Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

More documents

Recommendations

Info

Akademos În mitologia romană corespondentul lui Zeus era Iupiter, cunoscut în numeroase ipostase definite de epitete corespunzătoare: Iupiter Lucetius (Strălucitorul), Iupiter Elicius (producătorul ploii şi cel care dăruieşte semne miraculoase), Iupiter Vernus (diriguitorul ploilor de primăvară), Iupiter Fulgur sau Fulgurator (Fulgerătorul, stăpânul trăsnetului), Iupiter Summanus (sursa fulgerelor nocturme), Iupiter Tonans (Tunătorul, autor al tunetelor) şi altele. Astfel, în calitatea sa de zeu suprem al Universului, Zeus–Iupiter a fost asociat cu Fizica (din gr. φυσικός < φύσις natură) – ştiinţă fundamentală din ciclul ştiinţelor naturii care studiază proprietăţile şi structura materiei, formele mişcării ei şi legile generale ale fenomenelor naturii anorganice, precum şi transformările reciproce ale acestor forme de mişcare 4 . Ca domn al cerurilor, Zeus–Iupiter are ca simbol acvila (fr. l’aigle), animalul său favorit, şi 4 Dicţionar explicativ al limbii române, ed. II, Bucureşti, 1996, p. 383. trăsnetul (fr. le foudre), o armă fabricată special pentru el de unchii săi – ciclopii Arges (fulgerul), Brontes (tunetul) şi Steropes (trăsnetul). Cele două simboluri sunt prezente în stema Institutului în formula lor heraldică binecunoscută. Ele apar de aur, metal heraldic suprem, simbol al luminii, al vechimii, al nobleţei, al inteligenţei şi al prestigiului. Drapelul a fost elaborat prin metoda desfacerii câmpului heraldic în câmp vexilar, la fel ca în drapelul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, imaginea zeului patron fiind încadrată de o cunună ovală din ramuri de stejar care sugerează ovalul scutului. Stejarul (Quercus Iovis) a fost copacul consacrat lui Zeus–Iupiter, copac al regilor. Printre sanctuarele lui Zeus se numără şi pădurea sa de stejar din Epir, căci stejarul peste tot în Grecia era asociat cu Zeus, iar în credinţa romanilor stejarul era considerat drept copacul cel mai des lovit de trăsnet, ca semn simbolic al ordinelor comunicate de zeu pentru auguri. Elena Bontea. Crini regali, ulei pe carton, 1999 136 - nr. 4(15), decembrie 2009
Jubileu SOMITATE ÎN DOMENIUL PEDOLOGIEI ACADEMICIANUL ANDREI URSU LA 80 DE ANI Născut la 20 decembrie 1929, Străşeni. Biolog, domeniul ştiinţific: pedologie, geografia solurilor, ecologie. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1992). Membru corespondent (1984) şi membru titular (1989) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A realiza ceva esenţial în ştiinţă, luând în consideraţie nivelul înalt de dezvoltare a acesteia, sunt capabile numai persoanele dotate cu capacităţi intelectuale, cu gândire profundă şi cu o pregătire temeinică. Este dificil să te impui mai cu seamă într-un domeniu de activitate ca pedologia, explorată de-a lungul întregii istorii a dezvoltării civilizaţiei şi unde au activat personalităţi cu renume. Doar cine, în paralel cu aptitudinile de cercetător, manifestă o dragoste deosebită şi devotament faţă de specialitatea aleasă, se poate bucura de succes. Din această categorie face parte şi academicianul Andrei Ursu, un renumit pedolog de vocaţie. S-a născut la 20 decembrie 1929 la Străşeni, într-o familie de buni gospodari. Anii de