Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos VIZIUNI ASUPRA TEMATICII DE CERCETARE- DEZVOLTARE DIN VITICULTURA ŞI VINIFICAŢIA MOLDOVEI Acad. Boris GAINA, academician coordonator al Subsecţiei Ştiinţe Agricole a AŞM VISIONS ON RESEARCH - DEVELOPMENT THEMES IN VITICULTURE AND WINEMAKING COMPLEX OF MOLDOVA The research themes in winemaking complex of Moldova for the period 2011-2015, will include new procedures and biotechnological processes based on yeasts, bacteria, enzymes, sorbents, growth activators, effective preservatives. The purpose of the investigations will be to ensure the competitiveness of Moldavian wines and distillates on the markets of European Union and the Commonwealths of Independent States. The biological unpolluted production will have a high demand. 2010 este anul decisiv pentru finalizarea cu succes a obiectivelor din programele de stat, cele instituţionale şi internaţionale, iniţiate anterior şi realizate pe parcursul a 2-5 ani. Se vor încheia cercetările efectuate până acum şi, concomitent, se vor trasa noi teme de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2011-2015. Centrul de greutate în viitoarele studii aplicative (preponderent) şi teoretice (la stricta necesitate) în domeniul sectorului vitivinicol este axat pe soluţionarea celor mai stringente probleme. Cerinţa de bază faţă de cercetătorii din organizaţii şi universităţi, indiferent de apartenenţa lor la Academia de Ştiinţe a Moldovei sau Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, este de a răspunde la provocările ce afectează viticultura şi vinificaţia în condiţiile climaterice ale ţării noastre: secetă, ploi abundente, eroziunea solului şi pierderea fertilităţii, boli de diferite tipuri şi vătămători de diverse origini, temperaturile critice iarna ş.a. O serie de probleme urmează a fi soluţionate în lupta cu cancerul bacterial al viţei de vie, care face ravagii în plantaţiile înfiinţate cu material obişnuit sau infectate în pepiniera viticola. Eforturi importante trebuie depuse în vederea ameliorării afinităţii dintre unele portaltoaie cu altoaie 80 - nr. 4(15), decembrie 2009 tradiţionale utilizate pe larg în Moldova în scopul îmbunătăţirii materialului săditor viticol şi majorării randamentului în pepiniera viticolă. Absenţa sistemelor de irigaţie prin picurare generează în pepiniera viticola şi în plantaţii o serie întreagă de probleme strâns legate de apariţia frecventă a bolilor (mildiu, oidium, mucegaiul cenuşiu etc.), eroziunea solurilor, consumul exagerat de apă la unitate de suprafaţă etc. În lipsa irigaţiei prin picurare o dezvoltare puternică se atestă la ierburi, care la rândul lor generează operaţii tehnologice suplimentare de prelucrare a solului între rânduri şi mai ales între butuci. Se cere restabilirea pe cale experimentală a numărului de plante la 1ha plantat cu viţă de vie în funcţie de fertilitatea solului, caracteristice agrobiologice ale varietăţilor, recolta medie la o unitate de suprafaţă, direcţia de utilizare a strugurilor în vinificaţie: vinuri de calitate superioara, vinuri materie primă pentru şampanizare, vinuri pentru distilate etc. Trebuie să-şi spună cuvântul ştiinţa vitivinicolă, ale cărei soluţii în condiţiile concrete ale microzonelor viticole ale Republicii Moldova ar urma să fie suficient de nuanţate şi variate. Se impune înlocuirea utilajului tehnologic de producţie sovietică cu tehnologii performante ale cunoscutelor concerne constructoare de maşini din ţările Uniunii Europene (Germania, Franţa, Italia ş.a.). În aşa fel s-ar putea reduce consumul de energie (electrică, termică etc.), fapt ce va permite diminuarea preţului de cost al vinurilor moldoveneşti şi va spori competitivitatea lor pe pieţele UE şi ţările Comunităţii Statelor Independente (Rusia, Bielorusia, Ucraina, Kazahstan etc.) Intensificarea proceselor biotehnologice în vinificaţia primară necesită implementarea şi utilizarea pe scară largă a biopreparatelor cu grad igienic înalt şi cu efecte tehnologice scontate, levurile seci, bacteriile fermentaţiei malo-lactice congelate (liofilizate sau uscate prin metode noi), enzimele pectinazice şi ß-glicozidazice trebuie să asigure obiectivele formulate în caietele de sarcini pentru planurile de producere a vinurilor de calitate superioară, destinate exportului pe pieţe concrete: ţările UE, CSI, Americii de Nord, China, Singapore etc. Producţia noastră vitivinicolă (struguri pentru consum în stare proaspătă, vinuri de diferite tipuri şi distilate) necesită a fi lansată printr-un control foarte strict al conţinutului rezidual în metale grele (Fe 2+ ,Fe 3+ , Cu + ,Cu 2+ , Al 3+ , Pl 3+ ş.a.), a pesticidelor şi erbicidelor utilizate în agrotehnica viţei de vie, a toxinelor de natură micromicetică (patulina, ochratoxina A, histamina ş.a.), iar a distilatelor, şi
