Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

More documents

Recommendations

Info

94 - nr. 4(15), decembrie 2009 Akademos în principate, observă, disting şi descriu cu lux de amănunte două feluri de muzici: muzica (formaţia) turcească de ceremonial, transmisă pentru necesităţi protocolare de către suveranul turc în serviciul domnilor, şi muzica propriu-zisă a domnilor – instituţia personală a acestora. Odată început, procesul de orientalizare a culturii muzicale naţionale a continuat şi în perioada imediat următoare, fiind o consecinţă directă a orientalizării rânduielilor de la curte. Timp de câteva secole, genurile muzicii orientale au circulat la palatele voievodale de la Iaşi şi Bucureşti, la curţile şi (sau) conacele boierilor moldoveni şi munteni, exercitând o influenţă directă asupra gustului înaltei societăţi. Prin intermediul muzicii de ceremo nial şi de societate, în viaţa artistică de la noi s-au impus şi s-au afirmat diferite componente ale muzicii ori - entale. În limi tele îngăduite de sursele documentare, se poate constata faptul că asimilarea culturii muzicalartistice otomane s-a produs sub diferite forme: prilejuri de mari ceremonii, sărbători, obiceiuri, de alte momente solemne ale curţii. Muzica (bestele, nöbeturi, manele, peşrevuri, taksimuri ş.a.) şi dansurile de provenienţă orientală (cadâneasca, chindia, geamparalele, irmilicul, marama, mărănghiile, năframa, rustemul, turceasca ş.a.), instrumentele muzicale turceşti (daireaua, darabukki, davulul, kemanul, neyul, quanunul, tamburina, zurnaua ş.a.) şi practicanţii acestora (kemanagii, naingii, tamburagii, zurnagii etc.) au suscitat interes şi s-au încetăţenit temeinic în lexicul autohton. Penetraţia artei sonore turceşti în spaţiul carpatodanubian s-a produs, cum am menţionat anterior, în contextul orientalizării ceremonialului de la curţile Ţării Moldovei şi ale Ţării Româneşti, acţiune ce s-a desfăşurat prin intermediul mehterhanelei – formaţie instrumentală cu atribuţii precise de protocol, determinate de ritualurile imperiale (muzică orientală de ceremonial ce a reprezentat simbolic suveranitatea Imperiului Otoman). Astfel, muzica orientală de ceremonial este introdusă în principate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când aceasta devine parte componentă a procedurii de învestire la Poartă a domnilor autohtoni. Călătorul turc Evliya Çelebi (араб. ايلوا ‏,(يبلچ supranumit şi Evliya-yı Gülşenî, în memoriile sale de călătorie prin Ţara Românească pe la mijlocul secolului al XVII-lea, inserate în lucrarea Seyahatnâme – Cartea călătoriilor, precizează că încă pe timpul sultanului Süleyman Kanunî, supranumit Magnificul (1495- 1566) beilor (de la tc. bey = titlu dat de turci domnilor moldoveni şi munteni), pe lângă alte însemne ale domniei, li se acorda muzică de ceremonial sau, mai exact, mehterhanea. A n u m e în această perioadă , protejatul lui Süleyman Magnificul (1520-1566), Ştefan, zis Lăcustă (1538- 1540) – primul domn al Moldovei numit de sultan, şi nu ales de boieri, la ceremonia de învestire primeşte cuva de aur, tuiul (de la tc. tuğ = smoc de coadă de cal, acordat domnilor români ca simbol al puterii), blana roşie, caftanul (de la tc. kaftan = mantie de preţ oferită de Poarta Otomană ca distincţie, iar domnilor din Principate ca însemn de domnie) şi beratul (brevet, act împărătesc) de învestitură 2 şi, bineînţeles,tobe şi ţimbale. Potrivit informaţiei genovezului Franco Sivori (cca 1560 – 1589), consilier al lui Petre Cercel (1583-1585), la intrarea în Ţara Românească, în august 1583, a noului domn, suita voievodală se deplasa în sunetele muzicii pedestraşilor români şi a muzicii turcilor, compusă din tobe, trâmbe şi alte instrumente obişnuite la turci, care făceau mare zgomot. 