Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

More documents

Recommendations

Info

ELENA BONTEA ŞI MAGIA LUMINII Dr. în studiul artelor Ludmila TOMA Akademos ELENA BONTEA, FIŞIER BIOGRAFIC: 1933 – la 10 noiembrie se naşte în satul Drăgăneşti, jud.Bălţi, Republica Moldova. 1957 – absolveşte Şcoala Republicană de Аrte Plastice din Chişinău (astăzi Colegiul „A.Plămădeală”). 1957-1967 – colaborator ştiinţific, Muzeul Naţional de Artă din Republica Moldova. Din anul 1960 paticipă la expoziţiile republicane şi internaţionale. Expoziţii personale la Chişinău (1985, 1986, 1996), Bamaco (Republica Mali, 1988), Neusied (Austria, 1995). Distincţii: Premiul Naţional al Republicii Moldova (1996), Medalia „Meritul Civic” (1996), Maestru în Artă (2001), Premiul UAP pentru Excelenţă în Artă (2002). Când vine vorba despre caracterul original al şcolii moldoveneşti de arte plastice, printre maeştrii notorii ai republicii neapărat figurează numele strălucitei creatoare Elena Bontea, pictoriţă cu un limbaj plastic absolut distinct. Percepţia sa de-o sensibiltate acută a lumii şi imaginaţia-i metaforică îşi găsesc exprimare prin mijloace artistice laconice – muzicalitatea compoziţiei şi culori purtătoare de lumină pură. Pânzele sale le deosebeşti uşor după intonaţiile specifice ale relatării artistice, o decenţă a expresiei care vine să armonizeze emoţiile palpitante. Formându-se ca artistă în anii şaizeci, Elena Elena Bontea. Amintiri, amintiri..., u/p, 1981 Bontea a reuşit să parcurgă aceleaşi etape de creaţie ca şi colegii săi mai în vârstă – remarcabilii Mihail Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Ada Zevin. Interesul ei faţă de fenomenul expresiei figurative şi faţă de moştenirea culturală naţională a fost mereu alimentat de contactul cu artiştii din România, la început prin intermediul cărţilor, albumelor şi revistelor, apoi prin călătorii şi participări la taberele de creaţie. Procesul constituirii personalităţii artistice şi drumul vieţii au fost însă deloc uşoare. Anii de copilărie, pe care Elena Bontea i-a trăit în satul Drăgăneşti din nordul Moldovei, i-au fixat în memorie umagini pitoreşti ale naturii, melodii populare şi lucrări de-o rară frumuseţe ale meşterilor populari. Tot atunci ea a învăţat să toarcă, să ţese, să brodeze, a luat de la maica sa şi primele lecţii de desen. Iar apoi a început războiul, a venit foametea, boala şi vestea groaznică: întreaga familie i-a fost deportată în Bureat-Mongolia. Transferându-se cu traiul la mătuşa („mama Ana”), în satul Tabăra din sudul republicii, Elena se angajează la fabrica de covoare de pe lângă mănăstirea de femei şi cu plăcere o ajuta pe meşteriţa care făcea cópii de pe icoane. Studii profesionale Elena Bontea le-a obţinut la Şcoala Republicană de Arte Plastice (1957, Chişinău) şi la Institutul „I.E.Repin” (1965, Sanct Petersburg). După ce a însuşit bazele artei plastice tonale, apropiate şcolii de la barbizon şi lui Nicolae Grigorescu, la începutul anilor şaizeci a început să studieze tradiţiile postimpresionismului şi fovismului. 124 - nr. 4(15), decembrie 2009
Artă Natură statică cu un covor negru, Natură statică cu fl oarea-soarelui (1964) surprind nu doar prin răsunetul coloristic pregnant, ci şi prin interpretarea originală a motivului etnografic. Naturile statice mai târzii ale Elenei Bontea reclamă simpleţe în selectarea obiectelor, care nu întotdeauna sunt inspirate din traiul ţăranilor, dar, precum susţinea plasticiana şi criticul de arte Ada Zevin, există ceva care apropie natura percepţiei sale artistice de abordarea creatoare a artiştilor populari: în pictura sa domină deopotrivă aspiraţia nestrămutată spre simplitate, sensibilitatea faţă de material şi tendinţa de respingere a exceselor. Iar acad. Mihai Cimpoi notează: Regăsim, la ea, o discreţie contrapusă şocului, spectaculosului, un echilibru al viziunii picturale, exprimat şi prin tonurile calde, prin care respiră însăşi natura. Un loc aparte în creaţia Elenei Bontea îi revine portretului. Autoarea reproduce chipuri tipice din popor – Mireasa din Camenca, Amintiri, amintiri..., precum şi accentuat individuale. În seria de portrete ale scriitorilor moldoveni – Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Arhip Cibotaru – o modalitate importantă de exprimare a stării sufleteşti a protagonistului sunt poza şi gestul. Substratul psihologic este amplificat şi aprofundat datorită culorilor, corelate la expresivitatea liniei. Astfel, în portretul lui Nicolae Costenco (1972), desenul pune în evidenţă trăsăturile chipului, plastica mişcării, iar unitatea gamei luminoase de culori predispune spre percepţia