Ştiinţe agricole la conţinutul în metanol. La vinurile din struguri roşii este obligatorie investigarea concentraţiei 3,5 diclicozid malvidinei, strict reglementată la doar 15mg/dm 3 , şi care atesta prezenţa sau absenţa în vinuri a hibrizilor producători direct sau a soiurilor din selecţia intraspecifică, bogate în acest colorant natural. Condiţiile climaterice ale Republicii Moldova permit obţinerea strugurilor si produselor de procesare cu titlul de „ecologice/biologice nonpoluate”; o perspectivă reală prezintă în acest plan soiurile din selecţia intraspecifică care au rezistenţă sporită la boli, vătămători şi alţi factori biotici şi abiotici ai mediului ambiant, şi care se tratează doar cu preparate clasice (zeamă bordoleză şi suspensii de sulf) autorizate de instituţiile internaţionale OMS, OMC, FAO, OIVV ş.a. Printre soiurile de masă apirene şi cu seminţe în bobiţe sunt înalt apreciate şi recomandate Apiren alb, Apiren roz, Chişmiş lucitor, Chişmiş moldovenesc, Victoria, Black Magic, Moldova, Arcadia, Leana, Frumoasa alba, Favorit, Talisman, Mecita, Red Glob, Crimson, Flame Seedless ş.a. Pentru producerea sucului natural din struguri, a concentratului şi a vinurilor de diferite tipuri au fost evaluate la înalta lor valoare soiurile noi: Viorica, Legenda, Riton, Floricica, Alb de Ialoveni, Muscat de Ialoveni, Muscat Basarabean, Bianca, Solearis ş.a. Problema cheie a ramurii vitivinicole din Republica Moldova o reprezintă astăzi revenirea vinurilor şi distilatelor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse, precum şi extinderea sa pe pieţele ţărilor Uniunii Europene (Germania, Polonia, Marea Britanie, România, Olanda ş.a.), precum şi ale ţărilor din Orient (China, Japonia, Singapore ş.a.). Rezerve nevalorificate sunt atestate pentru vinurile moldave şi pe pieţele SUA şi ale Canadei, unde vinurile şi distilatele de calitate superioară se cer a fi competitive cu cele din California, Chili, Argentina, Africa de Sud, Australia şi Noua Zelandă. Tematica de cercetare-dezvoltare din viticultura şi vinificaţia Moldovei pentru perioada apropiată de studii şi transfer tehnologic urmează a fi ajustată la problemele enumerate ale complexului vitivinicol, accentul fiind pus pe rezultatul final – struguri de masă,vinuri de diferite tipuri şi distilate de calitate superioară şi competitive pe pieţele interne şi cele externe. Elena Bontea. Buchet alb, u/p, 1998 nr. 4(15), decembrie 2009 - 81
- Page 29 and 30: Strategii şi politici FUNDAMENTARE
- Page 31 and 32: Strategii şi politici politice nu
- Page 33 and 34: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 35 and 36: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 37 and 38: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 39 and 40: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 41 and 42: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 43 and 44: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 45 and 46: sub nicio formă. De fapt, în rezo
- Page 47 and 48: Ştiinţe politice Comunităţii St
- Page 49 and 50: Ştiinţe politice se produce în c
- Page 51 and 52: Ştiinţă şi educaţie studiile
- Page 53 and 54: Ştiinţă şi educaţie rezultatel
- Page 55 and 56: Ştiinţă şi educaţie Fig. 4. Tr
- Page 57 and 58: Ştiinţă şi educaţie din Japoni
- Page 59 and 60: Ştiinţă şi educaţie (calitatea
- Page 61 and 62: Eveniment FORUMUL ŞTIINŢIFIC MOND
- Page 63 and 64: Eveniment de fabricare a circuitelo
- Page 65 and 66: Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM M
- Page 67 and 68: Fizică fotoelectrochimice pentru e
- Page 69 and 70: Ştiinţe medicale MEDICINA INFORMA
- Page 71 and 72: Ştiinţe medicale microscopi ce de
- Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ale tegumentului
- Page 75 and 76: Ştiinţe medicale Afecţiuni ale s
- Page 77 and 78: Ştiinţe medicale încrederea paci
- Page 79: Ştiinţe medicale - prin calitate
- Page 83 and 84: Ştiinţe agricole ce guvernează p
- Page 85 and 86: Ştiinţe agricole cazuri suprafaţ
- Page 87 and 88: Tabelul 4. Influenţa distanţei de
- Page 89 and 90: Ştiinţe agricole Sistemele de cul
- Page 91 and 92: Istorie Dimitrie Cantemir, scris de
- Page 93 and 94: Istorie de transformări de formă
- Page 95 and 96: Istorie steagului profetului - n.n.
