2008 - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

CUPRINS
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ................................................................................. 10
1.1. Date generale. ............................................................................................................... 10
1.2. Resurse naturale ............................................................................................................ 17
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................................. 17
1.2.2. Resurse naturale regenerabile................................................................................. 18
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială ................................................. 18
1.3.1. Procesul de urbanizare ............................................................................................ 18
1.3.2. Concentrările urbane ............................................................................................... 19
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ...................................................................................... 20
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici ......................................................................................... 20
2.2. Calitatea aerului ambiental ............................................................................................. 20
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE .................................................................... 20
3.1. Cadru general. Cadru legislativ. ..................................................................................... 20
CAPITOLUL 4. APA ..................................................................................................... 22
4.1. Introducere ..................................................................................................................... 22
4.1.2. Cadrul legislativ ....................................................................................................... 22
4.2. Resursele de apă ........................................................................................................... 23
4.2.1. Resursele teoretice de apă ...................................................................................... 23
4.2.2. Prelevări de apă ...................................................................................................... 23
4.3. Ape de suprafaţă............................................................................................................ 24
4.3.1. Starea râurilor interioare .......................................................................................... 28
4.3.2. Starea lacurilor ........................................................................................................ 28
4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate ........ 34
4.3.2.1.1. Zooplanctonul ............................................................................................. 34
4.3.2.1.2. Macronevertebratele ................................................................................... 35
4.3.2.1.3. Fitoplanctonul ............................................................................................. 36
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei .............. 47
1

4.3.2.2.1. Regimul de acidifiere .................................................................................. 47
4.3.2.2.1.1. pH ....................................................................................................... 47
4.3.2.2.1.2. Regimul oxigenului ............................................................................... 48
4.3.2.2.1.2.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)........................ 48
4.3.2.2.1.2.2. Consum biochimic de oxigen la 5 zile ............................................ 48
4.3.2.2.1.3. Indice de permanganat ........................................................................ 49
4.3.2.2.1. Nutrienţi ...................................................................................................... 50
4.3.2.2.1.1. Azot amoniacal .................................................................................... 50
4.3.2.2.1.1. Azotul din azotiţi ................................................................................... 51
4.3.2.2.1.2. Azotul din azotaţi .................................................................................. 52
4.3.2.2.1.3. Azotul total ........................................................................................... 53
4.3.2.2.1.4. Ortofosfaţi solubili ................................................................................. 53
4.3.2.2.1.5. Fosfor total ........................................................................................... 54
4.3.2.2.1.6. Clorofila ,, a” ......................................................................................... 54
4.3.2.2.2. Salinitate .................................................................................................... 55
4.3.2.2.2.1. Conductivitate ...................................................................................... 55
4.3.2.2.2.2. Cloruri .................................................................................................. 55
4.3.2.2.2.3. Sulfaţi ................................................................................................... 56
4.3.2.2.2.4. Calciu ................................................................................................... 57
4.3.2.2.2.5. Magneziu ............................................................................................. 58
4.3.2.2.2.6. Sodiu.................................................................................................... 58
4.3.2.2.3. Poluanţi de origine naturală ........................................................................ 59
4.3.2.2.3.1. Crom .................................................................................................... 59
4.3.2.2.3.2. Cupru ................................................................................................... 60
4.3.2.2.3.3. Zinc ...................................................................................................... 60
4.3.2.2.3.4. Arsen ................................................................................................... 61
4.3.2.2.3.5. Plumb ................................................................................................... 61
4.3.2.2.3.6. Cadmiu ................................................................................................ 62
4.3.2.2.3.7. Fier ...................................................................................................... 63
4.3.2.2.3.8. Mangan ................................................................................................ 64
4.3.2.2.3.9. Nichel ................................................................................................... 65
4.3.2.2.3.10. Mercur ................................................................................................ 65
4.3.2.2.4. Alţi poluanţi chimici relevanţi ....................................................................... 66
4.3.2.2.4.1. Pesticide organoclorurate ..................................................................... 66
4.3.2.2.4.1.1. Lindan........................................................................................... 66
4.3.2.2.4.1.2. pp‟ DDT ........................................................................................ 67
4.3.2.2.4.1.3. PCB-uri ......................................................................................... 67
4.3.3. Starea fluviului Dunărea, pe teritoriul R.B.D.D. ........................................................ 67
2

4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ..................... 74
4.3.4.1. Regimul de acidifiere ......................................................................................... 74
4.3.4.1.1. pH .............................................................................................................. 74
4.3.4.2. Regimul oxigenului ............................................................................................ 75
4.3.4.2.1. Oxigen dizolvat ........................................................................................... 75
4.3.4.2.2. Consumul biochimic de oxigen la 5 zile ...................................................... 76
4.3.4.2.3. Indice de permanganat ............................................................................... 78
4.3.4.3. Nutrienţi ............................................................................................................ 79
4.3.4.3.1. Azot amoniacal ........................................................................................... 79
4.3.4.3.2. Azotul din azotiţi ......................................................................................... 80
4.3.4.3.3. Azotul din azotaţi ........................................................................................ 82
4.3.4.3.4. Azotul total .................................................................................................. 83
4.3.4.3.5. Ortofosfaţilor solubili ................................................................................... 84
4.3.4.3.6. Fosfor total ................................................................................................. 85
4.3.4.4. Salinitate ........................................................................................................... 86
4.3.4.4.1. Conductivitate ............................................................................................. 86
4.3.4.4.2. Cloruri ......................................................................................................... 87
4.2.4.4.3. Sulfaţi ......................................................................................................... 88
4.3.4.4.4. Calciu ......................................................................................................... 90
4.3.4.4.5. Magneziu .................................................................................................... 91
4.3.4.4.6. Sodiu .......................................................................................................... 92
4.3.4.5. Poluanţi toxici de origine naturală ...................................................................... 94
4.3.4.5.1. Crom .......................................................................................................... 94
4.3.4.5.2. Cupru ......................................................................................................... 95
4.3.4.5.3. Zinc ............................................................................................................ 96
4.3.4.5.4. Arsen .......................................................................................................... 97
4.3.4.5.5. Plumb ......................................................................................................... 98
4.3.4.5.6. Cadmiu ..................................................................................................... 100
4.3.4.5.7. Fier ........................................................................................................... 101
4.3.4.5.8. Mangan .................................................................................................... 103
4.3.4.5.9. Nichel ....................................................................................................... 104
4.3.4.5.10. Mercur .................................................................................................... 105
4.3.4.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi ........................................................................... 106
4.3.4.6.1.Pesticide organoclorurate .......................................................................... 106
4.3.4.6.1.1. Lindan ................................................................................................ 106
4.3.4.6.1.2. PCB-uri .............................................................................................. 108
4.4. Ape subterane ............................................................................................................. 109
3

4.5. Apa potabilă ................................................................................................................. 109
4.6. Apele uzate .................................................................................................................. 109
4.6.1. Surse majore şi grad de poluare ............................................................................ 109
4.6.2. Reţele de canalizare .............................................................................................. 109
4.6.2.1. Ape menajere.................................................................................................. 110
CAPITOLUL 5. SOLUL ............................................................................................... 111
5.1. Introducere ................................................................................................................... 111
5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor din RBDD pe categorii de folosinţe ........................ 111
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România .............. 116
5.3.1. Îngrăşăminte .......................................................................................................... 116
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) .................................................... 116
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri organice..................................................................... 117
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare ....................................................... 117
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic, etc.) ................................................................................................................ 118
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ............................... 118
5.4. Calitatea solurilor ......................................................................................................... 118
5.4.1. Repartizarea terenurilor pe clase de calitate .......................................................... 118
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor ................................................................ 119
5.5. Monitorizarea calităţii solului ..................................................................................... 119
5.5.1.Monitorizarea solurilor la nivel local ........................................................................ 119
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ............................................................... 120
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor ............................................................................... 120
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,
BIOSECURITATEA ..................................................................................................... 121
6.1. Biodiversitatea Romaniei ............................................................................................ 121
6.2. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică .................................................................. 121
6.2.1. Habitate naturale ................................................................................................... 121
6.2.2. Flora şi fauna sălbatică .......................................................................................... 128
6.2.3 Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
........................................................................................................................................ 154
4