şcoală, ce au urmat după 1941, au coincis cu perioada dificilă a istoriei contemporane a ţării: începuse cel de-al Doilea Război Mondial. Oamenii erau stăpâniţi de frica de a nu fi evacuaţi şi de a nu muri de foame. În aceste împrejurări grave, după absolvirea în anul 1943 a şcolii primare din localitatea de baştină, continuarea studiilor la liceu presupunea cheltuieli mari, pe care părinţii nu erau în stare să le suporte. Numai graţie grijii şi generozităţii rudelor a fost posibilă înmatricularea sa la Liceul „B.P.Haşdeu” din Chişinău. În scurt timp, reuşeşte să susţină cu succes examenele pentru a fi scutit de taxa pentru studii, devenind bursier. Însă, din cauza apropierii luptelor de oraşul Chişinău, acest liceu a fost evacuat în Craiova, România. Pentru că tatăl său, care era poştaş, a fost concentrat în România ca să-şi continue activitatea, iar mama bolnavă era ţintuită la pat, Andrei fusese nevoit să rămână acasă, angajându-se lucrător la moara din sat. Îndată după terminarea războiului este solicitat să lucreze în calitate de învăţător la clasele primare. Cu reîntoarcerea tatălui său din România în 1945, numai datorită unei minuni familia sa n-a fost deportată în Siberia. În 1946 Andrei este înmatriculat în şcoala nr.4 din Chişinău, cu predare aprofundată a unor disciplini, în special, a matematicii. Tot în această şcoală şi-au făcut studiile viitorii academicieni A.Andrieş, S.Berejan, Gh.Paladi, A.Simaşchevici. În acea perioadă aici activau nişte profesori excepţionali, precum S.Smirnov, M.Reznic etc. Graţie lor, Andrei Ursu a obţinut o pregătire temeinică, mai ales, la matematică. Profesorul M.Reznic visa să-l vadă pe Andrei matematician, de aceea îl îndemna să-şi continue studiile la Universitatea de Stat „M.V.Lomonosov” din Moscova. Din voia întâmplării, şeful Direcţiei municipale de educaţie şi învăţământ s-a îmbolnăvit şi n-a reuşit să expedieze documentele absolventului la Moscova până la începutul anului de studii. Astfel, Andrei Ursu se vede silit să caute o altă posibilitate de a obţine studii superioare. Împreună cu un prieten de-al său se adresează către rectorul Institutului de Medicină din Chişinău, doctorul Soroceanu, cu rugămintea de a fi înmatriculat la facultatea de medicină generală. Medicina n-a devenit însă o pasiune pentru el, iar hazardul a jucat şi de data aceasta un rol decisiv în destinul viitorului savant. Hotărându-se să-şi facă studiile la Universitatea de Stat din Chişinău, Andrei Ursu solicită audienţa rectorului, funcţia de interimat al căruia o îndeplinea vestitul pedolog acad. N.Dimo. Discuţia cu renumitul savant despre o ştiinţă care, graţie fondatorului acesteia, prof. V.Docuceaev, abia îşi lua avântul, l-a impresionat pe Andrei Ursu atât de mult, încât pedologia a devenit pentru el o alternativă matematicii. Încă în anii de şcoală, mai ales în timpul vacanţei, lui Andrei îi plăcea să meargă prin pădure spre lăcaşul monastic din Căpriana cu tatăl său, care, fiind poştaş, trebuia să deservească patru sate din împrejurimi. Astfel, în una din plimbările prin pădure, în vara anului 1938, ei au dat de o groapă nr. 4(15), decembrie 2009 - 137
Page 1 and 2:
akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4:
Eveniment “INTELECTUALITATEA DE L
Page 5 and 6:
Eveniment în revista Nistru (astă
