. Referitor la exactitatea i realitatea datelor înscrise în contul general al datoriei publice a
statului, s-a constatat c soldul datoriei publice externe directe raportat la 31 decembrie 2005 în sum
de 6.422,26 milioane Euro (23.615.292,3 mii lei) cuprinde unele inexactiti rezultate din modul
inadecvat de înregistrare a rambursrilor împrumuturilor în co de valute i din înregistrarea incorect
a unei rate de capital. S-a recalculat soldul corect, rezultând valoarea de 6.389,3 milioane Euro
(23.494.205,3 mii lei).
De asemenea, Anexa 11 la Bilanul general al trezoreriei statului la data de 31 decembrie 2006
„Serviciul datoriei publice derulat prin trezoreria central la data de 31 decembrie 2006” reflect în mod
eronat urmtoarele sume:
- la poziia II „Datoria public extern”, litera A „Dobânzi i comisioane aferente împrumuturilor
externe guvernamentale”, punctul 27 „Împrumut din euroobligaiuni conform H.G. 453/2001” în
coloana „Alte surse de acoperire” cu preluare la coloana „Total pli” este evideniat în mod
eronat (în plus) suma de 87.684,59 euro, corect fiind înregistrarea sumei de 63.750.000 Euro
de la poziia II „Datoria public extern”, litera A „Dobânzi i comisioane aferente
împrumuturilor externe guvernamentale”, punctul 18 în coloana „Surse de acoperire - Bugetul
statului” cu preluare la coloana „Total pli”;
- la poziia II „Datoria public extern”, litera B „Rambursri de rate scadente aferente
împrumuturilor externe guvernamentale”, punctul 20 „Împrumut din euroobligaiuni conform
H.G. 453/2001” în coloana „Alte surse de acoperire” cu preluare la coloana „Total pli” este
evideniat suma de 2.678.536,97 Euro, dei pentru anul 2006 la acest împrumut nu s-au
efectuat rambursri de rate scadente.
În timpul i ca urmare a controlului, Ministerul Economiei i Finanelor a efectuat
coreciile necesare.
131

2.2.2. Au fost emise dou decizii ale Preedintelui S.C.F.U. pentru înlturarea unor
abateri constatate în activitatea financiar-contabil a Ministerului Economiei i Finanelor.
Astfel, s-a constatat c în evidena contabil sunt înregistrate ca beneficiare i/sau debitoare în
cadrul unor împrumuturi externe derulate prin trezoreria central a statului dou regii autonome (Regia
Autonom a Lignitului Târgu Jiu i Regia Autonom de Gospodrire Comunal i Locativ Târgu
Mure) i o societate comercial (S.C. Rafirom S.A.) care, în urma restructurrilor, divizrilor i
reorganizrilor la care au fost supuse i-au încetat activitatea din punct de vedere juridic.
În vederea urmririi corespunztoare a recuperrii debitelor statului ce decurg din sub -
împrumutarea împrumuturilor externe s-a dispus identificarea succesorilor de drept care au beneficiat
de împrumuturile în cauz i încheierea cu acetia a unor acte adiionale la acordurile de împrumut
subsidiare iniiale.
De asemenea, în baza prevederilor Acordului de împrumut dintre România i Banca
European pentru Reconstrucie i Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare a utilitilor municipale,
ratificat de Ordonana Guvernului nr. 15/1995, primriile municipiilor beneficiare aveau obligaia s
constituie un fond de garantare, pe care s-l alimenteze la fiecare scaden cu 10% din echivalentul în
lei datorat de beneficiarul final de pe raza municipiului. S-a constatat ca Primria Municipiului Târgu
Mure nu a îndeplinit aceast cerin, iar Ministerul Economiei i Finanelor nu a urmrit respectarea
prevederii menionate.
S-a dispus Ministerului Economiei i Finanelor organizarea controlului privind alimentarea
fondului de garantare de ctre primriile municipale conform cerinelor Acordului de împrumut i
aplicarea sanciunilor prevzute de acordurile încheiate cu autoritile locale.
Ministerul Economiei i Finanelor a comunicat oficial c, în urma efecturii controlului dispus
prin decizie, s-a constatat nevirarea de ctre Consiliul Local Târgu Mure la fondul de garantare a
sumei de 463.066,0 lei, la care s-au calculat majorri i penaliti de întârziere în sum de 794968 lei,
respectiv 75.208,0 lei. Au fost dispuse msuri de încasare a debitelor constatate.
2.2.3. Ministerul Economiei i Finanelor nu a regularizat cu bugetul de stat influenele
financiare favorabile rezultate la scadenele din 15 februarie i 15 august 2005 i 2006 ale
împrumutului pentru fermierii privai din agricultur pstrând sumele rezultate din aceste influene în
conturi curente deschise la Raiffeisen Bank i la trezoreria statului.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 89/1992 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre
România i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare, încheiat la Washington la 15
iunie 1992, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 17/1994 cât i principiul anualitii
bugetului de stat i alte reglementri din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice.
Astfel, în anul 2005 nu s-a virat la bugetul de stat suma de 1.582.828,0 lei pentru care s-au
calculat majorri de întârziere i penaliti în valoare de 1.033.301,0 lei, iar în anul 2006 nu s-a
virat la bugetul de stat suma de 3.691.852,0 lei, pentru care s-au calculat majorri de întârziere
i penaliti în valoare de 1.433.339,0 lei.
În vederea stabilirii rspunderii juridice a persoanelor rspunztoare i a recuperrii
prejudiciului cauzat bugetului de stat a fost sesizat instana competent, pentru constatrile
aferente exerciiului financiar al anului 2005. Pentru constatrile aferente exerciiului financiar
al anului 2006 completul a luat act de faptul c, în perioada în care raportul de control
intermediar a fost supus analizei, a fost emis O.U.G nr. 141/2007 pentru modificarea i
completarea O.U.G. nr. 64/2007 privind datoria public, în care, la art. 2 se dezincrimineaz
retroactiv faptele constate în actul de control.
2.2.4. KPMG România S.R.L. i Ministerul Finanelor din România – reprezentat de Institutul de
Credit pentru Reconstrucie din Germania (KfW) - au convenit la data de 02.03.1999 semnarea unui
acord de management cu clauze care nu corespundeau prevederilor legale în vigoare, prin aplicarea
crora au fost emise facturi fiscale care nu conineau taxa pe valoarea adugat aferent serviciilor de
management. Consecina acestui fapt este necolectarea de ctre KPMG România ca tax pe
valoarea adugat a sumei de 352.819,0 lei i nevirarea acestei sume datorate bugetului de stat.
Sustragerea de la plat acestei sume ce reprezint taxa pe valoare adugat datorat bugetului de
stat antreneaz majorri de întârziere în sum de 276.715,0 lei i penaliti de întârziere în sum de
31.270,0 lei.
Curtea de Conturi a sesizat Agenia Naional de Administrare Fiscal cu privire la
modul de colectare i de virare a TVA de ctre KPMG România S.R.L., în vederea urmririi
132

încasrii sumelor datorate. Conform comunicrii Ageniei Naionale de Administrare Fiscale din
25.01.2008 „organele de inspecie fiscal au procedat la corectarea TVA aferent veniturilor
obinute din prestrile obinute «Acordului de Management», stabilind TVA suplimentar de
plat în sum de 359.747,0 lei i accesorii aferente în sum de 378.408,0 lei.
De asemenea, Ministerul Finanelor Publice nu a solicitat KPMG România S.R.L., în
conformitate cu conveniile încheiate, s efectueze în perioada 2002 - 2006 controale la bncile
partenere în derularea împrumuturilor dintre România i Institutul de Credit pentru Reconstrucie din
Germania (KfW) în scopul finanrii programului de creditare pentru întreprinderi mici i mijlocii –
respectiv a proiectului „Promovarea întreprinderilor mici i mijlocii”.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi a constatat nerespectarea de ctre ProcreditBank în
calitate de banc partener a criteriilor, procedurilor, termenilor i condiiilor contractuale la acordarea
Sub-Creditelor (Anexa 1 – „Condiiile sub-creditelor” - la contractul de credit nr. FGR 10) i a cerinelor
de raportare ctre Manager (art. 6 lit. b din FGR 10).
În timpul i ca urmare a controlului, Ministerul Economiei i Finanelor a întocmit adresa
nr. 185022/07.11.2007 prin care solicit KPMG România S.R.L. s dispun msuri de control în
conformitate cu prevederile art. 3 din Addendum - ul nr. 3/20.12.2002 la Contractul de
Management din 02.03.1999, asupra tuturor bncilor participante, în conformitate cu
metodologia stabilit prin Termenii de Referin anexai la Addendum - ul nr. 3/2002.
2.2.5. Au fost constatate mai multe abateri în utilizarea împrumutului RO 4602 acordat de BIRD
pentru finanarea Proiectului de finanare rural:
1. Din componenta A.3 „Acordarea de microîmprumuturi beneficiarilor” a Proiectului de
finanare rural au fost finanate prin Fundaia CAPA (ulterior S.C. CAPA Finance S.A.) un numr de
3.317 de microîmprumuturi în valoare total de 4.404.932 USD, pentru care s-a constatat prin sondaj
c nu respectau destinaia microîmprumuturilor prevzut de Acordul de împrumut ratificat prin OUG
nr. 8/2002, aprobat prin Legea nr. 307/2002.
De asemenea, Fundaia CAPA (ulterior S.C. CAPA Finance S.A.) a practicat un nivel al
dobânzilor la beneficiarii microîmprumuturilor mai mare decât cel prevzut în Acordul de împrumut,
obinând venituri necuvenite de aproximativ 809.847 USD.
Pentru abaterile constatate cu privire la administrarea de ctre Fundaia CAPA, respectiv
S.C. CAPA S.A., a microîmprumuturilor acordate în baza Contractului pentru furnizarea de
servicii de consultan pentru regiunea Transilvania s-a întocmit procesul verbal de constatare
care a fost transmis la Parchetul de pe lâng Tribunalul Cluj Napoca i la Direcia Naional
Anticorupie în vederea începerii urmririi penale a persoanelor vinovate de deturnare de
fonduri i obinerea de foloase necuvenite.
2. Ministerul Finanelor Publice, prin Unitatea de Management a Proiectului, a încheiat fr
temei legal contracte de servicii de consultan cu cei trei furnizori de servicii de microîmprumuturi, în
baza crora:
- a pltit acestora 758.093 USD reprezentând contravaloarea unor servicii de consultan
neprevzute de Acordul de împrumut, care de fapt nu reprezentau o prestare de servicii, ci
erau cheltuieli de funcionare normal a furnizorilor de microîmprumuturi;
- a permis acestor contractani s practice cote de dobânzi pltite de beneficiarii finali mai mari
decât cele prevzute în Acordul de împrumut, afectând atingerea unuia dintre obiectivele
proiectului, respectiv „reducerea srciei rurale prin finanarea investiiilor agricole i nonagricole
pentru segmentele srace ale populaiei rurale”;
- a permis furnizorilor de servicii de microîmprumuturi, contrar prevederilor Acordurilor de
împrumut, s reutilizeze ratele de capital rambursate de ctre beneficiarii finali, ceea ce,
împreun cu practicarea unui nivel al dobânzilor mai mare decât cel prevzut în Acordul de
împrumut, a condus la obinerea de ctre acetia a unor venituri suplimentare nelegale de
peste 1,4 milioane USD.
În vederea stabilirii rspunderii juridice a persoanelor rspunztoare pentru
prejudicierea împrumutului extern prin plata fr temei legal a sumei de 758.093 USD i pentru
favorizarea obinerii unor venituri necuvenite de ctre furnizorii de microîmprumuturi au fost
sesizate organele de urmrire penal.
133

2.3 Cu privire la garaniile guvernamentale pentru împrumuturi interne i externe
2.3.1. Referitor la exactitatea i realitatea datelor înscrise în Situaia garaniilor guvernamentale
pentru împrumuturi interne i externe, s-au constatat urmtoarele:
- Ministerul Finanelor Publice a raportat în mod eronat în Situaia garaniilor guvernamentale
pentru împrumuturi interne la data de 31.12.2005 soldul garaniilor pentru împrumuturi
contractate de autoritile publice locale ca fiind 94.021,8 mii lei, valoarea corect fiind de
93.795,5 mii lei.
- Ministerul Finanelor Publice a raportat în mod eronat în Situaia garaniilor guvernamentale
pentru credite externe la data de 31.12.2005 ca sold final al împrumuturilor externe garantate de
stat suma de 4.524,96 mil. Euro (16.638.730,4 mii lei), valoarea corect fiind de 4.517,2 mil. Euro
(16.606.601,2 mii lei).
- Soldul împrumuturilor externe garantate de stat evideniate în Situaia garaniilor
guvernamentale pentru împrumuturi externe la data de 31 decembrie 2006 a fost denaturat,
fiind diminuat cu suma total de 2.108,6 mii lei, datorit neoperrii unor trageri sau rambursri
în cazul a 7 scrisori de garanie. Soldul corect al împrumuturilor externe garantate de stat care
trebuia evideniat în Situaia garaniilor guvernamentale pentru împrumuturi externe la data de
31.12.2006 era de 3.684,5 mil. Euro, echivalentul a 12.459.784,1 mii lei.
- Baza legal înscris în Situaia garaniilor guvernamentale pentru împrumuturi externe la data
de 31 decembrie 2005 i 31 decembrie 2006 nu corespunde, în toate cazurile, cu actele
normative care au reglementat acordarea garaniilor guvernamentale pentru împrumuturi
externe.
În timpul controlului au fost dispuse msuri, prin emiterea unor decizii ale Preedintelui
S.C.F.U., urmare crora au fost efectuate corecturile necesare.
S-au constatat i neconcordane în sum de 12.353,5 mii lei între soldul creanelor din
disponibilul fondului de risc din evidena contabil i cel din evidena operativ. În timpul i ca urmare
controlului au fost efectuate corectrile necesare.
2.3.2. Ca i în anii precedeni, în anul 2006 Ministerul Finanelor Publice nu a solicitat, decât
într-o mic msur, direciilor teritoriale specializate cu atribuii în domeniul controlului fiscal,
efectuarea de controale în special la beneficiarii împrumuturilor externe garantate de stat care au
debite la fondul de risc, nerespectându-se în totalitate pct. 4.3.8. din Normele metodologice de aplicare
a Legii datoriei publice nr. 313/2004, aprobate prin H.G. nr. 2.415/2004 i Regulamentul de organizare
i funcionare al aparatului propriu al Ministerului Finanelor Publice aprobat prin O.M.F.P.
nr. 1.871/2005.
În timpul controlului, Direcia General de Trezorerie i Datorie Public a solicitat
organelor fiscale teritoriale efectuarea unor controale la un numr de 17 ageni economici
privind constituirea surselor de plat pentru achitarea obligaiilor aferente creditelor externe cu
scadena în luna septembrie 2007.
2.3.3. Dei în Legea datoriei publice nr. 313/2004 era prevzut aprobarea prin Hotrâre a
Guvernului a metodologiei de lucru a Comitetul Interministerial de Garanii i Credite de Comer
Exterior cu privire la avizarea cererilor de garanii, aceast metodologie nu exista la data controlului.
Urmare dispoziiei date prin decizia emis de Preedintele S.C.F.U., în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 804/26.11.2007 a fost publicat Norma pentru analiza i avizarea solicitrilor de emitere
de garanii de stat sau de acordare de subîmprumuturi de ctre Ministerul Economiei i Finanelor. În
aplicarea normei de mai sus, începând cu data de 26.11.2007 a intrat în vigoare Procedura general
pentru analiza i avizarea solicitrilor de emitere de garanii de stat sau de acordare de
subîmprumuturi de ctre Ministerul Economiei i Finanelor, aprobat prin Hotrârea Comitetul
Interministerial de Finanri, Garanii i Asigurri nr. 112/2007.
2.3.4 În anul 2006, Ministerul Economiei i Finanelor a efectuat pli de la fondul de risc în
sum de 6.175.914,0 lei reprezentând rate de capital neachitate i dobânzi aferente creditelor
garantate de stat contractate de BRAIGAL S.A. - SUINGAL BRILA de la B.C.R. S.A. Sucursala Brila.
Neurmrirea creditelor interne garantate de stat contractate de S.C. BRAIGAL S.A. - SUINGAL
BRILA, a determinat ca, dup 10 ani de la acordarea garaniilor, respectiv 9 ani de la termenele
scadente ale creditelor, s fie efectuat plata sumei de 6.175.914,3 lei din fondul de risc, în condiiile
134

în care creditele acordate au fost în sum de 2.301.788,0 lei, iar recuperarea debitelor provenite din
creane la fondul de risc este imposibil întrucât agentul economic debitor a fost radiat din Registrul
Comerului.
Prin decizie emis de Preedintele S.C.F.U. s-au dispus msuri de reglementare a
regimului debitelor provenite din executarea scrisorilor de garanie atunci când acestea nu mai
pot fi recuperate datorit faptului c nu mai exist agenii economici garantai i nici succesorii
de drept ai acestora.
2.3.5. În cap. III pct. 5 din O.M.F.P. nr. 1.079/ 2006 s-a prevzut în mod incorect c „Debitele
rezultate din rate de capital, dobânzi, comisioane i alte costuri aferente acestora, precum i din
comisionul de risc reprezint creane fiscale principale, iar majorrile de întârziere aferente acestora
reprezint creane fiscale accesorii”.
În realitate, debitele rezultate din rate de capital, dobânzi, comisioane, alte costuri aferente
împrumuturilor garantate de stat, comisionul de risc i majorrile de întârziere aferente acestora
reprezint creane principale sau accesorii, fr a avea caracter fiscal, aa cum au fost ele definite prin
O.G. nr. 29/2002 privind instituirea unor msuri pentru diminuarea datoriei publice i prin O.G.
nr. 41/2005 privind reglementarea unor msuri financiare.
Prevalându-se de definirea surselor de constituire a fondului de risc drept creane fiscale, la
nivelul Ministerului Finanelor Publice, din majorrile de întârziere pentru neplata unor obligaii fiscale
principale datorate fondului de risc, în baza notei înregistrat sub nr. 253638/18.12.2006, s-a constituit
i virat nelegal la fondul de stimulente suma de 5.045.910,0 lei, înclcându-se în acest fel i
prevederile Legii nr. 313/2004 a datoriei publice.
A fost întiinat Ministerului Public, în vederea sesizrii de ctre aceast instituie a
instanei de contencios administrativ competente pentru anularea prevederilor în cauz din
Ordinului ministrului finanelor publice nr. 1079/2006 i Ordinului ministrului finanelor publice
nr. 42/2007 i repararea pagubei ce a fost cauzat bugetului de stat în sum total de
5.070.001,0 lei, din care: 5.045.910,0 lei fond de stimulente constituit nelegal din sume cuvenite
fondului de risc i 24.091,0 lei dobânda aferent.
135

134

III.A. - Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului
public i privat al statului, precum i a concesionrii sau închirierii de
bunuri, proprietate public
Potrivit legii, Curtea de Conturi a organizat i desfurat aciuni de control financiar la zece
ageni economici constatându-se 34 de abateri de la prevederile legale, cuantificate la
45.435.346,3 lei, din care:
- 9 de abateri reprezentând prejudicii stabilite la 26.013.440,2 lei (pentru care, dup caz,
au fost sesizate organele de urmrire penal sau s-au emis msuri de ctre
managerii/ordonatorii de credite ai entitilor controlate, în vederea recuperrii
prejudiciilor);
- 25 de abateri de natur financiar-contabil, cuantificate la 19.421.906,1 lei, pentru a cror
înlturare s-au dispus msuri prin Decizii emise în baza art. 94 i 95 din Legea
nr. 94/1992 a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Procesele verbale de control au fost introduse în procedura de valorificare în vederea
recuperrii prejudiciilor i a atragerii sumelor corespunztoare la bugetele publice, potrivit art. 23 din
Legea nr. 78/2000 republicat i a instruciunilor aprobate prin Hotrârea nr. 246/2005 a Plenului
Curii de Conturi.
Totodat, pentru înlturarea abaterilor cu caracter financiar-contabil, în conformitate cu art. 94
i 95 din Legea nr. 94/1992, republicat, modificat i completat, au fost emise un numr de 25 de
Decizii ale Preedintelui Seciei de Control Financiar Ulterior.
137

1. Cu privire la administrarea patrimoniului public i privat al statului de ctre
regiile autonome, companiile i societile naionale i societile comerciale cu
capital integral sau majoritar de stat, controlul a constatat urmtoarele abateri de la
reglementrile legale
1.1. Vânzarea de active i mijloace fixe cu înclcarea prevederilor Legii nr. 31/1990 privind
societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i a Legii nr. 213/1998
privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, cu modificrile i completrile ulterioare.
Exemplu: cazul S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A., cuantificat la 18.127.951,2 lei,
unde s-a înstrinat, fr temei legal i vdit în dezavantajul statului, un teren feroviar în suprafa de
211.180 mp aferent activului "Triaj de reea al cf din st Bucureti". Urmare aciunii de control, s-a
dispus sesizarea organelor de urmrire penal.
1.2. Mijloace fixe scoase din funciune fr respectarea dispoziiilor legale, respectiv: H.G. nr.
909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale, modificat i completat prin
O.G. nr. 54/1997, O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice, cu modificrile i completrile
ulterioare, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare.
Exemplu: cazul S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A., cuantificat la 1.178.055,0 lei,
unde:
• nu s-a supus aprobrii consiliului de administraie scoaterea din funciune a unor cldiri
proprietatea statului;
• nu s-au întocmit procese verbale de scoatere din funciune a cldirilor demolate;
• pentru realizarea unor lucrri identice, s-a divizat cu bun tiin, între 5 prestatori diferii,
valoarea lucrrilor de dezafectare a unor cldiri.
Pentru înlturarea neregulilor constatate s-au dispus msuri prin Decizie emis în baza Legii
nr. 94/1992 a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
1.3. Diminuarea patrimoniului/capitalului social prin neînregistrarea contravalorii terenurilor
pentru care s-au obinut titluri de proprietate, abatere cuantificat la 295.401,6 lei, identificat la
SOCIETATEA FEROVIAR DE TURISM "S.F.T." - C.F.R. S.A. S-a constatat c:
• Pentru unele terenuri aparinând societii, dei existau certificate de atestare a dreptului de
proprietate, nu au fost întreprinse demersurile legale în vederea majorrii capitalului social;
• Nu au fost luate msuri pentru evaluarea terenurilor necesare realizrii obiectului de activitate,
evidenierea acestora în patrimoniul societii, precum i raportarea prin bilanurile contabile anuale.
Prin aceast abatere s-au înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, H.G. 834/1991 cu modificrile i completrile ulterioare privind
stabilirea i evaluarea unor terenuri deinute de societile comerciale cu capital de stat, Criteriile
MF/MLPAT 2665/1C/311/92.
Pentru înlturarea neregulilor constatate s-au dispus msuri prin Decizie emis în baza Legii
nr. 94/1992 a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
1.4. Efectuarea inventarierii patrimoniului cu înclcarea prevederilor legale, abatere
identificat la S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A. i SOCIETATEA FEROVIAR DE
TURISM "S.F.T." - C.F.R. S.A., respectiv:
• Nu s-a organizat i nu s-a efectuat inventarierea clienilor i furnizorilor, a celorlalte creane
i obligaii fa de teri;
• Nu s-au valorificat rezultatele acestei operaiuni, prin aceea c, pentru bunuri în valoare
total de 1.354.705,0 lei, constatate minus la inventar nu s-au luat msuri legale de recuperare de la
persoanele rspunztoare, iar minusurile respective nu au fost înregistrate în contabilitate;
• Nu s-au cuprins în operaiunile de inventariere anual, investiii în curs, în sum de
5.245.400,0 lei.
S-au înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/199 republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, i a O.M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv.
138

Pentru înlturarea neregulilor constatate s-au dispus msuri prin Decizii emise în baza Legii
nr. 94/1992 a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
1.5. Neefectuarea reevalurii patrimoniului dispus prin acte normative, abatere constatat la
SOCIETATEA NAIONAL „AEROPORTUL BUCURETI BNEASA - AUREL VLAICU” unde s-au
reinut urmtoarele:
• Neactualizarea, potrivit legii, a contravalorii terenurilor în suprafa de 1.445.325,47 mp
pentru care societatea a obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate i implicit
nemajorarea capitalului social cu valoare rezultat. Astfel, potrivit documentaiei de evaluare a
terenurilor în suprafa de 1.445.325,47 mp, suma de 41.326.508,1 lei reprezint valoarea din
anexele la certificatele de atestare a dreptului de proprietate, respectiv valoarea reevaluat în
conformitate cu prevederile H.G. nr. 500/1994 privind reevaluarea imobilizrilor corporale i
modificarea capitalului social i a H.G. nr. 983/1998 privind reevaluarea cldirilor, construciilor
speciale i terenurilor, fr a se ine seama de faptul c, certificatele de atestare a dreptului de
proprietate au fost obinute în perioada 2000-2001, perioad de la care, valoarea astfel stabilit
trebuia reactualizat potrivit legii, lucru care nu s-a realizat;
• Neînceperea lucrrilor de stabilire i evaluare a terenurilor în suprafa de 5.903,17 mp
primite cu titlu gratuit conform H.G. nr. 1288/2001 i H.G. nr. 1060/2002 privind trecerea unor bunuri
imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului i transmiterea acestora cu titlu
gratuit în proprietatea Societii Naionale „Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa – „Aurel
Vlaicu” S.A., în vederea obinerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate.
S-au înclcat prevederile H.G. 524/1998 privind înfiinarea Societii Naionale "Aeroportul
Internaional Bucureti - Bneasa" - S.A., cu modificrile i completrile ulterioare, H.G. 577/2002
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea
societilor comerciale, cu modificrile i completrile ulterioare, i a Legii nr. 137/2002 privind unele
msuri pentru accelerarea privatizrii, cu modificrile i completrile ulterioare, H.G.834/1991 privind
stabilirea i evaluarea unor terenuri deinute de societile comerciale cu capital de stat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i Criteriile MF/MLPAT 2665/1C/311/92.
Pentru înlturarea neregulilor s-au dispus msuri prin Decizie emis în baza Legii nr. 94/1992
a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
1.6. Neîntocmirea documentelor necesare pentru obinerea titlului de proprietate a terenurilor
din patrimoniu, abatere constatat la: S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A.,
SOCIETATEA FEROVIAR DE TURISM "S.F.T." - C.F.R. S.A., S.C. ÎNTREINERE I REPARAII
LOCOMOTIVE I UTILAJE - C.F.R. IRLU S.A.
Din controalele efectuate s-au reinut urmtoarele:
• nu s-au obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru terenurile din
patrimoniu, situaie în care nu s-a majorat capitalul social cu valoarea acestora;
• nu s-au executat lucrrile cadastrale în vederea obinerii certificatelor de atestare a dreptului
de proprietate pentru terenurile necesare realizrii obiectului de activitate i prin urmare valoarea
terenurilor nu s-a inclus în capitalul social.
S-au înclcat prevederile H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea i evaluarea unor terenuri
deinute de societile comerciale cu capital de stat, cu modificrile i completrile ulterioare,
OMPLAT 788/2002 i Criteriile MF/MLPAT 2665/1C/311/1992.
Pentru înlturarea neregulilor s-au dispus msuri prin Decizii emise în baza Legii nr. 94/1992
a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
2. Cu privire la legalitatea, realitatea i exactitatea evidenelor contabile, a
bilanurilor contabile i a conturilor de profit i pierdere
S-a constatat c unele regii autonome, societi sau companii naionale i societii comerciale
cu capital integral sau majoritar de stat, nu au respectat prevederile legale în domeniu, cu consecine
negative, concretizate în:
2.1. Neevidenierea integral în contabilitate i în conformitate cu prevederile legale a unor
elemente patrimoniale (creane, datorii etc.), abatere identificat în 3 cazuri, cuantificate la suma de
1.768.523,0 lei, astfel:
139

- la SOCIETATEA NAIONAL „AEROPORTUL BUCURETI BNEASA - AUREL VLAICU”
s-a constatat neurmrirea realizrii veniturilor din dividende. În conformitate cu prevederile din
Statutul S.N „Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa – Aurel Vlaicu” S.A aprobat prin H.G.
nr. 524/1998, privind înfiinarea Societii Naionale "Aeroportul Internaional Bucureti - Bneasa" -
S.A., cu modificrile i completrile ulterioare, în anul 2003, societatea a participat la constituirea
capitalului social al S.C. Romanian Airport Service S.A.
Cu privire la participarea S.N. „Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa – Aurel Vlaicu” S.A
la constituirea societii sus menionate, s-a constatat c nu s-au luat msuri pentru recuperarea, în
termenul legal de la data aprobrii situaiei financiare anuale aferente exerciiului financiar încheiat, a
dividendelor cuvenite pentru perioada 2004 – 2006, în sum de 1.248.114,0 lei.
S-au înclcat prevederile Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 441/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr.
31/1990 privind societile comerciale, republicat, i Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului,
republicat. În timpul controlului S.N. „Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa – Aurel Vlaicu” a
încasat operativ suma de 710.598,0 lei.
- la S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A. s-a constatat neînregistrarea în
evidenele contabile a contravalorii terenurilor, abatere prin care s-au înclcat prevederile Legii
contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i Criteriilor
MF/MLPAT 2665/1C/311/1992;
- la S.C. ÎNTREINERE I REPARAII LOCOMOTIVE I UTILAJE - C.F.R. IRLU S.A., nu s-a
majorat valoarea cldirilor cu valoarea modernizrilor efectuate, în sum de 520.409,0 lei. Au fost
înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i
necorporale, modificat i completat, H.G. nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 15/1994, Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificrile i completrile
ulterioare.
2.2. Înregistrarea în contabilitate a unor operaiuni patrimoniale fr documente justificative
legal întocmite: abatere constatat la S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A. i
cuantificat la 7.857.987,0 lei, prin care s-au înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
2.3. Organizarea i conducerea defectuoas a contabilitii: abatere cuantificat la suma de
560.529,9 lei, constatat la:
- SOCIETATEA FEROVIAR DE TURISM "S.F.T." - C.F.R. S.A. unde:
• nu s-a organizat i nu s-a condus, conform prevederilor legale în vigoare, evidena valoric a
mrfurilor i materiilor prime intrate/ieite în gestiunile cu specific de alimentaie public;
• nu s-au emis bonuri fiscale care s conin toate elementele obligatorii prevzute de lege;
• în perioada 2004 – 2006, nu a fost organizat i condus evidena contabil a clienilor,
furnizorilor i a celorlalte creane i obligaii pe fiecare persoan fizic sau juridic, dup caz;
• prin bilanurile contabile anuale, întocmite de ctre S.F.T.- C.F.R. S.A. la data de
31.12.2005, precum i la data de 31.12.2006, au fost raportate date eronate i necorelate cu
valoarea mrfurilor ieite din gestiune i veniturile realizate, aferente mrfurilor vândute, însumând
534.031,1 lei.
- S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A. unde:
• s-au înregistrat eronat cheltuieli, în perioada 2004–2006, însumând 23.004,9 lei;
• nu s-au înregistrat operaiuni contabile în ordine cronologic i sistematic;
• s-au înregistrat unele operaiuni contabile (însumând 3.494,0 lei) contrar planului general de
conturi.
S-au înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, prevederile O.U.G.28/1999 privind obligaia agenilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale i O.M.F. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv.
140

2.4. Alte abateri care au afectat acurateea situaiilor financiare prezentate de agenii
economici verificai, respectiv: meninerea nejustificat a unor debite înregistrate în contabilitate i
imobilizarea de fonduri bneti în investiii nefinalizate i nerecepionate.
Aceste abateri, cuantificate la sum de 7.759.926,5 lei, au fost constatate la S.C.
ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A., care a înclcat prevederile Legii nr. 31/1990 privind
societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 15/1990 privind
reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale, cu modificrile
i completrile ulterioare, prevederile Legii nr. 82/91 a contabilitii republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, prevederile Legii 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale i necorporale,republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, H.G.585/1998 privind
înfiinarea Societii de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." S.A. prin reorganizarea Societii
Naionale a Cailor Ferate Romane.
Pentru înlturarea neregulilor s-au dispus msuri prin Decizii emise în baza Legii nr. 94/1992
a Curii de Conturi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
3. Cu privire la respectarea reglementrilor legale referitoare la achiziii publice,
s-au constatat o serie de abateri:
- la S.N. A LIGNITULUI OLTENIA TG. JIU, unde nu s-a organizat licitaie pentru
achiziionarea a 8 staii electrice de transformare KV tip container în valoare de 6.930.840,0 lei,
aspect prin care s-au înclcat prevederile O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice, cu
modificrile i completrile ulterioare, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie
public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii;
- la C.N. A HUILEI S.A. PETROANI, unde iniierea procedurii de achiziie public s-a
efectuat fr identificarea surselor de finanare, iar contractarea unor piese de schimb, în valoare de
490.206,00 euro, s-a efectuat fr respectarea procedurii legale de achiziie public, din fondurile de
investiii i nu din cele de producie.
S-au înclcat prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, prevederile O.U.G.
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii.
Pentru neregulile constatate: în cazul - S.N. A LIGNITULUI OLTENIA TG. JIU se impunea
aplicarea unei amenzi, îns, al crei termen de aplicare era prescris; în cazul - C.N. A HUILEI S.A.
PETROANI – s-a procedat la sesizarea organelor de urmrire penal.
4. Alte abateri care au condus la diminuarea nelegal a patrimoniului i/sau a
capitalului social înscris în bilanurile contabile anuale, la denaturarea rezultatelor
financiare i implicit a obligaiilor datorate bugetelor publice
S-au constatat, în trei cazuri, la S.C. ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE S.A.,
cuantificate la suma de 6.917.250,0 lei, reprezentând:
• Crearea unui prejudiciu patrimonial din clieni prescrii în valoare de 6.369.351,9 lei, aspect
prin care s-au înclcat prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv, republicat,
i prevederile O.M.F.P. 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea
inventarierii patrimoniului;
• Crearea unui prejudiciu patrimonial în valoare de 487.912,6 lei, reprezentând contravaloarea
a 2.051,99 t. fier vechi, ce a fcut obiectul custodiei la S.C. Vagmar S.A. Craiova, urmare aciunii
lichidatorului S.C. Microfinance S.R.L. Craiova, aspect prin care s-au înclcat prevederile Legii
nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i,
prevederile Legii nr. 64/1994 privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului, republicat.
• Crearea unui prejudiciu patrimonial în valoare de 59.985,6 lei reprezentând contravaloarea a
50,43 t. fier vechi i 29.775 t. piese de schimb, lsate în custodie la A.F. Zori de zi Craiova, ca
urmare a stingerii dreptului la aciune, prin prescripie, aspect prin care s-au înclcat prevederile Legii
nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv, republicat.
Pentru recuperarea prejudiciului, în sum total de 6.917.250,0 lei, au fost sesizate organele
de urmrire penal i s-a emis scrisoare cu msuri ctre conducerea entitii verificate.
141

5. Cu privire la îndeplinirea obligaiilor financiare ctre bugetele publice sau
ctre alte fonduri stabilite de lege
S-au constatat abateri de natura necalculrii, neînregistrrii i nevirrii obligaiilor bugetare,
identificate la C.N. A HUILEI S.A. PETROANI, în dou cazuri, cuantificate la suma de 832.724,0 lei,
astfel:
• majorri calculate pentru redevene miniere neachitate la scadent, în valoare de 812.036,0 lei,
reprezentând obligaii financiare ctre bugetul de stat;
• majorri pentru neplata impozitelor i taxelor cuvenite bugetelor locale, în sum de 20.688,0 lei.
S-au înclcat prevederile Legii nr. 85/2003 a minelor, cu modificrile i completrile ulterioare
i prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare.
Pentru aspectele constate au fost sesizate organele de urmrire penal.
6. Cu privire la legalitatea utilizrii fondurilor de ctre agenii economici,
conform destinaiei legale stabilite
S-au constatat pli nelegale, în dou cazuri, cuantificate la suma de 136.998,0 lei, astfel la:
• C.N. A HUILEI S.A. PETROANI, de natura sporurilor la salarii, acordate nejustificat
conducerii CNH, în sum de128.687,0 lei, pentru care s-au calculat dobânzi în valoare de 6.828,0 lei.
Suma total de 135.515,0 lei a fost recuperat operativ în timpul controlului.
S-au înclcat prevederile O.U.G. 79/2001 privind întrirea disciplinei economico-financiare i
alte dispoziii cu caracter financiar, cu modificrile i completrile ulterioare. Pentru aspectul
constatat au fost sesizate organele de urmrire penal;
• S.C. VÂNZRI LEGITIMAII CLTORIE "VOIAJ-C.F.R." S.A., plata nelegal a sumei
de 1355,0 lei ca urmare a nerespectrii preului din oferta de adjudecare a licitaiei pentru achiziii de
bunuri. Au fost calculate dobânzi în valoare de 128,0 lei, rezultând suma total de 1483,0 lei care a
fost recuperat operativ în timpul controlului.
S-au înclcat prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.
142

III.B. - Controlul efectuat asupra activitii autoritilor cu atribuii în domeniul
privatizrii
În baza Programului de control financiar i audit pe anul 2007, Curtea de Conturi a României
a finalizat patru aciuni de control vizând privatizarea urmtoarelor societi:
- S.C. VIE VIN MURFATLAR S.A. Basarabi, jud. Constana;
- S.C. VIDIAMP S.A. Pacani, jud. Iai;
- S.C. ALRO S.A Slatina, jud. Olt;
- S.C. SIDERCA S.A. Clrai, jud. Clrai;
Controlul s-a desfurat la autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii acestor societi
respectiv, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, pentru privatizarea S.C. SIDERCA S.A.
Clrai, i S.C. ALRO S.A i la Agenia Domeniilor Statului, ca succesoare a Ministerului
Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pentru privatizarea S.C. VIE VIN MURFATLAR S.A.
Basarabi i S.C. VIDIAMP S.A. Pacani.
Aciunile de control s-au desfurat în baza Legii nr. 94/1992, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare i au avut urmtoarele obiective generale:
- respectarea de ctre autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii a metodelor i
procedurilor de vânzare stabilite de lege;
- respectarea de ctre pri a clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare;
- modul în care autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii au gestionat contractele i au
asigurat îndeplinirea de ctre cumprtor a clauzelor contractuale;
- evaluarea „rezultatelor” obinute din privatizare, în raport cu obiectivele propuse;
- modul în care instituiile publice au asigurat obiectivitatea i transparena procesului de
privatizare i au respectat principiul liberei concurene.
În urma controalelor efectuate au rezultat o serie de deficiene, anomalii i neregulariti, care
au fost identificate atât în etapa de pregtire i privatizare dar i în etapa post privatizare, dintre care
menionm urmtoarele:
• Publicitatea vânzrii realizate atât de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cât i
de Agenia Domeniilor Statului Agenia Domeniilor Statului a fost insuficient i neadecvat obiectului
vânzrii. Autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii au efectuat publicitatea, raportându-se doar la
cadrul legal general, neluând în considerare efectele unei publiciti adecvate, care ar fi permis
atragerea unui numr cât mai mare de investitori interesai. Raportarea strict la lege, fr a avea în
vedere beneficiile unei vânzri competitive, a constituit o insuficien semnalat permanent de
Curtea de Conturi cu scopul de a responsabiliza instituiile cu atribuii în domeniul de privatizare, de a
îmbuntii activitatea managerial din perspectiva economicitii, eficienei i eficacitii.
Controalele efectuate de Curtea de Conturi au avut în vedere Liniile directoare de „bun
practic” în auditul privatizrii elaborate de Organizaia Internaional a Instituiilor Supreme de Audit
(INTOSAI), fapt pentru care în mod constant au fost identificate i evaluate riscurile pe care instituiile
i le-au asumat atunci, când s-au limitat doar la cadrul juridic al tranzaciei, ignorând efectele
economice rezultate din activitatea managerial neperformant.
• Stabilirea unor criterii de selectare neadecvate sau arbitrare, care au limitat concurena i au
afectat rezultatele privatizrii;
• Autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii nu au acordat atenia cuvenit principiului de
independen i obiectivitate al operaiunii de evaluare, fapt ce nu a permis obinerea unui suport real
în fundamentarea preului de ofert i în luarea unei decizii corecte privind încheierea tranzaciilor i
informarea corect cu privire la rezultatele obinute;
• Contractele de privatizare nu au avut prevzute în clauzele contractuale, instrumente
suficiente de sancionare/garantare i control, fapt ce a limitat funcia de monitorizare exercitat de
instituia public pe parcursul derulrii contractului. Astfel, sistemul de garantare utilizat în cazul
privatizrilor S.C. VIE VIN MURFATLAR S.A. Basarabi i S.C. VIDIAMP S.A. Pacani prin „gajarea”
aciunilor cumprate în favoarea vânztorului, nu au constituit un instrument efectiv i suficient pentru
a determina cumprtorul s-i îndeplineasc obligaiile asumate prin contractele de privatizare.
143

Lipsa unor clauze contractuale în care s fie prevzute penalizri, au fcut ca realizarea unor
obligaii s nu respecte termenele stabilite, iar autoritile publice s nu aib posibilitatea de a
sanciona cumprtorul.
De asemenea în unele cazuri prin contractele încheiate, autoritile publice au stabilit ca
justificarea îndeplinirii obligaiilor s se fac pe „declaraii pe proprie rspundere”, sau pe baza unor
documente care atest virarea sumelor în cadrul societilor comerciale. Renunând la dreptul legal
de a verifica la faa locului realizarea obiectivelor de investiii, autoritatea public i-a asumat riscul
unor declaraii nereale i/sau ca sumele angajate s fie utilizate pe alte destinaii, cum este cazul
privatizrii S.C. ALRO S.A.;
• Modificarea repetat a contractelor de privatizare, dei acestea sunt rezultatul unor
negocieri definitive, pe parcursul derulrii contractului, prin încheierea unor acte adiionale, care în
fapt modific condiiile negociate, afecteaz credibilitatea, transparena i obiectivitatea procesului de
privatizare;
• Deficienele i neregulile menionate în etapa de negociere i perfectare a contractului de
privatizare au condus la situaii litigioase, a cror rezolvare ar putea afecta creanele i activele
statului, aa cum este cazul în privatizarea S.C. VIE VIN MURFATLAR S.A. Basarabi.
Din analiza i evaluarea deficienelor menionate, Curtea de Conturi a reinut ca principal
cauz, raportarea strict la legislaie fr analiza implicaiilor economice negative rezultate din
ignorarea aplicrii unei bune practici în domeniul privatizrii.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat lipsa unor proceduri de lucru i instruciuni clare,
în desfurarea activitilor „cheie”, care ar fi permis delimitarea responsabilitilor i
responsabilizarea persoanelor implicate.
Informarea i comunicarea rezultatelor la nivelul factorilor de decizie a fost insuficient i
incomplet, dei aceasta reprezint o component important a activitii manageriale, care asigur
buna funcionare a instituiei publice i garanteaz la un nivel acceptabil protejarea activelor i
resurselor statului.
Pentru deficienele constatate, care au avut efecte asupra creanelor statului sau au afectat
integritatea patrimoniului statului, actele de control încheiate în cazul S.C. SIDERCA S.A. Clrai,
S.C. ALRO S.A i S.C. VIDIAMP S.A. Pacani au fost înaintate Parchetului General, conform
Normelor de control financiar ulterior i de valorificare a constatrilor, aprobate de Plenul Curii de
Conturi.
În cazul S.C. VIE VIN MURFATLAR S.A., Preedintele Seciei de Control Financiar Ulterior a
emis Decizia nr. 4/03.04.2007, urmând ca Agenia Domeniilor Statului s comunice modul de
îndeplinire a msurii dispuse, respectiv preluarea aciunilor care au fcut obiectul privatizrii i
înregistrarea ca acionar, ca urmare a rezoluionrii contractului de vânzare-cumprare aciuni.
Analizând rezultatele obinute i cauzele care le-au generat, Curtea de Conturi a României
apreciaz c autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii, nu au realizat obiectivele propuse prin
privatizrile iniiate i au obinut „rezultate” economice mult mai mici decât cele scontate.
Exemplificm în acest sens privatizarea S.C. ALRO S.A. i a S.C. SIDERCA S.A. Clrai.
III.B.1. Privatizarea S.C. ALRO S.A.
1. Strategia de privatizare a S.C. ALRO S.A.
Prin H.G. nr. 790/12.09.2000, Guvernul României a aprobat Strategia comun de privatizare
a S.C. ALRO S.A. i S.C. ALPROM S.A., prin vânzarea pachetelor de aciuni deinute de stat în
proporie de 54,72% i respectiv 69,96%, în baza negocierii cu investitori strategici desemnai în
urma unui proces de selecie internaional.
Prin H.G. nr. 1133 din 15.11.2001, Guvernul României a abrogat H.G. nr. 790/2000 i a
aprobat o nou strategie de privatizare pentru S.C. ALRO S.A, care prevedea dou modaliti de
realizare i anume:
- achiziionarea întregului pachet de aciuni (54,72%) de ctre un investitor strategic, i
obligativitatea efecturii imediate a unei investiii prin majorare de capital, de minimum 45 milioane USD;
144

- achiziionarea doar a unei pri de 10% din pachetul de aciuni, reprezentând numrul
minim de aciuni, care s asigure o majoritate privat în societate, cu obligativitatea efecturii
imediate a unei investiii din majorarea de capital de minimum 45 milioane USD. Aceast a doua
posibilitate se putea aplica doar în cazul în care nu s-ar fi depus „oferte” pentru întregul pachet de
aciuni scos la vânzare.
Strategia de privatizare a stabilit ca metod de privatizare negocierea pe baz de „oferte
tehnice” i a definit totodat etapele ce trebuie parcurse pentru a se asigura o majoritate privat la
S.C. ALRO S.A., astfel:
- criteriile de preselecie pentru potenialii investitori se vor stabili de Autoritatea pentru
Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului împreun cu Consoriul de consultani pentru
privatizare format de BNP Paribas i Central Europe Trust;
- publicarea de ctre Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a
„anunului de vânzare” în care se vor specifica criteriile de preselectare;
- angajarea unui alt consultant de privatizare selectat de ctre Autoritatea pentru Privatizarea
i Administrarea Participaiilor Statului dintr-o „list” acceptat de Banca Mondial, care va formula la
finalul încheierii contractului de privatizare „o opinie independent cu privire la corectitudinea
tranzaciei, termenii generali ai tranzaciei i încadrarea procesului de privatizare în standardele
internaionale specifice acestui sector industrial”.
Prin derogare de la prevederile legale s-a stabilit ca valoarea garaniei de participare s fie de
20 milioane USD, sub forma unei „Scrisori de Garanie Bancar” emis de o banc agreat de
Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului 1 .
2. Implementarea „Strategiei de privatizare”
2.1. Declanarea procesului de privatizare; criteriile de selecie i publicitatea
Prin Hotrârea nr. 13/14.12.2001, Colegiul de Conducere al Autoritii pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului a aprobat „Nota” privind condiiile de vânzare” pentru aciunile
deinute de stat la S.C. ALRO S.A, publicitatea, precum i componena comisiei de negociere.
Pentru fundamentarea preului de ofert s-a avut în vedere atât media cotaiilor realizate pe
piaa de capital în ultimele 12 luni, cât i „Raportul de evaluare” întocmit în iunie 2000 de consultanii
BNP Paribas i Central Europe Trust. În baza acestui „Raport” S.C. ALRO S.A. a fost evaluat la o
valoare cuprins între 204-387 milioane USD, pe baza rezultatelor obinute comparativ cu grupul
companiilor mici, respectiv un pre pe aciune de 1,29-2,44 USD i o valoare între 204 i
304 milioane USD respectiv 1,29-1,92 USD, în cazul lurii în considerare a nivelului vânzrii pentru
întregul grup.
Prin „Nota” aprobat de conducerea Autoritii pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului pentru selectarea investitorilor au fost stabilite urmtoarele criterii:
- experien, tradiie i prezen pe pia sub acelai nume în domeniul produciei i/sau
comercializrii produselor de aluminiu de minimum 10 ani;
- cunoatere bun a pieei româneti prin prezena pe aceast pia de cel puin 5 ani, sub
acelai nume, a produselor din sectorul aluminiului;
- capacitate financiar, precum i investiional la nivelul a 45 milioane USD, atestat de o
banc internaional de reputaie;
- capacitate de transferare a tehnologiei, know-how i management performant.
În data de 17.12.2001, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului
a publicat „anunul de vânzare” în ziarele New York Times, Curentul, Ziua, Adevrul, Ziarul Financiar
i Gazeta Oltului.
Pentru realizarea unui mediu concurenial mai larg, Banca Mondial a fcut recomandri
privind criteriile de selecie, fapt pentru care Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului împreun cu consultanii desemnai au trecut la reanalizarea lor.
1 art. 320 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 prevede un nivel pentru garanie de
participare de 3% pân la 20% din valoarea nominal a pachetului de aciuni scos la vânzare (în acest caz maximul
garaniei de participare ar fi fost de 85,8 miliarde lei care la un curs de 30.185 lei valabil la 12.09.2001, reprezint
2,8 milioane USD)
145

Prin Hotrârea nr. 14/20.12.2001 Colegiul de Conducere al Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului aprob republicarea „anunului de vânzare” aprut în aceleai
ziare, în data de 22.12.2002 coninând urmtoarele criterii:
- experien, capabiliti tehnologice, prezen pe piaa internaional a aluminiului sub
acelai nume în domeniul produciei i/sau comercializrii produselor de aluminiu de minimum 10
ani;
- capacitate financiar i investiional de a realiza o investiie de 45 milioane USD, în termen
de 30 de zile de la semnarea contractului de vânzare-cumprare, probat printr-o scrisoare de
bonitate emis de o banc internaional de reputaie i verificat de EXIMBANK.
Prin „anunul de vânzare” a fost modificat termenul limit de depunere a ofertelor, respectiv
15 aprilie 2002, în loc de 4 martie 2002.
Pân la data de 15 aprilie 2002 au fost depuse oferte „angajante” de trei investitori i anume:
- Consoriul format din firmele „Marco Aquisitions”, „Marco Internaional” i S.C. CONEF S.A.;
- Glencore International Ag;
- Consoriul format din Balli Group PLC, Balli Metal S.A. i Klockner & Co Ag.
Ulterior, ultimii 2 investitori s-au retras, în competiie rmânând doar Consoriul format din
firmele „Marco Aquisitions”, „Marco International” i S.C. CONEF S.A., care a formulat o „ofert”
comun pentru achiziionarea a 10% din aciunile S.C. ALRO S.A.
De reinut este faptul c, dup prima „Strategie de privatizare” aprobat la data de 12.09.2000
i în prima jumtate a anului 2001, Grupul Marco i afiliaii si au achiziionat succesiv aciuni emise
de S.C. ALRO S.A, deinând la data depunerii ofertei 41,73% din capitalul social, i anume: „Marco
Aquisitions” 27,85% i S.C. CONEF S.A. 13,88%. De menionat este faptul c, la data depunerii
ofertei, „Marco Aquisitions” deinea 99,85% din capitalul social al S.C. CONEF S.A..
Poziia dominant a grupului Marco a dus la diminuarea i la o relativ blocare a interesului
altor investitori, reducându-se considerabil aria competitivitii.
Curtea de Conturi a României a constatat c Autoritatea pentru privatizare i
Administrarea Participaiilor Statului nu a acionat pentru a mri ansele aplicrii strategiei în
prima variant i pentru a crea un mediu concurenial mai bun, dei avea posibilitatea de a
bloca tranzaciile pe piaa de capital, motivat de privatizarea societii.
Curtea de Conturi a României a constatat c pe lâng poziia dominant a Grupului
Marco, criteriile de preselecie i stabilirea garaniei de participare la nivelul a 20 milioane
USD au descurajat participarea potenialilor investitori, prin diminuarea mediului concurenial
- element esenial pentru o vânzare competitiv i obinerea unui raport pre-valoare, care s
reflecte în mod real mecanismele pieei.
2.2. Negocierea condiiilor de vânzare
În perioada 22.04-28.04.2002 s-au desfurat mai multe runde de negociere. În data de
29.04.2002 consoriul Marco a depus „oferta final, îmbuntit i irevocabil”. Prin aceast ofert s-
a obinut un pre pe aciune de 0,72 USD fa de oferta iniial de 0,65 USD, pre apropiat de cel
obinut pe piaa de capital, respectiv un pre total de 11,4 milioane USD (adic 10% din capitalul
social al S.C. ALRO S.A.).
Curtea de Conturi a României constat c Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului a obinut un pre mai mic decât cel recomandat de
Consultanii BNP Paribas i Central Europe Trust, tranzacia încheindu-se la un pre apropiat
de cel de la Bursa de Valori Bucureti, dei în acest caz se negocia nu numai vânzarea unei
cote de 10% dar i poziia majoritar în societate.
2.3. Analiza contractului de privatizare - prevederi contractuale i deficiene
Prin contractul de vânzare-cumprare aciuni nr. 11/30.04.2002, consoriul reprezentat de
„Marco Aquisitions” s-a angajat s plteasc suma de 11,4 milioane USD pentru cumprarea unui
numr de 15,8 milioane aciuni reprezentând 10% din capitalul social.
De asemenea, consoriul s-a angajat s realizeze investiii în valoare de 61,5 milioane USD,
prin majorri succesive de capital social, astfel:
investiii de mediu de 16,5 milioane USD prin majorarea capitalului social în dou etape i
anume:
- 8,5 milioane USD pân la 31.12.2003;
146

- 8 milioane USD pân la 31.12.2004.
Investiii de dezvoltare în sum de 45 milioane USD prin majorarea capitalului social în 30 de
zile de la semnarea contractului. Suma de 45 milioane USD urma s fie utilizat cu
urmtoarele destinaii:
- 28,4 milioane USD pentru modernizarea i înnoirea echipamentelor concretizate în
obiectivele prevzute în anexa nr. 4 la „Planul de Afaceri”, devenit anexa nr. 9 la
contractul de privatizare.
- 16,6 milioane USD pentru achiziia, pân la data de 31.12.2002 a unui pachet
majoritar de aciuni într-o societate de pe piaa industriei de aluminiu din România,
productoare de alumin. Prin act adiional acest termen a fost prelungit ulterior
pân la 30.06.2003.
Prin contract s-a prevzut ca justificarea realizrii angajamentelor de dezvoltare i mediu s
se fac prin documente care s ateste virarea sumei de 61,5 milioane USD în contul societii.
Cu aceast sum urma s fie majorat capitalul social prin emisiunea de aciuni
suplimentare,(statul urmând s-i diminueze participaia) dei obiectivele de investiii trebuiau s fie
realizate în perioada 2002-2006 conform anexei nr. 4 la „Planul de Afaceri” i respectiv pân la
30.06.2003 pentru investiiile de portofoliu.
Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a încheiat contractul de
privatizare fr s prevad clauze penalizatoare sau instrumente de garantare a realizrii investiiilor
din punct de vedere structural. Mai mult decât atât, prin contract a fost limitat controlul exercitat de
vânztor, prile convenind ca justificarea realizrii s se fac pe baza „declarailor pe propria
rspundere” date de administrator al societii i a certificatelor întocmite de o firm de audit extern
care au vizat exclusiv depunerea de ctre Consoriul Marco a sumei de 61,5 milioane USD în contul
de disponibiliti al societii.
Curtea de Conturi a României a constat c Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului a acceptat încheierea contractului de privatizare, fr a cuprinde clauze care s
asigure efectiv realizarea investiiilor prevzute în „Planul de Afaceri”, anex la contractul de
vânzare-cumprare aciuni. De asemenea, se apreciaz caracterul formal al „Planului de
Afaceri”, având în vedere c prin contractul de privatizare nu au fost stabilite clauze
penalizatoare.
Curtea de Conturi a României a considerat c, în acest mod, Autoritatea pentru
valorificarea Activelor Statului i-a asumat prin contractul de privatizare riscul nerealizrii
obiectivelor de investiii i de portofoliu de ctre cumprtorul Consoriul „MARCO”. În lipsa
unor astfel de instrumente, cumprtorul putea folosi sursele de finanare în orice scop, în
condiiile în care prin majorarea imediat a capitalului social cu suma de 45 milioane USD,
statul nu mai avea control asupra gestionrii societii. Ca efect al acestei operaiuni, statul
urma s dein o participaie de doar 20% din capitalul social.
Un aspect important reinut de Curtea de Conturi a României se refer la dividendele din
profitul net repartizate de societate dup privatizare.
Prin clauza 10.10.11 din contract, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului a acceptat ca Grupul Marco s determine societatea ca din profitul net obinut
pe anii 2002, 2003 i 2004 s achite cu titlu de dividende suma total de 14,3 USD repartizate astfel:
- pentru anul 2002 – 2,6 milioane USD;
- pentru anul 2003 – 4,5 milioane USD;
- pentru anul 2004 – 7,2 milioane USD.
De asemenea, s-a mai convenit ca în cazul în care suma achitat de societate este mai mic
de 14,3 milioane USD, cumprtorul se oblig s plteasc vânztorului diferena, într-o perioad
cuprins între 30.04.2005 i 30.04.2010.
În cazul în care, cotele deinute de APAPS în capitalul social al societii vor fi mai mari de
20,01% la 31.12.2002, 18,12% la 31.12.2003 i 16,64% la 31.12.2004, dividendele cuvenite vor fi
stabilite prin luarea în calcul a cotelor mai mari, dar fr s depeasc nivelul dividendelor de
14,3 milioane USD. Prin aceast clauz Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului i-a asumat riscul ca societatea s obin un profit net mai mare decât cel
estimat, iar dividendele cuvenite s fie mai mari decât nivelul maxim stabilit prin contract.
Mai grav este faptul c prin clauza 10.10.11, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului a acceptat implicit ca prin majorrile succesive de capital, urmare a virrii
sumei de 61,5 milioane USD, statul s îi diminueze participaia la 20,01% în urma virrii sumei de
147

45 milioane USD, la 18,12% dup efectuarea vrsmântului de 8,5 milioane USD la sfâritul anului
2003 i respectiv 16,64% dup virarea sumei de 8 milioane USD la sfâritul anului 2004, aferent
realizrii investiiilor de mediu.
Referitor la realizarea acestor majorri de capital, Curtea de Conturi a României a reinut
urmtoarele aspecte:
Majorrile de capital social, ca urmare a angajamentului investiional de 61,5 milioane USD,
au fost realizate, astfel:
La data de 16.01.2003 s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerului, majorarea capitalului
social prin emisiunea unui numr de 195,6 milioane aciuni nominative (de 978,3 miliarde lei valoare
nominal), ca efect al virrii în contul S.C. ALRO S.A a sumei de 45 milioane USD. În urma acestei
majorri, participaia statului a devenit de 20,01% (la nivelul cotei prevzut la art.10.10.11 din
contractul de privatizare). Majorarea de capital s-a realizat la un pre de subscriere de 7.653,0 lei,
prin adugarea la valoarea nominal de 5.000,0 lei a unei „prime de emisiune” de 2,653 lei. Din
punct de vedere economic „prima de emisiune” reprezint suma cu care este corectat valoarea
nominal, pentru a obine un pre cât mai apropiat de pia.
Curtea de Conturi a României a constatat c atât la negocierea clauzei 10.10.11 cât i la
realizarea majorrii de capital, preul de subscriere pentru noile aciuni a fost stabilit la un nivel mai
mic decât preul negociat i acceptat de pri, ca pre corect pentru vânzarea cotei de 10%. Astfel, în
contractul de privatizare pentru vânzarea cotei de 10% s-a stabilit un pre de 0,72 USD/aciune, în
timp ce preul de subscriere avut în vedere la clauza 10.10.11 a fost de 0,24 USD (de 3 ori mai mic).
Subevaluarea preului de subscriere a avut ca efect emisiunea unui numr de aciuni noi de 3
ori mai mare, ceea ce a dus practic la dublarea capitalului social i implicit la diminuarea fr o
justificare economic a cotei deinute de stat, de la 44% la 20%.
În acelai mod s-a procedat i în cazul majorrilor de capital ca urmare îndeplinirii
angajamentului investiional de 16,5 milioane USD, stabilit la nivelul de 8,5 milioane USD în anul
2003 i 8 milioane USD în 2004.
Astfel, în data de 18.11.2003 capitalul social a fost majorat prin emisiunea de aciuni noi la un
pre de subscriere de 7.940,0 lei/aciune (5.000,0 lei valoare nominal + 2940 prim de emisiune),
participaia statului diminuându-se la cota de 18,17%.
Ultima majorare de capital stabilit prin contractul de privatizare, s-a efectuat la data de
02.02.2005, prin emisiunea unui numr de aciuni noi la un pre de subscriere de 7.375,0 lei (5000
valoare nominal + 2.375 prim de emisiune), statul rmânând cu o cot de 16,64%.
i în aceste cazuri Curtea de Conturi a României a constat subevaluarea preului de
subscriere care a dus la emisiunea unui numr de aciuni noi mult mai mare, i implicit la
diminuarea participaiei statului la S.C. ALRO S.A.
Aparent, prin clauza 10.10.11, prile au negociat garantarea unui nivel al dividendelor pentru
anii 2002, 2003, 2004 ca o despgubire pentru pierderea poziiei statului în societatea ALRO în suma
de 14,3 milioane USD, sum considerat un avantaj acordat vânztorului. În fapt, în mod indirect s-a
stabilit diminuarea cotelor deinute de stat în urma majorrilor succesive a capitalului social, luând în
calcul un pre al aciunilor noi emise de 3 ori mai mic fa de preul de vânzare al aciunilor deinute
de stat.
Dei Legea nr. 31/1990 prevede dreptul de subscriere în cazul majorrii de capital pentru toi
acionarii existeni la data operaiunii, limitarea dividendelor la nivelul de 14 milioane USD, în cazul în
care statul ar fi avut cote mai mari, a fost o garanie suplimentar prin care cumprtorul s-a asigurat
c, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului nu va participa la majorarea
de capital social sau c va contesta aceste operaiuni de majorare de capital.
Aa cum s-a artat, prin „Strategia de privatizare” aprobat de Guvernul României, vânzarea
pachetului de minim 10% se putea realiza numai cu obligativitatea efecturii imediate a unei investiii
prin majorarea de capital social, de minim 45 milioane USD, fr a stabili modalitatea de realizare.
Conform Legii nr. 31/1990 majorarea de capital social se poate realiza fie prin majorarea
valorii nominale, fie prin emisiunea de aciuni suplimentare, ultima variant fiind cea pentru care a
optat Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului.
Curtea de Conturi a României a constatat c prin modul cu care Autoritatea pentru
Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a negociat majorrile succesive ale
capitalului social, (ca urmare a realizrii angajamentului investiional în sum total de
61,5 milioane USD) participaia statului a fost diminuat nejustificat, prin subevaluarea preului
de subscriere, ajungând dup cele 3 majorri stabilite prin contractul de privatizare la 16,64%.
148

De lâng pierderea suferit de diminuarea participaiei, statul a pierdut i poziia de control
asupra societii, care i-ar fi dat posibilitatea s-i apere interesele în societate în mod
corespunztor.
În prezent, urmare a unor majorri de capital ulterioare, statul mai deine o cot de 9,92%,
pachetul de aciuni fiind predat în 2007, Fondului Proprietatea.
3. Gestiunea contractului de vânzare-cumprare aciuni nr. 11/30.04.2002
3.1. Realizarea obiectivelor de investiii în sum de 28,4 milioane USD
În cadrul aciunii de documentare realizat de Camera de Conturi Olt la societatea S.C. ALRO
S.A, directorul general a prezentat o list cu „obiectivele de investiii” realizate în perioada 2002-
2006, precum i valoarea acestora.
Societatea nu a permis accesul la documentele financiar-contabile i în lipsa unor documente
credibile i suficiente, Curtea de Conturi i-a exprimat rezerve cu privire la realizarea obiectivelor
prevzute în Anexa nr. 4 din „Planul de afaceri”.
3.2. Realizarea investiiilor de portofoliu în sum de 16,6 milioane USD
Investiiile de portofoliu au fost realizate prin achiziionarea de ctre S.C. ALRO S.A a unor
pachete de aciuni la S.C. ALPROM S.A. Slatina i la S.C. ALUM S.A. Tulcea.
Este de subliniat c iniial pachetul de aciuni de la S.C. ALRPOM S.A. a fcut obiectul
contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. 44/19.12.2002, încheiat de ctre Autoritatea pentru
Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului în calitate de vânztor i grupul Marco în calitate
de cumprtor. Prin acest contract cumprtorul s-a angajat ca pe lâng suma de 4 milioane USD
privind preul pachetului de aciuni (reprezentând 69,92%) s efectueze i investiii în societate în
sum de 9,3 milioane USD.
Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a acceptat prin actele
adiionale din data de 17.03.2003 i respectiv 03.04.2003, ca grupul Marco s fie schimbat prin
procedeul „novaiei”, cu S.C. ALRO S.A. În acest mod S.C. ALRO S.A a preluat toate obligaiile i
drepturile cumprtorului iniial dei S.C. ALRO S.A nu a participat la procesul de negociere a
operaiunilor de privatizare a S.C. ALPROM S.A. Prin contractul de vânzare-cumprare aciuni
nr. 44/19.02.2002, posibilitatea cedrii contractului a fost stabilit în mod expres. Astfel, cumprtorul
putea s transmit aciuni ctre un afiliat în totalitate sau în parte, precum i prin novaie prin
schimbarea de debitor, cu acordul Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor
Statului.
Prin achiziionarea de ctre S.C. ALRO S.A a pachetului de aciuni de la ALPROM, (prin
operaiunea de novaie) s-a realizat o parte din obligaia investiional a consoriului Marco, asumat
prin contractul de privatizare nr. 11/30.04.2002. Totodat, grupul Marco a utilizat aceeai sum i
pentru plata preului stabilit prin contractul de vânzare-cumprare aciuni nr. 44/2003, în timp ce S.C.
ALRO S.A a preluat obligaiile investiionale asumate de grupul Marco prin contractul de privatizare al
S.C. ALPROM S.A. Slatina, în sum de 9,6 milioane USD.
Operaiunea de novaie a fost urmat de un alt tip de investiie de portofoliu, reprezentând
cumprarea de pe piaa de capital a unor pachete de aciuni, conform „Certificatelor” emise de
societatea de audit Deloitte i anume:
- un pachet de 688.422 aciuni emise de S.C. ALRPOM S.A. Slatina la un pre total de
872.369,14 USD, achitat la data de 06.08.2004;
- un pachet de 6.525.760 aciuni, emise de S.C. ALUM S.A. Tulcea, la un pre total de
11.752.985,12 USD, achiziionate la data de 13.09.2005 i respectiv 23.01.2006.
Curtea de Conturi a României a constat c investiiile de portofoliu au fost realizate cu
întârziere fa de termenul stabilit prin contractul de privatizare, de 30.06.2003.
Dei au fost realizate cu mult peste termenul convenit, Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului nu a putut aplica msuri de sancionare întrucât în contract nu
au fost prevzute clauze penalizatoare. Aa cum s-a mai artat, prin majorrile succesive ale
capitalului social, grupul Marco a dobândit o poziie dominant, deinând la data de 02.02.2005 un
procent de 81,46% din capitalul social al S.C. ALRO S.A.
Efortul financiar al cumprtorului a fost de 61,5 milioane USD, iar prin majorrile succesive
de capital social s-a ajuns la situaia ca acesta s dein în septembrie 2005 poziia semnificativ în
S.C. ALRO S.A (88,4%), S.C. ALPROM S.A. (86,9%) i S.C. ALUM S.A. Tulcea (67,9%).
149

În prezent, conform datelor de pe site-ul Bursei de Valori Mobiliare, S.C. ALRO S.A a preluat
întregul pachet de la S.C. ALUM S.A. i a fuzionat prin absorbie cu S.C. ALPROM S.A.
Lipsa unor msuri, pentru a bloca achiziiile de pe piaa de capital, limitarea liberei concurene
prin criteriile de selectare stabilite, modificrile intervenite dup semnarea contractului de
vânzare/cumprare, folosirea novaiei, acceptarea investiiilor de tip financiar i nu în ultimul rând
majorrile capitalului social i acceptarea diminurii participaiilor statului prin subevaluarea preului
de subscriere a noilor aciuni, sunt circumstane care au permis cumprtorului s obin
achiziionarea celor 3 societi importante din domeniul aluminiului.
Pentru neregulile constatate, actul de control a fost înaintat D.N.A., conform Normelor
de control financiar ulterior i de valorificare a constatrilor, aprobate de Plenul Curii de
Conturi.
III.B.2. Privatizarea S.C. SIDERCA S.A.
Privatizarea S.C. SIDERCA S.A. s-a realizat prin constituirea unei societi mixte în baza unui
„Program de restructurare i redresare financiar”, denumit generic „Proiectul DONASID”.
1. Programul de restructurare i redresare financiar a S.C. SIDERCA S.A.
În scopul repunerii în funciune a „fluxului viabil” a S.C. SIDERCA S.A. format din „Oelria
electric i Laminorul de profile grele”, Guvernul României, prin H.G. nr. 225/2001, a numit o Comisie
Interministerial pentru elaborarea unui „Program de restructurare i redresare financiar”. În
conformitate cu prevederile H.G. nr. 225/2001 a fost suspendat procedura de faliment declanat
de Tribunalul Clrai la data de 23.06.2000 (pentru o perioad de 3 ani), termen prelungit prin H.G.
nr. 158/2004, pân la 13.02.2005.
„Programul de restructurare i redresare financiar” a avut la baz studiul de fezabilitate
întocmit de IPROMET, IPROLAM i UZINSIDER, în contextul dificultilor financiare ale S.C.
SIDERCA S.A. Potrivit studiului, S.C.SIDERCA avea la sfâritul anului 2000 datorii de 957,0 miliarde lei
(ROL), iar valoarea activelor garantate în favoarea unor bnci, inclusiv Autoritatea privind
Valorificarea Activelor Bancare era de 311,0 miliarde lei (ROL).
Necesitatea salvrii „fluxului viabil” a avut în vedere dou componente, una economic i una
social i anume: fructificarea potenialului economic al acestor „active” pentru realizarea de produse
laminate de tip profile grele in i crearea de locuri de munc într-o zon defavorizat,
monoindustrial (care a depins doar de viabilitatea Combinatului Siderurgic Clrai).
Programul a avut în vedere i gradul de atractivitate al acestor „active”, la care pentru
modernizarea i punerea în funciune în perioada 1996-1998 au fost realizate investiii de
66,8 milioane USD, respectiv 26,8 milioane USD pentru Oelria electric i 40 milioane USD pentru
Laminorul de profile grele. Potrivit IPROMET i IPROLAM fluxul tehnologic de elaborare i turnare
continu a oelului „este cel mai modern din România”.
Comisia Interministerial a elaborat prin „Program” strategia de punere în funciune a „fluxului
viabil”, conceput pe un orizont de timp scurt, mediu i lung.
Strategia pe termen scurt a avut ca obiectiv punerea în funciune a „fluxului viabil”, pentru
care a fost estimat un necesar de fonduri de 20 milioane USD.
Prin „Programul”, finalizat în aprilie 2001, Comisia Interministerial a prevzut dou variante
de realizare.
Prima variant a „Programului” propunea înfiinarea unei societi comerciale noi (S.C.
DONASID S.A.) prin aport în natur al S.C. SIDERCA S.A., constând în teren, hale, drumuri, C.F.,
construcii, instalaii aparinând fluxului viabil reprezentând 49% din capitalul social i aport în
numerar din partea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în sum de 20 milioane USD
pentru 51% din capitalul social. Restul activelor „fluxului viabil” urmau s fie transferate prin leasing
noii societi, urmând ca din redevenele i dividendele participaiei la noua societate, S.C. SIDERCA
S.A. s asigure resurse pentru stingerea pasivului, inclusiv o parte din creana bancar
neperformant preluat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (reprezentând creditul
bancar preluat de la BANCOREX).
Aceast variant conine dou etape distincte de realizare.
150

Prima etap presupunea înfiinarea societii mixte „DONASID”, unde statul (Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului) trebuia s contribuie cu aport în numerar de 20 milioane USD,
din surse proprii sau atrase, pentru a obine 51% din capitalul social.
În a doua etap, dup punerea în funciune a „fluxului viabil”, aciunile Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului i/sau S.C. SIDERCA S.A. urmau s fie vândute unui investitor
strategic.
„Programul” nu conine detalii privind elementele patrimoniale pentru „aportul în natur” i
pentru activele destinate vânzrii prin leasing, fcându-se doar o enumerare general a unor
elemente aparinând „fluxului viabil”.
A doua variant propus prin „Program”, presupunea privatizarea S.C. SIDERCA S.A. pentru
o sum minim de 25 milioane USD, cu condiia ca investitorul s restructureze societatea i s
menin obiectul de activitate pe o perioad determinat, iar vânztorul s soluioneze „datoriile
istorice” ale societii cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 15/1998.
Strategia pe termen mediu (3-5 ani) a avut ca obiectiv asimilarea unor produse noi din gama
de profile grele, cu cerere pe pia, pentru care au fost estimate investiii în sum de 46 milioane
USD, constând în retehnologizare i modernizarea unor utilaje.
Strategia pe termen lung (5-10 ani) a vizat continuarea programului de asimilare a produselor
noi pe fluxul de laminare a Laminorului de profile grele i in de cale ferat, cu un efort financiar de
47 milioane USD.
2. Implementarea „Programului de restructurare i redresare financiar” a S.C.
SIDERCA S.A. Clrai – „Proiectul DONASID”
Prin „Memorandumul” înregistrat la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului sub
nr. M/1329/07.03.2001 privind „Programul de restructurare i redresare financiar”, Preedintele
Autoritii pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului propune Guvernului aplicarea
primei variante. „Memorandumul” prezentat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu
conine formatul integral i nu are elemente care s indice transmiterea i înregistrarea la Guvernul
României.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a prezentat documente din care s
rezulte discutarea i adoptarea de ctre Guvern a „Proiectului DONASID” sau dovada mandatrii
acesteia i a Comisiei Interministeriale pentru implementarea acestuia.
În data de 7.05.2001, Adunarea General Acionarilor de la S.C. SIDERCA S.A. în baza
mandatului dat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului aprob în principiu:
„Participarea S.C. SIDERCA S.A. Clrai” cu aport în natur la constituirea unei societi
comerciale pe aciuni.
Evaluarea activelor din fluxul viabil, proiect IPROMET nr. 64963 i Raportul de evaluare
„Laminorul de profile grele i in” proiect IPROLAM nr. 99766, valorile definitive urmând a fi corelate
cu cotele de participare ale celorlali acionari”.
Aceste dou proiecte împreun cu „Studiul de fezabilitate” nu au fost prezentate de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului fiind obinute de la IPROMET i IPROLAM.
Din informaiile cuprinse în cele dou „Rapoarte de evaluare” valoarea „fluxului viabil” a fost
determinat prin metoda „valorii de utilitate” bazat pe valoarea contabil rmas actualizat,
calculat în baza datelor financiar-contabile din 31.03.2001 ale S.C. SIDERCA S.A, ajustat cu un
„coeficient de utilitate” cuprins între 0,1 – 1.
IPROMET a prezentat Raportul nr. 64963 în dou brouri, iar IPROLAM a prezentat Raportul
nr. 99766 într-o singur brour denumit „Laminorul de profile grele i in” care conine doar
„aportul în natur”.
2.1. Msuri întreprinse de APAPS i Comisia Interministerial pentru implementarea
„Proiectului DONASID”.
Prin „Anunul publicitar” aprut în ziarele Adevrul, România Liber i Nine O‚’Clock din
28.06.2001, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a invitat potenialii
investitori s participe cu aport în numerar la constituirea societii „DONASID S.A.” alturi de AVAS
i S.C. SIDERCA S.A. Clrai.
Dintr-un document întocmit de „Direcia de Restructurare” din data de 15.10.2001 rezult c,
în perioada 28.08-5.09.2001 s-au purtat discuii cu 12 din cele 14 firme care au depus scrisori de
151

intenii. În baza unei schie care prezenta „Proiectul DONASID”, Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului a solicitat investitorilor contribuia privind „aportul în natur” i
investiiile pe care ar inteniona s le fac în societate, precum i cota din capitalul social ce urma s
o dein.
Informaiile sumare, privind scopul urmrit prin constituirea societii i fr a preciza clar în
ce const „aportul în natur” al S.C. SIDERCA S.A. au dus la formularea unor oferte diferite i dificil
de comparat.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a prezentat Curii de Conturi a României
documente privind rezultatul acestor discuii i nici criteriile care au stat la baza selectrii, prezentând
doar o sintez a „ofertelor” discutate.
Din acelai document rezult c, dup aceste discuii, Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului a propus Comisiei Interministeriale ofertele AFV Beltrame i
Samsung pentru evaluare.
Comisia Interministerial în urma analizrii celor dou oferte a decis ca firma AFV Beltrame
s fie propus Guvernului României, ca partener al S.C. SIDERCA S.A. la constituirea S.C.
DONASID S.A., stabilind c, în cazul în care negocierile cu AFV Beltrame ar eua, s se negocieze
cu firma Samsung.
AFV Beltrame a prezentat prin „oferta”, ca obiectiv producerea de „in de cale ferat” i
profile mici i mijlocii i un angajament investiional total de 56,5 milioane USD (61,5 milioane Euro)
structurat, astfel:
Aport în numerar iniial de 7-8 milioane USD la constituire i imediat dup constituirea
societii un aport în numerar de 25,5-27 milioane USD prin majorare de capital, pentru a obine în
acest mod 65-66% din capitalul social, în condiiile în care valoarea „aportului în natur” al S.C.
SIDERCA S.A. a fost estimat la 17-19 milioane USD.
Pe lâng contribuia de 34,5 milioane USD (37 milioane Euro) firma italian a solicitat
acceptul pentru cumprarea în rate a echipamentelor din „fluxul viabil” într-un termen de 10 ani, cu o
perioad de graie i s-a angajat s ecologizeze zona afectat de activitatea S.C. SIDERCA S.A.
Clrai, prin alocarea unei sume de minimum 20-22 milioane USD.
Ca urmare, AVAS prin „Memorandumul privind constituirea S.C. DONASID S.A.”
nr. M/5055/25.10.2001 a prezentat „oferta” AFV Beltrame i motivând lipsa fondurilor de a participa
ca acionar la „DONASID”, a solicitat Guvernului mandatul de a negocia cu firma italian în vederea
constituirii S.C. DONASID S.A. Pe „Memorandum” apare meniunea c documentul a fost aprobat în
edina de Guvern din 25.10.2001.
Diferit de aceast rezoluie, pe site-ul Guvernului României a fost postat un comunicat de
pres din care rezult c „Guvernul a aprobat mandatarea Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului de a negocia cu un partener intern sau extern la constituirea
S.C. DONASID S.A.”, fr a nominaliza AFV Beltrame.
În 28.02.2002 firma Holding/Ispat a prezentat o nou „ofert”, fapt pentru care Autoritatea
pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a solicitat acesteia i firmei italiene „oferte
ferme definitive i îmbuntite”, în baza unui document denumit „Rspuns la chestionarul privind
constituirea S.C. DONASID S.A.”. Prin acest document, AVAS a precizat c pentru cota de 51% din
capitalul social al noii societi aportul în numerar trebuie s fie de minimum 27 milioane Euro.
Dup evaluarea ofertelor, Comisia Interministerial a propus Autoritii pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului ca firma AFV Beltrame s participe alturi de S.C. SIDERCA
S.A. Clrai, la constituirea societii mixte.
Prin „oferta ferm, definitiv i îmbuntit”, AFV Beltrame a precizat c aportul în numerar
la constituirea societii mixte va fi de 7 milioane Euro în primul an, 7 milioane Euro în al doilea an
prin majorarea de capital, urmând ca în anul al treilea s majoreze capitalul social cu aport în natur
de 20 milioane Euro reprezentând achiziionarea unui Laminor de profile mici.
Prin aceeai ofert, AFV Beltrame a solicitat c „aportul în natur” al S.C. SIDERCA S.A. s
fie de doar 6 milioane Euro: 3 milioane în primul an i 3 milioane în anul al doilea. În acest mod, la
data constituirii societii mixte, firma italian urma s dein 70% din capitalul social, iar în al treilea
an 85%.
În plus AFV Beltrame a oferit o „suma maxim” de 20 milioane Euro pentru cumprarea în
rate a unor active aferente „fluxului viabil”, 20 milioane Euro pentru ecologizare i 3 milioane Euro
pentru protecia mediului.
152

Prin aceast „ofert ferm, definitiv i îmbuntit”, AFV Beltrame i-a majorat
angajamentul investiional total prezentat în „oferta” iniial de la 61,5 milioane Euro la 77 milioane
Euro. În schimb, AFV Beltrame a obinut dreptul s cumpere în rate pe o perioad de 12 ani,
echipamente i utilaje din „fluxul viabil”, altele decât cele care fac obiectul „aportului în natur”, (fr
a fi definite), oferind suma maxim de 20 milioane Euro (sum cu care în fapt a fost redus aportul
S.C. SIDERCA S.A).
Atât Comisia Interministerial cât i Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului au considerat avantajoas aceast ultim „ofert”, dei se diminua semnificativ
„aportul în natur”, de la 20 milioane Euro la 6 milioane Euro, i implicit cota de participaie SIDERCA
în noua societate. În acelai timp activele scoase din „aportul în natur” au fost cuprinse în activele
„fluxului viabil” destinate vânzrii, care au fost vândute ulterior de Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului în cadrul executrii silite la preul total de 20 milioane Euro, aspect prezentat la
pct.1.3.
Totodat, angajamentele asumate de AFV Beltrame prin aceast „ofert ferm, definitiv i
îmbuntit” nu asigurau fondurile necesare pentru punerea în funciune a „fluxului viabil”, estimate
prin „Program” la 20 milioane USD.
Curtea de Conturi a României a constatat c „Oferta ferm definitiv i îmbuntit”
acceptat de Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului i Comisia
Interministerial a fost total diferit de oferta iniial formulat de AFV Beltrame i prezentat în
„Memorandumul” discutat în edina de Guvern din data de 25.10.2001.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a prezentat Curii de Conturi a României
nici un document din care s rezulte c a informat Guvernul cu privire la rezultatele negocierilor.
Fr a avea un „mandat”, din partea Guvernului, Colegiul de Conducere al Autoritii pentru
Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului în edina din 10.04.2002 i-a însuit propunerea
Comisiei Interministeriale i a aprobat demararea procedurii de constituire a S.C. DONASID S.A. prin
încheierea urmtoarelor documente denumite i „Documentele Tranzaciei”:
- Protocolul nr. M/1402/30.04.2002;
- Convenia nr. 197/09.08.2002;
- Protocolul de cooperare între Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. i AFV
Beltrame din 26.09.2002;
- Actul constitutiv al S.C. DONASID S.A.
În perioada în care au fost perfectate „Documentele Tranzaciei”, Raportul de evaluare
întocmit de IPROMET a suferit dou modificri (în mai i în octombrie) devenit Proiect nr. 64963-01
i respectiv Proiect nr. 64963-02.
i de aceast dat IPROLAM a prezentat Curii de Conturi a României numai un Raport de
evaluare pentru „aportul în natur” întocmit în septembrie 2002 sub nr. 100730/0 – broura nr. 1.
Având în vedere c IPROMET i IPROLAM au întocmit, actualizat i ajustat „Rapoartele de
evaluare” iniiale pe parcursul implementrii Proiectului DONASID, având i calitatea de membrii în
Comisia Interministerial, Curtea de Conturi a României are serioase rezerve cu privire la
independena evaluatorilor, integralitatea „Rapoartelor” prezentate, cât i cu privire la corectitudinea
evalurii acestor „active”.
Aceast rezerv este susinut i de faptul c într-un raport întocmit de IPROLAM în martie
2003 denumit Proiect nr. 100872 (în anexa 1 din Broura 2) se afirm c Broura 2 reprezint
actualizarea „Mijloacele fixe necesare fluxului viabil conform Proiectului 99766-01” (acesta nefiind
prezentat Curii de Conturi a României). Proiectul nr. 100872 Broura 2 conine un nr. 271 de poziii i o
valoare estimat de 1.209,8 miliarde lei (ROL) care reprezenta 36,6 milioane USD (33,8 milioane Euro),
anexa nr. 1.
2.2. Încheierea „Documentelor Tranzaciei”
Protocolul M/1402/30.04.2002 a fost încheiat între Autoritatea pentru Privatizarea i
Administrarea Participaiilor Statului în calitate de acionar la S.C. SIDERCA S.A., AVAB creditor al
S.C. SIDERCA S.A. în baza activelor bancare neperformante „preluate de la Bancorex i AFV
Beltrame” în calitate de acionar majoritar la S.C. DONASID S.A.
Ca baz legal, documentul face referire la „Mandatul primit de APAPS din partea Guvernului
în edina din 18.10.2001 de a negocia înfiinarea societii... prin asocierea „SIDERCA” cu compania
153