6.2.3.1. Resursa stuficolă ............................................................................................ 155
6.2.3.2. Plantele melifere ............................................................................................. 160
6.2.3.3. Plantele medicinale ......................................................................................... 161
6.2.3.4. Ciupercile comestibile .................................................................................... 162
6.2.3.5. Resursa piscicolă din RBDD ........................................................................... 162
6.2.3.6. Specii de faună sălbatică de interes cinegetic ................................................. 169
6.3. Situaţia zonelor cu regim de protecţie integrală ............................................................ 180
6.4. Mediul marin şi costier ................................................................................................. 197
6.4.1. Introducere ............................................................................................................ 197
6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii. Situaţia speciilor periclitate ......................... 197
6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere ................................................................. 197
6.4.2.1.1. Procese costiere ....................................................................................... 197
6.4.2.1.2. Nivelul mării .............................................................................................. 199
6.4.2.2. Starea ecosistemului marin ............................................................................. 199
6.4.2.2.1. Indicatori fizico-chimici .............................................................................. 199
6.4.2.2.1.1. Indicatori generali ............................................................................... 200
6.4.2.2.1.2. Indicatori de eutrofizare ...................................................................... 202
6.4.2.2.1.3. Indicatori de contaminare ................................................................... 211
6.4.2.2.1.4. Indicatori de biodiversitate .................................................................. 219
6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate .............................................................................. 219
6.4.2.3.1. Habitatele marine si arii marine protejate .................................................. 221
6.4.3. Starea fondului piscicol marin ................................................................................ 227
6.4.3.1. Indicatori pentru resurse marine vii ............................................................... 227
6.4.3.2. Măsuri pentru soluţionarea problemelor critice ................................................ 231
6.4.4. Presiuni antropice .................................................................................................. 232
6.5. Starea Pădurilor ........................................................................................................... 233
6.5.1. Fondul forestier ..................................................................................................... 233
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor ............................................................................... 235
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic........................................................... 235
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ............................................ 237
6.5.5 .Starea de sănătate a pădurilor .............................................................................. 238
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ....................................... 239
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire .................... 239
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ........................ 240
5

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008 ......................................................... 240
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului. ............ 242
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ...................................................... 242
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ....................................................... 243
6.7. Biosecuritatea .............................................................................................................. 243
CAPITOLUL 7. DEŞEURI .......................................................................................... 243
7.1. Date generale. ............................................................................................................. 243
7.2. Deşeuri municipale ...................................................................................................... 244
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie ............................................................................................ 244
7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje ............................................ 249
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ....................................................... 250
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale .......................................................................... 250
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale ................................ 251
7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări ................................................ 251
7.3. Deşeuri de producţie .................................................................................................... 251
7.3.1. Deşeuri periculoase ............................................................................................... 251
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ...................................................................... 251
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari ............ 251
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori .......................................................... 251
7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili ....................................... 251
7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali ......................... 252
7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale ........................................................................ 253
7.6. Nămoluri ...................................................................................................................... 253
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti .................................... 253
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale ................................... 253
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice .......................................................... 254
7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU,
număr de vehicule colectate şi dezmembrate ..................................................................... 255
7.9. Uleiuri uzate ................................................................................................................. 255
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului ................................ 255
6

7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ............... 256
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor ........................................................................ 258
7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale .............................................. 258
7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie ......................................................... 259
7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor ................................................. 259
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ............. 260
8.1. Introducere ................................................................................................................... 260
8.2. Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat conform Ordinului
MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005 ..................................................................................... 260
8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase(PIC) ......................... 260
8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest ..................................... 260
8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) ....................................... 260
8.6. Biocide (utilizare, import, export) .................................................................................. 260
8.7. Poluanţii organici persistenţi ........................................................................................ 260
8.8. Produse pentru protecţia plantelor ............................................................................... 261
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia
plantelor .............................................................................................................................. 261
8.10. Metalele grele – mercur, nichel, cadmiu, plumb ......................................................... 261
8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor .......................................................................... 261
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................ 261
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ............................................................................. 261
10.1. Aşezările urbane ........................................................................................................ 261
10.1.1. Amenajarea teritorială.......................................................................................... 262
10.1.1.1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ............................................ 262
10.2. Zgomotul ................................................................................................................... 263
10.3. Mediu şi sănătate ....................................................................................................... 264
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ................................................ 264
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ................................................... 265
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei ................... 265
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ................................................... 266
10.4. Obiective şi măsuri ..................................................................................................... 266
7

10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului......................................... 266
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei .............................................. 267
10.4.3. Obiective şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor municipale .............................. 267
10.4.4.Obiective privind reducerea zgomotului ................................................................ 268
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi .................... 268
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ...................................................... 269
11.1. Agricultura .................................................................................................................. 269
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul ...................................................................... 269
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol .............................. 271
11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate .................................................... 271
11.1.2.2. Evoluţia şeptelului ......................................................................................... 271
11.1.2.3. Agricultura ecologică ..................................................................................... 273
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ..................................... 274
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului .................................................................................. 274
11.2. Industria ..................................................................................................................... 275
11.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului .................. 275
11.2.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi
controlul poluării industriale ............................................................................................. 276
11.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării
industriale ........................................................................................................................ 276
11.3. Turismul ................................................................................................................... 276
11.3.1. Potenţialul turistic ................................................................................................ 276
11.3.2. Impactul turismului asupra mediului .................................................................... 282
11.3.3 Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri ...................................... 284
12. ENERGIA ..................................................................................................................... 286
12. 1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ....................................................... 286
12. 2 . Consumul brut de energie .................................................................................... 286
13.TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL .................................................................................... 286
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului..................................................................... 286
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi. ........................................................................................................................ 287
8

13. 3. Situaţia parcului auto ................................................................................................ 293
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA ...... 295
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului ............................................................ 295
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda
Naţională de Mediu ............................................................................................................. 302
14.3. Fondul pentru mediu .................................................................................................. 306
14.4. Fondurile Uniunii Europene ........................................................................................ 309
9

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ
1.1. Date generale.
Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de
hectare şi cuprinde unităţi fizico-geografice deosebite din punct de vedere morfologic şi
genetic: Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă
până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, lacul Sărături-
Murighiol şi litoralul Mării Negre de braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea
teritorială până la izobata de 20 m (Fig. 1.1.1.)
Poziţia geografică a rezervaţiei este definită de următoarele coordonate
geografice: 28°10‟50” (Cotul Pisicii) şi 29°42‟45” (Sulina) longitudine estică; 45°27‟
(braţul Chilia, km 43) şi 44°20‟40” (Capul Midia) latitudine nordică.
Din suprafaţa totală a rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă
ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de
patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum
şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de
interes naţional. Restul suprafeţelor includ zone îndiguite pentru piscicultură, agricultură
şi silvicultură (circa 80.000 de hectare), zone prevăzute în Legea 18/1991, cuprinzând
suprafeţe de teren proprietate privată sau publică de interes local din intravilanul
localităţilor sau teritoriile comunelor (circa 29.000 hectare) precum şi o zonă tampon
marină de circa 103.000 hectare.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este amplasată pe teritoriile administrative a 3 judeţe:
Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).
Repartizarea suprafeţelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
1. Suprafaţă totală: 580.000 ha, din care:
Suprafaţă terestră:
439.508 ha
Suprafaţă marină
140.492 ha
2. Suprafaţă totală: 580.000 ha, din care:
În judeţul Tulcea, total:
508.851 ha, (87,73%) din care:
- Suprafaţă terestră (continentală): 410.359 ha
- Suprafaţă marină: 98.492 ha
În judeţul Constanţa, total:
70.313 ha, (12,13%) din care
- Suprafaţă terestră: 28.313 ha
- Suprafaţă marină: 42.000 ha
În judeţul Galaţi, total:
836 ha, (0,14%) din care
- Suprafaţă terestră, inclusiv
Ostrovul Prut (62 ha):
836 ha.
10

Fig. 1.1.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – coordonate geografice, zonare
11

Fig. 1.1.2. Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării – Vedere satelitară
Principalele altitudini. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale
Delta Dunării este o formaţiune rezultată din raportul dintre principalii factori care
guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi
valurile, precum şi debitul de apă şi aluviuni transportate în zona de vărsare. La aceste
condiţii se asociază şi configuraţia reliefului submers, costier, marin.
12

