Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
26.12.2014 Views

Akademos acestor necesităţi a fost întocmit Dicţionarul de prenume şi nume de familie (autor – M. Cosniceanu), care a avut trei ediţii (1991, 1993, 1999). El a fost publicat la comanda Ministerului Afacerilor Interne şi recomandat de Comisia republicană pentru reglementarea şi ocrotirea onomasticii naţionale, de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova în calitate de îndrumar pentru activitatea practică a secţiilor de paşapoarte, a oficiilor stării civile şi a unităţilor de învăţământ din republică. Dicţionarul cuprinde circa 90% din numele româneşti care circulă pe teritoriul republicii. Necesitatea şi importanţa practică a acestui dicţionar au fost reflectate în presa republicană şi apreciate de cercetători din Ţară: D. Tomescu. Lucrări de onomastică românească din Republica Moldova // Limba română (Bucureşti), 1991, nr. 5). Pe baza acestui dicţionar a fost întocmită Instrucţiunea privind ortografi erea numelor de persoane româneşti şi transliterarea din ruseşte a numelor neromâneşti ale reprezentanţilor altor etnii, aprobată prin hotărârea Comisiei republicane pentru reglementarea şi ocrotirea onomasticii naţionale, expediată Guvernului R. Moldova spre a fi difuzată, oficial şi operativ, organelor administraţiei publice centrale şi autoadministrării locale, în vederea utilizării ei în procesul de scriere corectă a tuturor actelor de identificare a persoanelor. Toate problemele de antroponimie abordate până în prezent vor rămâne actuale şi pe viitor. Ele necesită o aprofundare teoretică, iar unele şi o reinterpretare pe baza unor noi cercetări referitoare la istoria şi limba poporului, pe baza unor metode noi, moderne, de studiere a lexicului, în general, şi a antroponimiei, în special, mai ales că „fiecare nume de persoană îşi are istoria proprie” (Şt. Paşca). Drept model de analiză aprofundată a numelor de persoane ne-a servit Proiectul lingvistic internaţional PatRom. Patronimica Romanica (Dicţionarul istoric de antroponimie romanică) cu centrul la Trier (Germania), elaborat între anii 1994 şi 2000, care a inclus materialul antroponimic de origine latină din 11 ţări, inclusiv din Republica Moldova. M. Cosniceanu a participat la această lucrare în calitate de coautor, membru al comitetului de redactare a articolelor regionale, iar acad. Silviu Berejan în calitate de coordonator. Au fost publicate două volume (Dictionnaire historique de l’anthroponymie romane). Volume de présentation. Pour la coordonation de prof. dr. Dieter Kremer. Verlag „Max Niemeyer”, Tübingen, 1997, 650 p. şi Dictionnaire historique de l’anthroponymie romane. Volume II/I. L’homme et les parties du corps umain (première partie). Verlag „Max Niemeyer”, Tübingen, 2004, 806 p.). Celelalte volume sunt în curs de publicare. Principiile de analiză a antroponimelor care au stat la baza Proiectului PatRom – etimologic (explicarea etimologiei numelor pe o bază strict ştiinţifică), istoric (relevarea numelor cu toate formele lor din documentele istorice pe parcursul secolelor), lingvistic (structura cuvântului-nume, evoluţia sensurilor, adaptarea numelor împrumutate), datele geostatistice contemporane (pe raioane şi pe republică) – au fost aplicate la analiza numelor contemporane de diferite origini, care au apărut şi au circulat pe teritoriul Moldovei în diferite epoci, sub diferite forme şi funcţii, şi care circulă în prezent, constituind sistemul antroponimic naţional, parte componentă a istoriei, culturii şi limbii poporului. O parte din numele analizate conform principiilor susnumite a fost publicată în lucrarea: M. Cosniceanu. Nume de familie (din perspectivă istorică). Vol. I. Chişinău, 2004, 216 p. În anul curent a fost prezentat la Editura Pontos vol. II al acestei lucrări. Pe parcurs M. Cosniceanu a publicat Dicţionarul de prenume. Chişinău, 2006, 143 p., care cuprinde aproape toate prenumele actuale, analizate după principiile: originea, vechimea şi semnificaţia iniţială, căile de pătrundere şi evoluţia lor în limba română, formele populare şi hipocoristice. Rezultatele cercetărilor în domeniul antroponimiei pe parcursul anilor au fost prezentate la o serie de congrese internaţionale de onomastică (Bulgaria, 1972; Polonia, 1978; Germania, 1984; Moscova, 1976; Bucureşti, 1994; Cluj, 1990, 1993, 1996). A fost desfăşurată şi o amplă activitate de popularizare a ştiinţei în domeniul antroponimiei. În perioada 2001–2004 au fost prezentate 180 de emisiuni la radio, la rubrica „Originea şi semnificaţia numelor de familie”. În perioada 2001–2005 M. Cosniceanu a ţinut un curs de lecţii (150 de ore) pentru operatorii şi inspectorii de la birourile de paşapoarte din republică. Din 2002 susţine două rubrici permanente: Dicţionar de nume la ziarul „Timpul” şi Ce nume purtăm la revista „Natura”. Răspunde la solicitările colaboratorilor Secţiei Stare Civilă din cadrul Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi ale celor de la secţiile de paşapoarte, privind scrierea corectă a numelor; eliberează certificate la solicitarea cetăţenilor care au necesitatea de a-şi corecta numele. Toate aspectele de cercetare a antroponimelor enumerate mai sus au o perspectivă de lungă durată. În concluzie, onomastica reprezintă o bogată şi importantă sursă de studiere a istoriei, limbii şi culturii neamului nostru. Ca disciplină ştiinţifică şi ca totalitate de nume proprii, ea dispune de reguli şi legităţi care trebuie cunoscute şi însuşite, de date şi informaţii care necesită a fi implementate în diverse domenii şi sfere de activitate umană. 28 - nr. 4(15), decembrie 2009