AFV Beltrame selectat de Comisia Interministerial „ ... cu scopul de a pune în funciune fluxul
viabil...” i la „...Programul de restructurare i redresare financiar aprobat de Guvernul României...”
Prin art. 5 din acest document se stipuleaz c prile convin ca „DONASID” s aib drept de
preferin pentru cumprarea tuturor activelor „SIDERCA”, conform Legii nr. 137/2002 privind unele
msuri pentru accelerarea privatizrii, cu modificrile i completrile ulterioare.
Prin art. 10 se prevede c Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor
Statului mandateaz SIDERCA s vând, cu plata în rate pe o perioad de 12 ani cu acordul
creditorului AVAB, pe lâng echipamentele identificate în Proiect 64963 elaborat de IPROMET i în
Raportul „Laminorul de profile grele i in”- Proiect nr. 99766 elaborat de IPROLAM, stocurile de
materii prime, materiale i piese de schimb i alte active care vor fi identificate, ca necesare „fluxului
viabil”, fr a se meniona vreo sum.
În legtur cu preul acestor active prin „Protocol” se precizeaz c „Elementele i celelalte
condiii efective de realizare ale vânzrii vor fi negociate de pri, în momentul încheierii contractului”.
În afara „aportului” la constituirea societii, prin „Protocol” AFV Beltrame declar c
intenioneaz s pun în funciune „Oelria electric” i în anul al doilea s produc 50.000 tone
in, 120.000 tone travers cale ferat i in grea, iar în al treilea an s produc 750.000 tone
produse finite.
Totodat, din angajamentele asumate prin „oferta final, definitiv i îmbuntit” nu se
mai menioneaz decât obligaia de a participa la Programul de ecologizare, cu o investiie de
cca 20 milioane Euro, în urmtorii 10 ani.
Noua societate obine totodat dreptul de preemiune pentru a cumpra prin „negociere
direct” cu plata în rate orice „activ” aparinând „SIDERCA” S.A.
O.G. nr. 44/25.07.2002, prin derogare de la prevederile O.U.G. nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active bancare a dat posibilitatea valorificrii în cadrul procedurii de executare silit
organizat de Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, ca activele din „fluxul viabil” s fie
vândute prin „negociere direct” cu plata în rate într-o perioad de 12 ani.
Prin Convenia nr. 197/09.08.2002 între APAPS, S.C. SIDERCA S.A. i AFV Beltrame s-a
stabilit cadrul juridic de înfiinare al noii societi, la care S.C. SIDERCA S.A. urma s dein 30% i
AFV Beltrame 70% din capitalul social.
Prin acest document se precizeaz c „Activele fluxului viabil” au urmtoarea definiie
„activele aa cum sunt identificate în Raportul „Evaluare a activelor de lucru” - ”Proiect nr. 64963
elaborat de IPROMET S.A.” i Raportul de evaluare – Laminorul de profile grele i in – Proiect
99766 elaborat de IPROLAM S.A. prezentate în Anexa nr. 4, respectiv Anexa nr. 5, precum i
stocurile de materii prime, piese de schimb, echipamente i alte stocuri ale Siderca, aa cum sunt
identificate în detaliu în Anexa nr. 6”. Iar pentru „Activele Fluxului Viabil Rmase” se d urmtoarea
definiie: „Activele fluxului viabil mai puin Aporturile Siderca”.
Pentru „vânzarea direct” se precizeaz „...înseamn vânzarea de ctre Autoritatea de
Valorificare a Activelor Bancare a Activelor Fluxului Viabil Rmase prin procedura vânzrii directe
ctre Donasid la un pre total conform ofertei AFV Beltrame de 20 milioane euro, incluzând dobânzi
i orice fel de taxe... pltit în 10 ani, cu o perioad de graie de 2 ani, în conformitate cu O.G. nr. 44
din 25.07.2002”.
Coroborând definiiile de mai sus, anexele nr. 4,5 i 6 reprezint „activele fluxului viabil” mai
puin „aportul în natur” (stabilit la 6 milioane Euro) care vor face obiectul „vânzrii directe” pentru
preul de 20 milioane USD. Aceste anexe nu au fost prezentate de AVAS. Solicitând documentele de
la S.C. SIDERCA S.A. directorul economic precizeaz c anexele „se gsesc sub forma unor file
goale necompletate”.
Prin angajamentul asumat de a vinde „Activele Fluxului Viabil Rmase” la preul de
20 milioane Euro, AVAS a înclcat prevederile O.G. nr. 44/2002 care prevede „preul stabilit prin
negociere direct pentru vânzarea activelor nu poate fi mai mic decât valoarea acestora determinat
prin expertiza solicitat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare”. Prin Convenia
nr. 197/25.07.2002, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor Statului a ignorat
Protocolul M/1402/30.04.2002, care la art. 10 preciza în mod clar c elementele i condiiile efective
vor fi negociate în momentul încheierii contractului.
Curtea de Conturi a României a constatat c angajamentul financiar asumat de AFV
Beltrame pentru achiziionarea unor echipamente i utilaje din fluxul viabil, în suma maxim de
20 milioane Euro, prin Convenia nr. 197/2002 s-a transformat în „pre ferm”.
154

Tot prin acest document se prevede c în suma de 20 milioane Euro sunt incluse dobânzi i
orice fel de taxe, fapt ce a mai diminuat preul activelor cu 3.193.277 Euro, reprezentând TVA. De
asemenea, prin Convenia nr. 197/09.08.2002, Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea
Participaiilor Statului s-a angajat ca „Vânzarea direct” s se realizeze pân la 30.07.2004 pentru a
se putea efectua majorarea de capital social pentru anul al doilea.
- Prin „Protocolul de cooperare” încheiat între AFV Beltrame i Companiei Naionale Ci
Ferate „CFR” S.A. în data de 26.09.2002, s-a convenit participarea acesteia din urm cu o cot de
10% din capitalul social al S.C. DONASID S.A., cot ce va fi repartizat din participaia de 30% ce
revenea S.C. SIDERCA S.A, diminuând aportul S.C. SIDERCA S.A. la 2 milioane Euro în anul I i 2
milioane Euro în anul II, în timp ce Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. participa cu 1 milion
Euro în primul an i 1 milion Euro în al doilea an.
- „Actul constitutiv”, al S.C. DONASID S.A. (contractul de societate i statutul societii mixte
al S.C. DONASID S.A.) a fost semnat la data de 11.11.2002 de urmtorii acionari:
S.C. SIDERCA S.A. Clrai – prin reprezentantul su, directorul general;
Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. – prin reprezentantul su, director;
S.C. FIAB SRL - prin Tisocco Gianalfredo în numele i pentru Antonio Beltrame, firma
care a înlocuit pe AFV Beltrame;
dou persoane fizice.
Ulterior încheierii actului constitutiv, prin Acordul nr. 335 bis/19.11.2002 (contract de novaie),
firma AFV Beltrame a fost substituit cu firma FI AB SRL, ca societate afiliat, aparinând Grupului
Beltrame. Companiei Naionale Ci Ferate „CFR” S.A. nu i s-au prezentat documente din care s
rezulte c FI-AB aparinea Grupului Beltrame.
Conform Certificatului eliberat de Registrul Comerului din Italia, firma FI AB a fost înfiinat în
data de 21.10.2001, având un capital de 100.000 Euro deinut de doi asociai i cu activitate
declarat în data de 5.04.2002, de numai 6 luni.
Obiectul de activitate declarat conform aceluiai document îl constituia:
- construcia restaurarea, cumprarea, vânzarea i gestionarea de bunuri mobile;
- cumprarea în leasing s-au în proprietate, gestionarea i/sau vânzarea de construcii în
general i terenuri cu sau fr destinaie industrial ca i concesionarea i închirierea
acestora;
- vânzarea i cumprarea de terenuri i suprafee industriale, urbanizarea i parcelarea
acestora ca i executarea de lucrri în vederea transformrii lor în terenuri construibile”.
S.C. DONASID S.A. a fost înregistrat la Oficiul Registrului Comerului sub nr. J/51/II/9.01.2003,
conform Încheierii nr. 40/9.01.2003 a judectorului delegat.
Modul de diminuare a „aportului în natur” a S.C. SIDERCA S.A. în societatea mixt este
prezentat în urmtoarea diagram.
155

156

3. Transferul activelor aferente fluxului viabil de la S.C. SIDERCA S.A. Clrai
la S.C. DONASID S.A.
Aa cum s-a artat la pct.1.1, „Programul” prevedea c activele „fluxului viabil”, altele decât
„aportul în natur”, s fie transferate de la S.C. SIDERCA S.A. Clrai la S.C. DONASID S.A., în
baza unui contract de leasing.
Iniial, activele care au constituit „aportul în natur” i activele „fluxului viabil” au fost evaluate
de IPROMET i IPROLAM conform Rapoartelor de evaluare nr. 64963 (IPROMET) i nr. 99766
(IPROLAM).
Prin „oferta ferm i îmbuntit”, AFV Beltrame s-a angajat ca pentru suma de 20 milioane
Euro s cumpere echipamente din „fluxul viabil”. „Oferta”, aparent îmbuntit a fost acceptat atât
de Comisia Interministerial cât i de Autoritatea pentru Privatizarea i Administrarea Participaiilor
Statului care a iniiat procedura de constituire a societii mixte S.C. DONASID S.A., fr s mai
informeze Guvernul cu privire la rezultatele negocierii.
Prin Protocolul M/1402/30.04.2002, încheiat între APAPS, AFV Beltrame i AVAB s-a
convenit ca activele din patrimoniul S.C. SIDERCA S.A. s se vând prin „negociere direct” în rate,
cu acordul creditorului AVAB.
Prin Convenia nr. 197/9.08.2002, APAPS a acceptat ca „activele fluxului viabil rmase”, s
fie vândute ctre S.C. DONASID S.A. la un pre total de 20 milioane Euro, incluzând dobânzi i orice
fel de taxe înclcând prevederile O.G nr. 44/2002 aprobat prin Legea nr. 595/2002 cât i Protocolul
M/1402/2002.
Apariia O.U.G. nr. 40/27.05.2004, aprobat prin Legea nr. 439/25.10.2004, a fcut posibil
vânzarea activelor „fluxului viabil” la preul de 20 milioane Euro (inclusiv TVA), contrar „Protocolului
M/1402/2002. Activele vândute cu o valoare rmas actualizat de 312 milioane Euro, au fost
evaluate de IPROMET i IPROLAM la valoare de 84,6 Euro (vezi anexa 2).
Relevant în adoptarea acestui act normativ este faptul c prin „Nota de fundamentare”
se invoc „Protocolul M/1402/30.04.2002 ca document prin care s-ar fi prevzut un pre de
„....20 milioane Euro, inclusiv TVA...”, precum i faptul c acest pre ar rezulta din „negocierea dintre
Comisia Interministerial i investitorul strategic AFV Beltrame”. De asemenea, în „Nota de
fundamentare” se invoc „Memorandumul” din 25.10.2001, care prezenta „oferta iniial” a AFV
Beltrame i care aa cum s-a artat era total diferit de „oferta final, definitiv i îmbuntit”, care
a stat la baza constituirii S.C. DONASID S.A., informaii de natur s influeneze grav actul
decizional.
În anexa la O.U.G. nr. 40/2004, denumit „Datele de identificare a activelor, stocurilor de
materii prime, materiale i piese de schimb ce urmeaz a fi vândute S.C. DONASID S.A.” sunt
prezentate activele grupate sub denumiri generale cu o valoare total de 3.022,46 miliarde lei
(84,6 milioane Euro).
La baza determinrii acestei valori au stat „Rapoartele de evaluare” întocmite de IPROMET i
IPROLAM, ediia 2003, definitivate în aprilie 2004 (anexele nr. 1 i 2).
Dup intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 40/2004 între AVAS, în calitate de creditor i S.C.
DONASID S.A., în calitate de cumprtor, a fost încheiat Contractul de vânzare cumprare
nr. 15486/8.07.2004 prin care au fost vândute activele „fluxului viabil” estimate la o valoare de
84,5 milioane Euro, inclusiv materii prime, materiale i alte active „necesare” la preul de 20 milioane Euro
(în care este inclus TVA).
Pe parcursul implementrii „Programului” i încheierii „Documentelor Tranzaciei”,
„Rapoartele de evaluare” întocmite de IPROLAM i IPROMET au fost modificate ca structur i
valoare fa de rapoartele de evaluare iniiale. De asemenea, pe parcurs, „Rapoartele de evaluare”
au suportat modificri în ceea ce privete denumirea, numrul de identificare, fapt ce a fcut
imposibil verificarea comparativ.
Dei prin contract s-a prevzut ca preul s fie pltit în rate pe o perioad de 10 ani i o
perioad de graie de 2 ani, la data de 14.11.2006, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
a încasat întreaga sum.
De reinut este i faptul c o parte semnificativ din activele vândute au fost folosite de S.C.
DONASID S.A. înc de la înfiinare în baza unor contracte de închiriere. Pentru chiria stabilit prin
aceste contracte, DONASID datora la data de 1.07.2004, 5 miliarde lei ROL ctre S.C. SIDERCA S.A.
157

4. Modificri relevante în structura acionariatului i a capitalului social a S.C.
DONASID S.A.
Prin contractul de cesiune nr. 5538/29.07.2003, FI AB SRL s-a retras din societate i a
cesionat pachetul de 68% din capitalul social al S.C. DONASID S.A. firmei Sipro Beltrame AG
Elveia, unde Antonio Bertrame era acionar majoritar.
În edina din 31.03.2004 Comisia Interministerial cu reprezentanii societii S.C. DONASID
S.A. a analizat stadiul implementrii „Programului”.
În urma discuiilor, Comisia i-a însuit propunerile formulate de Antonio Beltrame, i anume:
„1. Vrsarea capitalului restant subscris (4.000.000 Euro) s se fac pân la data de
30.04.2004;
2. Vrsarea imediat a capitalului de lucru de 1.000.000 Euro;
3. Reluarea activitii la Oelria electric pân la data de 5.05.2004”.
Sub condiia realizrii celor de mai sus, Comisia Interministerial se angajeaz c „instituia
abilitat va promova pân la data de 15.05.2004 Ordonana de Urgen care reglementeaz
transferul dreptului de proprietate asupra activelor aferente lanului viabil de la S.C. SIDERCA S.A.
Clrai, la S.C. DONASID S.A.”, aspect prezentat la pct.1.3.
Aciunile deinute de Sipro Beltrame au fost ulterior cesionate la 11.06.2004 ctre Siprofer AG
Elveia.
Întrucât Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. nu a efectuat vrsmântul integral pentru
primul an, firma Siprofer AG a efectuat vrsmântul aferent anului I în valoare de 700.000 Euro i a
preluat i cota subscris de Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. pentru anul II în sum de
1.000.000 Euro, fr a efectua vrsmântul.
În baza „Actului de cesiune de pri sociale i act recognitiv” din 5.05.2004, structura
acionariatului a devenit:
- anul I -
Nr.
crt.
Aciuni subscrise
Aciuni subscrise i
vrsate
ACIONAR
Numr % Numr %
1 S.C. SIDERCA S.A. 648.340 20 648.340 20
2 Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A. 324.170 10 97.251 3
3 Siprofer AG 2.204.356 68 2.431.275 75
4 Tisocco Gianalfredo 32.417 1 32.417 1
5 Tisocco Manuel 32.417 1 32.417 1
6 TOTAL 3.241.700 100 3.241.700 100
Conform statutului, Siprofer AG este o societate pe aciuni cu sediul în Elveia, cu un capital
social de 250.000 franci elveieni, împrit în 500 aciuni, având în structura sa 50 acionari, din care
Antonio Beltrame deine 249 aciuni i are ca obiect de activitate comercializarea de produse din oel
i metale sub form de produse semifabricate, finite i fiare vechi precum i achiziionarea de
imobile.
Dup 2 ani de la constituirea societii mixte, aa cum rezult din documentul din 7.05.2005
prezentat de AVAS, Grupul Tenaris i-a exprimat intenia de a participa la finalizarea „Proiectului
DONASID” dup preluarea controlului integral asupra Siprofer AG.
Grupul Tenaris, aa cum rezult din acelai document, a considerat c angajamentul
financiar de 77 milioane Euro asumat de ofertantul AFV Beltrame este imposibil de a fi materializat
datorit schimbrii condiiilor negociate, ceea ce impune reconsiderarea unor angajamente.
Oferta de preluare a controlului la S.C. DONASID S.A. formulat de Grupul Tenaris, a fost
înregistrat la AVAS sub nr. 8176/11.04.2005, înainte de preluarea aciunilor de Siprofer AG.
În temeiul O.U.G. nr. 68/29.06.2005 i H.G. nr. 767/27.07.2005, Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului a fost mandatat s negocieze i s semneze un contract privind
obligaiile rezultate din constituirea societii mixte.
În baza acestui mandat, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Siprofer AG i S.C.
SIDERCA S.A. Clrai au încheiat contractul de novaie nr. 37933/27.09.2005 prin care prile au
convenit novarea prin înlocuirea obligaiilor vechi cu alte obligaii. Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului nu a prezentat Curtii de Conturi a României mandatul primit pentru a verifica
respectarea acestuia.
158

Prin Contractul de novaie nr. 37933/27.09.2005 încheiat între Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului, Siprofer AG i „Siderca” (societate în lichidare), prile convin asupra reconsiderrii
obligaiilor asumate iniial prin Protocolul M/1402/2002 i Convenia nr. 197/2002, dup cum
urmeaz:
- obligaia de a vrsa „aportul în numerar” subscris pentru majorarea de capital social
în anul al doilea, în sum de 8 milioane Euro (7 milioane obligaia AFV Beltrame + 1 milion obligaia
Compania Naional Ci Ferate „CFR” S.A.) în termen de 3 ani (de la Hotrârea AGA din
15.04.2005), respectiv pân la data de 15.04.2008.
- obligaia de a efectua investiii de 20 milioane Euro, din care în numerar 5,6 milioane
Euro, pe o perioad de 10 ani (de la Hotrârea Adunrii Generale a Acionarilor din 15.04.2005),
respectiv pân la 2015.
De asemenea, în calitate de acionar majoritar Siprofer AG se angajeaz s determine DONASID
s-i respecte obligaiile de plat asumate prin actul de vânzare-cumprare nr. 15486/8.07.2004 i
obligaiile de mediu conform avizului i programului de conformare.
Pentru asigurarea capitalului circulant i pentru îndeplinirea de ctre DONASID a obligaiilor
financiare neachitate, Siprofer AG „va pune la dispoziie resurse financiare”, în sum de 15 milioane Euro,
pe o perioad de 3 ani. Totodat, se angajeaz s asigure resursele financiare pentru ca DONASID
s achiziioneze „aportul în natur” nerealizat de S.C. SIDERCA S.A. în cadrul majorrii de capital
social pentru anul al doilea, respectiv, activul „Hal laminor profile mijlocii” i parte din „Hala
industrial elaborare oel”.
Curtea de Conturi a României a constatat c prin „contractul de novaie” nr. 37933/2005,
obligaiile financiare asumate iniial de AFV Beltrame în sum de 77 milioane Euro, au fost
reconsiderate la nivelul de 34 milioane Euro, respectiv 14 milioane Euro aport capital anul I i II i
obligaia de 20 milioane Euro pentru anul al III, care a fost ealonat pe o perioad de 10 ani.
Dac avem în vedere c, s-a recunoscut efectuarea vrsmântului de 7 milioane Euro pentru
primul an, în fapt Siprofer AG preia un angajamentul de doar 28 milioane Euro, pentru care a obinut
77% din capitalul social DONASID.
5. Vânzarea pachetului de aciuni deinute de S.C. SIDERCA S.A. la S.C.
DONASID S.A.
Având în vedere c la data de 13.02.2005 a expirat termenul de suspendare a procedurii de
faliment a S.C. SIDERCA S.A. Clrai, lichidatorul a hotrât vânzarea participaiilor deinute de S.C.
SIDERCA S.A la S.C. DONASID S.A..
În temeiul dreptului de preemiune stabilit de art. 8, pct.3 din Convenia nr. 197/2002, AGEA a
S.C. DONASID S.A. (Hotrârea nr. 14/13.04.2005) a aprobat cumprarea de ctre Siprofer AG a
pachetului de aciuni reprezentând 324.170 aciuni
În urma evalurii, participaia S.C. SIDERCA S.A. la S.C. DONASID S.A. a fost stabilit la o
valoare cuprins între 49,9 miliarde lei (ROL) – 66,5 miliarde lei (ROL). Siprofer AG a cumprat
aciunile oferind preul de 67,0 miliarde lei (ROL).
Menionm c la data evalurii, în patrimoniul S.C. DONASID S.A. se aflau i activele
aferente „fluxului viabil” care au fost vândute în cadrul procedurii de executare silit conform Actului
de vânzare cumprare nr. 15486/8.07.2004, încheiat între Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului creditor, S.C. DONASID S.A. cumprtor i S.C. SIDERCA S.A. debitor, fapt care poate
justifica preul de peste 10 ori mai mare fa de aportul în natur de 2.000.000 Euro, Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului nu a prezentat „Raportul de evaluare”, fapt pentru care Curtea
de Conturi a României nu a putut identifica modul în care a fost stabilit valoarea participaiei.
6. Rezultatele implementrii Proiectului DONASID
„Proiectul DONASID” s-a realizat prin alt form decât cea stabilit iniial prin „Programul de
restructurare i redresare financiar”
Obiectivul propus de a produce profile grele de in de cale ferat nu s-a realizat, iar
fructificarea potenialului financiar estimat prin repunerea în funciune a „fluxului viabil” s-a fcut în
defavoarea statului român i cu mare întârziere.
159

În ceea ce privete componenta social privind crearea unui numr de 860-900 locuri de
munc, estimat prin „Program” i 1700 asumat de AFV Beltrame prin „ofert”, aceasta nu a fost
realizat, S.C. DONASID S.A. raportând la sfâritul anului 2005 un numr de 316 angajai.
În prezent S.C. DONASID S.A. este înregistrat la Oficiul Registrului Comerului Zalu, fiind
declarat punct de lucru în judeul Clrai.
Din verificarea implementrii „Proiectului DONASID”, Curtea de Conturi a României a
constatat deficiene, insuficiente, anomalii i neregulariti grave în ce privete legalitatea,
obiectivitatea i transparena procesului de privatizare a S.C. SIDERCA S.A.
Având în vedere lipsa unor documente relevante, care au limitat verificrile precum i
neregulile constatate, „Actul de control” a fost înaintat Parchetului General, conform
Normelor de control financiar ulterior i de valorificare a constatrilor, aprobate de Plenul
Curii de Conturi.
160

III.C. - Controlul constituirii, administrrii i utilizrii fondurilor publice de ctre
instituiile publice finanate integral sau parial din venituri proprii i din
subvenii de la bugetul de stat
Spitale publice
III.C.1. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor
Potrivit datelor raportate prin contul de execuie, întocmit de Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor (C.S.A.) la 31.12.2006 i supus verificrii Curii de Conturi, execuia de ansamblu a
veniturilor i cheltuielilor bugetului propriu se prezint astfel:
Partea de venituri:
! "
# #
&
'
"
$ $
%
(
#
) )
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4. -5253
- lei-
Partea de cheltuieli:
- mii lei -
! "
$
6
" # $
7 #
* + , - / 1 2 3 4
Veniturile totale ale bugetului propriu al C.S.A, realizate în anul 2006, pe surse de constituire
i cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în aceeai perioad, se prezint astfel:
- lei -
! "
"
#
$
#
$
#
%
&
'
(
)
)
* + , -. /0 1 / 1 2 3 4. -5253
+"
8 5
,31"112"4*** ,42"-2-"**+* 9 +"1,/"-9 /* 5 9 +"1,/"-9 /* 9 *"1-,"*-2* 5 9 9 ,"-14*
! "
# $
% %
&
' (
) &
* "
!
Analizând datele din tabelul prezentat, rezult c veniturile constatate au fost încasate în
proporie de 98,92%.
161

Nr.
crt.
Cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în anul 2006, se prezint astfel:
Denumire indicatori
Credite bugetare
Iniiale
Definitive
Angajamente
bugetare
Angajamente
legale
Pli
efectuate
Angajamente
legale de
pltit
- lei -
Cheltuieli
efective
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1.
Cheltuieli total, din
care:
270.834.300,0 284.108.601,0 284.108.601,0 35.247.731,0 32.685.217,0 2.562.514,0 26.253.332,0
1.1.
Cheltuieli curente, din
care:
258.587.300,0 271.148.601,0 271.148.601,0 25.059.258,0 22.496.744,0 2.562.514,0 24.009.885,0
1.1.1. -cheltuieli de personal 13.104.000,0 18.762.000,0 18.762.000,0 16.015.906,0 14.163.750,0 1.852.156,0 15.962.025,0
1.1.2. -bunuri i servicii 245.363.300,0 252.356.601,0 252.356.601,0 9.021.620,0 8.311.262,0 710.358,0 8.026.128,0
1.1.3. -alte transferuri 120.000,0 30.000,0 30.000,0 21.732,0 21.732,0 0,0 21.732,0
1.2. -cheltuieli de capital 12.247.000,0 12.960.000,0 12.960.000,0 10.188.473,0 10.188.473,0 0,0 2.243.447,0
- ponderea cea mai însemnat în totalul cheltuielilor au reprezentat-o cheltuielile cu personalul
(60,8%), la care se adaug cheltuielile pentru bunuri i servicii (30,6%).
Principalele abateri constatate
1. Contul de execuie a veniturilor Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, încheiat la
31.12.2006, nu reflect realitatea, întrucât datele înscrise în acesta nu au corespuns în toate cazurile
cu datele din balana de verificare întocmit la aceeai dat, astfel:
a) încasrile realizate din venituri operaionale i financiare au fost în sum de 30.764.246,0 lei,
fa de suma de 30.301.015,0 lei înscris în contul de execuie, fiind mai mari cu suma de 463.231,0 lei,
dup cum urmeaz:
încasrile din taxa de funcionare au fost în sum de 16.084.600 lei, fa de suma de
16.001.187,0 lei înscris în contul de execuie, mai mari cu suma de 83.413,0 lei;
încasrile din asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru prejudicii produse prin
accidente de autovehicule (RCA) au fost în sum de 12.487.585,0 lei, fa de suma de
12.107.573,0 lei înscris în contul de execuie, mai mari cu suma de 380.012,0 lei;
încasrile din alte surse au fost în sum de 271.520,0 lei fa de suma de 281.320,0 lei
înscris în contul de execuie, mai mici cu suma de 9.800,0 lei;
încasrile din alte taxe legale au fost în sum de 473.113,0 lei fa de suma de 463.313,0 lei
înscris în contul de execuie, mai mari cu suma de 9.800,0 lei;
încasrile din venituri financiare, respectiv din dobânzi au fost în sum de 1.017.428,0 lei
fa de suma de 1.017.622,0 lei înscris în contul de execuie, cu 194,0 lei mai mici.
De asemenea, drepturile constatate de încasat din venituri operaionale i financiare la data
de 31.12.2006 sunt în sum de 529.127,0 lei, fa de suma de 992.358,0 lei înscris în contul de
execuie, cu 463.231,0 lei mai mici.
b) veniturile operaionale ale Fondului de Garantare au fost înscrise eronat astfel:
nu au fost înscrise drepturile constatate din anii precedeni în sum de 425.504,0 lei,
reprezentând debitori din nevirarea contribuiei pentru constituirea fondului de garantare a
asigurailor (Grup AS i Metropol S.A.);
drepturile constatate din anul curent au fost majorate în mod eronat cu suma de 35.305,0 lei
reprezentând concedii de odihn aferente salariailor transferai la Fondul de Garantare;
încasrile realizate au fost diminuate eronat cu suma de 238.492,0 lei reprezentând
contribuie pentru constituirea Fondului de Garantare a asigurailor (Metropol S.A.);
drepturile constatate de încasat au fost majorate eronat cu suma de 151.707,0 lei.
2. Nu au fost respectate prevederile legale cu privire la achiziiile publice, în sensul c pentru
achiziia autoturismului Audi A6, nu a fost organizat procedura legal, respectiv licitaia deschis,
fiind aplicat procedura de achiziie direct, în condiiile în care valoarea de achiziie depete
plafonul legal.
Prin aceste prevederi nu au fost respectate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991
republicat, precum i ale celor din anexele 3 i 4 la Normele metodologice privind întocmirea,
semnarea, depunerea, componena i modul de completare a situaiilor financiare în anul 2006,
162

aprobate prin Ordinul nr. 616/2006 al ministrului finanelor publice; precum i prevederile O.U.G. nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii.
III.C.2. Spitale Publice
Conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, cu modificrile i
completrile ulterioare, spitalele publice sunt instituii publice finanate integral din venituri proprii i
funcioneaz pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din
sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaii efectuate pe baza de contract, precum i din
alte surse, conform legii. Spitalele publice au obligaia de a asigura realizarea veniturilor i de a
fundamenta cheltuielile în raport cu aciunile i obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole i
alineate, conform clasificaiei bugetare.
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurri sociale de
sntate reprezint sursa principal a veniturilor în cadrul bugetului de venituri i cheltuieli i se
negociaz de ctre manager cu conducerea casei de asigurri sociale de sntate, în funcie de
indicatorii stabilii în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
În anul 2006 au furnizat servicii medicale un numr de 392 de spitale publice i 44 de uniti
sanitare în subordinea Ministerului Sntii Publice.
Prin programul de control financiar pe anul 2007 au fost aprobate a fi verificate 69 de spitale
publice finanate de la Fondul Naionale Unic de Asigurri Sociale de Sntate (FNUASS), bugetul
de stat, bugetele locale i din venituri proprii.
1. Numr aciuni întreprinse 69
2. Denumire aciune Verificare conturilor anuale de execuie a
bugetului FNUASS (Fond naional unic de
asigurri sociale de sntate), bugetului de
stat, veniturilor proprii, bugetului local,
precum i a bilanurilor contabile
3. Tipul aciunii/procedura aplicat Control
4. Total Spitale publice, din care:
69
- acordat descrcare de gestiune:
5. Sursele de finanare a activitii unitilor
verificate
6. Principalele concluzii i constatri:
- venituri suplimentare - total
- pagube – total, din care:
- prejudicii
- foloase nerealizate
- abateri cu caracter financiar-contabil - total
31
FNUASS, Buget de stat, bugete locale i
venituri proprii
505,0 mii lei
3.157,9 mii lei
2.996,3 mii lei
161,6 mii lei
119.778,8 mii lei
În urma verificrilor efectuate de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi la spitalele
publice, au fost constatate abateri cu privire la modul de stabilire, evideniere i încasare a veniturilor
în termenul i în condiiile prevzute de legislaia în vigoare, care au condus la stabilirea de venituri
suplimentare în sum total de 505,0 mii lei (131,0 mii lei la FNUASS, 63,2 mii lei la bugetul de stat,
0,9 mii lei la bugetele locale i 309,9 mii lei venituri suplimentare din veniturile proprii ale spitalelor
publice). De asemenea, au fost identificate fapte generatoare de prejudicii în sum total de 3.157,9
mii lei, precum i abateri financiar-contabile, care au condus la denaturarea datelor raportate prin
situaiile financiare încheiate la 31.12.2006 cu suma total de 119.778,8 mii lei.
Principalele constatri ale Curii de Conturi
În urma verificrii situaiilor financiare întocmite la 31.12.2006 de ctre spitalele publice, au
fost constatate unele abateri financiar-contabile de la prevederile legale, dup cum urmeaz:
163

1. Abateri financiar-contabile i fapte generatoare de prejudicii, rezultate din verificarea
legalitii utilizrii sumelor alocate spitalelor publice din Fondul naional unic de asigurri
sociale de sntate (F.N.U.A.S.S.)
Ponderea în veniturile proprii ale spitalelor publice, o au veniturile încasate de acestea de la
Casele de Asigurri de Sntate teritoriale, din bugetul F.N.U.A.S.S., pentru serviciile medicale
prestate în baza contractelor încheiate. Din verificrile Curii de Conturi privind modul în care au fost
respectate prevederile legale în vigoare referitoare la acest fond, au rezultat urmtoarele:
1.1. Cu privire la stabilirea veniturilor suplimentare
Urmare controlului realizat asupra modului de stabilire i înregistrare a contribuiilor la fond de
ctre spitalele publice, Curtea de Conturi a calculat i înregistrat venituri suplimentare în sum total
de 131,0 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 7,0 mii lei, la un numr de 16 entiti finanate din
acest fond, astfel:
- venituri suplimentare în sum total de 80,2 mii lei, identificate de Curtea de Conturi ca
urmare a calculrii eronate a tarifului fa de cel înscris în contractul de prestri servicii, precum i a
neurmririi, neîncasrii i prescrierii unor debite, ca i a încasrii unor sume necuvenite atât de la
casele de asigurri de sntate teritoriale cât i de la persoane care au beneficiat de servicii
medicale în cazuri de accidente de munc. Aceast abatere a fost constatat la spitale din judeele:
Arad, Buzu, Timi, Ilfov, Slaj, Suceava i municipiul Bucureti.
- venituri suplimentare neidentificate i neînregistrate în evidena contabil de ctre unitile
sanitare, în sum de 50,8 mii lei, determinate de neurmrirea încasrii contravalorii serviciilor
medicale prestate ctre cei care au suferit accidente de munc i a chiriilor pentru spaiile închiriate.
Aceast abatere a fost constatat la spitale din judeele: Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramure, Olt,
Slaj, Teleorman.
Au fost înclcate prevederile: Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, Legii spitalelor nr. 270/2003,
cu modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 210/2005 privind aprobarea O.G. nr. 20/2005 pentru
modificarea i completarea O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sntii, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, O.M.F.P. nr. 1753/2004
pentru aprobarea Normelor pentru organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de
pasiv, O.M.F. nr. 2164/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciiului
bugetar al anului 2006, i ale OMSP nr. 86/2006 pentru aprobarea derulrii programelor i
subprogramelor de sntate finanate din bugetul de stat în anul 2006. În timpul controlului s-au
recuperat venituri în sum total de 127,0 mii lei.
1.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
Din controlul realizat asupra modului de efectuare a cheltuielilor aprobate prin bugetul
FNUASS pe anul 2006, în ceea ce privete realitatea i legalitatea utilizrii sumelor încasate, în urma
prestaiilor efectuate, la un numr de 37 spitale publice s-a constatat o serie de abateri de la
prevederile legale care au condus la crearea unor prejudicii în sum total de 914,0 mii lei (836,3 mii lei
pagub i 77,7 mii lei foloase nerealizate), din care 118,8 mii lei provin de la titlul „Cheltuieli de
personal”; 786,6 mii lei de la titlul „Cheltuieli materiale i servicii”; 8,6 mii lei de la titlul „Cheltuieli de
capital”.
În timpul controlului s-a recuperat suma total de 388,4 mii lei, din care: 371,9 mii lei pagub
i 16,5 mii lei foloase nerealizate.
Din controalele efectuate de structurile teritoriale ale Curii de Conturi la spitalele publice, au
fost reinute urmtoarele:
• 60,1 mii lei, reprezentând pli nelegale peste normele, cotele sau baremurile legale,
efectuate la 14 spitale, din care:
- 2,2 mii lei – decontarea unor situaii de lucrri privind reparaii curente efectuate peste
devizul din oferte, la spitale din judeele Bihor i Dâmbovia;
- 15,4 mii lei – plata nelegal a unor drepturi salariale mau mari decât cele prevzute în
actele normative privind salarizarea în spitale, constatate la spitalele din judeele
Botoani, Dâmbovia, Sibiu, Covasna;
- 15,4 mii lei – decontarea contravalorii unor produse alimentare i a carburanilor peste
baremurile legale la spitale din judeele Vaslui i Slaj;
164

- 18,5 mii lei – plata nelegal pentru tichete de mas acordate nelegal salariailor unui
spital din judeul Slaj;
- 8,6 mii lei – pli nelegale pentru bunuri achiziionate fr organizarea de licitaii
publice la spitale din judeele Arge i Neam.
Din prejudiciul total în sum de 60,1 mii lei, din care 58,2 mii lei prejudiciu i 1,9 mii lei
dobând legal, a fost recuperat în timpul controlului suma de 30,0 mii lei.
• 113,0 mii lei, reprezentând pli fr documente justificative sau documente întocmite nelegal
la 9 spitale publice, astfel:
- 74,6 mii lei - contravaloarea serviciilor neefectuate la spitalele din judeele Bacu, Cluj,
Vrancea, Ilfov i Municipiul Bucureti;
- 1,2 mii lei – pli nelegale reprezentând contravaloare cursuri de perfecionare fr
prezentarea documentelor justificative, la spitale din judeul Vrancea;
- 37,2 mii lei – reprezentând drepturi salariale acordate personalului care nu a
desfurat activiti, la spitale din judeele Alba, Hunedoara, Slaj i Municipiul
Bucureti.
Din prejudiciul total în sum de 113,0 mii lei, din care 110,1 mii lei –prejudiciu i 2,9 mii lei –
dobând legal calculat, a fost recuperat suma de 57,2 mii lei.
• 70,5 mii lei reprezentând pli nelegale pentru cheltuieli nereglementate de lege, constatate la
5 spitale din care:
- 6,7 mii lei ca urmare a aplicrii eronate a unor coeficieni la calculul cuantumului
sumelor datorate pentru lucrri executate la spitalele din Judeul Vrancea;
- 51,9 mii lei reprezentând pli pentru tichete cadou i tichete de mas acordate fr
baz legal la spitalele din judeul Harghita;
- 7,6 mii lei reprezentând decontarea nelegal a unor servicii care nu au fost prevzute
în contract i a unor lucrri de reparaii curente, neefectuate la spitalele din judeele
Suceava i Timi;
- 4,3 mii lei reprezentând drepturi salariale necuvenite i concedii medicale pltite
nelegal la spitalele din judeele: Neam i Vaslui.
Din prejudiciul total în sum de 70,5 mii lei, din care 68,5 mii lei – pagub i 2,0 mii lei –
dobând legal calculat, a fost recuperat în timpul controlului suma de 69,6 mii lei.
• 274,2 mii lei reprezentând prejudicii determinate de alte abateri prin nerespectarea
reglementrilor legale, în efectuarea cheltuielilor constatate la 5 spitale din care:
- 205,0 mii lei, reprezentând pli nelegale pentru reparaii curente, servicii de
întreinere a aparaturii medicale, chirii, materiale sanitare la spitalele din judeele
Bihor, Ilfov i Prahova;
- 69,2 mii lei reprezentând pli nelegale pentru cheltuieli de personal reprezentând
salarii i sporuri la spitalele din judeele Arad i Botoani.
Din prejudiciul total în sum de 274,2 mii lei, din care 260,8 mii lei –prejudiciu i 13,4 mii lei –
dobând legal calculat, în timpul controlului a fost recuperat suma de 182,3 mii lei.
• 396,2 mii lei reprezentând alte tipuri de cheltuieli nelegale, constatate la 8 spitale, constând în
principal din:
- 5,9 mii lei reprezentând efectuarea unor cheltuieli de personal cu înclcarea
prevederilor legale, la spitale din judeele: Harghita, Hunedoara, Neam i Vaslui;
- 344,9 mii lei reprezentând plata unor utiliti consumate i nerecuperate de la chiriai
în spitalele din judeele Dâmbovia i Neam;
- 45,4 mii lei reprezentând decontarea unor lucrri i servicii neefectuate, pli în baza
unor sentine civile fr recuperarea acestora de la persoanele vinovate, precum i
contravaloarea unor cursuri decontate personalului, fr baz legal, la spitalele din
judeele: Olt, Satu Mare, Vrancea, Buzu, Harghita i Vâlcea.
Din prejudiciul total în sum de 396,2 mii lei, din care 338,7 mii lei – prejudiciu i 57,5 mii lei –
dobând legal calculat, în timpul controlului a fost recuperat suma de 49,3 mii lei.
Au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, Legii nr. 597/2004
pentru aprobarea O.G. nr. 59/2004 privind msurile de întrire a disciplinei financiare în domeniul
165

sanitar, Legii nr. 380/2005 privind bugetul asigurrilor sociale de stat pe anul 2006, Legii nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare, O.U.G. nr. 119/1999
privind controlul intern i controlul financiar preventiv, cu modificrile i completrile ulterioare,
O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice, cu modificrile i completrile ulterioare, abrogat prin
O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie publica, a contractelor de concesiune de
lucrri publice i a contractelor de concesiune de serviciu, O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i
indemnizaiile de asigurri sociale de sntate, cu modificrile i completrile ulterioare, O.G. nr. 62/2006
pentru modificarea i completarea O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea i alte drepturi ale
personalului contractual din unitile sanitare publice din sectorul sanitar, H.G. nr. 273/1994 privind
aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora,
O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,
ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea
angajamentelor bugetare i legale.
1.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i a modului de organizare i conducere a
evidenelor contabile de ctre spitalele publice
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat unele abateri financiar contabile, drept
consecin a nerespectrii prevederilor legale în vigoare cu privire la reflectarea micrii elementelor
patrimoniale, astfel c situaiile financiare întocmite în anul 2006 de ctre spitalele publice verificate
au fost denaturate cu suma total de 76.100,4 mii lei, reprezentând contravaloarea abaterilor
financiare care nu au condus la prejudicii.
Curtea de Conturi a reinut i consemnat în principal, urmtoarele aspecte:
a). Abateri care au afectat acurateea situaiilor financiare, respectiv realitatea i exactitatea
datelor raportate, constatate la 6 spitale publice, în sum total de 3.325,9 mii lei, reprezentând
înregistrri eronate în evidenele contabile, respectiv în alte conturi decât cele impuse de
operaiune i prevederile legale. Aceste abateri au fost constatate la spitalele din judeele: Arad,
Botoani, Dâmbovia, Prahova, Vaslui.
b). Abateri care au denaturat situaia patrimonial raportat prin situaiile financiare, constatate la
13 spitale publice, în sum total de 689,8 mii lei, reprezentând valoarea unor bunuri intrate sau
ieite din patrimoniu, neînregistrate în evidena contabil. Aceste abateri au fost constatate la
spitalele din judeele: Arad, Bihor, Botoani, Cluj, Dâmbovia, Harghita, Hunedoara, Teleorman.
c). Abateri financiar contabile care au afectat realitatea i exactitatea datelor raportate, constatate
la 3 spitale, în sum total de 837,5 mii lei, determinate de neconcordana datelor înregistrate în
contabilitate i în posturile înscrise în bilanul contabil. Aceast abatere a fost constatat la
spitalele din judeele Suceava i Vaslui.
d). Alte abateri financiare privind fundamentarea bugetului, legalitatea, realitatea i exactitatea
evidenelor contabile i a bilanului, constatate la 18 spitale, în sum total de 644,5 mii lei,
reprezentând, în principal, neconstituirea, neelaborarea i neînregistrarea în contabilitate a
Fondului de dezvoltare a spitalelor, înregistrri duble pentru aceleai active fixe, neînregistrarea
sumelor datorate caselor de asigurri de sntate judeene pentru serviciile efectuate ctre
persoanele spitalizate, care au fost recuperate de spitale de la persoanele vinovate. Aceste
abateri au fost constatate la spitale din judeele: Alba, Arge, Botoani, Gorj, Iai, Mehedini,
Neam, Slaj, Suceava, Teleorman, Timi, Vaslui i municipiul Bucureti.
e). Abateri în organizarea procedurilor de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor
din FNUASS care au fost constatate la un numr de 22 uniti sanitare. Aceste abateri au condus
la denaturarea datelor înscrise în situaiile financiare încheiate la spitalele publice la 31.12.2006,
cu suma total de 16.638,5 mii lei i s-au concretizat, în principal, în angajamente bugetare peste
prevederile definitive aprobate prin buget. Aceast abatere a fost constatat la spitale din
judeele: Alba, Arad, Botoani, Cara-Severin, Dâmbovia, Ilfov, Mure, Olt, Prahova, Satu-Mare,
Sibiu, Teleorman, Timi, Vaslui, Vrancea, i municipiul Bucureti
166

f). Abateri în gestionarea patrimoniului constând în neefectuarea inventarierii patrimoniului sau
efectuarea acesteia fr respectarea prevederilor legale, nerespectarea prevederilor legale
referitoare la achiziiile publice, precum i alte modaliti de gestionare defectuoas a
patrimoniului, în sum total de 53.964,2 mii lei, au fost constatate la 19 spitale publice. Aceste
abateri au condus la necordonana datelor din evidena contabil cu situaia real a elementelor
patrimoniale, în sum total de 53.883,2 mii lei, determinat de neinventarierea unor elemente
patrimoniale la spitale din judeele: Alba, Botoani, Brila, Clrai, Dâmbovia, Hunedoara, Iai,
Mure, Olt, Prahova, Slaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vrancea, Timi, precum i la
neconstituirea garaniilor de bun execuie în sum de 81,0 mii lei.
Au mai fost constatate abateri i în legtur cu organizarea i exercitarea controlului financiar
preventiv la spitalele publice din judeele: Bihor, Botoani, Cara–Severin, Constana, Prahova,
Mure, Suceava, Slaj i Timi.
Au fost înclcate prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, Legii nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare, O.G. nr. 199/1999
privind controlul intern i controlul financiar preventiv, cu modificrile i completrile ulterioare, O.G.
nr. 81/2003 privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe, H.G. nr. 1553/2003 privind reevaluarea
imobilizrilor corporale i stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, H.G. nr. 706/2006 pentru
aprobarea Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului de
asigurri sociale de sntate, O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i
organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale, O.M.F.P. nr. 1753/2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor
de activ i pasiv, O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, OMFP nr. 40/2007 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor
financiare ale instituiilor publice la 31 decembrie 2006.
1.4. Rezultatele controlului i msurile dispuse de Curtea de Conturi pentru
îmbuntirea activitii de formare i utilizare a Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale
de Sntate
În vederea înlturrii abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului la spitalele
publice finanate din FNUASS au fost emise 43 decizii, prin care s-au dispus 203 msuri.
În vederea recuperrii prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi în utilizarea fondurilor
alocate din FNUASS, au fost înaintate instanelor judectoreti competente un numr de 10 rapoarte
de control, pentru prejudicii în sum total de 49,4 mii lei (spitale publice din municipiul Bucureti,
Cara-Severin, Slaj, Satu-Mare).
De asemenea, 4 rapoarte de control au fost înaintate Parchetelor teritoriale (spitale publice
din municipiul Bucureti, Neam, Timi).
În timpul controalelor derulate de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi la spitalele
publice, s-au aplicat 35 de amenzi contravenionale în valoare total de 26,6 mii lei.
2. Abateri financiar-contabile i fapte generatoare de prejudicii, rezultate din verificarea
legalitii utilizrii sumelor alocate spitalelor publice de la bugetul de stat
2.1. Cu privire la stabilirea veniturilor suplimentare
S-a constatat necalcularea, neevidenierea i neîncasarea în termenul legal a unor venituri
suplimentare în sum total de 63,2 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 6,1 mii lei, la un numr de
7 spitale publice, astfel:
- venituri suplimentare stabilite de ctre Curtea de Conturi ca urmare a necalculrii i nevirrii
la bugetul de stat a impozitului pe venit în sum de 4,1 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 0,3 mii lei, la
un spital din judeul Neam.
- venituri suplimentare în sum total de 34,8 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 5,4 mii lei,
identificat de Curtea de Conturi ca urmare a neconstituirii, calculrii eronate i nevirrii acestora,
reprezentând: neurmrirea sumelor înregistrate în contul „Drepturi de personal”, calcularea eronat a
167

impozitului pe venit, neconstituirea i nevirarea la bugetul de stat a contribuiei aferente neangajrii
persoanelor cu handicap i, respectiv, nevirarea la bugetul statului a excedentului reprezentând
venituri din activitatea de medicin legal.
Aceste abateri s-au constatat la spitale din judeele: Bacu, Botoani, Bucureti i Gorj.
- alte venituri suplimentare stabilite de Curtea de Conturi ca urmare a neconstituirii i nevirrii
la bugetul statului a unor sume datorate acestuia, în sum total de 24,3 mii lei, inclusiv dobânda
calculat în sum de 0,3 mii lei.
Astfel, nu s-au impozitat persoane fizice autorizate, în cazul unor contracte de munc cu timp
parial i s-a virat la bugetul statului contravaloarea unor mijloace fixe casate i a deeurilor
valorificate. Aceste abateri s-au constatat la spitale din judeele Bacu, Brila i Constana.
Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile
i completrile ulterioare, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, din Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea aciunilor i categoriilor de cheltuieli, criteriilor,
procedurilor i limitelor pentru efectuarea de pli în avans din fonduri publice, cu modificrile i
completrile ulterioare i ale Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv.
În timpul controlului s-au recuperat în totalitate i s-au virat pe destinaiile legale veniturile
suplimentare calculate de ctre Curtea de Conturi.
2.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
S-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sum total de 1898,1 mii lei (1832,7 mii lei
– prejudiciu i 65,4 mii lei – foloase nerealizate), din care 43,2 mii lei provin de la titlul ”Cheltuieli de
personal”, 1461,3 mii lei de la titlul „Cheltuieli materiale i servicii” i 393,6 mii lei de la titlul „Cheltuieli
de capital”.
În timpul controlului s-a recuperat suma total de 1.199,3 mii lei (1.176,8 mii lei – prejudiciu i
22,5 mii lei – foloase nerealizate).
• 87,7 mii lei, reprezentând pli peste avansurile legale, nerecuperate, constând din efectuarea
de pli nelegale în avans nejustificate, pentru lucrri executate i servicii prestate, la 2 spitale
publice din judeele Buzu i Suceava.
Din prejudiciul total în sum de 87,7 mii lei (82,9 mii lei-prejudiciu i 4,8 mii lei - foloase
nerealizate), a fost recuperat în timpul controlului suma de 4,8 mii lei.
• 662,5 mii lei, reprezentând pli peste cotele, normele sau baremurile legale, efectuate la 7
spitale, din care:
- 493,5 mii lei – pli nelegale la achiziia de oxigen, cu înclcarea prevederilor
contractuale, în cazul unui spital din judeul Dolj;
- 163,1 mii lei – decontarea nelegal a unor cheltuieli de organizare antier prin
majorarea nejustificat a unor cheltuieli i pli nelegale pentru reparaii capitale la 4
spitale din judeele Arge, Bistria-Nsud, Covasna i Giurgiu. Din prejudiciul în sum
de 163,1 mii lei s-a recuperat în timpul controlului suma de 131,2 mii lei.
- 5,9 mii lei – plata nelegal a unor drepturi salariale reprezentând premii acordate
personalului prin depirea fondului de premiere cuvenit i plata orelor suplimentare
peste prevederile legale, la 3 spitale din judeele Alba, Covasna i Ilfov. Din prejudiciul
în sum de 5,9 mii lei s-a recuperat în timpul controlului suma de 1,2 mii lei.
• 162,6 mii lei, reprezentând pli fr documente justificative, constatate la 6 spitale, din care:
- 142,8 mii lei – pli nelegale prin decontarea integral a unor lucrri de reparaii
capitale peste preul din ofert, decontarea unor lucrri de organizare antier
neexecutate i prin decontarea unor devize de lucrri a cror indicatori au fost
actualizai cu înclcarea prevederilor legale. Astfel de situaii s-au constatat la 5
spitale din municipiul Bucureti, Ialomia, Tulcea, Vaslui i Vrancea. Din prejudiciul în
sum de 142,8 mii lei s-a recuperat în timpul controlului suma de 89,5 mii lei.
- 19,8 mii lei – pli nelegale constând din achitarea în avans a serviciilor de internet pe
anul 2007 sau plat nelegal prin achitarea dubl a TVA, de ctre 2 spitale publice din
municipiul Bucureti i judeul Covasna. Din prejudiciul în sum de 19,8 mii lei s-a
recuperat în timpul controlului suma de 1,9 mii lei.
.
• 982,9 mii lei, reprezentând alte cheltuieli nelegale, constatate la 6 spitale publice, din care:
168

- 34,8 mii lei – plat nejustificat a unor diferene salariale peste nivelul aprobat i
pentru alte perioade decât cele stabilite prin hotrâri judectoreti definitive i,
respectiv, pli nelegale ale indemnizaiilor de concedii i a contribuiilor aferente
acestor drepturi. Aceste abateri s-au constatat la 3 spitale din judeele Botoani, Gorj
i Slaj. Din prejudiciul în sum de 34,8 mii lei s-a recuperat în timpul controlului suma
de 21,9 mii lei.
- 947,9 mii lei – pli nelegale la Capitolul „Cheltuieli materiale i servicii”, efectuate de 6
spitale, constând din: pli nelegale pentru lucrri neexecutate, pli nelegale în contul
garaniei de bun execuie pentru lucrri neexecutate, decontarea unor preuri mai
mari decât cele reale pentru utilaje procurate, contravaloare convorbiri telefonice peste
plafonul legal, precum i contravaloare bunuri i servicii medicale peste preul înscris
în ofert. Astfel de abateri s-au constatat la spitalele din judeele Bihor, Buzu, Dolj,
Gorj, Satu-Mare i Suceava.
Prejudiciul total în sum de 947,9 mii lei s-a recuperat în totalitate în timpul controlului.
Au fost înclcate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile
i completrile ulterioare, din Legea nr. 380/2005 privind bugetul asigurrilor sociale de stat pe anul
2006, din O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea i alte drepturi ale personalului contractual din
unitile sanitare publice din sectorul sanitar, cu modificrile i completrile ulterioare, O.G. nr. 199/1999
privind controlul intern i controlul financiar preventiv, cu modificrile i completrile ulterioare, H.G.
nr. 264/2003 privind stabilirea aciunilor i categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor i limitelor
pentru efectuarea de pli în avans din fonduri publice, cu modificrile i completrile ulterioare, H.G.
nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitile bugetare, O.U.G. nr. 115/2004 privind
salarizarea i alte drepturi ale personalului contractual din unitile sanitare publice din sectorul
sanitar, cu modificrile i completrile ulterioare, H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice, H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea
Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din
O.U.G. nr. 34/2006, O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea,
evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale i ale O.M.S. nr. 755/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea i execuia Bugetului de venituri i cheltuieli
pentru instituii sanitare publice finanate integral din venituri proprii, cu modificrile i completrile
ulterioare.
2.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i a modului de organizare i conducere a
evidenelor contabile de ctre spitalele publice.
S-au constatat unele abateri financiar-contabile, care au condus la denaturarea datelor
raportate prin situaiile financiare de ctre spitalele publice care au gestionat fonduri alocate de la
bugetul de stat. Astfel c situaiile financiare întocmite de ctre acestea au fost denaturate cu suma
total de 28.716,7 mii lei, reprezentând contravaloarea abaterilor financiar-contabile care nu au
condus la prejudicii.
Curtea de Conturi a reinut i consemnat în principal, urmtoarele aspecte:
a). Abateri care au afectat acurateea situaiilor financiare, respectiv realitatea i exactitatea
datelor raportate, constatate la un numr de 7 spitale publice, în sum total de 5.206,9 mii lei,
reprezentând înregistrri eronate în evidenele contabile proprii, ca de exemplu:
- neînregistrarea în evidena contabil a unor elemente de activ sau obiecte de inventar,
- diminuarea valorii unor mijloace fixe prin neînregistrarea în evidena contabil a unor lucrri
de investiii,
- neorganizarea evidenei analitice a unor conturi,
- înregistrri eronate în contul „Creditori” a unor fonduri externe nerambursabile
- înregistrarea nejustificat a unor cheltuieli operaionale privind amortizarea aferent unor
active fixe corporale.
Aceste abateri au fost constatate la spitale din municipiul Bucureti i judeele Arge, Dolj,
Cluj, Gorj i Suceava.
169

). Abateri financiar contabile, în sum de 12,7 mii lei, constatate la un spital din judeul Suceava,
care au afectat realitatea i exactitatea datelor raportate prin neconcordana dintre totalul
veniturilor operaionale din situaia „Contului de rezultat patrimonial” i totalul rulajelor creditoare
a conturilor din clasa 7 din balana de verificare.
c). Alte abateri privind realitatea i exactitatea evidenelor contabile i a bilanurilor contabile, au
fost constatate la un numr de 4 spitale publice i au fost cuantificate la un nivel de 16.195,2 mii lei,
reprezentând, în principal, evidenierea în contul „Decontri între instituii subordonate” a unor
sume, fr s existe certitudinea c acestea sunt reale i exacte (contravaloare vaccinuri i
materiale sanitare distribuite în teritoriu), înregistrarea în evidena contabil a unor mijloace fixe
fr a se întocmi procese-verbale de recepie, neîntocmirea Registrului inventar, neînregistrarea
în evidena contabil a unor creane, încadrarea eronat a unor mijloace fixe cu durate normate
de utilizare mai mari decât cele legale, sau neraportarea stocurilor de materiale sanitare i
medicamente pe o perioad de 10 luni. Aceste abateri s-au constatat la spitale din municipiul
Bucureti i judeele Dolj, Ilfov i Vaslui.
d). Abateri în organizarea procedurilor de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor
din sumele alocate de la bugetul de stat, au fost constatate la dou spitale publice i au constat
în neîntocmirea formularelor privind propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele
bugetare i ordonanrile la plat.
Aceste abateri au fost constatate la 2 entiti sanitare din municipiul Bucureti i judeul Cara-
Severin.
e). Abateri în gestionarea patrimoniului constând în neefectuarea inventarierii patrimoniului sau
efectuarea acesteia fr respectarea prevederilor legale, nerespectarea actelor normative în
vigoare cu privire la achiziii publice, precum i alte modaliti de gestionare defectuoas a
patrimoniului, în sum total de 6.848,7 mii lei, constatate la un numr de 20 spitale publice,
constând în principal din: neinventarierea anual a tuturor elementelor de activ i de pasiv sau
neinventarierea unor solduri ale conturilor, neemiterea, în unele cazuri, a deciziilor de numire a
persoanelor cu atribuii de gestionare a unor valori, deteriorarea, prin nepunerea în funciune a
aparaturii medicale în perioada de garanie, neconstituirea Fondului de dezvoltare a spitalului,
nepublicarea pe site a tarifului pe zi de spitalizare, precum i aplicarea unor proceduri de achiziie
public contrar prevederilor legale. Astfel de abateri s-au înregistrat la spitalele publice din
judeele Alba, Bacu, Botoani, Brila, Bucureti, Cara-Severin, Cluj, Constana, Dâmbovia,
Dolj, Galai, Hunedoara, Iai, Mehedini, Mure, Prahova, Slaj, Teleorman, Timi, Vaslui.
f). Au mai fost constatate i alte abateri care s-au concretizat în neîndeplinirea obligaiilor
financiare ctre bugetele publice, respectiv neplata la termen a unor debite prescrise. Acest tip de
abatere s-a constatat la un spital din judeul Dolj i a fost cuantificat la un nivel de 453,2 mii lei.
Au fost înclcate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat
în active fixe corporale, cu modificrile i completrile ulterioare, din Legea nr. 53/2003 (Codul
muncii), ale O.U.G. nr. 60/2001 aa cum a fost modificat de O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziiile
publice, O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i
raportarea angajamentelor bugetare i legale, O.M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv, O.M.F.P. nr. 1917/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor
publice, O.M.S. nr. 1204/2005 privind evidena i raportarea dispozitivelor medicale din unitile sanitare.
2.4. Rezultatele controlului i msurile dispuse de Curtea de Conturi pentru
îmbuntirea activitii spitalelor publice finanate de la bugetul de stat:
- În vederea înlturrii abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului la spitalele
publice finanate de la bugetul de stat, au fost emise 17 decizii, prin care s-a dispus managerilor
170

luarea acelor msuri care s asigure concordan între datele raportate prin situaiile financiare
anuale i situaia real a patrimoniului;
- În vederea recuperrii prejudiciilor constatate de ctre Curtea de Conturi în utilizarea
fondurilor alocate de la bugetul de stat, au fost înaintate instanelor judectoreti competente un
numr de 2 rapoarte de control, pentru prejudicii în sum de 698,8 mii lei.
3. Abateri financiar-contabile i fapte generatoare de prejudicii, rezultate din verificarea
legalitii utilizrii sumelor alocate spitalelor publice din venituri proprii
3.1 Cu privire la stabilirea veniturilor suplimentare
Din controlul efectuat asupra modului de stabilire, evideniere i încasare a veniturilor proprii
în anul 2006 de ctre spitalele publice supuse controlului, au rezultat venituri suplimentare în sum
total de 309,9 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 17,4 mii lei. Astfel:
- venituri suplimentare în sum de 171,4 mii lei stabilite ca urmare a neînregistrrii în evidena
contabil i neîncasrii unor venituri cuvenite din chiria aferent spaiilor medicale închiriate, din
neactualizarea chiriei pentru aceste spaii, din nefacturarea chiriei pentru perioade de mai multe luni,
necalcularea i neîncasarea penalitilor prevzute de clauzele contractuale pentru achitarea cu
întârziere a chiriilor i utilitilor facturate sau încasarea unui tarif de spitalizare mai mic decât cel
real, precum i neurmrirea încasrii taxei pentru eliberarea fiei medicale auto.
Astfel de abateri s-au constatat la 11 spitale publice din municipiul Bucureti i judeele
Botoani, Bacu, Buzu, Cluj, Harghita, Prahova, Mehedini i Suceava.
- venituri suplimentare neidentificate i neînregistrate în evidena contabil de ctre unitile
sanitare, în sum de 138,5 mii lei, determinate de neîncasarea unor venituri proprii din prestri
servicii. Aceast abatere s-a constatat la un spital din judeul Gorj.
Au fost înclcate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, din Legea
nr. 469/2002 privind unele msuri pentru întrirea disciplinei contractuale, cu modificrile i
completrile ulterioare. i ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii cu modificrile i
completrile ulterioare cu modificrile i completrile ulterioare.
În timpul controlului s-au recuperat venituri suplimentare în sum total de 123,3 mii lei.
3.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
Din controlul efectuat cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor din venituri proprii, s-au
constatat fapte generatoare de prejudicii în sum total de 86,7 mii lei (81,5 mii lei – prejudiciu i
5,2 mii lei – foloase nerealizate), din care 36,8 mii lei provin de la titlul ”Cheltuieli de personal”;
49,7 mii lei de la titlul „Cheltuieli materiale i servicii”; 0,2 mii lei de la titlul „Cheltuieli de capital”.
În timpul controlului s-a recuperat suma total de 19,9 mii lei (16,7 mii lei - pagub i 3,2 mii lei
– foloase nerealizate). Abaterile au fost constatate la un numr de 4 entiti sanitare din municipiul
Bucureti i judeele Covasna i Timi, astfel:
• 0,2 mii lei, reprezentând pli peste avansurile legale nerecuperate din achiziii de bunuri sau
prestrii de servicii, efectuate de ctre o entitate sanitar din municipiul Bucureti, prin plata
nelegal în avans a contravalorii unei centrale de tratare a aerului, fr ca aceasta s fie
livrat pân la finele anului 2006. În timpul controlului s-au calculat foloase nerealizate de
0,2 mii lei, care s-au recuperat în totalitate.
• 37,3 mii lei, reprezentând alte tipuri de cheltuieli nelegale, prin acordarea de premii
personalului instituiei, din venituri proprii, prin depirea fondului de premiere cuvenit
conform prevederilor O.U.G. nr. 115/2004, caz constatat la un spital din judeul Covasna
(36,8 mii lei) i, respectiv, plata nelegal din venituri proprii a sumei de 0,5 mii lei
reprezentând achiziionarea unor materiale pentru aparatul de mamografie, în condiiile în
care acest aparat nu funciona.
În timpul controlului s-a recuperat suma de 0,5 mii lei.
• 3,3 mii lei reprezentând cheltuieli efectuate pentru care nu au fost prevzute alocri de
fonduri, concretizat în plata nelegal a dou amenzi contravenionale aplicate de
Inspectoratul de stat în construcii, de ctre o entitate sanitar din municipiul Bucureti.
171

• 45,9 mii lei reprezentând prejudicii determinate de alte tipuri de cheltuieli nelegale, constatate
la 2 spitale publice din judeele Covasna i Timi.
Aceste abateri s-au concretizat în pli nelegale reprezentând contravaloare servicii de audit
externalizate, în condiiile în care acestea erau organizate în interiorul spitalului, precum i din
necalcularea, nefactuarea i nerecuperarea de la o societate comercial a contravalorii
utilitilor consumate.
În timpul controlului s-a recuperat suma de 19,2 mii lei.
Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, din H.G. nr. 264/2003
privind stabilirea aciunilor i categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor i limitelor pentru
efectuarea de pli în avans din fonduri publice, cu modificrile i completrile ulterioare i ale
O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,
ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea
angajamentelor bugetare i legale.
3.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i a modului de organizare i conducere a
evidenelor contabile de ctre spitalele publice.
S-au constatat unele abateri financiar-contabile care au condus la denaturarea datelor
raportate prin situaiile financiare de ctre spitalele publice care au gestionat fonduri alocate din
venituri proprii.
Ca urmare a nerespectrii prevederilor legale în vigoare cu privire la reflectarea micrii
elementelor patrimoniale, situaiile financiare întocmite i raportate la 31.12.2006 de ctre spitalele
publice, cu privire la veniturile proprii, au fost denaturate cu suma total de 142,8 mii lei,
reprezentând contravaloarea abaterilor care nu au condus la prejudicii.
Curtea de Conturi a reinut i consemnat în principal urmtoarele abateri:
a). Abateri financiar-contabile care au afectat realitatea i exactitatea datelor raportate,
constate la un numr de 4 entiti sanitare, în sum total de 10,2 mii lei, constând în
neînregistrarea în evidena contabil a unor bunuri de patrimoniu (materiale i obiecte de
inventar) primite cu titlu gratuit, gestionarea incorect a materialelor recuperabile în urma
efecturii unor reparaii curente, neînregistrarea unor penaliti de întârziere de la clienii
spitalului sau înregistrarea eronat în evidenele contabile a veniturilor din chirii. Astfel de
abateri s-au înregistrat la entitile sanitare din municipiul Bucureti i judeele Bacu,
Covasna i Harghita.
b). Alte abateri financiar-contabile care au afectat realitatea i exactitatea datelor
raportate, constatate la un numr de 9 spitale publice, în sum total de 132, 6 mii lei,
reprezentând: neconstituirea fondului de dezvoltare a spitalului, nefacturarea chiriei
datorate pe spaiile închiriate, acordarea vizei de lichidare a cheltuielilor (pentru analize de
laborator) fr documente justificative care s ateste atât necesitatea (prescripia) cât i
realitatea efecturii acestora, sau încheierea unor contracte de asociere în participaiune
contrar prevederilor legale. Astfel de abateri s-au constatat la entiti sanitare din
municipiul Bucureti i din judeele Covasna, Sibiu i Timi.
c). Pe lâng veniturile rezultate din prestaiile medicale efectuate în baza contractelor
încheiate cu casele de asigurri de sntate teritoriale, unele uniti spitaliceti realizeaz
venituri i din alte activiti, cum ar fi veniturile rezultate din efectuarea de studii clinice în
domeniul medicamentelor.
Din verificrile efectuate de Curtea de Conturi, s-au constatat numeroase abateri legate
de aceast prestaie medical, ca de exemplu faptul c, companiile farmaceutice vireaz
sumele în contul spitalelor clinice fr a se meniona contractul în baza cruia se achit
contravaloarea acestor studii. S-a mai constatat i faptul c unele contracte de acest gen
nu sunt aduse la cunotina compartimentelor juridic i financiar-contabil din cadrul
spitalelor clinice, pentru a se asigura o eviden corect i real a acestora, astfel, ne
urmrindu-se încasarea acestor venituri în cuantumul i la termenele din contract. Aceste
abateri s-au constatat, de exemplu, la spitale din judeul Timi.
172

Urmare acestor constatri, Curtea de Conturi a dispus managerilor spitalelor clinice
verificate, la care s-au constatat aceste abateri, luarea acelor msuri care s asigure:
înregistrarea corect i legal a acestor contracte i, de asemenea, evidenierea în
contabilitatea proprie a sumelor datorate de companiile farmaceutice beneficiare a acestor
studii i nu a sumelor efectiv încasate.
Au fost înclcate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, din
H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziie public din O.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie
public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii,
precum i ale OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i
conducerea contabilitii instituiilor publice.
4. Abateri financiar-contabile i fapte generatoare de prejudicii, rezultate din verificarea
legalitii utilizrii sumelor alocate spitalelor publice de la bugetele locale
Din verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale cu privire la utilizarea
acestor sume, s-au constatat o serie de abateri financiar-contabile i fapte generatoare de prejudicii,
dup cum urmeaz:
4.1. Cu privire la stabilirea veniturilor suplimentare
Curtea de Conturi a constatat c nu s-a virat la bugetul local cota de 50% din chiriile încasate
de pe domeniul public.
Astfel, la un spital din judeul Sibiu, s-a stabilit venituri suplimentare cuvenite bugetului propriu
al judeului, în sum total de 0,9 mii lei, inclusiv dobânda calculat de 0,1 mii lei.
În timpul controlului venitul suplimentar astfel stabilit s-a recuperat i virat pe destinaia legal.
Au fost înclcate prevederile Decretului nr. 167/1958 cu privire la prescripia extinctiv.
4.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor
Din controlul asupra legalitii derulrii operaiunilor de angajare, lichidare i plat a
cheltuielilor spitalelor publice din sumele alocate de la bugetele locale, au fost constatate fapte
generatoare de prejudicii la un numr de 9 spitale publice, în sum total de 258,9 mii lei (245,7 mii lei
– prejudiciu i 13,2 mii lei – foloase nerealizate), din care 214,7 mii lei provin de la titlul „Cheltuieli de
capital” i 44,2 mii lei de la titlul „Cheltuieli materiale i servicii”. Astfel:
• 66,9 mii lei, reprezentând pli peste normele, cotele sau baremurile legale, efectuate la 4
spitale publice, din care:
- 56,4 mii lei – decontarea unor cheltuieli indirecte înscrise în situaiile de lucrri de
reparaii cldiri, peste nivelele din ofert, la spitale din judeele Cluj i Bacu;
- 10,5 mii lei – pli pentru reparaii curente peste nivelul legal, la spitale din judeele
Arge i Cara-Severin.
Din prejudiciul în sum total de 66,9 mii lei, s-a recuperat în timpul controlului suma de 63,4 mii lei.
• 9,6 mii lei, reprezentând pli fr documente justificative, la un numr de 2 spitale publice,
astfel:
- 1,1 mii lei – decontarea unei lucrri de investiii neexecutate, la un spital din judeul
Slaj;
- 8,5 mii lei – pli nelegale peste valoarea contractului încheiat cu firma ROMSTAL, de
ctre un spital din judeul Cara-Severin.
Din prejudiciul total în sum de 9,6 mii lei a fost recuperat suma de 1,2 mii lei.
• 95,3 mii lei reprezentând prejudicii determinate de alte abateri, efectuate de 2 spitale publice,
din care:
- 94,4 mii lei – pli nelegale în contul garaniei de bun execuie pentru lucrri
neexecutate, de ctre un spital din judeul Bihor;
173

- 0,9 mii lei – pli nelegale reprezentând contravaloare utiliti suportate de un spital din
judeul Cara-Severin, nerecuperate de la un cabinet medical ce funcioneaz în
incinta spitalului.
Din prejudiciul în sum total de 95,3 mii lei, în timpul controlului s-a recuperat suma total de
94,4 mii lei.
• 87,1 mii lei reprezentând alte tipuri de cheltuieli nelegale, constatate la 4 spitale publice,
constând în principal în:
- 62,7 mii lei – plata unor reparaii capitale la o cldire a unui spital, la o valoare
majorat fa de cea efectiv datorat, precum i plata unor reparaii neexecutate la o
cldire a altui spital. Aceste abateri s-au constatat la 2 spitale din judeele Cluj i
Mehedini.
- 24,4 mii lei – pli nelegale reprezentând contravaloarea reparaii curente
neexecutate, la 2 spitale din judeele Buzu i Maramure.
Prejudiciul în sum total de 87,1 mii lei a fost recuperat în totalitate în timpul controlului Curii
de Conturi.
Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare, din O.U.G. nr. 60/2001
privind achiziiile publice, aa cum a fost modificat de O.U.G. nr. 34/2006, ale O.U.G. nr. 45/2003
privind finanele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare.
În timpul controlului s-a recuperat suma total de 246,1 mii lei (233,1 mii lei – prejudiciu i
13,0 mii lei – foloase nerealizate).
4.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului i a modului de organizare i conducere a
evidenelor contabile de ctre spitalele publice
S-au constatat unele abateri financiar-contabile care au condus la denaturarea datelor
raportate prin situaiile financiare de ctre spitalele publice care au gestionat fonduri alocate de la
bugetele locale.
Ca urmare a nerespectrii prevederilor legale în vigoare cu privire la reflectarea micrii
elementelor patrimoniale, situaiile financiare întocmite i raportate la 31.12.2006 de ctre spitalele
publice, cu privire la bugetele locale, au fost denaturate cu suma total de 14.818,9 mii lei,
reprezentând contravaloarea abaterilor care nu au condus la prejudicii.
Curtea de Conturi a reinut i consemnat în principal urmtoarele aspecte:
a). Abateri care au denaturat situaia patrimonial raportat prin situaiile financiare, la un
numr de 4 spitale publice, în sum total de 5.458,4 mii lei, reprezentând înregistrri
eronate în evidenele contabile, ca urmare a neînregistrrii tuturor elementelor de activ din
patrimoniu (terenuri, cldiri, autoturisme) sau a combustibilului din autoturismele din
dotare. Aceste abateri au fost constatate la spitale din judeele Cara-Severin, Vaslui i
Vrancea.
b). Abateri care au afectat acurateea situaiilor financiare respectiv realitatea i
exactitatea datelor raportate, constatate la 3 spitale publice, în sum total de 5.694,4 mii
lei, reprezentând înregistrri eronate a obligaiilor de plat ale spitalelor pentru lucrri
efectuate, înregistrri eronate ale unor mijloace fixe i a unor investiii nepuse în
funciune, precum i înregistrarea pe cheltuieli a contravalorii combustibilului aflat în stoc.
Aceste abateri au fost constatate la spitale din judeele Constana, Cara-Severin i
Galai.
c). Alte abateri financiare privind fundamentarea bugetului i legalitatea, realitatea i
exactitatea evidenelor contabile i a bilanului, constatate la un spital public, în sum de
121,4 mii lei, reprezentând înregistrri eronate în contul „Construcii” a unor active
corporale în curs de execuie. Aceast abatere a fost constatat la un spital din judeul
Alba.
174

d). Abateri în gestionarea patrimoniului, constând în neefectuarea inventarierii sau
efectuarea acesteia fr respectarea prevederilor legale, precum i nerespectarea
prevederilor actelor normative în vigoare cu privire la achiziiile publice, constând în
principal în: neinventarierea unor elemente patrimoniale, înregistrarea în evidena
contabil a unei construcii speciale care nu aparine spitalului, neînregistrarea în evidena
contabil a terenurilor din domeniul public al primriei aflate în administrarea spitalului,
neînregistrarea în patrimoniu a contravalorii lucrrilor de investiii realizate ca reparaii
capitale, reparaii curente sau reabilitri reprezentând modernizri aduse cldirilor din
patrimoniu, atribuirea contractelor de lucrri sau desemnarea ofertei câtigtoare fr
respectarea prevederilor legale în vigoare în cazul unor licitaii pentru achiziii publice de
lucrri, ordonanarea de pli nelegale prin acordarea vizei de control financiar preventiv
pe proiecte de operaiuni care nu au respectat cerinele de legalitate, sau neconstituirea
garaniei de bun execuie. Aceste abateri cuantificate în sum total de 3.544,7 mii lei au
fost constatate la un numr de 7 spitale publice din judeele Bacu, Buzu, Cara-
Severin, Maramure i Slaj.
Au fost înclcate prevederile din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat în anul 2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, O.G. nr. 70/2002 privind administrarea unitilor sanitare
publice de interes judeean i local, H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din O.U.G. nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a
contractelor de concesiune de servicii, precum i ale OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice.
4.4. Rezultatele controlului i msurile dispuse de Curtea de Conturi pentru
îmbuntirea activitii de formare i utilizare a sumelor alocate de la bugetele locale:
- În vederea înlturrii abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului la spitalele
publice finanate din bugetele locale, au fost emise 12 decizii.
- În vederea recuperrii prejudiciilor neîncasate în timpul controlului Curii de Conturi, în
sum total de 12,8 mii lei, au fost sesizate instanele teritoriale competente pentru
stabilirea rspunderii juridice, înaintându-se ctre acestea un numr de 3 rapoarte de
control.
- De asemenea, în timpul controalelor efectuate de ctre structurile teritoriale ale Curii de
Conturi, au fost aplicate 36 de amenzi contravenionale, în valoare de 26,3 mii lei.
175

III.D. - Controlul privind constituirea i utilizarea fondurilor bneti de ctre
partidele politice i raportarea cheltuielilor
În conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2003, a Legii nr. 334/2006 privind finanarea
activitii partidelor politice i a campaniilor electorale, precum i a Programului de audit financiar
ulterior i audit pe anul 2007, Curtea de Conturi a efectuat controlul modului de utilizare a subveniilor
de la bugetul de stat primite de partidele politice prin bugetul Secretariatului General al Guvernului,
precum i finanarea în timpul campaniilor electorale pentru alegerile locale pariale organizate în
anul 2006.
1. Controlul privind subveniile de la bugetul de stat s-a efectuat conform
dispoziiilor Legii nr. 94/1992 republicat, cu modificrile i completrile ulterioare
privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi.
Finanarea public a partidelor politice prin subvenii de la bugetul de stat în anul 2006 s-a
efectuat în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2003 i a Legii nr. 334/2006 privind finanarea
activitii partidelor politice, precum i a Legii bugetului de stat nr. 379/2005.
În acest sens, au beneficiat de subvenii de la bugetul de stat partidele politice cu
reprezentare parlamentar proporional cu numrul de mandate, acordate prin bugetul Secretariatului
General al Guvernului.
Conform Legii nr. 43/2003 i a Legii nr. 334/2006 „Suma alocat anual partidelor politice nu
poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevzute în bugetul de stat”.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2006 s-a prevzut pentru finanarea activitii partidelor
politice cu reprezentare parlamentar suma de 7.030 mii lei, sum care se încadreaz în limitele
impuse de lege.
Suma prevzut prin legea bugetar a fost repartizat de Secretariatul General al Guvernului
conform procedurii legale, astfel:
- mii lei -
Partid
Subvenii
de baz suplimentare
Total subvenii
Partidul Social Democrat 390,5 1.594,0 1.984,5
Partidul Naional Liberal 390,5 985,1 1.375,6
Partidul Democrat 390,5 720,3 1.110,8
Partidul România Mare 390,5 730,8 1.121,3
Uniunea Democrat Maghiar din România 390,5 339,0 729,5
Partidul Conservator 390,5 317,8 708,3
TOTAL 2.343 4.687 7.030
Urmare controlului efectuat la cele 6 partide politice, a rezultat c subveniile acordate
partidelor politice în anul 2006 au fost utilizate pe destinaiile prevzute de Legea nr. 43/2003 i
Legea nr. 334/2006 cu privire la finanarea activitii acestora.
2. În anul 2006 au fost organizate alegeri pariale pentru desemnarea autoritilor
administraie locale, respectiv primari i consilieri locale, astfel:
Act normativ
Data alegerii
Circumscripii
electorale (nr. )
H.G. nr. 223/2006 2 aprilie 2006 14
H.G. nr. 681/2006 2 iulie 2006 10
H.G. nr. 1147/2006
H.G. nr. 1524/2006
8 octombrie
2006
3 decembrie
2006
7
3
Judee
Botoani, Buzu, Cara-Severin, Covasna,
Galai, Ialomia, Neam, Prahova, Sibiu, Timi.
Arge, Constana, Cara-Severin, Harghita, Iai,
Maramure, Slaj, Timi, Teleorman, Vâlcea.
Alba, Clrai, Ialomia, Dolj, Harghita, Suceava,
Timi.
Bihor, Galai, Iai.
176

Conform Legii nr. 334/2006 privind finanarea activitii partidelor politice i a campaniilor
electorale, principalele atribuii i competene ale Curii de Conturi în cadrul campaniilor electorale
pentru alegerile locale au vizat:
- înregistrarea mandatarilor financiari desemnai de partidele i alianele politice, organizaiile
cetenilor aparinând minoritilor naionale precum i de candidaii independeni;
- înregistrarea datelor raportate de mandatarii financiari cu privire la:
donaiile primite în timpul campaniilor electorale;
numrul afielor electorale tiprite i distribuite i a altor materiale de propagand;
rapoartele detaliate ale veniturilor i cheltuielilor care privesc finanarea campaniilor
electorale.
Din datele preluate de la circumscripiile electorale în care au fost organizate alegeri pariale,
a rezultat c totalul candidailor înscrii la funciile de primari i consilieri locali desemnai de
partidele i alianele politice, organizaiile cetenilor aparinând minoritilor naionale i
candidaii independeni, se prezint astfel:
Alegeri pariale
Total
Din care pentru funcia de:
candidai Primari Consilieri locali
2 aprilie 2006 435 62 373
2 iulie 2006 384 42 342
8 octombrie 2006 290 38 252
3 decembrie 2006 17 17 -
În cadrul campaniilor electorale pentru alegerile locale pariale au fost desemnai i
înregistrai la Curtea de Conturi, respectiv Camerele de Conturi teritoriale un numr de 127
mandatari financiari care au raportat i urmtoarele date i informaii:
Alegerile pariale din 2 aprilie 2006
La alegerile organizate în data de 2 aprilie 2006, cei 435 de candidai au fost desemnai de
Partidul Social Democrat, Partidul Naional Liberal, Partidul Democrat, Partidul România Mare,
Partidul Conservator, Partidul Noua Generaie, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat, Partidul
Popular, Aliana Dreptate i Adevr, „DA PNL-PD”, Uniunea Democrat a Maghiarilor din România,
Forumul Democrat al Germanilor din România, Partida Romilor Social Democrat din România i 7
candidai independeni.
Au fost desemnai i înregistrai la Curtea de Conturi un numr de 40 mandatari financiari.
Conform declaraiilor depuse de mandatarii financiari au fost înregistrate la Curtea de Conturi:
Donaii în sum de 18.246,0 lei
Afie electorale 17.016 buc
Au fost depuse la Camerele de Conturi teritoriale din cadrul Curii de Conturi 83 rapoarte de
venituri i cheltuieli electorale pentru 60 de candidai la funcia de primari i 372 candidai la funcia
de consilieri locali, în urmtoarea structur:
Venituri totale 57.898,0 lei
Cheltuieli totale 56.074,0 lei
Alegerile pariale din 2 iulie 2006
Au fost organizate în 10 localiti au fost înscrii 384 de candidai desemnai de Partidul
Social Democrat, Partidul Naional Liberal, Partidul Democrat, Partidul România Mare, Partidul
Conservator, Partidul Noua Generaie, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat, Partidul
Aciunea Popular, Partidul Ecologist Român, Aliana Dreptate i Adevr „D.A. PNL-PD”, Uniunea
Democrat Maghiar din România i 12 candidai independeni.
Au fost desemnai i înregistrai la Curtea de Conturi 43 mandatari financiari.
Conform declaraiilor depuse de mandatarii financiari au fost înregistrate:
Donaii în sum de 52.648,0 lei
Afie electorale 7.450 buc
177

Au fost depuse la Camerele de Conturi teritoriale 62 rapoarte de venituri i cheltuieli
electorale pentru 35 candidai la funcia de primari i 342 candidai la funcia de consilieri locali, în
urmtoarea structur:
Venituri totale 90.183,0 lei
Cheltuieli totale 85.138,0 lei
Alegerile pariale din 8 octombrie 2006
La alegerile organizate în 7 localiti (comune) au fost înscrii 290 de candidai din partea
Partidului Social Democrat, Partidului Naional Liberal, Partidului Democrat, Partidului România
Mare, Partidului Conservator, Partidului Naional rnesc Cretin Democrat, Alianei Dreptate i
Adevr „D.A. PNL-PD”, Partidului Noua Generaie, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România,
Partidei Romilor ProEuropa i 3 candidai independeni.
Au fost desemnai i înregistrai la Curtea de Conturi 35 mandatari financiari, care au declarat
în timpul campaniei electorale:
Donaii în sum de
56.122,0 lei
Afie electorale i alte materiale de propagand (fluturai) 19.702,0 lei
Au fost depuse la Camerele de Conturi teritoriale 48 rapoarte de venituri i cheltuieli
electorale pentru 35 candidai la funcia de primari i 250 candidai la funcia de consilieri locali,
având urmtoarea structur:
Venituri totale 92.438,0 lei
Cheltuieli totale 67.315,0 lei
Alegerile pariale din 3 decembrie 2006
Au fost organizate în 3 localiti (comune) din judeele Bihor, Galai i Iai, pentru funcia de
primari, fiind depuse 17 candidaturi din partea Partidului Social Democrat, Partidului Naional Liberal,
Partidul Democrat, Partidului România Mare, Partidului Conservator, Partidului Noua Generaie i
Alianei Dreptate i Adevr „D.A. PNL-PD”.
Au fost desemnai i înregistrai 9 mandatari financiari, care în timpul campaniei electorale au
declarat la Camerele de Conturi teritoriale:
Donaii totale în sum de 3.200 lei
Afie electorale 2.520 buc
Rapoartele de venituri i cheltuieli electorale pentru cei 16 candidai la funcia de primar, au
evideniat:
Venituri totale 10.014 lei
Cheltuieli totale 10.010 lei
Principala abatere rezultat în urma derulrii procedurilor prevzute de lege în cadrul
campaniilor electorale precum i dup publicarea rezultatului alegerilor a fost nerespectarea
termenului de 15 zile, de la data publicrii rezultatului alegerilor, pentru depunerea rapoartelor de
venituri i cheltuieli electorale i/sau nedepunerea acestora.
Abaterea a avut un caracter accidental, astfel c din totalul de 1.126 candidai înscrii la cele
4 alegeri locale pariale organizate în anul 2006, au fost depuse rapoarte de venituri i cheltuieli
electorale pentru 1.110 candidai, ceea ce reprezint 98,5%.
Au fost încheiate 5 procese verbale de constatare a contraveniilor în conformitate cu
prevederile Legii nr. 334/2006.
178

IV.A. - Rezultatele misiunilor de audit financiar i de regularitate din unele
domenii de interes public
IV.A.1. Privatizarea unor societi comerciale
IV.A.1.1. Privatizarea S.C. Bneasa S.A.
Curtea de Conturi a României în temeiul Legii de organizare i funcionare nr. 94/1992,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i a Programului de control financiar ulterior i
audit pe anul 2007 a desfurat la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (A.V.A.S.) „Auditul
pilot” vizând privatizarea prin vânzarea aciunilor deinute de stat la S.C. Bneasa S.A., judeul Ilfov.
Auditul a fost sprijinit de Curtea de Conturi Federal a Germaniei în cadrul Contractului de
înfrire instituional - Programul naional PHARE 2004.
Pentru efectuarea acestui audit au fost analizate documentele transmise de AVAS i de S.C.
Bneasa S.A..
Nu s-au efectuat audituri la alte entiti.
Auditul a avut ca obiective principale constatarea regularitii procesului de privatizare i
evaluarea îndeplinirii obiectivelor propuse de AVAS în cazul privatizrii S.C. Bneasa S.A..
Totodat, auditul a urmrit s constate dac AVAS a gestionat în mod obiectiv i transparent
procesul de privatizare.
Prin evaluarea neregularitilor i abaterilor de la „buna practic” auditul a avut ca scop
îmbuntirea performanei AVAS în privatizrile viitoare.
Având în vedere situaia economico-financiar a societii dup privatizare i faptul c în
prezent aciunile care au fcut obiectul vânzrii s-au reîntors în proprietatea statului, Curtea de
Conturi a României apreciaz c privatizarea S.C. Bneasa S.A., a fost un eec.
a) În urma auditului au rezultat urmtoarele constatri:
Referitor la publicitatea i planificarea vânzrii
Procesul de privatizare a demarat la data de 31.10.2002, prin publicarea anunului de
vânzare în dou ziare naionale (Adevrul i Bursa) i s-a finalizat la aproape un an, dup patru
încercri de privatizare.
179