Sub aspect morfologic, teritoriul RBDD este o regiune plană (câmpie aluvială în
formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat
câmpul Chiliei, un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei),
grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul
„0” al Mării Negre, din teritoriul Deltei Dunării, 20,5% se găseşte sub acest reper, iar
79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1
m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7
m), iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -
34 m pe braţul Tulcea, -26 m pe braţul Sf.Gheorghe, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În
depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care
are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.
Principalele categorii morfohidrografice sunt reprezentate de:
- grindurile marine (circa 8% din suprafaţa deltei), reprezentate prin Letea,
Caraorman, Sărăturile, Crasnicol şi altele, se găsesc în partea estică a deltei şi au o
poziţie aproape perpendiculară pe braţele Dunării;
- grindurile fluviatile (circa 6%) însoţesc braţele Dunării, gârlele principale şi au
o desfăşurare mai mare la vârful deltei cu aspect de câmpuri aluviale de 2-5 m înălţime,
ce se subţiază către mare;
- câmpurile continentale (circa 6%) sunt martori de eroziune din Câmpia
Bugeacului constituite din depozite loessoide, fiind reprezentate prin Câmpul Chiliei şi
partea centrală a grindului Stipoc;
- terenuri mlăştinoase, acoperite cu apă, în funcţie de nivelul Dunării, şi de
vegetaţie palustră, sunt situate între -0,5 – 1,0 m şi ocupă, în condiţii naturale,
neamenajate circa 67,2%;
- lacurile ocupă depresiunile situate sub 0 m în partea vestică (delta fluviatilă) şi
sub 0,5 m în parte estică (delta maritimă), unde se asociază în complexe lacustre;
acestea ocupau la nivelul anului 1964, 31.260 ha (9,3%) iar după desecarea unora, ca
urmare a unor amenajări agricole şi silvice, în 1990 mai însumau doar 25.800 ha (8%);
- braţele, gârlele şi canalele principale acoperă o suprafaţă de 9.959 (2,5%);
- Dunărea şi braţele ei Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe; Dunărea drenează un
bazin hidrografic de peste 805.000 kmp, cu 120 de afluenţi şi cu un debit mediu de
6.453 m³/sec; braţul Chilia, cu multe ramificaţii şi ostroave, este cel mai tânăr şi mai
lung (120 km) şi mai viguros prin faptul că transportă cea mai mare cantitate de apă şi
aluviuni (58%); braţul Sulina a fost preferat de către Comisia Europeană a Dunării
(1856) pentru navigaţia maritimă şi a fost scurtat (de la 92 km la 63,7 km) prin
corectarea unor meandre şi adâncit în perioada 1862-1902, fapt ce a condus la
creşterea debitului de la 7-8% la 18-20%; braţul Sf. Gheorghe, cel mai sudic şi mai
vechi cu o lungime de 108,2 km, a suferit, în ultimii ani, modificări prin rectificarea
meandrelor în număr de şase, scurtându-se la 69,7 km fapt ce a condus, deasemenea
la creşterea debitului tranzitat până la 23-24%; înainte de vărsare, braţul Sf. Gheorghe
formează o deltă proprie, asemeni deltei formate de braţul Chilia (deltă formată pe
teritoriul Ucrainei).
Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, altitudine redusă (0-12 m) şi
diversitatea peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima este temperatcontinentală
cu influenţe pontice.
Valorile principalilor parametri climatici sunt:
- radiaţia solară globală, ca principal factor al climei, atinge pe teritoriul RBDD,
cele mai mari valor medii anuale din România, ce cresc de la Vest (cca
130kcal.cm 2 ) la Est (peste 135 kcal.cm 2 ) sub influenţa Mării Negre; aceste
valori depind de nebulozitatea toatală şi de durata de strălucire a Soarelui;
13

- temperatura medie anuală creşte de la Vest la Est, concomitent cu reducerea
influenţei uscatului şi creşterea influenţei mării şi variază între 11 º C Tulcea
şi Jurilovca şi 11,4 º C Gura Portiţei
- nebulozitatea totală are o medie anuală care se reduce trepata de la Vest (>
5.6 zecimi) spre Est (< 5,2 zecimi) ;
- numărul mediu anual al zilelor cu cer senin creşte de la Vest la Est (Tulcea 66
zile, Jurilovca, 69,4 zile, Sfântu Gheorghe 80,1 zile );
- durata medie anuală de strălucire a Soarelui este de 2500 ore/an;
- precipitaţiile între 400-450 mm/an.
În anul 2008 regimul hidrologic al Dunării s-a caracterizat prin nivele mai mari
faţă de cotele anului 2007, dar apropiate de nivelul cotelor înregistrate în anul 2001 şi
2006 (grafic nr.1.1).
În anul 2008 regimul hidrologic al Dunării înregistrat la Staţia hidrologică Tulcea,
s-a caracterizat prin nivele cele mai scăzute în lunile septembrie, octombrie, noiembrie,
comparativ cu nivelul cotelor înregistrate în anii 2006 şi 2007, iar nivelele cele mari s-au
înregistrat în lunile aprilie, mai, iunie (Grafic 1.2).
Regimul hidrologic al anului 2008 se remarcă prin amplitudini mari în perioada de
primăvară şi vară, fapt ce a determinat o bună circulaţie a apei în lacuri, japşe şi canale,
aportul de substanţe nutritive şi de săruri având are un rol important în menţinerea
ecosistemelor existente din Deltei Dunării.
14

Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală). Precipitaţii
atmosferice (cantitatea anuală)
În anul 2008 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 12°C (Staţia Tulcea,
Mahmudia, Gorgova, Jurilovca) şi 13 °C (celelalte staţii). Cele mai ridicate temperaturi
s-au înregistrat în luna august la staţia Tulcea (35,6)°C şi staţia Jurilovca (35,8°C).
Zilele de vară definite ca având temperatura maximă diurnă > 25 °C, au fost distribuite
de-a lungul unor intervale lungi de timp şi s-au caracterizat printr-o frecvenţă mai mare
în perioada de vară, respectiv în lunile iunie, iulie, august, acestea fiind cuprinse între
102 zile/an la staţia Tulcea, 95 zile/an la staţia Gorgova, 93 zile/an la staţia Gura
Portiţa, cele mai puţine, de 69 zile/an înregistrându-se la staţia Sulina (tabel nr. 1.1).
Zilele tropicale, caracterizate prin temperaturi maxime ale aerului de peste 30°C, au
fost înregistrate la staţia Tulcea - 44 zile/an, staţiile Gura Portiţei şi Gorgova - 27 zile/an,
staţia Jurilovca – 24 zile/an, staţia Mahmudia – 18 zile/an, staţia Sf. Gheorghe –14
zile/an şi staţia Sulina - 1zi/an (tabel nr. 1.1).
Temperatura minimă absolută anuală a fost înregistrată la staţia Jurilovca - 13,2 °C
şi -12,9 °C la staţia Tulcea, în luna ianuarie, temperaturile menţinându-se negative şi în
lunile februarie, martie şi decembrie cu mult superioare faţă de normala standard
climatologică a mediilor multianuale.
15

Cele mai multe nopţi geroase, cu temperaturi mai mici de -10°C, au fost
înregistrate în perioada de iarnă a anului 2008 la staţia Gorgova - 9 nopţi şi Tulcea – 7
nopţi, iar staţiile Sf. Gheorghe, Mahmudia şi Jurilovca – 3 nopţi şi 1 noapte la staţia
Sulina. (tabelul nr. 1.1).
Tabel nr. 1.1 Numărul zilelor cu temperaturi ce depăşesc anumite limite
caracteristice
Anul
STAŢIA METEOROLOGICĂ
2008 Tulcea Sulina Sf.Gheorghe Mahmudia Jurilovca
Gura
Portiţei
Gorgova
Nopţi geroase m < -
10gr.C 7 1 3 3 3 2 9
Zile iarnă m < 0
gr.C 35 10 8 25 23 14 19
Zile îngheţ m < 0
gr.C 43 37 52 57 56 43 55
Zile vară M >
25gr.C 102 69 88 84 91 93 95
Zile tropicale M >
30 gr.C 44 1 14 18 24 27 27
Nopţi tropicale m >
20 gr.C 4 52 9 23 10 44 8
Temperatura
solului
(medie la
suprafaţă) 14 0 16 14 19 14 16
Temperatura
solului
(la 10 cm
adâncime) 15 0 20 12 19 0 0
Precipitaţii
(medie lunară,
mm/mp) 421 165 324 535 367 307 541
16

Precipitaţii
maxime/24h 189 97 158 312 279 160 305
Zile cu precipitaţii >
0.1 mm 99 54 79 96 76 78 76
Zile cu precipitaţii >
5 mm 24 8 13 20 18 18 19
Zile cu strat
zapada, cm 18 0 12 17 17 13 25
Zilele de îngheţ au variat în limite restrânse la toate staţiile, cele mai puţine, 37
zile, revin staţiei Sulina, iar cele mai multe, 57 zile, staţiei Tulcea.
Precipitaţiile atmosferice
Media precipitaţiilor în anul 2008 înregistrate la staţiile meteorologice de pe
teritoriul RBDD a fost de 392 mm, înregistrându-se 541 mm/an la staţia Gorgova, 535
mm/an la staţia Mahmudia, , 508 mm/an la staţia Tulcea, 367 mm/an la staţia Jurilovca,
324 mm/an la staţia Sfântu Gheorghe, 307 mm/an la staţia Gura Portiţei şi cel mai puţin,
165 mm/an la staţia Sulina.
Luna cea mai săracă în precipitaţii a fost luna februarie, media lunii fiind cuprinsă
între 0,3 mm (la staţia Gura Portiţei) şi 19,7 mm la staţia Tulcea. Cantitatea cea mai
mare de precipitaţii a fost înregistrată la staţia Mahmudia în luna septembrie (165,8
mm) şi la staţia Jurilovca (126,6 mm).
1.2. Resurse naturale
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile
În perimetrul RBDD au fost identificate diferite resurse naturale neregenerabile:
nisip cuarţifer pentru siderurgie, minereuri de metale grele în nisipurile grindurilor
litorale, turbă, etc.
17