Strategii şi politici FUNDAMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ A DECIZIILOR POLITICE ÎNTR-O SOCIETATE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE Sergiu PORCESCU, şef Direcţie integrare europeană şi cooperare internaţională, AŞM SCIENTIFIC EXPERTISE OF THE POLITICAL DECISIONS IN A KNOWLEDGE BASED SOCIETY The author tried to identify the main features of the relationship between science and politics. In the article are described the decisionist, technocrat and pragmatic model of interaction between experts and politicians. In a knowledge based society, S&T development imposes a real need of expertise in order to solve the day-by-day problems and to tackle the challenges of a modern society. La etapa actuală de dezvoltare a societăţii umane, rezultatele activităţii ştiinţifice sunt considerate a fi elemente indispensabile în toate domeniile de activitate. Provocările cu care se confruntă societatea modernă necesită o abordare complexă, în baza unei analize factologice obiective, în vederea identificării unor soluţii durabile şi sustenabile în timp. În cadrul discursului public tot mai des se apelează la opiniile oamenilor de ştiinţă, fie că este vorba despre schimbările climaterice, produsele genetic modificate, surse regenerabile de energie, maladii etc. Cooptarea savanţilor pentru oferirea expertizei, necesare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor politice, de asemenea nu este un know how. Comunitatea ştiinţifică, preocupată permanent de extinderea frontierelor cunoaşterii, se face responsabilă de oferirea unor opinii ştiinţifice în procesul de elaborare a politicilor publice. Mai mult decât atât, complexitatea problemelor cu care se confruntă politicul în prezent face imposibilă adoptarea deciziilor fără implicarea unui fundament ştiinţific. Este suficient să efectuăm o sumară trecere în revistă a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale care, sub influenţa proceselor pertinente globalizării, ţin de varii domenii – de la terorism şi corupţie până la ameninţări de natură ecologică şi informaţională. Soluţionarea acestor probleme necesită nu doar abilităţi diplomatice, voinţă politică, judecăţi de valoare, dar şi un anumit nivel de cunoaştere a naturii acestor fenomene, gradul interdependenţei şi convergenţei lor. Reglementarea unor domenii precum armele chimice, nucleare şi biologice, utilizarea în scopuri civile a energiei atomice, biosecuritatea şi biomedicina etc. – impune obligativitatea utilizării unei expertize ştiinţifice adecvate pentru a identifica soluţii rezonabile şi echilibrate. Deciziile politice uneori se iau în contextul unui cadru factologic nesigur şi-n lipsă de consens. Cu toate acestea, adoptarea lor nu poate fi amânată. Discrepanţele în cunoaştere în cadrul procesului decizional pot apărea din lipsă de date, lipsa unui mecanism identificat, necunoaşterea efectelor indirecte, nesiguranţă privind aplicarea datelor de laborator în practică şi identificarea incompletă a grupurilor afectate de respectiva decizie. Exemple de implicare a expertizei ştiinţifice în procesul decizional: SUA În 1972, în cadrul Congresului SUA a fost creat Oficiul pentru evaluare tehnologică care să asiste Congresul în procesul de identificare şi analiză a impactului prezent şi celui viitor de pe urma aplicării noilor tehnologii 1 . În 1998 acest oficiu a fost închis, motivele invocate fiind economisirea a 20 mln dolari (bugetul oficiului), dar şi criticile cum că rapoartele nu se prezintă la timp, iar activitatea oficiului nu corespunde necesităţilor reale ale Congresului în domeniul ştiinţei şi dezvoltării tehnologice. În prezent numeroase instituţii oferă consultanţă Congresului, inclusiv structuri de stat, experţi independenţi, asociaţii profesionale, iar angajaţii Congresului primesc zilnic în jur de 200 de mesaje electronice de la diferite grupuri de lobby şi advocacy. Totuşi, impedimentele invocate în procesul de utilizare a expertizei ştiinţifice ţin în primul rând de obiectivitatea şi relevanţa acesteia, dar şi de disponibilitatea membrilor comitetelor de profil ale Congresului de a utiliza adecvat informaţia oferită de savanţi. În martie 2009, noua administraţie de la Washington emite un Memorandum 2 pentru conducătorii departamentelor şi agenţiilor, menit să consolideze rolul ştiinţei în activitatea acestora. Printre altele, în memorandum se menţionează că ştiinţa şi procesul de cercetare trebuie să fundamenteze şi să orienteze deciziile Administraţiei Obama pe marginea unui şir întreg de probleme, inclusiv îmbunătăţirea sănătăţii publice, protecţia mediului, creşterea eficienţei energetice, diminuarea ameninţărilor provocate de schimbările climaterice 1 Scientists tell congress it needs independent scientifi c and technical advice. 2 Memorandum for the heads of executive departments and agencies. March 9, 2009. nr. 4(15), decembrie 2009 - 29