Dei privatizarea S.C. Bneasa S.A., se adresa investitorilor strategici interni i externi,
publicitatea a fost fcut doar în ziare naionale, limitând accesul la informaii a investitorilor strini
care nu aveau afaceri pe teritoriul României.
Totodat, planificarea procesului de privatizare nu a inut cont de complexitatea etapelor de
parcurs, fapt ce a determinat modificri repetate ale termenului de depunere a ofertei sau de
valabilitate a ofertei de vânzare.
De asemenea, dup analizarea ofertelor tehnice i financiare depuse în etapa a III-a, AVAS a
decis întreruperea procesului de privatizare motivat de apariia unui act normativ, prin care S.C.
Bneasa S.A. putea s beneficieze de o serie de „faciliti” din partea statului.
Curtea de Conturi a României apreciaz c în etapa IV-a pentru desfurarea corect i
transparent a privatizrii, acest sprijin financiar trebuia s fie estimat i cuprins în „Dosarul de
prezentare” (Caietul de sarcini), îns AVAS nu a procedat în acest mod.
Referitor la evaluarea i selectarea cumprtorului
În cea de a VII-a etap de privatizare AVAS a introdus, pe lâng cele trei criterii, un nou
criteriu de precalificare prin care se solicit ca ofertantul, în calitate de acionar/asociat majoritar s
nu fi înrutit situaia financiar a unei societi comerciale privatizat anterior.
AVAS nu a avut în vedere, la stabilirea acestui criteriu de precalificare, controlul pe care îl
poate exercita o persoan fizic asupra potenialilor cumprtori, în calitatea sa de rud sau afin cu
unul dintre acionarii firmelor respective.
În aceast etap au depus oferte de cumprare S.C. OGHARIT TRADING CO Siria i S.C.
TENDER împreun cu S.C. DATA TIM S.A..
În urma evalurii ofertelor comisia de negociere a selectat, în vederea negocierii clauzelor
contractul de vânzare/cumprare aciuni firma S.C. OGHARIT TRADING CO Siria reprezentat de
Omar Hayssam.
Precizm c, firma S.C. OGHARIT TRADING CO Siria a fost reprezentat de Omar
Hayssam, fiul acionarului majoritar Zahra Tlass Farzat la negocierea din etapa a III-a de privatizare
i la data selectrii firmei S.C. OGHARIT TRADING CO Siria, AVAS avea informaii cu privire la
modul defectuos în care se derula Contractul de privatizare a S.C. FORESTA S.A. Nehoiu încheiat
cu Omar Hayssam.
Curtea de Conturi a României consider c decizia AVAS de a selecta firma S.C. OGHARIT
TRADING CO Siria pentru încheierea contractului de vânzare-cumprare aciuni este pus sub
semnul întrebrii
Cu toate c AVAS cunotea situaia societilor la care Omar Hayssam era acionar nu a
acionat în sensul excluderii acestuia de la negociere.
Referitor la negocierea contractului
În perioada 29.08-26.09.2003 AVAS a purtat negocieri cu firma S.C. OGHARIT TRADING CO
Siria acceptând o serie de „faciliti” care nu erau cuprinse în „Dosarul de prezentare”. Mai mult decât
atât, oferta Cumprtorului era chiar mai mic decât oferta formulat în etapa a III-a.
Curtea de Conturi a României constat c procesele verbale privind negocierea sunt sumare
i nu conin informaii privind modificarea clauzelor „contractului cadru”, limitându-se doar la
menionarea generic a clauzelor care au suportat modificri sau a celor nou introduse, fr a
prezenta coninutul lor.
Curtea de Conturi a României consider c AVAS a aplicat un tratament preferenial firmei
S.C. OGHARIT TRADING CO Siria, care având o poziie dominant, a obinut o serie de faciliti fa
de oferta de vânzare prevzut în „Dosarul de prezentare”,
În urma negocierilor, cumprtorul s-a angajat s plteasc un pre pe aciune de 3 ori mai
mic decât oferta de cumprare a AVAS i s fac investiii în societate de aproape 3 milioane Euro,
în timp ce statul îi asuma obligaii suplimentare fr ca volumul lor s fie estimat la aceast dat
prin contractul de privatizare.
Referitor la contestarea negocierii
Nemulumit de modul în care s-a derulat procesul de privatizare în etapa a III-a unul dintre
ofertani a chemat în judecat AVAS, solicitând anularea anunului de vânzare din etapa a IV-a.
180

Împotriva sentinei pronunate de Tribunalul Bucureti – Secia a VI-a Comercial, AVAS a declarat
apel, procesul fiind înc nefinalizat.
Dup obinerea unei sentine juridice Curtea de Conturi a României îi rezerv dreptul s
reverifice procesul de privatizare al S.C. Bneasa S.A.
Referitor la documentele de participare
• Firma S.C. OGHARIT TRADING CO Siria a prezentat documente de precalificare i de
participare în copie, a cror traducere a fost legalizat la un notar public din România i nu copii
legalizate în ara de origine.
Din documentele prezentate de AVAS au fost identificate patru traduceri din limba arab în
limba român a documentelor prezentate de firma S.C. OGHARIT TRADING CO Siria.
• Curtea de Conturi a României a constatat c aceste documente au un coninut diferit, în
special în ceea ce privete obiectul de activitate, element important în verificarea îndeplinirii criteriilor
de precalificare stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 938/2001 i în „Dosarul de prezentare”
Curtea de Conturi a României a considerat c cerinele minime obligatorii prevzute în H.G.
nr. 577/2002 i în „Dosarul de prezentare” nu sunt suficiente pentru a asigura AVAS c documentele
prezentate de potenialii cumprtori, persoane fizice i juridice strine, sunt autentice.
Referitor la verificarea bonitii
• Informaiile privind bonitatea firmei S.C. OGHARIT TRADING CO Siria au fost furnizate prin
trei rapoarte de Direcia secretariat protecie date, arhiv, Direciei de privatizare, care conineau
informaii diferite despre firm i rezoluii contradictorii de valorificare.
Menionm c, în procesele verbale încheiate de Comisia de negociere nu se face referire la
informaiile furnizate de Direcia secretariat protecie date i arhiv.
• Curtea de Conturi a României a constatat c la AVAS nu exist reguli i proceduri de lucru
clare privind activitatea comisiei de negociere care s stabileasc competenele, atribuiile i
responsabilitile acesteia i norme pentru circulaia documentelor de privatizare.
În lipsa reglementrii, Curtea de Conturi a României vede periclitat desfurarea obiectiv i
regulamentar a procesului de selectare i negociere, existând riscul unor aprecieri subiective i
neadecvate.
Referitor la documentaia de privatizare
În urma negocierii, S.C. OGHARIT TRADING CO Siria i AVAS au încheiat contractul de
vânzare/cumprare nr. 39/26.09.2003.
Analizând clauzele contractului de privatizare i cerinele stabilite prin „Dosarul de
prezentare” (contractul cadru i oferta de vânzare), Curtea de Conturi a României a constatat c
AVAS prin clauza „condiii precedente” i-a asumat obligaii suplimentare în sarcina statului, care
urmau s fie determinate i realizate ulterior, dup efectuarea urmtoarelor operaiuni:
- vânzarea aciunilor suplimentare rezultate în urma conversiei creanei furnizorilor de utiliti
asupra societii, în condiiile O.U.G. nr. 8/2003;
- emiterea unui act normativ prin care societatea s beneficieze de înlesnirile la plat
prevzute de Legea nr. 137/2002 pentru obligaiile bugetare datorate i neachitate de
societate;
- emiterea unui act normativ prin care 150 de salariai disponibilizai s beneficieze de pli
compensatorii, prevzute de O.U.G. nr. 8/2003.
Constatrile Curtea de Conturi a mai constatat c:
• Prin încheierea contractului de vânzare/cumprare în aceste condiii, AVAS se angajeaz s
determine i s participe la realizarea unor operaiuni economice prin care Cumprtorul obine
aciuni suplimentare rezultate din operaiunea de conversie a creanei furnizorilor de utiliti asupra
societii, iar S.C. Bneasa S.A. va beneficia de ajutoare de stat prin anularea, scutirea i
reealonarea unor obligaii fa de bugetele publice i teri, în baza unor legi speciale de acordare.
• Obligaiile asumate de Vânztor sunt realizabile prin parcurgerea unor proceduri complexe
în care sunt implicate direct persoane juridice Guvern, MFP, societi comerciale, entiti care nu au
fost contactate în prealabil de AVAS.
181

• Pentru îndeplinirea „condiiilor precedente” prin contract s-a stabilit un termen de 30 zile de
la semnarea contractului de vânzare/cumprare.
Acest termen de realizare stabilit iniial la data de 26.10.2003, a fost prelungit succesiv prin
opt acte adiionale pân la data de 10.05.2005.
Curtea de Conturi a României acord o mare importan acestui termen întrucât contractul de
privatizare intra în vigoare la data încheierii unui act adiional între pri prin care se constata
îndeplinirea „condiiilor precedente”, dat de la care deveneau exigibile obligaiile Cumprtorului
privind plata preului i realizarea angajamentelor investiionale.
Curtea de Conturi a României constat c termenul de realizare a obligaiilor asumate de
AVAS, stabilit este nerealist.
• Prin clauzele stabilite, AVAS, contrar obiectivelor propuse de privatizare i capitalizare, a
amânat în fapt privatizarea efectiv i a dat posibilitatea Cumprtorului s nu-i realizeze obligaiile
asumate.
• Documentaia de privatizare este incomplet. Astfel informaiile privind facilitile acordate
nu au fost cuprinse în „Dosarul de prezentare” i nici în „Nota” privind privatizarea S.C. Bneasa S.A.
aprobat de conducerea AVAS ceea ce nu a permis potenialilor cumprtori s-i fundamenteze
„oferta de cumprare” i factorilor de decizie s evalueze în mod corect raportul cost/beneficiu când
au aprobat încheierea contractului nr. 39/2003 cu S.C. OGHARIT TRADING CO Siria. De asemenea,
s-a constatat c în raportul de evaluare, valoarea societii nu este ajustat cu aceste faciliti dei
aveau efect direct asupra activului net, cash-flow-ului i cotei din capital ce urma s fie deinut de
cumprtor.
• Actele normative emise ulterior contractului de privatizare pentru acordarea acestor faciliti
nu conin informaii cu privire la furnizorii de utiliti a cror creane se transform în aciuni i nici cu
privire la volumul ajutoarelor de stat de care urma s beneficieze S.C. Bneasa S.A. în cadrul
procesului de privatizare, fapt pentru care auditorii au rezerve cu privire la transparena procesului de
privatizare.
În ceea ce privete momentul iniierii procedurile obligatorii pentru îndeplinirea „condiiilor
precedente” asumate, Curtea de Conturi a României a constatat c acestea trebuiau demarate
înainte de iniierea procesului de privatizare.
Analizând cadrul legal reglementat pentru acordarea ajutoarelor de stat Curtea de Conturi a
României constat c AVAS avea suficiente pârghii financiare pentru a mri atractivitatea societii
scoase la privatizare, prin ajustarea personalului la nivelul capacitilor utilizabile, reconsiderarea
datoriilor istorice ale societii, prin conversie, anulare, scutire sau reealonare.
• Curtea de Conturi a României a criticat faptul c prin contractul de privatizare s-a dat
posibilitatea Cumprtorului de a desemna un auditor propriu pentru certificarea investiiilor i pe
care l-ar putea influena, considerând totodat c un control efectuat la timp de AVAS ar fi putut
preîntâmpina eventualele pagube aduse societii.
S.C. OGHARIT TRADING CO Siria prin contractul de privatizare s-a angajat s realizeze un
volum de investiii de dezvoltare, mediu i capital circulant în sum total de 2.917.600 euro, care
trebuia certificat de ctre cenzorii societii sau o firm de audit. Firma de audit desemnat de S.C.
Bneasa S.A. a certificat realizarea angajamentelor investiionale, în baza unor documente
justificative incerte.
Având suspiciuni cu privire la realizarea acestor obligaii AVAS a efectuat un control propriu,
în urma cruia a dispus aplicarea msurilor prevzute în contract.
Ulterior, la solicitarea AVAS i a Tribunalului Bucureti ali doi experi au ajuns în mod
independent la concluzia c investiiile asumate de S.C. OGHARIT TRADING CO Siria nu au fost
realizate, concluzie contrar certificrii date de primul auditor.
Curtea de Conturi a României a constatat c firma cumprtoare s-a angajat prin contract s
comunice AVAS obinerea deciziei de autorizare/neautorizare a tranzaciei dat de Consiliul
Concurenei, în maximum 5 zile.
Întrucât S.C. OGHARIT TRADING CO Siria nu a depus „Notificarea” privind operaiunea de
concentrare economic, în form legal, Consiliul Concurenei nu a emis decizia de
autorizare/neautorizare a tranzaciei.
Curtea de Conturi a României a acordat o importan deosebit acestui document, întrucât
investigaia realizat de Consiliul Concurenei pentru verificarea concentrrii economice a fcut
182

posibil identificarea unor proceduri nedorite, ceea ce ar fi putut conduce la neîncheierea contractului
i preîntâmpinarea eventualelor pagube.
• Curtea de Conturi a României a constatat c în contractul de privatizare nu se precizeaz
numrul de aciuni suplimentare ce fac obiectul conversiei iar prin actele normative ulterioare nu sunt
nominalizai furnizorii de utiliti a cror creane se transform în aciuni i nici volumul acestora.
• Curtea de Conturi a României a constatat c „Ordinul comun” încheiat de AVAS împreun
cu MFP i MEC prin care S.C. Bneasa S.A., urma s beneficieze de înlesniri la plata obligaiilor fa
de buget nu a fost aplicat întrucât condiia de plat a obligaiilor curente nu a fost îndeplinit de
societate. Achitarea obligaiilor curente reprezenta condiie obligatorie pentru ca acest ordin s fie
aplicat.
Curtea de Conturi a României, a considerat c AVAS era înc acionar majoritar i dispunea
de instrumentele conferite de lege pentru ca în edinele organelor de conducere colectiv (AGA,
CA) ale S.C. Bneasa S.A., s hotrasc asupra modului de asigurare a resurselor financiare pentru
achitarea obligaiilor bugetare curente la termenele scadente, astfel încât ”Ordinul comun” s poat fi
aplicat, iar S.C. Bneasa S.A. s beneficieze de înlesnirile la plat acordate.
Referitor la evaluarea societii
• Potrivit legislaiei în vigoare, pentru determinarea preului de ofert AVAS dispune
întocmirea de ctre un evaluator autorizat a unui raport de evaluare.
În acest caz, selectarea evaluatorului a fost efectuat de societatea supus privatizrii care a
încredinat lucrarea unei societi de evaluare nou înfiinat.
• Curtea de Conturi a României a manifestat rezerve în ceea ce privete stabilirea valorii
societii deoarece evaluatorul a determinat preul în baza unor situaii financiare neauditate i în
mod nejustificat a recomandat ca pre de vânzare, valoarea obinut prin metoda de randament i nu
valoarea stabilit prin metoda patrimonial.
Curtea de Conturi a României a considerat c pentru societile comerciale care au în
patrimoniu active valoroase cum ar fi „terenul” în cazul S.C. Bneasa S.A., AVAS ar trebui s solicite
evaluatorului i determinarea valorii de lichidare a societii, care poate constitui o baz solid de
negociere.
Pentru terenul în suprafa de 131.101 mp evaluatorul a stabilit un pre de 15 USD/mp, în
condiiile în care terenul este amplasat într-o zon de interes major pe piaa imobiliar. Diminuarea
preului este justificat de faptul c terenul este ocupat cu cldiri i construcii industriale i necesit
lucrri de reabilitare din punct de vedere al mediului.
• Curtea de Conturi a României a considerat c evaluatorul a evaluat în mod arbitrar valoarea
terenului la 15 USD/mp fr a avea la baz determinri ale unor instituii specializate privind
reabilitarea suprafeelor în cauz.
Raportul de audit a fost înaintat la AVAS pentru implementarea msurilor i recomandrilor
dup însuirea Proiectului de Audit i exprimarea punctului de vedere.
b) În urma auditului Curtea de Conturi a emis pentru A.V.A.S. recomandri
publicitatea vânzrii s se fac în ziare adecvate potenialilor investitori identificai i acestea
s se menin pe tot parcursul procesului de privatizare;
calendarul privatizrii s conin durate rezonabile i corelate cu fondul de timp necesar
pentru desfurarea „activitilor cheie”;
„dosarul de prezentare” s conin toate condiiile de vânzare, inclusiv facilitile pe care
vânztorul ar putea s le acorde, potrivit legii;
ca înainte de selectarea ofertantului, în vederea negocierii i încheierii contractului de
vânzare/cumprare aciuni, s verifice dac aceast persoan nu a influenat în calitate de
rud, acionar, activitile societilor cumprate anterior;
întocmirea unei liste cu persoane juridice i fizice care au creat probleme la societile
achiziionate anterior, inclusiv în derularea contractelor încheiate i propune excluderea a
acestora de a participa la alte privatizri;
procesele verbale de negociere s fie complete i s conin toate informaiile privind
desfurarea negocierii;
183

s evite pe cât posibil procedura de negociere cu un singur ofertant, optând pentru o
negociere alternativ care s asigure meninerea unei „tensiuni concureniale” i optimizarea
raportului pre/valoare;
s realizeze negocierea condiiilor de vânzare numai în condiiile stabilite prin „Dosarul de
prezentare”;
s comunice modul în care a fost soluionat litigiul, funcie de care va decide dac mai
efectueaz un audit;
documentele de precalificare i de participare depuse de persoanele fizice/juridice strine s
respecte procedura general de supralegalizare a documentelor;
s fie elaborate i aplicate Norme care s reglementeze activitatea comisie de negociere;
S se evite pe cât posibil negocierea i cuprinderea în contractul de privatizare de clauze
„suspensive” care necesit proceduri complexe în care sunt implicate i alte autoriti ale
statului i a cror realizare este dificil de estimat atât ca termen cât i ca rezultat;
prin contractele de vânzare/cumprare s stabileasc clauze prin care transferul dreptului de
proprietate s se realizeze la termene scurte;
în cazul privatizrii viitoare, s se in seama de toi factorii care ar putea influena preul i
decizia de adjudecare a vânzrii;
s utilizeze „pârghiile financiare” permise de lege, în mod transparent i înainte de
declanarea procesului de privatizare, iar în cazul în care nu sunt finalizate acestea s fie
estimate i prezentate în „Dosarul de prezentare” (Caiet de sarcini) pentru ca potenialii
cumprtori s fie informai în mod egal i corect;
s fac uz de posibilitate legal de verificare a îndeplinirii angajamentelor contractuale pentru
a cunoate la timp i remedia eventualele pagube;
certificarea îndeplinirii obligaiilor contractuale s fie efectuat doar de auditorul numit de
acesta;
în privatizrile viitoare, s verifice foarte atent i din timp respectarea obligaiilor de
„Notificare” a tranzaciei i în unele cazuri s iniieze astfel de verificri înainte de încheierea
contractului;
în „Dosarul de prezentare” s prevad ca document obligatoriu „Notificarea” Consiliului
Concurenei privind intenia de cumprare, iar emiterea deciziei de autorizare/neautorizare s
constituie „condiie prealabil”, pe cât posibil de îndeplinit înainte de demararea negocierilor,
pentru a evita riscul anulrii tranzaciei de vânzare;
în cazul privatizrilor viitoare volumul obligaiilor asumate în sarcina statului s fie prevzute
în contract în mod clar i precis;
s fac o analiz complet, atent i corect a obligaiilor asumate prin contractul de
vânzare/cumprare i s se asigure de îndeplinirea la termen a acestor obligaii;
AVAS ar trebui s accepte doar evalurile efectuate în baza unor situaii financiare auditate,
iar pentru fundamentarea corect a preului de ofert s solicite evaluatorului determinarea
valorii de lichidare a societii;
pentru privatizrile ulterioare s solicite Ministerului Mediului efectuarea unor evaluri privind
gradul de poluare al terenului precum i volumul de investiii necesar pentru reabilitarea
acestuia i s se asigure c evaluarea terenurilor i imobilelor se stabilesc la valoarea just
de pia.
Raportul de audit a fost înaintat la AVAS pentru implementarea msurilor i recomandrilor dup
însuirea Proiectului de Audit i exprimarea punctului de vedere.
184

IV.A.1.2. Privatizarea S.C. ARCTIC S.A.
Auditul a urmrit s constate dac AVAS a gestionat în mod obiectiv i transparent procesul
de privatizare i a vizat perioada 1997-2001.
Prin evaluarea neregularitilor i abaterilor de la „buna practic”, auditul a avut ca scop
îmbuntirea performanei AVAS în privatizrile viitoare.
Curtea de Conturi a României a apreciat c prin privatizare, S.C. ARCTIC S.A. Geti i-a
asigurat sursele de finanare pentru implementarea „Programului de investiii”, program ce i-a permis
modernizarea, diversificarea produciei i pstrarea poziiei pe pia.
Curtea de Conturi a României a criticat îns AVAS pentru procedura de selectare a
cumprtorului i condiiile în care a fost perfectat contractul de privatizare prin care de fapt
principalul finanator al „Programului de investiii” a fost statul.
a) În urma auditului au rezultat urmtoarele constatri:
Referitor la iniierea procesului de privatizare i selectarea cumprtorului
• Curtea de Conturi a României constat c decizia FPS de „selectarea BERD, prin excepie
de la procedura standard prevzut la H.G. nr. 887/1995”, reprezint o derogare de la prevederile
legale i pentru aceasta conducerea FPS ar fi trebuit s solicite aprobarea Guvernului.
Iniierea procesului de privatizare s-a realizat prin cuprinderea S.C. ARCTIC S.A. Geti în Lista nr. 17,
la poziia 20, list care conine societi comerciale din categoria a 3-a, conform H.G. nr. 887/1995.
În perioada 1995-1997, pentru cumprarea aciunilor deinute de stat la S.C. ARCTIC S.A.
Geti, au fost primite 8 (opt) scrisori de intenie din partea unor investitori români i strini.
FPS, prin departamentul de profil, a analizat scrisorile de intenie depuse pân la data de
11.11.1996, de la 5 poteniali cumprtori, ajungând la concluzia c „BERD este investitorul cel mai
implicat pân acum în procesul de privatizare al societii”, iar ceilali 4 nu întrunesc condiiile de a se
angaja în aceast tranzacie.
Ulterior, FPS a primit „scrisori de intenie” din partea a 3 investitori cu activitate similar a S.C.
ARCTIC S.A. Geti, respectiv:
- ECM Praga, Cehia, pachetul de aciuni de 51%, data depunerii 29.11.1996;
- MECNE S.p.a., Italia, pachetul de aciuni de 51%, data depunerii 13.06.1997;
- MERLONI PROGETTI, Italia, pachetul de aciuni de 51%, data depunerii 18.03.1997;
AVAS nu a prezentat documente din care s rezulte c au fost analizate scrisorile de intenie
primite dup aceast dat.
În data de 13.03.1997, în baza ofertei depus de BERD, în care acesta a solicitat negocierea
exclusiv, Direcia de profil a întocmit „Nota referitoare la selectarea BERD”, prin care solicit
conducerii FPS începerea negocierii cu BERD, cu derogare de la procedura standard stabilit de
H.G. nr. 887/1995.
BERD a motivat aceast negociere exclusiv cu faptul c „statutul su nu-i permite s
participe la procedura de selecie de oferte, neputând s intre în competiie cu ali ofertani”.
Aceast „Not” a fost aprobat de Consiliul de Administraie al FPS, prin Hotrârea
nr. P/3694/05.05.1997.
Deoarece pentru privatizarea S.C. ARCTIC S.A. Geti au existat mai multe scrisori de
intenie, Curtea de Conturi a României a considerat c FPS avea obligaia s organizeze o
preselecie cu toi potenialii investitori.
Aplicarea acestei proceduri ar fi avut îns ca efect retragerea BERD, întrucât aceasta
solicitase negocierea exclusiv.
Nesolicitând oferte angajante de la toi potenialii cumprtori, FPS a limitat concurena i a
selectat BERD pentru negociere în mod arbitrar, în baza unor „consideraii”, afectând transparena i
obiectivitatea procesului de privatizare.
Referitor la negocierea contractului
Procesul de negociere a început în data de 05.06.1997, odat cu nominalizarea preedintelui
comisiei de negociere, urmând ca finalizarea negocierilor s se fac în termen de 20 de zile
lucrtoare de la începerea lor.
185

Acest termen a fost prelungit în mod repetat pân la data limit de 20 octombrie 1997, cu
condiia ca înainte de semnarea contractului, Consiliul de Administraie s fie informat printr-o „not
separat asupra principalelor clauze negociate”.
În data de 14.10.1997 se încheie contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. 1379, dup
o perioad de negociere de 101 de zile fa de 20 de zile cât a fost planificat.
AVAS nu a prezentat Curii de Conturi a României niciun document, proces verbal sau not
întocmit de departamentul de profil, care s cuprind rezultatele negocierilor purtate, i nici
hotrârea Consiliului de Administraie al FPS, din care s rezulte c acesta a fost informat cu privire
la finalizarea negocierii, pentru a decide încheierea contractului de vânzare-cumprare, în condiiile
negociate.
AVAS nu a putut proba Curii de Conturi a României concordana dintre elementele i
clauzele negociate, cu cele înscrise în contract, i nici cu privire la îndeplinirea condiiilor legale de
competena încheierii contractului, având în vedere lipsa unui document de informare a Consiliului de
Administraie a FPS, cu privire la rezultatele negocierii.
• În privatizarea S.C. ARCTIC S.A. Geti a fost implicat i o firm de consultan
internaional, în baza „Contractului pentru onorariu de succes” încheiat cu FPS, precedat de un alt
contract, încheiat de ANP, FPS i EC PHARE cu firma de consultan.
În baza documentelor prezentate, Curtea de Conturi a României nu poate stabili dac, la
momentul respectiv, contractul a fost obinut în urma unei licitaii.
Curtea de Conturi a României nu a exclus o înclcare a legii achiziiilor publice, motivele ar fi
documentaia deficitar i faptul c aceast societate era parte în ambele contracte.
În baza acestui contract, consultantul se angajeaz s asigure consultan financiar în
vederea vânzrii aciunilor deinute de stat la o serie de societi comerciale cuprinse în Anexa A i B
la contract.
Prin contractul încheiat, AVAS a acceptat s plteasc consultantului un onorariu de succes,
în funcie de valoarea tranzaciei, în cazul în care se înregistreaz un succes, dar întotdeauna un
onorariu minim de succes, în valoare de 175 mii USD, pentru fiecare tranzacie încheiat, chiar
dac nu se recunoate succesul.
În desfurarea procesului de privatizare, Curtea de Conturi a României constat c
evaluarea societii a fost realizat de un alt evaluator, iar în documentele de privatizare nu se face
nici o referire la serviciile acestuia.
AVAS nu a prezentat Curii de Conturi a României Anexa A i Anexa B la contract,
documente privind selecia consultantului, modul cum i-a respectat obligaiile contractuale cu privire
la privatizarea S.C. ARCTIC S.A. Geti, i nici documentul de plat privind onorariul minim de
succes.
Curtea de Conturi a României a criticat modul în care FPS a monitorizat contractul i faptul c
nu a folosit experiena acestuia în „activitile cheie” ale procesului de privatizare, cum ar fi:
evaluarea societii, selectarea i evaluarea ofertelor, asistena în perioada negocierilor, consultan
juridic în stabilirea condiiilor de vânzare, a termenelor i condiiilor cheie ale contractului.
În data de 10 februarie 1998, FPS a confirmat virarea sumei de 150.237,50 USD, în baza
facturii externe, întocmit de consultant în data de 21 ianuarie 1998.
Curtea de Conturi a României nu a putut stabili, în baza documentelor puse la dispoziie, dac
plata ctre consultant este justificat, deoarece Anexele A i B la contract, nu au fost prezentate.
Referitor la clauzele contractului de privatizare
• Curtea de Conturi a României a constatat c, la data semnrii contractului de vânzarecumprare
de aciuni, prevederile legale, care reglementau restituirea cu titlu gratuit a 60% din pre
nu mai erau în vigoare.
Prin contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. 1379/14.10.1997, vânztorul se
angajeaz, la art. 13.1., s plteasc societii, în dolari USD, 60% din preul de cumprare, în
termen de 7 (apte) zile calendaristice de la „Data Finalizrii”.
La seciunea 2.2.(a) din contract se precizeaz c finalizarea vânzrii i cumprrii aciunilor
va avea loc la data la care „Guvernul României va modifica Legea Privatizrii într-o form i coninut
satisfctoare pentru fiecare dintre cumprtori iar acest lucru va fi stabilit în exclusivitate la discreia
lor absolut”.
186

Prin clauza 2.2.(a) FPS a acceptat condiionarea viabilitii contractului de privatizare de
modificare a Legii privatizrii.
În aceste condiii încheierea contractului de privatizare, cuprinzând clauze referitoare la
aceast facilitate, nu avea suport legal.
Ulterior încheierii contractului de privatizare, prin O.U.G. nr. 88/1997, posibilitatea restituirii a
60% din preul de cumprare, devine legal pentru procesele de privatizare finalizate înaintea intrrii
în vigoare a acestui act normativ, situaie în care se afl i S.C. ARCTIC S.A. Geti.
Curtea de Conturi a României acord o importan deosebit clauzei 2.2.(a), deoarece de
împlinirea acesteia depindea viabilitatea contractului.
Conform termenelor contractuale, data plii a 60% din pre, reprezint „data finalizrii”
contractului de vânzare-cumprare de aciuni de la care urma s curg termenul de realizare a
investiiilor asumate de cumprtori.
• Dei cumprtorii au achitat contravaloarea contractului, în sum de 11,5 milioane USD,
conform contractului, în data de 15.01.1998, AVAS a restituit suma de 6,9 milioane USD la data de
16.07.1998, cu o întârziere de 6 luni.
Întârzierea plilor s-a datorat neînelegerilor dintre FPS i S.C. ARCTIC S.A. Geti, referitor
la moneda în care se va face restituirea cotei de 60% din suma încasat, în sensul c societatea a
solicitat suma în USD, conform contractului, în timp ce FPS a considerat c nu întrunete condiiile
legale privind plata în valut.
Aceast divergen s-a soluionat dup 6 luni i în baza Hotrârii nr. P/4590/14.07.1998 i a
Conveniei nr. 2126/16.07.1998, FPS a pltit suma de 59.657.400,0 mii lei, reprezentând
echivalentul a 6,9 milioane USD.
Curtea de Conturi a României a considerat c, la data negocierii contractului de privatizare
FPS ar fi trebuit s cunoasc procedura de urmat pentru acordarea acestei faciliti, condiiile i
normele valutare.
Totodat Curtea de Conturi a României a criticat faptul c FPS nu a inut cont de prevederile
legale privind regimul valutar i nu a pregtit documentaia necesar pentru a plti la timp cota de
60%, amânând plata cu 6 luni, fapt pentru care i termenul de realizare a investiiilor a fost decalat cu
aceeai perioad.
Chiar dac legea îi permitea FPS acordarea acestei faciliti, Curtea de Conturi a României
critic faptul c în edinele Consiliului de Administraie i în „Nota” prezentat spre dezbatere i
aprobare nu s-a analizat oportunitatea acordrii acestei faciliti în cazul privatizrii S.C. ARCTIC
S.A. Geti.
Acceptarea restituirii cotei de 60% din pre vine în contradicie cu „considerentele” avute în
vedere de FPS când a acceptat selectarea i negocierea exclusiv cu BERD i SGRFL, prin
derogare de la norma general.
Astfel, în „Nota” care a stat la baza aprobrii Consiliului de Administraie pentru negocierea
exclusiv se precizeaz c „executivul FPS consider c în condiii normale de concuren, oferta
BERD ar fi cea mai atractiv, iar avantajele ei atât de importante ar prevala”.
• Curtea de Conturi a României a constatat c FPS a acceptat ca „investitorii strategici” s
susin „Programul de investiii” cu fonduri pe care societatea urma s le restituie i pentru care a
pltit dobânzi.
Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. 1379/14.10.1997, încheiat de FPS cu BERD
i SGRFL, prevede angajamentul cumprtorilor de a implementa la S.C. ARCTIC S.A. Geti
„Programul de investiii”, înainte de expirarea „Perioadei de investiii” asigurând sursele de finanare,
în sum total minim de 13.795.000 USD, structurate astfel:
-4.000.000 USD, aport în numerar care va majora capitalul social al S.C. ARCTIC S.A.
Geti, pe structura acionariatului existent la data aprobrii operaiunii;
-9.795.000 USD, împrumuturi sub form de credite.
Curtea de Conturi a României a constatat c prin aceast clauz investitorii nu au adus
capital propriu ci au intermediat împrumuturi pentru societate.
• Curtea de Conturi a României a constatat c S.C. ARCTIC S.A. Geti, pe parcursul
realizrii „Programului de investiii” i-a asigurat resursele prin efort propriu, fiind încrcat cu plata
unor dobânzi, care i-au limitat posibilitile de dezvoltare.
187

Implementarea „Programului de investiii” i asigurarea surselor de finanare angajate prin
contractul de privatizare de cumprtor au fost certificare de un auditor extern.
Prin „Certificatul de investiii”, întocmit în data de 31.02.2001, auditorul certific realizarea
„Programului de investiii”, ca volum, dar evideniaz nerealizarea la termenele convenite.
În ceea ce privete sursele de finanare angajate de cumprtori, auditorul confirm
realizarea lor pe total, dar din analiza fcut rezult o necorelare între termenele stabilite în
„Programului de investiii” i „Perioada de investiii”.
Curtea de Conturi a României a constatat c termenele „Perioadei de investiii” au fost
stabilite în raport de data „Finalizrii”, care coincide cu data restituirii ctre S.C. ARCTIC S.A. Geti
a 60% din pre.
Îndeplinirea cu întârziere a „condiiilor precedente” a avut ca efect întârzierea contractului cu
6 luni, ceea ce a dus la decalarea celor dou „programe”.
• Prin contractul de privatizare, BERD i SGRFL s-au angajat s plteasc suplimentar suma
de 3.000.000 USD, cu condiia ca la un anumit termen s realizeze anumite valori „int” i anume:
„Media Anual a Cifrei de Afaceri i Media Anual a Fluxului de Numerar din Exploatare...
sunt egale sau depesc suma de 80.000.000 USD, respectiv 20.000.000 USD...”
Prin „Certificatul” întocmit de un auditor internaional rezult c S.C. ARCTIC S.A. Geti a
realizat la termenul convenit o cifr de afaceri de 40.616.000 USD i o „medie anual a fluxului de
numerar din exploatare” de 5.264.000 USD.
Curtea de Conturi a României constat c prin contractul de privatizare aceste valori „int” au
fost stabilite în dolari, fr o clauz care s prevad o posibil schimbare a cursului leu/dolar pe
perioada derulrii contractului.
În aceast perioad cursul leu/dolar s-a modificat de la 0,7740 lei/USD la 2,5900lei/USD
(31.12.2000).
Curtea de Conturi a României consider c FPS avea posibilitatea s obin informaii cu
privire la prognoza leu/dolar i s in seama de acest factor în negocierea valorilor „int”.
• Curtea de Conturi a României apreciaz c prin metoda de privatizare i prin perfectarea
contractului de vânzare-cumprare de aciuni, FPS nu a fructificat potenialul financiar al societii
într-un mod acceptabil i pentru statul român.
Curtea de Conturi a României constat c pentru implementarea „Programului de investiii” de
20.698 mii USD, principalul finanator a fost statul cu suma de 6,9 milioane USD, reprezentând cota
de 60% din preul de vânzare al aciunilor la S.C. ARCTIC S.A., cu titlu gratuit, restul surselor
provenind din împrumuturile contractate de societate, cu sprijinul BERD, în sum de 11.144 mii USD
i numai o mic parte a constituit aportul în natur al BERD, pentru majorarea capitalului social.
Raportul de audit a fost înaintat la AVAS pentru implementarea msurilor i recomandrilor
dup însuirea Proiectului de Audit i exprimarea punctului de vedere.
b) Recomandrile Curii de Conturi a României pentru A.V.A.S.
în privatizrile ulterioare, s respecte cadrul legal i s realizeze „publicitatea” vânzrii în mod
adecvat, iar selectarea cumprtorului s se fac în baza unor criterii/condiii comunicate în
mod egal tuturor cumprtorilor interesai.
s asigure integritatea documentelor de privatizare i arhivarea lor cu caracter permanent.
prin managementul propriu s asigure urmrirea i realizarea msurilor dispuse de
conducere.
selectarea colaboratorilor i adjudecarea unor astfel de contracte s se fac cu respectarea
normelor legale pentru achiziiile de bunuri i servicii, în acord cu Normele UE;
pe viitor, s evite încheierea unor contracte prin care se angajeaz s plteasc un onorariu
minim de succes, indiferent de rezultatul obinut i fr o contraprestaie efectiv;
s urmreasc pe viitor mai atent modul de îndeplinire a obligaiilor consultanilor i s se
foloseasc cât mai eficient de serviciile acestora;
s verifice derularea legal a contractului de consultan i s comunice CCR rezultatul
verificrii.
pe viitor, AVAS s vegheze la aplicarea legilor în vigoare i s nu îi asume obligaii, în
numele Guvernului României, prin contractele de privatizare.
188

s evite cuprinderea în contract a unor clauze, care pot s pun statul sub presiunea
adoptrii unor legi i s creeze, prin modificri repetate i la intervale scurte de timp, aparena
unei instabiliti legislative.
s-i îndeplineasc obligaiile asumate prin contractele de privatizare, astfel încât s nu dea
natere la prejudicii pentru stat.
de asemeni, obligaiile de plat angajate în numele statului s se fac numai dup o analiz a
oportunitii i cu respectarea normelor legale.
în privatizrile viitoare s defineasc clar sursele de investiii, astfel ca acestea s nu
duneze societii privatizate în nici un fel.
viitor s acorde atenia cuvenit corelrii Programelor de investiii cu termenele
angajamentelor investiionale asumate de cumprtor i s supravegheze s nu se produc
derapaje pe parcurs.
s fie bine fundamentate unele clauze, luând în calcul toi factorii, de preferat în cote
procentuale.
în privatizrile viitoare, pentru fundamentarea metodei de privatizare, departamentele de
specialitate s analizeze potenialul societii i în baza estimrii cheltuielilor i veniturilor
viitoare s propun factorilor de decizie soluii alternative, pentru optimizarea raportului
cost/beneficiu.
Raportul de audit a fost înaintat la AVAS pentru implementarea msurilor i recomandrilor dup
însuirea Proiectului de Audit i exprimarea punctului de vedere.
IV.A.1.3. Privatizarea S.C. SCUDAS S.A.
Auditul a avut ca obiective principale constatarea regularitii procesului de privatizare i
evaluarea îndeplinirii obiectivelor propuse de FPS în cazul privatizrii S.C. SCUDAS S.A. Pacani,
jud. Iai.
Acesta a vizat perioada 1997-2007 i a urmrit dac Autoritatea a gestionat în mod obiectiv i
transparent procesul de privatizare.
Prin evaluarea neregularitilor i abaterilor de la „buna practic”, auditul a avut ca scop
îmbuntirea performanei AVAS în privatizrile viitoare.
Curtea de Conturi a României a criticat Autoritatea pentru procedura de selectare a
cumprtorului i condiiile în care a fost perfectat contractul de privatizare prin care de fapt statul a
pierdut valoarea deinut la aceast societate.
a) În urma verificrii procesului de privatizare au reieit urmtoarele
neregulariti i abateri de la „buna practic” i anume:
Referitor la publicitatea i planificarea vânzrii
• Pe parcursul efecturii auditului nu au fost puse la dispoziia Curii de Conturi a României o
parte din documentele solicitate în vederea verificrii procesului de privatizare al S.C. SCUDAS S.A.,
ceea ce a îngreunat auditarea procesului de privatizare, nemaiputând fi identificate posibilele
nereguli i nici documentate/probate eventualele creane ale statului.
• Publicitatea vânzrii aciunilor deinute de stat la S.C. SCUDAS S.A. s-a fcut pe plan intern
în doar dou ziare i într-o singur zi fr ca „Anunul de vânzare” s conin toate informaiile privind
condiiile de vânzare.
Curtea de Conturi a României a criticat faptul c în aciunea de publicitate Direcia Teritorial
Iai a FPS dei cunotea faptul c o parte din producia S.C. SCUDAS S.A. era destinat exportului
i exista „o scrisoare de intenie” a unui potenial investitor extern, nu a considerat necesar s
realizeze publicitatea pe plan internaional.
Publicitatea realizat de Direcia Teritorial Iai a fost restrâns i neadecvat obiectului
vânzrii.
189

Procedând în acest mod, Direcia Teritorial Iai a limitat accesul la informaii a potenialilor
cumprtori, ratând astfel ansa unui mediu concurenial mai larg.
• „Dosarul de prezentare” este sumar i nu conine date privind potenialul i neajunsurile
societii, pentru ca ofertanii s aib o imagine corect cu privire la S.C. SCUDAS S.A.
„Dosarul de prezentare” nu conine date corecte cu privire la valoarea elementelor
patrimoniale, acestea fiind prezentate la valoare istoric actualizat doar pân la 31.12.1994, dei el
a fost elaborat în anul 2000.
Cu privire la procedura de desfurare a licitaiei i la condiiile de vânzare, Direcia Teritorial
Iai s-a limitat s precizeze doar „Cadrul legal” aplicabil.
Curtea de Conturi a României a constatat c, dei Direcia Teritorial Iai a anunat drept
criteriu de vânzare preul cel mai mare oferit, în „Declaraia” (anexa C2 din „Dosarul de prezentare”)
pentru investiiile de mediu nu este prevzut o sum cert, pentru ca ofertele s fie comparabile.
• Curtea de Conturi a României a constatat c „Procesul verbal” de licitaie este sumar, nu
descrie procedura de desfurare a licitaiei cu strigare anunat participanilor, condiiile plii în rate
i nu consemneaz elemente relevante care s reflecte complet desfurarea licitaiei.
Având în vedere caracterul sumar al „Procesul verbal” Curtea de Conturi a României are
rezerve în ceea ce privete corectitudinea consemnrii faptelor atât cronologic cât i a valorii obinute
ca urmare a desfurrii licitaiei.
Curtea de Conturi a României apreciaz c „Procesul verbal” reprezint un document esenial
care trebuie s conin informaii complete privind modul de desfurare al licitaiei, pentru a permite
controlul/verificarea ulterioar a legalitii i regularitii procesului.
Totodat „Procesul verbal” este un document important întrucât în baza lui este perfectat
contractul de privatizare.
• Comisia de licitaie nu a desfurat edina de licitaie din 18.04.2000, în condiiile
comunicate prin „Dosarul de prezentare”, unde cu privire la procedura de licitaie se specifica c se
aplic „norma legal”, fr alte detalii.
Conform „normei legale” privind procedura de licitaie, în cazul în care niciun ofertant nu a
oferit preul de pornire al licitaiei, preedintele trebuie s scad preul de pornire al licitaiei cu câte
un pas de licitaie pân obine un pre convenabil, fie s publice o nou ofert de vânzare,
organizând o nou licitaie în 7 zile de la anun, fie s solicite participanilor formularea unor oferte cu
plata în rate.
Faptul c în „Dosarul de prezentare” nu s-a precizat în mod clar modul de desfurare al
licitaiei, este posibil ca nerespectarea procedurii reglementat de „cadrul legal general” s fi creat
nelmuriri i ar putea constitui motivul retragerii unuia dintre competitori.
Curtea de Conturi a României a constatat c au fost modificate condiiile de vânzare pe
parcursul desfurrii unei etape fr ca aceast modificare s fie comunicat prin „Anunul de
vânzare” i „Dosarul de prezentare”.
Modificarea condiiilor pe parcursul desfurrii licitaiei a limitat concurena i a afectat
transparena procesului de privatizare.
Referitor la evaluare
• Direcia Teritorial Iai a FPS a procedat la determinarea valorii societii în baza datelor
furnizate de societate fr s verifice dac datele prezentate sunt corecte, bazându-se doar pe
„declaraia dat” de conducerea societii.
Curtea de Conturi a României a constatat c elementele patrimoniale din situaiile financiare
nu erau actualizate dei cadrul legal prevedea expres obligativitatea actualizrii în situaia privatizrii
societii.
Ca urmare, valoarea societii stabilit prin „Raport de evaluare simplificat” nu este corect i
nu reflect o valoare de pia întrucât se bazeaz pe elemente patrimoniale neactualizate, raportul
permiându-i vânztorului s se implice în determinarea valorii societii i s utilizeze date din situaii
financiare neauditate de persoane independente i autorizate. Metoda de evaluare prin „Raport de
evaluare simplificat” nu ine seama de o serie de factori (economici, organizatorici, de pia etc) care
ar putea influena valoarea unei societi.
În consecin nici calculul estimativ efectuat de Direcia Teritorial Iai – FPS privind „pragul
de ofert” de 1,7344,0 lei/aciune pentru recuperarea integral a „ajutorului financiar” de 119.000,0 lei
nu este corect.
190

Curtea de Conturi a României a constatat c „fundamentarea preului de ofert”, „plaja de
negociere” i „desfurarea licitaiei”, nu avut o baz de „referin” corect i nu permite evaluarea
raportului pre/valoare obinut din privatizare.
Un argument în susinerea subevalurii activului net, îl constituie i faptul c ulterior
privatizrii, în baza H.G. nr. 403/2001, S.C. SCUDAS S.A. i-a actualizat elementele patrimoniale,
existente în societate la sfâritul anului 2000.
Din situaiile financiare raportate de societate i aprute pe site-ul Bursei de Valori Bucureti
– Piaa Rasdaq „imobilizrile corporale” au crescut de la 1.350.987,0 lei (la finele anului 2000) la
8.057.838,2 lei, respectiv cu 6.706.950,3 lei.
Aceast majorare s-a datorat actualizrii elementelor patrimoniale ale S.C. SCUDAS S.A. la
31.12.1999 (H.G. nr. 983/1999 i H.G. nr. 403/2000)
Referitor la clauzele din contractul de privatizare
• Prin schimbarea clauzei contractuale în ceea ce privete „condiiile de reziliere
(rezoluionarea contractului)” fa de prevederile din „Contractul cadru” în baza cruia cumprtorul a
câtigat licitaia, s-au creat dificulti în încasarea obligaiilor asumate de cumprtor.
• Contractul de privatizare nu conine o sum cert privind susinerea financiar a
cumprtorului pentru realizarea msurilor cuprinse în „Programul pentru conformare” încheiat de
S.C. SCUDAS S.A. cu autoritatea de mediu.
• În contractul de privatizare nu au fost prevzute instrumente de supraveghere i control
suficiente i efective, fapt ce a limitat FPS s-i exercite funcia de monitorizare a contractului de
privatizare.
Prin sistemul de garantare prevzut în contractul de privatizare FPS nu s-a asigurat în mod
adecvat, suficient i efectiv de încasarea preului i inclusiv pentru acoperirea unor eventuale
prejudicii, pentru stat.
În consecin FPS nu a putut lua msuri la timp i eficient pentru a sanciona/determina
cumprtorul s-i îndeplineasc obligaiile asumate prin contractul de privatizare.
• AVAS nu conduce o eviden contabil pe fiecare operaiune de privatizare care s
consemneze veniturile i cheltuielile directe, indirecte aferente fiecrei vânzri pe natur i origine.
În lipsa organizrii unei astfel de evidene AVAS nu este în msur s dein date privind
rezultatele economice ale privatizrilor efectuate pentru analiz i informare corect.
În concluzie, având în vedere c în perioada 2002-2007 S.C. SCUDAS S.A. a fost
administrat de cumprtor în calitate de acionar majoritar i în lipsa unui control al vânztorului
exist riscul ca în societate s se fi produs modificri patrimoniale semnificative, care va face dificil
sarcina de a privatiza societatea, în cazul unei soluionri favorabile în instan.
Exemplificm faptul c la Bursa de Valori în data de 02.09.2004, aciunile S.C. SCUDAS
S.A. au fost tranzacionate la o valoare 0,1 lei/aciune, fa de 1,6875 lei/aciune cu cât au fost
vândute în anul 2000.
Având în vedere rezultatele obinute i riscurile prezentate, Curtea de Conturi a României
consider c privatizarea S.C. SCUDAS S.A. prezint deficiene, insuficiene, anomalii i
neregulariti importante cu privire la obiectivitatea i transparena procesului de privatizare.
b) Recomandrile Curii de Conturi în urma auditului
elaborarea unor directive interne privind circulaia i arhivarea documentelor de privatizare, cu
întocmirea unui inventar al documentelor eseniale, care ar fi trebuit arhivate cu caracter
permanent;
publicitatea i alegerea modului de comunicare al vânzrii (ziare, electronic etc.) s fie
precedat de o aciune de marketing, încât s se asigure o publicitate adecvat vânzrii i o
informare a tuturor potenialilor cumprtori;
„Dosarul de prezentare” s conin informaii relevante privind obiectul vânzrii i a modului
de desfurare a procesului de vânzare, iar condiiile de vânzare s fie prezentate clar, fr
echivoc i precizate ca volum, pentru a oferi ofertanilor o baz corect în fundamentarea
191

ofertelor. „Dosarul de prezentare” s conin date „particularizate” la vânzarea în cauz,
evitând trimiterea la cadrul legal, care are un caracter general cu reguli pe care vânztorul
trebuie s le respecte în fundamentarea propriei strategiei de vânzare;
s asigure, prin directive proprii, un standard privind coninutul „Proceselor verbale” în care
sunt consemnate etape importante ale procesului de privatizare i care sunt „documente de
referin” pentru perfectarea contractelor de privatizare i pentru verificri ulterioare privind
regularitatea procesului;
în privatizrile viitoare, pe parcursul desfurrii unei etape a procesului de privatizare, s se
evite schimbarea condiiilor de vânzare, fr informarea din timp a tuturor potenialilor
cumprtori, chiar dac legea o permite;
determinarea valorii societii pentru fundamentarea „preului de ofert”, s se realizeze de
cel mult doi evaluatori externi, independeni (neimplicai în viitoarea tranzacie direct sau
indirect);
în viitor, aceasta s respecte clauzele prevzute în „Contractul cadru” din „Dosarul de
prezentare” astfel încât instituia public s nu creeze situaii defavorabile pentru stat, prin
eventualele modificri acceptate în favoarea Cumprtorului;
s acorde atenie ca în contractul de privatizare, pe viitor, clauzele s fie clare, precise i bine
definite, iar obligaiile financiare s conin sume i termene certe, precum i instrumente de
sancionare pentru neîndeplinire;
contractul de privatizare s conin instrumente de supraveghere, control i garantare pentru
ca AVAS s se asigure în mod eficient i efectiv de îndeplinirea obligaiilor asumate de
cumprtor i pentru a preîntâmpina eventualele pagube pentru stat;
s organizeze în mod adecvat evidena contabil a veniturilor i cheltuielilor ocazionate de
fiecare privatizare în parte pe total activitate de privatizare, astfel încât s existe posibilitatea
de a avea o baz corect pentru analiza rezultatelor economice i pentru a asigura
persoanelor responsabile o informare corect.
IV.A.2. Activitatea bancar
IV.A.2.1. Banca de Export - Import a României
Auditul a avut drept scop examinarea activitii în nume i cont propriu, precum i a activitii
în numele i contul statului, desfurat de Banca de Export – Import a României (denumit în
continuare „Eximbank” - S.A.), privind modul de respectare a prevederilor legale în domeniu, având
in vedere urmtoarele obiective:
- obinerea asigurrii rezonabile privind respectarea dispoziiilor legale i normelor interne;
- evaluarea sistemului de management i control, urmrindu-se dac au existat norme
interne, cum au funcionat i dac au fcut fiabil sistemul de control intern;
- evaluarea rezultatelor activitilor desfurate, în numele i în contul statului.
- Auditul pilot s-a realizat la „Eximbank” - S.A., în baza prevederilor art. 18, lit. d) din Legea
nr. 94/1992, privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi a României, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare, în cadrul Conveniei de twinning, având ca
partener Curtea de Conturi a Spaniei (activitatea 4.5).
a) Concluziile formulate de echipa de audit a Curii de Conturi
• Orientarea sumelor temporar disponibile din fondurile statului, în efectuarea de
plasamentele interbancare i titluri de stat, înaintea activitii de creditare, aa cum prevede
Hotrârea Comitetul Interministerial de Garanii i Credite de Comer Exterior nr. 15173/10.10.2005,
cap. II subcap. II. 1, pct. 2 lit. c), constituie o neconcordan cu scopul principal al activitii
„Eximbank” S.A. i anume, acela de susinere a exporturilor româneti.
• Normele care reglementeaz activitile desfurate în numele i în contul statului, aprobate
de Comitetul Interministerial de Garanii i Credite de Comer Exterior, cu modificrile i completrile
ulterioare, aplicabile din 2005, nu au fost publicate în Monitorul Oficial la data aprobrii de ctre
192

Comitet i nici pân în prezent, aa cum prevede Legea nr. 96/2000 privind organizarea i
funcionarea Bncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. i instrumentele specifice de
susinere a comerului exterior, cu excepia Hotrârii nr. 14726/2004 i a Normelor aprobate de
aceasta.
• S-au constatat punctele slabe ale normelor interne aplicabile în sfera garaniilor emise în
numele i contul statului, pentru capital de lucru.
• Metodologia de calcul a comisionului de administrare nu a fost supus aprobrii Comitetul
Interministerial de Garanii i Credite de Comer Exterior, care este obligatorie, conform prevederilor
Legii nr. 96/2000 privind organizarea i funcionarea Bncii de Export-Import a României EXIMBANK
- S.A. i instrumentele specifice de susinere a comerului exterior: „normele reglementeaz
activitile desfurate în numele i în contul statului i sunt aprobate de Comitetul Interministerial de
Garanii i Credite de Comer Exterior” i a prevederilor art. 12, alin (3) din aceeai lege, care
precizeaz: "Pentru administrarea fondurilor menionate la art. 10, EXIMBANK - S.A. percepe
comisioane, care vor fi aprobate prin proceduri interne de Comitetul Interministerial de Garanii i
Credite de Comer Exterior i care vor fi decontate pe seama acestor fonduri”.
• Documentul de calcul al comisionului de administrare prezint o singur semntur de
verificare din partea bncii.
b) Recomandri
respectarea cu strictee a susinerii exportului românesc, ca activitate prioritar a „Eximbank” S.A.
publicarea în Monitorul Oficial, a Normelor Comitetului Interministerial de Garanii i Credite
de Comer Exterior, care reglementeaz activitile desfurate în numele i în contul statului
în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea i funcionarea Bncii de Export-
Import a României EXIMBANK - S.A. i instrumentele specifice de susinere a comerului
exterior.
pe baza analizei punctelor slabe ale normelor interne, aplicabile în sfera activitii în numele
i contul statului, s se efectueze modificrile necesare, în scopul eficientizrii activitii
respective.
metodologia de calcul a comisionului de administrare ca parte distinct a normelor de lucru,
s fie în mod obligatoriu supus spre aprobarea Comitetul Interministerial de Garanii i
Credite de Comer Exterior”, conform prevederilor Legii nr. 96/2000 privind organizarea i
funcionarea Bncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.i instrumentele specifice
de susinere a comerului exterior. Dup obinerea aprobrii sus menionate, Normele privind
fondurile temporar disponibile s fie completate de „Eximbank”-S.A. cu metodologia
(algoritmul) de calcul al comisionului de administrare i cu specificarea soldurilor conturilor
utilizate.
verificarea soldurilor s conin dou semnturi din partea bncii la determinarea sumelor
care fac obiectul plii lunare din fondurile statului, conform prevederilor Legii bancare nr.
58/1998, republicat.
IV.A.3. Agricultur
IV.A.3.1. Audit financiar i de regularitate al bilanului contabil i anexelor aferente anului
2005, întocmite la “Administraia Naional a Îmbuntirilor Funciare” R.A.
Auditul financiar i de regularitate al bilanului contabil i anexelor pe anul 2005 a fost cuprins
în programul de control i audit pe anul 2007 al Curii de Conturi, aprobat prin Hotrârea Plenului nr.
79/2006, i a fost o aciune de tip „pilot”.
Principalele erori identificate în timpul aciunii de audit au vizat acurateea, realitatea,
regularitatea i prezentarea soldurilor i rulajelor conturilor contabile în bilanul contabil i anexele la
acesta.
193

a) Constatri
La Contul 212 “Construcii”
Erorile identificate la auditarea ariei, respectiv a eantioanelor stabilite prin program au fost
legate de respectarea prevederilor legale cu privire la înregistrarea i evidena construciilor, astfel:
• Inventarierea anual la unele obiective s-a efectuat fr a se determina dac valorile
înregistrate în contabilitate corespund cu structura obiectivului stabilit prin inventarierea faptic.
Cartea tehnic a construciei nu a fost completat cu elementele componente care alctuiesc
obiectivele respective, fapt care a avut ca efect imposibilitatea identificrii acestora în teren, pentru
urmtoarele mijloace fixe în valoare total de 966.287,0 lei:
- amenajarea terenului afectat de alunecare Valea Lung în valoare de 585.578,0 lei,
- combaterea eroziunii solului Romo-Vaidei în valoare de 376.659,0 lei,
- sistemul de irigaii Alma în valoare de 4.050,0 lei. (abaterea s-a constatat la Sucursala
Mure Olt Mijlociu unitatea administrativ jude Alba).
Au fost înclcate prevederile Hotrârii Guvernului nr. 273/1994 i ale Ordinului ministrului
finanelor publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea
inventarierii elementelor de activ i de pasiv.
Au fost achiziionate mijloace fixe cu înclcarea procedurilor stabilite prin O.U.G. nr. 60/2001,
cu modificrile i completrile ulterioare, respectiv fr a fi justificat necesitatea i oportunitatea
acestora i fr a fi constituite comisiile de recepie a bunurilor i serviciilor achiziionate (abaterile
s-au constatat la Sucursalele Tisa-Some, unitatea administrativ a judeului Cluj, i Olt-Arge,
unitatea administrativ jude Giurgiu).
La Contul 213 “Instalaii tehnice, echipamente, mijloace de transport” s-au constatat:
• Erori de evaluare
Astfel, subevaluarea unui mijloc fix “Celul de linie kw” achiziionat i pltit furnizorului în anul
2005, în sensul c în valoarea de intrare i înregistrare a acestuia, nu a fost cuprins i avansul de
21.000,0 lei achitat furnizorului în anul 2004.
Eroarea a fost constat la Sucursala Olt-Arge, unitatea administrativ jude Giurgiu, fiind
înclcate prevederile Legii nr. 15/1994.
• Erori de legalitate
Astfel, achiziionarea unor utilaje tehnologice în sum de 179.966,0 lei, fr a avea aprobarea
Consiliului de Administraie al regiei i fr a fi prevzute în programul de investiii pe anul 2005;
Nu au fost respectate prevederile Legii finanelor publice nr. 500/2002 i H.G. nr. 138/2004
pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al Administraiei Naionale a
Îmbuntirilor Funciare, referitoare la efectuarea investiiilor (abaterea s-a constatat la Sucursala
Olt-Arge, unitatea administrativ jude Giurgiu).
La Contul 281 “Amortizri privind imobilizrile corporale” s-au constatat:
• Erori de evaluare
Stabilirea eronat a soldului cheltuielilor de amortizare înscris în Anexa la bilanul contabil al
anului 2005 în sum de 2.438.703,0 lei, având ca principale cauze, supraevaluarea cheltuielilor de
amortizare cu suma de 44.193,0 lei pe de o parte i subevaluarea acestora de ctre unele sucursale
cu suma de 11.958,0 lei pe de alt parte, astfel:
- La Sucursala Dobrogea s-a constatat subevaluarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor
corporale.
Astfel amortizarea în sum de 2.564,0 lei nu a fost preluat în bilanul contabil al exerciiului
financiar al anului 2005, fiind astfel constatat o supraevaluare a soldului contului de mijloace fixe
corporale cu valoarea de 2.564,0 lei.
- La Sucursala Mure-Olt Superior Braov, în perioada noiembrie 2004 – decembrie 2005, a
fost calculat amortizarea în sum de 44.193,0 lei pentru cldirile aparinând domeniului public al
statului la unitile administrative Braov, Covasna, Harghita, Mure, fiind astfel înclcate prevederile
Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale, cu
modificrile i completrile ulterioare i ale pct. 2) din Precizrile Administraiei Naionale a
Îmbuntirilor Funciare. R.A. transmise cu adresa nr. 1351/09.12.2004, în sensul c pentru aceast
categorie nu trebuia calculat amortizare.
194

De asemenea, sucursala a calculat i înregistrat în contabilitate în perioada noiembrie 2004-
decembrie 2005 o amortizare mai mic decât cea real cu suma de 9.394,0 lei urmare a reevalurii
eronate în sensul diminurii valorii de intrare a mijloacelor fixe, înclcându-se prevederile Hotrârii
Guvernului nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizrilor corporale i stabilirea valorii de intrare a
mijloacelor fixe.
- La sucursala Olt-Arge, unitatea administrativ jude Giurgiu nu s-a calculat i înregistrat
amortizarea mijloacelor fixe a cror valoare de intrare nu a fost recuperat integral pe calea
amortizrii, în funcie de durata normal de funcionare a acestora.
Au fost înclcate prevederile H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea “Catalogului privind
clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe” i Legea nr. 15/1994.
• Erori de prezentare - clasificare
Amortizarea mijloacelor fixe din domeniul privat al statului nu a fost înregistrat în contabilitate
distinct de amortizarea mijloacelor fixe din domeniul public al statului, fiind înclcate astfel
prevederile Legii nr. 213/1998 care precizeaz: “Evidena contabil-financiar a bunurilor care
alctuiesc domeniul public al statului i al unitilor administrativ-teritoriale se ine distinct în
contabilitate, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanelor”.
În anul 2006, în baza adresei nr. 8448/14.06.2006 emis de Administraia Naional a
Îmbuntirilor Funciare R.A., sucursala a efectuat înregistrrile corecte în contabilitate privind
amortizarea.
La Contul 302 “Stocuri” s-au constatat:
• Erori de legalitate
- “registrul inventar” a fost completat incorect prin neînregistrarea rulajelor intrrilor i ieirilor
de la data inventarierii pân la data încheierii exerciiului financiar, nerespectându-se prevederile
art. 10 din Ordinul ministrului finanelor publice. nr. 1850/2004, care prevede:
“În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se
înregistreaz soldurile existente la data inventarierii, la care se adaug rulajele intrrilor i se scad
rulajele ieirilor de la data inventarierii pân la data încheierii exerciiului financiar.”(abaterile s-au
constatat la Sucursalele Olt-Arge, unitatea administrativ jude Giurgiu i Tisa-Some, unitatea
administrativ jude Cluj).
La Contul „Cheltuieli cu salariile i asigurrile sociale” s-au constatat:
• Erori de legalitate
Nu a fost aplicat procentul de 1% “contribuie la fondul de omaj” (reinut de la asigurai) la
salariile negociate, conform prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj
i stimularea ocuprii forei de munc.
Acest procent a fost aplicat la fondul de salarii brut realizat, ceea ce a dus la denaturarea
obligaiilor reinute de la asigurai i a impozitului pe salarii.
Abaterea s-a constatat la Sucursala Timi Mure Inferior unitatea administrativ jude Timi).
La Contul 462 “Creditori diveri” s-au constatat:
Nu au fost prezentate documente justificative pentru a se putea identifica suma de 43.769,0 lei
din totalul soldului de 416.141,0 lei la sucursala Timi Mure inferior unitatea administrativ jude Timi,
i nu a fost prezentat nici un document justificativ pentru suma de 519.986,0 lei înregistrat în acest
cont la sucursala Olt-Arge unitatea administrativ jude Giurgiu.
În consecin soldul contului 462 nu a putut fi auditat ca urmare a limitrilor menionate.
La Contul 473 “Decontri din operaiuni în curs de clarificare” s-au constatat:
Nu a putut fi stabilit acurateea soldului contului 473 „decontri de operaiuni în curs de
clarificare” înscris în bilanul contabil al anului 2005 (sold debitor 333.077,0 lei), având în vedere c
pentru unele înregistrri din contabilitate nu au fost prezentate documente justificative, respectiv
pentru suma de 718.153,0 lei înregistrat în debitul contului i 292.890,0 lei înregistrat în creditul
contului. Lipsa documentelor justificative a fost constatat la sucursalele Olt-Arge i la unitatea
administrativ jude Giurgiu.
195

• Erori de prezentare-clasificare
Soldul contului 473 decontri din operaiuni în curs de clarificare, înscris în bilanul aferent
anului 2005, a fost stabilit eronat ca urmare a înregistrrii în creditul acestuia a unor operaiuni în
valoare de 35.656,0 lei reprezentând deconturi aferente lunilor octombrie i noiembrie 2005 i care
urmau a fi încasate din subvenii de la bugetul de stat.
Conform monografiei de aplicare a planului de conturi transmis de Administraia Naional a
Îmbuntirilor Funciare aceste sume trebuiau înregistrate în creditul contului 472 “Venituri
înregistrate în avans”.(abaterea s-a constatat la sucursalele Some, Cri i la unitatea administrativ
jude Bihor).
În debitul contului a fost înregistrat eronat suma de 19.410,0 lei, reprezentând lipsuri din
gestiunea de mijloace fixe din domeniul privat al statului.
Conform planului de conturi general aprobat, suma reprezentând lipsuri din gestiuni, trebuia
înregistrat în contul 671 “cheltuieli excepionale din operaiuni de gestiune”, cu influene în rezultatul
contabil.(abaterea s-a constatat la sucursalele Arge, Buzu i la unitatea administrativ jude Prahova).
• Erori de respectare a normelor
La sucursalele Olt-Arge, i la unitatea administrativ jude Giurgiu, pentru suma de
158.966,0 lei, documentele justificative nu au fost semnate i vizate de persoanele împuternicite în
conformitate cu prevederile O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv
precum i prevederile Regulamentului de organizare i funcionare.
La Contul „Alte cheltuieli de exploatare” s-au constatat:
• Erori de prezentare-clasificare
Înregistrarea eronat în contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri” a unor
cheltuieli de întreinere i reparaii în sum de 868.700,0 lei.
Conform monografiei de aplicare a planului de conturi acestea trebuiau s fie înregistrate în
contul cu aceast destinaie (cont 611.002) “Cheltuieli de întreinere i reparaii”(desecri,
combaterea eroziunii solului, aprarea împotriva inundaiilor), aa cum prevede planul de conturi
general (abaterea s-a constatat la Sucursala Tisa Some unitatea administrativ jude Cluj, respectiv
Sucursala Mure inferior unitatea administrativ jude Timi).
Înregistrarea eronat a unor servicii prestate de teri, în sum de 179.463,0 lei, în contul 658
“Alte cheltuieli de exploatare” în loc de contul 628 “Cheltuieli cu servicii executate de teri” cum ar fi
fost corect (abaterea s-a constatat la sucursalele Dunre, Olt i unitatea administrativ jude Dolj).
Conturile utilizate la cele trei sucursale fac parte din aceeai grup de cheltuieli aflat în
contul de rezultate financiare, în concluzie nu a afectat rezultatul fiscal.
La Contul „Venituri din exploatare” s-au constatat:
• Erori de prezentare-clasificare
În contul 704 “Venituri din lucrri executate i servicii prestate”, au fost înregistrate eronat
tarifele pentru avize acordate pentru scoaterea unor terenuri din circuitul agricol, în sum de 54.128,0 lei.
Conform Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
i a planului de conturi, aceste venituri trebuiau înregistrate în contul 708 “Venituri din activiti
diverse”.
Conturile fac parte din aceeai grup cuprins în contul de profit i pierdere i nu a afectat
rezultatul fiscal al anului 2005 (abaterea s-a constatat la sucursalele Arge, Buzu i unitatea
administrativ jude Prahova).
La Contul 131 „Subvenii pentru investiii” s-au constatat:
• Erori de prezentare-clasificare
Datorit aplicrii eronate la nivelul aparatului central al Administraiei Naionale a
Îmbuntirilor Funciare, a monografiei de înregistrare contabil pentru utilizarea conturilor 131.8
“Venituri din subvenii pentru investiii”, 758.8 “Alte venituri din exploatare”, 658.8 “Alte cheltuieli de
exploatare”, s-a constatat:
Veniturile din subvenii au fost repartizate i înregistrate în contul 741 “venituri din subvenii
de exploatare”, numai la nivelul sucursalelor.
196

O parte a acestor venituri din subvenii au fost transferate de sucursale la centrala
Administraiei Naionale a Îmbuntirilor Funciare cu titlu de „cote de funcionare” i contabilizate de
sucursale în contul 658.8 ”alte cheltuieli de exploatare”, iar la nivelul centralei Administraiei
Naionale a Îmbuntirilor Funciare în contul 758.8 “alte venituri de exploatare”.
Subvenia primit de central sub form de cote de la sucursale a fost contabilizat pe
msura utilizrii acesteia la capitolul de cheltuieli în contul 658.8, la nivelul consolidat al balanei de
verificare, producându-se o dublare a veniturilor cât i a cheltuielilor cu suma menionat, fr a
afecta rezultatul financiar.
b) Recomandri fcute entitii auditate, pentru remedierea erorilor constatate
Recalcularea corect a contribuiei asigurailor la fondul de omaj i a celorlalte obligaii
aferente afectate de aceast abatere, la salariul negociat cuprins în Contractul individual de
munc, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor de omaj (444 “impozitul pe
salarii” i 421 “personal-salarii datorate”)
Obinerea documentelor justificative la toate conturile contabile, cu precdere la contul 462 i
473 de la Societatea Naional Îmbuntiri Funciare sau de la alte organisme, sau
reconstituirea documentelor care nu au fost puse la dispoziia echipei de audit;
Elaborarea unor proceduri de lucru la nivelul Administraiei Naionale a Îmbuntirilor
Funciare care s asigure înregistrrile corecte i evitarea dublrii rulajelor conturilor.
Corectarea erorilor detectate pe parcursul auditului la grupa de active fixe corporale.
Auditarea fondurilor primite de regie, cu prioritate a subveniilor pentru exploatare i investiii,
astfel încât raportrile vizând rezultatul exerciiilor financiare s exprime cât mai clar i fidel
activitatea desfurat prin compartimentul de audit public intern.
IV.A.3.2. Audit de regularitate privind acordarea, utilizarea i justificarea subveniilor i a altor
forme de sprijin financiar din partea statului productorilor agricoli, persoane fizice sau
juridice, din bugetul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale
Auditul efectuat de Curtea de Conturi a fost de tip pilot i a vizat verificarea subveniilor i a
altor forme de sprijin financiar din partea statului acordate productorilor agricoli, aciunea fiind
prevzut în Programul de control financiar i de audit pe anul 2006, aprobat prin Hotrârea Plenului
nr. 254/2005.
Potrivit strategiei adoptate în vederea promovrii politicilor i a obiectivelor în domeniul
agriculturii, în perioada auditat, Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale a derulat o
serie de programe de sprijin a productorilor agricoli, fiind acordat de la bugetul de stat suma total
de 3.755.634.524,0 lei (1.845.281.540,0 lei în anul 2004 i 1.910.352.984,0 lei în anul 2005), plile
ctre beneficiari efectuându-se prin intermediul direciilor agricole judeene i a municipiului Bucureti
sau de ctre primrii, dup caz.
În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare în perioada auditat, sprijinul
financiar s-a acordat productorilor agricoli pentru:
• Producia vegetal;
• Producia animal;
• Stimularea îmbuntirii calitii produselor;
• Sprijinirea investiiilor agricole i silvice;
• Stimularea asigurrii produciilor agricole;
• Stimularea prelucrrii terenurilor agricole;
• Meninerea i perpetuarea fondului genetic vegetal i zootehnic.
Potrivit planului de audit, obiectivele principale ale auditului au fost:
Formarea unei opinii asupra situaiilor financiare în care sunt prezentate subveniile i
alte forme de sprijin din partea statului acordate productorilor agricoli, urmrindu-se
în principal:
197

- realitatea i exactitatea datelor raportate prin bilanul contabil i contul de
execuie;
- angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata subveniilor i a altor forme de sprijin
financiar în conformitate cu reglementrile legale i în concordan cu
prevederile bugetare;
Verificarea respectrii legislaiei în vigoare în ceea ce privete gestionarea fondurilor
publice reprezentând sprijinul acordat de stat productorilor agricoli, începând cu
întocmirea dosarelor beneficiarilor, acordarea i justificarea acestora;
Formularea de recomandri cu scopul de a contribui la creterea performanei
managementului subveniilor i a altor forme de sprijin din partea statului acordate
productorilor agricoli, luând în considerare i modificrile intervenite în sistem dup
perioada auditat.
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse au fost selectate i s-a asigurat abordarea auditului
la nivelul a 23 de direcii pentru agricultur i dezvoltare rural (Arad, Bihor, Braov, Brila, Buzu,
Clrai, Cluj, Constana, Dolj, Galai, Giurgiu, Ialomia, Iai, Mure, Neam, Olt, Prahova, Satu
Mare, Suceava, Teleorman, Timi, Tulcea i Vaslui) din cele 42 existente. Aceast eantionare a
fost efectuat inându-se cont în principal de ponderea plilor efectuate prin intermediul direciilor în
totalul formelor de sprijin acordate de stat productorilor agricoli. De asemenea, nu au fost supuse
verificrii sumele acordate în anul 2004 potrivit Hotrârii Guvernului nr. 109/2003, Hotrârii
Guvernului nr. 683/2002, Legea nr. 138/2004 i Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii
rurale nr. 134/2000, precum i cele acordate în anul 2005 în conformitate cu Legea nr. 138/2004,
Hotrârii Guvernului nr. 810/2005, Hotrârii Guvernului nr. 1556/2002, i Ordinul ministerului
agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 134/2000.
Astfel, din totalul sprijinului acordat în perioada auditat în sum total de 3.755.634.524,0 lei,
au fcut obiectul auditului subvenii, prime i transferuri acordate productorilor agricoli în sum
total de 3.727.274.733,2 lei (1.829.905.801,2 lei în anul 2004 i 1.897.368.932,0 lei în anul 2005),
respectiv 99,2%.
În anul 2004, prin intermediul celor 23 de direcii selectate pentru a fi auditate, s-au efectuat
pli în sum total de 1.334.322.023,9 lei. Potrivit rapoartelor de audit întocmite de ctre auditorii
camerelor de conturi judeene, s-au efectuat testri de fond pe un eantion în valoare total de
303.291.549,5 lei, reprezentând 22,73 % din plile efectuate.
În anul 2005, prin intermediul celor 23 de direcii selectate pentru a fi auditate s-au efectuat
pli în sum total de 1.453.885.940,6 lei. Potrivit rapoartelor de audit întocmite de ctre auditorii
camerelor de conturi judeene, s-au efectuat testri de fond pe un eantion în valoare total de
415.438.768,4 lei, reprezentând 28,57 % din plile efectuate.
a) Referitor la respectarea legalitii s-au constatat:
a.1. La nivelul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale pentru perioada 2004 i 2005
Potrivit Documentului de Poziie privind Capitolul 7 – Agricultura (2002), România a acceptat
acquis-ul comunitar în domeniul Sistemului Integrat de Administrare i Control (I.A.C.S.) i, în
conformitate cu prevederile Reglementrii CE nr. 3508/1992 cu modificrile ulterioare, sistemul
trebuia implementat pân la data aderrii de fiecare ar candidat, ca o condiie obligatorie de
integrare.
inând seama de prevederile din Strategia Agricol i Rural pentru aderarea României la
Uniunea European, de a iniia în anul 2003 un registru cuprinztor, centralizat al tuturor
exploataiilor agricole, ca o component necesar a introducerii Sistemului Integrat de Administrare
i Control, precum i un registru al solicitanilor de sprijin financiar în agricultur i silvicultur, s-au
emis urmtoarele acte normative:
- ORDINUL nr. 620/567 din 15 octombrie 2003 privind aprobarea modelului Registrului
exploataiilor agricole, abrogat de ORDINUL nr. 302 din 25 aprilie 2005 privind realizarea
Registrului fermelor;
- HOTRÂREA nr. 171 din 12 februarie 2004 privind aprobarea sistemului de eviden
agricol a solicitanilor de sprijin financiar în agricultura i silvicultura;
Din verificrile efectuate de ctre Curtea de Conturi s-a constatat c msurile dispuse
prin aceste acte normative nu au fost duse la îndeplinire, în sensul c instituiile implicate nu
198

au iniiat în anii auditai msuri adecvate pentru implementarea registrelor menionate mai sus
i implicit a Sistemului Integrat de Administrare i Control (I.A.C.S.).
Unele acte normative iniiate de ctre Ministerul Agriculturii Pdurilor i Dezvoltrii Rurale în
anii 2004-2005 nu au corelat dispoziiile legislaiei cadru privind condiiile generale pentru acordarea
sprijinului financiar pentru agricultur i silvicultur, specificate de Legea nr. 454/2003 privind
condiiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultur i silvicultur, cu legislaia
specific aplicabil fiecrei forme de sprijin, în care sunt menionate cerinele specifice de eligibilitate
ale beneficiarilor.
Astfel, conform prevederilor articolului 6 din legea amintit mai sus, s-au reglementat
condiiile generale de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat, în sensul c, nu pot
beneficia de sprijin financiar în agricultur i silvicultur:
a) persoanele juridice i asociaiile fr personalitate juridic aflate în
lichidare sau care sunt declarate în stare de faliment;
b) întreprinztorul privat care se afla în procedura de executare silit;
c) persoanele fizice i juridice care înregistreaz datorii restante
ctre bugetul de stat ori bugetul local;
d) persoanele fizice sau juridice care au furnizat autoritilor date
false, eronate sau incomplete;
e) arendatorul sau concedentul terenurilor agricole.”
• În ceea ce privete persoanele fizice i juridice care înregistreaz datorii restante
ctre bugetul de stat ori bugetul local, în Hotrârea Guvernului nr. 1594/2003 privind sprijinul
direct al statului prin acordarea de subvenii în anul 2004 productorilor agricoli din sectorul vegetal,
în scopul creterii produciei i a indicilor de calitate a produselor agricole nu au mai fost preluate i
condiiile de eligibilitate prevzute de Legea nr. 454/2003, i în special aceea privind lipsa datoriei la
bugetele publice drept condiie pentru acordarea sprijinului financiar, i totodat nu s-a fcut nici o
referire la dispoziiile legii. Aceasta a determinat ca unele direcii agricole s aplice numai prevederile
Hotrârii Guvernului nr. 1594/2003 în care sunt prevzute condiiile de eligibilitate specifice, abordare
ce s-a considerat a fi eronat întrucât cele dou acte normative nu pot fi disociate (Hotrârea Guvernului
nr. 1594/2003 este dat în completarea cadrului general prevzut de Legea nr. 454/2003).
Acelai mod de abordare a fost constatat i în cazul altor acte normative, prin care se
stabilesc numai condiiile de eligibilitate specifice nu i cele generale, care au fcut obiectul auditului.
De asemenea, în vederea aplicrii prevederilor Legii nr. 454/2003, a fost emis O.M.A.P.A.M.
nr. 4/2004 privind declaraia beneficiarului în scopul obinerii sprijinului financiar solicitat, iar auditul a
relevat o serie de deficiene de form în elaborarea acestuia. În acest sens, productorii agricoli,
pentru a obine sprijinul financiar, au putut s prezinte numai declaraii pe propria rspundere prin
care se afirm c nu se afl în una din situaiile de incompatibilitate prevzute de Legea nr.
454/2003, fr a fi obligai s prezinte documente doveditoare eliberate de organele abilitate
(administraii financiare, primrii locale, Registrul Comerului) din care s rezulte lipsa obligaiilor
bugetare sau dac nu se afl în lichidare judiciar.
• În ceea ce privete sprijinul pentru terenurile agricole, în contradicie cu prevederile
Legii nr. 454/2003 privind condiiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultura i
silvicultura, prin care la art. 6 (lit. e) se stipuleaz c arendatorii nu pot beneficia de sprijin financiar
din partea statului, s-a constatat c prin O.U.G. nr. 61/2004, 12/2005 i O.U.G. 117/2005 se
introduce i arendatorul în calitate de beneficiar al acestei forme de sprijin. Menionm faptul c
aceast prevedere nu se aliniaz nici legislaiei comunitare din domeniul agrar în care arendatorul,
alturi de concedent i/sau locator, este exclus de la orice form de plat direct. În conformitate cu
prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativ pentru elaborarea actelor
normative, “pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie s cuprind o meniune
expres cu privire la compatibilitatea acestuia cu reglementrile comunitare în materie,
determinarea exact a acestora i, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare care se
impun”. Date fiind meniunile anterioare, precum i strategia Politicii Agrare Comune, s-a considerat
faptul c este nejustificat sprijinul acordat unui proprietar pentru o suprafa de teren agricol pe care
nu o exploateaz.
199

a.2. La nivelul direciilor pentru agricultur i dezvoltare rural
Ca urmare a aplicrii procedurilor directe de fond, au fost identificate erori de evaluare în
sum total de 2.870.517,0 lei (27.644,0 lei pentru anul 2004 i 2.842.873,0 lei pentru anul 2005) i
erori de regularitate materiale prin natur în sum total de 7.414.971,0 lei (2.597.954,0 lei pentru
anul 2004, 4.817.017,0 lei pentru anul 2005) conform graficului de mai jos, din care debite în sum
total de 6.442.394,0 lei (2.312.438,0 lei pentru anul 2004 i 4.129.956,0 lei pentru anul 2005) i
penaliti în sum total de 972.577,0 lei (285.516,0 lei pentru anul 2004 i 687.061,0 lei pentru anul
2005).
Pe parcursul efecturii auditului au fost recuperate erori de regularitate materiale prin natur
în sum total de 202.981,0 lei (111.832,0 lei pentru anul 2004 i 91.149,0 lei pentru anul 2005), din
care debite în sum total de 194.927,0 lei (109.494,0 lei pentru anul 2004 i 85.433,0 lei pentru anul
2005) i penaliti în sum total 8.053,0 lei (2.338,0 lei pentru anul 2004 i 5.715,0 lei pentru anul
2005).
- lei -
Anul
Sumele derulate prin
cele 23 D.A.D.R.-uri
auditate
Sumele supuse
testrilor de fond
Erori de
regularitate
depistate
Erori de
regularitate
recuperate
2004 1.334.322.024,0 303.291.549,0 2.597.954,0 111.832,0
2005 1.453.885.941,0 415.438.768,0 4.817.017,0 91.149,0
TOTAL 2.788.207.965,0 718.730.317,0 7.414.971,0 202.981,0
Din totalul erorilor de regularitate materiale prin natur identificate, semnificative (89,68 %
din totalul sumelor constatate i 96% din totalul penalitilor aplicate) sunt cele datorate ca urmare a
nerespectrii prevederilor H.G. nr. 865/2003, Legii nr. 381/2003 i a ordonanelor de urgen care
reglementeaz sprijinul financiar acordat productorilor agricoli pentru suprafaa de teren arabil,
astfel:
• H.G. nr. 865/2003 - abaterile au constat în principal în neprezentarea de ctre beneficiar a
certificatelor de origine i productivitate a junincilor achiziionate, precum i în prezentarea unor date
nereale în documentele de decontare. Erorile de regularitate, în sum de 769.192,0 lei (11,94 % din
totalul sumelor constatate) i pentru care au fost calculate penaliti în sum de 28.751,0 lei (2,96 %
din totalul penalitilor aplicate), au fost identificate la direciile agricole din judeele Ialomia, Mure i
Suceava.
• Legea nr. 381/2002 – în vederea obinerii despgubirilor pentru calamitile naturale,
productorii agricoli au prezentat documentaii incomplete, dup cum urmeaz:
1. lipsa documentelor necesare justificrii cheltuielilor efectuate pân la producerea daunei;
2. lipsa documentelor justificative din care s rezulte modul în care s-a stabilit gradul de
dunare, acolo unde recolta nu a fost afectat 100%;
3. prestaiile de servicii efectuate de teri productorilor agricoli nu au fost justificate cu
facturi.
200