3 Observaţiile lui D.Cantemir din Descrierea Moldovei privitor la procedura de înscăunare a domnilor moldoveni denotă faptul că prezenţa tabulhanelei este obligatorie la sosirea alaiului la Babihumaiun (poarta mare exterioară a palatului sultanilor): Ajungând acolo, aceştia sunt primiţi cu mare cinste de miralem-aga (de la tc. mir-i alem şi aga = comandantul ostaşilor care purtau grija Mehterhaneaua – formaţie instrumentală turcească (înc. sec. XVII)
Istorie steagului profetului – n.n.-V.Gh.), care cheamă îndată tubulhanaua, adică muzica împărătească orânduită pentru domn. (...) tubulhanaua începe să bată tobele şi să cânte din fl uiere şi din alte instrumente obişnuite la turci (...). 4 Fanfara militară turcească susţine parcursul alaiului de la ieşirea din curtea sultanului până la palatul împărătesc (sediul de reşedinţă al domnilor din Moldova sau Valahia la Ţarigrad), unde rămâne cântând în fi ecare zi câte trei ceasuri înainte de asfi nţitul soarelui (care vreme se cheamă în turceşte ikindi) neubet (de la tc. nöbet = rânduială – n.n.-V.Gh.) sau semn de strajă. 5 Escorta (alaiul) domnului alte însemne împărăteşti, noului domn al Moldovei sau Munteniei). 8 Din Cronica copiată de Ioasaf Luca a lui I.Neculce, aflăm că prima venire în scaun a lui Dimitrie Cantemir la 1693 a fost marcată prin sunete de tabulhanea: Ce slujitorii au început a striga că altul nu le trebuie să le fi e domnu ce numai Dumitraşco beizade, fi ciorul lui Cantemir-vodă. Ce boierii şi ţara nu cuteza să dzică într-alt chip, că să temea de slujitori, ce numai le căuta să primască şi să dzică cum dzicea slujitorii. Turcu aga, văzind că strigă cu toţii într-un cuvântu, au luat un caftan şi au în drum spre patrie este, de asemenea, însoţit de o muzică creştinească cu pauce şi trâmbiţe 6 , adică de tabulhanea, care se situează în fruntea cortegiului escortator, dar imediat după steag şi grupul de călăreţi moldoveni, iar mehterhaneaua – o ceată de muzicanţi turci, care fac o larmă asurzitoare cu pauce mari şi cu trâmbiţe 7 – se situează în coada suitei domnului, fiind urmată de slujitorii lui ischimle-agasî (de la tc. iskemle ağası = însoţitorul turc, delegat de sultan, care urmează să-l instaleze pe domn în scaun) şi de cei ai lui sangeac-agasî (de la tc. sancak-agası = persoana care poartă grija marelui steag turcesc de culoare verde, cu alemul sau semiluna în vârful lăncii, transmis de Poarta Otomană, odată cu tuiurile şi Mehterhaneaua contemporană pus în spatele lui Dumitraşco beizade şi beizade au îmbrăcat pe turcu cu un contaş cu samur şi au şezut amîndoi în scaone. Şi au început a slobozi puşcile şi a dzice surlele şi trîmbiţeli şi a bate dobeli pe obicei tabulhanaoa şi//toţi boierii şi slujitorii, căpeteniile, cineş după rînduiala sa, a purces a săruta poala turcului şi a lui Dumitraşco beizade. 9 Dar nu numai la prima domnie a lui D.Cantemir, ci şi la cea de-a doua sosire a lui în ţară, la 1710, pentru preluarea tronului domnesc, el este întâmpinat la intrarea în capitala de atunci a Moldovei, Iaşi, de către marea boierime, dregători, slujitori cu tabulhanaoa, de i-au făcut alai după obiceaiu. Mai mult, după plecarea forţată a lui D.Cantemir în Rusia la 1711, la Iaşi soseşte demnitarul turc Mehmet paşa pentru a alege nr. 4(15), decembrie 2009 - 95