Nisipurile din grindurile fluvio-marine au constituit obiect de exploatare, cele din grindul
Caraorman (nisip cuarţos – 90,8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei şi în
procesul tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Galaţi. După declararea Deltei
Dunării, rezervaţie a biosferei, au fost stopate lucrările de realizare a exploatării şi au
fost abandonate instalaţiile şi construcţiile neterminate care, în prezent, nu se
integrează în peisajul deltei.
Nisipurile din cordoanele litorale au fost exploatate pentru extragerea unor metale grele.
Acivitatea de extragere şi prelucrare industrială a metalelor grele din nisipurile grindului
Chiuc, a fost oprită în anii ‟90 datorită incompatibilităţii acestor activităţi cu statutul de
rezervaţie.
1.2.2. Resurse naturale regenerabile
Condiţiile geografice şi climatice deosebite din Delta Dunării au favorizat
dezvoltarea unor importante resurse naturale regenerabile: peşte, stuf, păşuni, păduri,
plante medicinale, ciuperci, etc., care sunt valorificate prin activităţi economice
tradiţionale de către populaţia locală. O resursă naturală importantă o constituie peisajul
deltaic care are caracteristici specifice şi este deosebit de atrăgător. Resursa
peisagistică este valorificată prin activităţi de turism, atât de către agenţi economici
specializaţi cât şi de populaţia locală.
Exploatarea resurselor naturale este reglementată de legi şi norme de aplicare a
acestora, de către instituţii locale, judeţene şi naţionale. Conform reglementărilor în
vigoare, populaţia locală beneficiază de dreptul de utilizare a resurselor naturale pentru
consum propriu. Localnicii folosesc o cotă de peşte pentru consum familial, de circa 3
kg/familie/zi, precum şi o cotă de stuf de 2t/gospodărie pentru construcţii specifice
(garduri, acoperişuri şi anexe gospodăreşti).
Terenurile de păşunat sau terenurile agricole sunt folosite pentru creşterea
animalelor şi agricultură. În satele fără terenuri agricole, (Mila 23, Crişan, Sfântu
Gheorghe, etc.), localnicii folosesc terenul din gospodărie pentru grădinărit. Produsele
obţinute nu sunt suficiente, însă contribuie la rezilienţa gospodăriei.
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială
1.3.1. Procesul de urbanizare
O zonă urbană este de obicei definită ca un areal unde au loc activităţi nelegate
de agricultură (industrie şi servicii).
Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui sistem de
management adecvat axat pe următoarele ţinte principale:
Îmbunătăţitea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea
accesului la servicii publice şi locuinţe;
Utilizarea eficientă a terenurilor, în concordanţă cu planul de urbanizare;
Extinderea controlată a zonelor construite;
Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural;
Protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Urbanizarea poate fi privită ca un proces global care implică transformări
economice, sociale, comportamentale, determinând modificări ale cadrului
natural şi construit, ale modului de utilizare a terenurilor.
Totodată urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei
urbane,de apariţia de noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente
presupune şi necesită dezvoltarea unor facilităţi semnificative şi din punct de
vedere al sănătăţii şi igienei mediului:
Alimentarea centralizată cu apă potabilă;
18

Racordarea la reţeaua de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere;
Colectarea organizată a deşeurilor.
În perimetrul RBDD nu sunt aglomerări urbane. În jurul RBDD există un număr de
localităţi rurale şi urbane (Isaccea, Babadag) şi Municipiul Tulcea însumând o populaţie
de peste 150.000 locuitori.
1.3.2. Concentrările urbane
Aglomeraţia urbană este forma cea mai dezvoltată şi dinamică a oraşului
modern, efect al dinamismului economiei şi expansiunii în teritoriu a procesului de
urbanizare. În perimetrul RBDD sunt 25 de localităţi organizate în 7 comune situate
integral în acest perimetru: (Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Crişan, C.A. Rosetti, Sfântu
Gheorghe, Chilia Veche) şi oraşul Sulina.
De asemenea există comune care au parţial teritorii în perimetrul RBDD (Nufăru,
Beştepe, Murighiol), precum şi suburbia Tudor Vladimirescu a municipiului Tulcea.
Tabel 1.3.2.1. Evoluţia populaţiei în localităţile din RBDD
Nr.
crt.
Municipiu,Oraş,Comună Localitatea Nr.locuitori-
2007
Nr. locuitori
-2008
1 Tulcea T.Vladimirescu 380 380
2 Sulina Sulina 4670 4630
3 Ceatalchioi Ceatalchioi 375 398
4 Ceatalchioi Plauru 96 96
5 Ceatalchioi Sălceni 77 78
6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 204 261
7 Chilia Veche Chilia Veche 3539 3600
8 Pardina Pardina 712 700
9 C.A.Rosetti C.A.Rosetti 295 325
10 C.A.Rosetti Sfiştofca 312 324
11 C.A.Rosetti Letea 404 430
12 C.A.Rosetti Cardon 27 27
13 C.A.Rosetti Periprava 141 150
14 Crişan Crişan 487 486
15 Crişan Mila 23 493 493
16 Crişan Caraorman 434 433
17 Maliuc Maliuc 296 294
18 Maliuc Partizani 483 481
19 Maliuc Gorgova 147 147
20 Maliuc Vulturu 70 70
21 Maliuc Ilganii de Sus 62 62
22 Beştepe Băltenii de Jos 92 92
23 Nufăru Ilganii de Jos 164 160
24 Murighiol Uzlina 3 3
25 SF.Gheorghe Sf.Gheorghe 971 971
Total 14.934 15.091
Din analiza statistică a populaţiei din perimetrul RBDD, în anul 2008 se constată
o creştere a populaţiei cu 1% faţă de anul 2007.
19

CAPITOLUL 2. ATMOSFERA
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
Monitorizarea emisiilor emisiilor cu efect acidifiant, COV nemetanici, metale
grele, plumb, poluanţi organici persistemţi, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili
policloruraţi şi hexaclor benzen este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului
Tulcea.
2.2. Calitatea aerului ambiental
Monitorizarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi
organici volatili, metale grele, poluanţi organici persistenţi, pulberi în suspensie, benzen
şi ozon este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE
3.1. Cadru general. Cadru legislativ.
Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane
care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la
variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă.
Concentraţia de gaze cu efect de seră este în creştere, ca rezultat direct al activităţilor
umane.Emisiile de dioxid de carbon (în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi
gazelor naturale), metan şi protoxid de azot (în special din agricultură şi schimbarea
modului de utilizare a terenului), ozon (produs de gazele de eşapament şi alte surse) şi
de gazele industriale cu durată mare de viaţă, precum hidrofluorocarburile şi
perfluorocarburile blochează căldura (radiaţia infraroşie emisă de Pământ) în atmosferă,
crescând temperatura la nivel global. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de
efect de seră intensificat. Crescând concentraţiile gazelor, efectul de seră se intensifică,
transportul de energie şi umiditate în sistem se perturbă, fapt care determină
dezechilibre în sistemul climatic.
Modelele climatice prognozează o creştere a temperaturii la nivel mondial de cca
1,4 - 5,8 0 C până în anul 2010. Această schimbare ar fi mult mai mare decât orice
schimbare climatică petrecută cel puţin în ultimii 10000 de ani şi va influenţa atât
sistemele fizice cât şi pe cele biologice.
Printre efectele directe care au apărut se pot menţiona:
creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional,
intensificarea frecvenţei apariţiei şi intensităţii fenomenelor meteorologice
extreme(furtuni, tornade, uragane), schimbarea modelele regionale climatice şi
de precipitaţii (valuri de caldură, secete, inundaţii), iar tendinţele indică o
creştere graduală în următorii ani;
scăderea grosimii şi a extinderii gheţarilor din zona artică
dezvoltarea unor mutaţii la nivelul biosistemelor: înflorirea timpurie a unor specii
de plante, dispariţia unor specii de amfibieni, etc.
Încă din anul 1992, un număr de 154 de state au sesizat potenţialul pericol pe
care îl prezintă fenomenul schimbărilor climatice, şi în consecinţă la summit-ul de la Rio
de Janeiro au adoptat Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
(UNFCCC). Obiectivul fundamental al acestei Convenţii era stabilizarea concentraţiilor
de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare
20

antropică periculoasă a sistemului climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un
interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la
schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar
dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.
În 1994, România a ratificat UNFCCC prin Legea 24/1994. Prin semnarea
UNFCCC şi adoptarea ţintei de reducere, România şi-a manifestat în mod clar
preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a
îndeplini angajamentele ce derivă din această Convenţie. Cea de-a treia Conferinţă a
Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto, în Japonia, a reprezentat un nou
pas înainte în problema schimbărilor climatice din perspective globale, fiind adoptat un
protocol al UNFCC, numit Protocolul de la Kyoto.
Dat fiind faptul că dovezile ştiinţifice apărute după adoptarea UNFCCC au indicat
necesitatea unor măsuri mai stringente de reducere a gazelor cu efect de seră, prin
prevederile Protocolului de la Kyoto s-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume
angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră
(stabilite prin UNFCCC) şi să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră
în prima perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată.
România a fost prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat
Potocolul de la Kyoto în ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001, angajându-se să
realizeze prevederile stipulate în Protocol, respectiv:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada de angajare 2008-
2012, cu 8% faţă de nivelul de emisii înregistrat în anul 1989;
realizarea, nu mai târziu de anul 2007, a unui sistem naţional pentru estimarea
emisiilor antropogenice rezultate din surse sau din reţinerea prin absorbţie a
tuturor gazelor cu efect de seră;
elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării unei dezvoltării
durabile;
înfiinţarea Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră .
Pentru implementarea unei acţiuni naţionale şi unitare, îndreptate atât spre
limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera cât şi a efectelor potenţiale ale schimbărilor
climatice, prin Hotărârea de Guvern nr. 645/2005 a fost aprobată Strategia Naţională a
României privind Schimbările Climatice pentru perioada 2005-2007. Strategia stabileşte
şi abordarea principială a României privind implementarea activitaţilor în domeniul
schimbărilor climatice necesare pentru participarea la Schema de Comerţ cu Emisii a
Uniunii Europene (ETS UE).
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1877/2005 a fost elaborat şi adoptat Planul de
Acţiune privind Schimbările Climatice ( PNASC), principalul instrument de implementare
a Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice. PNASC desemnează
sarcini şi responsabilităţi pentru fiecare instituţie implicată, prevede termene clare
pentru acţiunile ce urmează să fie întreprinse şi identifică potenţialele surse de finanţare
a acţiunilor specifice.
Alte acte legislative ce cuprind prevederi legate de schimbările climatice
încadrate în legislaţia primară sunt:
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului;
HG 586/2004 - privind infiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de
evaluare şi gestionare integrată a calitaţii aerului;
HG543/2004 – privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi
programelor de gestionare a calităţii aerului;
HG 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia
atmosferei;
21