4. lipsa documentelor prin care s se fac dovada despgubirilor încasate de la societile
de asigurare-reasigurare, sume cu care trebuiau diminuate despgubirile acordate de
stat.
Erorile de regularitate, în sum de 3.306.883,0 lei (51,33 % din totalul sumelor constatate)
i pentru care au fost calculate penaliti în sum de 299.613,0 lei (30,81 % din totalul
penalitilor aplicate), au fost identificate la direciile agricole din judeele Arad, Dolj,
Ialomia, Prahova i Teleorman.
• O.U.G. nr. 61/2004, nr. 12/2005 i nr. 117/2005 – în vederea obinerii sprijinului financiar pentru
suprafeele de teren arabil (în limita a 5 ha), productorii agricoli fie au prezentat documente care nu
conineau date reale, fie au utilizat sumele acordate în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.
Erorile de regularitate, în sum de 1.701.150,0 lei (26,41 % din totalul sumelor constatate) i pentru care au
fost calculate penaliti în sum de 602.269,0 lei (61,93 % din totalul penalitilor aplicate), au fost
identificate la direciile agricole din judeele Arad, Bihor, Buzu, Cluj, Galai, Ialomia, Iai, Suceava i Timi.
În ceea ce privete erorile de evaluare identificate în perioada auditului, ele reprezint în
principal sume de recuperat de la productorii agricoli, stabilite de inspectorii direciilor agricole i
neînregistrate în evidenele contabile, fapt ce a condus la subevaluarea contului 461 „ Debitori diveri”.
Urmare a aciunii de audit s-a constatat faptul c nu au fost respectate în totalitate dispoziiile
actelor normative care reglementeaz acordarea, justificarea i urmrirea subveniilor i a altor forme
de sprijin din partea statului de care au beneficiat productorii agricoli. Astfel, au fost identificate
unele puncte slabe în derularea procedurilor de acordare, evideniere i justificare a formelor de
sprijin care nu au avut îns un impact material semnificativ, având în vedere c s-au situat sub 50%
din nivelul stabilit al materialitii, puncte slabe care au vizat în principal:
Msurile privind realizarea registrului exploataiilor agricole i a registrului solicitanilor
de sprijin financiar în agricultur, prevzute în Ordinul comun al M.A.P.D.R. i M.A.I.
nr. 620/567/2003 i Hotrârea nr. 171/2004 privind aprobarea sistemului de evidena
agricol a solicitanilor de sprijin financiar în agricultur i silvicultur, nu au fost duse la
îndeplinire de persoanele implicate, Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale
continuând s aprobe deschiderea de credite bugetare, în perioada auditat, în vederea
efecturii plilor ctre productorii agricoli. Mai mult decât atât, potrivit verificrilor efectuate
s-a constatat faptul c nici controlul intern (prin departamentele specializate de la nivelul
ministerului i al direciilor agricole judeene) i nici auditul intern, nu au sesizat aceste
neregulariti, motiv pentru care exist posibilitatea ca managementul ministerului s nu fi fost
informat asupra nerespectrii prevederilor actelor normative menionate.
Nerespectarea în totalitate a prevederilor legale în privina avizrii, acordrii i justificrii
formelor de sprijin acordate productorilor agricoli.
Nevalorificarea tuturor constatrilor din procesele verbale de recepie, regularizare i restituire
întocmite de ctre reprezentanii centrelor agricole, în sensul c nu s-au iniiat de ctre
direciile agricole msuri de recuperare a sumelor acordate nejustificat i de evideniere a
acestora în situaiile financiar-contabile, în conformitate cu prevederile legale.
Neverificarea eligibilitii tuturor dosarelor solicitanilor de sprijin financiar, în conformitate cu
prevederile legale, de ctre reprezentanii centrelor agricole, reprezentanii centrelor
comunitare pentru cadastru i agricultur i reprezentanii Ageniei de Pli i Intervenie în
Agricultur.
b) Recomandri
În ceea ce privete Registrul solicitanilor de sprijin financiar în agricultur i
silvicultur, având în vedere faptul c Hotrârea Guvernului nr. 171/2004 era în vigoare, iar
potrivit acestuia responsabilitatea implementrii registrului cdea în sarcina direciilor agricole,
Curtea de Conturi a recomandat conducerii ministerului s solicite i s urmreasc
implementarea Registrului solicitanilor de sprijin financiar în agricultur de ctre
direciile agricole, în conformitate cu prevederile Hotrârea Guvernului nr. 171/2004.
În ceea ce privete fundamentarea actelor normative prin care se acord sprijin financiar
productorilor agricoli, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000, Curtea de Conturi a
recomandat ca motivarea proiectelor actelor normative (notele de fundamentare – pentru
201

ordonane i hotrâri ale Guvernului, referatele de aprobare – pentru celelalte acte normative,
mai puin legi) s cuprind în principal:
− cerinele care reclam intervenia normativ, cu referire special la insuficienele
reglementrilor în vigoare, la existena unor neconcordane legislative sau a unui vid
legislativ;
− principiile de baz i finalitatea reglementrii propuse, cu evidenierea elementelor noi;
− efectele avute în vedere, în funcie de obiectul reglementrii;
− implicaiile pe care noua reglementare le are asupra legislaiei în vigoare;
− implicaiile asupra legislaiei interne, în cazul ratificrii sau aprobrii unor tratate ori
acorduri internaionale, precum i msurile de adaptare necesare;
− fazele parcurse în pregtirea proiectului i rezultatele obinute, evideniindu-se studiile,
cercetrile, evalurile statistice, specialitii consultai, preocuprile de armonizare
legislativ;
− pentru ordonanele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale
situaiei extraordinare care impune reglementare imediata, nefiind suficient utilizarea
procedurii parlamentare de urgent, precum i eventualele consecine care s-ar
produce în lipsa lurii msurilor legislative propuse.
Pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie s cuprind o meniune expres cu
privire la compatibilitatea acestuia cu reglementrile comunitare în materie, determinarea exact
a acestora i, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare care se impun.
De asemenea, s-a recomandat managementului ministerului simplificarea legislaiei din
domeniul agriculturii i descentralizarea modului de aplicare a acesteia, pentru a face ca
regulamentele s fie mai clare, mai transparente i sumele acordate de la bugetul statului
s fie mai uor accesibile.
Având în vedere erorile de regularitate materiale prin natur constatate la nivelul direciilor
agricole, precum i faptul c începând cu 1 ianuarie 2007 unele forme de sprijin din partea
statului se acord prin Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (A.P.I.A), Curtea de
Conturi a recomandat managementului ministerului i a direciilor agricole demararea
procedurilor legale în scopul recuperrii cu prioritate a sumelor utilizate nelegal de
productorii agricoli în perioada auditat.
În ceea ce privete eventualele obligaii restante la bugetul statului i bugetul local ale
solicitanilor de sprijin financiar din partea statului, s-a considerat necesar ca Ministerul
Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale (M.A.P.D.R.) s analizeze posibilitatea includerii în
actele normative, drept criteriu de eligibilitate, prezentarea certificatului fiscal.
În situaia meninerii declaraiei pe propria rspundere drept criteriu de eligibilitate, Curtea de
Conturi a recomandat ca ministerul s asigure prin departamentele de control verificarea cu
prioritate a realitii declaraiilor depuse.
202

IV.B. - Rezultatele misiunilor de audit al performanei realizate asupra unor
domenii de interes public
IV.B.1. Raportul de Audit privind performana contractelor de achiziie încheiate i
derulate în perioada 2003–2005 de ctre S.C. Electrica S.A.
Misiunea de audit s-a efectuat la S.C. Electrica S.A., Sediul central, Bucureti, cu scopul de a
analiza performana contractelor de achiziie încheiate de aceast entitate.
Prin misiunea de audit s-a realizat, din punct de vedere al economicitii, eficienei i
eficacitii, analiza contractelor de achiziie încheiate în perioada 2003–2005 la S.C. ELECTRICA
S.A. - Aparat central, Bucureti.
Referitor la natura i complexitatea politicii S.C. Electrica S.A.:
Dei privatizarea filialelor S.C. ELECTRICA BANAT S.A., S.C. ELECTRICA DOBROGEA
S.A., S.C. ELECTRICA OLTENIA S.A. i S.C. ELECTRICA MOLDOVA S.A. a influenat politica
energetic a S.C. ELECTRICA S.A., nu s-a constatat existena unor acte de control sau audituri
efectuate de ctre organele de specialitate, înainte sau dup privatizare, pentru a putea emite o
opinie rezonabil privind influena acestor privatizri în politica energetic a S.C. ELECTRICA S.A..
Simpla schimbare a proprietii filialelor S.C. Electrica S.A. prin preluarea de capital strin
reprezint un risc care are un impact calitativ i cantitativ asupra politicii energetice a S.C Electrica
S.A. Reacia la risc a S.C. Electrica S.A. este întârziat fa de importana acestor riscuri la adresa
politicii energetice a României pe termen mediu i lung.
Referitor la auditurile întocmite de Camerele de Conturi judeene din cadrul Curii de
Conturi, la achiziiile de bunuri i servicii i la derularea prin contracte cu încredinare direct
a acestora prin S.I.S.E., s-a constatat c nu au fost întrunite condiiile de eficien i economicitate
pentru activitatea de distribuie i furnizare a energiei electrice furnizorilor captivi desfurat de
ctre filialele S.C. Electrica S.A.. Aceast concluzie s-a bazat pe analiza cotelor de cheltuieli
indirecte, de cheltuieli generale de administraie i a tarifelor de manoper pe tipuri de lucrri,
aplicabile în devizele de lucrri executate i servicii prestate, care au crescut în permanen.
a) Urmare auditrii performanei contractelor de achiziie încheiate i derulate în
perioada 2003-2005 de ctre S.C. ELECTRICA S.A., Bucureti, au fost formulate
urmtoarele concluzii rezonabile
• Organizarea activitii de achiziii nu este bine cunoscut de persoanele implicate, din faza
comenzii i pân la livrare; la departamentul de achiziii nu se efectueaz în toate cazurile un control
intern eficace i coerent;
• Cererile de achiziii nu corespund în totalitate unei necesiti reale, justificate i programate;
• Licitaiile au avut loc preponderent prin Bursa Român de Mrfuri, invitaiile de participare
sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
• Selecia ofertelor s-a efectuat cu superficialitate îndeosebi în ceea ce privete respectarea
condiiilor de eligibilitate, furnizorii nefiind întotdeauna tratai în mod egal;
• Nu toate contractele de achiziii au fost încheiate în termenul i forma legal.
• Auditul intern nu a fost organizat în anul 2003, a funcionat deficitar în anii 2004 i 2005,
înregistrându-se o îmbuntire în anul 2006.
Fa de cele prezentate, s-a concluzionat c achiziiile efectuate în intervalul 2003-2005 nu
au condus la obinerea unor economii în utilizarea fondurilor entitii i nu au asigurat cele mai
eficiente criterii de selecie, aceasta întrucât:
ponderea achiziiilor prin încredinare direct ctre Sucursala de Întreinere i Servicii
Electrice i Energetice a fost de peste 60%;
203

preurile practicate în cadrul contractelor de achiziie de produse i servicii au fost impuse
de ctre S.C. Electrica S.A. în condiii de monopol - cotele nejustificate aplicate cheltuielilor directe în
devizele de lucrri fiind de peste 125% - favorizând prestatorul i nu achizitorul;
documentaiile tehnice în cazul lucrrilor de investiii, executate pe baza contractelor
încredinate direct ctre S.I.S.E.E. (Sucursale de Întreinere i Servicii Electrice i Energetice) nu se
asigur întotdeauna la timp, ceea ce duce la nerealizarea ritmic a programului i la creterea
costului obiectivelor;
datorit reorganizrii în cadrul S.C. Electrica S.A. care a avut loc în perioada auditat,
personalul de la nivelul sucursalei implicat în procesul de achiziii de lucrri este suprasolicitat, fiind
în imposibilitatea întocmirii în toate cazurile la timp a documentaiilor necesare.
Disfuncionalitile în procesul de achiziii care duc la majorarea costurilor produselor,
lucrrilor i serviciilor la nivelul entitilor care distribuie i furnizeaz energie electric, duc implicit i
la majorarea tarifului de furnizare a energiei electrice ctre consumatori.
b) Principalele recomandri
Pentru efectuarea pe viitor a unor achiziii performante, care s aduc economicitate în utilizarea
resurselor financiare de ctre entitate i care s previn majorarea nejustificat a preului energiei
electrice, au fost formulate urmtoarele recomandri:
Corelarea cererilor de achiziii cu necesitile reale, justificate i programate;
Consolidarea licitaiilor care au loc prin Bursa Român de Mrfuri;
Verificarea cu contiinciozitate a condiiilor de eligibilitate îndeplinite de ctre furnizori;
Încheierea contractelor de achiziii în termenul i forma legal;
Elaborarea unei strategii a S.C. Electrica S.A. reprezentând reacia la risc a politicii energetice
a României pe termen mediu i lung;
Reanalizarea cadrului legal referitor la achiziiile de bunuri i servicii derulate prin
încredinarea direct prin S.I.S.E.;
Reducerea cotelor de cheltuieli indirecte, de cheltuieli generale de administraie i a tarifelor
de manoper pe tipuri de lucrri aplicabile în devizele de lucrri executate i servicii prestate
prin S.I.S.E., în vederea creterii eficienei i economicitii la activitatea de distribuie i
furnizare a energiei electrice furnizorilor captivi;
Diminuarea tarifelor solicitate de ctre firmele de citire – facturare – încasare a energiei
electrice consumate;
Eliminarea sistemului privilegiat de achiziie a produselor i serviciilor prin încredinare direct
ctre Sucursala de Întreinere i Servicii Electrice i Energetice i organizarea unei proceduri
de selecie a furnizorilor de materiale i prestatorilor de servicii în condiii competitive i
nediscriminatorii, conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziiile publice i H.G. nr.
925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziie public din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;
Consolidarea unui sistem propriu de control financiar intern i audit intern în sectorul
achiziiilor publice, având în vedere faptul c, pân în prezent, nu a fost efectuat nici o
misiune cu aceast tem;
Introducerea procedurii de achiziii electronice (on-line);
Modernizarea procedurilor administrative i a sistemelor de monitorizare i control a activitii
de achiziii;
Consolidarea compartimentelor specializate în procesul de achiziie la S.C. Electrica S.A.
Aparat Central, precum i crearea unor compartimente separate în cadrul Sucursalelor de
Distribuie i Furnizare a Energiei Electrice, specializate în procesul de achiziie, cu personal
instruit permanent în acest domeniu;
Cuprinderea în contractele de achiziie de lucrri a unor condiii clare, de constituire i
eliberare a garaniei de bun execuie, care s nu dea posibilitatea la interpretri în
defavoarea achizitorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
Elaborarea unor proceduri de organizare a licitaiilor pentru lucrrile de investiii de acelai
tip, care s permit participarea unui numr cât mai mare de executani i pentru a da
posibilitatea comisiei de adjudecare a ofertelor de a analiza cât mai temeinic documentaiile
204

depuse de ofertani atât din punct de vedere al eligibilitii i capacitii tehnice, cât i a
propunerii tehnico - economice;
Includerea în caietele de sarcini a unor criterii de selecie a ofertanilor care s duc la
limitarea impactului instalaiilor electroenergetice asupra mediului ambiant, conform strategiei
S.C. Electrica S.A. i cerinelor Uniunii Europene;
La lucrrile de investiii, încadrarea ponderii cheltuielilor de proiectare în valoarea total a
obiectivului în procentul aprobat în studiul de fezabilitate;
Calcularea i încasarea de penaliti contractuale de la antreprenori în cazul nerespectrii
termenelor de execuie sau a celorlalte clauze contractuale;
Efectuarea la timp a plilor ctre furnizorii de energie electric în vederea evitrii achitrii de
penaliti de întârziere;
Analiza cauzelor care au condus la neefectuarea la timp a plilor ctre furnizorii de energie
electric;
Elaborarea de ctre conducerea entitii a unor proceduri pentru stabilirea modalitilor i a
termenelor de transmitere a valorii mijloacelor fixe rezultate urmare a achiziiilor efectuate la
compartimentul financiar-contabil în vederea înregistrrii acestora, a calculrii amortizrii
aferente de la data punerii în funciune i a constituirii astfel a fondului de dezvoltare, surs
de finanare pentru noi achiziii;
Înregistrarea la mijloace fixe i calcularea amortizrii aferente pentru mijloacele fixe puse în
funciune pân la data auditrii, precum i constituirea fondului de dezvoltare ca surs de
finanare a achiziiilor;
Promovarea sistemului de finanare a lucrrilor de investiii (dezvoltare, modernizare i/sau
reabilitare) pe baz de credite-furnizor, în concordan cu strategia S.C. Electrica S.A.;
Pregtirea profesional a personalului implicat în procesul de achiziii, în vederea aplicrii
metodelor moderne de abordare a procesului de achiziie public i generalizrii celor mai
bune practici în domeniu.
IV.B.2. Performana contractelor de achiziie încheiate i derulate în perioada 2003–
2005 de ctre Divizia de Întreinere i Servicii Energetice (D.I.S.E.) din cadrul
S.C. Electrica S.A. devenit ulterior Filiala de Întreinere i Servicii Energetice
„Electrica Serv S.A.” Bucureti
Având în vedere scopul i obiectivele misiunii auditrii achiziiilor publice de lucrri, produse i
servicii de ctre S.C. Filiala de Întreinere i Servicii Energetice (FISE) “Electrica Serv” S.A., s-au
identificat urmtoarele aspecte auditabile:
1. Stabilirea Programului anual al achiziiilor;
2. Iniierea i lansarea procedurilor publice de atribuire a contractelor de achiziie;
3. Întocmirea referatelor de necesitate/ oportunitate;
4. Identificarea i selecia furnizorilor;
5. Selectarea procedurii de achiziie;
6. Întocmirea documentaiei pentru elaborarea i prezentarea ofertei (DEPO)
(seciunea I – informaii generale; II – fia de date a achiziiei; III – caietul de
sarcini; IV – formulare; V – contractul);
7. Evaluarea i selectarea ofertelor;
8. Încheierea contractului de achiziii publice;
9. Numirea responsabilului de lucrare;
10. Recepia lucrrilor, produselor sau serviciilor;
11. Constituirea, reinerea i virarea garaniei de buna execuie;
12. Respectarea termenelor contractuale;
13. Respectarea clauzele contractuale;
14. Eliberarea de ctre furnizori a certificatelor de calitate i garanie conform
procedurilor legale, pentru produsele achiziionate.
205

a) Pe parcursul evalurii respectrii condiiilor de eficient, eficacitate i
economicitate a achiziiilor s-au identificat o serie de nereguli
• Dei în fiecare an Serviciul Comercial a prezentat spre aprobare în Consiliu de administraie
câte o nota de fundamentare pentru achiziiile din anul respectiv, în care era menionat denumirea
produselor, serviciilor, lucrrilor i valoarea lor, totui programul anual al achiziiilor publice nu s-a
întocmit pentru anii 2003-2005 în forma prevzuta la art. 2 din H.G. 461/2001. De asemenea, nu s-au
întocmit planurile anuale pentru achiziiile de produse i servicii;
• Achiziiile la FISE “Electrica Serv” (anterior Divizia de Întreinere i Servicii Energetice -
DISE) au fost fcute în baza necesarelor transmise de sucursalele SISE din teritoriu. Fundamentarea
achiziiilor se fcea la nivel SISE în sistem de achiziii publice, în baza comenzilor / contractelor
existente la data respectiv;
• Nu s-a estimat valoarea produselor, necesare la activitatea de baz pe întregul an, nu s-a
estimat corect valoarea contractelor de achiziii, nu exist prevzut în proceduri scrise modul de
estimare a valorii produselor i serviciilor. Rezult c programul anual al achiziiilor publice nu
respect forma prevzut de H.G. 461/2001;
• S-a constatat c FISE “Electrica Serv” S.A., conform procedurilor “Electrica” este obligata s
utilizeze lista furnizorilor atestai de ctre S.C. “Electrica” S.A. pentru achiziii;
• Nu exist baz de date proprie, furnizorii sunt cutai pe internet i-n lista celor agreai de
ctre S.C. “Electrica” S.A. pentru achiziii specifice. Nu sunt definite în scris criterii de selecie a
furnizorilor;
• Limitarea participrii unor poteniali furnizori sau productori prin utilizarea de ctre entitatea
auditat a urmtoarelor metode de achiziie: încredinare direct i cerere de ofert. Aceast situaie
a avut drept consecin nerespectarea principiilor transparenei i al liberei concurene în derularea
procesului de achiziie.
• Responsabilul desemnat pentru fiecare contract în parte nu întocmete la nivel central un
dosar complet al achiziiei care s cuprind atât documentele ce privesc contractarea cât i cele ce
privesc derularea pân la finalizarea achiziiei respective. Nu exist proceduri scrise în acest sens.
• Nu au fost respectate prevederile O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice care
menionau obligaia autoritii contractante de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al
României partea a VI-a – Achiziii publice a anunurilor de intenie, de participare i atribuire a
contractului de achiziie public;
• Solicitarea unor cerine minime de calificare referitoare la obinerea unor autorizaii de
comercializare, atestate de furnizori, precum i impunerea unor valori maxime legale referitoare la
cuantumul cifrei de afaceri, a experienei similare sunt de natura nerespectrii principiului liberei
concurene i al tratamentului egal al potenialilor furnizori de produse i servicii;
• Conform prevederilor din Documentaiile pentru elaborarea i prezentarea ofertelor pentru
achiziia de produse autoritatea contractant a solicitat obinerea unor autorizri i atestri
suplimentare precum i impunerea unor valori maxime legale referitoare la experiena similara i cifra
de afaceri;
• Nu au fost respectate prevederile O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziiile publice cu
modificrile i completrile ulterioare; Hotrârea nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare
a O.U.G. nr. 60/2001;
• În opinia echipei de audit, luarea unei decizii referitoare la contractele de leasing operaional
iniiale trebuie precedat de o analiza economico–financiar documentat i fundamentat;
• Unitatea auditat nu poate face dovada constituirii garaniei de buna execuie.
b) Recomandri:
Se consider oportun elaborarea unor proceduri specifice privind estimarea valorii
contractelor de achiziii în funcie de necesarul pe întregul an, care s asigure economicitate
în utilizarea fondurilor i întocmirea programului anual al achiziiilor publice potrivit
prevederilor legale în vigoare;
La întocmirea programului anual de achiziii se va tine seama de necesitile reale de
produse, pentru a se evita crearea stocurilor supranormative fr micare sau cu micare
lent i care duc la imobilizri de fonduri;
206

Baza de date proprii se actualizeaz astfel încât s ofere o list cât mai complet de furnizori
poteniali. Pentru furnizorii cu care entitatea a avut relaii contractuale se va crea un istoric în
care se vor trece, de exemplu, contractele anterioare, comentarii, informaii asupra capacitaii
financiare, nerespectarea clauzelor la contractele anterioare, litigii avute cu respectivul
furnizor;
Se va proceda la definirea criteriilor de selecie a furnizorilor, pentru a garanta selectarea
obiectiva a acestora;
Folosirea pe cât posibil a procedurii de atribuire a contractului de achiziie public prin licitaie
deschis, procedur ce ofer posibilitatea participrii unui numr mare de furnizori /
productori i negocierea preurilor;
Stabilirea unui responsabil al achiziiei care pe parcursul urmririi derulrii contractului s
procedeze la centralizarea i arhivarea tuturor documentelor care privesc contractarea i
derularea achiziiei i crearea unui dosar al achiziiei atât pe suport material cât i magnetic;
În vederea asigurrii unei transparene maxime a procedurilor pentru atribuirea contractului
de achiziie public, autoritatea contractant va respecta cu strictee prevederile legale în
vigoare la momentul respectiv;
Autoritatea contractant nu va solicita îndeplinirea unor cerine minime de calificare, care ar
conduce la restricionarea artificial a participrii la procedura pentru atribuirea contractului de
achiziie public;
Evaluarea tuturor utilajelor i echipamentelor care fac obiectul contractelor de leasing
operaional, urmat de analiza posibilitii legale de intrarea în patrimoniul S.C. FISE Electrica
Serv S.A. sau continuarea contractelor de leasing operaional;
Arhivarea la dosarul achiziiei de ctre responsabilul direct al contractelor a unei copii xerox
care s poarte meniunea “conform cu originalul ” a scrisorii de garanie bancar.
IV.B.3. Auditul performanei la Administraia Naional a Rezervelor de Stat
A avut ca obiectiv general analizarea evoluiei stocurilor, în perioada 1998 – 2006, pentru un
numr de 9 produse rezerv de stat din patrimoniul Administraiei Naionale a Rezervelor de Stat, iar
ca obiective specifice: examinarea performanelor manageriale în gestionarea stocurilor de carne în
viu, conserve de carne, ulei, zahr, motorin, benzin auto, grâu, cauciuc natural, minereu de fier,
aflate în stoc rezerv de stat la un numr de 12 uniti teritoriale ale Administraiei Naionale a
Rezervelor de Stat.
Referitor la management s-au desprins urmtoarele concluzii
• În rezerva de stat se afl produse cu termen orientativ de pstrare îndeplinit sau depit,
care datorit conjuncturii de pia, au fost împrosptate sau valorificate într-un ritm lent, fr a fi
periclitat integritatea calitativ a acestora;
• În perioada desfurrii lucrrilor de audit entitatea implementa un sistem integrat de
gestiune a resurselor umane, materiale i economice;
• Au fost luate unele msuri în vederea ajustrii structurale a capacitilor de depozitare
existente în unitile teritoriale, efectuându-se operaiuni de regrupare, precum i aducerea în
depozitele unitilor teritoriale a produselor rezerv de stat aflate în custodie la agenii economici.
• Sistemul de control intern al A.N.R.S.- administraia central i a unitilor teritoriale nu a
fost organizat pân la data auditului, conform prevederilor legale în vigoare;
• Adaosul comercial încasat de unitile teritoriale i virat administraiei centrale nu a fost
folosit pentru recuperarea cheltuielilor de administrare generate de produsele rezerv de stat, potrivit
prevederilor din Legea nr. 82/1992;
• Unele expresii cu coninut economic prevzute în Legea nr. 445/2006 pentru modificarea i
completarea Legii nr. 82/1992, genereaz confuzii în modul de abordare a stocurilor rezerv de stat.
207

• Referitor la abordarea auditului pe activiti specifice
• Evoluia stocurilor a unor produse rezerv de stat demonstreaz faptul c politica
managerial actual a entitii auditate nu reflect, în unele cazuri, prevederile „Nomenclatorului
produselor i materialelor care se constituie i pstreaz pe timp îndelungat în rezervele materiale
naionale”, aprobat în anul 1997, cu modificrile i/sau completrile ulterioare;
• Unele dosare privind atribuirea contractelor de achiziie de grâu sunt incomplete, lipsind
unele documente impuse de legislaia aplicabil în domeniul achiziiei publice;
• Procedurile de atribuire a contractelor de achiziie a stocurilor minime de siguran pentru
produsele benzin i motorin au fost derulate potrivit prevederilor Ordinului A.N.R.S. nr. 212/30.08.2001
pentru aprobarea „Regulamentului privind atribuirea contractelor de furnizare produse rezerv de
stat”, dei stocurile minime de siguran, nu fac parte din „produsele rezerv de stat”, aa cum sunt
ele definite de Legea nr. 82/1992 i în consecin se impunea aplicarea prevederilor O.U.G. nr.
60/2001 privind achiziiile publice, cu modificrile i completrile ulterioare;
• Acumularea produselor rezerv de stat nu se realizeaz în baza unor proceduri care s
reglementeze aceast activitate;
• Prevederile „programelor anuale de acumulare” a produselor rezerv de stat, cu finanare
din credite bugetare i din venituri proprii au fost influenate de creditele bugetare alocate, nefiind
fundamentate i corelate cu nivelele aprobate prin nomenclator, fapt care a permis, ca evoluia
stocurilor produse rezerv de stat auditate s nu corespund prevederilor nomenclatorului. Stocul de
motorin prevzut de seciunea A destinat proteciei populaiei i agenilor economici, în situaii
excepionale, prin intervenii de urgen este zero;
• La data efecturii auditului existau unele loturi de produse rezerv de stat cu termenul
orientativ de pstrare depit, fr a fi periclitat starea calitativ a acestora;
• Pentru produsele benzin i motorin „Programele de relansare a activitii de
împrosptare” nu au evideniat aspectele care s „justifice” nerealizarea acestor programe;
• Pentru perioada 2001-2003 nu au fost puse la dispoziia echipei de audit pentru consultare
rapoartele privind rezultatele obinute, întocmite de cabinetul demnitarului, documente care trebuiau
întocmite în baza „Programelor de relansare a activitii de împrosptare a stocurilor rezerv de stat
ajunse la limita termenului de pstrare” aprobate prin ordinele emise de ordonatorul principal de
credite;
• Entitatea nu a solicitat i nu a efectuat o minim informare a entitii asupra bonitii
agenilor economici, beneficiari ai împrumuturilor, invocându-se lipsa unor prevederi exprese ale
Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat – republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
limitându-se pentru protejarea riscului la constituirea garaniilor prin scrisori de garanie bancar sau
alte instrumente de garantare, conform prevederilor legale;
• Urmrirea acordrii i derulrii împrumuturilor acordate agenilor economici de produse din
rezerva de stat cu titlu de împrumut pe termen scurt nu a fost realizat în baza unor proceduri unitare;
• Scoaterea unei cantiti de 20.000 tone de grâu de la rezerva de stat, cu caracter definitiv,
cu aprobarea primului ministru s-a fcut potrivit prevederilor legale, iar eroarea privind livrarea în plus
a unei cantiti de grâu a fost corectat, cantitatea fiind restituit de beneficiar potrivit documentelor
puse la dispoziie de entitatea auditat;
• Pentru produsul motorin - managementul spaiilor de depozitare a prezentat unele disfuncii în
ceea ce privete reglementarea unor aspecte tehnice i juridice privind normele de depozitare;
• În cazul unui numr de 66 partizi de grâu lichidate în cursul anului 2004, agenii economici
depozitari nu au transmis adrese de notificare, motiv pentru care UT 515 nu a început cercetarea
administrativ la data ultimei livrrii, aceasta fiind declanat numai dup efectuarea inventarierii
anuale, fapt care a permis ca la raportarea anual posturile bilaniere s nu fie puse de acord cu
situaia reala a patrimoniului, întrucât minusurile constatate ca perisabiliti au fost meninute în
contul de materiale;
• Msurile privind valorificarea stocurilor de benzin devenite disponibile nu s-au concretizat în
reducerea imobilizrilor de resurse i nici în reintroducerea produsului în circuitul economic;
• Produsul carne de porc în viu, devenit disponibil urmare a scoaterii din nomenclator, nu a
fost inclus în programule anuale de valorificare, cu excepia anilor 1999, 2004 i 2006;
• Pentru produsul minereu de fier programele de valorificare nu au avut prevederi pentru
întreaga cantitate aflat în stoc.
208

) Recomandri:
Actualizarea „Nomenclatorului de produse” reconsiderând produsele care se pstreaz în
rezerva de stat, structura acestuia având în vedere cerinele economiei naionale, precum i
corelarea termenelor maxime de pstrare cu prevederile legislaiei în vigoare;
Definitivarea implementrii sistemului integrat de gestiune a resurselor umane, materiale i
economice;
Continuarea msurilor privind ajustarea structural a capacitilor de depozitare pentru
pstrarea rezervelor de stat în siguran, concomitent cu reducerea cheltuielilor cu chiriile,
prestri de servicii etc.;
Implementarea unui control intern eficient i eficace care s poat oferi ordonatorului
principal i ordonatorilor teriari de credite o imagine corect asupra modului în care au fost
realizate obiectivele stabilite potrivit prevederilor legale;
Elaborarea unor instruciuni prin care s se stabileasc modul de calcul i înregistrare în
contabilitate a cheltuielilor materiale de administrare, care urmeaz s fie recuperate din
adaosul comercial potrivit Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat;
Promovarea unui proiect de act normativ, care s elimine confuziile care pot apare în
aplicarea prevederilor Legii nr. 445/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 82/1992
privind rezervele de stat, coroborate cu prevederile Legii nr. 477 din 12 noiembrie 2003
privind pregtirea economiei naionale i a teritoriului pentru aprare;
Armonizarea politicilor manageriale ale Administraiei Naionale a Rezervelor de Stat cu
cerinele actuale ale economiei naionale, precum i a celorlalte cerine de aprare, sociale,
politic extern etc. i cu reglementrile UE în materie de rezerv de stat;
Elaborarea unor proceduri privind activitatea de acumulare a produselor rezerv de stat;
Fundamentarea „programelor anuale de acumulare” a produselor rezerv de stat, avându-se
în vedere nivelele aprobate i actualizate din nomenclator, avându-se în vedere prevederile
nomenclatorului i creditele bugetare alocate;
Pentru produsul motorin - analizarea „stocului rezerv de stat” i a „stocului intangibil”,
stabilirea cauzelor care au generat situaia actual;
Redefinirea termenului orientativ de pstrare îndelungat, corelându-se cu termenul de
garanie al produsului i cu obligativitatea împrosptrii produsului în timp util, astfel încât la
darea în consum produsul rezerv de stat s poat fi considerat un produs sigur, potrivit O.G.
nr. 21/1992 privind protecia consumatorului;
Continuarea politicii de regrupare a grâului i transferarea lui de la custozi la unitile
teritoriale, în vederea meninerii acestui produs în depozitele proprii, înlturându-se astfel pe
cât posibil consumurile ilegale din stocurile rezerv de stat i reducerea costurilor de
depozitare;
Întocmirea, realizarea i urmrirea unor noi „Programe de relansare a activitii de
împrosptare a stocurilor rezerv de stat ajunse la limita termenului de pstrare”;
Entitatea va solicita informaii privind credibilitatea financiar i seriozitatea persoanei juridice
creia urmeaz a i se acorda împrumutul. Entitatea va elabora un set de criterii potrivit crora
agenii economici pot s fie agreai pentru a primi produse rezerv de stat cu titlu de
împrumut pe termen scurt, care vor fi fcute cunoscute viitorilor beneficiari, înc din faza de
acordare a avizului de ctre entitate sau ca urmare a publicrii acestora în Monitorul Oficial;
Luarea msurilor eficiente de corelare a nivelului capacitilor de depozitare cu nivelul
stocurilor prevzute în Nomenclator i programele de acumulare în vederea optimizrii
gradului de utilizare a capacitilor de depozitare;
Completarea Instruciunilor aprobate prin Ordinul 85/2001 cu prevederi referitoare la
rezervoarele de avarie i modul de determinare a necesarului de capacitate;
Elaborarea, aprobarea i punerea în aplicare a unor instruciuni privind termenul de scdere a
perisabilitilor, astfel încât acestea s se reflecte în rezultatele financiare ale exerciiului
bugetar ale anului în care a fost efectuat lichidarea partizilor de grâu;
Elaborarea unor proceduri privind valorificarea stocurilor devenite disponibile, potrivit
prevederilor Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicat i actualizat;
Includerea tuturor stocurilor devenite disponibile în programele anuale de valorificare;
209

Elaborarea unor programe cuprinzând msuri i responsabiliti concrete privind valorificarea
produselor devenite disponibile în scopul reducerii volumului de resurse financiare imobilizate
în stocuri, reducerea cheltuielilor de stocare i disponibilizarea unor spaii de depozitare.
Planul de msuri i recomandrile au fost însuite de conducerea A.N.R.S. care a
stabilit termene de implementare i responsabiliti ealonate pe mai muli ani.
IV.B.4. Performana unor achiziii în domeniul aprrii – achiziionarea de ctre
Ministerul Aprrii a dou fregate tip 22
Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea procesului de achiziie a celor dou
fregate tip 22. Motivaia aciunii a fost dat de importana domeniului i mai ales de volumul
semnificativ al fondurilor alocate atât de la bugetul de stat, cât i din credite externe pentru achiziiile
care s-au realizat în domeniul aprrii. De asemenea au aprut diverse semnale în mass - media cu
privire la derularea Acordului de Achiziie privind cele dou fregate tip 22.
Procesul de achiziie al celor dou fregate a început în anul 2002, în contextul integrrii în
Aliana Nord - Atlantic, pentru realizarea într-o prim etap a obiectivelor de parteneriat, care
impuneau dotarea Forelor Navele cu o clas de fregate multifuncionale moderne, conform
standardelor NATO. Achiziionarea celor dou nave a sprijinit planul de aciune în vederea aderrii
României la NATO i a adus Forelor Navale româneti primele nave de lupt moderne.
Instituiile implicate în derularea procesului de achiziie a celor dou fregate au fost:
Ministerul Aprrii Naionale - Departamentul pentru Armamente, cu rolul de a
contracta un credit extern în valoare de 116 mil. lire sterline prin C.N. Romtehnica;
Compania Naional Romtehnica S.A., parte semnatar a Acordului de Achiziie, având
i rol în gestionarea derulrii operaiunilor compensatorii directe (offset direct);
Ministerul Industriei i Resurselor – Direcia Producia de Aprare cu rol în
gestionarea derulrii operaiunilor compensatorii indirecte (offset indirect).
Programul se deruleaz în baza Acordului de Achiziie din 19.02.2002, care a intrat în vigoare
la 26.03.2003, acord încheiat între Ministerul Aprrii Naionale i Ministerul Aprrii din Regatul Unit
al Marii Britanii i Irlandei de Nord. Partea român semnatar a Acordului de Achiziie a fost C.N.
Romtehnica S.A., în numele Ministerului Aprrii Naionale conform H.G. 1423/12.12. 2002 privind
achiziia de ctre Ministerul Aprrii Naionale a dou fregate tip 22 i a etapei I de regenerare i
modernizare a acestora, de la Ministerul Aprrii din Regatul Unit al Marii Britanii.
Obiectul Acordului l-a constituit achiziionarea a dou fregate tip 22, construite în perioada
1985 – 1987, din excedentul Ministerului Aprrii din Marea Britanie, în conformitate cu cerinele
Statului Major al Forelor Navale Române. Finanarea acordului a fost asigurat 100% prin credite
externe garantate guvernamental.
Componentele Acordului de Achiziie au fost:
achiziia i operaionalizarea navelor prin regenerarea resurselor, precum i prin echiparea
acestora cu sisteme de lupt la un pre ferm al achiziiei de 116 milioane lire sterline;
asigurarea Suportului pentru durata de via a fregatelor dup intrarea în dotarea Statului
Major al Forelor Navale (servicii de mentenan);
componenta privind colaborarea industrial i offset (operaii compensatorii) cuantificat la
nivelul de 100% din valoarea achiziiei, pe o perioad de 5 ani. Astfel, s-a stabilit un Program Industrial
de Offset, anex la Acordul de Achiziie, pentru o perioad de 5 ani (2003 – martie 2008) cu o valoare
de 116 mil. GBP, ce urma a fi dezvoltat în parteneriat cu compania Bae Systems (Operations) Ltd.,
program ce vizeaz urmtoarele activiti compensatorii:
- 80-90% offset indirect destinat industriei româneti. Un procent de 60% din valoarea total a
offsetului are ca beneficiar industria de aprare i const în comenzi directe, iar investiii în
procent de 20-30% au ca beneficiar industria civil;
- 10 -20% offset direct adresat atât Ministerului Aprrii pentru activiti de instruire i
documentaie de mentenan, cât i pentru activiti de suport logistic i proiectare.
210

a) Principalele constatri
În urma analizrii contextului geo-strategic i a situaiei existente pe teatrul maritim al Mrii
Negre, în contextul lurii în considerare a limitrilor sistemelor existente, precum i a capabilitilor
necesare, alegerea fregatelor ca tip de nav a fost corespunztoare cerinelor operaionale ale
Statului Major al Forelor Navale Româneti.
Cu privire la componentele Acordului de Achiziie i gradul de îndeplinire al acestora s-a
apreciat c:
• Obiectivul principal care a constat în achiziia i operaionalizarea navelor a fost
îndeplinit 100%. Cele dou fregate au intrat în serviciul Forelor Navale Române la termenele
planificate i în condiiile tehnice i de cost planificate;
• Obiectivul referitor la asigurarea Suportului pentru durata de via a fregatelor dup
intrarea în dotarea Statului Major al Forelor Navale (servicii de mentenan), nu a fost
îndeplinit nici pân la data efecturii auditului. Activitile de mentenan s-au executat în
aceast perioad cu fore proprii. Pentru rezolvarea unor probleme complexe care puneau în
dificultate participarea navelor la misiuni, în condiiile unei expertize insuficiente a personalului Bazei
Navale, s-a încheiat un contract de suport logistic iniial. Iniierea i derularea acestui contract a
evideniat dependena de Bae Systems (Operations) Ltd.;
• Obiectivul referitor la componenta privind Programul Industrial de Offset a fost
realizat doar în proporie de 6,86%, din care 6,45% operaiuni compensatorii indirecte i 0,41%
operaiuni compensatorii directe. Procentul sczut de realizare a offsetului direct conduce la
concluzia c partea român nu a fost suficient de pregtit s fac fa acestui program. În acelai
timp responsabilitatea nerealizrii operaiunilor compensatorii indirecte revine prii britanice, în
principal prin nerespectarea procedurilor convenite.
Din analiza tuturor aspectelor legate de economicitate auditul a constatat faptul c au
existat i au fost analizate mai multe alternative privind alegerea soluiei optime de achiziionare a
fregatelor, iar decizia s-a bazat pe informaii suficiente i rezonabile.
• Din punct de vedere al eficienei, auditul a încercat s evalueze dac cu aceeai sum de
bani s-ar fi putut cumpra o nav de lupt nou sau dac o nav de lupt de pe piaa second-hand
ar fi putut fi achiziionat la un pre mai mic. Astfel, auditul a încercat efectuarea unei comparaii între
nave similare achiziionate de pe piaa second-hand de ctre rile membre NATO. Referitor la datele
privitoare la preul estimativ, datele existente s-au dovedit a fi greu verificabile i comparabile
deoarece valorile disponibile sunt aferente navelor scoase din serviciu i dezarmate i nu includ
costurile de revitalizare, modernizare i reînarmare. Auditul a apreciat i a constatat c eficiena
programului se poate cuantifica doar prin maximizarea capabilitilor conform cerinelor Forelor
Navale Româneti în limita fondurilor alocate. Totodat a fost imposibil realizarea unei comparaii
cu o nav similar nou datorit inexistenei unui pre de catalog, care s detalieze preul fiecrei
componente, în condiiile unei piee restrânse a acestor nave i datorit faptului c toate informaiile
militare au caracter secret.
• În ceea ce privete eficacitatea programului auditul a constatat c gradul de îndeplinire al
obiectivului principal, respectiv achiziia i operaionalizarea navelor prin regenerarea resurselor a
fost îndeplinit în totalitate. În ceea ce privete componentele de mentenan a navelor, precum i
realizarea Programului Industrial de Offset, auditul a constatat c gradul de îndeplinire al acestora
este nesatisfctor; aceste componente nu au fost finalizate pân la data auditului.
Concluzia general rezultat în urma acestui audit, a fost aceea c achiziia fregatelor de tip
22 din excedentul Marinei Regale Britanice i regenerarea i modernizarea lor de ctre Bae Systems
(Operations) Ltd., a prezentat un grad de complexitate foarte ridicat i c, în general, programul a
fost derulat în mod corespunztor.
Au existat i puncte slabe legate în special de:
colaborarea deficitar între entitile implicate;
formulrile la modul general a clauzelor contractuale;
schimbrile frecvente în legislaia român care a guvernat implementarea unor
activiti din cadrul programului.
211

) Principalele recomandri
Precizarea clar a entitilor implicate în programele respective, atribuiile i responsabilitile
acestora;
Exprimarea clar a clauzelor contractuale fr a lsa loc de interpretri;
Stabilirea prin contracte a unor clauze de sancionare/constrângere pentru neîndeplinirea
unor obiective;
Semnarea contractelor de ctre toate prile implicate în negocieri i/sau mandatate pentru
derularea anumitor activiti din cadrul contractului;
Stabilirea unor indicatori de performan pentru toate obiectivele programelor;
Traducerea autorizat a contractelor în limba român, chiar dac limba oficial agreat este
alta, pentru evitarea ambiguitilor i interpretrilor;
O mai bun monitorizare a programelor de achiziii în domeniul aprrii i includerea acestora
în programele de audit intern ale Ministerului Aprrii, conform prevederilor în vigoare;
Asigurarea unei transparene crescute a acestor programe prin declasificarea documentelor
ce nu conin informaii care contravin normelor de siguran naional.
Raportul de audit a fost conciliat cu entitile româneti implicate în derularea Acordului de
achiziie a fregatelor, respectiv Ministerul Aprrii – departamentul pentru Armamente, Statul Major al
Forelor Navale, C.N. Romtehnica S.A., Ministerul Economiei i Finanelor – Direcia Producia de
Aprare. Precizm faptul c singura entitate care a avut observaii asupra raportului este C.N.
Romtehnica S.A. Aceste observaii nu au fost însuite de ctre audit datorit confuziilor i
neconcordanelor existente.
IV.B.5. Auditul performanei Proiectului de construire a pasarelelor pietonale pe
drumul naional DN1
Necesitatea i oportunitatea realizrii Proiectului de construire a pasarelelor pietonale pe
drumul naional DN1 a constat în îmbuntirea condiiilor de circulaie, fluidizarea traficului rutier, i
sporirea securitii pietonilor.
Aciunea de audit a fost iniiat pentru analizarea utilizrii sumelor alocate de Ministerului
Transporturilor de realizare a Proiectului de construire a pasarelelelor pietonale pe drumul naional
DN1, ceea ce reflect atenia pe care Curtea de Conturi, ca instituie suprem de control i audit o
acord modului de utilizare a banului public.
Misiunea de audit s-a realizat la Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din
România S.A. (denumit în continuare C.N.A.D.N.R.) i Direcia Regional de Drumuri i Poduri
Bucureti (denumit în continuare D.R.D.P. Bucureti).
Proiectul de construire a pasarelelor pietonale pe drumul naional DN1 s-a derulat în perioada
2001-2003, în dou etape, corespunztor celor dou segmente de drum i anume Bucureti –
Ploieti i respectiv Ploieti – Braov i a cuprins realizarea a 28 pasarele pietonale.
Fondurile totale alocate de Ministerul Transporturilor au fost în sum total de 9.821.787,0 lei.
a) Principalele constatri i concluzii
Din analiza performanei Proiectului de construire a pasarelelor pietonale pe drumul naional
DN 1 din punct de vedere al economicitii, eficienei i eficacitii, au rezultat în principal:
• Proiectul de construire a pasarelelor pietonale pe drumul naional DN 1, dei constituie
obiectiv de investiie, a fost încadrat de ctre C.N.A.D.N.R. în „Nomenclatorul privind lucrrile i
serviciile aferente drumurilor publice” aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 78/1999, la
punctul D ”Lucrri aferente reparaiilor curente la drumurile publice”;
• Execuia a 15 pasarele pietonale, în valoare total de 6.080.000,0 lei, a fost aprobat prin
H.G. nr. 219/2001, a avut la baz o not de fundamentare a ordonatorului principal de credite privind
necesitatea i oportunitatea amplasrii pasarelelor pietonale. Prin încadrarea greit a lucrrilor de
212

construcii montaj, ca lucrri aferente reparailor curente la drumurile publice, cheltuielile de investiii
pentru construirea pasarelelor pietonale nu au fost cuprinse în proiectul de buget pe baza listei de
investiii, aa cum s-a stipulat la în Legea finanelor publice nr. 72/1996;
• Au fost încheiate contracte pentru 11 pasarele pietonale fr a avea la baz aprobarea
Guvernului, aa cum s-a prevzut în Legea finanelor publice nr. 72/1996 pentru valori mai mari de 4
miliarde lei (400.000,0 RON-n.n.), dei valoarea estimat a obiectivului de construire a pasarelelor
pietonale a fost de 2.876.698,0 lei. Contractele au fost încheiate pe baza Hotrârii Consiliul de
Administraie al Administraiei Naionale a Drumurilor nr. 8/25.07.2002. La data emiterii acesteia
toate cele 11 contracte de execuie erau deja încheiate, cu 3 zile înainte, înc din data de
22.07.2002;
• Au fost încheiate contracte pentru construirea a dou pasarele pietonale care nu au fost
aprobate prin hotrâre de guvern i nici nu au fost cuprinse în Hotrârea Consiliului de Administraie
al Administraiei Naionale a Drumurilor, menionat mai sus;
• Pentru atribuirea contractelor de construire a pasarelelor pietonale pe drumul naional DN1,
C.N.A.D.N.R. nu a aplicat procedura de licitaie public stabilit prin O.U.G. nr. 60/2001 privind
achiziiile publice i prin Normele de aplicare a ordonanei de urgen menionat, aprobate prin H.G.
nr. 461/2001. Atribuirea contractelor s-a realizat prin „cerere de ofert”, în urma divizrii celor dou
segmente de drum în numrul de pasarele pietonale prevzute pentru acestea i ca urmare
executanii nu au fost selectai pe baza criteriului „oferta cea mai avantajoas din punct de vedere
tehnico – economic” sau pe baza criteriului „preul cel mai sczut”, neexistând preocupare pentru o
economicitate crescut a folosirii fondurilor.
• În contractele încheiate între D.R.D.P. Bucureti în calitate de beneficiar al lucrrilor de
construire a pasarelelor pietonale i executani unele clauze prevzute sunt neclare sau
defavorabile beneficiarului lucrrilor. Astfel, nu au fost stabilite date ferme de începere i
finalizare a execuiei lucrrilor. De asemenea, penalitile sau daunele moratorii ce se aplic pentru
nerealizarea lucrrilor la termenele stabilite în contracte, se calculeaz la un numr de zile
restricionat la 50% (pentru contractele iniiale) i respectiv 10% (pentru contractele de lucrri
suplimentare) din numrul de zile care constituie durata contractului, indiferent de numrul de zile de
întârziere a finalizrii lucrrilor de execuie;
• C.N.A.D.N.R. nu a elaborat o strategie de amplasare a pasarelelor pietonale pe drumul
naional DN1 care s aib la baz Programul prioritar privind construcia autostrzilor din România
elaborat de Ministerul Transporturilor i aprobat de Guvern conform prevederilor Legii nr. 1/2002.
Aceast situaie a condus în unele cazuri la stabilirea unor amplasamente în vederea montrii
pasarelelor pietonale, la care ulterior s-a revenit;
• Factorii responsabili din cadrul D.R.D.P. Bucureti, au confirmat situaiile de lucrri
prezentate de executani pentru realitatea lucrrilor executate i au certificat facturile aferente emise
de executant pentru realitatea, regularitatea i legalitatea datelor, de form, acestea nereflectând
realitatea. Prin practicarea acestui procedeu au fost efectuate pli nelegale pentru lucrrile
neexecutate aferente a dou pasarele pietonale în sum de 558.536,0 lei ce reprezint 89,2 % din
plile totale pentru acestea i pli pentru 5 pasarele pietonale nefinalizate i nemontate, din care
plile nelegale efectuate pentru lucrrile neexecutate sunt în sum de 601.766,0 lei i reprezint
35,9 % din plile totale aferente acestora, iar plile efectuate pentru lucrrile executate
reprezentând imobilizri de fonduri (întrucât acestea nu sunt finalizate i montate) sunt în sum de lei
1.073.986,0 lei, ce reprezint 64,1 % din plile totale pentru acestea;
• Pasarelele pietonale construite i amplasate, datorit caracteristicilor tehnice (numrul mare
de trepte ale scrilor, nu au prevzute piste speciale i elevatoare conform standardelor europene
pentru persoane cu dizabiliti locomotorii etc.), în anumite situaii sunt greu accesibile (în cazul
btrânilor i persoanelor cu bagaje voluminoase etc.), iar în alte situaii sunt inaccesibile (în cazul
persoanelor cu animale i a persoanelor cu dizabiliti etc.);
• Construirea i montarea pasarelelor pietonale, nu a condus la sporirea securitii
pietonilor prin diminuarea numrului de accidente datorit gradului redus de utilizare;
• Din observrile directe ale echipei de audit împreun cu reprezentani ai autoritilor locale,
care au constat în stabilirea numrului de pietoni care traverseaz drumul naional DN1 pe pasarela
pietonal, pe trecerea de pietoni sau neregulamentar, într-o zi de lucru i într-o zi nelucrtoare, a
rezultat un grad sczut de utilizare a unor pasarele pietonale, dintre care exemplificm pasarelele
213

pietonale de la poziiile kilometrice: 79+887, localitatea Bicoi; 34+807, localitatea Ciolpani; 27+260
i 28+644, localitatea Tîncbeti; etc.
Concluzia general care se desprinde în urma analizelor efectuate asupra modului în
care au fost atinse obiectivele pentru care s-a propus realizarea proiectului, respectiv
îmbuntirea condiiilor de circulaie prin fluidizarea traficului i creterea asigurrii
securitii pietonilor prin diminuarea riscului de accidente nu a fost atins, decât într-o mic
msur.
b) Principalele recomandri
b.1. Recomandri adresate C.N.A.D.N.R.
Elaborarea unei strategii pe termen lung, în calitate de administrator de drum i prezentarea
acesteia factorilor guvernamentali de decizie, pentru stabilirea amplasamentelor privind
proiectele viitoare similare, armonizat cu strategiile de modernizare a drumului naional
conform standardelor legislaiei europene în vigoare;
Atribuirea contractelor de efectuare a lucrrilor de construcii montaj pentru proiecte viitoare
similare, cu respectarea strict a actelor normative în vigoare privind achiziiile publice, astfel
încât s ofere posibilitatea selectrii executanilor pe baza criteriului „oferta cea mai
avantajoas din punct de vedere tehnico-economic” sau pe baza criteriului „preul cel mai
sczut”;
Prevederea, prin contractul încheiat cu proiectantul, pentru proiecte viitoare similare, de
clauze explicite de responsabilizare i de sancionare a acestuia pentru situaiile în care
studiul de fezabilitate nu este efectuat pe baza unor analize în teren care s in cont de
amplasamentele instalaiilor aeriene i subterane de utiliti din zon;
Efectuarea de verificri de ctre specialitii în domeniu din cadrul CNADNR, în legtur cu
consumurile de materiale decontate pentru construirea pasarelelor pietonale nefinalizate,
pentru evitarea risipei.
b.2. Recomandri adresate D.R.D.P. – Bucureti
Monitorizarea permanent i cu responsabilitate a stadiului realizrii lucrrilor i încadrarea
acestora în graficul de execuie, precum i din punct de vedere al calitii lucrrilor realizate;
Decontarea lucrrilor executate pe baza situaiilor de lucrri care s cuprind consumurile
reale de materiale, transport i manoper;
Stabilirea pentru proiectele viitoare similare a unor clauze privind calcularea de penaliti de
natur s responsabilizeze executanii cu privire la respectarea termenului de finalizare a
lucrrilor;
b.3. Recomandri adresate autoritilor locale i organelor de poliie
Implicarea într-o msur mai mare în stabilirea unor amplasamente pentru pasarelele
pietonale nemontate, care s corespund necesitilor comunitii;
Colaborarea autoritilor locale cu poliia rutier pentru organizarea de campanii educaionale
a locuitorilor, pentru a-i contientiza pe acetia de pericolul traversrii prin locuri nepermise
sau cu trafic intens pentru diminuarea riscului de accidente;
Raportul de audit a fost conciliat cu D.R.D.P. Bucureti i însuit de ctre acesta,
recomandrile fiind în curs de implementare.
214

IV.B.6. Auditul performanei organizrii interne la nivelul autoritilor administraiei
publice locale (primrii)
Auditul s-a desfurat la 41 de primrii municipale i oreneti i dou primrii de sector din
Municipiul Bucureti.
Auditul organizaional este un audit al performanei organizrii interne a entitilor auditate
care, generic vorbind „privete” atât spre obiectivele, sarcinile, competenele i responsabilitile
acestora, cât i spre sistemul informaional, elementele comunicrii i resursele umane.
a) Principalele constatri i concluzii
Concluzia general a auditului este c, la nivelul primriilor, se acord o importan redus
domeniului organizaional i înfiinrii compartimentelor de organizare cu toate c performana i
coerena activitii interne depinde, în mare msur, de calitatea i fiabilitatea acestora.
Din analiza efectuat privind msura în care au fost abordate aspectele organizaionale interne
i la influena acestora asupra desfurrii performante a activitii primriilor de la nivelul primriilor
auditate au rezultat în principal, urmtoarele disfuncii:
• Nu s-a manifestat o voin managerial, la nivel superior, pentru aplicarea managementului
schimbrii organizaionale i nu au fost elaborate strategii i planuri de aciune care s pun în
concordan obiectivele, activitile necesare îndeplinirii lor cu resursele alocate i s in seama de
„agenda primarului”, „agenda ceteanului”, studii de specialitate, cerinele U.E. .a.;
• Structura organizatoric intern i organigrama primriilor au fost, de regul, elaborate i
aprobate formal, fr a avea la baz analize i studii de fundamentare conform criteriilor de
performan i nici principiul „minimului organizatoric”, iar ROF nu a fost elaborat în mod unitar,
competent i credibil fiind perceput, în continuare, doar ca pe o obligaie formal, fr influene i
efecte asupra performanei activitii;
• Nu exist proceduri formale, elaborate în mod unitar, privind repartizarea sarcinilor pe
posturile de lucru, întocmirea fielor posturilor fiind perceput i tratat ca operaiune de rutin i nu
a fost respectat principiul existenei echilibrului dintre sarcini, pregtire profesional, competene i
responsabiliti;
• Nu au fost elaborate la nivel de primrie politici organizaionale i nu au fost reglementate
formal toate aspectele potenial generatoare de riscuri ca urmare a lipsei de preocupare pentru
domeniul organizaional i pentru înfiinarea compartimentelor de organizare;
• Nu sunt stabilite, prin reglementri scrise, forma i tipurile de informaii, coninutul, calitatea,
frecvena i sursele acestora, fluxul informaional i destinatarii precum i un sistem corespunztor
de comunicare intern;
• Nu au fost reglementate formal, unitar, complet i practic procedurile privind accesul
cetenilor la informaiile importante despre structura i activitatea primriilor;
• Nici la aceast dat nu au fost armonizate regulamentele interne de organizare i funcionare
ale primriilor, cu dispoziiile „Codului de conduit a funcionarilor publici” (Legea nr. 7/2004) i ale „Codului
de conduit a personalului contractual din autoritile i instituiile publice” (Legea nr. 477/2004);
• Nu sunt cunoscute i nici aplicate prevederile „Codului controlului intern cuprinzând
standardele de management / control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de
control managerial” aprobate prin O.M.F.P. 946/2005;
• Procesul de descentralizare s-a desfurat fr respectarea tuturor principiilor i regulilor
specifice reglementate de legile cadru ale descentralizrii, respectiv Legea nr. 339/2004 i Legea nr. 195/2006;
• La nivelul multor primrii se manifest o viciere a relaiilor interpersonale, formale i
informale, dintre primar/viceprimar/secretarul primriei/consilieri locali .a. care destabilizeaz
climatul intern i perturb activitatea.
215

) Principalele recomandri adresate autoritilor administraiei publice locale
executive (primriilor)
Reglementarea obiectivelor i sarcinilor aferente, pe baz de studii de fundamentare i inând
cont de reglementrile legale specifice, de „agenda primarului”, de „agenda ceteanului”, de
cerinele U.E. .a.;
Elaborarea organigramei primriilor numai pe baza analizelor de fundamentare, a criteriilor de
performan i a principiului „minimului organizatoric” i întocmirea unitar i competent a
Regulamentului de Organizare i Funcionare, de ctre compartimentul de organizare;
Analizarea necesitii i a oportunitii înfiinrii compartimentelor de organizare, cu sarcini/
competene/ responsabiliti reglementate formal i cu personal calificat în funcie de mrimea
i complexitatea sarcinilor;
Elaborarea strategiilor de control intern pe baza unor studii de fundamentare care s
defineasc raportul de interdependen dintre strategiile, politicile i programele primriei i
tipurile de control specifice acestora;
Elaborarea formal a reglementrilor interne necesare implementrii prevederilor „Codului
controlului intern cuprinzând standardele de management / control intern la entitile publice
i pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial” aprobate prin OMFP 946/2005;
Efectuarea unor analize interne, competente, la nivelul autoritilor administraiei publice
locale, prin care s se poat identifica eventuale rezerve organizaionale i financiare
necesare competenelor preluate ca urmare a procesului de descentralizare.
IV.B.7. Auditul performanei utilizrii fondurilor alocate pentru pietruirea
drumurilor comunale
Obiectivul auditului îl constituie analiza - prin prisma economicitii, eficienei i eficacitii –
a activitii realizat în cadrul „Programului privind pietruirea drumurilor comunale” derulat de
Ministerul Transporturilor prin consiliile judeene.
Auditul a fost realizat la 39 de consilii judeene – Serviciul Public de Administrare a Drumurilor
Judeene i la 80 de primrii comunale în patrimoniul i în administrarea crora se afl drumurile
comunale din eantionul selectat în vederea auditrii, i care au beneficiat de finanare pentru
pietruire prin „Programul naional de pietruire a drumurilor comunale” i privete perioada 1997-2006.
Factorii implicai în derularea programului sunt: Ministerul Transporturilor, consilii judeene,
consilii locale, primrii, care au fost avute în vedere în realizarea auditului.
Sursa de finanare a constituit-o bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor,
credite interne i externe contractate de acesta i garantate de ctre Guvern, prin Ministerul
Finanelor Publice.
a) Principalele constatri i concluzii
• Proiectele selecionate pentru realizarea lucrrilor de pietruire nu conin indicatori
economico-financiari în vederea urmririi i monitorizrii eficienei, economicitii i eficacitii utilizrii
sumelor alocate;
• Nu a fost elaborat o strategie la nivelul consiliilor locale în ceea ce privete dezvoltarea i
modernizarea drumurilor comunale i alocarea resursele financiare pentru întreinerea drumurilor
executate. Documentaiile proiectelor de lucrri nu conin planuri de exploatare a drumurilor realizate;
• Nu a fost efectuat o analiz a eficienei modului de alocare, în cadrul programului de
pietruire a drumurilor comunale, a sumelor pe consilii locale. De asemenea compartimentele de audit
public intern din cadrul consiliilor judeene nu au efectuat nici o misiune de audit având ca tem
modul de utilizare a fondurilor destinate pietruirii drumurilor comunale;
• Terenurile pe care sunt amplasate drumurile comunale dei sunt incluse în proprietatea
public, fiind cuprinse în anexele la H.G. 976/2002, nu sunt delimitate de proprietile învecinate
nefiind efectuate nici lucrrile cadastrale aferente conform Legii cadastrului i a publicitii imobiliare
nr. 7/1996;
216

• Dei în proiecte s-a prevzut efectuarea de lucrri la parametri standard stabilii în norme,
lucrrile au fost efectuate pe drumurile deja existente fr a se lrgi acostamentul la limea standard de
5,5 m. Pe unele poriuni ale drumurilor limea acestora a fost de 3 m, 4 m i 5 m, nerespectându-se
astfel standardele impuse prin O.G. 43/1997 aprobat prin Legea 82/1998;
• Nu s-a avut în vedere crearea unor drumuri agricole sau silvice paralele cu cele comunale
modernizate pentru accesul atelajelor i utilajelor agricole, aa cum prevede O.G. 43/1997 privind
regimul drumurilor, cu modificrile ulterioare;
• Pe unele tronsoane a drumurilor comunale, ca urmare a extinderii arturilor pân la
marginea prii carosabile, rigolele i anurile de colectare i scurgere a apei pluviale au fost
colmatate i în unele locuri desfiinate. Acestea au avut ca efect degradarea prii carosabile a
drumurilor;
• Lucrrile de semnalizare rutier a drumurilor comunale nu sunt în conformitate cu
prevederile legislaiei privind circulaia pe drumurile publice;
• Execuia lucrrilor nu este contractata pe tronsoane de drum, neexistând posibilitatea
efecturii unor analize comparative a costurilor de realizare/km de drum pietruit/an;
• La nivelul consiliilor judeene nu sunt deinute date cu privire la drumurile comunale pietruite
având alte surse de finanare neexistând astfel posibilitatea efecturii unor analize comparative a
costurilor de realizare/km de drum pietruit/an /surs de finanare;
• Finanarea cu întârziere a lucrrilor de execuie au condus la înregistrarea de costuri
suplimentare determinate de depiri semnificative ale termenelor de execuie contractate;
• Dei s-a afirmat c finanarea lucrrilor de pietruire a drumurilor comunale a fost insuficient,
reprezentanii consiliilor judeene nu au prezentat justificri din care s rezulte volumul lucrrilor
necesare i valoarea anual a acestora;
• Nu exist un registru cu evidena drumurilor comunale la nivelul consiliilor judeene i nici la
consiliile locale cuprinse în eantion;
• Nu s-a efectuat o monitorizare a traficului pe drumurile comunale înscrise în programul de
pietruire a drumurilor comunale.
b) Principalele recomandri
Elaborarea de criterii clare pentru repartizarea fondurilor ctre consiliile locale;
Fundamentarea procedurilor de realizare i urmrire a programului de pietruire a drumurilor
comunale, prin definirea unor aciuni corective i de antrenare a tuturor factorilor implicai în
aceast activitate, de la nivel central pân la nivel local, în vederea creterii eficienei,
eficacitii i economicitii modului de utilizare a fondurilor alocate;
Implementarea unui sistem de gestiune a riscului de calamiti naturale, care s asigure
intervenii operative i eficiente, în vederea înlturrii pe cât posibil a unor evenimente
neprevzute;
Stabilirea unor obligaii pentru consiliile locale privind administrarea i postutilizarea
obiectivelor recepionate;
Elaborarea la nivelul fiecrui jude, a unei strategii pe termen mediu i lung cu privire la
lucrrile anuale, necesare, de întreinere i reparaii a drumurilor comunale pietruite;
Adoptarea unui set minimal de indicatori obligatorii privind nivelurile maxime ale unor categorii
de cheltuieli, difereniate în funcie de complexitatea lucrrilor (pietruire simpl, pietruire
urmat de modernizarea cii de rulare etc.) i a unor condiii standard de lucru (ex: distana
de transport a agregatelor minerale i de carier de la depozitul constructorului la punctul de
lucru);
Alocarea de fonduri pentru lucrri la obiective noi numai dup terminarea celor aflate în curs
de execuie, pentru a putea fi finalizate în perioada cea mai scurt, având în vedere c
prelungirea termenelor de execuie duce în cele mai multe cazuri i la creterea costurilor
totale;
Intensificarea eforturilor de atragere i a altor surse în vederea finanrii lucrrilor de pietruiri
de drumuri i de modernizare a celor existente;
Reducerea perioadei dintre momentul proiectrii unei lucrri i începerea execuiei acesteia.
217

IV.B.8. Auditul sistemului informatic al instanelor de judecat
Misiunea de audit i-a propus evaluarea principalelor aspecte privind performana
componentelor sistemului informatic al instanelor de judecat la nivel central (Ministerul Justiiei i
Înalta Curte de Casaie i Justiie) i teritorial (instanele de judecat din 37 de judee i Municipiul
Bucureti). La nivelul judeelor au fost chestionai un numr de 527 utilizatori ai portalului
instanelor de judecat i ai celui legislativ.
Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea componentelor sistemului informatic al
instanelor judectoreti, a instrumentelor, tehnologiilor informatice i infrastructurii existente, a
încadrrii în obiectivele stabilite de Strategia de informatizare.
Auditul i-a propus o abordare orientat pe rezultate, concentrat în principal pe analizarea
performanei componentelor sistemului informatic al instanelor de judecat sub aspectul eficacitii
acestora. Strategia de dezvoltare a sistemului informatic al justiiei, în ansamblul su, vizeaz
realizarea unei infrastructuri integrate, într-o tehnologie coerent, care s permit personalului
sistemului judiciar o activitate transparent, eficient i performant. Obiectivele i proiectele de
informatizare au fost realizate preponderent centralizat, la nivelul Ministerului Justiiei, în cadrul
programelor de reform, cu finanare internaional (îndeosebi PHARE i Banca Mondial), ECRIS
(Electronic Court Register Informational Systems) fiind principala aplicaie software utilizat în
instanele auditate. ECRIS este un sistem informatic, de gestiune a dosarelor, documentelor i a
tuturor informaiilor legate de cauze în instane, parchete i Ministerul Justiiei, implementat la nivel
naional, i dedicat susinerii activitilor din sistemul judiciar.
a) Principalele constatri i recomandri
• Conducerea nu s-a implicat direct în depistarea, evaluarea i reducerea riscurilor asociate,
dei contientizeaz importana sistemului IT i a riscurilor care decurg din utilizarea acestuia;
• Coordonarea implementrii Strategiei de informatizare a sistemului judiciar se realizeaz
prin intermediul Comisiei de monitorizare i implementare, compus din reprezentani ai tuturor
structurilor sistemului judiciar. Deciziile comune ale acesteia, armonizate la nivelul întregului sistem,
nu elimin în totalitate riscul unei disipri a responsabilitii lurii acestora;
• Nu exist un manager dedicat exclusiv implementrii Strategiei de informatizare, iar
schimbarea frecvent a echipei manageriale la nivel înalt reprezint un moment foarte dificil pentru
continuarea implementrii Strategiei, fiind necesare perioade semnificative de timp pentru ca noua
echip s se acomodeze i s se implice în sprijinirea i coordonarea eficient a activitilor IT;
• La nivelul ministerului lipsete un buget separat pentru IT, nu exist o procedur de evaluare
a investiiilor în IT i nu s-a analizat evoluia costurilor în urma implementrii Strategiei de
informatizare;
• În cadrul instanelor de judecat majoritatea echipamentelor aflate în dotare au caracteristici
tehnice ridicate i au fost livrate în cadrul contractelor aferente finanrii sau cofinanrii unor
programe PHARE;
• La momentul auditului 9.349 angajai ai instanelor auditate utilizau sistemul ECRIS i
11.354 angajai operau în mediul informatic. Cu toate acestea, la nivelul instanelor i a ministerului
personalul de specialitate IT este sub necesar, numeric i structural, este supraîncrcat, îndeplinete
sarcini eterogene i exist pericolul unei fluctuaii semnificative datorate posibilitilor mai modeste
de salarizare care fac dificil atragerea personalului de specialitate;
• Pentru asigurarea continuitii funcionrii sistemului, în condiiile unor scheme reduse de
personal, tot personalul de specialitate îndeplinete toate categoriile de activiti. Nu s-a realizat o
separare a funciilor, iar fiele postului sunt de multe ori aproape identice pentru mai muli angajai i
conin activiti generice, fr o detaliere i difereniere a acestora;
• Nu exist o politic clar de recrutare, pregtire i evaluare a personalului IT. În cadrul
instanelor exist cunotine IT concentrate la nivelul unui numr redus de persoane, creându-se o
dependen semnificativ de „persoane cheie”;
• Administrarea sistemelor de calcul i a infrastructurii de comunicaii la nivelul tuturor
instanelor nu beneficiaz de personal dedicat;
218

• Nu este finalizat înc o politic formal în domeniul securitii sistemului IT, iar la nivelul
instanelor nu este implementat un plan de recuperare în caz de dezastru;
• Unele aplicaii nu furnizeaz toate informaiile de care are nevoie instituia, iar
interoperabilitatea cu sistemele altor instituii nu este funcional. Înc se manifest o serie de
disfuncionaliti legate de modul de procesare i de procedurile de validare, iar blocarea conexiunilor
determin apariia unor probleme la replicarea datelor pe portal;
• Sistemul informatic al instanelor de judecat nu se constituie într-o soluie integrat, acesta
fiind compus din implementri de aplicaii insularizate, generate de soluii de proiectare orientate pe
atribuiile eterogene ale ministerului. Lipsesc interfeele dintre aplicaii, informaiile introduse în sistem
sunt validate într-o manier eterogen, iar gradul ridicat de fragmentare al sistemului informatic
implic aciuni frecvente ale utilizatorului;
• Creterea performanei personalului s-a concretizat în reducerea timpului de preluare i/sau
prelucrare a datelor, cu efect indirect asupra rezolvrii mai rapide a cauzelor i reducerii birocraiei,
perioada de rezolvare a cauzelor nedepinzând direct de utilizarea aplicaiilor informatice. Trebuie
subliniat c o instan care nu opereaz corect sau opereaz cu întârziere în sistemul ECRIS
perturb activitatea celorlalte instane. Exist totodat instane unde, datorit numrului redus de
magistrai, distribuirea aleatorie impredictibil este aproape imposibil;
• Prin implementarea sistemului ECRIS majoritatea magistrailor au fost degrevai de
responsabiliti administrative, iar repartizarea aleatorie a cauzelor pe complete de judecat a
condus la creterea încrederii în actul de justiie, prin eliminarea factorului uman i a suspiciunii
privind repartizarea preferenial a acestora. S-a obinut, în bun msur standardizarea activitilor
i procedurilor, transparen în actul de justiie, suport complet pentru procesul de judecat,
reducerea timpului necesar înregistrrii informaiilor despre dosare, prevenirea pierderii ori înlocuirii
informaiei.
La momentul actual, sistemul informatic al instanelor auditate corespunde din punct de
vedere al dotrii cu tehnic de calcul, iar tehnologiile informatice i infrastructura existent asigur
încadrarea în obiectivele stabilite de Strategia de informatizare. În ciuda unor întârzieri datorate unor
factori mai mult sau mai puin obiectivi, procesul de implementare a Strategiei de informatizare se
desfoar în sensul îndeplinirii obiectivelor propuse. Se impune dezvoltarea în continuare a
aplicaiilor utilizate, cu precdere a aplicaiei ECRIS i a portalului instanelor de judecat i
finalizarea la termen a tuturor msurilor i aciunilor vizând îndeplinirea obiectivelor Strategiei
de informatizare, putându-se aprecia c acestea, prin complexitatea i particularitile lor, vor fi
dificil de atins fr o implicare i susinere adecvat la toate nivelurile decizionale i fr
asigurarea volumului i structurii necesare de resurse, materiale i umane.
b) Principalele recomandri formulate
Accelerarea procesului de implementare a sistemului informatic, prin mobilizarea întregii
capaciti manageriale i de execuie i disponibilizarea tuturor resurselor materiale i umane,
astfel încât s poat fi îndeplinite, la termenele prevzute, obiectivele desprinse din Strategia
de informatizare;
Stabilirea unui buget separat pentru IT i promovarea unor msuri privind introducerea în
cadrul clasificaiei bugetare a unor poziii distincte pentru domeniul tehnologiei informaiei i
comunicaiilor în vederea urmririi mai eficiente a cheltuielilor aferente investiiilor IT i
analizrii evoluiei costurilor;
Adaptarea politicii de angajri în domeniu IT în conformitate cu obiectivele strategice privind
informatizarea sistemului judiciar i îmbuntirea dimensiunii i structurii de personal funcie
de cerinele i complexitatea sistemului informatic;
Includerea în fia postului fiecrei categorii de personal din cadrul instanelor de judecat a
unor prevederi referitoare la obligaiile ce decurg din cerinele impuse de utilizarea sistemului
de gestionare a dosarelor ECRIS, introducerea unor indicatori de performan a activitii
personalului IT din cadrul instanelor, delimitarea responsabilitilor personalului IT i
degrevarea acestuia de munca nespecific specializrii sale;
Elaborarea unui manual de proceduri, aplicabil la nivelul instanelor;
Urgentarea implementrii unei politicii formale de securitate IT i a unui plan de recuperare în
caz de dezastru;
219

Extinderea misiunilor de audit intern i asupra domeniului utilizrii tehnologiilor informaiei;
Creterea gradului de interconectare a sistemului informatic cu sistemele informatice ale altor
instituii publice în vederea prevenirii i combaterii actelor de corupie.
Justiiabilii, utilizatori ai portalelor specializate, chestionai în cadrul misiunii de audit, au
formulat recomandri privind actualizarea operativ a informaiilor de pe portalul instanelor,
operaionalizarea modulelor ECRIS care nu sunt funcionale, operaionalizarea infochiocurilor i
dezvoltarea unor puncte pentru accesul publicului la servicii.
Fa de constatrile, concluziile i recomandrile cuprinse în proiectul Raportului, entitile auditate,
Ministerul Justiiei i Înalta Curte de Casaie i Justiie, nu au formulat puncte de vedere divergente.
Totodat, s-a subliniat faptul c Raportul, în ansamblul su, reflect cu obiectivitate stadiul
actual al informatizrii sistemului judiciar. Prin recomandrile formulate acesta este de natur s
contribuie la eficientizarea, în etapa urmtoare, a procesului de informatizare la nivelul întregului
sistem judiciar, urmând a fi dispuse, în cel mai scurt timp, msurile necesare pentru implementarea
recomandrilor formulate prin Raportul de audit al Curii de Conturi.
IV.B.9. Auditul Sistemului e-licitaie
Sistemul e-licitaie funcioneaz în cadrul Sistemului Electronic Naional i furnizeaz servicii
electronice on-line în domeniul achiziiilor publice, prin intermediul portalului www.e-licitatie.ro,
asigurând, totodat, transparena în îndeplinirea obiectivelor specifice i prevenirea corupiei prin
mijloace electronice, precum i participarea la schimbul european de informaii în format electronic,
în domeniul achiziiilor publice. Acest serviciu electronic implementeaz o pia virtual care ofer un
cadru sigur i eficient prin intermediul cruia ofertanii i cumprtorii se pot întâlni, negocia i
efectua tranzacii comerciale pentru achiziii publice de bunuri.
Obiectivul general al auditului la reprezentat evaluarea stadiului de dezvoltare,
implementare i utilizare a infrastructurilor i instrumentelor specifice tehnologiei informaiei i
comunicaiilor în cadrul Sistemului e-licitaie, pentru furnizarea de servicii electronice în domeniul
achiziiilor publice, pentru instituii publice i mediul de afaceri.
Misiunea de audit având ca tem Auditul Sistemului e-licitaie disponibil în Sistemul Electronic
Naional (SEN) s-a desfurat la Agenia pentru Serviciile Societii Informaionale (ASSI), care
are ca atribuie i dezvoltarea i operarea Sistemului electronic de achiziii publice, e-licitaie.
a) Principalele constatri i concluzii
• Nu exist o Strategie IT proprie i un cadru procedural asociat. Lipsa unui sistem de
monitorizare i control genereaz dificultatea de a msura i de a evalua rezultatele;
• Dependena de sistemul informatic este critic, aplicaiile fiind indispensabile atât pentru
nivelul operaional, cât i pentru asigurarea fondului de date la nivel central; volumul tranzaciilor este
semnificativ, iar funcionarea este în timp real. De asemenea, sunt critice: asigurarea serviciilor de
comunicaie i operativitatea interveniilor în cazuri de incidente;
• Nu a fost stabilit un cadru de referin formal pentru evaluarea performanei utilizrii
sistemului la nivelul beneficiarilor sistemului (instituii i autoriti publice, ceteni, mediul de afaceri);
• Exist anumite posturi, în special din categoria personalului tehnic IT, pentru care se
constat o supraîncrcare datorit numrului insuficient de personal;
• În cadrul entitii auditate exist reguli i proceduri privind securitatea sistemului IT dar nu
exist o politic formal de securitate IT i nu este respectat condiia de separare a atribuiilor
pentru administratorul de sistem i responsabilul cu securitatea;
• Nu a fost efectuat o evaluare consistent a riscurilor pentru a identifica toate
vulnerabilitile poteniale ale reelei. Nu este nominalizat un manager pentru securitatea sistemului;
• Planul de recuperare în caz de dezastru nu este documentat, iar locul de stocare a copiei de
back-up este în cldirea în care este instalat sistemul care opereaz în modul de producie, ceea ce
implic un risc major în ceea ce privete recuperarea datelor i a sistemului, pentru cazul în care s-ar
produce o avarie cu distrugeri fizice.
220

Lipsa planului de continuitate a proceselor IT în condiiile în care sistemul funcioneaz la
nivel naional în timp real, dependena de sistemul IT mare, i pierderile rezultând din nefuncionarea
sistemului sau distrugerea datelor semnificative, implic un risc major.
Având în vedere misiunea ASSI, este necesar includerea unor noi competene: auditul
sistemelor IT, auditul securitii, managementul proiectelor, analiza de procese de afaceri, care vor trebui
s fie consistente cu obiectivele noii instituii, cu viziunea i cu noile abordri ale noii conduceri.
Coninutul portalului www.e-licitatie.ro evaluat este relevant i adecvat, interfaa cu
utilizatorul este prietenoas, funcionalitatea este adecvat i orientat pe necesitile utilizatorilor.
b) Principalele recomandri
Reevaluarea stadiului implementrii Sistemului e-licitaie din cadrul sistemului e-guvernare pe
baza unei analize de risc asupra domeniului i elaborarea unei strategii IT la nivelul ASSI
pentru programele i proiectele aferente, precum i definirea unui cadru unitar care s
asigure planificarea, elaborarea i implementarea politicilor în domeniul furnizrii serviciilor
electronice e-licitaie, precum i, monitorizarea, evaluarea i controlul realizrii acestor politici;
Evaluarea posturilor considerate ca fiind critice, angajarea de personal competent, pregtirea
unor persoane pentru dublarea posturilor critice i asigurarea instruirii continue;
Desfurarea continu a unor aciuni pentru informarea, contientizarea i instruirea
utilizatorilor pentru ca acetia s devin utilizatori competeni ai Sistemului e-licitaie;
Elaborarea politicii de securitate IT a ASSI în concordan cu politicile guvernamentale i cu
evoluiile în domeniu. Crearea cadrului procedural pentru implementarea i utilizarea
standardelor i procedurilor de securitate în cadrul ASSI, care s asigure un grad ridicat de
fiabilitate i siguran al operaiunilor desfurate în cadrul Sistemului e-licitaie, în acord cu
practicile internaionale în domeniu;
Adoptarea unei abordri de management al riscurilor pentru a determina nivelele de securitate;
Impunerea unor standarde de competen pentru specialitii implicai în managementul
securitii. Elaborarea unor linii directoare pentru implementarea msurilor de securitate;
Extinderea certificrii pentru conformitatea cu un standard de referin de securitate a
sistemelor (de exemplu ISO 17799);
Promovarea pe scara larga a auditului intern în domeniul securitii sistemelor informatice i
reelelor de comunicaii. Nominalizarea managerului de securitate;
Elaborarea planului de continuitate a activitii IT care trebuie s includ crearea unui centru
de recuperare în caz de dezastru, într-o locaie separat de cea în care funcioneaz sistemul
în modul de producie. Pân la definitivarea acestui proiect recomandm crearea condiiilor
pentru pstrarea unei versiuni a copiilor back-up într-o alt locaie;
Monitorizarea continu a riscurilor specifice care decurg din funcionarea Sistemului e-licitaie;
Evaluarea riscurilor aferente externalizrii serviciilor IT i stabilirea msurilor privind
asigurarea continuitii sistemului;
Revizuirea arhitecturii i a formei de prezentare pentru portalul e-guvernare, i evaluarea
oportunitii reproiectrii acestuia.
Evaluarea stadiului de dezvoltare, implementare i utilizare a infrastructurilor, a instrumentelor
i tehnologiilor informaiei i comunicaiilor pentru furnizarea serviciului electronic de achiziii publice
e-licitaie, pentru instituii publice i mediul de afaceri a scos în eviden o serie de aspecte pozitive,
care reflect utilitatea i necesitatea perfecionrii i extinderii livrrii i utilizrii serviciului
electronic de achiziii publice. Sistemul contribuie la modernizarea metodelor i procedurilor
din administraia public.
Sistemul e-licitaie ofer mecanisme de trasabilitate a tranzaciilor, fiind uor de
reconstituit întregul flux al procedurilor de achiziii publice parcurs de tranzacie. Aceste faciliti pot
oferi informaii valoroase i un cadru de analiz în combaterea fraudelor.
Raportul de audit a fost conciliat cu entitatea auditat care i-a propus ca obiectiv
implementarea recomandrilor.
221

IV.B.10. Auditul performanei activitilor desfurate în zonele libere
Regimul de zon liber a fost instituit în scopul promovrii schimburilor internaionale i al
atragerii de capital strin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum i pentru sporirea posibilitilor
de folosire a resurselor economiei naionale, în porturile maritime i în cele fluviale ale României, în
lungul Canalului Dunre - Marea Neagr, al altor canale navigabile i în teritoriile din apropierea
punctelor de trecere a frontierei. Pentru realizarea acestui scop au fost create condiii de natura
facilitilor fiscale de care beneficiaz companiile care se stabilesc i opereaz în cadrul acestor
zone prin introducerea unor faciliti vamale i fiscale.
Misiunea de audit s-a desfurat în cele 6 zone libere care exist în prezent pe teritoriul
României, din localitile: Arad, Brila, Constana Galai, Giurgiu i Sulina.
a) Principalele constatri i concluzii
• Între suprafeele de teren atribuite în administrare în regim de zon liber potrivit hotrârilor
de guvern i suprafeele reale conform lucrrilor cadastrale realizate, exist diferene care au
persistat în toat perioada auditat i care au influenat modul de administrare eficient a acestora.
Faptul c unele suprafee nu pot fi administrate în regim de zon liber (pduri, bli, situaie juridic
neclar) are impact direct asupra indicatorului grad de ocupare a terenului în regim de zon liber,
acesta înregistrând ponderi destul de mici, 27,1% pentru Administraia Zonei Libere (AZL) Galai,
36,64% pentru AZL Constana i de 0% pentru AZL Sulina unde nu s-au încheiat contracte de
concesiune de la înfiinarea zonei libere;
• Realizarea investiiilor de ctre concesionari într-un procent de numai 40% fa de totalul
investiiilor ce trebuiau s se realizeze pân la aceast dat conform angajamentelor asumate prin
contractele de concesiune nu au creat premizele dezvoltrii regionale;
• Nu a fost implementat un sistem de monitorizare care s cuantifice rezultatele obinute
existând numai obiectivele generale prevzute de actele normative nefiind stabilit un sistem de
urmrire a rezultatelor i a comparaiilor între obiectivul realizat/obiectivul programat;
• Numrul agenilor economici care i-au încetat activitatea în zona liber prezint o tendin
nefavorabil de cretere înregistrând un procent mediu/an de 17%. Procentul maxim a fost atins în
2005 (21%) de AZL Brila i în 2006 (31%) de AZL Giurgiu. Principala cauz a acestei situaii a
reprezentat-o eliminarea facilitilor fiscale în zonele libere i lipsa de echilibru din legislaie;
• Investitorii strini, nu au fost atrai s investeasc în aceste zone, procentul mediu al
agenilor economici-persoane juridice strine, reprezentând 8% (majoritatea fiind în zona liber
Giurgiu), cu tendin de scdere în perioada analizat;
• Ponderea produciei în perioada auditat a fost mic, de pân la 20% pentru zonele libere
Galai, Giurgiu i Constana i aproape nesemnificativ de pân la 1% pentru zonele libere Tulcea,
Arad i Brila, activitile preponderente fiind de comer, depozitare i servicii;
• Activitatea derulat în zona liber este bazat în principal pe importuri. Nivelul importurilor
indic un grad redus de adaptare a ofertei naionale la cerinele pieei interne;
• Litigiile existente pe de o parte între operatorii economici i administraiile zonelor cauzate
de modificrile legislative, i pe de alt parte între administraia zonei i administraia public
local(AZL Brila, AZL Constana) au generat un interes sczut al agenilor economici fa de zona
liber.
Auditul efectuat a artat faptul c, sistemul managerial, sistemul de raportare i control
ulterior nu a urmrit modul cum s-au realizat obiectivele declarate, formulate prin actele normative,
relaia dintre obiectivele realizate fa de obiectivele generale programate, care s reflecte
eficacitatea msurii de înfiinare a zonelor libere. Rezult astfel c, scopul înfiinrii zonelor libere
de a favoriza dezvoltarea economic prin atragerea de investiii de capital strin pentru introducerea
tehnologiilor noi, de promovarea schimburilor internaionale, sporirea posibilitilor de folosire a
resurselor economiei naionale, aa dup cum este prevzut în Legea nr. 84/1992 privind regimul
zonelor libere, nu a fost atins.
222