Page 1 and 2:
akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4:
Eveniment “INTELECTUALITATEA DE L
Page 5 and 6:
Eveniment în revista Nistru (astă
Page 7 and 8:
Filologie* POEZIA ORIGINILOR Acad.
Page 9 and 10:
Filologie / Şi viaţa nu va pieri.
Page 11 and 12:
Filologie SILVIU BEREJAN ŞI GRIGOR
Page 13 and 14:
Filologie „Basarabia este o zonă
Page 15 and 16:
Filologie O PROBLEMĂ A ISTORIEI LI
Page 17 and 18:
Filologie structură.“ 4 Focusul
Page 19 and 20:
Filologie LIMBA CA FACTOR INTEGRATO
Page 21 and 22:
Filologie reacţiilor permite omulu
Page 23 and 24:
Filologie au căutat să impună -
Page 25 and 26:
Filologie la studiul formării cuvi
Page 27 and 28:
Filologie specificul numelor propri
Page 29 and 30:
Strategii şi politici FUNDAMENTARE
Page 31 and 32:
Strategii şi politici politice nu
Page 33 and 34:
AŞM, consultant al autorităţilor
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44: AŞM, consultant al autorităţilor
Page 45 and 46: sub nicio formă. De fapt, în rezo
Page 47 and 48: Ştiinţe politice Comunităţii St
Page 49 and 50: Ştiinţe politice se produce în c
Page 51 and 52: Ştiinţă şi educaţie studiile
Page 53 and 54: Ştiinţă şi educaţie rezultatel
Page 55 and 56: Ştiinţă şi educaţie Fig. 4. Tr
Page 57 and 58: Ştiinţă şi educaţie din Japoni
Page 59 and 60: Ştiinţă şi educaţie (calitatea
Page 61 and 62: Eveniment FORUMUL ŞTIINŢIFIC MOND
Page 63 and 64: Eveniment de fabricare a circuitelo
Page 65 and 66: Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM M
Page 67 and 68: Fizică fotoelectrochimice pentru e
Page 69 and 70: Ştiinţe medicale MEDICINA INFORMA
Page 71 and 72: Ştiinţe medicale microscopi ce de
Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ale tegumentului
Page 75 and 76: Ştiinţe medicale Afecţiuni ale s
Page 77 and 78: Ştiinţe medicale încrederea paci
Page 79 and 80: Ştiinţe medicale - prin calitate
Page 81 and 82: Ştiinţe agricole la conţinutul
Page 83 and 84: Ştiinţe agricole ce guvernează p
Page 85 and 86: Ştiinţe agricole cazuri suprafaţ
Page 87 and 88: Tabelul 4. Influenţa distanţei de
Page 89 and 90: Ştiinţe agricole Sistemele de cul
Page 91 and 92: Istorie Dimitrie Cantemir, scris de
Page 93: Istorie de transformări de formă
Page 97 and 98: între muzica instrumentală cultă
Page 99 and 100: MĂNĂSTIREA FRUMOASA: TIMP ŞI MEM
Page 101 and 102: Teologie şi religie Maicii Domnulu
Page 103 and 104: Teologie şi religie al cărui semn
Page 105 and 106: Teologie şi religie Reporter: Păr
Page 107 and 108: Teologie şi religie Vreau să amin
Page 109 and 110: fenomenul arhitecturii populare în
Page 111 and 112: Etnografie şi etnologie ale arhite
Page 113 and 114: Etnografie şi etnologie prezintă
Page 115 and 116: Etnografie şi etnologie Grădina p
Page 117 and 118: Etnografie şi etnologie ştergăre
Page 119 and 120: Etnografie şi etnologie PRODUSE AL
Page 121 and 122: părinţilor săi, îşi cere ierta
Page 123 and 124: Etnografie şi etnologie simbolizea
Page 125 and 126: Artă Natură statică cu un covor
Page 127 and 128: Artă (În următoarele scene, din
Page 129 and 130: In memoriam literară propriu-zisă
Page 131 and 132: In memoriam histologiei, structuril
Page 133 and 134: MITROPOLITUL DOSOFTEI ŞI OPERA SA
Page 135 and 136: SIMBOLURI HERALDICE ACADEMICE NOI (
Page 137 and 138: Jubileu SOMITATE ÎN DOMENIUL PEDOL
Page 139 and 140: Jubileu al A.Ş.M de către toate i
Page 141 and 142: Jubileu Dr.hab. Anatol ROTARU la 60
Page 143 and 144: Jubileu Ultima lună de toamnă, Po
show all

Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?