HG 738/2004 – pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul
protecţiei atmosferei;
Ordinul MAPM 592/2002 – privind aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită,a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM 2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului
în aerul înconjurător;
Ordin MAPM 745/2002 – privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea
aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calitătii aerului din România.
Unele acte normative din anumite sectoare de activitate sunt de asemenea
relevante pentru politicile şi măsurile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES), respectiv: în sectorul energiei,în sectorul transporturilor .
Concluzii
Prin Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, România şi-a propus
introducerea unui sistem de comercializare internaţională a emisiilor, inclusiv în forma
unei Scheme Verzi de Investitii (GIS). Acest sistem se va baza pe alocarea veniturilor
obţinute din comercializarea internaţională a emisiilor (IET) pentru promovarea
investiţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din România şi pentru alte
proiecte cu beneficii asupra mediului.
În judeţul Tulcea nu a fost implementat nici un proiect de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră în baza mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la
Kyoto.
CAPITOLUL 4. APA
4.1. Introducere
Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa
noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această
preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine
dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în
ciclul hidrologic. Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată.
Apa reprezintă elementul preponderent şi în acelaşi timp de importanţă majoră
pe teritoriul RBDD. Având în vedere aceste lucruri, monitorizarea calităţii apei este
obiectivul central al activităţii laboratorului de ecotoxicologie din cadrul ARBDD.
Directiva Cadru defineşte apele de suprafaţă ca toate apele interioare stătătoare sau
curgătoare de pe suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere
(Art.2(1) şi 2(10)).
Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apă atât
cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a mediului
înconjurator, impunându-se crearea de instrumente legislative care să se adreseze clar
problemelor aparute şi să contribuie la asigurarea resurselor de apă pentru generaţiile
viitoare.
4.1.2. Cadrul legislativ
Monitorizarea şi evaluarea calităţii apei pe teritoriul RBDD s-au efectuat în
conformitate cu următoarele acte legislative în vigoare:
Directiva Cadru CE (apă)/2000;
Legea Apelor 107/1996;
Convenţia Dunării - Sofia 2003;
OM 44/2004 - calitatea apei pentru biotă;
SR ISO 5667/2002- prelevare, transport, conservare probe de apă ;
22

ORDIN 161/2006 - stabilirea claselor de calitate ale apelor de suprafaţa ;
HG 188/2002;
OM 245/2005 - metode de evaluare de risc şi de impact - procedura de monitorizare ;
HG 351/2005 - substanţe periculoase şi prioritare/prioritar periculoase.
4.2. Resursele de apă
1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina,
2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,
3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim,
4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Goloviţa - Sinoe,
5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa
litoralului Deltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă
de suprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape care sunt
reprezentate de ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât
şi corpuri de apă puternic modificate.
4.2.1. Resursele teoretice de apă
Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de
apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de
mică adâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către
puţine gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.
În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu sunt
corespunzătoare şi nu sunt utilizate.
Resursele de apă de suprafaţă sunt cele mai importante şi sunt reprezentate, în
principal, de fluviul Dunărea, de Complexul Lagunar Razim-Goloviţa-Zmeica, precum şi
de lacurile Bababag, Obretin şi Dranov. Nu se cunosc cazuri de alimentări de apă în
scop gospodăresc sau industrial din lacurile celorlalte complexe lacustre din Delta
Dunării.
Principalii utilizatori sunt reprezentaţi de sectorul agricol care utilizează cantităţi
importante de apă pentru culturile agricole, pentru sectorul zootehnic şi pentru cel
piscicol.
Pentru culturile agricole, ANIF asigură apă pentru irigaţii prin pompare prin
sistemele de irigaţii alimentate din Complexul Lagunar Razim-Goloviţa-Zmeica şi lacul
Babadag. Amenajările piscicole care funcţionează în perimetrul RBDD, utilizează apa
lacurilor naturale în suprafaţă totală de circa 6.700 ha (Babadag, Obretin, Dranov) sau
apa din Dunăre intrată gravitaţional sau prin pompare în bazinele piscicole amenajate
care funcţionează în RBDD.
Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în
principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului
Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea.
Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt
utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte
localităţi din perimetrul RBDD.
4.2.2. Prelevări de apă
Din evidenţele ANAR, SGA Tulcea, în anul 2008 au fost prelevate cantităţi de
apă de circa 45.642 mii mc, 40.631 mii mc apă de suprafaţă (Dunăre şi lacuri) şi 5.011
mii mc apă subterană.
23

4.3. Ape de suprafaţă
Pentru condiţiile specifice din România, Administraţia Naţională “Apele Române”
(2004) a stabilit tipologia abiotică (pe baza Schemei B recomandate de DCA - (ICPDR,
Part02(ch3.1_3.2_3.3) 2005)) pentru apele de suprafaţă, cu unele adaptări la condiţiile
specific locale ale teritoriului României.
În cadrul acestei tipologii Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o poziţie aparte
datorită hidromorfologiei sale care include:
cursul de apă datorită braţelor Dunării şi a canalelor sale;
lacuri naturale datorită ghiolurilor şi japşelor sale;
apele tranzitorii (care pot fi fluviale lacustre şi marine).
Din punctul de vedere al statutului său de apă curgătoare Delta Dunării se
încadrează în tipul RO22 subtipul 10 şi RO_TT01 datorită apelor sale tranzitorii fluviale
(ICPDR, Part02(ch3.1_3.2_3.3) 2005).
Apele tranzitorii fluviale sunt localizate pe braţele de vărsare ale Dunării în Marea
Neagră (braţul Chilia: 20 km – 0 km, braţul Sulina: 19 km – 0 km şi braţul Sf. Gheorghe:
7 km - 0 km).
Reţeaua de canale din Delta Dunării este reprezentată de 45 gârle în regim
natural de circulaţie a apei în lungime de 1742 km şi 26 de canale în lungime de 1753
km.
În conformitate cu tipologia abiotică în R.B.D.D. au fost identificate 7 tipuri de
lacuri deltaice ROLN04, ROLN05, ROLN06, ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi ROLN14 şi
un lac (Sinoe) inclus în categoria de ape tranzitorii lacustre, a cărei tipologie a fost
bazată pe o combinaţie a sistemului A şi sistemului B prevăzut în anexa II a Directivei
Cadru Ape.
Apele tranzitorii marine ale deltei sunt localizate în sectorul nordic al litoralului
românesc, de la gura de vărsare a braţului Chilia la Periboina, ajungând până în dreptul
capului Midia, dacă se ia în considerare limita Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Parametrii de calitate utilizaţi la caracterizarea stării apelor de suprafaţă din Delta
Dunării au fost abiotici şi biotici. Până în prezent, nu este în vigoare la nivelul ţărilor
dunărene, dar nici la nivel naţional o schemă pentru clasificarea calităţii apelor naturale,
există doar reglementările cu privire la parametrii utilizaţi în stabilirea stării ecologice.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de
monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă de pe teritoriul rezervaţiei, pe anul 2008,
ţinând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenţie
deosebită şi funcţie de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea
lunară a 25 de secţiuni, enumerate mai jos şi care sunt evidenţiate pe harta alăturată.
24

Secţiuni monitorizate:
1. Amonte Reni
2. Ceatal Chilia
3. Amonte Izmail
4. Aval Izmail
5. Amonte Chilia
6. Aval Chilia
7. Canal Şontea
8. Canal Crişan-Caraorman
9. Canal Lopatna
10. Lac Rotundu
11. Lac Câşla
12. Lac Merhei
13. Lac Fortuna
14. Lac Nebunu
15. Lac Răducu
16. Lac Potcoava
17. Lac Miazăzi
18. Lac Iacub
19. Lac Cuib cu lebede
20. Lac Roşu
21. Lac Erenciuc
22. Lac Isacov
23. Lac Sinoe
24. Lac Razim
25. Lac Goloviţa
25

Fig. 4.3.1 Harta staţiilor de monitorizare
Fiecare probă de apă este evaluată în urma analizei a 36 indicatori de calitate şi
încadrată în clasa de calitate corespunzătoare conform Ordinului 161/2006 pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea
stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.
26