) Principalele recomandri
Crearea unui organism la nivel naional pentru promovarea în mod unitar a intereselor zonelor
libere, care s constituie o interfa a acestora în raport cu potenialii investitori i care s fie
consultat la emiterea actelor normative referitoare la activitatea din zonele libere;
Stabilirea unei strategii de dezvoltare a administraiei zonei libere împreun cu unitatea de
management i administraia public local care s stimuleze activitile de producie, inând
cont de statutul de ar membr a UE;
Elaborarea unui Program de dezvoltare economic a zonelor, care s cuprind: obiective
msurabile cantitativ i calitativ; termene de realizare; modaliti de realizare a obiectivelor;
evaluarea i msurarea performanei; procedurile de implementare; costuri privind utilizarea
resurselor financiare i umane pentru atingerea scopului programului;
Rezolvarea patrimoniului administraiilor privind diferenele dintre suprafa de teren real cu regim
de zon liber i suprafaa de teren rezultata din actele normative emise în acest sens de
Ministerului Transporturilor, instituie care a promovat hotrârile de guvern referitoare la zonele libere;
Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii corespunztoare, necesar activitilor desfurate
în zonele libere;
Implementarea, în vederea cunoaterii ritmului i tendinelor de dezvoltare a zonei libere, a
unui sistem unitar de monitorizare a datelor obinute de la agenii economici operatori în
zonele libere.
IV.B.11. Transparena i Raportarea facilitilor fiscale
Cel de-al VI lea Congres al EUROSAI, care a avut loc la Bonn, în perioada 30 mai – 2 iunie
2005 a abordat tematica auditului veniturilor publice. Din analiza rapoartelor naionale a rezultat c
au existat numeroase cazuri în care cheltuielile publice au fost transferate asupra veniturilor
bugetare, în special sub forma facilitilor fiscale. Totodat a reieit c, dei facilitile fiscale au atins
în multe ri dimensiuni considerabile, exist puine informaii cu privire la eficiena acestora. Astfel,
Congresul a hotrât organizarea unui audit coordonat al facilitilor fiscale, deschis tuturor membrilor
EUROSAI.
Ca urmare, s-a constituit un Grup de lucru internaional, format din membrii a 18 Instituii
Supreme de Audit (SAI –uri) din: Cipru, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Ungaria, Islanda,
Italia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Federaia Rus, Republica Slovacia, Suedia, Elveia,
Marea Britanie i Olanda.
În scopul obinerii de informaii comparabile a fost elaborat un chestionar care a reprezentat
cadrul de raportare a rezultatelor obinute de fiecare SAI. Acesta a cuprins toate etapele unei faciliti
fiscale de la elaborarea legislaiei, implementarea acesteia i pân la raportare.
În cadrul Grupului de lucru internaional s-au format trei subgrupuri de lucru, fiecare abordând
o tem diferit, astfel:
- auditul privind impozitul pe profit;
- aplicarea cotei reduse de TVA;
- transparena i raportarea facilitilor fiscale.
Curtea de Conturi a României a optat pentru efectuarea auditul transparenei i raportrii
facilitilor fiscale.
Scopul auditului a constat în evaluarea procesului de elaborare i gestionare a facilitilor
fiscale din România în perioada 2004 - 2006. În cadrul acestui audit s-a realizat i un studiu de caz
privind eficiena i eficacitatea facilitilor fiscale acordate operatorilor economici deintori de
certificat de investitor în zonele defavorizate, de la începutul acordrii acestora pân la sfâritul
anului 2006.
Auditul a implicat organismele de administrare guvernamentale, neextinzându-se i la
beneficiarii reducerilor sau scutirilor de taxe.
Auditul este structurat în dou pri:
223

- În prima parte a raportului de audit este abordat analiza fenomenului facilitilor fiscale,
bazat pe literatura naional i internaional. Aceasta cuprinde aspecte referitoare la definirea i
identificarea facilitilor fiscale în România i la nivel internaional, la modul de elaborare a actelor
normative prin care au fost introduse faciliti fiscale, precum i la modul în care fazele ciclului de
via al unei faciliti fiscale(elaborare, implementare, raportare, includere în buget), au fost luate în
considerare i puse în practic de ctre autoritile statului.
- În a doua parte a raportului sunt analizate facilitile fiscale acordate operatorilor economici
deintori de certificat de investitor în zonele defavorizate, prin prisma modului de elaborare a actelor
normative, a modului în care acestea au fost implementate, monitorizate i raportate. Auditul a
realizat o analiz comparativ a eficienei rezultate din aplicarea programelor de finanare direct pe
de o parte i, din acordarea de faciliti fiscale, pe de alt parte, încercând s identifice raiunea
modificrilor legislative înregistrate în sprijinirea dezvoltrii zonelor defavorizate din România.
a) Principalele constatri i concluzii
• Nu exist o definiie i o strategie specific facilitilor fiscale, de cele mai multe ori, proiectele
de acte normative au fost însoite de expuneri de motive sau note de fundamentare care au justificat
insuficient sau nu au explicat motivele ce au condus la introducerea facilitii fiscale sau la eliminarea
acesteia. Obiectivele introducerii facilitilor fiscale au fost definite în termeni generali, nepermiând
analiza acestora prin prisma eficacitii;
• Un aspect pozitiv în acest sens s-a înregistrat în anul 2007, prin introducerea obligativitii
justificrii detaliate a necesitii unui act normativ, precum i a efectelor acestuia, când a intrat în
vigoare HG 1361/2006 privind coninutul instrumentului de prezentare i motivare a proiectelor de
acte normative supuse aprobrii Guvernului. Totui, actul normativ nu conine definiiile termenilor
utilizai, care s clarifice sensul fiecrui concept folosit, ceea ce poate genera confuzii i poate
conduce la o aplicare ineficient a acestuia;
• Pân în anul 2002, când a intrat în vigoare Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, nu
au fost întocmite fundamentri financiare ale actelor normative cu influen asupra veniturilor
bugetare, dei în Legea nr. 72/1996 privind finanele publice, care s-a aplicat pân în august 2002, s-
a stipulat c, în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a cror aplicare
atrage micorarea veniturilor, iniiatorii au obligaia s prevad i mijloacele necesare acoperirii
golului de venituri, deci s efectueze o analiz financiar a propunerii respective;
• Activitile de monitorizare, analiz i evaluare a facilitilor fiscale nu au fost organizate
sistematic;
• Raportarea facilitilor fiscale se efectueaz în mod global, nepermiând identificarea tipului
de facilitate fiscal acordat;
• Nu au fost efectuate estimri cu privire la costurile suportate de contribuabili sau costurile
suplimentare generate în cadrul administraiei fiscale prin introducerea facilitilor fiscale;
• Acordarea de faciliti fiscale, spre deosebire de subvenia direct, este greu de direcionat
ctre un grup int, ceea ce poate conduce la un grad sczut de eficien al utilizrii acestora.
b) Principalele constatri i concluzii specifice facilitilor fiscale acordate
operatorilor economici deintori de certificate de investitor în zonele defavorizate
• Facilitile fiscale au condus la stoparea declinului social prin atragerea de investiii în zonele
defavorizate i crearea de noi locuri de munc pentru persoanele disponibilizate;
• Legislaia a cunoscut dese modificri, determinate în prima faz (1998-2002) de dificultatea
noutii domeniului(politica regional), care s-a concretizat în documentarea insuficient a actelor
normative în faza de elaborare, iar ulterior datorit necesitii încadrrii României la condiiile impuse
de negocierile pentru aderarea la Uniunea European;
• Modificrile legislative referitoare la eliminarea acordrii unor faciliti fiscale nu au avut la
baz o analiz a eficienei acestora, o descriere a motivelor care au generat abrogarea lor sau
limitarea accesului la acestea i nu au fost legate de succesul sau eecul acordrii lor;
• Nu a existat o corelare între obiectivele urmrite, mijloacele de monitorizare i indicatorii de
msurare. În gestionarea zonelor defavorizate a fost implicat un numr ridicat de instituii i
organisme, fapt care a condus la existena unor baze de date diferite din punct de vedere al
coninutului;
224

• Eliminarea gradual a facilitilor fiscale a condus la diminuarea ritmului de realizare de noi
investiii i la reducerea locurilor de munc nou create în zonele defavorizate.
c) Principalele recomandri
Elaborarea unei strategii pe termen mediu i lung privind acordarea de faciliti fiscale i
stabilirea obiectivelor generale i specifice care s fie însoite de indicatori de performan
msurabili;
Efectuarea de documentri i analize anterioare elaborrii actelor normative, prin care se
propune introducerea unei faciliti fiscale i completarea „fiei” prevzut de HG nr.
1361/2006, în scopul creterii transparenei fiscale;
Stabilirea clar din faza de elaborare a actului normativ, a competenelor de reglementare,
autorizare, implementare, control, monitorizare i raportare a fiecrei faciliti fiscale, de ctre
un numr cât mai restrâns de autoriti ale statului, pentru a se evita suprapunerea
controalelor i dublarea/multiplicarea bazelor de date, monitorizarea dup criterii diferite;
Stabilirea unui circuit formal al documentelor, care s asigure colaborarea diverselor structuri
organizatorice (direcii i servicii de specialitate) din cadrul fiecrei instituii publice, cu
competene în domeniul facilitilor fiscale, în condiii de eficien;
Elaborarea unor formulare de raportare înc din faza de iniiere a actului normativ, care s
asigure transparena veniturilor la care s-a renunat prin acordarea facilitii fiscale;
Evaluarea i analiza periodic a efectelor generate de acordarea facilitilor fiscale;
Identificarea unor metode de analiz a efectelor facilitilor fiscale, astfel încât s permit
comparaia dintre costurile generate de acestea, în întregul proces de gestionare de la iniierea
actului normativ i pân la raportare i monitorizare i beneficiile rezultate din acordarea
acestora. Calculul eficienei economice a unei faciliti fiscale s reprezinte etapa
premergtoare modificrii actului normativ, care o reglementeaz.
225

IV.C. - Alte aciuni de audit
IV.C.1. Modul de înlturarea a efectelor inundaiilor care au avut loc pe teritoriul
României, în perioada anilor 2005 – 2006
Auditul a avut ca obiectiv general analiza modului de aciune a autoritilor centrale i locale,
în vederea înlturrii efectelor inundaiilor ce au avut loc în România în perioada anilor 2005 i 2006
i prevenirea producerii unor calamiti asemntoare, precum i a modului de utilizare a fondurilor
alocate cu aceast destinaie de la bugetul de stat, inclusiv din credite externe.
Auditul a urmrit dac banii publici au fost „bine cheltuii”, realizând o analiz privind:
- elaborarea, derularea i monitorizarea programelor privind înlturarea efectelor inundaiilor
din localitile i zonele judeelor afectate de inundaii i prevenirea repetrii acestora,
sustenabilitatea programelor prin resurse financiare i materiale;
- achiziionarea, în conformitate cu prevederile legale, a lucrrilor i produselor aferente
programelor privind înlturarea efectelor inundaiilor;
- decontarea lucrrilor efectuate la obiectivele din zonele afectate;
- recepia lucrrilor efectuate i a bunurilor achiziionate potrivit programelor aprobate, precum
i evidenierea obiectivelor cuprinse în programele de înlturare a efectelor inundaiilor.
Ca urmare, prin obiectivele fixate, misiunea de audit a avut în vedere modul în care entitile
auditate au acionat i procedat la constatarea, dimensionarea i evaluarea pagubelor provocate de
inundaii, respectiv elaborarea, implementarea i monitorizarea programelor de înlturare a efectelor
acestora, urmrindu-se dac fondurile alocate au fost cheltuite eficient.
a) Obiectivele specifice ale auditului
1. Dimensionarea i evaluarea pagubelor provocate de inundaii;
2. Asigurarea i alocarea fondurilor în vederea înlturrii efectelor inundaiilor;
3. Implementarea msurilor privind înlturarea efectelor inundaiilor i prevenirea altor
calamiti;
4. Recepia lucrrilor efectuate i a bunurilor achiziionate pentru realizarea obiectivelor;
reflectarea în patrimoniu;
5. Raportarea obiectivelor realizate;
6. Percepia general privind rezultatele msurilor întreprinse pentru înlturarea efectelor
inundaiilor.
b) Principalele recomandri formulate entitilor auditate
b.1. Recomandrile formulate ca urmare a auditului efectuat în domeniul consolidriireconstruciei
de locuine cu fonduri alocate prin bugetul Ministerului Transportului, Construciilor i
Turismului (actual Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor) i Ageniei Naionale pentru
Locuine
b.1.1. Recomandri pentru Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor
În cazul cofinanrii în anul 2005, de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului, a unor aciuni ale autoritilor administraiei publice locale privind reconstruirea/repararea
unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamiti naturale, în cursul anului 2005, conform
Hotrârii Guvernului nr. 1065/2005 i Hotrârii Guvernului nr. 1250/2005:
Inventarierea i înregistrarea deconturilor justificative la nivelul ministerului conform
prevederilor H.G. nr. 1065/2005.
Verificarea, clarificarea i luarea msurilor în conformitate cu prevederile legale, în
situaiile în care au fost aprobate i virate sume în baza unor deconturi justificative ale autoritilor
publice locale, care:
226

− se refereau la contracte i facturi anterioare publicrii în Monitorul Oficial a Hotrârii
de Guvern la care se refer;
− nu au fost vizate de prefecii judeelor respective;
− nu sunt completate de ctre autoritile locale cu toate datele solicitate prin formularul
de Decont justificativ menionat în Anexa 2 la H.G. nr. 1065/2005;
− aveau precizate de ctre Consiliile locale, la coloana „Tip aciune”, achiziia de
materiale, în cazul unor localiti din judee care nu aveau alocate, prin H.G. nr.
1065/2005, sume pentru achiziia de materiale, ci doar prin Ordinul comun al
ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului administraiei i
internelor nr. 1668/991/24.10.2005, prin care a fost aprobat Lista de repartizare a
sumelor destinate cofinanrii aciunilor autoritilor administraiei publice locale privind
reconstruirea/repararea unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamiti
naturale în lunile iulie-august 2005;
− menionau decontarea, din sumele alocate prin H.G. 1065/2005, a unor servicii
prestate direct de primrii.
Verificarea, clarificarea i luarea masurilor în conformitate cu prevederile legale în situaia în care:
− au fost aprobate i virate sume în baza unor Note de fundamentare care precizeaz
alte numere de înregistrare ale Deconturilor justificative la autoritile publice locale,
decât cele anexate;
− unele Note de fundamentare prezint corecturi ale sumelor iniial înscrise în acestea.
Asigurarea concordanei între prevederile legale i ordinele de ministru emise în baza
respectivelor prevederi legale.
Stabilirea unor criterii i indicatori tehnico-economici de natur s conduc la o
apreciere unitar de ctre autoritile locale a gradului de execuie al locuinelor astfel încât
informaiile obinute prin raportrile efectuate s corespund realitii.
Stabilirea i luarea unor msuri în cazul constatrii unor eventuale diferene între datele
raportate de autoritile locale i situaia real (materiale neutilizate etc.), evitând astfel degradarea
materialelor primite prin neutilizarea lor la timp.
Dispunerea unor activiti de audit, prin care s se verifice modul în care au fost
respectate clauzele contractuale din contractele încheiate între primrii i unitile de construcii.
La fundamentarea fondurilor ce urmeaz a fi aprobate prin hotrâri de Guvern, în vederea
asigurrii cu materiale de construcii, s se aib în vedere i resursele locale.
Inventarierea obiectivelor cu risc de distrugere în cazul unor viitoare inundaii i luarea
de msuri, dup caz, pentru reconstrucia acestora pe alte amplasamente.
În cazul materialelor repartizate pentru reconstrucia/consolidarea caselor afectate de
inundaii i a locuinelor reconstruite prin intermediul Ministerului Transporturilor, Construciilor i
Turismului/ Agenia Naional pentru Locuine:
Identificarea surselor de acoperire a necesarului de fonduri pentru finalizarea
obiectivelor în curs de execuie (la care fondurile alocate au fost insuficiente);
Organizarea în colaborare cu Ministerul Internelor i Reformei Administrative, a unui
sistem de control i monitorizare a repartiiei i utilizrii materialelor de construcie alocate; solicitarea
de ctre Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor, a efecturii de ctre instituia
prefectului din judeele afectate, a unei operaiuni de inventariere, care s permit în final
cunoaterea situaiei privind:
− materialele rmase în gestiunea primriilor sau primite în plus, în vederea redistribuirii;
− locuinele finalizate (reconstruite/consolidate) cu materiale de construcii achiziionate
prin intermediul Ageniei Naionale pentru Locuine;
Dispunerea de msuri pentru auditarea de ctre Compartimentul de audit intern din
cadrul Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor a modului de utilizare a fondurilor
destinate înlturrii efectelor inundaiilor;
Mediatizarea, în vederea întiinrii persoanelor afectate de inundaii, a prevederilor
legale privind scutirea de la plata taxelor (pentru avize i autorizaii necesare: desfiinrii construciei,
construirii i/sau reabilitrii construciei, radierii, modificrii i înscrierii în crile funciare, avizelor de
amplasament, avizelor tehnice de racordare de ctre operatorul de energie electric etc.);
227

Elaborarea împreun cu Ministerul Internelor i Reformei Administrative i Ministerul
Mediului i Dezvoltrii Durabile, a unor proceduri i a unor documente de lucru care s poat fi
aplicate i urmrite, privind sarcinile i responsabilitile concrete ale comitetelor pentru
dimensionarea i evaluarea pagubelor provocate de calamiti;
În cazul unor calamiti viitoare, solicitarea de ctre Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor
Publice i Locuinelor (în calitate de ordonator principal de credite) de la instituia prefectului din
judeele afectate a urmtoarelor:
− situaia sumelor ce pot fi asigurate din bugetele locale pentru înlturarea calamitilor
naturale;
− situaia sumelor din bugetele locale ce pot fi asigurate ca ajutoare sociale familiilor
defavorizate din punct de vedere social, în vederea acoperirii costurilor lucrrilor de
refacere a locuinelor afectate de inundaii, fr de care materialele repartizate prin
Agenia Naional pentru Locuine nu pot fi utilizate pentru realizarea construciilor;
− listele cu donaiile i sponsorizrile primite de ctre autoritile locale, în scopul evitrii
repartizrii de materiale de construcii prin Agenia Naional pentru Locuine acelorai
familii care au primit aceste donaii i sponsorizri;
− situaia materialelor refolosibile rezultate din imobilele deteriorate.
Analiza posibilitii i oportunitii finanrii i executrii directe de ctre autoritile
locale a caselor afectate de inundaii i repartizarea direct acestora a sumelor necesare realizrii
obiectivelor, în baza unor reglementri legale (în scopul evitrii unor costuri suplimentare i a unui
flux mare de raportri, informri sau posibile necorelri între autoritile de la nivel central i local,
creterii operativitii aciunilor întreprinse, întririi rspunderii i controlului);
Analizarea posibilitilor de asigurare a unui management unitar al forelor i
mijloacelor implicate, o colaborare mai strâns între organele la nivel central i organele locale în
realizarea msurilor privind înlturarea efectelor inundaiilor i întrirea disciplinei financiare în
gestionarea banului public;
Luarea msurilor care se impun în vederea asigurrii unui flux de informaii fluent între
autoritile locale (primrii, prefecturi, consilii judeene) i cele centrale (Ministerul Dezvoltrii
Lucrrilor Publice i Locuinelor - Agenia Naional pentru Locuine);
Elaborarea unui set de propuneri concrete pentru armonizarea actelor normative privind
atribuiile ce revin autoritilor locale i centrale implicate (care s asigure stabilirea i delimitarea
clar a responsabilitilor la nivelul fiecrei entiti, precum i stabilirea de sanciuni care pot fi
aplicate în cazul neimplicrii acestora sau în cazul unui management deficitar);
Elaborarea unor propuneri în vederea modificrii i completrii actelor normative privind
modul de înlturare a efectelor calamitilor naturale, cu prevederi exprese, privind rspunderea
sinistrailor în cazul înstrinrii, de ctre acetia, a materialelor primite din fonduri bugetare i
obligaia acestora de restituire a materialelor/contravalorii acestora în cazul nerespectrii destinaiei
lor iniiale. De asemenea, s se precizeze cui îi revine calitatea procesual de a aciona în judecat
persoanele în culp (Agenia Naional pentru Locuine în calitate de achizitor al materialelor de
construcie, sau primria care le-a preluat în gestiune în vederea distribuirii ctre sinistrai, având în
vedere faptul c, unele aciuni introduse de primrii în instan au fost respinse pe motivul lipsei
calitii procesuale a acestora);
Includerea în cadrul protocoalelor (conveniilor) încheiate între Ministerul Dezvoltrii
Lucrrilor Publice i Locuinelor - Agenia Naional pentru Locuine i respectiv instituia prefectuluiconsiliul
judeean-consiliile locale, a unor sanciuni i msuri clare în cazul nerespectrii clauzelor
acestora de ctre prile semnatare;
Pentru evitarea pe viitor a expirrii termenului de garanie al materialelor repartizate i
în consecin risipa fondurilor alocate, s se analizeze posibilitatea ca sinistraii s poat beneficia de
materialele de construcii doar la momentul când acestea pot fi utilizate pentru realizarea
construciilor.
b.1.2. Recomandri pentru Agenia Naional pentru Locuine
Completarea bazei de date a Ageniei Naionale pentru Locuine cu informaii
referitoare la societile existente în domeniul construciilor privind: situaia financiar a ofertantului,
capacitatea tehnic i de personal, experiena pentru realizarea lucrrilor, modul cum au rspuns
solicitrilor de urgen anterioare;
228

Solicitarea i analizarea minuioas a tuturor documentelor din care s rezulte
posibilitile financiare, economice i tehnice ale ofertanilor, în vederea încheierii contractelor de
achiziie a materialelor de construcii destinate reconstruciei/consolidrii caselor afectate de
inundaii;
Consultarea bazei de date de pe site-ul Ministerului Economiei i Finanelor în vederea
obinerii de informaii cu privire la capacitatea financiar a societilor ofertante (furnizoare de
materiale de construcii, antreprenori);
La achiziia i repartizarea materialelor pentru casele afectate ce necesit consolidri, s
se in seama de tipul materialelor din care a fost construit locuina iniial;
Dispunerea de msuri în vederea minimizrii costurilor fr a compromite realizarea în
bune condiii a obiectivelor, urmrindu-se în acelai timp ca raportul dintre rezultatele obinute i
resursele utilizate s fie favorabil;
Formularea unor propuneri ctre minister, în vederea dispunerii de msuri în cazul
nerespectrii prevederilor protocoalelor încheiate între Ministerul Transporturilor Construciilor i
Turismului - Agenia Naional pentru Locuine, i respectiv instituia prefectului-consiliul judeeanconsiliile
locale, privind modul de repartizare i punere în oper a materialelor de construcii cu plata
de la bugetul de stat pentru reconstrucia/consolidarea locuinelor;
Înaintarea unor propuneri ctre minister, privind modificarea i completarea actelor
normative cu privire la calamiti, cu prevederi exprese, privind rspunderea sinistrailor în cazul
înstrinrii materialelor primite din fonduri bugetare i obligaia acestora de restituire a contravalorii
lor în cazul nerespectrii destinaiei iniiale;
Formularea unor propuneri ctre minister, pentru armonizarea actelor normative privind
atribuiile ce revin pe de o parte autoritilor locale i pe de alt parte autoritilor centrale (minister,
ANL) în scopul eliminrii unor confuzii i paralelisme ce pot genera disfuncionaliti în gestionarea
situaiilor de criz i responsabilizarea clar a entitilor implicate;
Implicarea Ageniei Naionale pentru Locuine pentru asigurarea unui management
unitar al forelor i mijloacelor atrase; o colaborare mai strâns între organele de la nivel central i
organele locale în realizarea msurilor privind înlturarea efectelor inundaiilor;
Analizarea posibilitii ca sinistraii s-i poat achiziiona materialele de construcii doar
la momentul când acestea pot fi utilizate la realizarea construciilor, pentru evitarea pe viitor a
expirrii termenului de garanie al materialelor repartizate i în consecin risipirea fondurilor alocate;
Elaborarea unor norme care s prevad rspunderea membrilor comisiei de recepie în
ceea ce privete calitatea i realitatea informaiilor cuprinse în procesele verbale de recepie la
terminarea lucrrilor, cât i în procesele verbale de recepie final;
Creterea exigenelor în implicarea Ageniei Naionale pentru Locuine i Inspectoratului
de Stat în Construcii în urmrirea calitii lucrrilor de construcii contractate;
Evaluarea temeinic a modului de comportare în timp a lucrrilor al cror termen de
garanie expir, în vederea remedierii eventualelor nereguli, înainte de eliberarea garaniei de bun
execuie;
Luarea msurilor ce se impun pentru remedierea eventualelor deficiene, care s
permit întocmirea tuturor proceselor verbale de recepie la terminarea lucrrilor, precum i
semnarea protocoalelor de predare-primire între Agenia Naional pentru Locuine i primrii, i
repartizarea fr întârziere a caselor reconstruite ctre sinistrai;
Creterea interesului manifestat de entitate în a cunoate punctul de vedere al
sinistrailor privind modul i calitatea lucrrilor executate, precum i în soluionarea sesizrilor
înregistrate;
Dispunerea de msuri pentru auditarea modului de utilizare a fondurilor destinate
înlturrii efectelor inundaiilor de ctre compartimentul de audit intern din cadrul Ageniei Naionale
pentru Locuine, urmrindu-se i:
− Suplimentarea posturilor Biroului de audit public intern, inclusiv cu posturi în domeniul
tehnic, în vederea emiterii unei opinii calificate;
− Identificarea i evaluarea riscurilor asociate activitilor ageniei, în funcie de care s
se stabileasc misiunile de audit, conform Legii nr. 672/2002 privind auditul public
intern;
− Elaborarea proiectelor planurilor de audit public intern i supunerea spre aprobare
conducerii;
229

− Elaborarea fielor de urmrire a implementrii recomandrilor i monitorizarea
acestora;
− Elaborarea unui program de perfecionare a pregtirii profesionale a angajailor
biroului;
− Întocmirea de rapoarte periodice asupra modului de aducere la îndeplinire a misiunilor
de audit;
− Elaborarea de norme specifice de organizare i desfurare a controlului financiar
preventiv i altor controale pentru activitile cu caracter de excepie asemntoare
„programului de combatere a efectelor inundaiilor din perioada 2005-2006”.
b.1.3. Recomandri pentru autoritile locale
Implicarea instituiei prefectului în vederea atragerii cu prioritate a unor specialiti cu
pregtire în domeniu, în cadrul comitetelor constituite la nivelul localitilor afectate de inundaii, în
procesul de dimensionare i evaluare a pagubelor;
Centralizarea rapoartelor i situaiilor privind pagubele provocate de inundaii i
transmiterea lor la nivelul instituiilor centrale implicate în înlturarea efectelor inundaiilor, periodic i
pe total an;
Raportarea privind pagubele provocate de calamiti s se fac în mod centralizat de
ctre comisii de specialitate, pentru a se evita atât transmiterea unor situaii provizorii sau eronate,
cât i risipa de fonduri publice;
Constituirea de comisii pentru efectuarea de anchete sociale la nivelul unitilor
administrativ-teritoriale, acolo unde este cazul;
Urmrirea încadrrii corecte a caselor, în funcie de gradul de degradare, în categoria
reconstrucie/consolidare/avariere i evitarea revenirilor la situaiile iniiale transmise la nivel central;
Actualizarea pagubelor provocate de inundaii, inând cont de efectele produse în timp;
Înaintarea situaiilor privind pagubele constatate, în timp oportun i în mod centralizat,
înainte de fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul de stat;
Vizarea listelor privind pagubele constatate în jude de ctre instituia prefectului,
autoritatea care coordoneaz activitatea de reconstrucie/consolidare a caselor afectate de
calamiti;
Efectuarea de verificri ulterioare, de ctre alte organe externe, a pagubelor raportate
de autoritile locale;
Implicarea autoritilor locale în alocarea unor fonduri din bugetul propriu, în
completarea celor de la bugetul de stat cu aceast destinaie, care s asigure refacerea obiectivelor
afectate, i/sau dup caz, acordarea de ajutoare persoanelor sinistrate;
Identificarea i atragerea i a altor surse bneti existente pe plan local (donaii,
sponsorizri etc.) în vederea înlturrii rapide a efectelor inundaiilor i pentru a se diminua
presiunea asupra bugetului de stat; centralizarea i transmiterea la Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor
Publice i Locuinelor – Agenia Naional pentru Locuine a listelor cu donaiile i sponsorizrile
primite de ctre autoritile locale, în scopul evitrii repartizrii de materiale de construcii prin
Agenia Naional pentru Locuine acelorai familii care au primit aceste donaii i sponsorizri;
Identificarea surselor de acoperire a sumelor necesare pentru acordarea unor
ajutoare financiare familiilor defavorizate din punct de vedere social (persoane în vârst, fr resurse
financiare, inapte de munc) în vederea acoperirii costurilor lucrrilor de refacere a locuinelor
afectate de inundaii, fr de care materialele repartizate nu pot fi puse în oper;
Identificarea surselor de acoperire a necesarului de fonduri pentru finalizarea obiectivelor
în curs de execuie (la care fondurile alocate au fost insuficiente);
Organizarea unui sistem de control i monitorizare a repartiiei i utilizrii materialelor
de construcie alocate;
Transmiterea la Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor - Agenia Naional
pentru Locuine a situaiilor cu materialele refolosibile rezultate din imobilele deteriorate;
Transmiterea la nivel central a situaiei cu materialele rmase în gestiunea primriilor sau
primite în plus, în vederea redistribuirii ctre alte locaii;
Implicarea instituiei prefectului în distribuirea materialelor de construcii ctre sinistrai
în timp util i luarea msurilor pentru execuia i finalizarea locuinelor afectate de inundaii înainte de
începerea sezonului nefavorabil lucrrilor de construcii;
230

Organizarea predrii, de ctre primrii, a materialelor de construcii destinate sinistrailor
pe faze de execuie a lucrrilor de reconstruire/consolidare;
Urmrirea punerii în oper a materialelor de construcii repartizate i luarea msurilor
care se impun în cazul schimbrii destinaiei pentru care au fost alocate; constituirea unor comisii
care s evalueze cantitile de materiale utilizate la realizarea locuinelor, cele rmase sau cele care
lipsesc (caz în care s se dispun msuri pentru recuperarea pagubelor);
Întocmirea de urgen a hrilor de risc la nivelul localitilor i introducerea acestora în
Planurile de Urbanism General, fapt ce ar permite identificarea zonelor potenial inundabile din cadrul
fiecrui jude i gestionarea cu eficien a situaiilor de urgen. Acestea trebuie avute în vedere la
eliberarea autorizaiilor de construcii, pentru preîntâmpinarea altor dezastre generate de calamiti;
Identificarea caselor ce necesit strmutare, precum i a noilor locaii pe care se vor
reconstrui locuinele, de ctre consiliul judeean i consiliile locale, pe baza propunerilor formulate de
ctre o comisie de specialiti în domeniu;
Asigurarea unui management unitar al forelor i mijloacelor implicate; o colaborare mai
strâns între organele de la nivel central i organele locale în realizarea msurilor privind înlturarea
efectelor inundaiilor;
Mobilizarea organelor de decizie locale (instituia prefectului, Comitetul pentru Situaii
de Urgen, consiliul judeean) în asigurarea fluxului de informaii dintre autoritile locale (primrii) i
cele centrale (Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor - Agenia Naional pentru
Locuine) i informarea operativ asupra situaiei din jude;
Respectarea prevederilor protocoalelor (conveniilor), încheiate între Ministerul
Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor - Agenia Naional pentru Locuine i respectiv instituia
prefectului-consiliul judeean - consiliile locale, privind modul de repartizare i punere în oper a
materialelor de construcii cu plata de la bugetul de stat pentru reconstrucia/consolidarea locuinelor.
De asemenea, completarea protocoalelor cu prevederi privind msurile ce trebuiesc luate în cazul
nerespectrii de ctre pri a condiiilor stipulate în acestea.
Stabilirea unor msuri la nivelul autoritilor locale pentru reîmpdurirea zonelor cu
potenial inundabil cauzat de defririle masive;
Elaborarea unor programe pentru informarea i contientizarea cetenilor asupra
importanei aciunilor de protejare a mediului;
Urgentarea refacerii caselor afectate de calamiti, având în vedere degradarea fizic
a unor materiale, precum: ciment, var, cherestea, crmid;
Iniierea de ctre instituia prefectului (cea responsabil cu coordonarea msurilor
pentru înlturarea efectelor inundaiilor) a msurilor necesare finalizrii într-un termen cât mai scurt a
aciunilor pentru refacerea locuinelor afectate, pentru care au fost repartizate materiale de construcii
achiziionate centralizat prin Agenia Naional pentru Locuine;
Evaluarea temeinic a modului de comportare în timp a lucrrilor la casele
reconstruite, a cror termen de garanie expir, în vederea remedierii eventualelor nereguli, înainte
de eliberarea garaniei de bun execuie;
Efectuarea unei analize privind evidenierea în patrimoniul consiliilor locale a bunurilor
primite indiferent de sursa de provenien (Agenia Naional pentru Locuine; donaii, sponsorizri
etc.) i evidenierea în contabilitate a acestora;
Întocmirea, pentru locuinele reconstruite cu materiale primite prin Agenia Naional
pentru Locuine, a proceselor-verbale de recepie la terminarea lucrrilor i a proceselor-verbale
de predare-primire ctre beneficiarii finali, aa cum prevede H.G. nr. 273/2004 de aprobare a
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora i O.U.G. nr. 68/2006
privind unele msuri pentru dezvoltarea activitii în domeniul construciilor;
Constituirea în timp util a comisiilor de recepie la terminarea lucrrilor;
Semnarea proceselor verbale de predare-primire a materialelor, de ctre toate
persoanele responsabile (Agenia Naional pentru Locuine, furnizor, autoriti locale);
Inventarierea de ctre consiliile locale a imobilelor aflate în zonele vulnerabile sau a celor
fr autorizaii de construcii;
Emiterea, în condiiile legii, de ctre autoritatea local, pentru toi proprietarii caselor
distruse (constatate de ctre organele abilitate), a avizelor i autorizaiilor necesare desfiinrii,
construirii i reabilitrii caselor din zonele calamitate;
Înregistrarea locuinelor reconstruite în Registrul nominal unic;
Demolarea caselor distruse i scoaterea lor din registrele de eviden ale primriilor;
231

Asigurarea locuinelor pentru daune provocate de calamiti naturale de ctre
beneficiarii imobilelor reconstruite;
Eliberarea titlurilor de proprietate individuale pentru suprafeele de teren pe care au
fost construite casele de ctre Agenia Naional pentru Locuine i deschiderea rolurilor în vederea
impunerii;
Reglementarea situaiei juridice a terenurilor puse la dispoziie sinistrailor, din
patrimoniul public sau privat al primriilor, prin hotrâri ale consiliilor locale;
Mediatizarea de ctre autoriti, în vederea întiinrii persoanelor afectate de inundaii, a
prevederilor legale privind scutirea de la plata taxelor (pentru avize i autorizaii necesare: desfiinrii
construciei, construirii i/sau reabilitrii construciei, radierii, modificrii i înscrierii în crile funciare,
avizelor de amplasament, avizelor tehnice de racordare de ctre operatorul de energie electric etc.);
Stabilirea de sanciuni clare pentru sinistraii care au beneficiat de ajutor din partea
statului i care nu l-au utilizat strict în scopul pentru care a fost acordat;
Cuprinderea în programele de audit intern, la nivelul instituiei prefectului din judeele
calamitate, a aciunii de verificare a fondurilor materiale/bneti alocate de la buget pentru
înlturarea efectelor calamitilor naturale;
Stabilirea unor criterii care s permit o raportare unitar de ctre autoritile locale a
datelor privind locuinele finalizate;
Raportarea la Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor i Agenia Naional
pentru Locuine, periodic i la sfâritul anului, a datelor privind locuinele finalizate
(reconstruite/consolidate) cu materiale de construcii achiziionate prin intermediul acestora;
Vizarea de ctre Instituia Prefectului, a rapoartelor întocmite de primrii privind locuinele
finalizate, conform prevederilor Conveniei încheiat între Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului - Agenia Naional pentru Locuine pe de o parte, i instituia prefectului - consiliul
judeean - consiliul local pe de alt parte;
Creterea interesului manifestat de autoritile locale în a cunoate punctul de vedere
al sinistrailor privind modul i calitatea lucrrilor executate, precum i în soluionarea sesizrilor
înregistrate;
Preocuparea permanent a autoritilor, implicate în procesul de reconstrucie a caselor
afectate de inundaii, în vederea dispunerii de msuri pentru remedierea deficienelor constatate în
execuia lucrrilor i a rezolvrii urgente a situaiei locative a sinistrailor;
Informarea beneficiarilor imobilelor reconstruite cu privire la prevederile O.U.G. nr. 68/2006
privind unele msuri pentru dezvoltarea activitii în domeniul construciilor despre clauzele restrictive
asupra unei eventuale vânzri a imobilelor menionate.
b.2. Recomandrile formulate ca urmare a auditului efectuat în domeniul activitii de
refacere a structurii feroviare i rutiere aflate în administrarea Ministerului Transporturilor,
Construciilor i Turismului (actual Ministerul Transporturilor), precum i în gestionarea Companiei
Naionale de Ci Ferate „C.F.R” S.A. i a Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din
România S.A.
b.2.1. Recomandri formulate Ministerului Transporturilor
Dispunerea efecturii unei analize aprofundate a tuturor datelor prezentate i raportate
Guvernului României, de ctre companii, referitoare la înlturarea efectelor inundaiilor i, dup caz,
luarea msurilor corespunztoare;
Analiza în detaliu, împreun cu companiile, a cauzelor reale care au determinat situaia
prelungirii pe parcursul mai multor ani a duratei necesare înlturrii efectelor inundaiilor din anii 2005
i 2006 i, dup caz, dispunerea msurilor care se impun; analiza implicaiilor socio-economice i de
alt natur ale meninerii circulaiei pe rute deviate din cauza unor sectoare afectate de inundaii;
Analiza oportunitii i necesitii atragerii i a altor surse de finanare, inclusiv din
fonduri europene, pentru intervenii în cazul producerii calamitilor (altele decât cele din “Fondul de
rezerv bugetar la dispoziia Guvernului” i “Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului”) i
efectuarea lucrrilor definitive la lucrrile începute în regim de urgen, astfel încât, s se previn
amplificarea pagubelor în situaia producerii de noi calamiti naturale, respectiv inundaii;
Programarea i desfurarea de misiuni de audit i control intern inclusiv pentru
aciuni de înlturare a efectelor calamitilor i îndeosebi privind modul de cheltuire a banului public,
232

astfel încât, în situaii de urgen sau de necesitate, s existe certitudinea c sunt respectate
prevederile legale în domeniu, iar sumele alocate de la bugetul de stat sunt cheltuite cu eficien;
Revizuirea prevederilor din Normele privind fundamentarea, acordarea i justificarea
sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activiti desfurate de ageni economici de sub
autoritatea Ministerului Transporturilor Construciilor i Turismului, aprobate prin Ordinul comun al
Ministerului Finanelor Publice - Ministerul Transporturilor Construciilor i Turismului nr. 504-
501/2005, în scopul reglementrii unitare, pentru toate companiile beneficiare de subvenii de la
bugetul de stat, a modului de avizare de ctre Ministerul Economiei i Finanelor a documentului
„Nota de fundamentare i justificare a subveniilor / transferurilor primite de la bugetul de stat
pentru....la data de...”;
Asigurarea unei fundamentri cât mai riguroase a prevederilor bugetare care s fie
avut în vedere de ctre minister cu ocazia înaintrii unor proiecte de acte normative privind
finanarea activitii de întreinere curent i reparaii a drumurilor, aflate în administrarea
companiilor, prin prevederea unor articole distincte aferente activitii de prevenie i respectiv de
înlturare a efectelor calamitilor naturale; implicarea mai activ a companiilor în aciunea de
elaborare a notelor de fundamentare a actelor normative, astfel încât aceast aciune s fie fcut cu
o mai mare acuratee i rigurozitate i pentru evitarea unor ambiguiti i a unor eventuale interpretri
subiective în aplicarea normelor legale;
Solicitarea elaborrii de ctre companii a unor programe complexe prin care s fie
asigurat unitatea de aciune a autoritilor publice centrale i locale implicate în aciunea de
prevenire i înlturare a efectelor inundaiilor;
Coordonarea elaborrii de ctre companii a unor norme/regulamente/proceduri
standard ale cror prevederi s fie aplicate întocmai în situaii de urgen sau de necesitate;
Elaborarea unui proiect de act normativ unitar care s înglobeze i s armonizeze
toate prevederile legale referitoare la intervenia în situaii de urgen în cazul unor calamiti care ar
putea afecta infrastructura de transport a României;
Efectuarea de demersuri la Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea
Achiziiilor Publice în vederea analizrii i clarificrii sensului exact al sintagmei „perioad normal” la
care fac trimitere prevederile legale în vigoare i, dup caz, iniierii unor propuneri de îmbuntire a
actualelor reglementri, astfel încât termenele i condiiile de aplicare a procedurii de achiziie prin
încredinare direct (în situaii de urgen sau de necesitate) s fie cât mai clare.
b.2.2. Recomandri formulate Companiei Naionale de Ci Ferate „C.F.R.”- S.A.
Dispunerea efecturii unei analize minuioase a tuturor datelor prezentate i raportate
de companie referitoare la înlturarea efectelor inundaiilor asupra infrastructurii feroviare i, dup
caz, luarea msurilor corespunztoare.
Elaborarea la nivelul C.N.C.F. “C.F.R.”-S.A a unor proceduri clare i unitare sau norme
de lucru care s reglementeze modul de fundamentare, acordare i justificare a sumelor primite de la
bugetul de stat pentru înlturarea efectelor provocate de calamiti în toate etapele (constatare;
evaluare; determinarea mrimii fondurilor necesare aciunilor de restabilire a strii de normalitate;
alocare i utilizare fonduri; achiziie; derulare; recepie; urmrire în exploatare; evideniere în
patrimoniu; raportare; asigurare bunuri; modaliti de control intern a activitilor respective .a.);
Inventarierea punctelor aflate în gradul I de pericol (stabilind de la caz la caz lucrrile
necesare pentru protecia acestora) i cuprinderea obiectivelor în programele pe termen scurt, mediu
i lung de reabilitare a infrastructurii feroviare;
Dispunerea efecturii unei analize privind: cauzele obiective i subiective care au
determinat trenarea finalizrii tuturor lucrrilor la obiectivele feroviare afectate de inundaii i dup
caz, luarea msurilor corespunztoare pentru intrarea în legalitate i prevenirea repetrii efectelor
cauzate de inundaii; implicaiile socio-economice i de alt natur ale meninerii circulaiei feroviare
pe rute deviate din cauza unor sectoare afectate de inundaii;
Implicarea mai activ a companiei prin solicitarea sa ctre minister de a fi cooptat în
aciunea acestuia de elaborare a notelor de fundamentare a actelor normative în cauz, astfel încât
aceast aciune s fie fcut cu o mai mare acuratee i rigurozitate în ceea ce privete prevederea
sumelor necesare pentru înlturarea efectelor inundaiilor, dar i pentru evitarea ambiguitilor i
eventualelor interpretri subiective în aplicarea normelor legale;
233

Analiza oportunitii i necesitii atragerii/constituirii i a altor surse de finanare (altele
decât cele din “Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului” i “Fondul de intervenie la
dispoziia Guvernului”), inclusiv din fonduri europene, pentru intervenii în cazul producerii
calamitilor în domeniul feroviar;
Necesitatea susinerii cu resurse financiare a lucrrilor ulterioare celor executate în
regim de urgen (efectuate în vederea definitivrii acestora), astfel încât s se previn amplificarea
pagubelor în situaia producerii de noi calamiti naturale;
Elaborarea unor programe complexe prin care s fie asigurat unitatea de aciune a
autoritilor publice centrale i locale implicate în aciunea de prevenire i înlturare a efectelor
inundaiilor;
Elaborarea de norme/regulamente prin ale cror prevederi, s se preîntâmpine i s se
corecteze tentaia unor ofertani de a profita de caracterul urgent al nevoii de înlturare a efectelor
produse de inundaii;
Entitatea auditat, împreun cu Ministerul Transporturilor, s efectueze demersuri la
Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice pentru analizarea
înelesului exact al sintagmei de „perioad normal” la care fac trimitere prevederile legale în vigoare
i, dup caz, s se iniieze propuneri de modificare a actualelor reglementri, astfel încât termenele
i condiiile de aplicare a procedurii de achiziie prin încredinare direct (în situaii de urgen sau de
necesitate) s fie cât mai clare;
Entitatea auditat s programeze i s desfoare misiuni de audit i control intern
inclusiv pentru aciuni de înlturare a efectelor calamitilor i îndeosebi privind modul de cheltuire a
banului public, astfel încât în situaii de urgen sau de necesitate s existe certitudinea c sunt
respectate prevederile legale în domeniu, iar sumele alocate de la bugetul de stat sunt cheltuite cu
eficien;
Entitatea auditat s dispun analiza modului de respectare a clauzelor
contractuale i dup caz, s întreprind msuri legale corespunztoare, urmrind inclusiv calcularea
i încasarea penalitilor de întârziere, constituirea garaniei de bun execuie, precum i asigurarea
lucrrilor contractate, o atenie deosebit urmând a se acorda perioadei de postgaranie, precum i
analizei situaiei proiectelor elaborate, dar care nu au fost înc aplicate pentru realizarea lucrrilor
necesare înlturrii efectelor inundaiilor;
Dispunerea de msuri pentru evidenierea în analitice distincte ale contului curent de
disponibil i ale conturilor corespondente, a sumelor alocate de la bugetul statului pentru înlturarea
efectelor inundaiilor, conform reglementrilor legale.
b.2.3. Recomandri formulate Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale
din România S.A.
Revizuirea/actualizarea Instruciunilor Ageniei Naionale a Drumurilor (AND) nr. 567/2002
privind modul de intervenie în cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase;
Participarea reprezentanilor CNADNR i ai Direciilor Regionale de Drumuri i
Poduri(DRDP)/SDN- urilor din subordine la stabilirea i estimarea/evaluarea pagubelor (atât cantitativ
cât i valoric), produse de calamiti. Sensibilizarea Inspectoratului pentru Situaii de Urgen ce
funcioneaz la nivel de jude, astfel încât acesta s dein o serie de informaii privind: potenialul
infrastructurii de drumuri i asigurarea funcionrii acesteia în condiii de dezastre, sursele de risc
existente în jude care pot pune în pericol viaa cetenilor, bunurile materiale publice i private,
valorile de patrimoniu i arhivistice i, nu în ultimul rând, mediul înconjurtor;
Dispunerea efecturii unei analize aprofundate a tuturor datelor prezentate i raportate
Guvernului României, de ctre companie, referitoare la înlturarea efectelor inundaiilor din anul
2005 i pe primul trimestru din anul 2006, asupra infrastructurii rutiere i, dup caz, luarea msurilor
corespunztoare;
Elaborarea unor norme/criterii/proceduri standard, care s fie aplicabile aciunilor în
situaii de urgen sau de necesitate;
Efectuarea de analize a implicaiilor economico-sociale i de alt natur privind
meninerea unor trasee pe rute ocolitoare, în cazul afectrii rutelor directe de ctre calamiti
naturale;
Analiza în detaliu, împreun cu Ministerul Transporturilor, a cauzelor reale care au
determinat situaia prelungirii pe parcursul a mai multor ani a duratei necesare înlturrii efectelor
234

inundaiilor din anii 2005 i 2006 i, dup caz, dispunerea msurilor care se impun. Asigurarea
condiiilor necesare pentru finalizarea execuiei tuturor lucrrilor la obiectivele afectate de inundaii i
gsirea în acest sens a surselor de finanare, potrivit legii. Inventarierea lucrrilor rmase de finalizat
(inclusiv a celor aflate în stadiul de proiectare) i preluarea acestora în programele cu finanare din
fonduri externe (BDCE, BIRD, BERD, BEI II – III etc.), astfel încât s se confere maxim siguran
circulaiei pe drumurile publice, prin finalizarea lucrrilor aferente;
Efectuarea demersurilor din timp la organele competente pentru ca alocarea/repartizarea
fondurilor necesare înlturrii efectelor inundaiilor s fie realizat în timp oportun, în ceea ce privete
contractarea serviciilor i executarea lucrrilor la termen i de bun calitate;
Asigurarea unei fundamentri cât mai riguroase a prevederilor bugetare care s fie avute
în vedere de ctre minister cu ocazia înaintrii unor proiecte de acte normative privind finanarea
activitii de întreinere curent i reparaii a drumurilor aflate în administrarea companiei, prin
prevederea unor articole distincte aferente activitii de prevenie i respectiv de înlturare a efectelor
calamitilor naturale;
Luarea de msuri în vederea respectrii prevederilor legale referitoare la achiziiile publice
(atât in cazul situaiilor de urgen sau de necesitate cât i în cazul lucrrilor ulterioare ce urmeaz a
se efectua dup perioada imediat/normal/necesar la care fac referire actele normative);
Programarea i efectuarea de aciuni de audit i control intern asupra modului de utilizare
i cheltuire a banului public (inclusiv a fondurilor externe) pentru înlturarea efectelor calamitilor
naturale asupra infrastructurii rutiere aflate în administrarea companiei;
Negocierea i implicit contractarea de ctre conducerile CNADNR -S.A. i/sau DRDP-urile
din subordine a unei perioade de post-garanie cât mai favorabil entitii care achiziioneaz servicii
i lucrri necesare înlturrii efectelor inundaiilor;
Analiza eficienei efectelor operaiunii de externalizare a unor servicii i activiti, i funcie
de rezultatul obinut, dispunerea de msuri legale;
Constituirea la nivelul entitii auditate a unei baze proprii de date, informatizate,
referitoare la preurile i tarifele curente pe pia i evoluia acestora în domeniul materialelor de
construcii, a prestaiilor cu utilaje tehnologice, respectiv a prestaiilor de transport .a., care s
confere o asigurare rezonabil c valoarea serviciilor i lucrrilor contractate este valoarea de pia a
acestora; consultarea, dup caz, a bazei de date constituit la nivelul ANRMAP, organism de stat
specializat în reglementarea i monitorizarea achiziiilor publice;
Efectuarea de ctre conducerea companiei a diligenelor legale la Ministerul
Transporturilor i la Ministerul Economiei i Finanelor în vederea clarificrii problemelor legate de
calculul, evidenierea, virarea, înregistrarea i raportarea TVA;
Gsirea soluiilor legale pentru stabilizarea personalului de conducere i de execuie din
cadrul companiei i al subunitilor acesteia în vederea asigurrii continuitii activitii i a unui
management performant;
Urgentarea aprobrii, de ctre organul de conducere a companiei, a Regulamentului de
organizare i funcionare, actualizat;
Efectuarea de propuneri ctre Ministerul Transporturilor în vederea elaborrii unui proiect
de act normativ unitar, care s înglobeze i s armonizeze toate prevederile legale existente,
referitoare la intervenia în situaii de urgen în cazul unor calamiti care ar putea afecta
infrastructura de transport a României.
b.3. Recomandri formulate ca urmare a auditului efectuat în domeniul reconstruciei/
consolidrii construciilor hidrotehnice aflate în administrarea Ministerului Mediului i Gospodririi
Apelor (actual Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile), precum i în gestionarea Administraiei
Naionale Apele Române
b.3.1. Recomandri formulate pentru Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile
Referitor la inexistena hrilor de risc la inundaii
Gsirea unor modaliti de lucru care s asigure o mai bun colaborare i cooperare cu
organele administraiei publice locale i agenii economici locali, pentru:
Reactualizarea strategiei pentru gestionarea fenomenelor de viitur, care s ofere cadrul
pentru investiii de anvergur, dezvoltarea msurilor de protecie local împotriva inundaiilor i
planuri de rspuns, în special pentru oraele mari i centrele economice importante;
235

Acordarea consultanei de specialitate autoritilor publice locale pentru elaborarea
hrilor de risc natural i de hazard.
Referitor la evaluarea i dimensionarea pagubelor produse de inundaii
Stabilirea de soluii, împreun cu celelalte instituii implicate, pentru cuantificarea cât mai
rezonabil a efectelor calamitilor, astfel încât sumele solicitate i alocate de la bugetul de stat
i/sau din alte surse pentru înlturarea efectelor calamitilor s reflecte cât mai fidel realitatea la
nivelul fiecrui deintor de construcii hidrotehnice, distinct pe fiecare eveniment natural produs;
Dispunerea iniierii unor proceduri standard care s prevad modul concret de
determinare a pagubelor produse de inundaii, evidenierea, raportarea i reflectarea acestora în
patrimoniul public al statului, precum i scurtarea duratei procesului normativ/legislativ în situaii de
urgen sau necesitate, pentru accesarea în timp cât mai scurt a fondurilor necesare înlturrii
efectelor calamitilor;
Studiile de fezabilitate pentru reabilitarea obiectivelor hidrotehnice întocmite în anii
anteriori i pentru care au fost pltite sume importante, s fie reanalizate i s se stabileasc
oportunitatea finanrii lucrrilor i gsirea în acest sens a sumelor necesare.
Referitor la asigurarea i alocarea fondurilor în vederea înlturrii efectelor inundaiilor
Emiterea unor proceduri standard pentru a se evita pe cât posibil subiectivismul în
ierarhizarea prioritilor privind alocarea i repartizarea fondurilor pe obiectivele afectate de inundaii,
precum i pentru stabilirea unor criterii în baza crora s fie realizat alegerea prestatorilor de
servicii, furnizorilor de materiale i executanilor de lucrri de construcii publice pentru “realizarea în
regim de urgen a lucrrilor de investiii”;
Elaborarea notelor de fundamentare a proiectelor de hotrâri de Guvern, s aib în
vedere, pe cât posibil, propunerea distinct de sume pe fiecare eveniment natural petrecut i, dup
caz, distinct pentru lucrri de înlturare a efectelor calamitilor în cauz (în situaia alocrii sumelor
din Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului) fa de cele de prevenire (având finanare prin fila
de buget anual sau alte surse), astfel încât, s fie cunoscut suma în limita creia se pot angaja
servicii i lucrri prin aplicarea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de
participare;
Luarea de msuri care s asigure absorbia de fonduri interne i externe pentru
constituirea necesarului de stocuri de aprare împotriva inundaiilor la nivelul normativelor în
domeniu.
Referitor la implementarea msurilor privind înlturarea efectelor inundaiilor i
prevenirea altor calamiti
Analizarea tuturor situaiilor de negociere cu o singur surs i negociere fr publicare
prealabil i, în funcie de constatri, inclusiv perioada normal/imediat/necesar prevzut de lege,
luarea msurilor care se impun;
Elaborarea unor norme, reguli sau proceduri standard pentru aplicarea negocierii cu sau
fr publicare prealabil de anun, în vederea prestabilirii unor criterii privind încredinarea direct i
a unor reguli privind modul unitar de prezentare a ofertelor, limitele acceptabile ale preurilor
determinate de practici anterioare, condiiile specifice ale fiecrei zone de lucru i condiiile
suplimentare de calitate i de protecia mediului, susinute de documentele de eligibilitate prevzute
de legislaia în vigoare privind achiziiile publice.
Referitor la respectarea prevederilor legale în solicitarea, alocarea, administrarea i
utilizarea resursele financiare i materiale
Analizarea respectrii clauzelor contractuale i eficiena serviciilor prestate prin
externalizarea unor activiti i, în urma analizei, dispunerea msurilor legale, inclusiv în ce privete
recuperarea eventualelor prejudicii i îmbuntirea acestei activiti;
Luarea msurilor de îndeplinire a funciei de control i monitorizare a activitii în general
i a celei privind înlturarea i prevenirea efectelor inundaiilor în special, prin organizarea
compartimentului de audit intern la nivelul instituiei i direciilor teritoriale de ape.
236

Referitor la reflectarea în patrimoniu i raportarea obiectivelor realizate
S se dispun msuri de inventariere i evaluare/reevaluare a tuturor bunurilor aparinând
domeniului public al statului aflate în gestionarea Administraiei Naionale Apele Române (ANAR),
astfel încât, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 actualizat i inând cont de
prevederile O.G. nr. 3/2005 pentru modificarea O.G. nr. 81/2003 privind reevaluarea i amortizarea
activelor fixe aflate în patrimoniul instituiilor publice, datele înregistrate în evidenele ANAR i
raportate de acesta s reflecte realitatea bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului (fizic i
valoric).
b.3.2. Recomandri formulate Administraiei Naionale Apele Române
Referitor la inexistena hrilor de risc la inundaii
Gsirea unor modaliti de lucru care s asigure o mai bun colaborare i cooperare cu
organele administraiei publice locale i agenii economici locali, pentru:
Reactualizarea strategiei pentru gestionarea fenomenelor de viitur, care s ofere cadrul
pentru investiii de anvergur, dezvoltarea msurilor de protecie local împotriva inundaiilor i
planuri de rspuns, în special pentru oraele mari i centrele economice importante;
Implementarea msurilor i conceptelor strategiei naionale de management al riscului la
inundaii i adaptarea acestora la specificul hidrografic;
Implementarea cât mai rapid a sistemelor moderne de monitorizare, prevenire i
alarmare, care ar duce la creterea eficienei în aciunea de gospodrire a apelor;
Acordarea consultanei de specialitate autoritilor publice locale pentru elaborarea
hrilor de risc natural i de hazard.
Referitor la evaluarea i dimensionarea pagubelor produse de inundaii
Stabilirea de soluii (împreun cu celelalte instituii implicate) pentru cuantificarea cât mai
rezonabil a efectelor calamitilor, astfel încât sumele solicitate i alocate de la bugetul de stat
i/sau din alte surse pentru înlturarea efectelor calamitilor s reflecte cât mai fidel realitatea la
nivelul fiecrui deintor de construcii hidrotehnice, distinct pe fiecare eveniment natural produs;
S se procedeze la determinarea valorii de înregistrare în contabilitate aferente pagubei
produse, în vederea diminurii corespunztoare a valorii activelor afectate de inundaii, pentru
reflectarea realitii;
Analizarea i reactualizarea punctelor critice din sistemul hidrotehnic în vederea
fundamentrii solicitrilor de fonduri din bugetul de stat sau alte surse, privind activitatea curent,
urmând ca din fondurile de rezerv i de intervenie constituite la nivelul Guvernului s se propun
numai efectuarea de lucrri strict necesare înlturrii efectelor inundaiilor într-o perioad imediat
producerii acestora, conform legii;
Iniierea i propunerea spre aprobare organului ierarhic competent a unor proceduri
standard care s prevad modul concret de determinare a pagubelor produse de inundaii,
evidenierea, raportarea i reflectarea acestora în patrimoniul public al statului, precum i scurtarea
duratei procesului normativ/legislativ în situaii de urgen sau necesitate, pentru accesarea în timp
cât mai scurt a fondurilor necesare înlturrii efectelor calamitilor;
Studiile de fezabilitate pentru reabilitarea obiectivelor hidrotehnice, întocmite în anii
anteriori i pentru care au fost pltite sume importante, s fie reanalizate i s se stabileasc
oportunitatea finanrii lucrrilor i gsirea în acest sens a sumelor necesare;
Organizarea unei evidene distincte a lucrrilor la obiectivele de investiii efectiv afectate
de inundaii din anul bugetar respectiv fa de lucrrile din planul curent de investiii al instituiei (care
trebuie s cuprind i lucrri aferente punctelor critice ce nu sunt efectul unor calamiti curente), pe
surse de finanare. În acest mod se poate cunoate efortul bugetar pentru înlturarea pagubelor
efectiv create de calamiti, separat de cheltuielile activitii curente de întreinere i prevenie.
Referitor la asigurarea i alocarea fondurilor în vederea înlturrii efectelor inundaiilor
Emiterea unor proceduri standard pentru a se evita pe cât posibil subiectivismul în
ierarhizarea prioritilor privind alocarea i repartizarea fondurilor pe obiectivele afectate de inundaii,
precum i pentru stabilirea unor criterii în baza crora s fie realizat alegerea prestatorilor de
servicii, furnizorilor de materiale i executanilor de lucrri de construcii publice pentru “realizarea în
regim de urgen a lucrrilor de investiii”;
237

Etapizarea lucrrilor de înlturare, distinct de cele de prevenire a efectelor inundaiilor,
funcie de volumul fondurilor alocate cu aceast destinaie;
Efectuarea diligenelor necesare pentru gsirea surselor de finanare, inclusiv prin
accesarea fondurilor Comunitii Europene, în ce privete lucrrile la punctele critice identificate care
ar putea conduce la agravarea efectelor inundaiilor;
Solicitarea forului tutelar ca, la elaborarea notelor de fundamentare a proiectelor de
hotrâri de Guvern, s aib în vedere propunerea aprobrii de sume pe cât posibil aferente fiecrui
eveniment natural petrecut i, dup caz, distinct pentru lucrri de înlturare a efectelor calamitilor în
cauz (în situaia alocrii sumelor din Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului) fa de cele de
prevenire (având finanare prin fila de buget anual sau alte surse), astfel încât, s fie cunoscut suma
în limita creia se pot angaja servicii i lucrri prin aplicarea procedurii de negociere fr publicarea
prealabil a unui anun de participare;
Organizarea i inerea unei evidene analitice distincte a fondurilor alocate i lucrrilor
efectuate pentru înlturarea efectelor calamitilor naturale fa de celelalte fonduri i lucrri ale
activitii curente, inclusiv pentru cele de prevenire a efectelor inundaiilor;
Solicitarea de ctre ANAR la ministerul tutelar ca, la momentul modificrii listelor de
investiii, cu ocazia alocrii de sume aferente înlturrii efectelor inundaiilor, acestea s fie
evideniate distinct fa de activitatea de baz;
Organizarea activitii de aa manier încât, în eventualitatea producerii altor calamiti
naturale, s-i permit utilizarea integral a tuturor fondurilor puse la dispoziie;
Luarea de msuri care s asigure absorbia de fonduri interne i externe pentru
constituirea necesarului de stocuri de aprare împotriva inundaiilor la nivelul normativelor în
domeniu.
Referitor la implementarea msurilor privind înlturarea efectelor inundaiilor i
prevenirea altor calamiti
S analizeze toate situaiile de negociere cu o singur surs i negociere fr publicare
prealabil i, în funcie de modul de încadrare în perioada normal/imediat/necesar prevzut de
lege, s ia msurile care se impun;
În activitatea viitoare, în situaia depirii perioadei strict necesare la care fac trimitere
actele normative în vigoare privind achiziiile publice, s organizeze i s efectueze achiziiile
respectând întocmai reglementrile legale, iar dup caz, s semnaleze ierarhic la timp eventualele
inadvertene între dispoziiile diferitelor acte normative, în vederea iniierii de ctre minister a
armonizrii acestora;
Alegerea uneia din procedurile care s asigure cerinele de transparen, competitivitate
i eficien prevzute de lege, având în vedere prevederile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de
concesiune de servicii, coroborat cu H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din O.U.G. nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a
contractelor de concesiune de servicii, care prevede posibilitatea ca autoritatea contractant s invite
la negociere “ori de câte ori este posibil” mai muli operatori economici i în situaiile aplicrii
procedurii prin negociere fr anun prealabil de participare;
Elaborarea unor norme, reguli sau proceduri standard pentru aplicarea negocierii cu sau
fr publicare prealabil de anun, în vederea prestabilirii unor criterii privind încredinarea direct i
a unor reguli privind modul unitar de prezentare a ofertelor, limitele acceptabile ale preurilor
determinate de practici anterioare, condiiile specifice ale fiecrei zone de lucru i condiiile
suplimentare de calitate i de protecia mediului, susinute de documentele de eligibilitate prevzute
de legislaia în vigoare privind achiziiile publice.
Referitor la respectarea clauzelor contractuale de realizare a obiectivelor de ctre
executani, msuri luate în cazul nerespectrii acestora
S se dispun msuri pentru analiza clauzelor contractelor (încheiate la nivelul
administraiei i al direciilor de ape) i a modului de respectare a acestora, iar dup caz, s
urmreasc intrarea în legalitate, inclusiv în ce privete plile efectuate în plus fa de valorile
contractate, precum i constituirea garaniei de bun execuie a tuturor lucrrilor aferente înlturrii
238

calamitilor naturale, astfel încât eventualele vicii ascunse s poat fi remediate pe cheltuiala
constructorilor în perioada de pân la recepia final.
Referitor la respectarea prevederilor legale în solicitarea, alocarea, administrarea i
utilizarea resursele financiare i materiale
Solicitarea, de la direciile teritoriale de ape, a rapoartelor de audit privind modul de
înlturare a efectelor inundaiilor produse în anii 2005 i 2006, întocmite la nivelul acestora de ctre
camerele de conturi judeene, analizarea constatrilor i, dup caz, luarea msurilor
corespunztoare care s asigure recuperarea prejudiciilor, actualizate la data încasrii;
S se dispun direciilor teritoriale ca, dup analiza efectuat de ctre organele
Ministerului Economiei i Finanelor, s se procedeze la înregistrarea TVA exigibil, de recuperat i de
virat la bugetul de stat, potrivit legii;
Desfurarea de aciuni de control privind înlturarea i prevenirea efectelor inundaiilor în
special.
Referitor la reflectarea în patrimoniu i raportarea obiectivelor realizate
S se dispun msuri de inventariere i evaluare/reevaluare a tuturor bunurilor aparinând
domeniului public al statului aflate în gestionarea ANAR, astfel încât, în conformitate cu prevederile
Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i inând cont de
prevederile O.G. nr. 3/2005 pentru modificarea O.G. nr. 81/2003 privind reevaluarea i amortizarea
activelor fixe aflate în patrimoniul instituiilor publice, datele înregistrate în evidenele ANAR i
raportate s reflecte realitatea bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului (fizic i valoric).
IV.C.2. Auditul privind respectarea prevederilor Conveniei referitoare la
cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea
În Programul de control financiar pe anul 2007, aprobat de ctre Plenul Curii de Conturi prin
Hotrârea nr. 25/25.04.2007, s-a prevzut aciunea de audit "Respectarea prevederilor Conveniei
privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Convenia de la Sofia).
Prevederile legale pentru efectuarea acestui audit sunt stabilite prin art. 17, lit. g din Legea nr.
94/1992, privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi a României, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare.
Auditul s-a efectuat în judeele Brila, Clrai, Dolj, Galai, Giurgiu, Ialomia, Olt,
Teleorman, i Tulcea la:
a) Autoriti teritoriale competente în domeniul mediului:
- Ageniile pentru protecia mediului din judeele riverane Dunrii (A.P.M.);
- Sistemul de gospodrire a apelor (S.G.A.) din cadrul Direciilor de ape (D.A.) (aflate în
subordinea „Administraiei Naionale Apele Române”);
- Garda de Mediu – Comisariatele judeene;
b) Autoriti locale cu responsabiliti în domeniul mediului
- Autoritile de sntate public (A.S.P.) judeene;
- Administraia Rezervaiei Biosferei „Delta Dunrii” –Tulcea;
- Consiliile judeene i locale, primrii din localitile riverane Dunrii;
c) Ageni economici, a cror activitate are impact asupra mediului.
Perioada supus auditrii a fost cea cuprins între 01.01 – 31.12.2006.
a) Obiective specifice
1. În domeniul prevenirii, controlului i reducerii impactului transfrontalier
La nivel naional, prevenirea, controlul i reducerea impactului transfrontalier, precum i
protecia calitii apei i utilizrii acesteia sunt asigurate prin aplicarea prevederilor legislative i a
msurilor administrative.
În cursul anului 2006, prin supravegherea calitii apelor Dunrii a fost posibil cunoaterea
situaiei privind poluarea zilnic, precum i evaluarea tendinelor globale ale calitii apelor. În
239

vederea minimizrii riscurilor cauzate de poluri accidentale, au fost dispuse msuri de prevenire i
control. Probele prelevate din Dunre în anul 2006 au fost analizate din punct de vedere biologic, iar
rezultatele nu au pus în eviden depiri semnificative ale indicatorilor. Calitatea apei potabile
distribuit populaiei a fost supus periodic verificrilor de ctre Ageniile pentru protecia mediului,
Sistemul de gospodrire a apelor i Autoritile de sntate public.
În anul 2006, comparativ cu anul precedent, calitatea apelor de suprafa s-a îmbuntit.
Totui, datorit faptului c anul 2006 a fost bogat în precipitaii (cu mult peste media anual, ca i în
anul 2005) majoritatea forajelor hidrogeologice au fost influenate datorit creterilor semnificative ale
nivelului hidrostatic. Evoluia nivelului freatic a fost urmrit în timp prin prelevarea de probe de ap,
în vederea monitorizrii calitii apelor subterane.
Astfel, în judeele riverane Dunrii, monitorizarea cantitii de ap este efectuat de ctre
Sistemele de Gospodrire a Apelor, dotate cu aparatur de msur i control, iar monitorizarea
calitii apelor de suprafa, a celor subterane, a forajelor i a apelor uzate este realizat prin
efectuarea de prelevri de probe i analize fizico – chimice de ctre Administraia Naional „Apele
Române”, prin Direciile de ape.
De asemenea, în anul 2006, o atenie deosebit a fost acordat monitorizrii calitii apei
potabile. În prima faz, calitatea apei potabile furnizate a fost asigurat de ctre productori, apoi de
ctre distribuitor, iar monitorizarea acesteia a fost în sarcina Autoritilor de sntate public din
judeele riverane Dunrii. Aceast operaiune de monitorizare a calitii apei potabile a fost realizat
prin efectuarea de probe pentru indicatori organoleptici, fizici, bacteriologici i chimici. Totui, ca i în
anii precedeni, nu toate laboratoarele în care sunt efectuate anumite analize sunt dotate cu
aparatur corespunztoare, acest fapt datorându-se lipsei fondurilor sau insuficienei acestora.
Un alt aspect avut în vedere în cadrul efecturii auditului a fost i calitatea cursurilor de ap.
La realizarea acestui obiectiv au fost avute în vedere clasele de calitate necesare, frecvenele de
prelevare, potenialele surse de poluare, confluena fluviului Dunrea cu afluenii principali i cu
aezrile umane. Referitor la situaia deeurilor, auditul a evideniat faptul c, la nivelul fiecrei
Agenii pentru protecia mediului din judeele riverane Dunrii, a fost efectuat o inventariere a
acestora. Au fost întreprinse aciuni pentru prevenirea i evitarea efectelor transfrontaliere produse
atât de deeuri, cât i de substane periculoase provenite din transportul pe ap.
În anul 2006, fa de anii anteriori, la apele evacuate din staiile de epurare oreneti s-a
constatat o scdere a încrcrilor în poluani acest fapt datorându-se, în primul rând, interveniilor
efectuate la nivelul agenii economici care deverseaz ape uzate în reelele de canalizare. Un
obiectiv important l-a constituit i îmbuntirea calitii resurselor de ap i a celor uzate oreneti.
Realizarea acestuia este posibil printr-o retehnologizare a capacitilor de producie, dar mai ales
prin realizarea unor noi staii de epurare care s fie dotate cu tehnologii compatibile cu procesele
tehnologice de producie, precum i prin reabilitarea i completarea capacitilor existente.
2. În domeniul msurilor speciale pentru protecia resurselor de ap
La realizarea acestui obiectiv, în desfurarea aciunii de audit, au fost avute în vedere toate
activitile desfurate pentru prevenirea i/sau reducerea impactului transfrontalier, precum i
pentru utilizarea durabil a resurselor de ap i conservarea celor ecologice.
În judeele riverane fluviului Dunrea, instituiile cu atribuii în protecia mediului au desfurat
activiti specifice în vederea monitorizrii, reglementrii i verificrii folosinelor de ap, gestionrii
substanelor i preparatelor chimice periculoase. În anul 2006, pentru reducerea riscurilor polurilor
accidentale au fost dispuse msuri de prevenire i control, dar i efectuate activiti specifice în acest
sens de ctre Sistemul de gospodrire a apelor i Ageniile pentru protecia mediului prin
compartimentele de control ecologic i monitorizare, respectiv Garda de Mediu (prin Comisariatele
judeene).
De asemenea, au fost efectuate i aciuni de control privind evacuarea apelor uzate reziduale
industriale. Au fost intensificate aciunile de recirculare a apei, limitare i folosire raional i
planificat a îngrmintelor chimice i a pesticidelor. Nu în ultimul rând, o atenie deosebit trebuie
acordat activitilor educaionale, în scopul sensibilizrii populaiei de toate categoriile i de toate
vârstele pentru protecia apelor.
240

3. În domeniul msurilor speciale pentru limitarea emisiei
În anul 2006, la auditarea problemelor specifice acestui aspect, ca i în anii precedeni, au
fost avute în vedere urmtoarele aspecte, i anume:
- respectarea cerinelor de evacuare i de prevenire a polurii, prin verificarea în teren a
msurilor necesare de limitare a polurii,
- stadiul realizrii investiiilor de mediu necesare i aplicarea sanciunilor în cazul
nerespectrii limitelor admise la evacuarea poluanilor în apele de suprafa, cât i cele
ale termenelor de realizare a msurilor tehnice;
- evitarea sau reducerea evacurilor din surse punctuale i nepunctuale a substanelor
periculoase i a grupelor de substane;
- avizele emise pentru activiti cu impact transfrontalier;
- msuri cu caracter preventiv i reguli de comportament, impuse de ctre autoritile
competente pentru combaterea efectelor negative produse dup accidente.
În anul 2006 s-a constatat c apele de suprafa au avut calitatea influenat de ctre
deversrile de ape uzate care, la rândul lor, au fost epurate necorespunztor de ctre staiile de
epurare oreneti i industriale (fapt datorat în cea mai mare parte capacitii de epurare
insuficiente).
O surs de poluare a Dunrii a fost evacuarea de ape uzate, neepurate, direct în fluviu (prin
braul Borcea) care poate avea consecine grave asupra fenomenului natural de autoepurare.
Aceast situaie a fost constatat pe sectoarele de Dunre riverane judeelor Ialomia i Clrai
unde apele fluviului sunt la limita posibilitilor naturale de refacere a echilibrului biogeochimic.
In majoritatea cazurilor au fost aplicate msuri preventive i au fost respectate regulile de
comportament impuse de ctre autoritile competente cu atribuii în combaterea efectelor negative
dup producerea de accidente.
Referitor la aspectul privind limitarea eficient a emisiilor, chiar din faza de autorizare, agenii
economici au obligaia de a respecta condiiile privind folosirea celor mai bune tehnologii în vederea
eliminrii apelor uzate. În anul 2006, agenii economici monitorizai au respectat, de regul,
prevederile privind calitatea apelor uzate evacuate în reelele de canalizare public, iar cei care
evacueaz ape uzate în resursele de ap dein programe de etapizare privind realizarea lucrrilor i
a msurilor ce vizeaz protecia calitii apelor. În cadrul politicii de gospodrire a calitii apelor este
necesar s primeze i s fie dispuse msurile de prevenire a proceselor de degradare a tuturor
resurselor de ap.
4. În domeniul inventarierii emisiilor, programelor de aciune i evaluare a progreselor
înregistrate
Pentru perioada supus auditrii, la nivelul Ageniilor pentru protecia mediului i Sistemului
de gospodrire a apelor din judeele riverane Dunrii, s-a constatat c au fost întocmite evidene
privind inventarierea surselor punctuale. Pentru prevenirea i reducerea polurii surselor de ap au
fost desfurate aciuni care au vizat monitorizarea agenilor economici în vederea încadrrii
indicatorilor apelor evacuate uzate în limitele prevzute de lege, iar prin avizele i autorizaiile de
gospodrire a apelor au fost stabilite msuri pentru îmbuntirea eficienei staiilor de epurare, cu
termene bine stabilite impuse prin programele de etapizare, care fac parte integrant din autorizaie.
Pentru sursele de poluare nepunctuale a apelor nu exist o eviden strict, datorit
caracterului aleatoriu ale acestor surse. Astfel, anumite evaluri sunt luate în calcul în momentul în
care se produc, iar posibilele depiri ale indicatorilor urmrii pe cursurile de ap sunt analizate în
situaia în care nu au cauze directe în sursele punctuale. Referitor la reducerea emisiilor, agenii
economici considerai a fi poteniali poluatori au obligaia întocmirii de programe în care sunt
specificate termene precise privind msurile care se impun i pe care au obligaia s le respecte, în
caz de necesitate.
Prin controalele efectuate de Sistemul de gospodrire a apelor i Ageniile pentru protecia mediului
din teritoriu s-a constatat c, de regul, majoritatea agenilor economici respect msurile de
prevenire i reducere a polurii. Ambele instituii întocmesc rapoarte lunare, trimestriale, semestriale
i anuale care sunt transmise atât la Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor cât i la organele
administraiei locale.
Auditul a pus în eviden faptul c în majoritatea cazurilor analizate, potenialii poluatori
respect msurile de prevenire i reducere prevzute în programe, neînregistrându-se cazuri de
241

nerespectare a acestora. La nivel teritorial, este cunoscut faptul c reducerea nivelului de poluare
poate fi realizat prin impunerea i respectarea anumitor etape, respectiv monitorizarea, controlul,
sancionarea i raportarea. Pentru anul 2006 s-a constatat c periodic au fost realizate msurile de
protecie, iar rezultatele obinute au fost evideniate i raportate.
5. În domeniul programelor de monitorizare i evaluare
În anul 2006, monitorizarea calitii factorilor de mediu a fost realizat prin efectuarea de
analize i determinri asupra unor parametri generali de calitate i specifici de impurificare. Aceste
analize au fost efectuate asupra probelor recoltate din reeaua de supraveghere, precum i asupra
celor recoltate în cadrul aciunilor de expertizare. Rezultatele obinute au fost incluse într-o baz de
date utilizat în cazurile care au necesitat aplicarea de msuri urgente (în situaia unor poluri
accidentale) sau atunci când au fost constatate unele deteriorri ale calitii factorilor de mediu.
Urmare monitorizrilor efectuate, pentru perioada supus auditrii, s-a constatat c la nivelul
fiecrui jude sunt supravegheate reelele de urmrire a calitii apelor de suprafa, reelele de
urmrire a emisiilor (ape uzate) în cursuri de ap i canalizrile localitilor. Pentru fluviul Dunrea au
fost evaluate condiiile de calitate, respectiv gradul de curare al apelor de suprafa i al lacurilor de
acumulare. Activitile de monitorizare (calitativ i cantitativ a apei), precum i controlul emisiilor
sunt efectuate de ctre Sistemul de gospodrire a apelor i Ageniile pentru protecia mediului din
teritoriu.
În anul 2006, la dispoziia publicului au fost puse informaii privind rezultatele activitilor de
monitorizare prin intermediul anumitor publicaii adecvate. Bazele de date privind informaii specifice
de mediu, deinute de Ageniile pentru protecia mediului au fost actualizate i publicate pe site-ul
instituiei.
De asemenea, în cadrul componentei de relaie al instituiilor cu mass-media au fost puse la
dispoziia publicului informaii privind calitatea mediului, calitatea apei în bazinul hidrografic al fluviului
Dunrea, precum i din domeniul autorizrii, anunuri de dezbateri publice, proiecte, comunicate de
pres, situaia hidrologic, cadastrul apelor etc.
Urmare efecturii aciunii de audit s-a desprins opinia general potrivit creia msurile care
se impun pe termen mediu i lung în vederea asigurrii unei caliti mai bune a resurselor de ap
necesit, în continuare, depunerea de eforturi privind îmbuntirea:
- promovrii de ctre autoritile administraiei publice locale i agenii economici a unui
management privind exploatarea i întreinerea corespunztoare a reelelor de canalizare,
monitorizarea cantitativ i calitativ a apelor uzate primite i evacuate în sistemele de canalizare
precum i preepurarea apelor uzate industriale înainte de evacuarea în reeaua de ape menajere;
- modului în care autoritile administraiei publice continu reabilitarea i extinderea reelelor
de canalizare în localitile riverane fluviului Dunrea, precum i identificarea de surse de finanare
pentru realizarea canalizrilor;
- sistemelor de depozitare, epurare i eliminare a apelor reziduale rezultate de la agenii
economici ca urmare a creterii animalelor, precum i continuarea monitorizrii gestiunii apelor uzate
rezultate din aceast activitate;
- aciunilor de ecologizare a zonelor afectate i limitrofe fluviului Dunrea, a râurilor i a
localitilor care dein pe teritoriul administrativ lacuri/iazuri.
În anul 2006, ca i în anii precedeni, dei au existat programe, dotrile suplimentare pentru
laboratoare au fost insuficiente datorit lipsei fondurilor pentru investiii. Rmân ca prioriti în
protecia mediului creterea fondurilor alocate acesteia, precum i modificri de ordin
comportamental din partea tuturor persoanelor juridice i fizice.
Pentru o mai bun gestionare i protejare a mediului se impune efectuarea de analize i
propuneri privind identificarea fondurilor necesare, extinderea posibilitilor de finanri interne sau
externe în vederea dotrii staiilor de epurare cu treapt biologic.
b) Recomandri
Implicarea factorilor de rspundere pe plan local, astfel ca autoritile cu atribuii în
domeniul proteciei mediului s poat avea informaii cu privire la întreaga suprafa agricol, inclusiv
a solurilor afectate de reziduurile zootehnice, pentru a putea fi în msur s aprecieze gradul de
poluare al acestora în vederea determinrii gradului de poluare a apelor subterane;
242

O mai bun colaborare între specialitii Ageniilor pentru protecia mediului i cei ai
Sistemului de gospodrire a apelor în vederea dispunerii msurilor necesare reducerii pe cât posibil
a polurii bazinului hidrografic i a stratului acvifer, precum i îmbuntirea, pe cât posibil a calitii
apei freatice pentru reducerea procentului de nepotabilitate la forajele monitorizate;
Inventarierea, pe cât posibil, a surselor nepunctuale de poluare de pe raza judeelor
riverane Dunrii.;
Efectuarea de raportri corelate la Agenia Naional de Protecie a Mediului care s aib
în vedere prevederile Conveniei privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului
Dunrea.
Ca i în anii precedeni, a fost necesar efectuarea de analize profunde i propuneri pentru
identificarea fondurilor necesare, cu posibiliti de finanare intern sau extern în cazul unor investiii
privind ridicarea unor diguri în zone predispuse de inundaii, consolidarea digurilor existente în
vederea evitrii sau diminurii efectelor catastrofale în cazul producerii unor eventuale inundaii.
În cursul anului 2006, pe teritoriul României au avut loc inundaii produse de creterile
frecvente ale debitelor pe majoritatea râurilor din ar. Au fost înregistrate viituri pe cursul mai multor
aflueni ai Dunrii, în cele mai multe cazuri depindu-se cotele de pericol. Referitor la msurile
dispuse i aplicate în vederea prevenirii, controlului i reducerii impactului inundaiilor, concluzia
general desprins este c dei cadrul legal i instituional exist, acesta nu este suficient. Sunt
necesare msuri ferme aplicate în practic, precum i gsirea celor mai bune soluii pentru
prevenirea producerii unor astfel de fenomene. De asemenea, se recomand o mai bun conlucrare
a autoritilor responsabile cu managementul de bazin i care au atribuii în domeniul sistemului de
avertizare în caz de accidente, în reeaua de monitorizare transnaional pentru calitatea apei i în
sistemul informaional pentru Dunre. Dac toate aceste activiti vor fi efectuate, rezultatele se vor
concretiza în îmbuntirea calitii apei, prevenirea polurii accidentale, minimizarea impactului
inundaiilor, îmbuntirea standardului de via al populaiei din Bazinul Dunrii, precum i
dezvoltarea economic a regiunii prin conservarea biodiversitii.
Pentru inundaiile produse în anul 2006, Curtea de Conturi a României a desfurat o aciune
de audit, atât la nivel central cât i teritorial, vizând, în special, modul de înlturare a efectelor
produse de inundaii.
Se menioneaz faptul c toate aceste aspecte, concluziile i recomandrile auditului au fost
aduse la cunotin Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile urmând ca în anul 2008 s fie
dispuse msuri în consecin în vederea îmbuntirii implementrii prevederilor Conveniei Dunrii.
IV.C.3. Auditul referitor la respectarea prevederilor Conveniei privind protecia
Mrii Negre împotriva polurii
În Programul de control financiar i audit pe anul 2007 aprobat de Plenul Curii de Conturi s-a
prevzut realizarea aciunii de audit "Respectarea prevederilor Conveniei privind protecia Mrii
Negre împotriva polurii".
Auditul s-a efectuat în judeul Constana la urmtoarele instituii:
- Agenia de Protecie a Mediului, Constana,
- Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare Marin „Grigore Antipa”, Constana,
- Direcia Apelor Dobrogea – Litoral, Constana,
- Autoritatea de Sntate Public, Constana,
- Autoritatea Naval Român – Centrul Maritim de Coordonare, Constana,
- Garda Naional de Mediu – Comisariatul Judeean Constana.
a) Obiective specifice
Opinia general de audit s-a bazat pe exprimarea unor opinii de audit, în domeniile prevzute
de Convenie, respectiv:
1. Prevenirea, controlul i reducerea efectului negativ al polurii asupra mediului marin al
Mrii Negre;
243

2. Poluarea cu substane periculoase i materiale;
3. Protecia resurselor marine vii;
4. Calitatea apei Mrii Negre pentru activitatea de agrement i îmbiere în sezonul estival
5. Revigorarea activitii Comisiei Mrii Negre, pe perioada deinerii preediniei acesteia.
b) Analiza stadiului îndeplinirii prevederilor din cadrul Conveniei Mrii Negre la
nivelul judeului Constana
b.1. Prevenirea, controlul i reducerea efectului negativ al polurii mediului marin al
Mrii Negre
În vederea asigurrii msurilor de prevenire, control i reducere a efectului negativ al polurii,
pentru protejarea i conservarea mediului Mrii Negre a fost elaborat Planul Naional Strategic de
Aciune pentru Marea Neagr (PNSAMN), care reprezint concretizarea politicii pentru aceast zon.
În prezent, Planul Naional Strategic de Aciune pentru Marea Neagr a fost reactualizat în
funcie de hotrârea Conferinei minitrilor mediului din rile semnatare ale conveniei care a aprobat
unele amendamente la documentul original, urmând ca acesta s fie revizuit periodic (anual), pe
msura realizrii prevederilor noilor cerine.
În perioada supus auditrii, pe plan intern, prevederile aplicabile zonei marine stabilite în
Strategia naional i Planul de aciune pentru conservarea biodiversitii (1996) i în Obiectivele de
management pentru conservarea biodiversitii i dezvoltarea durabil au fost incluse în seciunile
corespunztoare Planului oferind în acelai timp noi surse de informare pentru definirea aciunilor
specifice.
Pe plan internaional au avut loc colaborri tiinifice, derulate în cadrul programelor/
proiectelor de cercetare, bilaterale sau consorii cu parteneri din instituii de profil oceanologic din
rile riverane Mrii Negre. De asemenea, se intenioneaz aducerea la zi a Planului, în baza
schimbrilor ecologice care au intervenit între timp la nivelul ecosistemului marin.
Activitatea de înregistrare a condiiei apelor Mrii Negre din punct de vedere calitativ i
cantitativ, la nivel judeean, este realizat de:
- Agenia de Protecie a Mediului Constana, aceasta urmrete calitatea apelor la nivel
judeean prin Serviciul de monitorizare integrat a factorilor de mediu, dispunând de un
laborator propriu pentru efectuarea analizelor. Periodic, sunt efectuate expertize asupra
calitii apelor de suprafa i pentru apele uzate evacuate.
- Administraia Naional „Apele Române” – Direcia apelor Dobrogea – Litoral,
aceasta asigur, pe plan local, gestionarea cantitativ i calitativ a apelor, exploatarea
lucrrilor de gospodrire a apelor, precum i aplicarea strategiei i politicii naionale în
domeniu. Începând cu anul 2006, pe o durat de doi ani, Administraia Naional „Apele
Române” – Direcia Apelor Dobrogea – Litoral particip la ample proiecte internaionale,
respectiv: Întrirea capacitii instituionale pentru implementarea Directivei cadru i
recomandri privind managementul integrat al zonei costiere de-a lungul rmului
românesc al Mrii Negre, Studiu privind protecia i reabilitarea prii sudice a rmului
românesc al Mrii Negre, sectorul Vama Veche - Midia Nvodari, Managementul Plajelor
de pe Litoralul Românesc al Mrii Negre.
- Autoritatea Judeean de Sntate Public Constana, printre alte obiective de
activitate, aceast instituie are i obligaia urmririi calitii apelor naturale folosite în
scop de îmbiere sau recreaional, care presupune desfurarea unor aciuni de
supraveghere a litoralului românesc prin prelevarea probelor bacteriologice i chimice
din apa de mare, recoltarea de probe biologice din nisipul rmului, precum i controale
igienico – sanitare în vederea sprijinirii meninerii salubritii plajelor.
- Institutul Naional de cercetare i dezvoltare marin „Grigore Antipa”, acesta are ca
obiect principal de activitate efectuarea de cercetri fundamentale, aplicative i de
dezvoltare tehnologic în domeniul ecologiei i proteciei mediului marin, oceanografiei
marine i costiere, precum i al gestionrii resurselor vii din Marea Neagr. De
asemenea, este considerat operatorul tehnic al reelei naionale de monitorizare fizic,
chimic i biologic al apelor marine costiere i de supraveghere a eroziunii, rspunzând
cerinelor de interes naional i internaional în zona economic exclusiv proprie Mrii
Negre.
244