Strategii şi politici<br />

FUNDAMENTAREA<br />

ŞTIINŢIFICĂ<br />

A DECIZIILOR POLITICE<br />

ÎNTR-O SOCIETATE<br />

BAZATĂ PE CUNOAŞTERE<br />

Sergiu PORCESCU,<br />

şef Direcţie integrare europeană<br />

şi cooperare internaţională, AŞM<br />

SCIENTIFIC EXPERTISE OF THE<br />

POLITICAL DECISIONS IN A KNOWLEDGE<br />

BASED SOCIETY<br />

The author tried to i<strong>de</strong>ntify the main features<br />

of the relationship between science and politics. In<br />

the article are <strong>de</strong>scribed the <strong>de</strong>cisionist, technocrat<br />

and pragmatic mo<strong>de</strong>l of interaction between experts<br />

and politicians. In a knowledge based society, S&T<br />

<strong>de</strong>velopment imposes a real need of expertise in<br />

or<strong>de</strong>r to solve the day-by-day problems and to tackle<br />

the challenges of a mo<strong>de</strong>rn society.<br />

La etapa actuală <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a societăţii umane,<br />

rezultatele activităţii ştiinţifice sunt consi<strong>de</strong>rate<br />

a fi elemente indispensabile în toate domeniile <strong>de</strong><br />

activitate. Provocările cu care se confruntă societatea<br />

mo<strong>de</strong>rnă necesită o abordare complexă, în baza unei<br />

analize factologice obiective, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificării<br />

unor soluţii durabile şi sustenabile în timp.<br />

În cadrul discursului public tot mai <strong>de</strong>s se<br />

apelează la opiniile oamenilor <strong>de</strong> ştiinţă, fie că este<br />

vorba <strong>de</strong>spre schimbările climaterice, produsele<br />

genetic modificate, surse regenerabile <strong>de</strong> energie,<br />

maladii etc. Cooptarea savanţilor <strong>pentru</strong> oferirea<br />

expertizei, necesare în procesul <strong>de</strong> elaborare şi<br />

adoptare a <strong>de</strong>ciziilor politice, <strong>de</strong> asemenea nu este<br />

un know how. Comunitatea ştiinţifică, preocupată<br />

permanent <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea frontierelor cunoaşterii, se<br />

face responsabilă <strong>de</strong> oferirea unor opinii ştiinţifice<br />

în procesul <strong>de</strong> elaborare a politicilor publice.<br />

Mai mult <strong>de</strong>cât atât, complexitatea problemelor<br />

cu care se confruntă politicul în prezent face<br />

imposibilă adoptarea <strong>de</strong>ciziilor fără implicarea unui<br />

fundament ştiinţific. Este suficient să efectuăm o<br />

sumară trecere în revistă a ameninţărilor la adresa<br />

securităţii naţionale care, sub influenţa proceselor<br />

pertinente globalizării, ţin <strong>de</strong> varii domenii – <strong>de</strong> la<br />