În paralel cu monitorizarea efectuată de laboratorul de ecotoxicologie din cadrul
ARBDD, laboratorul INCDD Tulcea a evaluat calitatea apelor de suprafaţă de pe
teritoriul RBDD în 27 de puncte de prelevare, evidenţiate pe harta alaturată.
Localizare puncte de prelevare
Anexa 1
3.
15
11
12
1.
2.
6.
13
14
7.
8 18
19
10 17
16
25
9.
4.
22
23
21
1. Ceatal Chilia
2. Ceatal Sf. Gheorghe
3. Periprava
4. Sulina
5. Sf. Gheorghe
6. cnl.Şontea
7. cnl. Lopatna
8. cnl. Litcov
9. cnl. Crişan - Caraorman
10. cnl. Perivolovca
11. L. Rotundu
12. L. Somova
13. L. Nebunu
14. L. Fortuna
15. L. Merhei
16. L. Miazăzi
17. L. Gorgostel
18. L. Isacova
19. L. Uzlina
20. L. Iacub
21. L. Roşu
22. L. Roşuleţ
23. L. Potcoava
24. L. Erenciuc
25. L. Razim - Bisericuţa
26. L. Golovita
27. L. Sinoie - Periboina
26
27
25
24
5.
Fig. 4.3.2. Localizare puncte de prelevare
27

Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Normativul
161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă, tabelul nr.6, Elemente şi standarde de calitate biologice,
chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a a apelor de suprafaţă, anexa
C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă.
S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor
determinaţi în perioada 2003-2008.
Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C,
Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din
Normativul 161/2006:
Regimul de acidifiere: pH;
Regimul oxigenului:oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen la 5 zile,
indice de permanganat ;
Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul total,
ortofosfaţi solubili, fosfor total, clorofila ,, a” ;
Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;
Poluanţi de origine naturală: crom, cupru, zinc, arsen, plumb, cadmiu, fier,
mangan, nichel, mercur ;
Alţi poluanţi chimici relevanţi: pesticide organoclorurate (lindan, pp‟ DDT),
PCB-uri.
Analizele fizico-chimice au fost efectuate în laboratorul de chimie al Instututului
Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, laborator acreditat în
conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025: 2005, de către Asociaţia de Acreditare din
România, RENAR. Metodele utilizate sunt clasificate în: determinări potenţiometrice,
determinări spectrometrice de absorbţie moleculară, determinări volumetrice,
determinări spectrometrice de absorbţie atomică cu vapori reci (mercur), determinări
prin spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv, determinări prin cromatografia
de gaze.
Analizele de fitoplancton, zoobentos şi zooplancton au fost efectuate în cadrul
laboratorului de hidrobiologie al Instututului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta
Dunării Tulcea.
4.3.1. Starea râurilor interioare
4.3.2. Starea lacurilor
În anul 2008 s-a continuat activitatea de supraveghere a stării ecosistemelor
lacustre din teritoriul rezervaţiei, prin monitorizarea evoluţiei parametrilor fizico-chimici
în lacurile reprezentative pentru cele şase complexe lacustre ale acesteia.
Variaţiile înregistrate pentru majoritatea parametrilor reflectă diversitatea condiţiilor de
mediu existente într-un areal atât de complex cum este Delta Dunării, distribuţia
valorilor fiind influenţată de obicei de tendinţele naturale de evoluţie ale ecosistemelor,
peste care se suprapun influenţele antropice prezente în special pe Braţul Chilia.
28

Din punct de vedere al chimismului apei, cele 16 lacuri monitorizate de pe
teritoriul Deltei Dunării se încadrează în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor
Ordinului Nr. 161/2006.
Evoluţia indicatorilor relevanţi este prezentată în următoarele grafice:
Fig. 4.3.2.1. Evoluţia valorilor reziduului fix
Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I
de calitate .
Fig. 4.3.2.2. Evoluţia concentraţiilor de sulfaţi
29

Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I de
calitate .
Fig. 4.3.2.3. Evoluţia concentraţiilor de azot în azotaţi
Valorile peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate:
lac Sinoe - 4.
Fig. 4.3.2.4. Evoluţia concentraţiilor de azot în azotiţi
30

Valori peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate :
lac Razim- 3,lac Goloviţa- 4, lac Sinoe- 5 .
Fig. 4.3.2.5. Evoluţia concentraţiilor de oxigen dizolvat
Valori sub limita minimă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate : lac
Goloviţa- 1, lac Sinoe- 2 .
Fig. 4.3.2.6. Evoluţia concentraţiilor de oxigen dizolvat
31

Valori sub limita minimă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate se
înregistrează dor în lunile iulie şi august, perioada cea mai calduroasă a anului.
Fig. 4.3.2.7. Evoluţia concentraţiilor de azot amoniacal
Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de
calitate.
Fig. 4.3.2.8. Evoluţia concentraţiilor de fosfor total
32

Toate valorile sunt mult sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I
de calitate.
Fig. 4.3.2.9. Evoluţia concentraţiilor de produse petroliere
Valori peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 s-au înregistrat în lacul Fortuna
doar în primele 2 luni ale anului, iar în lacul Sinoe în perioada iunie- octombrie.
Fig. 4.3.2.10. Evoluţia concentraţiilor de HCH total( pesticide organo-clorurate)
33

Toate valorile sunt mult sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006.
Graficele prezentate au fost selectate astfel încât să fie reprezentative pentru evoluţia
parametrilor respective la nivelul tuturor complexelor lacustre din RBDD.
Acestea, cât şi mediile anuale ale valorilor indicatorilor studiaţi, evidenţiază faptul că
apele lacurilor monitorizate se încadrează în clasa aIIa de calitate, la toţi aceşti
parametric. Mai mult decât atât, unii indicatori se încadrează în clasa I de calitate( fosfor
total, sulfaţi)
Analizele efectuate în Complexul lagunar Razim-Goloviţa-Sinoe au arătat depăşiri la
parametri precum cloruri sau reziduu filtrabil, dar acestia nu pot fi consideraţi indicatori
de deteriorare a calităţii apei de suprafaţă deoarece apa lacurilor din complexul în
discuţie are o salinitate naturală foarte ridicată, ceea ce explică rezultatele obţinute.
4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate
Studiile ale căror concluzii sunt prezentate în continuare au fost efectuate de
laboratorul INCDD Tulcea.
Caracterizarea stării ecologice din punct de vedere a comunităţilor
zooplanctonice a fost realizată prin două raporturi şi anume: situaţia stării ecologice din
punct de vedere al cladocerilor mari în raport cu total cladoceri şi biomasa
zooplanctonică în raport cu clorofila “a” rezultând o comparaţie a stării ecologice a
lacurilor luate în studiu din 2003-2008; exemplificare făcută conform sistemului de
clasificare ECOFRAME (Moss, 2002) (Figurile 4.3.2.1.2.1-4.3.2.1.2.6)
Algoritmul de calcul al stării ecologice finale este următorul: se calculează suma
numărului variabilelor încadrate în starea ecologică foarte bună. Dacă acestea
constituie mai mult de 80% din totalul variabilelor biologice atunci starea ecologică a
lacului respectiv a fost desemnată ca fiind foarte bună. Dacă suma reprezintă mai puţin
de 80% atunci la analiză se mai adaugă şi numărul de variabile ce reprezintă o stare
ecologică bună.
Daca noua sumă reprezintă cel putin 80% atunci lacul este desemnat ca având o
stare ecologică bună. Dacă nici această sumă nu reprezintă cel putin 80%, procesul se
reia adăugându-se şi numărul de variabile care reprezintă starea ecologică moderată.
Dacă în cazul acesta suma este >80 % atunci lacul se clasifică ca având o stare
ecologică moderată. În caz contrar se mai adaugă la analiză şi numărul variabilelor
încadrate la starea ecologică proastă. Dacă suma este mai >80% atunci lacul se
incadrează în starea ecologică proastă. În caz contrar starea ecologică a lacului este
determinată ca fiind foarte proastă.
4.3.2.1.1. Zooplanctonul
Deoarece raporturile zooplancterilor s-au dovedit a fi mult mai folositoare decât
măsurarea absolută a comunităţilor de zooplancteri, două dintre aceste raporturi au fost
utilizate în analiza datelor (Anexa 1- 6)
Primul este raportul dintre numărul speciilor mari de Cladocere (Daphnia,
Eurycercus, Simocephalus, Sida, Diaphanosoma, Holopedium, Leptodora,
34