- Autoritatea Naval Român - Centrul Maritim de Coordonare Constana, acesta a
fost înfiinat începând cu anul 2005 în vederea creterii continue a calitii serviciilor, în
conformitate cu cerinele naionale i internaionale pentru navigaia civil, a operaiunilor
portuare i a mediului marin, în domeniul prevenirii polurilor marine cu hidrocarburi sau
orice nerespectare a proteciei mediului marin în zona de competen, precum i a
dirijrii traficului naval. Centrul are responsabiliti în domeniul organizrii i coordonrii
de aciuni care vizeaz poluarea i dirijarea traficului.
- Garda Naional de mediu – Comisariatul Judeean Constana, considerat organul de
specialitate la nivel judeean, organizat ca un corp specializat de control i inspecie,
având atribuii în domeniul prevenirii, constatrii i sancionrii nerespectrii prevederilor
legale în protecia mediului, apelor, solului, aerului etc. În anul 2006 Garda de Mediu
Constana a desfurat numeroase controale, în colaborare cu alte instituii ale statului
(Poliia, Jandarmeria, Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Autoritatea de Sntate
Public) în scopul asigurrii condiiilor optime pentru desfurarea activitilor turistice în
zona litoralului Mrii Negre.
- Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare Marin „Grigore Antipa” rspunde de
urmrirea calitii apelor marine la litoralul românesc, de elaborarea de standarde de
calitate, de cooperare i monitorizare. Pentru realizarea acestui obiectiv, Institutul
Naional de Cercetare i Dezvoltare Marin „Grigore Antipa” a propus Ministerului
Mediului i Gospodririi Apelor o strategie de monitorizare a parametrilor fizici, chimici i
biologici ai apelor marine costiere. Strategia a fost alctuit pe baza necesitilor
naionale, având în vedere în acelai timp i obligaia de a participa la desfurarea de
programe comune cu celelalte ri semnatare ale Conveniei Mrii Negre, prin
Secretariatul permanent. Astfel, în anul 2006 pentru aceast activitate, Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor a alocat suma de 4 miliarde lei pentru realizarea studiului
„Monitorizarea parametrilor fizici, chimici i biologici ai apelor de tranziie i costiere
naionale ”.
Urmare efecturii aciunii de audit s-a desprins concluzia c apele costiere româneti sunt
supuse influenei poluante a surselor de pe litoral, precum i poluanilor transportai de Dunre i de
celelalte râuri din partea de nord – vest a rii (Nistru, Nipru).
Opinia auditorului, rezultat din analiza documentelor puse la dispoziie de ctre instituiile
auditate, a fost c efectele cele mai semnificative în privina degradrii mediului i ecosistemului
litoral sunt generate i de cantitatea mare de sruri nutritive (azot, fosfor, siliciu) care pot determina
apariia unor fenomene biologice cu efecte negative pe termen lung.
b.2. Poluarea cu substane periculoase i materiale
La auditarea acestui aspect au fost avute în vedere i principalele aspecte legate de poluarea
cu substane periculoase i materiale, deoarece apele Mrii Negre sunt poluate atât de pe uscat, din
surse permanente (principali poluatori: agenii economici), cât i prin poluri accidentale.
Prin verificarea surselor importante de poluare de pe uscat, din bazinul hidrografic litoral, i a
condiiilor de funcionare a agenilor economici s-a constatat c sursele de poluare sunt reprezentate
de importani ageni economici, cum sunt Rompetrol Rafinare Complex Petromidia S.A. Nvodari,
Regia Autonom Judeean de Ap Constana, Staia de Epurare Constana Sud, Staia de
Epurare Constana Nord, Staia de Epurare Eforie Sud, Staia de Epurare Mangalia, Staia de
Epurare Limanu, Staia de Epurare Poarta Alb, S.C.Oil Terminal S.A. Constana, S.C Lafarge –
Romcim S.A. Sucursala Medgidia, S.C. Etermed S.A. Medgidia, S.C. Edilmed S.A. Medgidia,
S.C. Legmas S.A. Nvodari. În perioada 2004 – 2006 au avut loc 30 poluri accidentale de uscat
acestea fiind cauzate, de cele mai multe ori, datorit spargerilor clandestine ale conductelor dar i
scurgerilor provocate de defeciuni înregistrate la conductele prin care au fost transportate produsele
petroliere ctre portul Constana. Agentul constatator, în cazul acestor poluri, a fost Direcia Apelor
Dobrogea – Litoral.
În aceeai perioad, au fost înregistrate un numr de 42 de poluri accidentale de pe nave,
din care o parte cu autori necunoscui. Ca i în cazul polurilor accidentale de pe uscat, cele produse
de pe nave au avut ca poluant produsele petroliere, urmare unor avarii la navele aflate în danele de
încrcare – descrcare sau în traficul transfrontalier. Opinia auditorului, rezultat din analiza
documentelor puse la dispoziie de ctre instituiile auditate, a fost c valoarea indicatorilor urmrii s-a
245

încadrat în limite normale, datorit monitorizrii calitii apei, dar i a agenilor economici poluatori
(ponderea cea mai mare o au S.C. Petromidia S.A. Constana, Regia Autonom Judeean de Ap
Constana) care au depus eforturi în îmbuntirea sistemelor de epurare a apelor uzate.
b.3. Protecia resurselor marine vii
În vederea auditrii acestui aspect au fost avute în vedere:
- prevenirea polurii mediului marin provocat de deeurile periculoase;
- situaia speciilor periclitate;
- starea fondului piscicol marin.
În legtur cu gestionarea i protecia resurselor vii (exploatate comercial, biodiversitatea,
habitatul i cadrul natural) s-a constatat c factorii implicai monitorizeaz aceste aspecte, iar
rezultatele sunt înscrise în rapoartele anuale.
Referitor la msurile ce trebuie s fie luate în situaii de urgen de ctre prile aflate în
cooperare s-a constatat c pentru realizarea planului de conservare a cetaceelor din Marea Neagr
nu au fost întreprinse aciuni privind punerea în aplicare a planurilor de urgen în cazul unor pericole
pentru cetacee în situaii de poluri sau euri. De asemenea, nu a fost realizat un plan de conduit
care s guverneze funcionarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în aceast activitate.
b.4. Calitatea apei Mrii Negre pentru activitatea de agrement i îmbiere în sezonul estival
Poluarea mediului marin are efecte atât asupra condiiilor de agrement, cât i asupra calitii
apei de îmbiere. Monitorizarea calitii apei Mrii Negre este efectuat de ctre Autoritatea de
Sntate Public Constana care evalueaz i starea igienico-sanitare a apelor de îmbiere.
În vederea îmbuntirii calitii apei pentru activitatea de agrement i îmbiere, în presezonul
2006, Autoritatea de Sntate Public Constana a reactualizat protocolul de colaborare cu Institutul
de Cercetri Marine „Grigore Antipa” i cu Direcia Apelor Dobrogea Litoral, în baza cruia sunt
efectuate schimburi de date i informaii pentru realizarea unei bune monitorizri a calitii apei de
îmbiere, precum i pentru corecta informare a autoritilor publice, mass-mediei i utilizatorilor de
plaj.
b.5. Stabilirea comisiei pentru protecia mediului marin al Mrii Negre
Aa cum este cunoscut i din aciunile de audit anterioare, la nivel regional funcioneaz
Comisia pentru urmrirea exploatrii raionale i a proteciei resurselor naturale balneoclimaterice,
precum i a refacerii echilibrului ecologic din zona litoralului românesc (Comisia litoral) care are în
componen i reprezentani ai instituiilor locale cu abiliti în acest domeniu.
Ca i în anii precedeni, activitatea acestei comisii a avut o frecven sczut, fr contribuii
majore în îmbuntirea aciunilor de prevenire a polurii mediului marin de – a lungul litoralului românesc.
c) Analiza i evaluarea nivelului problemelor privind Direcia Apelor Dobrogea
Litoral i Inspectoratul pentru Protecia Mediului Constana
Autorizaiile de mediu necesare; În vederea realizrii acestui obiectiv, datorit expirrii unor
autorizaii emise între 2003-2004, auditorii au luat în discuie doar autorizaiile eliberate în anul 2005.
În acest sens, s-a constatat c toi agenii economici care evacueaz ape uzate în Marea Neagr
sunt reglementai din punct de vedere al gospodririi apelor, dein programe de prevenire i
combatere a polurilor accidentale actualizate la data ultimei autorizri.
Respectarea prevederilor înscrise în autorizaii de ctre deintori; În anul 2005 au fost
aplicate un numr de 28 amenzi contravenionale, ceea ce evideniaz faptul c, totui, prevederile
autorizaiilor de mediu nu sunt respectate întocmai. De menionat este faptul c prin controalele
efectuate de ctre Garda de Mediu, au fost vizate i aspectele privind modul de respectare a
condiiilor impuse prin autorizaiile de mediu.
Msurile luate pentru limitarea polurii Mrii Negre; Auditarea acestui aspect a scos în
eviden faptul c sunt instituite msuri i aciuni speciale în vederea limitrii polurii mediului marin.
246

d) Opinia auditorului privind respectarea prevederilor Conveniei Mrii Negre
În ultima perioad de timp se observ o tendin general se stabilizare a factorilor de
mediu i de reducere a fondului de nutrieni;
Cu excepia unor zone limitate (Nvodari, Constana i Mangalia) concentraiile de nutrieni
au fost relativ mici i omogene, în mod deosebit fosforul mineral, revenindu-se astfel la situaia
existent în urm cu 30 de ani;
Apele litorale au fost caracterizate, în general, printr-o bun oxigenare, excepii
înregistrându-se în zonele Constana Nord, Constana Sud i Mangalia unde în lunile iulie i august
(mai ales în ultimii ani) valoarea minim a sczut semnificativ;
Datele de radioactivitate din ultimii cinci ani au avut un nivel sczut în toate componentele
ecosistemului marin;
Sedimentele cele mai contaminate cu metale grele au fost prelevate din zonele afectate
direct de deversrile de ape uzate menajer i industrial i din activitile portuare (Nvodari,
Constana Nord, Constana Sud, Mangalia);
În anul 2004 a fost înregistrat o diminuare a polurii cu hidrocarburi, comparativ cu anii
precedeni, atât în apele costiere, cât i în sedimente, ca urmare a valorilor crescute din apele uzate
menajere i industrial deversate în zon.
e) Recomandri
Adoptarea Planului de intervenie în caz de dezastru, exceptând poluarea cu hidrocarburi
(exist un proiect);
Implementarea Planului strategic al Mrii Negre prin elaborarea unei hotrâri de guvern;
Implementarea prevederilor Conveniei Mrii Negre, prin adoptarea legislaiei specifice,
precum i a formulrii unei strategii proprii, care s fie implementat la nivel naional i local;
Semnarea unor protocoale, cu statele semnatare ale Conveniei, privind stoparea
braconajului, informarea despre deeurile existente la bordul unor nave, precum i cele care
privesc Conveniile internaionale CITES, MONTREAL i BASEL;
Formularea unei strategii privind turismul durabil în zona costier i corelarea acesteia cu
strategia de dezvoltate durabil a municipiilor Constana i Mangalia, precum i cu Planul
Local de Aciune pentru Protecia Mediului;
Colaborarea cu Institutul Internaional de Energie Atomic de la Viena, în cadrul unor
programe de supraveghere a radioactivitii Mrii Negre i a Mrii Mediterane;
Susinerea activitii unui punct focal naional de comunicare/informare care s centralizeze
informaia referitoare la aplicarea Conveniei de protecie a Mrii Negre împotriva polurii i
care s rspund necesitilor de centralizare a rezultatelor privind activiti i iniiative ale
factorilor naionali implicai, necesiti de informare ale autoritilor administraiei
centrale/locale, cât i a Secretariatului Comisiei cu sediul la Istambul.
Protecia Mrii Negre este o problem actual i care ar trebui s ne preocupe pe noi toi. În
acest sens, este necesar s fie avut permanent în vedere acordarea unei atenii deosebite
angajamentelor tuturor autoritilor cu responsabiliti în protecia mediului, în special în protecia
mediului marin i a litoralului românesc.
Se menioneaz faptul c toate aceste aspecte, concluziile i recomandrile auditului, au fost
aduse la cunotin Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile urmând ca în anul 2008 s fie
dispuse msuri în consecin în vederea îmbuntirii implementrii prevederilor Conveniei Mrii
Negre.
247

IV.C.4. Auditul programelor bugetare din domeniul învmântului
În cadrul Conveniei de înfrire instituional (Twinning) încheiat între Curtea de Conturi a
României i Curtea de Conturi a Spaniei s-au efectuat dou audituri pilot privind programele
bugetare:
- „Acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de calculatoare”
- „Dotarea cu mobilier colar a unitilor de învmânt preuniversitar”
Auditurile menionate au fost efectuate la Ministerul Educaiei i Cercetrii precum i la un
numr de 64 de instituii reprezentând 17 inspectorate colare judeene, 5 universiti i 42 de
instituii de învmânt preuniversitar(coli, licee) din judeele: Bistria Nsud, Botoani, Braov,
Buzu, Cluj, Constana, Dâmbovia, Ialomia, Ilfov, Gorj, Hunedoara, Mure, Slaj, Suceava,
Teleorman, Vaslui i Municipiul Bucureti.
Auditurile efectuate au vizat aspecte legate atât de auditul de regularitate i legalitate cât i
de auditul performanei, programelor fiindu-le de regul specific un audit complet, iar în cadrul
activitilor auditului s-au utilizat tehnici i proceduri specifice auditului efectuat de Curtea de Conturi
a Spaniei. Principalele aspecte care au rezultat în urma acestor aciuni au fost urmtoarele:
IV.C.4.1. Programul „Acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii
de calculatoare”
Acest program se înscrie în aria programelor bugetare finanate de bugetul de stat i
reprezint un ansamblu de aciuni proiectate pentru a realiza un set de obiective, vizând, cu
prioritate, creterea capacitii de dotare cu mijloace informatice a elevilor i studenilor din sistemul
naional de învmânt, a performanelor colare i implicit a calitii educaiei.
Acest program, denumit convenional „Euro 200”, finanat de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educaiei i Cercetrii, a fost prevzut a se derula în perioada 2004-2009, i s-a
materializat în acordarea unui ajutor financiar în valoare de 200 euro pentru un beneficiar eligibil,
calificat pentru accesarea programului, dup îndeplinirea criteriilor de eligibilitate impuse de legislaia
incident, având ca destinaie achiziionarea unui calculator personal.
Beneficiarii ajutoarelor financiare au fost elevii i/sau studenii din învmântul de stat sau
particular acreditat, în vârst de pân la 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de
maximum 150,0 lei (1,5 milioane lei vechi) pe membru de familie.
În perioada supus auditului, 2005- 2006, programului i s-au alocat fonduri de la bugetul de
stat în sum de 19.018,9 mii lei i respectiv de 20.724,0 mii lei. Indicatorii prevzui prin program au fost:
Indicatori de eficien
Cost elev/student lei: 2005: 730,4 lei (200 Euro)
2006: 730,0 lei (200 Euro)
Indicatori de rezultate:
Elevi i studeni beneficiari din total elevi: 2005: 27.581
2006: 28.389
Pentru anul 2005 numrul de solicitani declarai eligibili a fost de 28.570, din care au fost
satisfcute cererile unui numr de 26.074 solicitani, iar pentru anul 2006 numrul de solicitani
declarai eligibili a fost de 28.703, din care au fost satisfcute cererile unui numr de 27.951.
Potrivit evidenelor existente la Ministerul Educaiei i Cercetrii, cauzele care au condus la
satisfacerea unui numr mai mic de beneficiari decât numrul celor declarai eligibili au fost multiple -
de la insolvabilitate, respectiv de la imposibilitatea beneficiarilor de a acoperi diferena de bani pentru
achiziionarea calculatoarelor - la prezentarea cu întârziere de ctre furnizori a documentaiei
necesare pentru decontarea contravalorii echipamentelor tehnice furnizate beneficiarilor.
248

a) În urma auditrii programului menionat, au rezultat o serie de concluzii:
• Alocarea resurselor financiare destinate implementrii nu a fost precedat de un studiu la
nivel naional, prin care s se identifice numrul potenialilor solicitani ai ajutorului financiar, pe baza
cruia s se stabileasc nivelul fondurilor publice i implicit, ealonarea acestora pe cadrul temporal
definit pentru implementare;
• Limitarea indicatorilor de rezultate, construii cu scopul de a msura eficiena programelor
(în special în cazul programelor cu caracter social), exclusiv la indicatori fizici, care exprim statistic
numrul beneficiarilor programului, constituie doar o latur a modului de definire a programului „Euro
200” apreciat ca necesar dar nu i suficient;
• Obiectivul Programului „Acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de
calculatoare” este stabilit generic, respectiv: „crearea de competene în utilizarea tehnicii de calcul” i
nu este însoit de modalitile de cuantificare sau de msurare a modului de îndeplinire a acestora;
• Dei programul se va finaliza în anul 2009, Ministerul Educaiei i Cercetrii nu a analizat
impactul programului „Euro 200” printr-un studiu fundamentat pe opiniile beneficiarilor i ale
profesorilor acestora, astfel încât s se poat trece de la aprecierea general potrivit creia
„programul este bine venit” la o evaluare bazat pe date reale, pe indicatori de rezultate i pe
evaluri ale performanelor colare ale elevilor i studenilor beneficiari.
• Dei controlul derulrii programului „Euro 200” trebuia s existe i s funcioneze pentru a
garanta respectarea legii i a actelor normative incidente, pe eantionul analizat, controlul intern
propriu al compartimentelor de specialitate ale instituiilor de învmânt preuniversitar sau
universitar asupra derulrii programului a fost, cu mici excepii, inexistent, insuficient sau inadecvat;
• Plafonul stabilit la nivelul sumei de 150,0 lei reprezentând venitul brut lunar realizat pe
membru de familie al solicitantului, nu a fost indexat prin Hotrâre de Guvern în funcie de indicele de
cretere a preurilor, aa cum se precizase în textul Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor
financiar în vederea stimulrii achiziionrii de calculatoare, ceea ce a determinat limitarea numrului
de solicitani care au accesat programul pe parcursul derulrii acestuia;
• Unele paragrafe din textul legii care reglementeaz implementarea programului „Euro 200”
sunt confuze sau susceptibile de a fi interpretate. Astfel, art. 3 alin.5 din Hotrârea Guvernului
nr. 403/2006 privind modificarea i completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de calculatoare
prevede c „Autoritile locale abilitate pot s efectueze anchete sociale pentru verificarea veridicitii
declaraiilor de venit i a celor referitoare la bunurile familiei”. Sintagma „pot s efectueze anchete
sociale” a determinat renunarea la aceste aciuni de investigare, considerând c aceste demersuri
sunt facultative;
• Principalul i unicul criteriu de eligibilitate pentru accesarea programului „Euro 200”,
respectiv venitul minim brut pe membru de familie al solicitantului, nu este suficient de clar definit,
mai ales în zonele rurale unde principala surs de venit o constituie valorificarea produselor agricole.
La nivel naional nu exist o modalitate unitar de cuantificare a acestor categorii de venituri, astfel
încât apar neconcordane în stabilirea situaiei financiare a solicitanilor la nivel naional;
• Dispoziiile actelor normative care reglementeaz implementarea programului „Euro 200” nu
au prevzute modaliti de comensurare sau de evaluare a eficienei programului, indicatori care s
permit o analiz obiectiv asupra modului în care au fost atinse obiectivele propuse prin program. În
acelai registru se înscrie i absena unor obiective clar definite care se impun a fi analizate ca
urmare a implementrii Programului;
• Stabilirea unui singur criteriu de eligibilitate pentru calificarea solicitantului în vederea
accesrii ajutorului financiar, respectiv venitul minim brut pe membru de familie de 150,0 lei, este
necesar dar nu i suficient. În aceast situaie s-a remarcat faptul c exist riscul ca beneficiarii
programului s fie elevi i studeni cu o situaie colar precar, cu o frecven redus la curs sau cu
un comportament discutabil, confirmat de nota la purtare;
• În general, legislaia specific operaionalizrii i gestionrii programului nu conine msuri
sancionatorii pentru eventuale fapte de nerespectare a cadrului legal. În absena acestora exist un
risc sporit ca ajutoarele financiare s fie acordate în mod nejustificat unor solicitani declarai eligibili
în mod fraudulos.
• Dei bonurile valorice sunt hârtii de valoare asimilate documentelor cu regim special de
tiprire, înseriate i numerotate, Ministerul Educaiei i Cercetrii nu a dispus de o eviden la nivel
249

naional, cel puin sub aspect statistic. În aceste condiii, modul de gestionare a bonurilor valorice
creeaz riscul producerii de delicte, în sensul c unele bonuri declarate pierdute sau neutilizate, pot fi
utilizate în mod fraudulos pentru a obine, fr îndeplinirea condiiilor de eligibilitate, ajutorul financiar
acordat prin program;
• Publicitatea programului a avut în general un caracter limitativ, aceast aciune rezumânduse
doar la afiarea anunurilor la avizierele colilor i numai în cazuri izolate, publicitatea s-a realizat
cu ajutorul mijloacelor de informare media, respectiv prin emisiunile de radio sau TV locale;
• Comisiile constituite la nivelul centrelor de responsabilitate, inspectorate colare, uniti de
învmânt preuniversitar sau universiti, nu întotdeauna au avut în componena lor numrul de
membri prevzui prin actele normative i nu în toate cazurile au fost respectate prevederile
referitoare la funciile persoanelor desemnate ca membri ai acestor comisii. Uneori, contabilul sau
secretarul colii a fost substituit de profesorii dirigini de clas sau o singur persoan din comisie a
suplinit activitatea celorlali membri ai comisiei;
• S-au înregistrat situaii în care lista beneficiarilor finali ai ajutorului financiar a fost
incomplet, datorit unor deficiene ale aplicaiei informatice care a blocat accesul solicitanilor
eligibili pe portalul realizat de Ministerul Educaiei i Cercetrii destinat implementrii Programului
„Euro 200”;
• O situaie particular o constituie insolvabilitatea unor beneficiari finali ai programului. Astfel,
dup ce au fost validai de Ministerul Educaiei i Cercetrii unii elevi i studeni au renunat la
achiziia calculatoarelor datorit lipsei de fonduri necesare acoperirii diferenei dintre valoarea total
a facturii i valoarea ajutorului financiar. Aceste situaii au avut inciden direct asupra celorlali
solicitani care, dei au îndeplinit criteriile de eligibilitate nu s-au calificat ca beneficiari finali,
deoarece fondurile au fost blocate pentru elevii insolvabili (2496 la nivelul anului 2005 i 752 la
nivelul anului 2006);
• Uneori, s-au înregistrat întârzieri la plata facturilor în contul furnizorilor de calculatoare, fapt
ce a condus la nerespectarea calendarului de implementare a Programului „Euro 200”, stabilit prin
actele normative;
• Au existat situaii în care dosarele solicitanilor calificai au fost incomplete, în sensul c, nu
au fost anexate adeverine din care s rezulte calitatea de elev sau student a celorlali frai sau surori
ale solicitantului. În aceste cazuri a existat riscul major ca o singur familie s beneficieze de mai
multe ajutoare financiare în cadrul programului, respectiv acordarea acestor faciliti pentru mai muli
elevi i/sau studeni, membri ai aceleiai familii;
• În ceea ce privete modul de respectare a criteriului de eligibilitate, s-au înregistrat unele
erori de calcul, în sensul c au fost luate în calcul veniturile nete pe membru de familie al
solicitantului, în loc de veniturile brute realizate de acetia;
• Aciunile de tiprire i distribuire a bonurilor valorice de ctre Compania Naional
„Imprimeria Naional”, recuperarea bonurilor valorice, neutilizate, deteriorate sau anulate, precum i
circuitul acestor hârtii de valoare cu regim special, nu a fost suficient de bine organizat, Ministerul
Educaiei i Cercetrii implicându-se doar sub aspectul plii serviciului de tiprire a bonurilor
valorice, i lsând în sarcina Companiei „Imprimeria Naional S.A. ”distribuia bonurilor valorice
ctre inspectoratele colare judeene i universiti;
• Dei Programul „Acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de
calculatoare” se afl în al patrulea an de derulare, Ministerul Educaiei i Cercetrii, prin Direcia
administrativ, abilitat s gestioneze bonurile valorice neutilizate sau deteriorate, nu a întreprins
demersuri pentru anularea i restituirea acestora la Compania „Imprimeria Naional” S.A., de la
finele anului 2004;
• Unele universiti i inspectorate nu au reflectat în evidena contabil bonurile valorice
primite de la Compania „Imprimeria Naional” S.A., ci s-au rezumat la evidena statistic a acestor
hârtii de valoare, existând riscul de a limita aciunile de control pentru verificarea relaiei între bonurile
distribuite i cele utilizate, atât sub aspect numeric cât i sub aspect valoric.
• În unele cazuri au fost acceptate dosare ale solicitanilor declarai eligibili, incomplete sau cu
adeverine de venit brut pe membru de familie, incorect calculat sau fr completarea formularelor
standard de venit;
• Au fost admise la decontare facturi ale furnizorilor care nu respectau prevederile legale
referitoare la configuraia minim a calculatoarelor sau fr a respecta termenul de garanie stabilit
pentru 24 de luni de la achiziionarea calculatorului.
250

) Recomandri:
Ministerul Educaiei i Cercetrii, în calitatea sa de titular de program, s dispun instituiilor
de învmânt preuniversitar i universitar evaluarea necesarului de ajutoare financiare
acordate prin Programul „Euro 200” pentru perioada ce urmeaz pân la finalizarea
proiectului, bazat pe un studiu preliminar.
Deciziile manageriale referitoare la solicitrile de fonduri pentru derularea programului „Euro
200” în anii urmtori, s se bazeze pe analize structurale i funcionale, efectuate de ctre
persoane desemnate în acest sens de conducerea Ministerului Educaiei i Cercetrii.
Rezultatele acestor evaluri s se materializeze prin rapoarte i s se prezinte pe site-ul
Ministerului Educaiei i Cercetrii, astfel încât, respectând principiul transparenei, opinia
public, în calitate de principal finanator al programului, s fie informat asupra impactului
real al derulrii Programului „Euro 200”.
Pentru perfecionarea aplicaiei programului „Euro 200” i pentru ca acest program s îi
ating scopul social, astfel încât un numr cât mai mare de elevi i studeni s beneficieze de
facilitile programului, s-a recomandat iniierea de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii a
unor demersuri în vederea majorrii valorii ajutorului financiar;
Acordarea unei atenii sporite etapei de planificare - fundamentare a Programului „Acordarea
unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de calculatoare”, prin operaionalizarea
unor tehnici i metode predictive bazate pe un studiu anterior, capabile s expliciteze prin
intermediul unor indicatori fizici i /sau valorici eficiena derulrii programului. Definirea clar
i exact a obiectivelor programului, respectiv sporirea competenei elevilor i studenilor
beneficiari ca urmare a utilizrii tehnicii de calcul, astfel încât aceste competene s
corespund politicilor, strategiilor i prioritilor aplicate în domeniul învmântului i
cercetrii.
Compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Educaiei i Cercetrii i
inspectoratelor colare judeene s iniieze aciuni de audit, prin care s fie evaluat
managementul Programului, realitatea i legalitatea operaiunilor incidente Programului, dar i
eficiena utilizrii fondurilor publice alocate prin Programul „Euro 200”;
Respectând cadrul legal creat de prevederile Ordinul ministrului finanelor publice nr.
956/2005 - Codul controlului intern - unitile de învmânt preuniversitar i universitar s
elaboreze proceduri de control intern care s permit individualizarea operaiunilor generate
de gestionarea programelor bugetare, cu atât mai mult, cu cât se deruleaz în paralel i alte
programe („Bani de liceu”; „Rechizite colare” etc.), astfel încât s se dezvolte i s
funcioneze un sistem de control managerial complet, obiectiv i eficient, capabil s ofere o
asigurare rezonabil asupra legalitii operaiunilor referitoare la implementarea Programului
„Euro 200”;
Exercitarea cu o frecven sporit i cu respectarea întregii arii de aciune conferit de lege a
controlului ierarhic de ctre Ministerului Educaiei i Cercetrii. Stabilirea procedurilor i
politicilor de control astfel încât controlul intern s garanteze respectarea legislaiei în
gestionarea programului i meninerea riscurilor în limitele acceptabile;
Definirea i delimitarea clar a atribuiilor persoanelor care gestioneaz programul, în funcie
de calitatea pe care o dein ca membri în comisiile constituite în temeiul legii la diferite nivele
de responsabilitate;
Ministerul Educaiei i Cercetrii s analizeze i s propun msuri referitoare la
îmbuntirea i completarea legislaiei specifice, în armonizare cu dispoziiile Legii finanelor
publice nr. 500/2002 pentru asigurarea fundamentrii i evalurii programului „Euro 200”
respectând cadrul legislativ general în materia planificrii i execuiei bugetare;
Ministerul Educaiei i Cercetrii s procedeze la efectuarea unor verificri la nivelul
inspectoratelor colare asupra bonurilor valorice neutilizate, anulate sau nerestituite i
reconstituirea evidenei tuturor bonurilor valorice tiprite de Compania „Imprimeria Naional
S.A.” i distribuite pltitorilor de ajutoare.
Înregistrarea în evidena contabil a Inspectoratelor colare judeene a bonurilor valorice
eliberate pe baza procesului verbal de ctre Compania Naional „ Imprimeria Naional”;
Decontarea bonurilor valorice s fie precedat de verificarea concordanei dintre seriile i
numerele bonurile valorice distribuite colilor i liceelor i cele admise la decontare;
251

Listarea periodic i arhivarea în form letric a situaiilor centralizatoare a bonurilor valorice
distribuite, decontate i anulate, pentru a permite efectuarea verificrilor ulterioare;
Predarea ctre Comisia central constituit la nivelul Ministerului Educaiei i Cercetrii a
bonurilor valorice neutilizate de beneficiari, conform dispoziiilor H.G. nr. 1294/2004 privind
acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziionrii de calculatoare.
Concomitent se impune o analiz detaliat a cauzelor care au condus la renunarea de ctre
beneficiari la utilizarea ajutorului financiar i preîntâmpinarea unor astfel de situaii, cu scopul
de utiliza cu maxim eficien i în totalitate fondurile bugetare alocate programului;
Verificarea riguroas a documentelor care însoesc cererile de solicitare ale elevilor i
studenilor.
IV.C.4.2. Programul “Dotarea cu mobilier colar a unitilor de învmânt
preuniversitar”
Acest program are ca obiectiv principal accesul egal i sporit la educaie prin stimularea
participrii la învmântul obligatoriu i asigurarea echitii în educaie, i urmrete creterea
confortului în slile de clas, care s conduc la îmbuntirea condiiilor de studiu, cu impact asupra
creterii calitii procesului de învmânt.
Programul se deruleaz prin organizarea unor proceduri de acordare a unor contracte
economice de achiziii publice privind mobilierul colar finanate din fondurile alocate prin
bugetul Ministerul Educaiei i Cercetrii.
Programul pentru dotarea unitilor de învmânt preuniversitar cu mobilier colar, a început
în anul 2004 i este prevzut a se derula pân în anul 2009, prin bugetul Ministerului Educaiei i
Cercetrii, beneficiarii acestuia fiind elevii din învmântul preuniversitar
Bugetul programului a fost pentru anul 2005 în sum de 10.000,0 mii lei, pentru anul 2006 în
sum de 83.875,0 mii lei, iar indicatorii stabilii au fost:
Indicatori de eficien:
Cost mediu planificat pe sal dotat 2005: 3.570,0 lei
2006: 4.000,0 lei
Indicatori de rezultat:
Numr sli de clas dotate 2005: 3.677 sli
2006: 22.754 sli
a) Principalele concluzii rezultate din auditul efectuat
• Între componenta managerial decizional cu responsabiliti de execuie bugetar asigurat de
ctre inspectoratul colar i componenta administrativ, asigurat de unitatea colar (gestionarea
patrimoniului) nu este instituit o procedur formalizat care s asigure funcia de control de gestiune,
existând posibilitatea apariiei unor disfuncii i neregulariti;
• Structura organizatoric actual nu poate oferi asigurarea unui mediu de control intern
corespunztor întrucât, pe de o parte, unitatea colar nu dispune de personal cu pregtire de
specialitate, iar pe de alt parte, nici primria în calitate de ordonator de credite pentru cheltuieli
materiale i de personal i nici inspectoratul colar judeean în calitate de ordonator de credite pentru
fondurile programului de dotare cu mobilier colar nu au formulat proceduri i responsabiliti în acest
domeniu;
• Raportarea cheltuielilor i a bilanului contabil pot crea neînelegeri sau confuzii, din punct de
vedere juridic, în ceea ce privete patrimoniul unitii de învmânt preuniversitar. Aceste disfuncii se
pot crea datorit faptului c la termenele de raportare, situaiile financiare anuale sau trimestriale,
respectiv Bilanul contabil i anexele la bilan (unde este reprezentat patrimoniul unitilor de învmânt
preuniversitar format din activele, datoriile i capitalurile proprii), se depun la unitatea administrativ –
teritorial, iar pentru fondurile primite de la Ministerul Educaiei i Cercetrii ordonatorii teriari de credite
întocmesc conturi de execuie a bugetului de stat i situaii ale fluxurilor de trezorerie, pe care le prezint
inspectoratelor colare;
• Repartizarea fondurilor pe unitile beneficiare nu s-a efectuat inând cont de indicatori i date
statistice, pornind de la numrul de elevi, nivelurile i tipurile de învmânt, nevoile specifice de dotare
ale colilor, prioritile naionale, care s asigure repartizarea clar, echilibrat a acestora i cu
252

espectarea principiilor transparenei, echitii, adecvrii i predictibilitii. Astfel, repartiia s-a efectuat
având ca baz un algoritm simplu de calcul, respectiv procentul de dotare a slilor de clas cu seturi de
mobilier realizat prin diferite programe i din diverse surse pân în anul 2005 precum i abaterea fa de
media de dotare a fiecrui jude (numr de sli de clas dotate/numr total de clase);
• Ordonatorul principal de credite nu a emis acte administrative interne complete prin care s
stabileasc norme i proceduri interne privind derularea programelor bugetare, proceduri privind
fundamentarea necesarului de fonduri i nici proceduri privind repartizarea fondurilor ctre unitile
subordonate; De asemenea, nu au fost nominalizate sarcinile de serviciu, înscrise în fiele posturilor
personalului, privind elaborarea procedurilor, actualizarea acestora, analiza evoluiei riscurilor,
coordonarea sistemului de control intern, sprijinirea managementului pentru implementarea
recomandrilor auditorilor interni, cu ajutorul crora activitile i operaiunile desfurate în cadrul
programului s fie reglementate i monitorizate;
• Entitile nu dein structuri organizatorice special constituite, aferente activitii de achiziii
publice (inclusiv a mobilierului necesar pentru dotarea unitilor colare), managementul instituiilor
neelaborând norme specifice interne, care s reglementeze în mod special acest domeniu, etapizat pe
fiecare arie i domeniu, începând de la întocmirea planului anual de achiziii publice, estimarea valorii
bunurilor, serviciilor i lucrrilor necesare în cursul anului, stabilirea procedurilor de achiziie, încheierea,
atribuirea i urmrirea contractelor;
• Pentru perioada 2005-2006, forma organizatoric de funcionare a fluxurilor de trezorerie,
respectiv, de efectuare a plilor din fonduri aferente programului de dotare cu mobilier colar, nu a
asigurat în totalitate respectarea legalitii i conformitii cadrului legal de reglementare, acest domeniu
fiind afectat la nivelul inspectoratelor colare, de:
- necompletarea cadrului organizatoric de control financiar preventiv propriu cu noile
reglementri legislative;
- transferul de fonduri ctre centrele bugetare pentru plata achiziiilor de mobilier colar, fr
elaborarea unor proceduri formale descriptive privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i
plata din fondurile aferente programului de dotare, fr asigurarea controlului acestora;
- nerealizarea separrii prin act administrativ scris a responsabilitilor de angajare a
cheltuielilor, de responsabilitile privind plata acestora;
- lipsa competenelor scrise pentru derularea operaiunilor de pli din fondurile aferente
programului de dotare cu mobilier colar;
- derularea operaiunilor de angajare, lichidare, ordonanare i plata a cheltuielilor aferente
achiziiei de mobilier, fr întocmirea documentelor prevzute în actele normative în vigoare,
respectiv fr avizarea angajamente legale de ctre alte persoane, decât ordonatorul de
credite care a angajat cheltuielile i contabilul ef care a efectuat plata.
• Inspectoratele colare, în calitatea lor de autoritate contractant a acestor bunuri, în marea lor
majoritate, nu au procedat la recepionarea mobilierului achiziionat i la întocmirea documentelor
aferente, la înregistrarea acestora în contabilitatea patrimonial, neîntocmind nici documentele de
transfer ctre unitile colare de învmânt, situaie generat de faptul c bunurile achiziionate au fost
livrate direct unitilor beneficiare, aa cum a fost stabilit prin contractele încheiate cu furnizorii;
• La aproape toate unitile de învmânt preuniversitar nu au fost dispuse, de ctre
management, msuri, prin acte administrative interne, privind inventarierea anual a patrimoniului i
reflectarea acestuia în situaiile financiare anuale cu consecina denaturrii acestor situaii i pierderea
de sub control a situaiei reale a patrimoniului.
b) Recomandri
În actuala form de organizare i subordonare a unitilor colare (din punct de al finanrii
cheltuielilor de personal i materiale - Primriile i din punct de vedere al finanrii
programului de dotare cu mobilier colar - Inspectoratul colar, direct sau prin „centrele
bugetare”), pentru asigurarea unui sistem de gestiune eficace care s asigure controlul i
integritatea patrimoniului, se impune ca la nivelul inspectoratelor colare judeene s se
analizeze posibilitatea de implementare a uneia din urmtoarele soluii:
- între autoritatea public local, în calitate de instituie care asigur evidena contabil
i execuia bugetar a colii i inspectoratul colar, în calitate de ordonator de credite
prin care se finaneaz programul auditat, s se stabileasc, prin act administrativ
253

254
scris, proceduri formale de preluare, gestionare i administrare a bunurilor finanate
din aceste fonduri guvernamentale;
- elaborarea de proceduri scrise formale prin care s se stabileasc responsabilitile
unitilor colare beneficiare de mobilier achiziionat prin programul guvernamental de
dotare, privind administrarea, gestionarea, controlul i asigurarea integritii
elementelor patrimoniale.
Crearea unor noi fluxuri informaionale între organismele i instituiile implicate în finanarea
i gestionarea bazei materiale i didactice (pe de o parte, Ministerul Educaiei i Cercetrii i
inspectoratul colar, în calitate de finanatori i instituii care evideniaz i concentreaz
cheltuielile, iar pe de alt parte, unitile colare beneficiare, în calitate de administratori ai
bazelor materiale i didactice, precum i autoritile administraiei publice locale care asigur
controlul i execuia bugetar a fondurilor pentru cheltuieli materiale i de personal),
respectiv:
- definirea clar a instituiilor cu responsabiliti în administrarea i gestionarea patrimoniului
unitilor colare;
- transparena i optimizarea traseului informaional i al raportrilor.
Programul de audit al compartimentului de audit public intern, potrivit cadrului legal de
reglementare (Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de exercitare a auditului public
intern), s includ cu prioritate misiuni obligatorii a se realiza, cel puin o dat la trei ani,
respectiv:
- realizarea unei misiuni de audit de sistem, care reprezint, pe de o parte, o evaluare a
sistemului de decizii în cadrul entitii, iar pe de alt parte, o evaluare de profunzime a
sistemelor de conducere i control intern, cu scopul de a stabili dac acestea
funcioneaz economic, eficace i eficient, pentru identificarea deficienelor i
formularea de recomandri pentru corectarea acestora;
- realizarea auditrii sistemului contabil i a fiabilitii acestuia.
Direcia de audit din cadrul ministerului s cuprind în Programul anual de audit i misiuni de
audit privind tema achiziiilor publice, derulate prin Programul de dotare cu mobilier colar,
mai ales la acele inspectorate i uniti de învmânt preuniversitar unde costurile medii de
achiziie a mobilierului au fost disproporionat de mari fa de media planificat i realizat la
nivel de minister.
Elaborarea unui cadru orientativ, a unor proceduri interne pentru desfurarea activitii de
planificare anual a fondurilor necesare Programului de dotare, pe care inspectoratele
colare i/sau unitile de învmânt, dup caz, îl pot adapta i utiliza în funcie de condiiile
specifice care le definesc activitatea. Se poate avea în vedere elaborarea unor proceduri de
repartizare a fondurilor i a bunurilor aferente programului de dotare cu mobilier colar, pe
baz de indicatori i date statistice, pornind de la numrul de elevi, nivelurile i tipurile de
învmânt, nevoile specifice de dotare ale colilor, prioritile naionale, care s asigure
repartizarea clar, echilibrat a acestora i cu respectarea principiilor transparenei, echitii,
adecvrii i predictibilitii;
Ministerul Educaiei i Cercetrii, prin direciile de specialitate implicate în derularea
Programului de dotare cu mobilier colar va avea în vedere construirea unor indicatori
specifici, minimali de rezultat, în vederea monitorizrii realizrilor în aceast activitate;
Elaborarea, aprobarea i implementarea prin act administrativ intern, respectiv ordin al
ministrului, a unei proceduri formalizate, metodologii privind desfurarea achiziiilor publice
derulate de inspectoratele colare judeene i unitile de învmânt preuniversitar, cu
personalitate juridic, care efectueaz achiziii publice;
Stabilirea i implementarea unui sistem de culegere, transmitere i prelucrare a datelor cu
privire la dotarea existent cu mobilier colar, necesarul de fonduri i alte date solicitate de
minister, care s confere obiectivitate i siguran în legtur cu realitatea transmiterii datelor;
Definirea în scris a atribuiilor i responsabilitilor personalului din cadrul ministerului i a
unitilor subordonate, care are atribuii în derularea programelor bugetare ale ministerului,
mai ales ale personalului nominalizat cu sarcini privind achiziiile publice;
Analiza posibilitii ca derularea Programului din punct de vedere al planificrii i al execuiei
bugetare s se fac pe lâng un program de mai mare importan, cum ar fi programul
„reabilitare coli” pentru a putea utiliza resursele de personal dezvoltate în acest program;

Dispunerea de ctre conductorul inspectoratului colar a detalierii, prin liste de verificare
(check-lists), a obiectivelor verificrii, pentru achiziiile de bunuri din fonduri aferente
programului de dotare cu mobilier colar, potrivit reglementrilor legale, acestea constituind
un ghid în exercitarea controlului financiar preventiv;
Instituirea obligativitii ca toate cheltuielile, la nivel de inspectorate i coli, din fonduri
aferente programului de dotare cu mobilier colar s parcurg cele 4 faze ale execuiei
bugetare (angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata), în vederea asigurrii separrii
responsabilitilor de efectuare a cheltuielilor, de cele de plat;
Înregistrarea în evidena contabil patrimonial a inspectoratelor i a unitilor de învmânt
preuniversitar beneficiare, a tuturor bunurilor achiziionate din fonduri aferente programului de
dotare cu mobilier colar a unitilor de învmânt preuniversitar, (mobilier achiziionat în
anul 2005 i în 2006) i întocmirea documentelor de transfer a acestora de la inspectorate
ctre unitile beneficiare;
Dispunerea de ctre fiecare inspectorat colar, prin act administrativ scris, a efecturii
inventarierii la fiecare unitate de învmânt colar beneficiar a Programului guvernamental
i valorificarea rezultatelor corespunztor cadrului legal din domeniu;
Elaborarea de ctre inspectoratele colare a unor proceduri scrise formale, ierarhizate pe
niveluri organizatorice i responsabiliti clare privind administrarea, gestionarea i asigurarea
integritii bunurilor aferente programului de dotare cu mobilier colar.
inând seama de complexitatea sistemului general de finanare a învmântului (de la
bugetul local, bugetul de stat, din venituri proprii, surse externe, grant-uri), de multitudinea
participanilor instituionali la acest sistem (consiliile locale comunale, consiliile judeene,
inspectoratele colare), precum i de diversitatea nevoilor ce trebuie satisfcute pentru buna
funcionare a unitilor de învmânt, se impune ca i prin cadrul legal de reglementare s se
precizeze mai clar atribuiile instituiilor implicate în gestionarea bazei materiale i didactice a
unitilor de învmânt.
Rapoartele de audit privind cele dou programe bugetare au fost înaintate Ministerului
Educaiei i Cercetrii, pân la aceast dat ordonatorul principal de credite necomunicând Curii
de Conturi un punct de vedere. Din acest motiv, potrivit procedurilor existente, concluziile
auditului se consider însuite, urmând ca la o verificare ulterioar Curtea de Conturi s
procedeze la o evaluare privind stadiul implementrii recomandrilor.
IV.C.5. Auditul programului bugetar „Consolidarea sistemului penitenciar românesc”
Auditul programului „Consolidarea sistemului penitenciar românesc” a fost efectuat în cadrul
Conveniei de înfrire instituional (Twinning) încheiat între Curtea de Conturi a României i
Curtea de Conturi a Germaniei i a fost efectuat prin combinarea procedurilor specifice auditului
financiar cu cele specifice auditului performanei, precum i prin adoptarea unor tehnici utilizate de
auditorii din cadrul Curii de Conturi a Germaniei.
Programul „Consolidarea sistemului penitenciar românesc” este un program multianual,
prevzut a se realiza în perioada 2002 - 2009, fiind finanat de la bugetul de stat i aprobat prin legea
bugetului de stat ca anex la bugetul Ministerului Justiiei. În perioada 2002-2006, programul a
beneficiat de fonduri de la bugetul de stat în valoare total de 503.665,0 mii lei.
Consolidarea sistemului penitenciar romanesc, potrivit standardelor europene, este una din
direciile de aciune ale Strategiei de Reform din Sistemul Judiciar, aprobat de Guvernul României,
prin Hotrârile Guvernului nr. 1052/2003 i 232/2005.
Strategia de reform are în vedere în principal organizarea i coordonarea activitilor
referitoare la modul de executare a pedepselor privative de libertate, îmbuntirea condiiilor de
detenie potrivit standardelor europene, precum i realizarea de locuri noi de detenie sau a unor
lucrri de reparaii capitale pentru modernizarea unui numr de uniti unde exist construcii foarte
vechi, improprii cazrii deinuilor.
Pe lâng acestea, o importan deosebit o mai au i alte obiective strategice cum ar fi:
realizarea cadrului juridic adecvat pentru alinierea sistemului penitenciar la normele europene,
255

dezvoltarea, diversificarea programelor de reinserie social a deinuilor, precum i continuarea
procesului de demilitarizare a personalului de supraveghere potrivit standardelor europene.
Potrivit fiei programului anex la bugetul Ministerului Justiiei pe anul 2006, obiectivul
principal al acestuia a fost construirea unor penitenciare noi, precum i renovarea i
modernizarea spaiilor de detenie la penitenciarele existente.
Rezultatele ateptate ale programului au fost:
- aplicarea regimului de detenie conform prevederilor legale în vigoare;
- asigurarea asistenei sociale i educaiei destinate reinseriei sociale a persoanelor
private de libertate;
- finalizarea lucrrilor de investiii la penitenciarele Arad, Bacu, Giurgiu, Rahova, Târgor
i Tulcea;
- continuarea lucrrilor de reparaii capitale la penitenciarele Aiud, Brila, Drobeta Turnu
Severin – Secia Vânjuleu, Focani, Oradea, Spitalul Penitenciar Jilava.
Pentru realizarea obiectivelor au fost stabilii indicatori de eficien i de rezultat, vizând
crearea de noi locuri de cazare i modernizarea locurilor existente.
Corespunztor cu ierarhia sistemului penitenciar, auditul s-a efectuat pe cele trei nivele:
Ministerul Justiiei, Administraia Naional a Penitenciarelor (ANP) i pe un eantion format din
penitenciarele menionate în fia programului ca fiind beneficiare de fonduri pentru finalizarea
lucrrilor de investiii i pentru continuarea lucrrilor de reparaii capitale.
Constatrile rezultate în urma auditului au relevat ca i concluzie general faptul c
programul bugetar nu a fost organizat i nu a funcionat corespunztor. La instituiile
subordonate Ministerului Justiiei, activitatea s-a desfurat în mod obinuit ca orice execuie
bugetar, disfuncie care a fost favorizat de faptul c resursele alocate programului au fost identice
cu întregul buget al sistemului penitenciar. Acest buget, aa cum a fost alocat, fr o interaciune
direct cu indicatorii programului, (care se refereau numai la cost pe loc nou de detenie i cost pe
loc modernizat, respectiv numr de locuri noi, numr de locuri modernizate), a creat înc din faza de
planificare premisele unei execuii deficitare a programului, care practic nu a fost urmrit i
monitorizat sub form de program, la nici unul din nivele ierarhice ale sistemului.
Astfel, constatrile auditului localizate la fiecare dintre cele trei nivele ierarhice, au fost
convergente formulrii unor concluzii i recomandri orientate în mod deosebit ctre nivelul de
responsabilitate cel mai ridicat, i anume la nivelul ordonatorului principal de credite, având în vedere
c potrivit legii, ordonatorii principali de credite rspund de stabilirea prioritilor în elaborarea
programelor, de metodele de evaluare adoptate i de raportarea execuiei acestora.
a) Principalele concluzii rezultate din audit au vizat aspecte de performan în
elaborarea, operaionalizarea i monitorizarea programului bugetar
• Lipsa unei legturi directe, cuantificabile, o interdependen între strategia de reform a
sistemului penitenciar i programul bugetar, care dei au ca element comun obiectivul general -
consolidarea sistemului penitenciar, nu conin date concrete care s poat fi relaionate între ele;
• Neimplicarea managementului, a controlului i auditului intern în desfurarea activitilor
specifice programului bugetar, acesta rezumându-se numai la activiti obinuite de supraveghere,
control i audit asupra activitii financiar - contabile, atât la nivelul ministerului cât i la nivelul
instituiilor subordonate;
• Existena numai în faz de proiect a regulamentului de organizare i funcionare a A.N.P. i
penitenciarelor, care s fie adaptat la noile cerine în sistem reglementate de Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor i a msurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• Inexistena de msuri dispuse ctre A.N.P. în vederea desfurrii în bune condiii a
programului bugetar, sau a oricror modaliti de comunicare, informare între minister i instituiile
subordonate referitoare la program. În acelai context, nu au fost elaborate nici norme, proceduri
specifice fiecrui nivel ierarhic a sistemului penitenciar pentru operaionalizarea programului i nici o
form specific de raportare din care s reias periodic stadiul realizrii programului;
• Existena la nivelul ministerului a concepiei potrivit creia întreaga responsabilitate privind
elaborarea i monitorizarea programului revine A.N.P., factorii responsabili din minister recunoscând
c personalul instituiei nu deine competena experiena i specializarea necesar derulrii
operaiunilor aferente unui program bugetar. Cu toate acestea, o parte din personalul cu atribuii în
256

coordonarea activitii penitenciarelor primete un spor destinat recompensrii suplimentare a
acestei activiti;
• Inexistena unei documentaii care s justifice modul de fundamentare a obiectivelor i
indicatorilor programului, echipa de audit fiind în imposibilitatea de a stabili msura în care programul
„Consolidarea sistemului penitenciar românesc” a fost conceput pornind de la realitile existente în
acest sistem, cel puin în ceea ce privete starea iniial a cldirilor care au beneficiat de fonduri
pentru reparaii i investiii;
• Lipsa de concordan între nivelul fondurilor programului(care includ întreaga finanare a
sistemului penitenciar) i obiectivele i indicatorii stabilii prin fia programului (care se refer numai
la realizarea de lucrri de investiii i reparaii la cldirile existente), practic, o mare parte din bugetul
programului nefiind acoperit prin obiective i indicatori. Altfel spus, indicatorii caracteristici
programului nu sunt suficieni pentru a-l defini în integralitatea sa, potrivit obiectivului “consolidarea
sistemului penitenciar”;
• Lipsa de coeren în stabilirea surselor de finanare a programului pe parcursul perioadei de
derulare 2002-2006, fondurile fiind uneori alocate numai de la bugetul de stat, iar alteori de la bugetul
de stat i din venituri proprii;
• Întocmirea rapoartelor de performan i a fielor privind execuia programului, ca anexe
cerute de lege la situaiile financiare anuale, fr o analiz pertinent a stadiului programului i a
gradului de atingere a obiectivelor propuse, i fr o baz de date creat printr-un sistem unic de
raportare a datelor de la penitenciare cu privire la program.
Ca o concluzie general asupra performanei realizate în gestionarea acestui program,
se remarc elaborarea i desfurarea necorespunztoare a programului, acesta fiind
întocmit i raportat în mod formal. Neoperaionalizarea acestuia ctre instituiile subordonate
a generat situaia potrivit creia, la momentul auditului, penitenciarele nu cunoteau c
activitatea pe care o desfoar reprezint un program care presupune atingerea unor
obiective i realizarea unor indicatori i c pentru aceasta ar fi trebuit s primeasc sarcini i
responsabiliti.
b) Principalele recomandri
Crearea prin ordin ministerial a unui grup de lucru format din reprezentani de la Ministerul
Justiiei, Administraia Naional a Penitenciarelor i penitenciare, care s fie subordonat
direct ordonatorului principal de credite, i care s aib urmtoarele atribuii principale:
- Evaluarea real a stadiului programului i a gradului de realizare a acestuia, având în
vedere faptul c la data finalizrii auditului a mai rmas o treime din perioada alocat;
- Fundamentarea bugetului programului, pe baza necesitilor reale din sistem i prin
indicatori care s acopere toate cheltuielile aferente activitilor care contribuie la
consolidarea sistemului penitenciar;
- Elaborarea obiectivelor programului în strict concordan cu indicatorii care concur
la elaborarea bugetului programului i cu obiectivele strategiei de reform a sistemului
judiciar;
- Elaborarea unor norme i proceduri de lucru, cu atribuii i responsabiliti clare în
gestionarea programului, aceasta incluzând atât elaborarea i execuia programului în
sine cât i controlul operaiunilor i activitilor acestuia.
Stabilirea unui cadru specific de raportare periodic de ctre penitenciare ctre A.N.P. i de
ctre A.N.P. ctre minister, care s stea la baza cuantificrii rezultatelor obinute i a
întocmirii situaiilor financiare cerute de lege privind execuia bugetului programului, inclusiv a
rapoartelor de performan;
Acordarea sporului pentru încordare psihic foarte ridicat sau pentru condiii deosebite de
munc, în strict corelare cu atribuiile de serviciu ale salariailor legate de activitatea
penitenciarelor, inclusiv cele privind gestionarea programului, i numai dac în mod real
activitile desfurate comport încordare psihic foarte ridicat sau condiii deosebite de
munc, aa cum precizeaz textul de lege. Totodat, s-a recomandat i acordarea
difereniat a acestui spor, proporional cu volumul i timpul alocat activitii pentru care legea
prevede acordarea acestui drept;
257

Luarea msurilor pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al ANP i al
penitenciarelor în concordan cu actele normative în vigoare cu privire la activitatea
penitenciarelor;
Urmrirea implementrii de ctre instituiile subordonate a recomandrilor formulate în cadrul
auditului de ctre structurile teritoriale ale Curii de Conturi.
În urma depunerii la Ministerul Justiiei a raportului de audit, coninând concluziile i
recomandrile de mai sus, precum i aspectele constatate la instituiile subordonate,
ordonatorul principal de credite nu a comunicat Curii de Conturi un punct de vedere, iar din
acest motiv, potrivit procedurilor existente, concluziile auditului s-au considerat însuite,
urmând ca la o verificare ulterioar Curtea de Conturi s procedeze la o evaluare privind
stadiul implementrii recomandrilor.
La Administraia Naional a Penitenciarelor, auditul a constatat starea de fapt care
reprezint consecina ne-operaionalizrii programului de ctre ordonatorul principal de credite, dar i
lipsa de iniiativ a acestei instituii care potrivit legii coordoneaz întregul sistem penitenciar, astfel:
• Lipsa oricror evaluri privind gradul de realizare a programului, funcia de control fiind
privit numai ca o operaiune de verificare i nu ca o funcie managerial;
• Fundamentarea bugetului fr stabilirea nevoilor reale din sistem, respectiv fr o
evaluare a situaiei cldirilor i locurilor de detenie, având ca referin numai bugetul pe anul
anterior;
• Nestabilirea indicatorilor de eficien i rezultat pe fiecare unitate subordonat, fapt ce
a condus la necunoaterea obiectivelor programului de ctre acestea i la neurmrirea realizrii
indicatorilor;
• Imposibilitatea evalurii de ctre audit a gradului de realizare a indicatorilor de
eficien i rezultat înscrii în program datorit caracterului formal al acestora i ne- operaionalizrii
programului în întregul sistem; cu toate acestea auditul a efectuat o analiz a evalurilor statistice
efectuate de Administraia Naional a Penitenciarelor (chiar dac aceste evaluri nu au fost în
relaie direct cu programul), i a determinat unii indicatori, dintre care s-a evideniat ca fiind cel mai
relevant, indicatorul „cost curent/ zi de detenie”.
Aceste concluzii au stat la baza unor recomandri care în principal vizeaz msuri de natur
s înlture disfuncionalitile constatate i s îmbunteasc derularea programului, astfel încât
obiectivele acestuia s fie realizate pân la finele perioadei prevzute.
Principalele concluzii în ceea ce privete auditul efectuat la penitenciare
• Inexistena procedurilor de control intern (Penitenciarele Arad, Drobeta Turnu Severin,
Jilava, Rahova, Tulcea);
• Inexistena unor structuri de control intern i audit intern organizate în conformitate cu
reglementrile legale în vigoare(Penitenciarele Aiud, Târgor i Tulcea);
• Neaplicarea sau aplicarea greoaie a prevederilor legale privind separarea funciilor
(Penitenciarul Târgor);
• Neelaborarea de regulamente noi de organizare i funcionare adaptate modificrilor
aprute pe parcurs în structura organizatoric (Penitenciarele Aiud, Arad, Focani, Jilava, Rahova,
Tulcea) iar în fiele posturilor responsabilitile nu sunt clar definite (Penitenciarul Rahova);
• Înregistrarea eronat în contabilitate a unor pierderi de efective de animale generate
de apariia în cadrul fermei agrozootehnice a unei epidemii, precum i neînregistrarea în evidena
contabil a unor terenuri, (Penitenciarul Rahova);
• Decontarea unor cheltuieli nelegale (Penitenciarele Bacu, Drobeta Turnu Severin,
Giurgiu);
• Neînregistrarea în contabilitate a consumurilor din producia proprie animal i
vegetal (Penitenciarul Tulcea);
• Neînregistrarea în contabilitate sau evidenierea eronat a unor elemente patrimoniale
(Penitenciarele Drobeta Turnu Severin, Oradea);
• Desfurarea deficitar a procesului de inventariere a patrimoniului (Penitenciarele
Drobeta Turnu Severin i Târgor);
258

• Nereguli privind securitatea i adecvarea sistemului informatic utilizat pentru evidena
contabil (Penitenciarele Arad, , Drobeta Turnu Severin, Târgor, Tulcea);
• Nerecuperarea unor creane cu vechime considerabil evideniate în bilanurile
contabile, nedeterminarea i neînregistrarea unor majorri pentru neîncasarea la termen a unor
creane (Penitenciarul Bacu), evidenierea eronat a unor drepturi de încasat (Penitenciarul Drobeta
Turnu Severin).
259

260

261

262

! "
# ! $ # % !
V.A. - Evaluarea activitii de control i audit la unitile specializate ale
Ministerului Finanelor Publice i a organelor sale teritoriale
V.A.1. Evaluarea activitii de control fiscal desfurate de Agenia Naional
de Administrare Fiscal i structurile sale teritoriale
La nivelul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, în anul 2006, activitatea de control fiscal
s-a desfurat prin Direcia Antifraud Fiscal iar la nivelul structurilor teritoriale, prin inspecia fiscal
din cadrul Direciilor Generale ale Finanelor Publice judeene, respectiv prin serviciile de inspecie
fiscal, unde s-au constatat urmtoarele:
• Necuprinderea în programele de activitate a unor aciuni de control transmise de
A.N.A.F., Direcia de Metodologie i Proceduri pentru Inspecie Fiscal prin programele
lunare. Exemplificm:
la D.G.F.P. Bistria-Nsud nu s-au cuprins în programul de control unitile de
învmânt superior, în special cele neacreditate, pentru verificarea TVA i a agenilor economici ce
desfoar activiti de reparare, de reglare, de modificri constructive, de reconstrucie a
autovehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a autovehiculelor scoase din uz aa cum s-a
stabilit în programul de control fiscal pe luna ianuarie 2006;
la D.G.F.P. Buzu, în programul de control întocmit pentru luna decembrie 2006 nu s-a
cuprins i nu s-a verificat respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicat privind societile
comerciale în sensul asigurrii de ctre acestea a nivelului minim de capital social aa cum s-a
stabilit în programul de control fiscal.
o Întocmirea programelor de control, fr a se lua în considerare la selectarea i
cuprinderea în control a agenilor economici, criteriul „Sume restante la bugetul
de stat” comunicat de A.N.A.F. i Direcia de Metodologie i Proceduri pentru
Inspecia Fiscal precum i necuprinderea în control a agenilor economici care
au înregistrat pierderi consecutive în ultimii 5 ani.
Aceasta situaie s-a constatat la direciile generale ale finanelor publice din judeele Arad,
Alba, Brila, Mure, Slaj, Hunedoara.
263

la D.G.F.P. Covasna nu exist o eviden centralizat a tuturor agenilor economici care
s indice pierderile din anii anteriori i data pân la care s-a efectuat ultimul control.
• Neefectuarea inspeciilor fiscale solicitate de Administraiile Finanelor Publice i de
alte organisme. Exemplificm:
la D.G.F.P. Dâmbovia nu s-au cuprins în programele de control lunare verificri la agenii
economici cuprini în listele transmise de administraiile finanelor publice din jude i considerai
contribuabili cu risc ridicat de evaziune fiscal.
la D.G.F.P. Galai, Departamentul de Inspecie Fiscal nu a efectuat în anul 2006 la
solicitarea Grzii Financiare, inspecii fiscale la 6 societi comerciale.
În timpul i ca urmare a controlului, pentru cele 6 societi s-au întocmit rapoarte de inspecie fiscal,
care au fost transmise i Grzii Financiare i s-a sesizat Parchetul de pe lâng Judectoria Galai.
• Întocmirea programelor de control, fr a se avea în vedere la selectarea i
cuprinderea în control a agenilor economici, faptul c nu au mai fost verificai în ultimii 5 ani.
Exemplificm:
la D.G.F.P. Arge un numr de 1.133 contribuabili persoane fizice independente nu au
mai fost verificai din punct de vedere al îndeplinirii obligaiilor fiscale în ultimii 5 ani (respectiv
perioada 01.05.2002-30.04.2007) ceea ce reprezint aproximativ 12% din totalul celor înregistrai.
De asemenea, nu au fost inclui în programul de control un numr de 510 ageni economici
neverificai în ultimii 5 ani precum i un numr de 2.396 ageni economici aflai în evidena special la
D.G.F.P. Arge.
la D.G.F.P. Arad s-a constatat c exist persoane fizice care desfoar activiti
independente i care nu au fost verificai pentru definitivarea impozitului pe venit în cadrul termenului
de prescriere de 5 ani prevzut de O.G. nr. 92/2003.
totodat la D.G.F.P. Constana s-a constatat c nu exist o eviden a agenilor
economici neverificai în termenul de prescripie a obligaiilor bugetare.
la D.G.F.P. Buzu un numr de 3.970 ageni economici aflai în eviden nu au fost
verificai din punct de vedere al îndeplinirii obligaiilor de plat ctre bugetul general consolidat al
statului, în cadrul termenului legal de prescripie de 5 ani.
la D.G.F.P. Teleorman 3 cabinete de avocatura au fost neverificate din anii 1998-1999.
la D.G.F.P. Timi nu au fost cuprini ageni economici care aveau în obiectul de activitate
aciuni din ale cror venituri impozabile intrau sub incidena O.G. nr. 10/2005 cu privire la finanarea
programelor, proiectelor i aciunilor culturale.
De asemenea, nu au fost cuprinse în program i nu s-a pus accent pe verificarea persoanelor fizice
care desfoar activiti independente aa cum este cazul celor 49 de notari, 156 consultani i 306
avocai înregistrai în evidena D.G.F.P. Timi, din care în cursul anului 2006 au fost verificai numai 9
notari, 3 consultani i 7 avocai.
• Neverificarea de ctre organele de inspecie a tuturor impozitelor, taxelor i
contribuiilor datorate de ctre contribuabili cu consecina diminurii creanei fiscale cuvenite
statului. Exemplificm:
la D.G.F.P. Ilfov, din analiza raportului de inspecie fiscal, încheiat la un agent economic,
s-a constatat c a fost omis de la calcul contribuia la fondul special de solidaritate pentru
persoanele cu handicap în sum de 85,7 mii lei datorat i nevirat pentru perioada aprilie 2005-
septembrie 2006. În timpul i ca urmare a controlului Curii de Conturi, reprezentanii D.G.F.P. au
refcut inspecia fiscal calculând contribuia la fondul special de solidaritate pentru persoanele cu
handicap în sum de 85,7 mii lei, i accesoriile aferente în sum de 40,3 mii lei.
la D.G.F.P. Vrancea, din analiza inspeciilor efectuate de ctre organele fiscale, atât în
anul 2006 cât i în perioadele anterioare, a rezultat neverificarea sau verificarea incomplet a
modului de stabilire, declarare i plata integral i la termen a impozitului pe veniturile din tranzaciile
imobiliare, pe toat perioada începând de la 01.06.2005.
În urma inspeciilor fiscale realizate în timpul controlului efectuat de controlorii Camerei de Conturi au
fost identificate venituri suplimentare totale în sum de 330,5 mii lei i au fost aplicate amenzi de 1,3 mii lei.
264

• Nevalorificarea actelor de inspecie fiscal în conformitate cu dispoziiile legale
Exemplificm:
la D.G.F.P. Vâlcea nu s-a întocmit decizia de impunere pentru debitele suplimentare
stabilite de organele de inspecie fiscal urmare controlului efectuat la doi ageni economici în sum
total de 3.375,2 mii lei în vederea înregistrrii în contabilitate, pentru a fi urmrite i încasate.
la D.G.F.P. Ilfov, obligaiile fiscale suplimentare stabilite în urma inspeciei fiscale la un
agent economic, neachitate în timpul controlului, nu au fost înregistrate în evidena fiscal în vederea
urmririi încasrii acestora.
Au fost înclcate astfel prevederile O.M.F.P. nr. 1722/2004 pentru aprobarea Instruciunilor
privind organizarea Sistemului de administrare a creanelor fiscale.
• Nerespectarea termenelor legale prevzute pentru efectuarea controalelor, in cazul
deconturilor cu sume negative de TVA, la agenii economici cu opiune de rambursare
Abaterea a fost constatat la D.G.F.P. Bihor i la D.G.F.P. Timi
la D.G.F.P. Bihor nu în toate cazurile a fost respectat termenul de 2 ani pentru efectuarea
controlului ulterior de la data aprobrii rambursrii în cazul cererilor de rambursare a TVA la agenii
economici cu opiune de rambursare, abatere constatat în cazul unui numr de 30 deconturi de
rambursare a cror valoare însumeaz 491,1 mii lei. Pentru remedierea situaiei s-a emis decizie
pentru includerea cu prioritate în programul de control a agenilor economici cu deconturi de TVA
soluionate i neverificate.
la D.G.F.P. Timi nu a fost respectat termenul de 45 de zile pentru soluionarea cererilor
de rambursare a TVA cu control anticipat, de la data depunerii decontului cu sume negative, la
agenii economici cu opiune de rambursare, situaie constatat în cazul unui numr de 703 cereri de
rambursare de TVA a cror valoare, cu control anticipat însumeaz 110.488,9 mii lei. De asemenea,
nu a fost respectat termenul de maxim 2 ani de zile pentru soluionarea cererilor de rambursare a
TVA cu control ulterior de la data depunerii decontului cu sume negative, situaie constatat în cazul
unui numr de 379 cereri de rambursare de TVA a cror valoare însumeaz 52.137,0 mii lei.
Au fost înclcate prevederile O.M.F.P. nr. 967/2005, privind aprobarea Metodologiei de
soluionare a deconturilor cu sume negative de tax pe valoarea adugat cu opiune de rambursare.
• Actele de control încheiate de ctre inspectorii fiscali, pentru rambursrile de TVA, nu
conin toate informaiile necesare rambursrii
Abaterea a fost constatat la D.G.F.P. Covasna, D.G.F.P. Ilfov, D.G.F.P. Neam, D.G.F.P.
Slaj i Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili (D.G.A.M.C.). Exemplificm:
la D.G.F.P. Covasna, în urma verificrii a 42 ageni economici dintr-un total de 282 ageni
economici, Administraia Finanelor Publice (A.F.P) Baraolt i A.F.P. Tg. Secuiesc s-au constatat
urmtoarele nereguli: informaiile privind evidena fiscal a contribuabililor, din baza de date nu sunt
actualizate i complete; nu toate rapoartele de inspecie fiscal conin date referitoare la identificarea
achiziiilor de bunuri (active fixe) i a serviciilor prestate; cu ocazia soluionrii prin inspecie fiscal a
rambursrilor de TVA nu se verific i baza impozabil pentru alte obligaii fiscale; cu ocazia
soluionrii decontului cu sume negative cu opiunea de rambursare, nu a fost verificat i pus de
acord fia de eviden pe pltitor cu evidena contabil a societii.
Consecinele economice ale acestor nereguli au fost necalcularea i nevirarea la bugetul de
stat a sumei de 354,3 mii lei, reprezentând: 249,2 mii lei – TVA suplimentar i accesorii aferente i
105,1 mii lei – impozit pe profit. Pentru remedierea deficienelor, s-a dispus prin decizie cuprinderea
în programul de control a firmelor respective.
S-au înclcat prevederile: H.G. nr. 44/2004, de aprobare a Normelor metodologice de
aplicare a Codului fiscal, actualizat pentru anul 2006.
situaie similar s-a constatat i la Direcia General de Administrare a Marilor
Contribuabili, unde cu ocazia inspeciei fiscale pentru verificarea deconturilor de TVA cu sume
negative i opiune de rambursare, soluionate cu control ulterior, s-au verificat numai deconturile de
TVA selectate prin sondaj de ctre inspectori selecia fcându-se „o lun dintr-un trimestru”, nu au
fost verificate întotdeauna nici declaraiile vamale de export existente la contribuabili, prin
confruntare cu situaia existent la organele vamale, în vederea stabilirii realitii efecturii
exporturilor. De asemenea, s-a constatat c în cazul în care agenii economici au realizat stingerea
datoriilor prin operaiuni de compensare, nu au fost verificate circuitele de compensare sau
265

segmente ale unor astfel de circuite din punct de vedere al realitii tranzaciilor comerciale care au
stat la baza compensrilor. Consecina acestei abateri a fost neverificarea a dou treimi dintre
deconturilor de TVA cu sume negative i opiune de rambursare, soluionate cu control ulterior.
Procedând astfel, nu au fost respectate prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,
pentru anul 2006, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i prevederile Metodologiei de inspecie fiscal a taxei
pe valoarea adugat, nr. 303.271/27.12.2005, elaborat de A.N.A.F. Prin emiterea deciziei s-au
dispus msurile pentru respectarea prevederilor legale în vigoare.
De asemenea, la Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili, s-a mai constatat
c dintre cele 88 de societi care au devenit, în anul 2006, mari contribuabili, 13 au solicitat
rambursare de TVA aferent perioadei în care nu erau încadrai drept mari contribuabili iar
rambursarea se efectua în baza analizei de risc fiscal. Dintre acestea, echipa de control a Curii de
Conturi a identificat 14 deconturi TVA cu sume negative în valoare total de 15.470,0 mii lei aferente
unui numr de 11 societi care prezentau, potrivit fiei de calcul SIN, un grad mare de risc fiscal
ceea ce ar fi presupus, conform metodologiei aprobate prin O.M.F.P. nr. 967/2005, soluionarea cu
inspecie fiscal anticipat.
Prin Ordinul nr. 1119/2006, pentru aprobarea Procedurii de administrare i monitorizare a
marilor contribuabili, la Cap.II din anex, se prevede o metodologie de soluionare a deconturilor de
TVA cu sume negative i opiune de rambursare, depuse la organele fiscale teritoriale i preluate
spre soluionare de D.G.A.M.C. pentru agenii economici care au devenit mari contribuabili i care
prezint grad mare de risc conform SIN calculat anterior prelurii.
Cu toate acestea, soluionarea deconturilor preluate s-a fcut potrivit procedurii prevzute de
O.M.F.P. nr. 2008/2005 respectiv cu control ulterior, chiar dac societile transferate prezentau un
grad ridicat de risc fiscal, calculat potrivit metodologiei aplicabile agenilor economici care nu sunt
mari contribuabili.
V.A.2. Evaluarea activitii de control desfurat de Autoritatea Naional a
Vmilor i structurile sale teritoriale
Din verificarea modului de desfurare a activitii de control fiscal, s-au constatat
urmtoarele:
• Nu în toate cazurile, aciunile de control programate au fost efectuate în conformitate
cu prevederile legale. Exemplificm:
la Direcia Regional Vamal (D.R.V.) Timi s-a constatat faptul c nu s-au efectuat
aciuni de control ulterior la un numr de 19 ageni economici crora li s-a retras certificatul de
investitor în perioada 2002-2005. De asemenea, din 167 de ageni economici un numr de 7 nu au
mai fost supui controlului. Pentru reglementarea situaiei s-a emis decizie.
Au fost înclcate prevederile H.G. nr. 728/2001 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicat cu modificrile
i completrile ulterioare i ale Ordinului nr. 7521/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind realizarea supravegherii i controlului vamal ulterior.
la D.R.V. Bihor s-a constatat neutilizarea analizei de risc la stabilirea programului de
control. În timpul i ca urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost înclcate prevederile Ordinului A.N.A.F. nr. 7521/2006.
• Calcularea eronat a obligaiilor vamale stabilite prin procesele verbale de control
Exemplificm:
la D.R.V. Bihor s-a constatat calcularea eronat a accesoriilor aferente datoriilor vamale
stabilite prin procese verbale de control i prin acte constatatoare întocmite ulterior acordrii liberului
de vam, diminuându-se astfel veniturile bugetului de stat cu suma de 7,7 mii lei. În timpul i ca
urmare a controlului, s-au dispus msuri pentru remediere.
Au fost înclcate prevederile Ordinului M.F.P. nr. 1076 /2006 pentru aprobarea valorilor în
vam i ale Codului de procedur fiscal aprobat prin O.G. nr. 92/2003, modificat i completat de
Legea nr. 210/2005.
266

• Transmiterea cu întârziere ctre contabilitate i serviciile de urmrire i încasare,
dup expirarea termenului de contestare, a actelor de control întocmite. Exemplificm:
la D.R.V. Timi s-a constatat transmiterea cu întârziere de pân la 41 de zile, ctre
contabilitate, pentru un numr de 28 de acte de control prin care s-au stabilit venituri suplimentare la
bugetul de stat. Pentru reglementarea situaiei s-a emis decizie.
Au fost înclcate prevederile Ordinului nr. 7521 / 2006 i Legii nr. 86 / 2006 privind Codul
Vamal.
la D.R.V. Bucureti s-a constatat transmiterea cu întârziere a proceselor verbale de
control ctre serviciile specializate de urmrire-încasare creane i financiar-contabilitate din cadrul
regionalei, având drept consecin declanarea cu întârziere a procedurii de executare silit. Pentru
reglementarea situaiei s-a emis decizie.
Au fost înclcate prevederile O.G. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, republicat cu
modificrile i completrile ulterioare i Legea nr. 82/1991.
267

V.B. - Evaluarea activitii de audit public intern i de control financiar propriu la
instituiile publice verificate
V.B.1. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la Camera Deputailor
Urmare verificrii efectuate de Curtea de Conturi, s-au constatat urmtoarele:
a) Referitor la evaluarea activitii de control intern
• Nu au fost elaborate i implementate standardele de management/control intern în cadrul
Secretariatului general al Camerei Deputailor, aa cum prevede Ordinul nr. 946 din 4 iulie 2005
pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la
entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
b) Referitor la evaluarea activitii de audit intern
• Activitatea de audit desfurat în anul 2006 a vizat aciuni privind efectele financiare
asupra alocaiilor bugetare din anul 2005. În acest fel, prin auditarea în anul 2006 numai a activitilor
anului 2005, informaiile prezentate ordonatorului principal de credite nu au furnizat date privind
execuia bugetar pe anul în curs
• De asemenea, cu ocazia desfurrii misiunilor, nu au fost audiate activiti cu pondere
însemnat în totalul obiectivului auditat i nu au fost parcurse toate procedurile prevzute de Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 38/27.02.2003 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activitii de audit public intern i Normele proprii de audit public intern.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificrile i
completrile ulterioare, Ordinul ministrului finanelor publice nr. 38/27.02.2003 pentru aprobarea
Normelor generale privind exercitarea activitii de audit public intern i Normele proprii de audit
public intern, Ordinul ministrului finanelor publice nr. 40/12.01.2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale
instituiilor publice la 31 decembrie 2006. Prin decizie s-au dispus msuri care s asigure eliminarea
i prevenirea abaterilor de mai sus.
V.B.2. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la Ministerul Sntii Publice
Din verificarea modului de desfurare a activitii de audit public intern i control intern, din
cadrul autoritilor de sntate public supuse controlului Curii de Conturi, au fost constatate abateri:
a) Referitor la exercitarea atribuiilor legale de ctre compartimentele de audit
public intern
• Necuprinderea în Planul anual de audit a unor misiuni de audit la structurile interne ale
autoritilor de sntate public (A.S.P.) i la uniti din subordinea acestora neauditate pe o
perioad mai mare de 3 ani;
• Exercitarea numai a auditului de regularitate;
• Neînsoirea Planului anual de audit de referatul de justificare i neactualizarea acestuia în
funcie de modificrile organizatorice;
• Neîntocmirea separat, pentru fiecare aciune în parte, a dosarului permanent i a dosarului
documentelor de lucru;
• Neîntocmirea de minute ale reuniunilor de conciliere cu entitatea auditat.
Astfel de abateri s-au constat la A.S.P. Brila.
Au fost înclcate prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificrile i
completrile ulterioare i ale O.M.S. nr. 880/2006 privind aprobarea regulamentului de organizare i
268

funcionare a autoritilor de sntate public judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i a
structurii organizatorice a acestor autoriti.
b) Referitor la controlul financiar intern
• În cadrul unei autoriti publice s-a constatat c nu s-au luat msurile legale care se
impuneau, de ctre conducerea acesteia, cu privire la urmrirea aducerii la îndeplinire a prevederilor
actelor normative în vigoare în legtur cu organizarea i derularea controlului intern i a controlului
managerial (A.S.P. Suceava).
Au fost înclcate prevederile O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului
intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitile publice i pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificrile i completrile ulterioare.
Aceste abateri au avut drept consecin neasigurarea unei consilieri optime a conducerii
A.S.P.-urilor i, pe cale de consecin, posibilitatea utilizrii fondurilor alocate fr încadrarea în
criterii de eficien, eficacitate i economicitate.
V.B.3. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la Casa Naional de Asigurri de Sntate
În urma verificrilor efectuate la cele 23 de entiti care au gestionat FNUASS în exerciiul
bugetar al anului 2006, au fost constatate numeroase abateri, din care, în principal, prezentm:
a) Referitor la activitatea de audit public intern
• Obiectivele activitii de audit public intern din cadrul C.N.A.S., derulate în anul 2006, nu au
fost selectate pe baza riscului asociat, astfel încât s-a acordat o opinie favorabil pe situaiile
financiare anuale la care, ulterior, Curtea de Conturi a constatat numeroase abateri.
• Nu a fost evaluat în totalitate activitatea de audit intern a compartimentelor de audit din
cadrul structurilor teritoriale ale casei (C.N.A.S.).
Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Consecina acestor situaii de fapt, a condus la nerealizarea unei activiti la nivelul Direciei
de audit public intern a C.N.A.S. conform atribuiilor acesteia, astfel încât managementul s fie
asigurat i consiliat cu privire la realizarea unei bune administrri a veniturilor i cheltuielilor, în
scopul îmbuntirii eficienei i eficacitii sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului.
b) Referitor la controlul financiar intern
• Conducerea Casei Naionale nu a luat toate msurile legale care se impuneau privind
aducerea la îndeplinire a prevederilor O.M.F.P. nr. 946/2005 în legtur cu organizarea i derularea
activitii de control intern i control managerial (C.N.A.S.).
• Nu s-a exercitat activitatea de control intern. Exemplificm în acest sens cazul Casa de
Asigurri de Sntate (C.A.S.) a Municipiului Bucureti i C.A.S. Tulcea.
Au fost înclcate prevederile din O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului
intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitile publice i pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificrile i completrile ulterioare.
Nerespectarea prevederilor O.M.F.P. nr. 946/2005 a condus la neasigurarea managementului
c obiectivele C.N.A.S. au fost realizate în mod economic, eficient i eficace i la neidentificarea
slbiciunilor i riscurilor în gestionarea F.N.U.A.S.S..
c) Referitor la controlul financiar preventiv propriu
• În cadrul C.N.A.S., viza CFP a fost aplicat i pe documente care nu îndeplineau condiiile
de legalitate, regularitate i încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament
aprobate.
269

Au fost înclcate prevederile O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar
preventiv, cu modificrile i completrile ulterioare.
Astfel acordarea vizei de control financiar preventiv pe proiecte de operaiuni care nu s-au
încadrat în limita creditelor bugetare, a condus la neasigurarea finanrii Programul Naional de
Sntate (PNS) pe anul 2006 i afectarea bugetului pe anul 2007 cu suma de 9.077,0 mii lei.
d) Referitor la controlul serviciilor medicale
• Din verificarea modului de efectuare, de ctre C.N.A.S., a controalelor serviciilor medicale
care se acord asigurailor pe baza contractelor de furnizare a acestor servicii, a rezultat c, în anul
2006, direcia de profil din cadrul Casei Naionale nu a respectat integral atribuiile prevzute în
Regulamentul de Organizare i Funcionare i Ordinul Preedintelui C.N.A.S. nr. 328/2006, privind
desfurarea activitilor de monitorizare i control în cadrul acestui sistem.
• De asemenea, s-a mai constatat i faptul c nu se asigur un control eficient din partea
C.A.S. teritoriale la furnizorii de servicii medicale. De exemplu la C.A.S.M.B. Bucureti s-a constatat
c aceast structur nu a efectuat niciun control la unitile spitaliceti cu paturi, dei ponderea
acestora în utilizarea F.N.U.A.S.S. este prioritar.
Au fost înclcate astfel prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii.
Consecina acestor situaii de fapt a condus la neidentificarea i nesoluionarea
disfuncionalitilor în cadrul relaiei cu furnizorii de servicii medicale i medicamente, precum i la
nevalorificarea constatrilor în vederea eliminrii abaterilor.
Totodat prin neexercitarea de ctre C.A.S. teritoriale a unui control sistematic la furnizorii de
servicii medicale, nu se pot stabili în mod operativ i încasa la termen eventualele sume acordate
necuvenit acestora.
e) Recomandri formulate de Curtea de Conturi
Elaborarea regulilor de management, a procedurilor specifice în realizarea sarcinilor,
exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor pe baza standardelor elaborate
de M.F.P. pentru desfurarea controlului intern, precum i întocmirea programelor de
dezvoltare a sistemului de control managerial i monitorizarea implementrii acestora la
nivelul C.N.A.S. i transmiterea acestora la Unitatea Central de Armonizare a sistemelor
de management financiar i control din M.F.P..
Exercitarea de ctre Direciile cu atribuii de control din cadrul C.N.A.S. a tuturor sarcinilor,
prevzute în ROF i Ordinul C.N.A.S. nr. 328/2006, prin monitorizarea i controlul tuturor
activitilor din cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate aferente C.A.S. teritoriale,
structurilor de control din cadrul acestora, programelor i subprogramelor de sntate
derulate prin unitile sanitare i ambulatoriu, precum i a modului în care conducerea
Caselor de Sntate realizeaz planul de management.
Ridicarea calitii misiunilor de audit intern astfel încât aplicarea procedurilor i tehnicilor de
lucru s conduc la identificarea tuturor riscurilor, cu impact nefavorabil asupra activitii
financiar – contabile a C.N.A.S..
Evaluarea activitii de audit intern desfurat de Compartimentele de audit intern din
cadrul structurilor teritoriale ale C.N.A.S. i înscrierea în Rapoartele elaborate la nivelul
Casei Naionale a opiniilor privind calitatea activitii desfurat de acestea.
Cuprinderea misiunilor în Planul de audit pe baza evalurii riscului asociat diferitelor
activiti, a criteriilor semnal i a respectrii fazelor privind analiza riscurilor i includerea în
acesta a unor misiuni care s cuprind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata
cheltuielilor.
270

