Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

More documents

Recommendations

Info

Akademos Colocviul Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: realizări şi perspective în context european (ediţia a III-a), in memoriam acad. S. Berejan şi acad. Gr. Vieru. “...Articolul 13 – antiştiinţific şi antinaţional – din Constituţia Republicii Moldova... se cere redactat în conformitate cu temeiurile ştiinţifice şi idealurile noastre de renaştere naţionalspirituală şi votat din nou în Parlament." Silviu Berejan (pag. 12) “Legiferarea prin Constituţie a glotonimului “limba moldovenească” şi a etnonimului “popor moldovenesc” (mă mir cum nu i-au zis norod moldovenesc) va rămâne în istorie ca o ruşine naţională care s-ar putea să cadă pe copiii şi nepoţii autorilor nesăbuitelor fapte.” Grigore Vieru (pag.12) 2 - nr. 4(15), decembrie 2009
Eveniment “INTELECTUALITATEA DE LA CHIŞINĂU A APROPIAT VICTORIILE ANULUI ISTORIC 1989”* Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele A.Ş.M. INTELLECTUALITY FROM CHISINAU APPROACHED THE VICTORIES OF THE HISTORICAL YEAR 1989 The year of political miracles 1989, signifi es at the European and global level, the end of the Cold War, the beginning of the end of the soviet empire, the Fall of the Berlin Wall, reunifi cation of the German nation - events of epochal importance without which the national emancipation of Eastern- European people and condemning the communism as an ideology against human being, haven’t been possible. Long and hard was the way of Moldovans between Prut and Nistru to the Saint Liberty. Animated by the intellectuality from Chisinau, the popular movement between the years 1988-1989 was axed on an essential identity message- passing to the Latin alphabet and offi cializing the Romanian language as a state language. The year 1989 didn’t come on a bear place. The strike for the national values was a smouldering one, but it continues in this space and forms a special chapter of great tragedy and sacrifi ce in the national history. -Excelenţele Voastre Domnilor Preşedinţi, onorată asistenţă, dragi colegi! Sunt onorat să mă aflu astăzi în această sală, alături de o seamă de personalităţi, care, prin activitatea lor consecventă, au contribuit, pas cu pas, la prăbuşirea comunismului – ca sistem totalitar şi la edificarea instituţiilor democratice în ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est. Am acceptat cu bucurie invitaţia Dvs şi doresc să exprim alese sentimente de gratitudine Fundaţiei Române pentru Democraţie, în persoana Excelenţei sale Domnul Preşedinte Emil Constantinescu, care a organizat această reuniune importantă pentru timpul prezent, dar mai ales pentru viitorul democratic şi prosper al statelor noastre. Or, se ştie, e foarte greu să obţii o victorie, dar este şi mai greu să o menţii, *Discurs rostit la Conferinţa internaţională 1989 - anul care a schimbat lumea. Viziunea protagoniştilor schimbării asupra viitorului Europei. 3 decembrie 2009, Palatul Parlamentului, Bucureşti să o valorifici întru binele fiecărui cetăţean, să transformi idealurile oamenilor în realitate. Evoluţia evenimentelor din R. Moldova, pe parcursul acestor 20 de ani, când victoriile anilor 1989-1991 au fost deturnate de forţele revanşarde, constituie o ilustrare în plus a acestei axiome. Pentru alţii – generaţiile de după instaurarea comunismului de tip sovietic, aceste evenimente istorice au însemnat descoperirea gustului libertăţii, minunea renaşterii naţionale, revenirea la valorile strămoşeşti, independenţă geopolitică şi suveranitate naţională. Generaţiile de după 1989 trebuie să se pătrundă de adevărul că drepturile şi libertăţile de care ne bucurăm în prezent şi pe care le considerăm fireşti, au fost până în 1989 idealuri sfinte, aproape imposibile, pe care înaintaşii noştri le-au realizat cu preţul vieţii şi al suferinţei. E suficient să amintim aici mărturia regretatului nostru poet Grigore Vieru: “Unii visau să ajungă în cosmos, iar eu visam să trec Prutul…”. Jertfele revoltelor anticomuniste, – de cele mai multe ori înăbuşite în sânge de regimurile totalitare aflate în agonie, reprezintă dovezi incontestabile ale aspiraţiei fireşti a omului pentru Libertate, ca valoare supremă, ca simbol al demnităţii de om. Lung şi greu a fost drumul nostru, al moldovenilor dintre Prut si Nistru, spre Sfânta Libertate. Însufleţită de intelectualitatea de la Chişinău, mişcarea populară din anii 1988-1989, bazată pe un romantism militant, a început cu două sloganuri