esenţei spirituale. Printre cele mai importante creaţii ale Elenei Bontea se numără compoziţia Malanca (1971), aceasta impresionând prin grotescul personajelor, costumele şi măştile populare adecvate atmosferei, umorul teatrului popular. Atmosfera de carnaval este redată printr-un puternic acord coloristic, o dinamică aparte a liniilor şi tuşelor. Se impune sub aspect valoric şi lucrarea Balada „Mioriţa” (1978), consacrată inestimabilei perle a folclorului nostru naţional: spaţiul este tratat ca un fragment al peisajului universal, în care funcţionează forţele viguroase ale naturii şi converg evenimentele îndepărtate. Multe dintre lucrările Elenei Bontea, care au multiplicat faima şcolii moldoveneşti de pictură, nu au fost preţuite pe timpuri pentru că sfidau canoanele realismului socialist. Anii care s-au scurs au dovedit viabilitatea artei profesate de Elena Bontea. Lucrările sale emană o continue prospeţime şi emoţia pulsează luminos în formele plastice. Iar operele din ultimii ani vădesc nu doar un nivel elevat de măiestrie, ci şi un spirit mereu în căutare. Elena Bontea. Dansul zestrei la Camenca, u/p, 1987 nr. 4(15), decembrie 2009 - 125
Page 1 and 2:
akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4:
Eveniment “INTELECTUALITATEA DE L
Page 5 and 6:
Eveniment în revista Nistru (astă
Page 7 and 8:
Filologie* POEZIA ORIGINILOR Acad.
Page 9 and 10:
Filologie / Şi viaţa nu va pieri.
Page 11 and 12:
Filologie SILVIU BEREJAN ŞI GRIGOR
Page 13 and 14:
Filologie „Basarabia este o zonă
Page 15 and 16:
Filologie O PROBLEMĂ A ISTORIEI LI
Page 17 and 18:
Filologie structură.“ 4 Focusul
Page 19 and 20:
Filologie LIMBA CA FACTOR INTEGRATO
Page 21 and 22:
Filologie reacţiilor permite omulu
Page 23 and 24:
Filologie au căutat să impună -
Page 25 and 26:
Filologie la studiul formării cuvi
Page 27 and 28:
Filologie specificul numelor propri
Page 29 and 30:
Strategii şi politici FUNDAMENTARE
Page 31 and 32:
Strategii şi politici politice nu
Page 33 and 34:
AŞM, consultant al autorităţilor
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
sub nicio formă. De fapt, în rezo
Page 47 and 48:
Ştiinţe politice Comunităţii St
Page 49 and 50:
Ştiinţe politice se produce în c
Page 51 and 52:
Ştiinţă şi educaţie studiile
Page 53 and 54:
Ştiinţă şi educaţie rezultatel
Page 55 and 56:
Ştiinţă şi educaţie Fig. 4. Tr
Page 57 and 58:
Ştiinţă şi educaţie din Japoni
Page 59 and 60:
Ştiinţă şi educaţie (calitatea
Page 61 and 62:
Eveniment FORUMUL ŞTIINŢIFIC MOND
Page 63 and 64:
Eveniment de fabricare a circuitelo
Page 65 and 66:
Noi Doctori Honoris Causa ai AŞM M
Page 67 and 68:
Fizică fotoelectrochimice pentru e
Page 69 and 70:
Ştiinţe medicale MEDICINA INFORMA
Page 71 and 72:
Ştiinţe medicale microscopi ce de
Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ale tegumentului
Page 75 and 76: Ştiinţe medicale Afecţiuni ale s
Page 77 and 78: Ştiinţe medicale încrederea paci
Page 79 and 80: Ştiinţe medicale - prin calitate
Page 81 and 82: Ştiinţe agricole la conţinutul
Page 83 and 84: Ştiinţe agricole ce guvernează p
Page 85 and 86: Ştiinţe agricole cazuri suprafaţ
Page 87 and 88: Tabelul 4. Influenţa distanţei de
Page 89 and 90: Ştiinţe agricole Sistemele de cul
Page 91 and 92: Istorie Dimitrie Cantemir, scris de
Page 93 and 94: Istorie de transformări de formă
Page 95 and 96: Istorie steagului profetului - n.n.
Page 97 and 98: între muzica instrumentală cultă
Page 99 and 100: MĂNĂSTIREA FRUMOASA: TIMP ŞI MEM
Page 101 and 102: Teologie şi religie Maicii Domnulu
Page 103 and 104: Teologie şi religie al cărui semn
Page 105 and 106: Teologie şi religie Reporter: Păr
Page 107 and 108: Teologie şi religie Vreau să amin
Page 109 and 110: fenomenul arhitecturii populare în
Page 111 and 112: Etnografie şi etnologie ale arhite
Page 113 and 114: Etnografie şi etnologie prezintă
Page 115 and 116: Etnografie şi etnologie Grădina p
Page 117 and 118: Etnografie şi etnologie ştergăre
Page 119 and 120: Etnografie şi etnologie PRODUSE AL
Page 121 and 122: părinţilor săi, îşi cere ierta
Page 123: Etnografie şi etnologie simbolizea
Page 127 and 128: Artă (În următoarele scene, din
Page 129 and 130: In memoriam literară propriu-zisă
Page 131 and 132: In memoriam histologiei, structuril
Page 133 and 134: MITROPOLITUL DOSOFTEI ŞI OPERA SA
Page 135 and 136: SIMBOLURI HERALDICE ACADEMICE NOI (
Page 137 and 138: Jubileu SOMITATE ÎN DOMENIUL PEDOL
Page 139 and 140: Jubileu al A.Ş.M de către toate i
Page 141 and 142: Jubileu Dr.hab. Anatol ROTARU la 60
Page 143 and 144: Jubileu Ultima lună de toamnă, Po
show all

Academos 4 2009.indd pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?