V.B.4. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la spitalele publice
Din verificarea modului de desfurare a activitii de audit din cadrul spitalelor publice, au
fost constatate abateri de la prevederile legale cu privire la organizarea i exercitarea auditului intern,
constând în: neorganizarea compartimentelor de audit intern, nerespectarea prevederilor legale în
întocmirea i realizarea planului de audit, neîndeplinirea obiectivelor de audit, neelaborarea normelor
proprii de audit, precum i nerespectarea procedurii de elaborare a rapoartelor de audit.
Aceste abateri s-au constatat la spitalele publice din judeele: Arge, Bacu, Bihor, Brila,
Botoani, Mehedini, Mure, Olt, Prahova, Timi i Vaslui.
Au fost înclcate prevederile din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificrile i completrile ulterioare, OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activitii de audit public intern i ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sntii, cu modificrile i completrile ulterioare.
Aceste abateri au condus la neasigurarea controlului asupra calitii i exactitii operaiunilor
financiar contabile i la nedispunerea msurilor pentru prevenirea i remedierea abaterilor
constatate.
V.B.5. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la entitile din domeniul justiiei
Evaluarea a scos în eviden unele deficiene din care prezentm:
• lipsa unui sistem de control managerial al instituiei la Tribunalul Dâmbovia; pentru
înlturarea neregulii constatate s-a emis decizie.
• neactualizarea deciziei de control financiar preventiv, în condiiile în care au intervenit
modificri în privina conducerii instituiei i a personalului împuternicit cu exercitarea controlului la
Tribunalul Prahova; pentru înlturarea neregulii constatate s-a emis decizie.
V.B.6. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la entitile din domeniul educaiei
Din evaluare a rezultat unele deficiene din care exemplificm:
• neorganizarea i neexercitarea controlului financiar preventiv conform prevederilor legale la
Universitatea din Oradea, Liceul Traian Doda Caransebe, Inspectoratul colar Cara Severin,
Universitatea Valahia din Târgovite ;
• neorganizarea i nefuncionarea compartimentului de audit intern conform prevederilor
legale: Universitatea Valahia din Târgovite, Universitatea Constantin Brâncui din Târgu Jiu, Liceul
cu program sportiv Brila, Universitatea de medicin i Farmacie din Târgu Mure.
În majoritatea cazurilor, pentru astfel de nereguli au fost luate msuri de remediere în timpul
controlului.
271

V.B.7. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public
intern la entitile din domeniul asigurrilor sociale verificate
a) Referitor la evaluarea activitii de audit public intern
Din verificrile efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat existena unor abateri de la actele
normative în vigoare privind organizarea i exercitarea auditului intern în sistemul public, dintre care
menionm:
• Subordonarea compartimentului de audit public intern altor structuri din cadrul
instituiei, contrar prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificrile
i completrile ulterioare, abatere constatat la:
- Casa Naional de Pensii i alte Drepturi de Asigurri Sociale, unde s-a constatat c
aceast structur funcioneaz, în continuare, în cadrul Direciei de Audit Intern i Control;
- Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei (în prezent, Ministerul Muncii, Familiei i
Egalitii de anse) unde structura de audit public intern a funcionat în cadrul Direciei de Audit i
Control Intern pân în luna aprilie 2007, când prin H.G. nr.381 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse, activitatea de audit a fost separat de activitatea
de control.
• Neîncadrarea cu personal a posturilor de auditori prevzute în structura
compartimentului de audit sau ocuparea acestora de ctre persoane fr pregtire specific.
O astfel de abatere a fost constatat la:
- Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale (C.N.P.A.S.), unde activitatea
de audit a fost desfurat cu un numr 3 auditori (din cele 5 posturi aprobate), întrucât unui auditor
i-a fost suspendat raportul de serviciu pe întreaga perioad iar un post a fost ocupat la finele anului
2006;
- Casele judeene de pensii, unde a fost aprobat câte un singur post de auditor, cu excepia
celor din judeele Arge, Bacu, Dolj i Ilfov cu câte 2 posturi, rmânând neocupate pe întreaga
perioad analizat posturile de auditor de la casele judeene Bacu, Braov, Ilfov, Prahova i Casa
de pensii a municipiului Bucureti.
• Utilizarea auditorilor interni în activiti care se situeaz în afara perimetrului care
delimiteaz activitile de audit, respectiv controlul financiar de gestiune, controale tematice
etc., contrar prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern. Abaterea a fost
constatat la:
- Casa Naional de Pensii i alte Drepturi de Asigurri Sociale (C.N.P.A.S.), unde un auditor
numit în funcie începând cu 15.07.2006, a fost mutat temporar cu aceeai dat pentru o perioad de
6 luni, la Serviciul Control Financiar Intern;
- Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989, unde auditorul
intern a fost implicat în activiti pe care în mod potenial le poate audita.
• Nerespectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern referitoare
la elaborarea Planului de audit public intern (activiti nominalizate i criterii de selectare),
abatere constatat la:
- Casa de pensii Dâmbovia, unde activitatea de audit nu s-a desfurat în baza unui
program de audit.
• Nerealizarea integral a Planului anual de audit public intern, contrar prevederilor
Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern. Aceast abatere a fost constatat la:
- Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei (M.M.S.S.F.), unde nu au fost realizate 2
din cele 3 misiuni de audit cuprinse în planul anual, adic 66,6%, iar fondul de timp disponibil
necesar executrii acestora (204 zile/om) a fost stabilit eronat prin neincluderea a 127 zile/om
(reprezentând conform fiei postului, un procent de 25 din totalul timpului disponibil aferent unui
numr de 2 auditori din cadrul Unitii de Audit PHARE);
- Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, unde nu au fost realizate 3
din cele 9 misiuni de audit prevzute în planul anual, adic 33,3%, iar din fondul de timp disponibil
272

stabilit prin programul anual (375 zile/om) compartimentul de specialitate nu a utilizat pentru
realizarea unor misiuni de audit un numr de 107 zile/om (71,5%); conform calculului efectuat de
organele Curii de Conturi, raportat la un numr mediu scriptic realizat de 4 salariai, compartimentul
a avut la dispoziie un fond total de timp de 1.016 zile/om din care, 748 zile/om (73,6%) nu au fost
utilizate pentru realizarea unor misiuni de audit.
• Alte abateri privind organizarea i exercitarea activitii de audit intern în instituii
publice s-au constatat:
La Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, în care sens exemplificm:
- obiectivele de audit menionate în rapoartele întocmite, nu coincid ca numr i
denumire cu cele înscrise în programul aprobat i nici nu sunt prezentate în ordinea
cerut de Ghidul Procedural la pct.24 (caz general);
- lipsa notificrii tematicii în detaliu (caz general);
- elaborarea la sfâritul fiecrei misiuni de audit a unor documente cu coninut similar,
îns intitulate diferit care sunt, fie aprobate fie avizate de preedintele CNPAS, astfel:
„Raport preliminar” avizat de preedinte, la Consiliul Naional al Persoanelor
Vârstnice, „Not de prezentare” aprobat de preedinte, la Institutul Naional de
Expertiz Medical i Recuperarea Capacitii de Munc, „Sinteza raportului la
misiunea de audit” avizat de preedinte, la Direcia general accidente de munc i
boli profesionale din cadrul C.N.P.A.S.;
- lipsa dovezii de transmitere a proiectului de raport la structura auditat (caz general);
- lipsa punctului de vedere al entitii auditate i organizarea reuniunii de conciliere,
dac este cazul (caz general);
- lipsa informrii compartimentului de audit public intern de ctre structura auditat,
asupra modului de implementare a recomandrilor formulate (caz general).
La Casa de Pensii Dâmbovia, unde în ultimii 3 ani nu s-au cuprins in programul de audit i
nici nu s-au realizat misiunile obligatorii impuse de cadrul legal de reglementare;
La Casa de Pensii Mure, unde nu au fost respectate dispoziiile actelor normative care
reglementeaz auditul public intern prin:
- nerealizarea unor misiuni de audit intern prevzute în Planul de audit pe anul 2006;
- neîntocmirea, în toate cazurile, a Rapoartelor de audit prevzute a fi redactate la
finalizarea misiunilor de audit, ci a unor „Note de prezentare” succint întocmite i fr
a se respecta structura i cerinele prevzute de reglementrile în materie;
- neorganizarea reuniunilor de conciliere în vederea acceptrii constatrilor i
implementrii recomandrilor formulate la nivelul compartimentelor auditate.
b) Referitor la evaluarea activitii de control financiar preventiv propriu
În urma verificrilor i auditurilor efectuate de Curtea de Conturi, s-a constatat c, în unele
instituii publice nu au fost respectate prevederile O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern i
controlul financiar preventiv, republicat, aprobat prin Legea nr. 301/2002 i ale Normelor
metodologice generale referitoare la controlul financiar preventiv aprobate prin O.M.F.P. nr.
522/2003. În principal au fost reinute urmtoarele abateri:
• La Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989, unde nu a
fost asigurat separarea atribuiilor persoanei care asigur acordarea vizei pentru controlul financiar
propriu, de cele ale persoanelor care efectueaz operaiuni supuse vizei;
• La Casa de pensii Constana, unde controlul financiar preventiv propriu nu s-a exercitat în
toate etapele execuiei bugetare i asupra tuturor operaiunilor, spre exemplificare: deciziile de
pensionare i listele de reineri din pensii;
• La Casa de pensii Dâmbovia, unde în actul administrativ de organizare a acestui tip de
control nu au fost menionate elementele obligatorii impuse de cadrul legal de reglementare; la
intrarea în vigoare a O.M.F.P. nr. 912/2004, ordonatorul de credite nu a aprobat listele de verificare
de tip check-list.
273

c) Referitor la evaluarea activitii de controlul financiar de gestiune
S-au constatat urmtoarele abateri:
Nerealizarea programelor de control financiar de gestiune aprobate, conform
prevederilor pct.16 din Normele nr. 63943/1991 privind modul de organizare i exercitare a
controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat,
prefecturi i Primria municipiului Bucureti, precum i la regiile autonome
- Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, unde nu au fost verificate din programul
aprobat un numr de 18 uniti (36,7% din programul aprobat) aflate in subordine din care, 15 direcii
teritoriale de munc i 3 instituii publice cu personalitate juridic;
- Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, unde din totalul de 79 aciuni
aprobate au fost realizate numai un numr de 41(51,9%); fa de numrul total de uniti
subordonate (113) identificate ca fiind în mod obligatoriu supuse controlului intern, rezult un grad de
cuprindere al acestora în planul anual de numai 69,9%.
• Alte constatri
La Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, s-a constatat c:
- o instituie care a început s funcioneze cu data de 01.03.2005 în temeiul Legii nr. 202/2002
(Agenia Naional pentru Egalitatea de anse între Femei i Brbai), nu a fost verificat pân la
data controlului Curii de Conturi;
- nu a fost urmrit transmiterea de ctre unitile verificate, la termenele prevzute în actele
de control încheiate, a modului de realizare a msurilor stabilite. Se exemplific în acest sens:
direciile de munc Arad, Arge, Botoani, Braov, Cluj, Dolj, Ilfov, Prahova, Suceava, Sibiu, i Timi
precum i Inspecia Muncii, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Muncii i
Institutul Naional de Cercetare tiinific în Domeniul Muncii i Proteciei Sociale;
- nu a fost întocmit o list în care s fie cuprinse actele normative precum i reglementrile
proprii referitoare la totalitatea prestaiilor din domeniul asistenei sociale, în condiiile în care, i în
noua tematic de control aprobat de ministrul muncii, se fac numai simple referiri cu privire la un
numr de numai 3 astfel de prestaii (ajutoarele bneti rambursabile, ajutoarele bneti acordate
cetenilor cu venituri reduse i venitul minim garantat);
- conform calcului efectuat de organele Curii de Conturi, structura de control intern a avut la
dispoziie un numr total de 1.524 zile/om, din care a utilizat pentru realizarea verificrilor programate
i a altor misiuni dispuse de conducerea ministerului numai 881 zile/om (57,8%).
La Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale s-a constatat c:
- din raportul anual de activitate întocmit de ctre direcia de specialitate rezult c, pentru
realizarea celor 79 aciuni programate a fost prevzut un fond total de timp disponibil de 648 zile/om
realizându-se în fapt, numai 480 zile/om; conform calculului efectuat de organele Curii de Conturi,
raportat la un numr mediu scriptic realizat de 10,3 salariai, structurile interne de control ale
C.N.P.A.S. au avut la dispoziie în anul 2006 un fond total de timp de 2.366 zile/om din care, 1.886
zile/om (79,7%) nu au fost acoperite în fapt, prin realizarea unor aciuni specifice de control sau alte
activiti dispuse de conducerile C.N.P.A.S. i M.M.S.S.F.
- din verificarea modului de respectare a procedurilor aprobate pentru efectuarea controlului
financiar intern s-a constatat c, nu în toate cazurile, organele de specialitate din cadrul celor dou
servicii de control intern au respectat listele cu obiectivele obligatorii de controlat în cadrul controlului
financiar de gestiune la Direciile economice, eviden contribuabili respectiv, la Direciile Stabiliri i
Pli Beneficii din cadrul Caselor teritoriale de pensii i a Casei de pensii a municipiului Bucureti,
aprobate de preedintele C.N.P.A.S., astfel:
La Direciile economice, eviden, contribuabili:
Într-un numr de 3 acte de control nu figureaz ca fiind verificate 6 din cele 15 capitole
obligatorii de controlat, spre exemplificare: cap. VIII „Respectarea normelor legale de întocmire i
circulaie a documentelor primare, de organizare i conducere a evidenei tehnico-operative i
contabile, precum i realitatea datelor înscrise în acestea” (la Casa judeean de pensii Dolj); cap. IX
„Respectarea regulilor de evident, pstrare, circulaie i utilizare a formularelor cu regim
special”(Hunedoara); cap. XI „Aplicarea msurilor pentru prevenirea i recuperarea prejudiciilor,
legalitatea i eficacitatea acestor msuri; stabilirea potrivit dispoziiilor legale a rspunderilor pentru
274

diminuarea patrimoniului unitii sau ca urmare a efecturii de cheltuieli neproductive (amenzi,
penalizri, locaii, dobânzi penalizatoare i altele)” (Dolj, Hunedoara i Vâlcea); cap. XII „Respectarea
disciplinei financiar-contabile” i cap. XIII „Exactitatea i realitatea datelor înscrise în bilanurile
contabile i în conturile de execuie”(Dolj); cap. XV „Modul de realizare a msurilor stabilite ca
urmare a verificrii efectuate de organele controlului financiar de gestiune, eficiena msurilor i
realitatea comunicrilor fcute în legtur cu acestea”(Hunedoara i Vâlcea);
De menionat importana capitolelor XII i XIII din lista aprobat întrucât acestea se refer la
„Respectarea disciplinei financiar-contabile” i „Exactitatea i realitatea datelor înscrise în bilanurile
contabile i în conturile de execuie”, împreun însumând un numr de 29 (38,0%) din totalul de 77
de obiective supuse controlului financiar propriu.
La Direciile stabiliri i pli beneficii
- într-un numr de 7 acte de control (din cele 10 analizate), nu figureaz ca fiind verificate un
numr de 3 din cele 7 capitole obligatorii de controlat, spre exemplificare: cap.II „Plata ajutorului de
deces” (Casa judeean de pensii Vâlcea); cap.III „Respectarea procedurii de încadrare în grade de
invaliditate i de revizuire medical” (Braov, Clrai, Iai, Slaj, Vaslui, Vâlcea i Sector 3
Bucureti); cap.IV „Respectarea prevederilor legale de întocmire i circulaie a documentelor primare,
de conducere a evidenei tehnico-operative i contabile, realitatea datelor înscrise în acestea”
(Braov, Clrai, Iai, Slaj, Vaslui i Vâlcea).
V.B.8. Evaluarea sistemului de control intern la Ministerul Culturii i Cultelor
Pentru aplicarea i implementarea prevederilor Ordinului ministrului finanelor publice nr. 946
din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial, ordonatorul de credite a emis ordinul nr. 485/2005.
La data controlului, dei au trecut peste 12 luni de la emiterea ordinului, nu a fost finalizat
programul de implementare a standardelor de management a controlului intern, i nici procedurile de
implementare specifice.
V.B.9. Evaluarea activitii de control intern i audit intern la entitile verificate
aparinând de Ministerul Apelor, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale
a) Referitor la controlul intern
• În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 946/2005, la nivelul M.A.P.D.R. nu au fost
elaborate proceduri formalizate pentru activitile care ocazioneaz cheltuieli care prezint un
potenial grad de risc ridicat;
• Nu în toate cazurile serviciile de inspecii, reprezentanii centrelor agricole i reprezentanii
centrelor comunitare pentru cadastru i agricultur, i-au îndeplinit atribuiile i responsabilitile
vizând verificarea respectrii prevederilor legale de acordare a sprijinului financiar productorilor
agricoli, în sensul c:
- nu au analizat concordana datelor raportate de ctre productorii agricoli prin cererile
de solicitare a sprijinului financiar, cu înscrisurile asupra terenului din registrul agricol;
- nu au verificat respectarea verigilor tehnologice specifice fiecrei culturi;
- nu au iniiat msuri de recuperare a sprijinului acordat nelegal.
• Nu în toate cazurile au fost elaborate proceduri de control scrise pentru controlul
organizaional, operaional, de gestiune i fizic, în care s fie stabilite cerinele generale i specifice
de control intern, nerespectându-se astfel prevederile Ordonanei nr. 119/1999, cu modificrile i
completrile ulterioare (ex. D.A.D.R. Arad);
• Dei unele direcii aveau organizate sistemele de control intern în conformitate cu
prevederile legale, procedurile i tehnicile de control nu funcionau în practic (ex. Direcia Agricol i
Dezvoltrii Rurale Bihor);
275

• Conducerile executive ale unor direcii agricole nu au stabilit în scris atribuii i
responsabiliti concrete pentru fiecare persoan component a comisiilor de verificare a dosarelor
solicitanilor de sprijin financiar acordat de stat. Documentele din dosarele solicitanilor nu au fost
confirmate pentru realitate i legalitate de membrii comisiilor (ex. D.A.D.R. Buzu, D.A.D.R. Galai);
• Nu a fost elaborat Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial, program
care trebuie s cuprind obiective, aciuni i responsabiliti, termene i alte msuri necesare
dezvoltrii acestuia, aa cum dispun prevederile Ordinului M.F.P nr. 946/2005 pentru aprobarea
Codului controlului intern cuprinzând standardele de management i control, la entitile publice i
pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (ex. D.A.D.R. Galai, D.A.D.R. Ialomia,
D.A.D.R. Timi, D.A.D.R. Vaslui);
• La unele direcii agricole nu existau proceduri scrise i criterii pentru evaluarea sistemului de
control intern. Pornind de la acest aspect, controlul intern s-a desfurat în funcie de personalul
existent i timpul disponibil, fapt ce a condus la o verificare sumar, prin sondaj, fr a exista un
grafic sau program dinainte stabilit i funcie de modul de respectare al acestuia, s se poat evalua
activitatea sistemului de control (ex. D.A.D.R. Prahova, D.A.D.R. Iai i D.A.D.R. Ialomia).
b) Referitor la auditul intern
• Aciunile de audit au vizat în cea mai mare parte obiective prevzute de lege, fr îns a
asigura anual verificarea fiecrei sucursale, iar în cadrul fiecrei sucursale a tuturor obiectivelor
prevzute de Legea nr. 672/2002;
• Aciunile de audit efectuate au îmbrcat forma unor aciuni tematice la nivelul sucursalelor
(îmbuntiri funciare);
• Compartimentele de audit public intern din cadrul unor direcii agricole nu au elaborat norme
metodologice specifice Direciei Pentru Agricultur i Dezvoltare Rural care trebuiau aprobate de
ctre directorii executivi (art. 12 lit. b din Regulamentul Cadru de Organizare i Funcionare
transmis de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale), cu avizul organelor imediat
superioare din cadrul ministerului (ex. D.A.D.R. Buzu, D.A.D.R. Galai, D.A.D.R. Iai);
• Planurile de audit public intern, aferente anilor 2004 i 2005, nu au fost însoite de referate
de justificare a modului de selectare a obiectivelor, activitilor i operaiunilor cuprinse în planul de
audit public intern (ex. D.A.D.R. Iai);
• În exercitarea misiunilor de audit nu au existat proceduri de desfurare a acestora,
auditarea formelor de sprijin fcându-se prin sondaj, iar eantioanele alese nefiind menionate în
rapoartele de audit întocmite nu s-a putut constata dac au fost reprezentative comparativ cu
volumul i valoarea formelor de sprijin acordate (ex. D.A.D.R. Prahova);
• Constatrile înscrise în rapoartele de audit nu au fost susinute prin documente justificative,
acestea fiind prezentate sub forma unor tabele cu date statistice i contabile centralizate pe forme de
sprijin financiar, raportate periodic sau anual, dup caz, de direciile agricole la Ministerul Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale (ex. D.A.D.R. Buzu, D.A.D.R. Galai);
• Rapoartele de audit nu au cuprins în structur concluzii cu privire la obiectivele misiunilor de
audit i nici eventuale recomandri referitoare la organizarea i funcionarea controalelor interne în
procesul de derulare a formelor de sprijin financiar acordate direct de stat productorilor agricoli (ex.
D.A.D.R. Buzu, D.A.D.R. Galai);
• La unele direcii agricole nu a fost elaborat raportul anual privind activitatea de audit public
intern, care trebuia s cuprind principalele constatri, concluzii i recomandri rezultate din
activitatea de audit, progresele înregistrate prin implementarea recomandrilor, eventualele
neregulariti/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern (ex. D.A.D.R. Buzu,
D.A.D.R. Iai).
c) Recomandri formulate de Curtea de Conturi a României în urma evalurii
Satisfacerea cerinelor generale i specifice de control intern presupune elaborarea de ctre
conductorul instituiei publice, aprobarea, aplicarea i perfecionarea structurilor organizatorice, a
reglementrilor metodologice, procedurilor i criteriilor de evaluare în domeniu.
Având în vedere deficienele constatate în privina controlului intern i a auditului intern, Curtea
de Conturi a recomandat managementului ministerului i persoanelor cu atribuii în activitatea de
control urmtoarele:
276

Elaborarea procedurilor de lucru scrise pentru toate categoriile de operaiuni care privesc
sprijinul financiar acordat productorilor agricoli, aa cum prevede standardul 17 din O.M.F.
nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial;
Revizuirea procedurilor de control existente i a fielor postului, nominalizarea persoanelor
implicate în aciunile de control, respectiv stabilirea concret a atribuiilor acestora pentru a
preveni apariia erorilor i neregularitilor;
Actualizarea cadrului operaiunilor supuse controlului financiar preventiv, cuprinzându-se toate
operaiunile ce implic proceduri specifice de control aplicate fiecrei forme de sprijin financiar
acordate productorilor agricoli;
Emiterea de ctre managementul direciilor pentru agricultur i dezvoltare rural a unor
decizii prin care s se stabileasc clar atribuiile i responsabilitile comisiilor de verificare a
dosarelor solicitanilor de sprijin financiar, respectiv cine poate aproba i ce va aproba,
precum i volumul verificrilor ulterior aprobrii;
Respectarea prevederilor legale referitoare la separarea atribuiilor privind efectuarea de
operaiuni, astfel încât operaiunile de aprobare, control i înregistrare s fie încredinate unor
persoane diferite.
Însuirea i aplicarea întocmai a prevederilor legale care reglementeaz activitatea de audit
în sensul:
- elaborrii normelor metodologice proprii direciilor pentru agricultur i dezvoltare
rural ;
- respectrii metodologiei i a procedurilor în derularea misiunilor de audit;
- întocmirii în toate cazurile a fiei de urmrire a recomandrilor i verificarea modului
de realizare a acestora la termenele stabilite.
La elaborarea proiectului de Raport de audit public intern vor fi respectate urmtoarele
cerine:
- constatrile trebuie s aparin domeniului / obiectivelor misiunii de audit public intern
i s fie însoite de documente justificative corespunztoare;
- recomandrile s fie în concordan cu constatrile i s determine reducerea
riscurilor poteniale;
- raportul trebuie s exprime opinia auditorului intern, bazat pe constatrile efectuate.
Cuprinderea în planul de audit public intern a unei misiuni de evaluare a sistemului de control
intern al direciilor agricole în vederea depistrii eventualelor deficiene în organizarea i
desfurarea acestuia.
V.B.10. Evaluarea sistemului de control intern i auditului intern la unitile
administrativ–teritoriale verificate
a) Principalele constatri referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv propriu
Organizarea i exercitarea controlului financiar preventiv reprezint o atribuie principal a
ordonatorilor de credite ai bugetelor locale i ai instituiilor publice subordonate autoritilor
administraiei publice locale, întemeindu-se pe prevederile Legii nr. 273/2006 i Ordonanei
Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv.
Din totalul de 1120 ordonatori de credite, regii autonome i societi comerciale verificate în
anul 2007, reprezentând 13,6% din numrul total al entitilor, la un numr de 279 entiti,
aproximativ 24,9%, au fost constatate abateri de la normele legale privind organizarea i exercitarea
controlului financiar preventiv propriu, astfel:
• neorganizarea controlului financiar preventiv propriu a fost constatat în 71 de cazuri,
respectiv la 70 ordonatori de credite i 1 agent economic din 23 de judee, din care: 12 cazuri au fost
constatate la Suceava, 7 cazuri la Arge i Botoani, 5 cazuri la Clrai i Dâmbovia etc.;
277

• neexercitarea controlului financiar preventiv de ctre persoanele prevzute de lege a fost
constatat la 29 ordonatori de credite din 17 judee, din care: Ilfov 5, Botoani i Dâmbovia câte 3 etc.;
• neintroducerea i neconducerea Registrului proiectelor de operaiuni prevzute s fie
prezentate la viza de control financiar preventiv a fost constatat la 57 entiti din 22 de judee, din
care: 7 la Arad, 6 la Dâmbovia, câte 5 la Brila, Ilfov i Suceava etc.;
• aprobarea de ctre ordonatorul de credite a unor proiecte de operaiuni fr viza controlul
financiar preventiv a fost constatat la 11 ordonatori de credite din 6 judee, din care 4 în judeul
Mure i 2 în Harghita;
Pe parcursul întregului exerciiu bugetar 2006, din toate proiectele de operaiuni patrimoniale
derulate de cele 1010 uniti administrativ-teritoriale i instituii publice subordonate acestora, o
singur operaiune a fost refuzat la viz i efectuat pe propria rspundere a ordonatorului de
credite - refuzul de viz fiind dat pentru plata sumei de 80,9 mii lei de ctre persoana desemnat cu
exercitarea controlului financiar preventiv la Primria oraului Siret Direcia General a Finanelor
Publice Suceava a infirmat decizia de refuz de viz confirmând decizia ordonatorului de credite.
Aceasta probeaz lipsa de fermitate a controlului financiar preventiv propriu, concluzia fiind susinut
de multitudinea de abateri constatate, concretizate în cele peste 500 decizii ale direciilor de control
financiar ulterior emise în scopul îndreptrii erorilor constatate cu ocazia verificrilor efectuate de
ctre controlorii financiari.
b) Principalele constatri referitoare la sistemul de control intern
Urmare controalelor efectuate de ctre controlorii financiari, au fost constatate urmtoarele
abateri, dintre care prezentm:
• nu a fost asigurat reflectarea în documente scrise a organizrii controlului intern, abatere
constatat la 162 de entiti din 4 judee: Botoani 8, Harghita 52, Mehedini 30 i Prahova 72;
• nu au fost identificate i evaluate riscurile care pot afecta realizarea obiectivelor entitii i
integritatea patrimoniului i nu au fost stabilite msuri pentru meninerea acestor riscuri la un nivel
considerat acceptabil abatere constatat la 8 entiti din judeul Botoani;
• nu au fost întreprinse activitile necesare pentru implementarea standardelor de
management/ control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial, abatere constatat la 153 entiti din 8 judee, din care: Prahova 72, Mehedini 30,
Dâmbovia 23, Galai 10 etc.
Se impune a fi subliniat aspectul c în judeele Mehedini, Harghita i Prahova abaterile
menionate au fost constatate de ctre controlorii financiari la toate entitile supuse verificrii
conform planului de control aprobat pentru anul 2007.
c) Principalele constatri rezultate din evaluarea modului de organizare i
funcionare a auditului intern
Din datele raportate de structurile teritoriale de control financiar ulterior a rezultat c la un
numr de 199 entiti din cele verificate s-au constatat abateri de la prevederile legale privind auditul
intern, în principal cu privire la:
• neorganizarea compartimentului de audit intern la 122 entiti din 22 judee, din care 120
instituii publice i 2 ageni economici, care aveau obligaia legal de constituire a acestor structuri,
din care exemplificm: Harghita 19 instituii, Bacu 16 instituii, Botoani 15 instituii etc.;
• neelaborarea planului de audit intern la 5 instituii publice, din judeele: Dâmbovia, Iai,
Neam, Suceava i Tulcea;
De asemenea, au mai fost constatate abateri în ceea ce privete neexercitarea unor atribuii
prevzute la articolul 13 din Legea nr. 672/2002, neefectuare integral a planului aprobat, efectuarea
unor misiuni care nu au fost prevzute în plan etc.
d) Concluzii rezultate din evaluarea sistemului de control la unitile administrativ-teritoriale
verificate
• din documentele prezentate în timpul controalelor rezult c activitatea de audit intern
exercitat în anul 2006 nu i-a atins în numeroase cazuri obiectivul pentru care a fost
organizat, respectiv evaluarea i îmbuntirea eficienei i eficacitii sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor de administrare, iar auditorii nu au evaluat
278

dac sistemele de management financiar i control ale entitii publice sunt transparente i sunt
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i eficacitate (Direcia de
Control Financiar Ulterior Cluj);
• la primriile comunale i la unele instituii locale, pe fondul lipsei de personal nu exist, în
general, o separare clar a atribuiilor de execuie de cele de control. De asemenea, pe seama
aplicrii incomplete a prevederilor Normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanelor
Publice nr. 1792/2002 nu exist în toate cazurile o separare clar a fazelor procesului bugetar i a
responsabilitilor de angajare, lichidare, ordonanare, de cele de plat (Direcia de Control Financiar
Ulterior Mehedini);
• examinând rapoartele asupra conturilor de execuie a bugetelor locale completul, format în
temeiul Legii nr. 94/1992, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, a constatat c nu sunt
întrunite condiiile descrcrii de gestiune a niciunuia dintre ordonatorii principali de credite supui
controlului, întrucât, printre alte abateri, mediul de control din aceste entiti nu rspunde cerinelor
Codului controlului intern i prevederilor actelor normative în domeniu (Direcia de Control Financiar
Ulterior Neam);
• prevederile Codului controlului intern referitoare la necesitatea prezenei controlului intern pe
toate palierele entitilor, atât sub forma autocontrolului cât i a controlului ierarhic, rmân deziderate
greu de atins la nivelul unitilor administrativ – teritoriale (Direcia de Control Financiar Ulterior
Prahova);
• abaterile i neregulile financiar-contabile constatate în exerciiul bugetar au relevat faptul c
activitatea de control financiar preventiv propriu desfurat la cea mai mare parte a unitilor
verificate nu a reuit s preîntâmpine înclcarea prevederilor legale în utilizarea fondurilor, în
efectuarea operaiunilor din care rezult drepturi i obligaiuni patrimoniale sau reflectarea fidel a
patrimoniului în evidena contabil i situaiile financiare. Rapoartele de audit au evideniat într-o
mic msur situaia real în care s-a desfurat activitatea în unitile verificate, evideniindu-se
puine abateri sau nereguli de la normele legale” (Direcia de Control Financiar Ulterior Sibiu);
• pe baza evalurilor efectuate, mediul de control al entitilor (primrii comunale i
oreneti) a oferit un nivel sczut i mediu al siguranei c procedurile de control funcioneaz
eficient în practic, concluzie explicat de faptul c în cadrul primriilor comunale verificate nu exist
compartiment de audit, iar acolo unde exist (primrii oreneti, municipale i consiliul judeean) nu
ofer sigurana c managementul entitii acord atenia i sprijinul necesar acestei activiti”
(Direcia de Control Financiar Ulterior Vâlcea).
279

280

& ! $
' ( &
!
) $ %
* + + ,
281

282

Auditul aferent programelor ISPA i SAPARD
desfurat de Autoritatea de Audit de pe lâng
Curtea de Conturi în anul 2006
1. Consideraii generale
Potrivit Legii nr. 200/23.06.2005, Autoritatea de Audit de pe lâng Curtea de Conturi, ca
organism fr personalitate juridic, independent din punct de vedere operaional fa de aceast
instituie, îndeplinete atribuii privind realizarea controlului modului de utilizare al fondurilor alocate
României de Uniunea European, în baza programelor ISPA i SAPARD i în baza programelor
elaborate pentru perioada de programare 2007 – 2013.
2. Cadrul general normativ de desfurare, a activitii de audit asupra
fondurilor europene
Sistemul de control, aplicabil fiecrui program este stabilit prin Acordurile i Memorandumurile
de finanare aferente, încheiate între Guvernul României i Comisia European. Astfel, prin
documentele menionate s-a convenit ca ara beneficiar, a ajutorului s asigure realizarea unui audit
extern independent din punct de vedere operaional de activitatea de implementare a programelor,
prin care s se certifice faptul c fondurile europene alocate au fost utilizate în conformitate cu
prevederile Acordurilor i Memorandumurilor de Finanare încheiate.
3. Organizarea i desfurarea activitii de audit
3.1. Aciunile de audit realizate în anul 2006 au fost cele prevzute în programul de audit al
Autoritii de Audit elaborat i aprobat în conformitate cu prevederile Regulamentelor i liniilor
directoare emise de Comisia European, pentru efectuarea controlului celor dou programe ISPA i
SAPARD.
3.2. Prin activitatea depus în anul 2006, Autoritatea de Audit a sprijinit Comisia European
s obin o asigurare c banii pltii României sunt cheltuii legal i potrivit scopului pentru care au
fost acordai i totodat, furnizeaz Parlamentului României, informaii utile i de calitate, cu privire la
modul de utilizare a acestor fonduri. În acest scop, obiectivul strategic prioritar, a fost consolidarea
capacitii sale instituionale, ca organism de audit independent, profesionist i credibil, capabil s
îndeplineasc atât cerinele de aderare la Uniunea European, cât i cele care îi revin dup aderare.
3.3. Autoritatea de Audit i-a îndeplinit sarcinile de serviciu prin direciile sale de specialitate,
constituite la nivel central cât i prin structurile sale organizate la nivel regional, pe lâng Camerele
de Conturi ale Curii de Conturi.
3.4. În continuare sunt prezentate date i informaii, considerate semnificative, cu privire la
derularea programelor ISPA i SAPARD în România, aciunile de audit realizate pân la data de
31.12.2006, precum i principalele constatri fcute ca urmare a efecturii acestor aciuni de audit.
A. Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA)
1. Domeniul auditului
1.1. Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA), a fost instituit prin
reglementarea Consiliului (CE) nr. 1267/21.06.1999, în scopul „realizrii obiectivelor preconizate în
Parteneriatul pentru aderare, încheiat între Uniunea European i fiecare stat candidat în parte i
îndeplinirea programelor naionale de modernizare a infrastructurii de mediu i transporturi”.
Programul a demarat la 1ianuarie 2000 i se deruleaz în Republica Ceh, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, România i Bulgaria.
283

1.2. Obiectivele ISPA sunt urmtoarele:
- s sprijine rile beneficiare în vederea alinierii standardelor proprii de mediu la cele ale
Uniunii Europene;
- s extind i s conecteze reelele de transport la cele transeuropene;
- s familiarizeze rile beneficiare cu politicile i procedurile aplicate de Fondurile structurale
i de coeziune ale Uniunii Europene.
1.3. Finanarea Programului ISPA a fost prevzut în bugetul Comisiei Europene pe perioada de
programare bugetar 2000-2006. Pentru acest interval de timp, România urma s asigure promovarea
proiectelor din domeniul infrastructurii de mediu i transport, în deplin concordan cu obiectivele i
prioritile specifice asumate în cadrul documentelor strategice ce definesc cadrul relaiilor dintre
România i Uniunea European, care, în 2006 erau Parteneriatul pentru Aderare, Programul Naional de
Aderare la Uniunea European i Planul Naional de Dezvoltare.
1.4. Pentru perioada 2000-2006 Comisia European a efectuat o alocare a resurselor
financiare ISPA pentru fiecare ar beneficiar. România este a doua ar, dup Polonia, în ceea
ce privete dimensiunea resurselor alocate, cu o valoare a finanrii nerambursabile de peste
250 milioane Euro pe an, împrit aproximativ egal între proiectele de infrastructur de transport i
cele de mediu. Odat cu aderarea la Uniunea European a primului val de state candidate, alocarea
anual pentru 2004-2006, pentru România a crescut cu 20%, 30% i 40% pe an.
1.5. Proiectele depuse pentru aprobare, în cadrul programului ISPA, a trebuit s aib un
buget minim de 5 milioane Euro, din care 75% poate fi finanat din fonduri ISPA. Restul fondurilor
trebuia s provin de la beneficiar, respectiv din bugete centrale, locale, din împrumuturi, donaii etc.
1.6. În Memorandumurile de finanare, încheiate între Comisia European (în numele i
pentru Comunitatea European) i Guvernul României, au fost nominalizate, distinct, pentru fiecare
activitate finanat prin Programul ISPA, autoritile responsabile cu implementarea i gestionarea,
respectiv Ageniile de Implementare i anume:
Oficiul de Pli i Contractare Phare – O.P.C.P. – din cadrul Ministerului Economiei i
Finanelor, pentru proiectele de mediu;
Administraia Naional a Drumurilor – A.N.D. – ulterior denumirea fiind schimbat în
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România – C.N.A.D.N.R. -
pentru proiectele de transport rutier;
Compania Naional de Ci Ferate -„C.F.R.-S.A.” – pentru proiectele de transport feroviar.
Ca urmare, principalele entiti auditate, de ctre Autoritatea de audit de pe lâng Curtea de
Conturi, au fost aceste autoriti, dar i Fondul Naional de Preaderare (în prezent Autoritatea de
Certificare i Plat) din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor.
2. Stadiul derulrii Programului ISPA, în România, la data de 31 decembrie 2006
2.1. Pân la data de 31 decembrie 2006, România a încheiat 65 de Memorandumuri de
finanare, pentru implementarea unor proiecte din domeniul mediului i transporturilor i pentru
asistena tehnic aferent celor dou domenii. Valoarea total a cheltuielilor eligibile aprobate pentru
aceste proiecte, a cror surs de finanare este asigurat de Uniunea European i de România, a
fost de 2.774.127 mii Euro, din care:
• 2.042.921 mii Euro, Comisia European
• 731.206 mii Euro, România.
2.2. Pentru acoperirea cheltuielilor aferente proiectelor aprobate, pân la finele anului 2006,
în bugetul comunitii europene i, respectiv, în bugetul naional au fost prevzute resurse financiare
în sum total de 2.559.645 mii Euro, din care:
• 1.906.700 mii Euro, Comisia European
• 652.945 mii Euro, România.
284

2.3. Din suma de 2.559.645 mii Euro, alocat prin bugetul Comisiei, pân la 31 decembrie
2006, România a solicitat transferul, în conturile Fondului Naional de Preaderare (în prezent
Autoritatea de Certificare i Plat) din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor, a sumei de
517.775 mii Euro, reprezentând 20,23% din suma alocat de Comisie. Solicitrile de fonduri,
defalcate pe ani financiari, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
- mii Euro-
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total
Mediu 35.841 13.730 27.533 40.198 70.151 57.437 244.890
Transport 48.131 18.145 37.458 33.443 72.860 38.786 248.823
Asisten tehnic 369 602 2.361 4.559 2.798 13.373 24.062
Total 84.341 32.477 67.352 78.200 145.809 109.596 517.775
Sursa: Autoritatea de Certificare i Plat din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor
2.4. O parte din suma de 517.775 mii Euro, solicitat Comisiei, nu reprezint cheltuieli
efectuate, ci avansuri întrucât, conform prevederilor Memorandumurilor de finanare, dup semnarea
acestora, Comisia European transfer statului beneficiar o sum egal cu 10% din cota de 75%,
pentru fiecare msur i înc 10%, de regul, dup semnarea primului contract de lucrri aferent,
sub form de avans. Cheltuielile realizate efectiv, care reprezint contravaloarea lucrrilor efectuate,
sunt cuprinse în Declaraiile de cheltuieli înaintate Comisiei, în vederea rambursrii. Aceste cheltuieli
însumeaz de 235.610 mii Euro i reprezint 45,50% din suma transferat i doar 12,36%, din
suma alocat României, în bugetul Comisiei Europene. Cheltuielile incluse în Declaraiile de
cheltuieli, defalcate pe ani financiari, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total
-mii euro-
Mediu - - 8.505 20.325 47.544 32.416 108.790
Transport - - 22.016 25.135 51.085 21.375 119.611
Asisten tehnic 1 360 1.222 1.081 2.361 2.184 7.209
Total 1 360 31.743 46.541 100.990 55.975 235.610
Sursa informaiilor: Autoritatea de Certificare i Plat din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor
2.5. Urmare solicitrilor de fonduri, efectuate pân la 31 decembrie 2006, Comisia European
a transferat în conturile Fondului Naional de Preaderare (în prezent Autoritatea de Certificare i
Plat) din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor, suma de 500.522 mii Euro, dup cum
urmeaz:
-mii euro-
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total
Mediu 24.114 18.350 17.849 39.321 86.342 65.760 251.736
Transport 41.454 20.988 13.419 47.915 65.947 58.328 248.051
Asisten tehnic 7 262 - 291 - 175 735
Total 65.575 39.600 31.267 87.527 152.290 124.263 500.522
2.6. Din totalul sumei de 2.559.645 mii Euro, alocat în bugetele de cheltuieli comunitare i
naionale, în perioada 1.01.2000 – 31.12.2006, pentru acoperirea cheltuielilor aferente proiectelor
finanate în baza Programului ISPA, a fost angajat, prin contracte încheiate în cadrul celor 65
de msuri, doar suma de 1.636.093 mii Euro, reprezentând 63,92%. Situaia angajamentelor
efective, (a contractelor încheiate) defalcat pe ani bugetari, pân la data de 31.12.2006, este redat
în tabelul de mai jos.
285

-mii euro-
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL
Mediu 8.658 76.519 122.419 94.530 237.180 299.295 838.601
Transport 16.678 82.273 244.259 91 160.099 262.433 765.833
Asisten tehnic 1.025 2.898 3.067 3.003 9.677 11.989 31.659
TOTAL 26.361 161.690 369.745 97.624 406.956 573.717 1.636.093
Sursa: AM ex - ISPA din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor
Situaia angajamentelor efectuate pân la data de 31.12.2006,
comparativ cu fondurile ISPA alocate
2.559.645
1.636.093
2.7. În cadrul contractelor încheiate, în sum de 1.636.093 mii Euro, plile efectuate pentru
lucrri executate i servicii prestate sunt în sum de 456.068 mii Euro, reprezentând 27,87% din
valoarea contractelor. Ca urmare, în mod real, gradul de absorbie a fondurilor alocate prin
Programul ISPA poate fi exprimat prin raportarea totalului plilor efectuate la totalul fondurilor
comunitare i naionale alocate prin cele dou bugete de cheltuieli aprobate, respectiv 2.559.645 mii euro.
Rezult un procent de utilizare efectiv a fondurilor de numai 17,82%. În tabelul de mai jos sunt
prezentate plile efectuate, pentru lucrri executate i servicii prestate, finanate în cadrul celor 65
de msuri, pe întreaga perioad de programare bugetar:
-mii euro-
Domeniul 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL
Mediu 11.131 15.320 45.187 46.695 73.294 191.627
Transport 3.505 39.787 29.602 64.496 117.511 254.901
Asisten tehnic 600 1.027 3.921 891 3.101 9.540
TOTAL 15.236 56.134 78.710 112.082 193.906 456.068
Sursa: Autoritatea de Certificare i Plat din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor
286

Situaia absorbiei fondurilor ISPA pân la data de 31.12.2006
comparativ cu fondurile alocate
2.559.645
456.068
buget comunitar i naional
pli efectuate
3. Aciunile de audit realizate în anul 2006
3.1. Conform Programului de audit aprobat, în anul 2006, Autoritatea de audit de pe lâng
Curtea de Conturi a efectuat 7 aciuni de audit, prezentate în tabelul de mai jos.
Nr.
crt.
Aciunea de audit
1 Evaluarea sistemului de management i control instituit pentru implementarea msurilor ISPA, din
domeniul mediului.
2 Verificarea cheltuielilor declarate CE, pentru msura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PA/001 - "Asisten
tehnic pentru pregtirea proiectului „Finalizarea lucrrilor i modernizarea Staiei de epurare a apelor
uzate Bucureti, România".
3 Verificarea cheltuielilor declarate CE i a eficienei sistemelor de management i control aferente
msurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/001 – „Program pentru managementul deeurilor în Piatra –
Neam”.
4 Verificarea cheltuielilor declarate CE i a eficienei sistemelor de management i control aferente
msurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/009 - "Extinderea Staiei de epurare a apelor uzate Dnuoni -
etapa de tratare biologic, Valea Jiului, România".
5 Verificarea cheltuielilor declarate CE i a eficienei sistemelor de management i control aferente
msurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/011 - "Reabilitarea i modificarea sistemului de canalizare i a
sistemului de furnizare i tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mure, România",
implementat de AI ISPA, organizat, la data auditului, în cadrul OFICIUL DE PLI I
CONTRACTARE PHARE.
6 Verificarea cheltuielilor declarate CE i a eficienei sistemelor de management i control aferente
msurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/012 - "Reabilitarea reelei de canalizare i a staiei de epurare a
apelor uzate în Focani, România”.
7 Verificarea cheltuielilor declarate CE i a eficienei sistemelor de management i control aferente
msurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PT004 - "Reabilitarea seciunii Craiova-Drobeta-Turnu Severin a
drumului naional DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova-Lugoj), România ".
3.2. Primele dou aciuni de audit au fost ulterior cumulate i finalizate prin întocmirea unui
singur raport de audit. Toate rapoartele de audit au fost transmise Coordonatorului Naional ISPA,
Fondului Naional de Preaderare, ageniilor de implementare i beneficiarilor finali ai finanrilor.
287

De asemenea, un rezumat al principalelor constatri i concluzii ale auditurilor efectuate, a fost
transmis Comisiei Europene.
3.3. Obiectivul general al aciunilor de audit realizate în anul 2006 a fost obinerea unei
asigurri rezonabile c sistemele de management i control aferente msurilor nominalizate în tabel
opereaz în conformitate cu cerinele Memorandumului de finanare i cheltuielile certificate i
declarate Comisiei Europene sunt corecte i nu prezint erori materiale.
3.4. Entitile auditate au fost urmtoarele:
- pentru proiectele din domeniul mediului - Oficiului de Pli i Contractare Phare, în calitate de
Agenie de Implementare a msurilor auditate (O.P.C.P.), Fondul Naional de Preaderare
(actuala Autoritate de certificare i Plat) din Ministerului Economiei i Finanelor, pentru
operaiunile legate de certificarea, declararea i solicitarea rambursrii cheltuielilor eligibile i
Beneficiarii finali ai msurilor auditate;
- pentru proiectele din domeniul transport - Agenia de Implementare (AI), organizat în cadrul
Companiei Naionale Autostrzi i Drumuri Naionale din România (C.N.A.D.N.R.) i Fondul
Naional de Preaderare (F.N.P.) pentru operaiunile legate de certificarea, declararea i
solicitarea rambursrii cheltuielilor eligibile aferente msurii auditate;
Ageniile de Implementare i Beneficiarii finali pentru proiectele auditate
Msura
Agenia de
Implementare
Beneficiarul Final
2000/RO/16/P/PA/001 AI O.P.C.P. Consiliul General al Municipiului Bucureti
2000/RO/16/P/PE/001 O.P.C.P. Consiliul Local al Municipiului Piatra Neam
2000/RO/16/P/PE/009 O.P.C.P. Regia Autonom a Apei Valea Jiului
2000/RO/16/P/PE/011 O.P.C.P. Compania de Ap Arad S.A.
2000/RO/16/P/PE/012 O.P.C.P. Compania de Utiliti Publice R.A. Focani
2000/RO/16/P/PT004 C.N.A.D.N.R.
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri
Naionale din România
Verificarea eficienei sistemelor de management i control s-a fcut prin testarea operaiunilor
efectuate, în cadrul principalelor procese care se desfoar pentru implementarea msurii,
respectiv: licitarea-contractarea, asigurarea i gestionarea fondurilor, efectuarea plilor, tratarea
neregulilor, monitorizarea, informarea i publicitatea.
În acest mod au fost respectate cerinele prevzute în Memorandumul de Finanare ISPA,
Anexa III.4, Seciunea 9 – Verificarea selectiv. „1. Statul beneficiar va organiza verificrile asupra
msurilor pe o baz selectiv adecvat, cu scopul:
(a) De a verifica eficiena sistemelor de management i control existente;
(b) De a verifica în mod selectiv, pe baza unei analize de risc, declaraiile de cheltuieli fcute la
diverse nivele implicate.
Verificrile efectuate pe perioada derulrii asistenei ISPA vor acoperi cel puin 15% din
totalul cheltuielilor eligibile realizate în cadrul msurii aprobate în timpul acelei perioade.”
3.5. În tabelul ce urmeaz, sunt prezentate informaii cu privire la aciunile de audit efectuate
respectiv sumele verificate, sumele declarate C.E. pân la momentul realizrii aciunilor de audit,
procentul cheltuielilor verificate în raport de cheltuielile declarate C.E., precum i alte informaii
sintetice.
288

Msura
Cheltuial
maxim
eligibil
(aprobat /
msur)
2000/RO/16/P/PA/001 1.810.000
2000/RO/16/P/PE/001 13.846.000
2000/RO/16/P/PE/009 9.680.000
Pli
efectuate
(pân la
data)
1.228.090
(31.12.2005)
8.671.360
(31.03.2006)
3.446.382
(31.03.2006)
Cheltuieli
eligibile
declarate (la
data
auditului
AA)
Cheltuieli
verificate
Proporia*
*
cheltuielil
or
verificate
în total
cheltuieli
declarate
C.E. (4/3)
-%-
- Euro -
Proporia
cheltuielil
or
verificate
în totalul
cheltuielil
or
eligibile
aprobate
(4/1)
-%-
425.765 426.104* 100,07 23,54
5.322.6232 3.734.608 70,16 26,97
3.360.690 3.244.733 96,55 33,52
2000/RO/16/P/PE/011 16.374.644
2000/RO/16/P/PE/012 15.876.500
2000/RO/16/P/PT004 93.442.503
6.301662
(30.09.2006)
2.623.405
(22.09.2006)
64.795.845
(30.09.2006)
4.811.358 4.811.358 100 29,38
2.623.405 2.623.405 100 16,52
41.813.626 22.770.482 54,46 24,37
(*) au fost verificate i pli care, la data auditului, nu erau înc declarate CE. Aceste verificri vor fi avute
în vedere la emiterea Declaraiei la finalizarea msurilor respective.
(**) cuprinde numai proporia fa de cheltuielile declarate la data realizrii aciunilor de audit.
4. Principalele constatri i concluzii ale aciunilor de audit efectuate
4.1. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate pentru
msura ISPA 2000/RO/16/P/PA/001-"Asisten tehnic pentru pregtirea proiectului
„Finalizarea lucrrilor i modernizarea Staiei de epurare a apelor uzate Bucureti, România"
4.2. Managementul administrativ al Oficiului de Pli i Contractare Phare era organizat
corespunztor, asigurând, în general, o definire clar, o alocare clar i o separare adecvat a
funciilor. Totui, din examinrile efectuate, au rezultat unele deficiene, a cror remediere era
necesar, în scopul eficientizrii sistemului, i anume:
a) În fiele de post ale personalului ISPA nu erau corelate obiectivele individuale ale posturilor
cu sarcinile, competenele i responsabilitile specifice;
b) Oficiul de Pli i Contractare Phare a evaluat capacitatea Unitii de implementare, din
cadrul Primriei Generale a Municipiului Bucureti, de a implementa o msur de lucrri, îns,
rezultatele acestei evaluri nu au fost valorificate, în sensul c, Managerul proiectului respectiv, din
cadrul aceleiai instituii nu a fost informat cu privire la deficienele constatate.
4.3. Verificarea sistemului de management i control, efectuat la nivelul Unitii de
Implementare a Proiectului, organizat în cadrul Primriei Generale a Municipiului Bucureti, a
scos în eviden o serie de deficiene, i anume:
a) în organigrama Primriei nu exista, distinct, Unitatea de Implementare a Proiectului, dei
erau nominalizate persoane care aveau atribuiile aferente, structura respectiv suferind patru
schimbri majore, în perioada decembrie 2001 – octombrie 2005.
b) fluctuaia personalului su a fost ridicat, nici o persoan numit iniial în Unitatea de
implementare nu mai figura în ultima componen a acesteia.
c) msura s-a implementat, practic, fr existena unui set de proceduri de lucru. Termenii de
referin pentru funcionarea Unitii de implementare, care ar fi trebuit s fac parte din contractul de
implementare a msurii, nu au fost gsii.
289

d) controalele efectuate de Unitatea de implementare asupra plilor erau doar formale, o
dovad fiind faptul c ele nu au identificat nici o cheltuial neeligibil, facturat de consultant, dei au
fost depistate astfel de cheltuieli de ctre alte controale.
4.4. Procesul de licitaie-contractare a componentelor msurii s-a desfurat, în general, în
conformitate cu prevederile Memorandumului de Finanare. Cu toate acestea, în pofida faptului c
s-au aprobat mai multe extensii ale termenilor contractuali i ale termenului de finalizare a msurii,
s-au constatat întârzieri importante în realizarea, la termenele stabilite, a obiectivelor prevzute în
contract.
4.5. S-a constatat o funcionare deficitar a controalelor în sensul c, în declaraia de cheltuieli
transmis Comisiei, a fost inclus, în mod eronat i o sum de 7.738,02 Euro, reprezentând cheltuieli
neeligibile, constat i raportat ca neregul ulterior transmiterii declaraiei de cheltuieli.
S-au constatat întârzieri semnificative în întocmirea cererilor de fonduri ctre Comisie, fa de
termenele prevzute în Memorandumul de Finanare, ceea ce a condus la utilizarea excesiv a
Fondului de Indisponibilitate Temporar, constituit din surse de la bugetul de stat. De asemenea,
dup primirea sumelor solicitate, acest Fond nu a fost reîntregit corespunztor.
4.6. Din verificarea cheltuielilor declarate au rezultat urmtoarele:
a) dei urmare verificrilor efectuate, Oficiul de Pli i Contractare Phare i Beneficiarul final
au identificat o serie de cheltuieli neeligibile, în sum de 16.767,15 Euro, i au operat reinerea
acestei sume din facturile ulterioare, nu s-a întocmit nici un document de regularizare, cu privire la
reinerile efectuate, dei procedurile interne prevd acest lucru. Consecina direct este plata parial
a facturilor, imposibilitatea întocmirii cererilor intermediare de fonduri ctre Comisie i, implicit,
accesarea fondului bugetar de indisponibilitate temporar;
b) lipsa documentelor justificative pentru costuri directe decontate;
c) neasigurarea cofinanrii naionale de ctre Beneficiarul final, la termenele prevzute în
Memorandumul de finanare i neefectuarea verificrilor de ctre Oficiul de Pli i Contractare Phare
cu privire la existena cofinanrii i asigurarea sumelor pentru plata cheltuielilor neeligibile.
4.7. Din verificarea modului de respectare a prevederilor din Anexa III.5, a Memorandumului de
finanare, referitoare la tratarea neregulilor a rezultat c sunt necesare unele msuri de îmbuntire
a calitii controalelor privind modul de raportare i recuperare a neregulilor. S-au constatat
urmtoarele deficiene:
a) Oficiul de Pli i Contractare Phare nu deinea o baz de date complet pentru neregulile
raportate, pe fiecare msur, pe întreaga durat de implementare i nici suficiente informaii i
documente justificative referitoare la modul de depistare i recuperare a fiecrei neregulii raportate în
cadrul msurii;
b) unele nereguli constatate nu au fost raportate i urmrite corespunztor (comisioane
bancare suportate eronat de Consultant i nu de Beneficiarul Final). Astfel, dei Oficiul de Pli i
Contractare Phare a notificat Beneficiarul Final, în vederea reîntregirii contului ISPA cu
contravaloarea costurilor bancare, responsabilul cu neregulile nu a fost informat în vederea elaborrii
raportului de nereguli, iar Beneficiarul Final nu a fost înregistrat ca debitor pân la recuperarea
debitului;
c) recuperarea sumelor aferente neregulilor, nu s-a realizat în contul bancar pentru
recuperarea debitelor din nereguli, deschis special de Fondul Naional de Preaderare, ci în contul
bancar de disponibiliti, aferent msurilor ISPA, fcând astfel foarte dificil urmrirea recuperrii
acestora;
4.8. Din examinarea dosarelor de publicitate a msurii, aflate la Oficiul de Pli i Contractare
Phare i la Beneficiarul Final, a reieit c exist domenii care necesit îmbuntiri, cum sunt:
insuficienta susinere cu documente a informaiilor referitoare la publicitate înscrise în anexa la
cererea de fonduri, arhivarea documentelor în dosarul de publicitate, prezentarea necorespunztoare
a informaiilor privind msura, pe pagina internet a Beneficiarul Final, în sensul c informaiile
prezentate erau dificil de accesat i neactualizate.
290

4.9. Concluzia auditului a fost c sistemul de management i control aferent msurii ISPA
verificate, instituit în cadrul Primriei Generale a Municipiului Bucureti nu era conform cerinelor
Memorandumului de Finanare i nu prezenta nici o garanie c funciile aferente vor fi îndeplinite
de o manier satisfctoare. Aceast concluzie are o semnificaie major, în condiiile în care
Primria are de implementat, în continuare, msura de lucrri ISPA 2004/RO/16/P/PE/003, cu un
buget total de 108.300.000 Euro, pentru care este responsabil de managementul tehnic.
Referitor la cheltuielile verificate, s-a obinut o asigurare rezonabil c acestea au fost legale i
reale, conforme cu regulile de eligibilitate ISPA, cu excepia sumei de 7.738,02 euro reprezentând
cheltuieli neeligibile, declarate CE în mod eronat. De asemenea, la data auditului, pentru cheltuieli în
sum 76.415,43 euro reprezentând costuri directe nu au fost prezentate documente justificative.
Cu privire la asigurarea i gestionarea fondurilor, la nivelul Oficiului de Pli i Contractare
Phare se înregistreaz deficiene importante privind: ritmicitatea întocmirii cererilor de fonduri,
utilizarea excesiv a fondului bugetar de indisponibilitate temporar i nereîntregirea
acestuia, în conformitate cu prevederile legale.
5. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate
pentru msura ISPA 2000/RO/16/P/PE/001- „Program pentru managementul deeurilor
în Piatra Neam”
5.1. Verificrile efectuate au evideniat faptul c, dei, din punct de vedere organizatoric i
funcional, conducerea Oficiului de Pli i Contractare Phare a instituit controale la toate nivelele,
unele dintre acestea au un caracter formal, întrucât nu sunt analizate documente justificative care
stau la baza fundamentrii valorii lucrrilor executate i serviciilor prestate.
La nivelul Beneficiarului Final, respectiv Consiliul Local al Municipiului Piatra Neam, s-a
constatat existena acelorai neajunsuri în exercitarea controalelor, ca i la Oficiul de Pli i
Contractare Phare. În plus, au mai fost identificate i alte probleme precum: fluctuaie ridicat de
personal, absena unui manual de proceduri. În ce privete sistemul IT, au fost constatate unele
disfuncii i anume: asigurarea necorespunztoare a continuitii sistemului, managementul
defectuos al programului antivirus pe staiile de lucru, nerespectarea procedurii de salvare a datelor
conform Manualul de proceduri, erori în introducerea datelor în sistem, nerespectarea cerinelor
stipulate în Memorandumul de finanare referitoare la existena unei evidene contabile separate
pentru înregistrarea tranzaciilor aferente ISPA.
5.2. Verificrile efectuate, privind respectarea prevederilor Memorandumului de finanare i a
reglementrilor comunitare referitoare la procesul de licitaie-contractare, au evideniat existena unor
nereguli, în cazul în care acesta a fost organizat de DEPA, o alt autoritate contractant decât Oficiul
de Pli i Contractare Phare i anume: inexistena documentelor aferente la nivelul Ageniei de
implementare, dei aceasta este responsabil de desfurarea întregului proces, nerespectarea
principiilor de transparen, prin nepublicarea anunului de adjudecare a contractului. Toate acestea
au fcut imposibil formularea unei opinii, cu privire la conformitatea derulrii procesului de licitaie în
cazul respectiv.
5.3. Evaluarea eficienei modului de desfurare a acestui proces a condus la concluzia c,
în unele cazuri, controalele aferente nu au operat corespunztor, astfel:
a) prima cerere intermediar de fonduri, întocmit de Oficiul de Pli i Contractare Phare,
transmis Comisiei, a cuprins cheltuieli neeligibile în sum de 55.000 Euro, aferente unor facturi care
nu erau însoite de documente justificative. Neregula a fost detectat de structurile Comisiei
Europene, care a i refuzat plata sumei respective;
b) o factur, în valoare de 280.256,47 Euro, dei, la data întocmirii cererii de fonduri ctre
Comisie, era achitat integral din sursele eligibile conform MF, nu a fost cuprins în aceast cerere.
Solicitarea acestei sume cu întârziere are consecine financiare asupra accesrii suplimentare a
fondurilor bugetare naionale, respectiv a fondului de indisponibiliti temporare;
c) în general, procesul de întocmire a cererilor de fonduri ctre Comisie se desfoar lent,
termenele indicative prevzute în Memorandumul de Finanare (trei cereri pe an) nefiind respectate.
Aceasta antreneaz întârzieri ulterioare în reîntregirea fondurilor naionale i/sau utilizarea excesiv
a fondului de indisponibiliti temporare.
291

5.4. Din verificarea legalitii, regularitii, realitii i eligibilitii cheltuielilor declarate au
rezultat urmtoarele:
a) Pentru Certificatele intermediare de plat (CIP) incluse în eantion, Oficiul de Pli i
Contractare Phare i BF nu au prezentat suficiente documente justificative care s ateste c datele
înscrise în acestea reflect cu fidelitate realizarea din punct de vedere cantitativ i valoric a lucrrilor,
în perioada de raportare respectiv, lucrri care au fost facturate de Constructor i decontate de
ctre AI. Nu a fost astfel posibil s se evalueze dac lucrrile decontate au reflectat progresul
real al lucrrilor executate i dac plata sumelor respective a fost justificat.
b) Totodat, în lipsa documentelor justificative de achiziie i a inventarierii bunurilor
achiziionate pentru poziia „Instalarea inginerului” din cadrul Contractului de lucrri 02, (care include
echipamente durabile neprevzute în MF, cu valoare contabil la finalizarea investiiei), precum i în
lipsa unei fundamentri a valorii acestui articol de cheltuieli, care a fost stabilit unilateral de
Constructor, ulterior contractrii, s-a exprimat o rezerv asupra întregii sume de 119.611,74 Euro,
aferent cheltuielilor cu Instalarea Inginerului din cadrul Contractului susmenionat.
c) În cadrul contractului de lucrri 02, s-au constatat cheltuieli neeligibile în sum de 8.260 Euro,
reprezentând contravaloarea unei Staii topografice, decontat dar neachiziionat de Consultant.
d) Verificarea cheltuielilor ocazionate de derularea contractului de servicii 01, declarate CE,
a relevat decontarea de cheltuieli neeligibile în sum de 4.450 Euro, ca urmare a întocmirii unui
pontaj eronat pentru un expert i cheltuieli neeligibile în sum de 168 Euro, reprezentând TVA.
Suma total neeligibil constatat în cadrul acestui contract este de 4.618 Euro.
e) La decontarea unor facturi de lucrri, cota parte din avansul acordat
Constructorului la începutul lucrrii nu a fost corect reinut (justificat) din cauza diminurii
eronate a bazei de calcul (valoarea certificatului intermediar de plat) pentru determinarea deducerii
de 25% din valoarea Certificatului intermediar de plat. Consecina acestui mod de lucru eronat este
finanarea suplimentar a Constructorului pe o perioad limitat (pân la 6 luni, reglarea efectuânduse
în aceast perioad) cu suma total de 104.710,26 Euro;
f) Evidenierea eronat în contabilitatea Oficiul de Pli i Contractare Phare a
avansului facturat în sum 334.197,60 Euro acordat Consultantului în baza Contractului 01
precum i neevidenierea corect a serviciilor realizate (facturat 20.622,76 Euro în loc de
209.308,00 Euro). Astfel, nu au fost facturate i înregistrate prestaii realizate în sum de 188.685,24 Euro,
nu este regularizat avansul de 188.685,24 Euro i nu este reflectat avansul în sum de 145.512,36 Euro
care urmeaz a fi justificat prin serviciile ce se vor presta pân la concurena valorii contractate.
Erorile de înregistrare contabil au condus la reflectarea defectuoas în contabilitatea O.P.C.P. a
serviciilor facturate de ctre Consultant.
g) S-a constatat neasigurarea evidenei contabile a garaniilor aferente Contractelor 01 i
02, neasigurarea autentificrii garaniilor bancare i neurmrirea termenelor de expirare a acestora.
h) O.P.C.P. nu a solicitat Consultantului din cadrul contractului de servicii 01, persoan
juridic strin ca, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, s emit facturi fiscale pentru
activitatea desfurat în România prin intermediul unui sediu permanent. În lipsa unui sediu
permanent, plata serviciilor efectuate ctre Consultant s-a fcut în baza facturilor externe emise de acesta.
i) La nivelul BF s-a constatat c nu a fost realizat evidena contabil în devize pentru
operaiunile ISPA înregistrate, i nu este asigurat evidenierea analitic suficient pentru reflectarea
operaiunilor ISPA. S-au constatat erori privind înregistrarea investiiei realizate, astfel încât valoarea
acesteia a fost denaturat cu suma de 2.735.900,8 Euro. În plus, fa de aceast sum valoarea
investiiei reflectate în contabilitatea beneficiarului final a fost influenat i de utilizarea unui curs de
schimb eronat la înregistrarea facturilor, diferit de cel prevzut de legislaia în vigoare aplicabil.
5.5. Proiectele tehnice care au stat la baza execuiei lucrrilor în cadrul contractele de lucrri
PE001/02 i PE001/03, nu respect „Coninutul-cadru al proiectului tehnic” prevzut de legislaia
naional, fiind totui aprobate de Consultantul ISPA i de ctre reprezentanii U.I.P., care le-au
considerat conforme cu prevederile din Cerinele angajatorului. În consecin, lipsa unor cantiti
estimative în cadrul proiectului a condus la imposibilitatea aprecierii din punct de vedere
cantitativ a atingerii obiectivelor. Cu toate acestea, s-a constatat existena fizic a obiectelor
investiiei realizate în cadrul celor dou contracte de lucrri, fiind posibil identificarea principalelor
componente ale proiectului.
292

Rapoartele de progres ale Constructorului nu au respectat în totalitate structura
prevzut de Condiiile Generale ale contractului i nu au existat documente justificative care
s permit, prin aplicarea unor algoritmi de calcul, obinerea unei asigurri minime c lucrrile la
vedere i, în special, cele ascunse, sunt cele care trebuiau s fie realizate, conform proiectului i
contractului. În consecin, nu s-a putut efectua o evaluare exact a stadiului de realizarea a
investiiei (dac aceasta este la capacitatea proiectat, contractat i implicit dac sumele decontate
sunt exacte).
Au fost instituite numeroase instrumente de monitorizare a progresului financiar i tehnic al
msurii utilizate la nivelul BF, AI i AM Infra, printre care fie de monitorizare lunare i semestriale,
rapoarte întocmite de Consultani lunar i semestrial etc. S-a înregistreaz îns o monitorizare
insuficient a contractelor finanate paralel din alte surse decât ISPA precum i lipsa unei
proceduri clare referitoare la Fiele de monitorizare.
5.6. La nivelul O.P.C.P. i BF, msurile de informare i publicitate au înregistrat unele
neajunsuri în implementarea lor respectiv: BF nu a respectat prevederile Manualului de Identitate
Vizual cu privire la emiterea comunicatelor de pres iar panourile publicitare existente la locul de
desfurare al lucrrilor, care conin informaii cu privire la sursele de finanare ale proiectului,
precum i la numele i natura proiectului, nu erau amplasate într-un mod corespunztor, astfel încât
s se asigure o vizibilitate maxim a acestora.
5.7. Concluziile auditului au fost urmtoarele:
• Sistemul de management administrativ i control ale O.P.C.P. i BF asigur, în general, o
definire clar, o alocare clar i o separare adecvat a funciilor i a responsabilitilor în cadrul
acestora. Unele dintre controalele instituite opereaz îns formal întrucât nu sunt analizate
documente justificative care stau la baza fundamentrii valorii lucrrilor executate i serviciilor
prestate, iar procedurile de lucru utilizate necesit unele îmbuntiri. În privina tehnologiei
informaiilor (IT), au fost identificate unele disfuncionaliti, a cror nesoluionare ar putea avea un
impact negativ asupra activitii BF, cu privire la organizarea i managementul IT, asigurarea
continuitii sistemelor, înregistrarea tranzaciilor aferente ISPA în aplicaiile de contabilitate i SMIS.
• Procesul de licitaie-contractare pentru componentele PE001/01 i PE001/02 s-a desfurat,
în general, în conformitate cu prevederile MF i reglementrile comunitare, fiind respectate principiile
de transparen. Pentru verificarea conformitii procesului de licitare a componentei PE/001/03 cu
prevederile PRAG, nu au fost prezentate toate documentele aferente procesului, acesta fiind delegat
de ctre O.P.C.P. unui alt organism.
• Procesul de întocmire a cererilor de fonduri i, respectiv, a aplicaiilor de plat s-au
desfurat lent, termenele indicative prevzute în MF (trei aplicaii pe an) nefiind respectate.
• Referitor la cheltuielile verificate, s-a obinut o asigurare rezonabil c acestea au fost legale
i reale, conforme cu regulile de eligibilitate ISPA, cu excepia unor cheltuieli neeligibile în sum de
12.878 Euro i imposibilitii exprimrii unei opinii asupra sumei de 119.611,74 Euro, în lipsa unor
documente justificative de achiziie i a inventarierii bunurilor achiziionate pentru poziia „Instalarea
inginerului”. De asemenea au fost constatate o serie de deficiene privind evidena contabil la nivelul
O.P.C.P. (referitoare la evidenierea eronat a avansului acordat Constructorului, neînregistrarea
unui sediu permanent pentru persoanele juridice strine) i la nivelul BF (nerealizarea evidenei
contabil i în devize pentru operaiunile ISPA, nereflectarea corect în contabilitate a valorii
investiiei etc.).
• Datorit lipsei unor cantiti estimative în cadrul proiectului i a unui algoritm de calcul a
progresului fizic, la momentul auditului, a fost imposibil aprecierea din punct de vedere cantitativ a
atingerii obiectivelor dar i exprimarea unei opinii cu privire la realitatea sumelor decontate. Cu toate
acestea, s-a constatat existena fizic a obiectelor investiiei realizate în cadrul celor dou contracte
de lucrri, fiind posibil identificarea principalelor componente ale proiectului. Au fost instituite
numeroase instrumente de monitorizare a progresului financiar i tehnic al msurii utilizate la nivelul
BF, AI i AM Infra îns, se înregistreaz o monitorizare insuficient a contractelor finanate paralel
din alte surse decât ISPA precum i lipsa unei proceduri clare referitoare la Fiele de monitorizare.
• Msurile de informare i publicitate luate în cadrul msurii, la nivelul O.P.C.P. i BF, sunt
considerate suficiente, dar s-au înregistrat unele abateri de la prevederile legale.
293

Având în vedere multiplele deficiene consemnate anterior, a rezultat c pista de audit nu a
fost corespunztoare, documentele justificative existente la nivelele implicate în implementarea
msurii fiind insuficiente.
6. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate pentru
msura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/009, "Extinderea Staiei de epurare a apelor uzate
Dnuoni - etapa de tratare biologic, Valea Jiului, România".
6.1. Referitor la modul în care monografia contabil aplicat în prezent atât de ctre BF, cât i
de ctre OPCP, asigur fidel i complet reflectarea contabil a operaiunilor, s-au constatat unele
deficiene care sunt de natur s distorsioneze prezentarea corect a componentelor financiare ale
investiiei derulate (valoare lucrri executate, valoare garanii de bun execuie reinute, valoare
avansuri rmase de justificat etc.), astfel:
a) La nivelul O.P.C.P.:
- neasigurarea evidenierii, urmririi i autentificrii scrisorilor de garanie bancar ;
- neînregistrarea corect a obligaiilor de plat ctre Consultant; înregistrarea în
contabilitate a facturilor Consultantului nu se face la valoarea facturat, ci la nivelul
sumei acceptate la plat i ulterior pltite. Consultantul nu a emis o factur de
corectare a sumelor iniial facturate, astfel încât O.P.C.P. s dein documentul care
s confirme acceptarea de ctre Consultant a reinerilor operate de O.P.C.P.. În lipsa
acestei confirmri legale, O.P.C.P. poate figura debitoare cu sumele respective fa de
furnizorul de servicii, iar acesta, potrivit clauzelor contractuale, poate fi îndreptit s
solicite atât plata diferenelor neachitate, cât i a penalitilor de întârziere aferente.
Acest mod eronat de înregistrare a facturilor se utilizeaz atât de O.P.C.P., cât i de
ctre BF.
- nerespectarea de ctre Consultant a obligaiei prevzute de legislaia naional privind
înfiinarea unui sediu permanent pentru activitatea desfurat în România;
- neefectuarea reconcilierilor cu furnizorii/contractorii în ceea ce privete soldurile
înregistrate la sfâritul perioadelor de raportare.
b) La nivelul BF:
- neasigurarea evidenei contabile i în devize pentru operaiunile ISPA înregistrate;
- neasigurarea unei evidene analitice suficiente pentru operaiunilor ISPA;
- neevidenierea corect a sumelor cu titlu de avans achitate
Consultantului/Contactorului i a reinerilor monetare corespunztoare valorii lucrrilor
realizate;
- neînregistrarea în evidena contabil a BF (cu ocazia predrii de ctre O.P.C.P. a
documentelor justificative) a sumei de 32.899,00 Euro;
- întocmirea eronat a facturilor fiscale emise de Constructor, în sensul c valoarea
total a facturii exprimat în moned naional, consemnat ca sum net de plat, nu
ine cont de reinerile cuprinse în factur.
6.2. S-a constatat c sistemul de control intern instituit, (incluzând CFPP, CFPD, Auditul
intern, controale la faa locului) nu a funcionat întotdeauna eficient, astfel:
a) La nivelul O.P.C.P.:
- în unele cazuri verificrile efectuate pentru acordarea vizelor de CFPP i CFPD au
fost formale i nu întotdeauna listele de verificare a facturilor au fost semnate de toate
persoanele menionate în procedur;
- controalele la faa locului (on the spot), instituite i exercitate de O.P.C.P. în vederea
aprobrii cererilor intermediare de fonduri de la C.E., iniiate de BF, nu sesizeaz
întotdeauna cheltuielile neeligibile din facturile cuprinse in aceste cereri;
294

) La nivelul BF:
- au fost depistate situaii în care nu au fost exercitate toate controalele instituite prin
procedurile interne i, de asemenea, situaii în care acestea nu au fost în msur s
detecteze toate sumele care nu îndeplinesc condiiile de eligibilitate.
Atât în cadrul O.P.C.P. cât i în cadrul BF, avizarea facturilor i a plilor pentru lucrrile
realizate în cadrul contractului de lucrri, se face doar pe baza rapoartelor Consultantului, în principal
pe baza aprecierilor procentuale a gradului de realizare a obiectivelor de lucrri contractate,
consemnate în aceste rapoarte, fr a solicita alte documente probatoare pentru realizarea acestora.
6.3. La nivelul BF au fost identificate unele disfuncionaliti, dup cum urmeaz:
- asigurarea necorespunztoare a continuitii sistemelor prin managementul defectuos
al programului antivirus (Norton Antivirus) pe staiile de lucru ale U.I.P., ceea ce poate
conduce la riscul pierderii de informaii prin virusare;
- modulul financiar-contabil din cadrul sistemului informatic integrat SIVECO prezint o
serie de disfuncionaliti în ceea ce privete evidenierea sumelor în valut, care
afecteaz atât preluarea datelor în aplicaie, cât i listele rezultate (Fia contului,
Registrul Jurnal, Planul de conturi etc.).
6.4. Referitor la procesul de licitaie-contractare, nu au putut fi verificate documentele
originale deoarece acestea se aflau spre investigaie la Departamentul Naional Anticorupie.
6.5. Din verificrile efectuate asupra eantionului de cheltuieli, au fost constatate cheltuieli
neeligibile în sum total de 92.873,40 Euro, acestea reprezentând: pli pentru costuri directe
(58.063,00 Euro), cheltuieli rambursabile cu achiziia unor echipamente (32.899,00 Euro), cheltuieli
rambursabile pentru deplasare i transport (1596,40 Euro), i cheltuieli cu diurna (315 Euro).
6.6. Monitorizarea msurii PE009 s-a realizat la toate nivelele implicate (CNI, AI/OPCP, BF
i Consultant), în general, cu respectarea prevederilor MF, ale contractelor i procedurilor de lucru.
Cu toate acestea, rapoartele de progres ataate cererilor de fonduri intermediare conin unele
informaii incomplete sau incorecte iar fia de monitorizare nu fost verificat formal la nivelul AI-
O.P.C.P..
6.7.În ceea ce privete procesul de tratare a neregulilor, s-a constatat c nu au fost
respectate toate procedurile privind raportarea neregulilor, respectiv nu au fost raportate
neregulile reprezentând comisioane bancare pltite din contul ISPA, iar contabilitatea nu a
evideniat debitul raportat ca neregul.
6.8. Din verificarea documentelor cuprinse în dosarele de publicitate ale AI i BF a rezultat c,
pân la data efecturii auditului, existau msuri pentru informarea i publicitatea msurii PE009.
Totui, la nivelul AI exist o eviden în format electronic sumar care nu reflect toate aciunile de
publicitate întreprinse.
6.9. Sistemele de management i control ale AI i BF, opereaz, în general, eficient i în
conformitate cu prevederile MF dar sunt necesare îmbuntiri în ceea ce privete organizarea
sistemului contabil în devize la nivelul BF, reflectarea corect a investiiei în contabilitate i
disfuncionalitile modului financiar-contabil al BF.
6.10. Cheltuielile certificate i declarate C.E. la data auditului au fost legale i reale,
conforme cu regulile de eligibilitate ISPA, cu excepia unor cheltuieli neeligibile în sum de 92.873,40 Euro,
reprezentând costuri directe, cheltuieli cu achiziia unor echipamente durabile, cheltuieli de
deplasare.
6.11. Pista de audit este considerat suficient cu excepia lipsei unor detalii i documente
justificative privind realitatea lucrrilor executate i a unor documente care s ateste msurile de
publicitate întreprinse, menionate în Rapoartele de progres ataate Cererilor de fonduri i în Fia de
monitorizare.
295

7. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate
pentru msura ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 – "Reabilitarea i modificarea sistemului de
canalizare i a sistemului de furnizare i tratare a apelor uzate în Arad pentru
protejarea râului Mure, România"
7.1. Sistemele de management administrativ i control ale Oficiul de Pli i Contractare
PHARE i Beneficiarului final (BF) asigur, în general, o definire clar, o alocare clar i o separare
adecvat a funciilor în cadrul acestora. Documentele organizatorice, procedurale i strategice sunt
aprobate de managementul administrativ i reflect realitatea structurii organizatorice i funcionale.
Toate acestea asigur separarea adecvat a funciilor, stabilirea sarcinilor i a responsabilitilor,
competenele manageriale i profesionale ale personalului implicat în implementarea msurii auditate
corespunzând, în general, cerinelor posturilor ocupate.
În urma auditului desfurat la C.A.A. – Arad au fost identificate unele deficiene în ceea ce privete
gestionarea tehnologiei informaiei, a cror nesoluionare ar putea avea un impact negativ asupra
activitii Beneficiarului final cu privire la organizarea i managementul IT, politica de securitate,
asigurarea continuitii sistemelor, managementul activelor IT i al externalizrii serviciilor,
înregistrarea tranzaciilor aferente ISPA în aplicaiile de contabilitate i SMIS.
7.2. Procesul de licitare – contractare s-a desfurat, în general, în conformitate cu
prevederile MF, reglementrile comunitare i procedura BERD, cu excepia procesului de adjudecare
a contractului de servicii, unde, din cauza lipsei procedurilor scrise i a ineficienei sistemului de
control intern existent în acea perioad, a fost înclcat o clauz din anunul de licitaie.
7.3. Din verificrile efectuate asupra cheltuielilor declarate CE, au rezultat urmtoarele:
a) cheltuielile cu echipamentele, în sum total de 45.097,02 euro, nu întrunesc condiiile de
eligibilitate prevzute de MF, Anexa III.2, Seciunea VI (3) (b) i (4).
b) cheltuielile ocazionate de plata comisioanelor bancare aferente facturilor de servicii i de
lucrri, pltite de la începutul msurii i pân la data de 24.02.2005, în sum de 1.542,38 Euro
au fost în mod eronat suportate din fondurile ISPA
c) Oficiul de Pli i Contractare PHARE nu a solicitat consultantului suplimentarea garaniei de
bun execuie cu suma de 21.095 Euro, ca urmare a suplimentrii contractului de la
1.286.400 Euro la 1.497.350 Euro.
7.4. La data efecturii misiunii de audit, nici unul din obiectivele contractului de lucrri nu
fusese finalizat, dei implementarea contractului de lucrri a început din ianuarie 2004, iar data de
finalizare este 13 martie 2007.
Implementarea msurii a înregistrat întârzieri importante, cauzate pe de o parte de semnarea
contractului de lucrri dup 10 luni de la data transmiterii ctre BERD a raportului de evaluare a
ofertelor, iar pe de alt parte de slaba performan a Contractorului.
7.5. S-a obinut o asigurare rezonabil c:
a) sistemele de management i control ale entitilor auditate opereaz, în general, în
conformitate cu prevederile Memorandumului de finanare;
b) cheltuielile certificate i declarate CE sunt corecte, nu prezint erori materiale i au la baz
documente justificative, cu excepia sumei de 46.639,4 euro, reprezentând achiziii de echipamente
durabile i plata unor comisioane bancare, care au fost declarate neeligibile.
8. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate
pentru msura ISPA 2000/RO/16/P/PE/012 – "Reabilitarea reelei de canalizare i a
staiei de epurare a apelor uzate în Focani, România"
8.1. Sistemele de management i control, la nivelul Oficiului de Pli i Contractare PHARE
i Beneficiarului final(BF) au fost evaluate prin prisma proceselor i operaiunilor aferente msurii
auditate. Acesta asigur, în general, o definire clar, o alocare clar i o separare adecvat a
funciilor. Activitatea Unitii de Implementare a Proiectului (U.I.P.), constituit în cadrul Beneficiarului
final pentru implementarea msurii, se desfoar corespunztor, dar înregistreaz i unele
296

neajunsuri, referitoare la fluctuaia semnificativ a personalului, lipsa unei analize i a unui plan
privind pregtirea profesional a angajailor.
8.2. La nivelul Beneficiarului final au fost constatate deficiene, cu privire la: utilizarea eronat
a contului de disponibiliti pentru evidenierea surselor i a plilor efectuate din fonduri ISPA;
neasigurarea unei evidene contabile analitice suficiente pentru reflectarea investiiei în curs;
reflectarea valorii investiiei în lei în contabilitatea Beneficiarului final la un curs valutar diferit de cel
prevzut de legislaia aplicabil la data tranzaciei.
De asemenea, s-a constatat nerespectarea de ctre Consultant a obligaiei prevzute de legislaia
naional privind înfiinarea unui sediu permanent pentru activitatea desfurat în România.
8.3. La nivelul Beneficiarului final nu exist o Strategie IT i nici politici i proceduri IT formale,
motiv pentru care s-au produs o serie de disfuncionaliti a cror nesoluionare poate avea un impact
negativ asupra activitii entitii auditate i anume: nu a fost elaborat un Plan de Recuperare în caz de
Dezastre i nici o Procedur specific de back-up; modulul de contabilitate din sistemul informatic
integrat “CROS” asigur evidenierea în lei i valut a sumelor aferente investiiei în liste separate, fapt
ce îngreuneaz urmrirea simultan a acestora; exist mari întârzieri în implementarea i exploatarea
aplicaiei SMIS, datorate în principal inexistenei unui sistem clar de gestionare i supervizare a
aplicaiei(aceast deficien fiind constatat la nivelul tuturor autoriti implicate în implementarea
proiectului, deci inclusiv la Oficiul de Pli i Contractare PHARE i Autoritatea de Management pentru
Infrastructur (AM INFRA).
8.4 S-a constatat c procesul de licitaie-contractare aferent achiziionrii
echipamentelor prevzute la articolul Cheltuieli incidentale(contract 01) nu s-a desfurat în
conformitate cu reglementrile i procedurile Comunitii Europene i naionale în domeniu,
întrucât nu au fost respectate prevederile cap. 4.5 al PRAG, în care se menioneaz: „În cazul în
care Autoritatea Contractant primete mai puin de trei oferte corespunztoare, procedura trebuie
anulat i reluat.”
Astfel, dou dintre cele trei oferte primite provin din partea a dou firme care au acelai
administrator. În plus, administratorul respectiv a semnat pentru ambele oferte Declaraia (format
standard conform PRAG i Dosarului de licitaie) prin care afirm c nu se afl într-un potenial
conflict de interese i nu are nici o legtur cu ali ofertani sau alte pri implicate în procedura de
licitaie, ceea ce în situaia dat nu corespunde realitii. În consecin, cele dou oferte trebuiau s
fie excluse de la evaluare i având în vedere faptul c a fost primit o singur ofert
corespunztoare, procedura trebuia anulat i relansat.
Deosebit de deficiena major constatat în procesul de licitaie-contractare aferent
contractului încheiat pentru achiziia echipamentelor în cadrul contractului de servicii
nr. 2001/RO/16/P/PE/012-01, verificrile au condus i la constatarea altor abateri (cu un impact mai
sczut) în procesul de licitaie, atât la Contractul nr. 2001/RO/16/P/PE/012-01 (persoanele care au
întocmit TOR nu au completat Declaraiile de Obiectivitate i Confidenialitate; AI nu a prevzut în
dosarul de licitaie cerina conform creia ofertanii trebuie s prezinte dovezi care s ateste
naionalitatea experilor cheie) cât i la contractul nr. 2001/RO/16/P/PE/012-02 (nu a fost respectat în
totalitate principiul transparenei în adjudecarea contractului).
8.5. Din verificrile efectuate s-au constatat o serie de deficiene, dup cum urmeaz:
a) Oficiul de Pli i Contractare PHARE nu a respectat termenele din Memorandumul de
finanare cu privire la întocmirea cererilor intermediare de fonduri, în condiiile în care existau pli
efectuate.
b) nu au fost respectate termenele de procesare a Cererilor de fonduri prevzute în manualul
de proceduri al Fondului Naional de Preaderare, dei aceast entitate i-a amendat procedurile de
lucru (varianta C), în sensul extinderii acestei perioade. Procesarea cererilor de fonduri la nivelul
Fondului Naional de Preaderare este în continuare un proces care se desfoar lent.
c) nu au fost întreprinse msuri în vederea extinderii acordului cu Banca European de Investiii
d) pista de audit prezint deficiene, referitoare la modul de prezentare i arhivare a unora
dintre cererile de fonduri, atât la nivelul Oficiului de Pli i Contractare PHARE cât i al Fondul
Naional de Preaderare.
297