Popyphemus) şi numărul total al cladocerilor incluzând toate speciile de cladocere.
Raportul între cladoceri a arătat o stare ecologică ‚foarte bună‟ (FB) pentru anul 2007 a
lacurilor Cuibul cu Lebede, Fortuna şi Roşu.
Lacurile Sinoe, Goloviţa, Miazăzi şi Rotund din punct de vedere al raportului între
cladoceri prezintă o stare ecologică (P) ‚proastă‟.
Al doilea este raportul dintre biomasa crustaceilor zooplanctonici şi biomasa
fitoplanctonică (cazul nostru Chl “a”). Pentru calculul biomasei zooplanctonice s-a
utilizat biomasa în mg/L, (ww) substanţă umedă, calculată după (Pechen 1965;
Klekowski 1966; Edmondson 1971; Dowing 1984), în funcţie de lungimea individuală a
fiecărei specii (L ).
În consecinţă s-a utilizat un raport între biomasa zooplanctonică (mg/l) şi Chl “a”
(mg/l).
În lacuri cu stare ecologică ‚foarte bună‟ (FB) sau ‚moderată‟ (M) este o proporţie
mai mare de cladoceri mari care găsesc refugii împotriva prădătorismului unor specii de
peşti, printre plantele acvatice. Acolo unde nu există aceste plante adică o stare
ecologică ‚proasta‟ – (P) în toate lacurile zooplanctori mari devin mult mai puţin
frecvenţi. Sunt oricum indicii că speciile mari sunt relativ mai puţin abundente în lacurile
iniţial calde, poate din cauza unei multiple împrospatări cu puiet de peşte (Moss,
Becares et al. 2003). Raportul dintre biomasa zooplanctonică şi cea fitoplanctonică sau
chl”a” oferă o măsură independentă a influenţei zooplanctonului şi de asemenea include
biomasa tuturor grupelor taxonomice zooplanctonice.
Raporturile tind să fie mai mari acolo unde comunităţile zooplanctonice utilizează
refugiile oferite de către plantele acvatice, care la rândul lor tind să limiteze dezvoltarea
fitoplanctonului prin mecanisme ce includ menţinerea unui număr mare de zooplancteri
ierbivori cum este cazul pentru anul 2007 a lacurilor: Razim, Sinoe, Somova, Rotund şi
Nebunu (FB).
Menţionăm ca această împărţire reflectă realitatea ecologică, subliniind
variabilitatea evidenţiată a ecosistemlor acvatice din Delta Dunării, eliminând orice
criteriu artificial de clasificare care ar putea conduce la o încadrare care să nu fie în
conformitate cu starea reală a sistemelor ecologice.
4.3.2.1.2. Macronevertebratele
Macronevertebratele bentonice deţin un rol important în procesele de acumulare
şi transfer a energiei în lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup
divers, constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată
şi cerinţe ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează în distribuţia lor
efectele fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării
macronevertebratelor bentonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice.
Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor
acvatice. Multe dintre caracterizări depind de o bună determinare, de cele mai multe ori
până la nivel de specie, fapt ce măreşte considerabil timpul de analiză. Chiar dacă
Directiva Cadru pentru Apă cere realizarea unei evaluări a macronevertebratelor,
complexitatea tipurilor de comunităţi pe care acestea le formează, corelată cu
diversitatea habitatelor fac extrem de dificilă utilizarea lor în evaluarea stării ecologice.
De aceea se încearcă utilizarea unor indicatori cât mai simpli care să eficientizeze
procesul de clasificare ecologică a lacurilor. Procentul de Orthocladiine din totalul
35

larvelor de chironomide, raportul dintre Naidide (Oligochete) şi chironomide, procentul
taxonilor (Plecoptera, Ephemeroptera, Trichoptera) sensibili la eutrofizare şi concentraţii
scăzute de oxigen, sunt câtiva dintre indicatorii utilizaţi pentru determinarea stării
ecologice a lacurilor.
Orthocaldiinele sunt caracteristice apelor cu concentraţii ridicate de oxigen
reflectând o calitate bună a apei la fel ca şi raportul dintre Naidide şi chironomide. În
schimb, sortarea Orthocladiinelor dintre celelalte grupe de chironomide necesită foarte
mult timp şi cunostinţe taxonomice avansate. De aceea acest indicator nu a fost utilizat
decât foarte rar şi numai atunci când se urmăreşte evaluarea unui număr relativ mic de
ecosisteme acvatice. Numărul lacurilor care fac obiectul prezentului studiu fiind mare
am renunţat la utilizarea acestui indicator. Raportul Naidide/total chironomide nu poate
fi utilizat în cazul Deltei Dunării datorită numărului scăzut al speciilor ce aparţin familiei
Naididae.
Indicatorul utilizat în acest studiu este raportul dintre oligochete şi chironomide
(abundente numerice) deoarece reprezintă grupele de organisme dominante în lacurile
din Delta Dunării spre deosebire de ceilalţi indicatori care utilizează organisme cu
variabilitate spaţială puternică fapt care influenţează rezultatele analizei în situaţiile în
care numărul de probe prelevate este mic.
Starea ecologică caracterizată din punctul de vedere al raportului
oligochete/chironomide rămâne constant pe toată perioada analizată cu excepţia anului
2007 când sunt observate unele modificări. În acest sens se constata o creştere a
calităţii apei în toate lacurile din reţeaua de monitorizare cu o singură excepţie,
reprezentată de lacul Somova care a trecut de la starea ecologică „proastă‟ la cea
„moderată‟.
Astfel 6 din cele 18 lacuri studiate prezintă o stare ecologică „proastă‟, 6
„moderată‟, 5 „bună‟ şi doar unul singur – Miazăzi - „foarte bună‟.
4.3.2.1.3. Fitoplanctonul
Programul de monitorizare a evoluţie elementelor de calitate biologice a scos în
evidenţă faptul că fitoplanctonul înregistrează în perioada 2001-2003 o dezvoltare
explozivă a algelor fitoplanctonice (înfloririle algale); o creştere a frecvenţei şi intensităţii
cu care apar înfloririle cu cianoficee în lacurile Somova, Rotund, Erenciuc, Sinoe, Razim
şi Merhei; o extindere a perioadei cu înfloriri algale dominate de cianoficee pe toată
perioada verii şi începutul toamnei. Tendinţele evolutive ale fitoplanctonului în perioadă
2003-2007 arată că, înfloririle algale, au scăzut ca intensitate în majoritatea lacurilor din
Delta Dunării. Cele mai frecvente specii care „înfloresc‟ sunt: Aulacoseira granulata,
Cyclotella meneghiniana, Fragilaria construens, Anabaena sp., Oscillatoria limnetica şi
Lingbya limnetica. Au apărut însă ocazional în perioada 2001-2006 înfloriri şi cu alte
specii: Asterionella formosa, Ulnaria (Fragilaria) ulna, Cryptomonas erosa, Dynobryon
divergens, Mycrocystis aeruginosa. Cea mai mare intensitate a înfloririlor (mai mult de
50% a pragului de înflorire) a fost înregistrată în complexul Razim-Sinoe şi s-a datorat
cianobacterie (Chroococcus sp.).
36

Chiar dacă, frecvenţa înfloririlor s-a menţinut relativ ridicată, în perioada 2003-
2007 cianoficee au înregistrat o frecvenţă ridicată doar în complexul lagunar Razim-
Sinoe şi în complexul lacustru Matiţa-Merhei.
În figura de mai jos se poate observa distribuţia înfloririlor algale realizată pe
baza frecvenţei cu care apar diverse tipuri de înforire în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării.
Fig. 4.3.2.1.3.1. Harta cu frecvenţa tipurilor de înfloriri
37

Fitoplancton
Stare ecologică
Clad(mari/total no.)
Stare ecologică
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
a(ug)
Stare ecologică
Chl "a" (ug.)
Oligo:chiron.
Stare ecologică
Starea ecol. a lacului d.p.d.v.
biologic
Notă: culoarea albastră=cianobacteriile şi diatomeele înfloresc cu o frecvenţă
aproximativ egală; culoarea verde=diatomeele înfloresc cu o frecvenţă mai mare decât
cianobacteriile; culoarea roşie=cianobacteriile înfloresc cu o frecvenţă mai mare decât
diatomeele
Cu toate că strategia de monitoring a calităţii apei din RBDD a fost anterior
stabilită şi comparată cu cerinţele din Directiva Cadru Ape, pentru a atinge obiectivele
stabilite de către directivă cu privire la armonizare a metodologiilor de prelevare şi
analiză a parametrilor biologici, în anul 2008 I.N.C.D.D.D-ul adoptă o nouă strategie de
evaluarea cantitativă a biomasei fitoplanctonice pe baza detectării distribuţiei algale cu
ajutorul spectrofotometrului submersibil. Acestă metodă fiind în conformitate cu
strategia de monitoring a Bazinului Hidrografic al Dunării adoptată de I.C.P.D.R.
îmbunătăţeşte calitatea datelor de biomasa fitoplanctonică şi clorofilă ‟‟a‟‟
Rezultatele acestei noi metode adoptate arată o continuare a tendinţelor de
refacere a ecosistemelor acvatice lacustre din R.B.D.D.: Înfloririle algale înregistrate în
cursul anului 2008 sunt de tip cianoficee spre deosebire de cele înregistrate în anul
2007 care au fost de tip mixt (diatomee-cianoficee). Biomasa fitoplanctonică a
cianoficeelor variind de la 0,26 µg/l în lacul Roşuleţ în luna aprilie la 64,63 µg/l în lacul
Roşu în luna iulie.
2003
Complex Razim-
Sinoe
Razim - - 0.1 P 0.07 P 74 2.2 P P
Sinoie - - 0.4 M 0.03 P 66 3.25 P P
Complex Şontea-
Fortuna
Furtuna A M 0 P 0.36 M 22 1.24 P P
38