Page 7 and 8:
Filologie* POEZIA ORIGINILOR Acad.
Page 9 and 10:
Filologie / Şi viaţa nu va pieri.
Page 11 and 12:
Filologie SILVIU BEREJAN ŞI GRIGOR
Page 13 and 14:
Filologie „Basarabia este o zonă
Page 15 and 16:
Filologie O PROBLEMĂ A ISTORIEI LI
Page 17 and 18:
Filologie structură.“ 4 Focusul
Page 19 and 20:
Filologie LIMBA CA FACTOR INTEGRATO
Page 21 and 22:
Filologie reacţiilor permite omulu
Page 23 and 24:
Filologie au căutat să impună -
Page 25 and 26:
Filologie la studiul formării cuvi
Page 27 and 28:
Filologie specificul numelor propri
Page 29 and 30:
Strategii şi politici FUNDAMENTARE
Page 31 and 32:
Strategii şi politici politice nu
Page 33 and 34:
AŞM, consultant al autorităţilor
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
sub nicio formă. De fapt, în rezo
Page 47 and 48:
Ştiinţe politice Comunităţii St
Page 49 and 50:
Ştiinţe politice se produce în c
Page 51 and 52:
Ştiinţă şi educaţie studiile
Page 53 and 54:
Ştiinţă şi educaţie rezultatel
Page 55 and 56:
Ştiinţă şi educaţie Fig. 4. Tr
Page 57 and 58:
Ştiinţă şi educaţie din Japoni
Page 59 and 60:
Ştiinţă şi educaţie (calitatea
Page 61 and 62:
Eveniment FORUMUL ŞTIINŢIFIC MOND
Page 63 and 64:
Eveniment de fabricare a circuitelo
Page 65 and 66:
Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM M
Page 67 and 68:
Fizică fotoelectrochimice pentru e
Page 69 and 70:
Ştiinţe medicale MEDICINA INFORMA
Page 71 and 72:
Ştiinţe medicale microscopi ce de
Page 73 and 74:
Ştiinţe medicale ale tegumentului
Page 75 and 76:
Ştiinţe medicale Afecţiuni ale s
Page 77 and 78:
Ştiinţe medicale încrederea paci
Page 79 and 80:
Ştiinţe medicale - prin calitate
Page 81 and 82:
Ştiinţe agricole la conţinutul
Page 83 and 84:
Ştiinţe agricole ce guvernează p
Page 85 and 86: Ştiinţe agricole cazuri suprafaţ
Page 87 and 88: Tabelul 4. Influenţa distanţei de
Page 89 and 90: Ştiinţe agricole Sistemele de cul
Page 91 and 92: Istorie Dimitrie Cantemir, scris de
Page 93 and 94: Istorie de transformări de formă
Page 95 and 96: Istorie steagului profetului - n.n.
Page 97 and 98: între muzica instrumentală cultă
Page 99 and 100: MĂNĂSTIREA FRUMOASA: TIMP ŞI MEM
Page 101 and 102: Teologie şi religie Maicii Domnulu
Page 103 and 104: Teologie şi religie al cărui semn
Page 105 and 106: Teologie şi religie Reporter: Păr
Page 107 and 108: Teologie şi religie Vreau să amin
Page 109 and 110: fenomenul arhitecturii populare în
Page 111 and 112: Etnografie şi etnologie ale arhite
Page 113 and 114: Etnografie şi etnologie prezintă
Page 115 and 116: Etnografie şi etnologie Grădina p
Page 117 and 118: Etnografie şi etnologie ştergăre
Page 119 and 120: Etnografie şi etnologie PRODUSE AL
Page 121 and 122: părinţilor săi, îşi cere ierta
Page 123 and 124: Etnografie şi etnologie simbolizea
Page 125 and 126: Artă Natură statică cu un covor
Page 127 and 128: Artă (În următoarele scene, din
Page 129 and 130: In memoriam literară propriu-zisă
Page 131 and 132: In memoriam histologiei, structuril
Page 133 and 134: MITROPOLITUL DOSOFTEI ŞI OPERA SA
Page 135: SIMBOLURI HERALDICE ACADEMICE NOI (
Page 139 and 140: Jubileu al A.Ş.M de către toate i
Page 141 and 142: Jubileu Dr.hab. Anatol ROTARU la 60
Page 143 and 144: Jubileu Ultima lună de toamnă, Po
show all

Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?