principale: Unire moldoveni! – contra rusificării şi Limbă, Alfabet, adică declararea limbii române ca unecă limbă oficială în RSSM şi revenirea la alfabetul latin, schimbat de Stalin cu alfabetul chirilic. Mişcarea de Eliberare Naţională din Moldova sovietizată a pornit, deci, ca un bulgăre de zăpadă, care s-a transformat treptat într-o autentică avalanşă, culminând la 31 august 1989 – încă până la căderea Zidului Berlinului, cu prima şi cred cea mai mare victorie a fiinţei noastre naţionale: oficializarea limbii române îmbrăcată în veşmânt latin şi constituirea unei noi realităţi social-politice, pe care n-o mai putea ignora nici Mihail Gorbaciov şi nici subalternii săi de la Chişinău. Intelectualitatea basarabeană a conştientizat încă atunci că obţinerea Limbii şi a Alfabetului latin înseamnă TOTUL pentru supravieţuirea noastră ca neam. Lupte mari s-au dat chiar şi pentru înlocuirea sintagmei TRECEREA la alfabetul latin cu REVENIREA la alfabetul latin, ultima având o semnificaţie esenţială – de revenire la originile noastre latine, asupra căreia nr. 4(15), decembrie 2009 - 3
Page 1: akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 5 and 6: Eveniment în revista Nistru (astă
Page 7 and 8: Filologie* POEZIA ORIGINILOR Acad.
Page 9 and 10: Filologie / Şi viaţa nu va pieri.
Page 11 and 12: Filologie SILVIU BEREJAN ŞI GRIGOR
Page 13 and 14: Filologie „Basarabia este o zonă
Page 15 and 16: Filologie O PROBLEMĂ A ISTORIEI LI
Page 17 and 18: Filologie structură.“ 4 Focusul
Page 19 and 20: Filologie LIMBA CA FACTOR INTEGRATO
Page 21 and 22: Filologie reacţiilor permite omulu
Page 23 and 24: Filologie au căutat să impună -
Page 25 and 26: Filologie la studiul formării cuvi
Page 27 and 28: Filologie specificul numelor propri
Page 29 and 30: Strategii şi politici FUNDAMENTARE
Page 31 and 32: Strategii şi politici politice nu
Page 33 and 34: AŞM, consultant al autorităţilor
Page 45 and 46: sub nicio formă. De fapt, în rezo
Page 47 and 48: Ştiinţe politice Comunităţii St
Page 49 and 50: Ştiinţe politice se produce în c
Page 51 and 52: Ştiinţă şi educaţie studiile
Page 53 and 54:
Ştiinţă şi educaţie rezultatel
Page 55 and 56:
Ştiinţă şi educaţie Fig. 4. Tr
Page 57 and 58:
Ştiinţă şi educaţie din Japoni
Page 59 and 60:
Ştiinţă şi educaţie (calitatea
Page 61 and 62:
Eveniment FORUMUL ŞTIINŢIFIC MOND
Page 63 and 64:
Eveniment de fabricare a circuitelo
Page 65 and 66:
Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM M
Page 67 and 68:
Fizică fotoelectrochimice pentru e
Page 69 and 70:
Ştiinţe medicale MEDICINA INFORMA
Page 71 and 72:
Ştiinţe medicale microscopi ce de
Page 73 and 74:
Ştiinţe medicale ale tegumentului
Page 75 and 76:
Ştiinţe medicale Afecţiuni ale s
Page 77 and 78:
Ştiinţe medicale încrederea paci
Page 79 and 80:
Ştiinţe medicale - prin calitate
Page 81 and 82:
Ştiinţe agricole la conţinutul
Page 83 and 84:
Ştiinţe agricole ce guvernează p
Page 85 and 86:
Ştiinţe agricole cazuri suprafaţ
Page 87 and 88:
Tabelul 4. Influenţa distanţei de
Page 89 and 90:
Ştiinţe agricole Sistemele de cul
Page 91 and 92:
Istorie Dimitrie Cantemir, scris de
Page 93 and 94:
Istorie de transformări de formă
Page 95 and 96:
Istorie steagului profetului - n.n.
Page 97 and 98:
între muzica instrumentală cultă
Page 99 and 100:
MĂNĂSTIREA FRUMOASA: TIMP ŞI MEM
Page 101 and 102:
Teologie şi religie Maicii Domnulu
Page 103 and 104:
Teologie şi religie al cărui semn
Page 105 and 106:
Teologie şi religie Reporter: Păr
Page 107 and 108:
Teologie şi religie Vreau să amin
Page 109 and 110:
fenomenul arhitecturii populare în
Page 111 and 112:
Etnografie şi etnologie ale arhite
Page 113 and 114:
Etnografie şi etnologie prezintă
Page 115 and 116:
Etnografie şi etnologie Grădina p
Page 117 and 118:
Etnografie şi etnologie ştergăre
Page 119 and 120:
Etnografie şi etnologie PRODUSE AL
Page 121 and 122:
părinţilor săi, îşi cere ierta
Page 123 and 124:
Etnografie şi etnologie simbolizea
Page 125 and 126:
Artă Natură statică cu un covor
Page 127 and 128:
Artă (În următoarele scene, din
Page 129 and 130:
In memoriam literară propriu-zisă
Page 131 and 132:
In memoriam histologiei, structuril
Page 133 and 134:
MITROPOLITUL DOSOFTEI ŞI OPERA SA
Page 135 and 136:
SIMBOLURI HERALDICE ACADEMICE NOI (
Page 137 and 138:
Jubileu SOMITATE ÎN DOMENIUL PEDOL
Page 139 and 140:
Jubileu al A.Ş.M de către toate i
Page 141 and 142:
Jubileu Dr.hab. Anatol ROTARU la 60
Page 143 and 144:
Jubileu Ultima lună de toamnă, Po
show all

Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?