8.6. În procesul de efectuare a plilor au fost constatate urmtoarele:
a) cheltuieli neeligibile în sum de 23.050 Euro reprezentând contravaloarea echipamentelor
durabile care au fost achiziionate în cadrul contractului de servicii nr. 2001/RO/16/P/PE/012-01, fr
respectarea prevederilor PRAG;
b) cheltuieli neeligibile în sum de 25.000 Euro reprezentând contravaloarea suportului
logistic asigurat de Contractor pentru B.F.-U.I.P. (contractul de lucrri 02). Neeligibilitatea acestor
cheltuieli este determinat[ de faptul c bunurile achiziionate nu au fost prevzute în Memorandumul
de finanare;
c) nu a fost realizat autentificarea scrisorilor de garanie bancar (contractele 01 i 02) i
nu a fost solicitat prelungirea termenului de valabilitate a Garaniei de bun execuie (contract 02).
Cu excepia deficienelor menionate plile efectuate în cadrul msurii sunt legale i reale i
conforme regulilor de eligibilitate ISPA.
8.7. S-a constatat c unele produse ale contractului 01, nu au fost înc finalizate, contrar
prevederilor din Termenii de Referin (ToR). Aceste produse sunt:
a) Raport asupra procesului de evaluare – (clauzele 4.2.1 i 7.1.3 din ToR)
b) Termeni de Referin pentru U.I.P. – (clauza 4.3.2.2)
b) Raport privind instruirea membrilor U.I.P. – (clauza 4.3.2.2)
8.8. La nivelul Oficiului de Pli i Contractare PHARE s-a constatat c:
a) Evidena în format electronic a dosarului de publicitate nu reflect toate aciunile de
publicitate întreprinse.
b) Nu exist o eviden în format electronic i nu este arhivat corespondena cu DCE
privind msurile de publicitate, astfel încât, în dosarul de publicitate al msurii nu exist
documentele de aprobare, de ctre D.C.E./O.P.C.P., a materialelor de promovare (comunicate de
pres, panouri de afiaj temporar, strategie de relaii publice, Rapoarte anuale).
Din analiza documentelor existente în dosarul de publicitate aflat la BF, s-au constatat
urmtoarele:
a) nu s-au întreprins suficiente msuri de publicitate nefiind realizate i difuzate spoturi
radio i TV, pliante, bannere, pagin de web, brouri de informare
b) nu a fost pstrat corespondena în format electronic sau hârtie, care s ateste
aprobarea de ctre O.P.C.P./D.C.E. a materialelor de promovare (comunicate de pres,
panourilor de afiaj temporar).
Ca atare, msurile de informare i publicitate întreprinse sunt considerate ca fiind insuficiente,
iar pista de audit necesit completri, atât la nivelul AI cât i la nivelul BF.
Urmare verificrilor efectuate s-a obinut o asigurare rezonabil c:
a) sistemele de management i control ale Ageniei de implementare, verificate prin
prisma modului de operare în cazul msurii auditate, sunt instituite în conformitate cu
prevederile Memorandumului de Finanare i funcioneaz eficient. Deficienele constatate
pe aceast linie, reprezint cazuri izolate, care nu au un impact semnificativ asupra
funcionrii sistemelor.
b) cheltuielile certificate i declarate C.E. sunt corecte, nu prezint erori materiale i au la
baz documente justificative, cu excepia sumei de 48.050 Euro, reprezentând
contravaloarea echipamentelor durabile achiziionate în cadrul msurii, care au fost
stabilite ca neeligibile. Din aceast sum, neeligibilitatea unor cheltuieli în sum de 23.050 Euro
reprezentând contravaloarea echipamentelor durabile care au fost achiziionate în cadrul
contractului de servicii nr. 2001/RO/16/P/PE/012-01, a fost determinat de nerespectarea
prevederilor PRAG, în procesul de licitaie – contractare;
c) pentru unul din contracte nu au fost înc finalizate toate produsele prevzute în Termenii
de referin, iar msurile de informare i publicitate care au fost luate pân in prezent nu
sunt suficiente;
d) exist mari întârzieri în implementarea i exploatarea aplicaiei SMIS, datorate în principal
inexistenei unui sistem clar de gestionare i supervizare a aplicaiei.
298

9. Auditul sistemelor de management i control i a cheltuielilor efectuate
pentru msura ISPA 2000/RO/16/P/PT/004 – "Reabilitarea seciunii Craiova-Drobeta-
Turnu Severin, a drumului naional DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova-Lugoj),
România"
9.1. Evaluarea eficacitii sistemelor de management i control s-a realizat prin verificarea
proceselor cheie existente în implementarea msurii respective. Urmare testelor de control i de
detaliu efectuate, s-au constatat o serie de deficiene de funcionare a sistemelor precum i nereguli
cu impact financiar, dup cum urmeaz:
9.2. Criteriile de calificare stabilite în documentele de licitaie, pentru evaluarea ofertelor, au
fost insuficient de clare, ceea ce a condus la înregistrarea unor întârzieri semnificative în procesul de
licitaie, prin solicitarea de numeroase clarificri, fie de ctre ofertani fie de ctre D.C.E..
9.3. Cererile de fonduri ctre C.E. s-au întocmit anual i nu de trei ori pe an, aa cum este
prevzut în Memorandumul de Finanare, ceea ce a condus la utilizarea fondurilor de la bugetul de
stat pentru plata aferent cofinanrii ISPA.
9.4. Decontarea unor cheltuieli, aferente lucrrilor suplimentare efectuate ca urmare a
schimbrii soluiei tehnice de construcie, fr ca ordinul de variaie s fie aprobat de ctre AI. În
plus, ordinul de variaie, în sum de 3.416.588,22 Euro, conine o serie de neconcordane i erori de
form i de fond, cu consecine semnificative în plan financiar, astfel:
a) preul unitar/m.c. format de Antreprenor pentru realizarea lucrrii de reciclare la rece,
practicat la decontare, a fost supradimensionat. S-a constatat c, AI C.N.A.D.N.R. a
decontat Antreprenorului GRASSETTO LAVORI-ITINERA SPA, lucrri la preul de
105,5 euro/mc., dei, costurile reale ale subantreprenorului lucrrii, respectiv firma
ROMSTRADE S.R.L, erau de numai 65 Euro/mc;
b) între cantitatea de material reciclat la rece (conform noii soluii tehnice utilizate)
înscris în contractul de sub-antrepriz (28.000 mc), i cea din documentele anexate
la CIP prezentate la decontare (32.384,72 mc), exist o diferen de 4.384,72 mc;
c) msurtorile prezentate în documentele anexate la CIP sunt diferite fa de cele
prezentate în ordinele de variaie i cele din proiectul tehnic;
Toate acestea au condus la exprimarea unei rezerve asupra întregii valori a ordinului de
variaie respectiv.
9.5. Decontarea unor cheltuieli aferente unor lucrri neefectuate. Astfel, C.N.A.D.N.R. a
decontat nejustificat Antreprenorului GRASSETTO LAVORI – ITINERA SPA. suma de 45.689,36 Euro,
reprezentând contravaloarea a 1976,38 tone mixtur asfaltic. Cantitatea de mixtur asfaltic strat
de regularizare i strat constant pltit nejustificat a rezultat din calculul volumetric pentru o grosime
de 3 cm asfalt neacceptat iniial la plat de ctre Consultant, dar care a fost ulterior, în mod
nejustificat reintrodus la plat de ctre acelai Consultant. Diferena de cot de 3 cm, pltit dar
inexistent de fapt, a fost confirmat i de msurtorile efectuate asupra probelor de asfalt prelevate
la data auditului.
9.6. Agenia ISPA din cadrul C.N.A.N.D.R. a acceptat la plat cheltuieli aferente articolelor
generale (lista de cantiti A) prevzute în contractele de lucrri în regim forfetar (lump sum) dei
Consultantul (Inginerul FIDIC) nu a prezentat suficiente documente justificative care s ateste
îndeplinirea obligaiilor contractuale asumate de Contractor.
9.7. AI C.N.A.N.D.R. nu deine o eviden actualizat a experilor schimbai prin scrisori de
înlocuire (side-letters) la contractul de supervizare 2000/RO/16/P/PT/004/02, existând riscul ca
aceiai experi s fie pontai simultan i deci pltii, pe mai multe contracte.
9.8. S-a constatat apariia unor fisuri in stratul de baza, pe sectorul de drum prevzut cu
înlocuirea total a sistemului rutier în cadrul Lotului 2 (4R12). Aceste fisuri sunt investigate de
specialiti angajai de AI C.N.A.D.N.R. precum i de specialiti ai Proiectantului, cu scopul de a.
identifica acele cauze care au generat defectele respective precum i msurile care se impun pentru
remediere.
299

9.9. Nu au fost obinute documente pentru justificarea recuperrii sumei de 30.680,81 Euro,
reinut Consultantului Hyder Consulting Ltd. Din aceast sum a fost raportat ca neregul doar
suma de 843,5 Euro, nu i diferena de 29.837,31 Euro.
9.10. Nu au fost constatate întârzieri în actualizarea datelor în aplicaia SMIS, cauzate în mare
parte de disfuncionalitile acesteia privind evidenierea corect în baza de date a indicatorilor de
progres fizic, nepreluarea în SMIS a fiierelor de tranzacii din aplicaia CG2000, în vederea
monitorizrii progresului financiar i transmiterii datelor ctre FNP pentru reconcilierea cu aplicaia
CONTAB etc.
9.11. Politica antivirus pentru calculatoarele ageniei nu este omogen, fiind utilizate mai
multe programe antivirus (BitDefender, NOD32, NortonAntivirus etc), fapt ce conduce la dificulti în
gestionarea i administrarea securitii IT.
9.12. În general, pista de audit a fost suficient, cu urmtoarele excepii:
a) documentele aferente procesului de licitaie i contractare deinute de AI nu au fost arhivate
în mod corespunztor;
b) unele documente justificative aferente articolelor de lucrri prevzute în contract i decontate
în regim forfetar „lump sum” anexate CIP-urilor nu s-au regsit la nivelul AI C.N.A.N.D.R.;
c) nu au existat dovezi care pentru publicitatea radio-TV menionat în Anexa F din cadrul
R.P.L. i nici o eviden a aprobrilor de ctre Ministerul Transporturilor i Delegaia Comisiei
Europene a materialelor de informare i publicitate i a notelor de transmitere între AI i
M.T.C.T.
9.13. Urmare verificrilor efectuate s-a obinut o asigurare rezonabil c:
a) sistemele de management i control ale AI, verificate prin prisma modului de operare în
cazul msurii auditate, au funcionat în conformitate cu prevederile MF i
b) cheltuielile certificate i declarate C.E. au fost corecte, reale i eligibile,
cu excepia neregulilor i a deficienelor constatate referitoare la:
c) exprimarea de rezerve asupra sumei de 3.416.588 Euro, pân la prezentarea de ctre
C.N.A.N.D.R. a aprobrii Ordinului de variaie pentru lucrrile suplimentare, confirmrii
cantitilor reale ale lucrrilor de reciclare/aternere asfaltic executate i a valorii corecte a
acestora pornind de la costurile directe reale;
d) decontarea unor lucrri neefectuate în sum de 45.689 Euro;
e) completarea documentaiei justificative pentru unele articole decontate în regim forfetar (lump sum).
B. Programul special de preaderare pentru agricultur i dezvoltare rural (SAPARD)
1. Aria de aplicabilitate a auditului
Autoritatea de audit îndeplinete rolul de Organism de Certificare pentru fondurile
acordate României de Uniunea European prin programul SAPARD.
În aceast calitate a efectuat auditul privind modul de utilizare a fondurilor derulate prin
Programul SAPARD în anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu
prevederile Acordului Multianual de Finanare (AMF), încheiat între Comisia Comunitilor Europene
i Guvernul României la data de 2 februarie 2001, cu standardele de audit internaionale acceptate i
Liniile directoare emise de Comisia European aplicabile domeniului. Auditul a cuprins operaiunile
derulate de Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP) i Autoritatea de Plat din
cadrul ministerului Finanelor Publice precum i verificri la beneficiarii de finanare SAPARD.
1.2. Programul SAPARD este principalul instrument prin care UE a sprijinit financiar procesul
de preaderare a României în domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale. Astfel prin acordurile anuale
de finanare, în perioada de derulare a programului (2000-2006) s-a alocat României circa 153
milioane Euro pe an, pentru a facilita adoptarea legislaiei comunitare în domeniu i a contribuiei la
creterea competitivitii sectorului agricol în România.
300

2. Stadiul implementrii programului – SAPARD – în România
2.1. Implementarea Programului SAPARD are la baz Planul Naional pentru Agricultur i
Dezvoltare Rural (PNADR), elaborat de ctre Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale i
aprobat prin Decizia CE (2000) nr. 3742 din 13 decembrie 2000. Rolul Programului SAPARD este
acela de a crea cadrul necesar implementrii unei agriculturi performante i unei dezvoltri durabile a
zonelor rurale i de a favoriza preluarea acquis-ului comunitar i adoptarea progresiv a
mecanismelor de pia la principiile care guverneaz Politica Agricol Comun.
P.N.D.R. clasific prioritile privind dezvoltarea durabil a zonelor rurale pe patru axe:
Prioritatea 1: Îmbuntirea accesului la piee i competitivitatea produselor agricole prelucrate;
Prioritatea 2: Îmbuntirea infrastructurilor de dezvoltare rural i agricultur;
Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale;
Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.
2.2. În România aceste axe prioritare sunt susinute prin 11 msuri, dup cum urmeaz:
Msura 1.1 „Îmbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole”;
Msura 1.2 „Îmbuntirea structurilor în vederea realizrii controlului de calitate veterinar i
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare i pentru protecia consumatorilor”;
Msura 2.1 „Dezvoltarea i îmbuntirea infrastructurii rurale”;
Msura 2.2 „Managementul resurselor de ap”;
Msura 3.1 ”Investiii în exploataiile agricole”;
Msura 3.2 „Constituirea grupurilor de productori”;
Msura 3.3 „Metode agricole de producie destinate s protejeze mediul i s menin peisajul
rural”;
Msura 3.4 „Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice pentru generarea de activiti
multiple i venituri alternative”;
Msura 3.5 „Silvicultur”;
Msura 4.1 „Îmbuntirea pregtirii profesionale”;
Msura 4.2 ”Asisten tehnic”.
2.3. În cursul anului 2006, au fost acreditate ultimele patru msuri din PNDR, respectiv 1.2
„Îmbuntirea structurilor în vederea realizrii controlului de calitate veterinar i fitosanitar, pentru
calitatea produselor alimentare i pentru protecia consumatorilor”, 3.2 „Constituirea grupurilor de
productori”, 3.3 „Metode agricole de producie destinate s protejeze mediul i s menin peisajul
rural” i 3.5 „Silvicultur”. Decizia (C.E.) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenei
pentru, msurile menionate a fost adoptat în data de 20 aprilie 2006.
2.4. Pân în prezent au fost încheiate între Guvernul României i Comisia Comunitilor
Europene, Acordurile Anuale de Finanare (AFA), aferente perioadei 2000-2006. Guvernul României
i Comisia Comunitilor Europene au semnat în data de 31 octombrie 2006, la Bucureti i respectiv
Bruxelles, Acordul Anual de Finanare 2006, (AFA 2006).
2.5. Prevederile cuprinse în AFA 2006 se refer atât la stabilirea angajamentului financiar al
Comunitii pentru România, pentru anul 2006, cât i la modificarea Acordului Multianual de
Finanare i a Acordurilor Anuale de Finanare pentru anii 2000-2005, în sensul prelungirii termenului
limit de valabilitate a angajamentelor financiare pân la 31 decembrie 2008.
2.6. Astfel, la finele anului 2006, valoarea total a angajamentelor financiare prin Programul
SAPARD a fost de 1.305,78 milioane Euro.
În ceea ce privete plile efectuate ctre beneficiar, suma total înregistrat la finalul anului
2006 este de 679,62 mil. Euro, reprezentând un grad de consumare de 44,67% în raport cu alocrile
din perioada 2000 – 2006, din care 244,60 mil. Euro în 2006.
301

2.7. Situaia pe msuri se prezint în tabelul i graficele comparative de mai jos:
Situaia sumelor alocate/angajate/pltite în cadrul Programului SAPARD la data de 31.12.2006
- euro -
Gradul de
angajare
Gradul de
consumare
Alocare Suma angajat
Msura
% din Suma pltit
2000 - 2006 (31.12.2006) alocare (31.12.2006) % din
alocare 2000
2000 –
– 2006
2006
1.1 Procesare i Marketing 379.513.279,4 322.107.244,7 84,9% 133.716.778,6 35,2%
1.2 Îmbuntire structuri
control
37.791.583,3 31.150.780,9 82,4% 0,0 0,0%
2.1 Infrastructur 678.160.438,3 672.362.187,8 99,2% 410.781.114,4 60,6%
3.1 Exploataii agricole 259.072.564,6 208.404.150,1 80,4% 113.703.921,8 43,9%
3.2. Grupuri productori 1.000.000,0 0,00 0,0% 0,0 0,0%
3.3 Agromediu 1.849.504,0 0,00 0,0% 0,0 0,0%
3.4 Diversificare 84.220.533,4 62.060.976,9 73,7% 20.055.290,0 23,8%
3.5 Silvicultur 74.451.006,7 4.504.934,3 6,1% 0,0 0,0%
4.1 Pregtire profesional 3.949.238,7 3.649.238,0 92,4% 0,0 0,0%
4.2 Asisten 1.441.406,3 1.537.500,0 106,7% 1.357.644,8 94,2%
TOTAL 1.521.449.564,6 1.305.777.012,7 85,8% 679.614.749,5 44,7%
Grafic comparativ al sumelor angajate la 31.12.2006
800.00
700.00
678.16
672.36
Alocare 2000 - 2006
Suma angajat
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
379.51
322.11
259.07
208.40
100.00
0.00
37.79
31.15
1.00 1.85
0.00 0.00
84.22
62.06
74.45
3.95
4.50
1.44
3.65 1.54
3.3 Agromediu
3.4 Diversificare
Msuri
302

800.00
700.00
Grafic comparativ al sumelor pltite la 31.12.2006
678.16
Alocare 2000 - 2006
Suma pltit
600.00
500.00
400.00
379.51
410.78
300.00
259.07
200.00
100.00
0.00
133.72
37.79
0.00
113.70
84.22
74.45
1.00 1.85 20.06
3.95 1.44
0.00 0.00 0.00 0.00
1.36
3.3 Agromediu
3.4 Diversificare
Msuri
3. Abordarea auditului i stadiul derulrii programului
3.1. Auditul de certificare a conturilor aferente Programului SAPARD pentru anul 2006 s-a
desfurat pe parcursului anului financiar i s-a definitivat dup încheierea acestuia, având la baz
planul anual de audit, prin care au fost stabilite obiectivele i modul în care acestea sunt îndeplinite,
sfera de cuprindere i desfurare a misiunilor. Totodat, au fost întocmite programe de audit, prin
care s-au stabilit natura i durata procedurilor de audit aplicate, luând în considerare riscurile
semnificative identificate.
3.2. Categoriile de tranzacii avute în vedere pentru auditul fondurilor SAPARD în anul
financiar supus verificrii au fost: plile efectuate i debitele constituite.
Conform Declaraiei de cheltuieli D2 i a evidenei contabile ale APDRP, valoarea total a
cheltuielilor eligibile realizate efectiv în anul financiar 2006 a fost de 865.160.677,7 lei
(244.597.493,1 Euro).
Pentru msura 4.1 i msurile nou acreditate, în cursul anului financiar 2006 nu s-au efectuat pli.
Debitele reflectate în evidenele contabile ale APDRP, au reprezentat 64 de operaiuni, în valoare de
5.681.436,7 lei (1.612.622,9 Euro), care au fost auditate integral.
3.3. inând cont de natura specific a modului de finanare a Programului SAPARD au fost
auditate, cu respectarea standardelor internaionale de audit acceptate, proiecte finanate în cadrul
urmtoarelor msuri:
Msura 1.1: Îmbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole
Msura 2.1: Dezvoltarea i îmbuntirea infrastructurii rurale
Msura 3.1: Investiii în exploatri agricole
Msura 3.4: Dezvoltarea i diversificarea activitii economice pentru generarea de
activiti multiple i venituri alternative
Msura 4.2: Asisten tehnic.
3.4. Pe baza raionamentului profesional i a unui eantion reprezentativ, proiectele au fost
analizate în funcie de:
Valoare
Numr de tranzacii
303

Riscul inerent
Rezultatele auditului anterior
Circumstane, evenimente noi aprute în anul financiar auditat.
3.5. Pe baz de eantion reprezentativ, au fost verificate 633 operaiuni, din care 64 au vizat
debitele reflectate în evidenele entitii.
3.6. În cadrul misiunilor de audit au fost efectuate teste de control privind conformitatea,
eligibilitatea i selectarea cererilor de finanare, contractarea, achiziiile publice, autorizarea i
efectuarea plilor, în scopul evalurii mediului de control al Ageniei, având în vedere caracteristicile
cele mai importante ale unui sistem de control funcional.
În ceea ce privete neregularitile, obiectivul principal, a fost de a urmri dac Agenia a întreprins
aciunile corespunztoare în vederea recuperrii debitelor în cuantumul i la termenul legal.
3.7. Totodat, în cadrul misiunilor de audit, la nivelul oficiilor regionale de audit, au fost
efectuate verificri pe teren la un numr de 44 de beneficiari de finanare SAPARD, ale cror
proiecte au fost finalizate în anii 2004 i 2005.
4. REZULTATELE VERIFICRII PROIECTELOR ÎN CADRUL PROGRAMULUI SAPARD
Ca urmare a verificrilor efectuate la nivelul central al Ageniei de pli, la centrele regionale i
oficiile judeene arondate acestora, precum i la beneficiari, au fost identificate unele deficiene cu
impact asupra situaiilor financiare, care, în principal se prezint dup cum urmeaz:
Msura 1.1 „Îmbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole”
1. În cazul unor proiecte, s-au autorizat la plat cheltuieli în sum de 3.596.289,5 lei
(1.029.279,8 Euro), în condiiile în care beneficiarii finanrii SAPARD nu au prezentat cel puin trei
oferte conforme pentru bunurile i serviciile achiziionate a cror valoare depete 10.000 Euro. Nu
au fost respectate prevederile lit. e, pct. 2, art. 4, Seciunea B din A.M.F., potrivit crora nu sunt
eligibile pentru finanarea Comunitii „costurile oricror servicii, bunuri i lucrri care valoreaz mai
mult de echivalentul în lei a 10.000 Euro, pentru care beneficiarul nu a obinut oferte de la cel puin
trei furnizori…”.
2. De asemenea, s-a constatat c, în cazul unui proiect s-au autorizat la plat suplimentar
cheltuieli în sum de 88.663,9 lei (24.986,3 Euro) privind „cota de aprovizionare”, dei aceasta este
inclus în structura preului unitar al fiecrui material. Nu au fost respectate prevederile naionale,
respectiv O.M.F.P. nr. 1014/2001 privind aprobarea structurii, coninutului i modului de utilizare a
Documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de lucrri.
Msura 2.1 „Dezvoltarea i îmbuntire infrastructurii rurale”
1. În cazul unui proiect a fost decontat suma de 163.228,6 lei (44.599,2 Euro) din capitolul
“Diverse i neprevzute” reprezentând cheltuieli aferente unor lucrri care nu au fost executate. Nu
au fost respectate prevederile H.G. nr. 1179 din 24.11.2002 privind aprobarea Structurii devizului
general i a metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiectivele de investiii i lucrri
de intervenii.
2. Tot în cadrul acestei msuri, în cazul unui proiect au fost decontate cheltuieli în sum de
22.889,6 lei (6.502,5 euro) reprezentând contravaloare lucrri, dei terenul pe care s-a executat
investiia nu se afla în totalitate în proprietatea public a beneficiarului investiiei. O parte a investiiei
s-a realizat pe proprietatea public a altei uniti administrativ teritoriale, fr respectarea criteriilor de
eligibilitate prevzute în manualul de procedur.
3. În alte cazuri, au fost decontate, ctre consilii locale cheltuieli în sum total de 714.388,2 lei
(200.309,95 euro) reprezentând contravaloarea unor lucrri neeligibile (ex: cheltuieli neprevzute în
proiectul tehnic, dar incluse în situaiile de lucrri/lucrri neexecutate la data verificrii pe teren/sume
decontate de dou ori sau incluse în mod eronat în situaiile de lucrri/lucrri neconforme cu cerinele
de calitate etc.).
304

4. S-a mai reinut în cadrul verificrilor pe teren, c beneficiarul finanrii nu a întreinut
obiectivul realizat (drum comunal) nerespectând obligaiile asumate prin contractul de finanare, care
a generat un impact financiar de 2.846.570,2 lei (701.365,7 Euro).
Msura 3.1 “Investiii în exploataii agricole”
1. În cazul a dou proiecte au fost decontate cheltuieli în sum de 918.407,0 lei (259.965,7 Euro)
reprezentând contravaloarea unor bunuri achiziionate, în condiiile în care beneficiarii de finanare
SAPARD nu au respectat prevederile punctului 1 din cap. I, anexa IV din Contractul de Finanare prin
care se stipuleaz “Atribuirea contractelor s fie în strict concordan cu principiul liberei
concurene, al transparenei, al respectrii parametrilor de calitate ai obiectelor achiziiilor i ai
eficienei fondurilor”.
2. Într-unul din proiectele auditate, au fost decontate cheltuieli de consultan, cu 13.256,0 lei
(3.744,5 Euro) mai mult decât cheltuielile eligibile maxim admise prin bugetul proiectului.
Msura 3.4 „Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice”
1. În cazul a dou proiecte, Agenia a decontat cheltuieli în sum de 461.466,8 lei
(130.847,66 Euro) dei beneficiarii finanrii SAPARD au înregistrat, dup data semnrii contractului
de finanare, obligaii restante fa de bugetul asigurrilor sociale de stat. Nu au fost respectate
prevederile art. 3 din anexa 1 la Contractul de finanare conform crora “...beneficiarul se oblig s
respecte pe toat durata contractului, criteriile de eligibilitate i selecie înscrise în cererea de
finanare”.
2. În cadrul a dou proiecte au fost identificate conflicte de interese cu toate c s-au decontat
cheltuieli în sum de 361.256,0 lei (103.672,7 Euro) reprezentând achiziia de bunuri i servicii de
consultan. Nu au fost respectate prevederile Anexei IV la Contractul de finanare – Instruciuni de
achiziii pentru beneficiarii privai, precum i dispoziiilor art. 1 (3) din Anexa 1 – Condiii generale la
contractul de finanare.
3. În cazul unui proiect au fost decontate cheltuieli în sum de 7.219,2 lei (2.039,3 Euro)
reprezentând contravaloare lucrri din capitolul “Diverse i neprevzute” în condiiile în care aceste
cheltuieli nu fac parte din aceast categorie, reglementat de H.G. nr. 1179 din 24.11.2002 privind
aprobarea Structurii devizului general i a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii (punct 5.3 lit. d) din anexa 2).
4. De asemenea, au fost decontate cheltuieli în sum de 29.250,1 lei (8.279,6 Euro),
reprezentând contravaloare lucrri, în condiiile în care la dosarul cererii de plat nu au fost ataate
în totalitate documentele justificative solicitate de procedura acreditat de autorizare pli (situaii de
lucrri, facturi).
5. Într-o situaie s-a constatat decontarea unor cheltuieli în valoare de 214.153,0 lei
reprezentând achiziia unui bun second hand. Nu au fost respectate prevederile comunitare privind
achiziiile de bunuri precum i prevederile din Ghidul solicitantului.
Pentru înlturarea deficienelor constatate Organismul de Certificare a formulat recomandri
Ageniei, care prin direciile de specialitate, a reanalizat eligibilitatea cheltuielilor în cauz i a
procedat la constituirea, înregistrarea i recuperarea debitelor, dup caz.
305

306

-
307

308

Activitatea jurisdicional
În cursul anului 2006, pe rolul Seciei Jurisdicionale au fost 225 de cauze din care 30 de
cauze au fost rmase spre soluionare dintre cele înregistrate în anul 2005, iar 195 de cauze au fost
înregistrate în anul 2006.
Din totalul acestor cauze, Secia Jurisdicional a soluionat un numr de 207 cauze.
Activitatea Seciei a fost realizat pân la 15 noiembrie 2006 de un numr de 5 consilieri de
conturi iar apoi de un numr de 4 consilieri de conturi, dintr-un numr de 7 consilieri de conturi cât
prevede legea.
În activitatea desfurat de Secia Jurisdicional s-au soluionat cu prioritate rapoartele de
venituri i cheltuieli electorale depuse la Curtea de Conturi a României de mandatarii financiari ai
partidelor politice i ai candidailor independeni vizând finanarea campaniilor electorale pentru
diferitele forme de alegeri, soluionarea acestor cauze intrând în competena exclusiv a Seciei
Jurisdicionale.
Din analiza dosarelor ce intr în sfera acestor cauze s-a constatat c rapoartele de venituri i
cheltuieli electorale întocmite de mandatarii financiari au fost complete i au redat cu claritate
veniturile i cheltuielile efectuate de ctre partidele politice i de ctre candidaii independeni cu
ocazia alegerilor desfurate, ceea ce denot o cretere a gradului de cunoatere a reglementrilor
legale atât de ctre partide i candidaii independeni cât i de ctre mandatarii financiari.
În aprecierea calitativ a acestor cauze un rol important au avut i controlorii financiari ai
Curii de Conturi i în primul rând controlorii financiari aparinând Diviziei Controlului Instituiilor
Publice cu Atribuii în Domeniul Privatizrii, al Societilor de Investiii Financiare i al Gestionrii
Fondurilor Publice i Administrrii Patrimoniului unor Instituii Publice din cadrul Seciei de Control
Financiar Ulterior care, atât prin activitatea de îndrumare i control cât i prin verificarea raportului de
venituri i cheltuieli electorale depuse de mandatarii financiari, au urmrit evidenierea modului în
care raportul de venituri i cheltuieli respect dispoziiile legale dar i realitatea veniturilor încasate i
cheltuielilor efectuate.
În condiiile art. 95 alin.2 din Legea nr. 94/1992, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, Secia Jurisdicional a soluionat i întâmpinrile formulate de prile interesate împotriva
deciziilor emise de Preedintele Seciei de Control Financiar Ulterior sau, dup caz, de directorul
direciei de control financiar ulterior a camerei de conturi judeene, în baza constatrilor rezultate din
controalele efectuate de Curtea de Conturi a României.
Cu ocazia soluionrii acestor cauze, s-a evideniat existena unor lacune legislative în legea
de organizare i funcionare a Curii de Conturi intervenite ca urmare a faptului c procurorii financiari
ce au funcionat pe lâng Curtea de Conturi a României au fost preluai de diferitele parchete de pe
lâng instanele judectoreti.
Între alte atribuii prevzute de lege, procurorii financiari erau îndrituii s procedeze la
valorificarea actelor de constatare întocmite de organele de control ale Curii pe parcursul execuiei
bugetului la persoanele juridice ce intr în sfera competenei de control a acestei instituii i prin care
se constat fapte cauzatoare de prejudicii sau abateri cu caracter financiar.
Procurorul financiar avea obligaia, conform art. 37 din Legea nr. 94/1992, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, s procedeze la întocmirea actului de sesizare al colegiului
jurisdicional competent (iar dup desfiinarea colegiilor jurisdicionale, la sesizarea instanei de
judecat competente), a actului de sesizare a organului de urmrire penal ori actului de clasare.
Ca urmare a încetrii competenei funcionale a procurorilor financiari, actele de control ca
urmare a verificrilor efectuate pe parcursul execuiei bugetului nu au mai putut fi valorificate, datorit
nemodificrii i neprevederii altor organe care s preia competena specific procurorilor financiari.
309

Fa de imposibilitatea de valorificare legal a actelor de control, directorii direciilor de control
financiar ulterior au încercat s valorifice aceste acte prin emiterea deciziilor în condiiile art. 94 din
lege.
Cum, de cele mai multe ori, msurile astfel dispuse nu s-au circumscris situaiilor limitativ
prevzute de lege, Secia Jurisdicional s-a vzut nevoit s procedeze la desfiinarea total sau
parial a acestora.
Prin activitatea desfurat în soluionarea acestor întâmpinri împotriva deciziilor, Secia
Jurisdicional a urmrit ca prin msurile dispuse, s fie respectat i spiritul legii iar consecinele
acestor msuri dispuse s nu aduc atingere interesului cetenilor prin înclcarea unor drepturi ale
acestora, evitându-se de exemplu întreruperea iluminatului public sau întreruperea alimentrii cu
energie termic a locuinelor cetenilor în anumite localiti.
Activitatea desfurat de Secia Jurisdicional în perioada anterioar adus la cunotina
controlorilor financiari i a organelor de conducere ale structurilor de control a permis i o cretere a
calitii actelor de control prin care se constat svârirea unor abateri dintre cele prevzute la art. 127
i art. 128 din lege astfel încât s-a evitat ca activitatea persoanelor juridice controlate s nu fie
perturbat prin existena unor cauze nefundamentate.
310

! !
311

312

Activitatea Curii de Conturi pe plan internaional
În anul 2007, activitatea pe plan internaional a Curii de Conturi a României a continuat s fie
marcat de o dinamic accentuat a extinderii i intensificrii relaiilor de colaborare i cooperare cu
instituiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, cu rile candidate i cu cele potenial
candidate la aderare. Totodat, au fost iniiate noi colaborri i s-au continuat cele existente cu
Instituiile Supreme de Audit (SAI) membre ale Organizaiei Internaionale a Instituiilor Supreme de
Audit – INTOSAI.
Aciunile întreprinse de Curtea de Conturi au vizat în principal realizarea de schimburi de
experien legate de activitatea de control i audit extern, cunoaterea parcursului SAI-urilor din rile
candidate în cadrul procesului de integrare european, precum i a metodelor de organizare i a
modului de funcionare a unor SAI-uri din afara Uniunii.
În acest context, în anul 2007 au fost semnate Acorduri de Cooperare cu SAI-urile din Malta
i Venezuela în cadrul crora s-au convenit perspectivele bilaterale în domeniul controlului i
auditului extern.
De asemenea, Curtea de Conturi fiind preocupat de însuirea i implementarea celor mai
moderne metode i tehnici de audit, conforme cu prevederile standardelor internaionale i cu cele
mai bune practici în domeniu, a participat activ la reuniunile i activitile organizate în cadrul
Organizaiei Internaionale a Instituiilor Supreme de Audit INTOSAI i a Organizaiei Europene a
Instituiilor Supreme de Audit (EUROSAI).
Astfel, o delegaie a Curii de Conturi a participat în perioada 15 -17 ianuarie 2007, la a patra
reuniune a Grupului de lucru al Subcomitetului INTOSAI PSC pentru Standardele de Control Intern
aplicabile în sectorul public care s-a desfurat la Muscat – Sultanatul Oman. Obiectivul principal al
reuniunii, la care au participat reprezentani ai SAI-urilor din Belgia – care deine preedinia acestui
subcomitet – Olanda, Marea Britanie, Frana, Statele Unite ale Americii, Ungaria, Lituania, Bahamas,
Bangladesh, Brazilia, Oman i România, l-a constituit prezentarea i dezbaterea unor documente
întocmite de Oficiul de Audit al Guvernului (GAO) SUA i SAI – Lituania în legtur cu instrumentele
de control intern i buna guvernare din statele ale cror SAI-uri sunt membre INTOSAI.
De asemenea, Oficiul Naional de Audit (NAO) – Marea Britanie a prezentat un document
referitor la „gestionarea riscurilor entitii”. Participanii au ajuns la concluzia c este necesar s se
acioneze în direcia completrii Liniilor directoare INTOSAI privind Standardele de control intern cu
un set de instrumente adecvate pentru auditarea controlului intern din cadrul instituiilor publice.
Documentele menionate mai sus au fost aprobate la cel de-al XIX-lea Congres INTOSAI ce
s-a desfurat în Mexic în luna noiembrie 2007.
În perioada 28 – 30 martie 2007, Curtea de Conturi a participat la cel de-al XIX-lea simpozion
organizat de INTOSAI i ONU cu tema „Valoarea i avantajele controlului finanelor publice într-un
context mondializat”.
Principalele subiecte dezbtute au fost:
- identificarea i definirea avantajelor auditurilor efectuate asupra activitilor
guvernamentale;
- modalitile de rezolvare a problemelor de ordin practic ce apar pe parcursul efecturii
controlului finanelor publice i auditului extern al acestora;
- definirea celor mai eficace metode de valorificare a rezultatelor controlului i auditului
extern.
Concluziile simpozionului au privit:
- necesitatea abordrii de ctre SAI - uri a fenomenului corupiei;
- importana consolidrii independenei SAI-urilor;
- extinderea misiunilor independente de evaluare extern (peer-review);
313

La Bruxelles, în perioada 9 -10 mai 2007, s-a desfurat „Reuniunea Entitilor Naionale de
Audit competente din rile aliate” pentru discutarea Raportului de Activitate pe anul 2006 al
Colegiului Internaional de Auditori pentru NATO, la care a fost invitat s participe i un reprezentant
al Curii de Conturi a României.
Ca urmare a dezbaterilor s-a stabilit ca Raportul de activitate pe anul 2006 s fie înaintat
Consiliului NATO spre aprobare însoit de documentul privind comentariile SAI-urilor referitoare la
coninutul acestuia.
În perioada 02-04 aprilie 2007 o delegaie condus de prof.univ.dr. Dan Drosu aguna
preedintele Curii de Conturi a efectuat o vizit oficial în Finlanda, la invitaia domnului Tuomas
Poysti, Auditor General al SAI Finlanda.
Vizita a avut ca scop continuarea schimbului de experien început în luna iunie 2006 când o
delegaie a SAI Finlanda a efectuat o vizit la Curtea de Conturi a României.
Unul dintre obiectivele principale ale vizitei l-a constituit identificarea direciilor viitoare de
colaborare în vederea concretizrii acestora prin organizarea de activiti comune atât la nivel de
preedini cât i la nivel de experi.
În acest context au avut loc întâlniri la sediul central al Oficiului Naional de Audit al Finlandei
din Helsinki, unde delegaia Curii de Conturi a fost întâmpinat în mod oficial de ctre dr. Tuomas
Poysti, Auditor General, precum i de ctre efii departamentelor de audit financiar i al performanei.
De asemenea, la discuiile ce au avut loc la SAI Finlanda a participat i Excelena sa domnul Lucian
Ftu, Ambasadorul României în Finlanda.
Acestea au debutat cu un schimb de informaii referitoare la istoricul i tradiia celor dou
instituii supreme de audit precum i la tradiia relaiilor dintre cele dou ri. În continuare
conductorii celor dou instituii supreme de audit au prezentat pe larg modul de organizare i
funcionare a instituiilor în plan central i local, relaia cu Parlamentul, organizarea i desfurarea
aciunilor de audit/control i valorificarea rezultatelor acestora precum i modalitile de raportare
ctre Parlament i autoritile publice locale.
În perspectiva perfecionrii pregtirii profesionale a celor dou instituii, s-a propus a se
efectua un schimb de experien prin organizarea unor seminarii i activiti comune pe teme de
interes reciproc atât în România cât i în Finlanda. De asemenea, s-a convenit ca în msura în care
exist posibilitatea de a participa la diverse contracte de twinning eligibile, Curtea de Conturi a
României s apeleze i la specialitii din cadrul SAI Finlanda.
La invitaia preedintelui Curii de Audit a Portugaliei, o delegaie a Curii de Conturi a
României a participat la lucrrile Conferinei EUROSAI-OLACEFS care s-a desfurat la Lisabona în
perioada 9 -12 mai 2007.
Tema principal a acestei Conferine a fost „Sustenabilitatea fiscal, prezentarea conturilor i
responsabilitatea”, subdivizat în trei sub-teme dezbtute în cadrul unor sesiuni de lucru, i anume:
- Sustenabilitatea fiscal în statele moderne;
- Contribuia SAI-urilor, în special prin recomandrile lor, la sustenabilitatea fiscal la
nivel social (educaie, sntate i asigurri sociale);
- Prezentarea conturilor i responsabilitatea.
Sesiunea de deschidere a avut ca invitai pe preedintele Parlamentului din Portugalia, pe
preedintele EUROSAI i pe preedintele OLACEFS i pe preedintele SAI Portugalia.
În cadrul primei sesiuni de lucru, prezidat de ctre preedintele SAI Brazilia, s-au dezbtut
aspectele generale referitoare la sustenabilitatea fiscal din prezent, scop în care a fost invitat
Guvernatorul Bncii Naionale a Portugaliei pentru a susine o prezentare.
A doua sesiune de lucru a avut ca tem dezbaterea rolului SAI-urilor, în special în ceea ce
privete recomandrile acestora, la sustenabilitatea fiscal a unui stat modern în domeniile educaiei,
sntii i asigurrilor sociale. Sesiunea a fost prezidat de preedintele Curii de Conturi a Franei.
Cea de a treia sesiune de lucru a avut în vedere dezbaterea unor aspecte concrete cum ar fi
transparena riscurilor bugetare, consolidarea bugetului, noile metode de prezentare a conturilor i
implementarea unei responsabiliti efective la nivelul administraiei statului, sesiunea fiind prezidat
de preedintele SAI Argentina.
Curtea de Conturi a României a elaborat i transmis dou materiale referitoare la contribuia
instituiei noastre la sustenabilitatea financiar a sistemului de sntate i de asigurri de sntate
precum i a sistemului educaional.
314

Dezbaterile plenare au fost deosebit de interesante i utile atât prin prisma actualitii i
relevanei subiectelor abordate cât i prin intensitatea i implicarea activ a participanilor la discuii.
Reprezentani ai SAI-urilor din 52 de ri au fcut schimb de idei i de experien pe tema
sustenabilitii din punct de vedere fiscal a sistemelor i politicilor de stat, precum i pe tema rolului
acestora, în calitate de Instituii Supreme de Audit, în auditarea i promovarea acestui aspect.
În ultima decad a lunii mai 2007, preedintele Curii de Conturi a României, prof.univ.dr. Dan
Drosu aguna, a efectuat o vizit la SAI Malta, pentru a continua schimbul de experien i de
informaii profesionale de interes comun început în luna februarie 2007, cu ocazia vizitei Auditorului
General al SAI Malta în România.
Profitând de aceast oportunitate, preedintele recent numit al Curii de Conturi a Italiei,
domnul Tullio Lazarro, a lansat invitaia ctre preedintele instituiei noastre, prof. univ. dr. Dan Drosu
aguna, de a avea o întâlnire oficial în data de 25 iunie 2007 la sediul central al Curii de Conturi a
Italiei.
Vizita a debutat cu primirea oficial la Curtea de Conturi a Italiei unde au avut loc discuii cu
caracter general privind istoricul i modul de organizare i funcionare a celor dou instituii supreme
de audit, dup care s-au purtat discuii pe teme specifice în sala de reuniuni oficiale.
Subiectele abordate s-au referit la problematica relaiilor SAI–urilor cu parlamentele naionale,
abordându-se aspectul independenei financiare a instituiilor de audit, modul de combatere a
economiei subterane i lupta împotriva corupiei, la cele mai semnificative constatri cuprinse în
rapoartele întocmite de Curtea de Conturi a României i respectiv de Curtea de Conturi a Italiei,
urmrindu-se i o analiz comparativ a acestora în vederea identificrii punctelor comune.
De asemenea, s-a convenit c ar fi benefic o consolidare a relaiilor de colaborare între cele
dou Curi de Conturi, prin organizarea unor seminarii pe diverse teme de interes comun atât în
România, cât i Italia.
La discuiile ce au avut loc la Curtea de Conturi a Italiei au participat i domnii Radu Horumba
– Ministru consilier i Mihai Cristian Ion – Secretar III Afaceri politice din cadrul Ambasadei României
în Italia.
Unul dintre obiectivele principale ale vizitei în Malta a fost i semnarea Acordului de
Cooperare dintre Curtea de Conturi a României i Oficiul Naional de Audit al Maltei, acord care
concretizeaz perspectivele de colaborare dintre instituiile noastre i ofer un cadru adecvat
dezvoltrii i consolidrii relaiilor viitoare atât la nivel de preedini cât i la nivel de experi.
Scopul principal al acestui document îl constituie îmbuntirea eficienei relaiilor dintre cele
dou instituii supreme de audit, având ca principale direcii de aciune schimbul de experien în
domeniul îmbuntirii metodologiei auditului de stat, cooperarea în sfera pregtirii profesionale i
îmbuntirii standardelor profesionale ale angajailor, schimbul de informaii i documentaie privind
activitile celor dou Instituii Supreme de Audit, precum i organizarea de audituri i proiecte de
cercetare comune conform normelor prevzute de legislaiile României i Maltei.
În acest context, au avut loc întâlniri la sediul central al Oficiului Naional de Audit al Maltei de
la Floriana, la sediul Ministerului Finanelor, la Parlament precum i la Consulatul Onorific al
României din Valletta.
La invitaia preedintelui Curii de Conturi a Franei, dl. Philippe Séguin, o delegaie condus
de preedintele Curii de Conturi a României prof. univ. dr. Dan Drosu aguna a participat în
perioada 24 -26 iunie 2007, la Festivitile prilejuite de Aniversarea Bicentenarului înfiinrii Curii de
Conturi a Franei ce au fost gzduite de Palatul Pharo din Marsilia. Cu aceast ocazie a fost
organizat i un Colocviu euro-mediteranean pe tema modelului jurisdicional, ca form a controlului
gestiunii publice.
De asemenea, Curtea de Conturi European (ECA) a celebrat 30 ani de la înfiinare prin
organizarea în data de 18 octombrie 2007, la sediul su din Luxemburg, a unui seminar având ca
teme “Provocrile auditului fondurilor europene” i „Viitorul auditului finanelor publice”.
La aceast manifestare a participat o delegaie a Curii de Conturi a României împreun cu
reprezentani la nivel înalt din instituii europene i din alte entiti interesate de activitile ECA,
precum i diferii experi din comunitatea internaional de audit.
În perioada 4 – 10 noiembrie 2007, la invitaia preedintelui Curii de Conturi a Mexicului, o
delegaie a Curii de Conturi a României a participat la lucrrile Congresului al XIX-lea al INTOSAI,
ce a avut loc la Mexico City.
315

Congresele INTOSAI au o periodicitate de trei ani i reunesc Instituiile Supreme de Audit
membre ale INTOSAI precum i reprezentani ai unor instituii internaionale de prestigiu, în calitate
de observatori (Banca Mondial, ONU, OECD-SIGMA etc.).
Congresul anterior s-a desfurat la Budapesta în anul 2004, iar în anul 2007 Curtea de
Conturi a Mexicului (ASF) a fost gazda celui de al XIX-lea Congres INTOSAI, preedintele Arturo
Gonzales de Aragon devenind astfel i Preedinte al INTOSAI pentru urmtorii de trei ani, respectiv
pân în anul 2010 când va fi organizat viitorul Congres în Africa de Sud.
Temele Congresului au fost urmtoarele:
- "Management, responsabilitate i auditul datoriei publice";
- " Sisteme de evaluare a performanei bazate pe indicatori cheie";
Începând cu 4 noiembrie 2007 au avut loc reuniuni ale diverselor comitete, sub-comitete,
grupuri de lucru specializate cum ar fi: Iniiativa de Dezvoltare INTOSAI, Standarde profesionale,
Raportare, Capacitate instituional, etc. precum i a 56-a Reuniune a Comitetului de Conducere al
INTOSAI i reuniunea funcionarilor responsabili cu temele congresului. Ulterior, rapoartele de
activitate ale acestora au fost prezentate spre aprobare în sesiunile plenare.
Ceremonia de deschidere a Congresului a avut loc în Sala de Festiviti a Palatului
prezidenial, în prezena tuturor participanilor i a unor distini invitai, cum ar fi preedintele Statelor
Unite Mexicane, domnul Felipe Calderon.
Cu aceast ocazie, au rostit alocuiuni de deschidere, Dr. Arpad Kovacs, preedintele SAI
Ungaria i fostul preedinte al INTOSAI, Dr. Joseph Moser, Preedinte al Curii de Audit a Austriei i
Secretar General al INTOSAI, Dr. Arturo Gonzales de Aragon, preedinte al SAI Mexic i Preedinte
în exerciiu al INTOSAI, dl. Osama Jafar Faquih, preedinte al SAI Arabia Saudit i vice-preedinte
al INTOSAI, preedintele Statelor Unite Mexicane, domnul Felipe Calderon precum i alte
personaliti de prim rang din ara gazd.
Pe parcursul desfurrii Congresului, dezbaterile au fost structurate pe sesiuni generale
plenare, care la rândul lor au fost divizate în dou sesiuni plenare, pe fiecare dintre cele dou teme
ce au fost supuse discuiei. Dezbaterile au fost susinute de aa numitele „Documente de discuie” ce
au fost pregtite i distribuite participanilor de ctre raportorii i membrii grupurilor de lucru
constituite pe fiecare tem.
Din dezbaterile plenare au rezultat o serie de concluzii i recomandri deosebit de
importante i utile pentru activitatea SAI-urilor reunite, sub denumirea de Acordurile din Mexic care,
în sintez, prezint urmtoarele:
• Pentru a asigura transparena, SAI trebuie s aib un rol pro-activ în auditul datoriei publice i
în managementul acesteia. Msura în care fiecare SAI poate face acest lucru depinde de
mandatul, responsabilitile i circumstanele specifice rii respective;
• În cadrul conferit de lege, SAI-urile trebuie s continue efectuarea auditului datoriei publice
asigurând astfel transparena în acest domeniu;
• SAI-urile trebuie, în cadrul mandatului i a cadrului legislativ naional, s monitorizeze evoluia
datoriei publice implicite i s furnizeze informaii utile privind potenialele implicaii ale unui
nivel ridicat al acestei datorii;
• SAI-urile trebuie s considere oportunitatea efecturii unor audituri ale performanei având ca
obiectiv datoria public i managementul acesteia, incluzând aici i examinarea deciziilor
bugetare, identificarea i evaluarea riscurilor i raportarea implicaiilor poteniale;
• Pentru auditarea datoriei publice, SAI-urile trebuie s se asigure c auditorii au experien i
cunotine profesionale adecvate i c au acces la pregtire profesional specific. Datorit
complexitii acestei activiti de audit într-un mediu în continu schimbare, este absolut
necesar ca SAI-urile s îi ajusteze structura organizatoric astfel încât s asigure instruirea
iniial i ulterioar în domeniu;
• SAI-urile trebuie s-i consolideze experiena pentru a putea evalua implicaiile i riscurile
introducerii unor noi instrumente financiare.
• SAI-urile trebuie s aib în vedere, acolo unde este posibil, influenarea elaborrii unui cadru
legal adecvat, care s clarifice rolul i responsabilitile tuturor prilor implicate în
managementul performanei i în raportarea în acest domeniu;
• În rile în care nu exist un sistem naional de indicatori cheie, SAI-urile trebuie s prezinte
avantajele i riscurile asociate unui asemenea sistem;
316

• În condiii de independen, activitatea SAI-urilor poate furniza factorilor de decizie o
înelegere deplin a cadrului, standardelor i a bunei practici pentru asigurarea datelor
relevante i credibile necesare elaborrii indicatorilor naionali;
• Rmânând independente în procesul de elaborare a indicatorilor naionali, SAI-urile pot
evalua i audita procesul de elaborare a indicatorilor i al întregului sistem precum i
calitatea, validitatea, credibilitatea i relevana acestor indicatori;
• De asemenea, SAI-urile trebuie s ia în considerare modul în care aceast activitate va
furniza cetenilor i factorilor de decizie asigurarea necesar c acest proces de elaborare a
indicatorilor a fost corespunztor;
• Consolidarea capacitii instituionale a SAI-urilor pentru a efectua audituri asupra modului de
îndeplinire a activitii legate de indicatorii naionali. Cerinele minime în acest sens constau
în asigurarea unei instruiri adecvate precum i selectarea personalului cel mai competent.
De menionat este i faptul c, în vederea maximizrii efectelor participrii la acest Congres,
delegaia Curii de Conturi a României a avut întâlniri cu conductorii i membrii delegaiilor
Instituiilor Supreme de Audit din Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie, Frana, SUA, Federaia
Rus, Polonia, Ungaria, Austria, Croaia, Bulgaria, Macedonia, Portugalia, Grecia, Rep. Moldova,
Venezuela i cu preedintele Curii de Conturi Europene, precum i întâlniri oficiale cu Excelena Sa,
doamna Manuela Vulpe, Ambasadorul României în Mexic.
Urmare a invitaiei lansate de ctre preedintele SAI din Venezuela în anul 2006, cu ocazia
vizitei sale la Bucureti, delegaia Curii de Conturi a României care a participat la Congres a efectuat
i o scurt vizit, în perioada 12 -14 noiembrie 2007, la instituia similar din Caracas, unde au avut
loc întâlniri oficiale cu înali demnitari ai statului i a fost semnat un Acord bilateral de cooperare.
În acest context s-au organizat întâlniri oficiale la sediul central al SAI Venezuela de la
Caracas, la Ministerul Public precum i la Avocatul Poporului. De menionat este i faptul c la toate
întâlnirile profesionale a participat i Excelena Sa, domnul Marinel Ioana – Ambasadorul României
în Republica Bolivariana a Venezuelei.
De asemenea, o delegaie condus de preedintele Curii de Conturi a României a participat
la Reuniunea anual a Comitetului de Contact al Preedinilor Instituiilor Supreme de Audit din
statele membre i din rile candidate pentru aderarea la Uniunea European, ce s-a desfurat în
Finlanda, în perioada 3 - 4 Decembrie 2007.
Ca în fiecare an, temele principale dezbtute în cadrul acestei Reuniuni s-au axat pe
problematica european comun i pe aspectele specifice colaborrii dintre Instituiile Supreme de
Audit la nivel naional i instituiile europene, dup cum urmeaz:
- Managementul riscului i buna utilizare a fondurilor UE;
- Cadrul de cooperare al Comitetului de Contact al UE;
- Rapoarte ale SAI-urilor din Statele Membre;
- Grupurile de Lucru din cadrul Comitetului de Contact al UE;
- Reeaua de cooperare a rilor candidate la UE.
În prima zi au fost dezbtute primele dou teme, fiind invitai i domnul Sauli Niinisto,
Preedintele parlamentului finlandez, domnul Herbert Bosch, preedintele Comisiei de control
bugetar din Parlamentului European (COCOBU) i domnul Siim Kallas, vice-preedinte al Comisiei
Europene, care i-au prezentat opiniile privind Managementul riscului i buna utilizare a fondurilor UE
i rolul avut de Instituiile Supreme de Audit în acest proces.
În a doua zi a Reuniunii au fost prezentate rapoarte privind activitatea grupurilor de lucru
privind auditul fondurilor structurale, managementul financiar al UE, TVA, achiziiile publice i
calitatea auditului. De asemenea, a fost prezentat i o informare asupra reelei de cooperare a
rilor candidate i pre-candidate la Uniunea European, ECA i SIGMA.
În încheiere, preedintele SAI din Malta a mulumit în numele tuturor celor prezeni i a
felicitat gazdele, SAI din Finlanda, pentru organizarea în condiii excelente a Reuniunii Comitetului de
Contact al preedinilor Instituiilor Supreme de Audit din Statele Membre ale UE i al rilor
candidate reamintind delegailor c urmtoarea Reuniune a Comitetului de Contact va avea loc la
Luxemburg în luna decembrie 2008, iar reprezentanii ECA au prezentat unele detalii referitoare la
organizarea viitoarei Reuniunii de la Luxemburg.
317

! $
319

320

Propuneri de îmbuntire a cadrului juridic din
domeniul financiar - contabil
VI.1. În sistemul sntii publice
Potrivit art. 3 alin.1 din H.G. nr. 524/1991 privind drepturile unor categorii de personal încadrat
în uniti sanitare, unitile sanitare cu paturi sunt obligate s serveasc masa în mod gratuit
personalului sanitar cu pregtire superioar, inclusiv medicilor secundari i interni, pe timpul
efecturii grzilor, la nivelul costului alocaiei de hran stabilite pentru unitatea sau secia unde se
desfoar garda.
Acest personal sanitar beneficiaz, lunar, de tichete de mas, în baza prevederilor art. 23 din
O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea i alte drepturi ale personalului contractual din unitile
sanitare publice din sectorul sanitar.
Aadar, medicii, în zilele lucrtoare în care dup programul normat de munc efectueaz grzi,
beneficiaz atât de tichete de mas cât i de servirea mesei în mod gratuit.
Considerm c aceast situaie contravine prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind
acordarea tichetelor de mas, cu modificrile i completrile ulterioare, potrivit crora salariaii „pot
primi o alocaie individual de hran”.
Pe cale de consecin propunem fie abrogarea art. 3 din H.G. nr. 524/1991, fie completarea
art. 23 din O.U.G. nr. 115/2004 cu urmtoarea prevedere: „Nu beneficiaz de tichete de mas
medicii din unitile sanitare cu paturi în zilele în care efectueaz grzi i în care beneficiaz de
servirea mesei în mod gratuit”.
VI.2. În domeniul privatizrii
Pentru a evita emiterea unor acte normative care pot afecta creanele i activele statului, cum
a fost în cazul privatizrii S.C. SIDERCA S.A. Clrai i S.C. ALRO S.A, CCR consider oportun ca
acest tip de acte normative s fie supuse unui control ex-ante, prin care s se preîntâmpine
fenomenele de fraud i corupie.
Având în vedere c, cele mai grave fenomene identificate în domeniul privatizrii, apar ca
urmare a subevalurilor, înclcrii obiectivitii i transparenei procesului de privatizare, precum i
limitrii liberei concurente, operaiuni conexe faptelor de corupie, se impune ca un organism cu
capacitate instituional adecvat, independent de instituiile publice implicate în procesul de
privatizare, aflat în sistemul integrat de administrare i control al executivului s fie consultat printr-un
aviz prealabil la emiterea unor acte normative în domeniul privatizrii.
VI.3. În domeniul administraiei publice
Elaborarea de ctre Ministerul Economiei i Finanelor împreun cu Ministerul Internelor i
Reformei Administrative a unei metodologii privind organizarea i desfurarea lucrrilor de
elaborare a proiectelor bugetelor locale prin care s se asigure o evaluare fundamentat i realist a
veniturilor proprii i o dimensionare riguroas a cheltuielilor bugetare având în vedere dispoziiile
legale care reglementeaz unele categorii de cheltuieli care pot fi efectuate din fonduri publice
precum i obligaiile ordonatorilor de credite bugetare cu privire la angajarea i utilizarea acestora
pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective.
Instituirea prin lege a obligativitii autoritilor administraiei publice locale de a efectua
inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, în fiecare an pân la data de
15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale s cuprind impozitele i taxele locale evaluate în
raport cu materia impozabil inventariat. Propunerea este motivat de faptul c reglementarea
acestei obligaii prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal nu este însoit de sanciuni
321

în cazul nerespectrii ei de ctre autoritile locale, organele de control constatând în frecvente
cazuri îndeplinirea necorespunztoare a acestei obligaii
Instituirea prin lege a unui mecanism prin care autoritile publice locale s poat verifica
modul de colectare de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal a impozitului pe venit datorat
bugetului de stat pentru veniturile impozabile realizate pe raza unitilor administrativ-teritoriale
având în vedere c o cot din impozitele colectate constituie venituri proprii ale bugetelor locale.
Informaiile referitoare la impozitul pe venit i dinamica acestuia la nivelul unitilor administrativteritoriale
sunt necesare în procesul evalurilor bugetare efectuate pentru elaborarea bugetelor
locale.
Completarea Legii privind finanele publice locale nr. 273/2006 cu dispoziii prin care s se
instituie obligativitatea unitilor administrativ-teritoriale de a crea baze de date în sistem informatic
care s cuprind bunurile impozabile situate pe teritoriul administrativ al acestora, evidena tuturor
contribuabililor i a obligaiilor fiscale pe categorii de impozite i taxe i pe pltitori în vederea
fundamentrii evalurii veniturilor ce se înscriu în bugetele locale.
Examinarea de ctre Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse a modului în care
persoanele desemnate s verifice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996, legalitatea
clauzelor înscrise în contractele colective de munc atât la nivelul ministerului cât i a structurilor sale
teritoriale i dispunerea msurilor necesare pentru asigurarea respectrii dispoziiilor legale în acest
domeniu.
Clarificarea cadrului legislativ referitor la salarizarea funcionarilor publici i a personalului
contractual din administraia public local i instituiile publice din subordinea acestora avându-se în
vedere faptul c prin clauzele contractelor colective de munc au fost stabilite, prin negociere,
drepturi salariale i alte drepturi bneti pentru personalul bugetar cu înclcarea prevederilor legale,
situaie ce are drept consecin utilizarea unor importante fonduri publice în afara cadrului legal i
crearea unor inechiti în sistemul de salarizare a funcionarilor publici i a personalului contractual.
Precizarea domeniilor de interes local în care consiliile judeene i consiliile locale pot aproba
participarea la capitalul social al unor societi comerciale având în vedere c în unele cazuri
autoritile administraiei publice locale au hotrât participarea la capitalul social al unor societi
comerciale din domeniile comerului alimentar, turismului, cluburi de fotbal etc., unele dintre acestea
înregistrând pierderi.
Modificarea i completarea prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 80/2001 prin stabilirea
unor plafoane valorice maxime pentru cheltuielile de protocol ce pot fi efectuate din bugetele locale,
determinate ca procent din veniturile prevzute în bugetele aprobate astfel încât s se realizeze o
normare efectiv a acestor cheltuieli.
Instituirea obligativitii pentru ordonatorii principali de credite de a încheia contul de execuie
bugetar pentru activitatea proprie separat de contul de execuie centralizat al bugetului local.
Instituirea prin lege a obligativitii auditrii situaiilor financiare anuale ale unitilor
administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice din subordinea acestora, inclusiv prin forme
asociative de realizare a acestor activiti.
Exercitarea efectiv a atribuiilor de control fiscal prin organizarea acesteia prin acte ale
autoritilor administraiei publice locale, pe baz de programe anuale, trimestriale i lunare în
conformitate cu prevederile Codului de procedur fiscal.
Având în vedere prevederile Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea
controlului financiar preventiv potrivit crora entitile prin care se realizeaz veniturile statului sau
ale unitilor administrativ-teritoriale au obligaia de a organiza controlul financiar preventiv conform
normelor specifice elaborate în funcie de modalitile prevzute în legislaia fiscal pentru stabilirea
titlurilor de încasare, Ministerul Economiei i Finanelor împreun cu Ministerul Internelor i Reformei
Administrative este necesar s elaboreze o reglementare cu caracter unitar în aceast materie.
Instituirea prin lege a unui sistem obligatoriu de verificare faptic (post operatorie) a lucrrilor
de investiii, reparaii i modernizri (inclusiv la drumuri) care s asigure concordana decontrilor
periodice cu stadiile fizice pentru prevenirea decontrii unor cheltuieli nejustificate prin lucrrile
executate.
Instituirea prin lege a obligativitii autoritilor publice deliberative ale unitilor administrativteritoriale
de publicare a rapoartelor anuale referitoare la finanele publice locale înaintate de
camerele de conturi judeene urmare controalelor efectuate de acestea la entitile respective.
Introducerea obligativitii prin Legea administraiei publice locale nr. 215/2001 de examinare
periodic de ctre consiliile locale a activitii reprezentanilor autoritilor locale în consiliile de
322

administraie ale regiilor autonome i în adunrile generale ale acionarilor din cadrul societilor
comerciale a modului în care aceast activitate s-a reflectat în performanele economice i financiare
ale agenilor economici în cauz.
Iniierea unor programe naionale pentru perfecionarea pregtirii profesionale a personalului
din compartimentele financiar-contabile ale primriilor comunale îndeosebi în legtur cu aplicarea
Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, având în
vedere c organele de control ale Curii de Conturi au constatat frecvente nereguli privind aplicarea
acestor norme.
323

324

ANEXE
325

326

Situaia conturilor de execuie bugetar verificate/ auditate, verificate pentru descrcare de gestiune i a acordrii
descrcrii de gestiune pe categorii de bugete pe anul 2007
Anexa 1
Nr.
crt.
Conturi de
execuie ale
ordonatorilor
de credite ai
327
Verificate
/auditate
din care:
Nr. conturi de execuie Credite bugetare definitive Pli nete de cas
Pentru
acord.
desc.
gest.
Acordat
desc.
de gest.
%
Total, din care:
Verificat
Pentru descrcare de
gestiune
Acordat descrcare
de gestiune
%
Total, din care:
Verificat
Pentru descrcare
de gestiune
Acordat descrcare
de gestiune
BUGETUL DE STAT
1. PRINCIPAL 6 5 2 40 649.622.603,0 646.531.603,0 52.473.603,0 8,0 615.468.691,0 614.552.721,0 51.225.864,0 8,0
2. SECUNDAR 111 106 72 68 3.955.029.453,0 3.877.037.184,0 847.709.896,0 22,0 3.734.597.159,0 3.660.679.560,0 960.503.331,0 26,0
3. TERIAR 605 599 396 66 7.566.823.162,0 7.397.437.412,0 4.185.091.919,0 57,0 7.357.520.048,0 7.189.126.927,0 4.091.044.506,0 57,0
BUGETUL ASIGURRILOR SOCIALE DE STAT
4. TERIAR 20 20 12 60 7.827.747.209,0 7.827.747.209,0 3.999.911.142,0 51,0 7.992.842.300,0 7.992.842.300,0 3.984.371.574,0 50,0
BUGETUL ASIGURRILOR PENTRU OMAJ
5. TERIAR 22 22 13 59 712.863.565,0 712.863.565,0 406.793.603,0 57,0 626.196.133,0 626.196.133,0 373.453.457,0 60,0
BUGETELE PROPRII ALE JUDEELOR
6. PRINCIPAL 41 41 18 44 3.260.159.874,0 3.260.159.874,0 1.333.088.165,0 41,0 2.774.266.643,0 2.774.266.643,0 1.209.935.931,0 44,0
7. SECUNDAR 1 1 1 100 20.000,0 20.000,0 20.000,0 100,0 20.000,0 20.000,0 20.000,0 100,0
8. TERIAR 32 30 21 70 222.032.591,0 161.115.497,0 62.437.823,0 39,0 209.630.146,0 149.955.715,0 59.106.752,0 39,0
BUGETELE PROPRII ALE MUNICIPIILOR
9. PRINCIPAL 65 65 16 25 7.222.984.547,0 7.222.984.547,0 1.356.740.967,0 19,0 6.376.353.036,0 6.376.353.036,0 1.158.022.961,0 18,0
10. SECUNDAR 1 1 1 100 321.926,0 321.926,0 321.926,0 100,0 321.926,0 321.926,0 321.926,0 100,0
11. TERIAR 47 47 30 64 118.874.796,0 118.874.796,0 68.175.992,0 57,0 111.344.473,0 111.344.473,0 64.595.179,0 58,0
BUGETE PROPRII ALE ORAELOR
12. PRINCIPAL 101 100 28 28 1.586.244.433,0 1.582.294.253,0 302.622.653,0 19,0 1.217.397.539,0 1.213.780.914,0 250.827.781,0 21,0
13. TERIAR 2 2 1 50 7.810.826,0 7.810.826,0 2.451.986,0 31,0 6.476.313,0 6.476.313,0 2.231.508,0 34,0
BUGETE PROPRII ALE COMUNELOR
14. PRINCIPAL 574 573 154 27 23.687.196.703.612,0 23.687.194.291.572,0 23.685.927,898.720,0 100,0 1.420.924.971,0 1.419.290.151,0 385.695.370,0 27,0
15. TERIAR 3 3 2 67 1.904.750,0 1.904.750,0 1.521.561,0 80,0 1.804.769,0 1.804.769,0 1.421.580,0 79,0
BUGETE ALE INSTITUIILOR PUBLICE FINANATE INTEGRAL DIN BUGETELE LOCALE
16. PRINCIPAL 3 3 0 0 241.326.939,0 241.326.939,0 0,0 0,0 222.899.494,0 222.899.494,0 0,0 0,0
17. SECUNDAR 3 3 2 67 38.160.960,0 38.160.960,0 33.553.660.00 88,0 34.234.781,0 34.234.781,0 30.823.204,0 90,0
18. TERIAR 60 58 21 36 1.026.637.898,0 967.286.058,0 425.100.033,0 44,0 723.433.796,0 665.983.305,0 412.727.189,0 62,0
BUGETE ALE INSTITUIILOR PUBLICE FINANATE PARIAL DIN BUGETELE LOCALE
19. PRINCIPAL 11 11 0 0 18.477.471,0 18.477.471,0 0,0 0,0 14.052.166,0 14.052.166,0 0,0 0,0
20. SECUNDAR 3 2 0 0 50.718.870,0 27.684.210,0 0,0 0,0 47.285.669,0 24.990.468,0 0,0 0,0
21. TERIAR 144 143 90 63 817.465.937,0 776.082.053,0 472.333.557,0 61,0 726.401.170,0 691.381.853,0 432.548.025,0 63,0
BUGETE ALE INSTITUIILOR PUBLICE FINANATE INTEGRAL DIN VENITURI PROPRII
22. PRINCIPAL 6 6 0 0 8.705.197,0 8.705.197,0 0,0 0,0 7.356.069,0 7.356.069,0 0,0 0,0
23. TERIAR 24 23 14 61 321.791.989,0 316.311.989,0 154.285.680,0 49,0 255.358.789,0 252.410.836,0 128.804.104,0 51,0
- lei -
%

Nr.
crt.
Conturi de
execuie ale
ordonatorilor
de credite ai
Verificate
/auditate
din care:
Nr. conturi de execuie Credite bugetare definitive Pli nete de cas
Pentru
acord.
desc.
gest.
Acordat
desc.
de gest.
%
Total, din care:
Verificat
Pentru descrcare de
gestiune
Acordat descrcare
de gestiune
%
Total, din care:
Verificat
Pentru descrcare
de gestiune
Acordat descrcare
de gestiune
BUGETUL ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE I INTERNE
24. PRINCIPAL 4 4 3 75 23.788.804,0 23.788.804,0 23.673.500,0 100,0 20.735.010,0 20.735.010,0 20.619.706,0 99,0
25. TERIAR 5 5 3 60 315.091.293,0 315.091.293,0 315.063.327,0 100,0 258.041.727,0 258.041.727,0 258.021.163,0 100,0
BUGETUL FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE
26. PRINCIPAL 12 12 7 58 46.518.543,0 46.518.543,0 25.017.564,0 54,0 17.821.953,0 17.821.953,0 8.337.177,0 47,0
27. SECUNDAR 5 4 2 50 19.418.075,0 17.198.675,0 2.066.177,0 12,0 8.497.106,0 8.494.601,0 2.066.175,0 24,0
28. TERIAR 7 7 5 71 971.637,0 971.637,0 567.558,0 58,0 664.451,0 664.451,0 406.136,0 61,0
BUGETUL FONDULUI NAIONAL UNIC DE ASIGURRI SOCIALE DE SNTATE
29. PRINCIPAL 1 1 0 0 900.896.000,0 900.896.000,0 0,0 0,0 900.683.000,0 900.683.000,0 0,0 0,0
30. SECUNDAR 5 5 3 60 991.190.050,0 991.190.050,0 414.852.400,0 42,0 991.076.413,0 991.076.413,0 414.801.604,0 42,0
31. TERIAR 81 81 44 54 7.277.915.945,0 7.277.915.945,0 2.441.975.070,0 34,0 7.011.918.188,0 7.011.918.188,0 2.352.641.306,0 34,0
VENITURI PROPRII ALE INSTITUIILOR PUBLICE
32. PRINCIPAL 66 66 23 35 76.412.441,0 76.412.441,0 5.135.636,0 7,0 54.262.612,0 54.262.612,0 3.496.473,0 6,0
33. SECUNDAR 37 37 26 70 102.170.472,0 102.170.472,0 59.282.179,0 58,0 72.574.078,0 72.574.078,0 33.539.151,0 46,0
34. TERIAR 262 261 156 60 1.037.247.030,0 1.025.042,790,0 477.479.461,0 47,0 795.729.066,0 789.830.411,0 407.144.490,0 52,0
35. TOTAL 2370 2347 1166 1688 23.733.402.721.959,0 23.731.916.256.812,0 17.436.193.378,0 - 44.385.290.191,0 44.176.422.997,0 17.098.753.623,0 -
Sursa: INFOPAC, 18/01/2008.
%
328

Anexa 2
Nr.
crt.
Situaia conturilor de execuie a bugetelor locale verificate pentru descrcarea de gestiune i a celor pentru care s-a
acordat descrcarea de gestiune pe anul 2007
Bugetele
Nr. cont
execuie
Conturi de execuie verificate
Venituri realizate
Total venituri
Din care: venituri
proprii
Pli efectuate
Conturi de execuie pentru care s-a acordat descrcare de
gestiune
Nr. cont
execuie
Venituri realizate
Total venituri
Din care: venituri
proprii
- lei -
Ponderea în totalul
conturilor verificate
Pli efectuate % % % %
1 Bugete proprii ale judeelor 72 3.713.152.433,0 1.012.966.256,0 2.924.242.358,0 40 1.501.204.756,0 406.604.333,0 1.269.062.683,0 56 40 40 43
2
Bugete proprii ale
municipiilor
113 7.674.301.328,0 2.201.279.556,0 6.488.019.435,0 47 1.679.442.266,0 736.060.016,0 1.222.940.066,0 42 22 33 19
3 Bugete proprii ale oraelor 102 1.900.988.163,0 446.549.250,0 1.220.257.227,0 29 304.787.311,0 114.159.130,0 253.059.289,0 28 16 26 21
4
5
6
Bugete proprii ale
comunelor
Bugete ale instituiilor
publice, finanate integral
din bugetele locale
Bugete ale instituiilor
publice, finanate parial
din bugetele locale
576 1.594.003.722,0 437.662.775,0 1.421.094.920,0 156 443.669.890,0 131.078.498,0 387.116.950,0 27 28 30 27
64 952.859.730,0 23.433.869,0 923.117.580,0 23 391.588.288,0 1.808.544,0 443.550.393,0 36 41 8 48
156 532.199.549,0 13.151.555,0 730.424.487,0 90 310.817.702,0 5.665.816,0 432.548.025,0 58 58 43 59
7 TOTAL 1.083 16.367.504.925,0 4.135.043.261,0 13.707.156.007,0 385 4.631.510.213,0 1.395.376.337,0 4.008.277.406,0 36 28 34 29
Sursa: INFOPAC, 18/01/2008.
329

330

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ………………………………………………………………………………... 3
CONSIDERAII GENERALE ……………………………………………………………………. 5
SECIUNEA I - ACTIVITATEA DE CONTROL FINANCIAR I AUDIT
CAPITOLUL I - PREZENTARE GENERAL ..................................................................................................... 11
CAPITOLUL II - OBSERVAIILE CURII DE CONTURI ASUPRA CONTURILOR DE EXECUIE A BUGETELOR PUBLICE
SUPUSE, POTRIVIT LEGII, CONTROLULUI SU ......................................................................... 23
II.A. - Controlul contului general anual de execuie a bugetului de stat ……………………………………………... 23
II.A.1. Ministerul Finanelor Publice……………………………………………………………………………. 23
II.A.2. Autoriti publice …………………………………………………………………………………………. 44
II.A.3. Aprare, Ordine Public i Siguran Naional ……………………………………………………… 49
II.A.4. Ministerul Sntii Publice …………………………………………………………………………….. 52
II.A.5. Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse …………………………………………………….. 61
II.A.6. Ministerul Culturii i Cultelor .…………………………………………………………………………… 65
II.A.7. Institutul Cultural Român .………………………………………………………………………………. 69
II.A.8. Agenia Naional de Pres ROMPRES ……………………………………………………………… 70
II.A.9. Ministerul Educaiei i Cercetrii ………………………………………………………………………. 70
II.A.10. Societatea Român de Televiziune ………………………………………………………………….. 76
II.A.11. Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor .………………………….. 77
II.A.12. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 ..……………….. 81
II.A.13. Administraiei Naionale a Rezervelor de Stat .……………………………………………………... 83
II.B. - Controlul contului de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat ……………………………………….. 86
II.C. - Controlul conturilor anuale de execuie a bugetelor locale …………………………………………………….. 92
II.D. - Controlul conturilor anuale de execuie a fondurilor speciale …………………………………………………. 106
II.D.1. Bugetul Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate ………………………………… 106
II.D.2. Bugetul Asigurrilor pentru omaj ……………………………………………………………………. 117
II.E. - Controlul contului general al datoriei publice a statului i situaia garaniilor guvernamentale pentru
credite interne i externe primite de ctre alte persoane juridice ……………………………………………. 124
CAPITOLUL III - CONCLUZIILE REZULTATE DIN CONTROALELE EFECTUATE LA REGIILE AUTONOME, COMPANIILE
I SOCIETILE NAIONALE, SOCIETILE COMERCIALE CU CAPITAL INTEGRAL SAU MAJORITAR
DE STAT I LA CELELALTE PERSOANE JURIDICE SUPUSE CONTROLULUI CURII DE CONTURI ..... 137
III.A. - Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum
i a concesionrii sau închirierii de bunuri, proprietate public …………………………………………....…. 137
III.B. - Controlul efectuat asupra activitii autoritilor cu atribuii în domeniul privatizrii …………………….….. 143
III.B.1. Privatizarea S.C. ALRO S.A. ………………………………………………………………………….. 144
III.B.2. Privatizarea S.C. SIDERCA S.A. ……………………………………………………………………… 150
III.C. - Controlul constituirii, administrrii i utilizrii fondurilor publice de ctre instituiile publice finanate
integral sau parial din venituri proprii i din subvenii de la bugetul de stat. Spitale publice …………… 161
III.C.1. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor …………………………………………………………….. 161
III.C.2. Spitale Publice ………………………………………………………………………………………….. 163
III.D. - Controlul privind constituirea i utilizarea fondurilor bneti de ctre partidele politice i raportarea
cheltuielilor ………………………………………………………………………………………………………….. 176
CAPITOLUL IV - MISIUNILE DE AUDIT REALIZATE DE CURTEA DE CONTURI ÎN ANUL 2006 ................................ 179
IV.A. - Rezultatele misiunilor de audit financiar i de regularitate din unele domenii de interes public ………………… 179
IV.A.1. Privatizarea unor societi comerciale ……………………………………………………………….. 179
IV.A.1.1. Privatizarea S.C. Bneasa S.A. ………………………………………………………….. 179
IV.A.1.2. Privatizarea S.C. ARCTIC S.A. ………………………………………………………….. 185
IV.A.1.3. Privatizarea S.C. SCUDAS S.A. …………………………………………………………. 189
IV.A.2. Activitatea bancar ……………………………………………………………………………………... 192
IV.A.2.1. Banca de Export - Import a României …………………………………………………… 192
IV.A.3. Agricultur ……………………………………………………………………………………………….. 193
IV.A.3.1. Audit financiar i de regularitate al bilanului contabil i anexelor aferente anului 2005,
întocmite la “Administraia Naional a Îmbuntirilor Funciare” R.A. …………………... 193
IV.A.3.2. Audit de regularitate privind acordarea, utilizarea i justificarea subveniilor i a altor
forme de sprijin financiar din partea statului productorilor agricoli, persoane fizice
sau juridice, din bugetul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale .…..... 197
IV.B. - Rezultatele misiunilor de audit al performanei realizate asupra unor domenii de interes public ………………. 203
331

IV.B.1. Raportul de Audit privind performana contractelor de achiziie încheiate i derulate în
perioada 2003–2005 de ctre S.C. Electrica S.A. ………………………………………………...... 203
IV.B.2. Performana contractelor de achiziie încheiate i derulate în perioada 2003–2005 de ctre
Divizia de Întreinere i Servicii Energetice (D.I.S.E.) din cadrul S.C. Electrica S.A. devenit
ulterior Filiala de Întreinere i Servicii Energetice „Electrica Serv S.A.” Bucureti …………...… 205
IV.B.3. Auditul performanei la Administraia Naional a Rezervelor de Stat ……………………………. 207
IV.B.4. Performana unor achiziii în domeniul aprrii ……………………………………………………… 210
IV.B.5. Auditul performanei Proiectului de construire a pasarelelor pietonale pe drumul naional DN1 ……. 212
IV.B.6. Auditul performanei organizrii interne la nivelul autoritilor administraiei publice locale (primrii).. 215
IV.B.7. Auditul performanei utilizrii fondurilor alocate pentru pietruirea drumurilor comunale ……….. 216
IV.B.8. Auditul sistemului informatic al instanelor de judecat ……………………………………………. 218
IV.B.9. Auditul Sistemului e-licitaie …………………………………………………………………………… 220
IV.B.10. Auditul performanei activitilor desfurate în zonele libere …………………………………… 222
IV.B.11. Transparena i Raportarea facilitilor fiscale …………………………………………………….. 223
IV.C. - Alte aciuni de audit ……………………………………………………………………………………………….. 226
IV.C.1. Modul de înlturarea a efectelor inundaiilor care au avut loc pe teritoriul României, în
perioada anilor 2005 – 2006 ………………………………………………………………………...… 226
IV.C.2. Auditul privind respectarea prevederilor Conveniei referitoare la cooperarea pentru protecia
i utilizarea durabil a fluviului Dunrea …………………………………………………………...… 239
IV.C.3. Auditul referitor la respectarea prevederilor Conveniei privind protecia Mrii Negre împotriva
polurii ……………………………………………………………………………………………..……. 243
IV.C.4. Auditul programelor bugetare din domeniul învmântului ………………………………………. 248
IV.C.5. Auditul programului bugetar „Consolidarea sistemului penitenciar românesc” …………………. 255
SECIUNEA II - EVALUAREA SISTEMELOR DE CONTROL I AUDIT INTERN
CAPITOLUL V - EVALUAREA ACTIVITII DE CONTROL–AUDIT INTERN LA INSTITUIILE PUBLICE CARE INTR,
POTRIVIT LEGII, ÎN COMPETENA DE CONTROL A CURII DE CONTURI ....................................... 263
V.A. - Evaluarea activitii de control i audit la unitile specializate ale Ministerului Finanelor Publice i a
organelor sale teritoriale …………………………………………………………………………………....…….. 263
V.A.1. Evaluarea activitii de control fiscal desfurate de Agenia Naional de Administrare Fiscal
i structurile sale teritoriale …………………………………………………………………………...... 263
V.A.2. Evaluarea activitii de control desfurat de Autoritatea Naional a Vmilor i structurile
sale teritoriale ………………………………………………………………………………………...…. 266
V.B. - Evaluarea activitii de audit public intern i de control financiar propriu la instituiile publice verificate …. 268
V.B.1. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la Camera Deputailor ……... 268
V.B.2. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la Ministerul Sntii Publice …. 268
V.B.3. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la Casa Naional
de Asigurri de Sntate …………………………………………………………………………...….. 269
V.B.4. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la spitalele publice ………….. 271
V.B.5. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la entitile din
domeniul justiiei ……………………………………………………………………………………....… 271
V.B.6. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la entitile din
domeniul educaiei ………………………………………………………………………………...……. 271
V.B.7. Evaluarea organizrii i exercitrii controlului intern i auditului public intern la entitile din
domeniul asigurrilor sociale verificate …………………………………………………………......... 272
V.B.8. Evaluarea sistemelui de control intern la Ministerul Culturii i Cultelor …………………………… 275
V.B.9. Evaluarea activitii de control intern i audit intern la entitile verificate aparinând de
Ministerul Apelor, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale …………………………………………………..... 275
V.B.10. Evaluarea sistemului de control intern i auditului intern la unitile administrativ–teritoriale verificate …... 277
SECIUNEA IIIAUDITUL AFERENT PROGRAMELOR ISPA I SAPARD DESFURAT DE
AUTORITATEA DE AUDIT DE PE LÂNG CURTEA DE CONTURI ÎN ANUL 2006
Auditul aferent programelor ISPA i SAPARD desfurate de Autoritatea de Audit în anul 2006 ……………….. 283
SECIUNEA IVACTIVITATEA JURISDICIONAL
Activitatea Seciei Jurisdicionale……………………………………......................................................................... 309
SECIUNEA VACTIVITATEA CURII DE CONTURI PE PLAN INTERNAIONAL
Activitatea Curii de Conturi pe plan internaional ……………………………………………………………………… 313
SECIUNEA VIPROPUNERI LEGISLATIVE
Propuneri de îmbuntire a cadrului juridic din domeniul financiar – contabil ……………………………………… 321
ANEXE ................................................................................................................................. 327
332