terorism şi corupţie până la ameninţări <strong>de</strong> natură<br />

ecologică şi informaţională. Soluţionarea acestor<br />

probleme necesită nu doar abilităţi diplomatice,<br />

voinţă politică, ju<strong>de</strong>căţi <strong>de</strong> valoare, dar şi un anumit<br />

nivel <strong>de</strong> cunoaştere a naturii acestor fenomene, gradul<br />

inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei şi convergenţei lor. Reglementarea<br />

unor domenii precum armele chimice, nucleare şi<br />

biologice, utilizarea în scopuri civile a energiei<br />

atomice, biosecuritatea şi biomedicina etc. – impune<br />

obligativitatea utilizării unei expertize ştiinţifice<br />

a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> a i<strong>de</strong>ntifica soluţii rezonabile şi<br />

echilibrate.<br />

Deciziile politice uneori se iau în contextul unui<br />

cadru factologic nesigur şi-n lipsă <strong>de</strong> consens. Cu<br />

toate acestea, adoptarea lor nu poate fi amânată.<br />

Discrepanţele în cunoaştere în cadrul procesului<br />

<strong>de</strong>cizional pot apărea din lipsă <strong>de</strong> date, lipsa unui<br />

mecanism i<strong>de</strong>ntificat, necunoaşterea efectelor<br />

indirecte, nesiguranţă privind aplicarea datelor <strong>de</strong><br />

laborator în practică şi i<strong>de</strong>ntificarea incompletă a<br />

grupurilor afectate <strong>de</strong> respectiva <strong>de</strong>cizie.<br />

Exemple <strong>de</strong> implicare a expertizei ştiinţifice<br />

în procesul <strong>de</strong>cizional: SUA<br />

În 1972, în cadrul Congresului SUA a fost creat<br />

Oficiul <strong>pentru</strong> evaluare tehnologică care să asiste<br />

Congresul în procesul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare şi analiză<br />

a impactului prezent şi celui viitor <strong>de</strong> pe urma<br />

aplicării noilor tehnologii 1 . În 1998 acest oficiu a<br />

fost închis, motivele invocate fiind economisirea a<br />

20 mln dolari (bugetul oficiului), dar şi criticile cum<br />

că rapoartele nu se prezintă la timp, iar activitatea<br />

oficiului nu corespun<strong>de</strong> necesităţilor reale ale<br />

Congresului în domeniul ştiinţei şi <strong>de</strong>zvoltării<br />

tehnologice. În prezent numeroase instituţii oferă<br />

consultanţă Congresului, inclusiv structuri <strong>de</strong> stat,<br />

experţi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi, asociaţii profesionale, iar<br />

angajaţii Congresului primesc zilnic în jur <strong>de</strong> 200<br />

<strong>de</strong> mesaje electronice <strong>de</strong> la diferite grupuri <strong>de</strong> lobby<br />

şi advocacy. Totuşi, impedimentele invocate în<br />

procesul <strong>de</strong> utilizare a expertizei ştiinţifice ţin în<br />

primul rând <strong>de</strong> obiectivitatea şi relevanţa acesteia,<br />

dar şi <strong>de</strong> disponibilitatea membrilor comitetelor <strong>de</strong><br />

profil ale Congresului <strong>de</strong> a utiliza a<strong>de</strong>cvat informaţia<br />

oferită <strong>de</strong> savanţi.<br />

În martie 2009, noua administraţie <strong>de</strong> la<br />

Washington emite un Memorandum 2 <strong>pentru</strong><br />

conducătorii <strong>de</strong>partamentelor şi agenţiilor, menit<br />

să consoli<strong>de</strong>ze rolul ştiinţei în activitatea acestora.<br />

Printre altele, în memorandum se menţionează<br />

că ştiinţa şi procesul <strong>de</strong> cercetare trebuie să<br />

fundamenteze şi să orienteze <strong>de</strong>ciziile Administraţiei<br />

Obama pe marginea unui şir întreg <strong>de</strong> probleme,<br />

inclusiv îmbunătăţirea sănătăţii publice, protecţia<br />

mediului, creşterea eficienţei energetice, diminuarea<br />

ameninţărilor provocate <strong>de</strong> schimbările climaterice<br />

1<br />

Scientists tell congress it needs in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt scientifi c and<br />

technical advice.<br />

2<br />

Memorandum for the heads of executive <strong>de</strong>partments<br />

and agencies. March 9, 2009.<br />

nr. 4(15), <strong>de</strong>cembrie 2009 - 29

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!