- Page 97 and 98: între muzica instrumentală cultă
- Page 99 and 100: MĂNĂSTIREA FRUMOASA: TIMP ŞI MEM
- Page 101 and 102: Teologie şi religie Maicii Domnulu
- Page 103 and 104: Teologie şi religie al cărui semn
- Page 105 and 106: Teologie şi religie Reporter: Păr
- Page 107 and 108: Teologie şi religie Vreau să amin
- Page 109 and 110: fenomenul arhitecturii populare în
- Page 111 and 112: Etnografie şi etnologie ale arhite
- Page 113 and 114: Etnografie şi etnologie prezintă
- Page 115 and 116: Etnografie şi etnologie Grădina p
- Page 117 and 118: Etnografie şi etnologie ştergăre
- Page 119 and 120: Etnografie şi etnologie PRODUSE AL
- Page 121 and 122: părinţilor săi, îşi cere ierta
- Page 123 and 124: Etnografie şi etnologie simbolizea
- Page 125 and 126: Artă Natură statică cu un covor
- Page 127 and 128: Artă (În următoarele scene, din
- Page 129 and 130: In memoriam literară propriu-zisă
Ştiinţe agricole<br />
la conţinutul în metanol. La vinurile din struguri<br />
roşii este obligatorie investigarea concentraţiei 3,5<br />
diclicozid malvidinei, strict reglementată la doar<br />
15mg/dm 3 , şi care atesta prezenţa sau absenţa în<br />
vinuri a hibrizilor producători direct sau a soiurilor<br />
din selecţia intraspecifică, bogate în acest colorant<br />
natural.<br />
Condiţiile climaterice ale Republicii Moldova<br />
permit obţinerea strugurilor si produselor <strong>de</strong> procesare<br />
cu titlul <strong>de</strong> „ecologice/biologice nonpoluate”; o<br />
perspectivă reală prezintă în acest plan soiurile<br />
din selecţia intraspecifică care au rezistenţă sporită<br />
la boli, vătămători şi alţi factori biotici şi abiotici<br />
ai mediului ambiant, şi care se tratează doar cu<br />
preparate clasice (zeamă bordoleză şi suspensii <strong>de</strong><br />
sulf) autorizate <strong>de</strong> instituţiile internaţionale OMS,<br />
OMC, FAO, OIVV ş.a. Printre soiurile <strong>de</strong> masă<br />
apirene şi cu seminţe în bobiţe sunt înalt apreciate<br />
şi recomandate Apiren alb, Apiren roz, Chişmiş<br />
lucitor, Chişmiş moldovenesc, Victoria, Black<br />
Magic, Moldova, Arcadia, Leana, Frumoasa alba,<br />
Favorit, Talisman, Mecita, Red Glob, Crimson,<br />
Flame Seedless ş.a. Pentru producerea sucului<br />
natural din struguri, a concentratului şi a vinurilor<br />
<strong>de</strong> diferite tipuri au fost evaluate la înalta lor valoare<br />
soiurile noi: Viorica, Legenda, Riton, Floricica, Alb<br />
<strong>de</strong> Ialoveni, Muscat <strong>de</strong> Ialoveni, Muscat Basarabean,<br />
Bianca, Solearis ş.a.<br />
Problema cheie a ramurii vitivinicole din<br />
Republica Moldova o reprezintă astăzi revenirea<br />
vinurilor şi distilatelor moldoveneşti pe piaţa<br />
Fe<strong>de</strong>raţiei Ruse, precum şi extin<strong>de</strong>rea sa pe pieţele<br />
ţărilor Uniunii Europene (Germania, Polonia, Marea<br />
Britanie, România, Olanda ş.a.), precum şi ale<br />
ţărilor din Orient (China, Japonia, Singapore ş.a.).<br />
Rezerve nevalorificate sunt atestate <strong>pentru</strong> vinurile<br />
moldave şi pe pieţele SUA şi ale Cana<strong>de</strong>i, un<strong>de</strong><br />
vinurile şi distilatele <strong>de</strong> calitate superioară se cer a fi<br />
competitive cu cele din California, Chili, Argentina,<br />
Africa <strong>de</strong> Sud, Australia şi Noua Zelandă.<br />
Tematica <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare din viticultura<br />
şi vinificaţia Moldovei <strong>pentru</strong> perioada apropiată <strong>de</strong><br />
studii şi transfer tehnologic urmează a fi ajustată la<br />
problemele enumerate ale complexului vitivinicol,<br />
accentul fiind pus pe rezultatul final – struguri <strong>de</strong><br />
masă,vinuri <strong>de</strong> diferite tipuri şi distilate <strong>de</strong> calitate<br />
superioară şi competitive pe pieţele interne şi cele<br />
externe.<br />
Elena Bontea. Buchet alb, u/p, 1998<br />
nr. 4(15), <strong>de</strong>cembrie 2009 - 81