Nebunu A M 0.6 FB 0.21 P 35 1.25 P P
Complex
Gorgova-Isac
Cuibul cu Lebede A M 0.6 FB 4.38 FB 57 0.70 M M
Uzlina A M 0.8 FB 0.99 FB 41 4.71 P P
Isac A M 0.8 FB 0.45 M 85 0.30 B M
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei A M 0 P 0.04 P 40 0.42 B P
Miazăzi A M 0 P 0.03 P 30 0.01 FB P
Complex Rosu-
Puiu
Erenciuc A M 0.7 FB 1.65 FB 40 0.66 M M
Iacub A M 0.8 FB 0.2 P 55 0.82 M P
Roşu A M 0.44 M 0.16 P 90 0.27 B P
Roşuleţ B P 0.6 FB 0.28 P 107 0.35 B P
Avandelta
Rotundu B P 1.2 FB 4.54 FB 22 0.76 M M
Somova B P 20.7 FB 10.58 FB 11 0.6 M M
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
B = BUNA
P =
PROASTĂ
C = 3 - 4 înfloriri/an
Fig 4.3.2.1.3.2. Starea ecologică a lacurilor din RBDD - 2003
39

Fitoplancton
Clad(mari/total no.)
Stare ecologică
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
a(ug)
Stare ecologică
Chl "a" (ug.)
Oligo:chiron.
Stare ecologică
Starea ecol. a lacului d.p.d.v.
biologic
2004
Complex Razim-
Sinoe
Razim C FP 0.1 P 0.07 P 36 2.2 P P
Sinoie C FP 0.4 M 0.03 P 35 3.25 P P
Goloviţa B P 0.2 M 0.02 P 21 3 P P
Complex Şontea-
Fortuna
Furtuna A M 0.44 M 0.36 M 13 1.24 P M
Nebunu B P 0.6 FB 0.37 M 21 1.25 P B
Complex Gorgova-
Isac
Cuibul cu Lebede A M 0.6 FB 4.38 FB 34 0.70 M M
Uzlina A M 0.8 FB 0.99 FB 32 4.71 P M
Isac B P 0.8 FB 0.45 M 57 0.30 B M
Gorgostel A M 0.7 FB 0.34 M 87 0.7 M M
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei C FP 0 P 0.04 P 26 0.42 B P
Miazăzi A M 0 P 0.03 P 40 0.01 FB P
Complex Roşu-Puiu
Erenciuc B P 0.7 FB 1.65 FB 62 0.66 M M
Iacub B P 0.8 FB 0.2 P 32 0.82 M P
40

Fitoplancton
Stare ecologică
Clad(mari/total no.)
Stare ecologică
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
a(ug)
Stare ecologică
Chl "a" (ug.)
Oligo:chiron.
Stare ecologică
Starea ecol. a lacului d.p.d.v.
biologic
Roşu B P 0.44 M 0.16 P 45 0.27 B P
Roşuleţ C FP 0.6 FB 0.28 P 38 0.35 B P
Potcoava B P 0.3 M 0.44 M 30 0.32 B M
Avandelta
Rotundu B P 1.2 FB 4.54 FB 25 0.76 M M
Somova B P 20.7 FB 10.58 FB 27 0.6 M M
FB = FOARTE BUNĂ
B = BUNA
M =
MODERATĂ
P =
PROASTĂ
FP = FOARTE PROASTĂ
A = 0 înfloriri/an
B = 1 - 2 înfloriri/an
C = 3 - 4 înfloriri/an
Fig. 4.3.2.1.3.3. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2004
2005
Complex Razim-
Sinoe
Razim C - 0.1 P 0.07 P 19 1.3 P P
Goloviţa B 0.7 P 0.06 P 21 2.6 P P
Sinoie B - 0.4 M 0.03 P 20 2.30 P M
Complex Şontea-
Fortuna
Furtuna A M 0.4 M 0.36 M 22 1.20 P P
41

Nebunu A M 0.4 M 0.21 P 12.1 1.32 P M
Complex Gorgova-
Isac
Cuibul cu Lebede A M 0.6 FB 4.38 FB 23.3 0.60 M M
Uzlina B M 0.8 FB 0.99 FB 19.35 2.30 P P
Gorgostel A M 1.0 FB 0.56 M 11.7 0.27 B M
Isac A M 0.8 FB 0.45 M 27.5 0.29 B M
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei A M 0.9 FB 0.04 P 24 0.30 B P
Miazăzi A M 0.6 FB 0.03 P 28 0.12 FB P
Complex Roşu-
Puiu
Erenciuc A M 0.7 FB 1.65 FB 14.5 0.60 M B
Iacub B M 0.8 FB 0.2 P 11 0.74 M P
Roşu A M 0.44 M 0.16 P 47.4 0.25 B P
Roşuleţ B P 0.6 FB 0.28 P 50 0.40 B P
Avandelta
Rotundu B P 1.2 FB 4.54 FB 13 0.55 M M
Somova B P 20.7 FB 10.58 FB 30.6 0.8 M M
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
B = BUNA P = PROASTĂ C = 3 - 4 înfloriri/an
42

Fitoplancton
Starea ecologică
Clad(mari/total no.)
Starea ecologică
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
a(ug)
Starea ecologică
Chl "a" (ug.)
Starea ecologică
Oligo:chiron.
Starea ecologică
Starea ecol. a lacului d.p.d.v.
biologic
Fig. 4.3.2.1.3.4. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2005
2006
Complex Razim-
Sinoe
Razim B P 0.1 M 26.0 M 77 P 1.4 P P
Sinoie B P 0.2 M 34.1 M 47 P 2.60 P p
Goloviţa B P 0.3 M 36.0 M 81 FP 3.2 P P
Complex
Şontea-Fortuna
Furtuna A FB 0.3 M 25.2 M 27 M 1.50 P M
Nebunu B P 0.7 B 51.9 FB 35 P 1.38 P M
Complex
Gorgova-Isac
Cuibul cu
Lebede A FB 0.1 B 42.2 M 19 B 0.55 M M
Uzlina A FB 0.5 FB 75.5 FB 29 M 3.60 P P
Isac A FB 0.4 B 50.9 FB 41 P 0.40 B P
Gorgostel A FB 0.4 FB 74.5 FB 40 P 0.65 M P
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei A FB 0.1 P 3.7 P 70 FP 0.34 B P
Miazăzi A FB 0.1 P 3.3 P 51 FP 0.20 FB P
43

Fitoplancton
Starea ecologică
Nr.cladoceri mari/Nr. Total
cladoceri
Starea ecologică
Zpk/ chl "a" (mg/l)
Starea ecologică
Clorfila “a’’(µg/l)
Starea ecologică
Oligochete/chironomide
Stare ecol.
Complex Roşu-
Puiu
Erenciuc A FB 0.7 M 15.9 P 53 FP 0.60 M FP
Iacub A FB 0.1 M 14.9 P 28 M 0.76 M P
Roşu A FB 0.8 FB 24.4 M 79 FP 0.35 B P
Roşulet B P 0.9 FB 64.1 FB 60 FP 0.29 B P
Potcoava B P 0.1 M 60.8 FB 12 B 0.46 B M
Avandelta
Rotundu B P 0.1 M 28.7 M 40 P 0.88 M P
Somova B P 0.3 B 80.8 FB 20 B 0.7 M M
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
B = BUNA P = PROASTĂ C = 3 - 4 înfloriri/an
Fig. 4.3.2.1.3.5. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2006
2007
Complex Razim-
Sinoe
Razim 0.3 M 84.43 FB 63.32 FP 0.53 M
Sinoie 0.2 P 85.03 FB 46.20 P 0,40 B
44

Golovita 0.1 P 51.9 M 62.53 FP 0,27 B
Complex Sontea-
Fortuna
Furtuna A FB 0.7 FB 42.64 M 181,03 FP 0.36 B
Nebunu B M 0.2 M 141.2 FB 16,34 B 0,65 M
Complex Gorgova-
Isac
Cuibul cu Lebede A FB 0.6 FB 14.34 P 483,11 FP 0.75 M
Uzlina A FB 0.4 M 10.95 P 282,68 FP 1,20 P
Isac A FB 0.3 M 34.12 M 256 FP 0,80 M
Gorgostel 0.4 M 43.17 M 109.08 FP 0,65 M
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei C FP 0.3 M 19.49 P 149,65 FP 0,35 B
Miazăzi 0.2 P 16.98 P 96.73 FP 0,27 B
Complex Roşu-Puiu
Erenciuc 0.4 M 15.94 P
173.
01 FP 0,40 M
Iacub 0.2 M 39.33 M 88.06 FP 0,65 M
Roşu B B 0.7 FB 60.54 M 260,24 FP 0,45 B
Roşulet 0.4 M 36.37 M 237.51 FP 0,35 B
Avandelta
Rotundu 0.1 P 186 FB 138.38 FP 0,55 M
Somova 0.9 FB 117.7 FB 107.79 FP 1.5 P
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ
M = MODERATĂ
FP = FOARTE
PROASTĂ
B = 1 - 2
înfloriri/an
B = BUNA
P = PROASTĂ
C = 3 - 4
înfloriri/an
45

Fitoplancton
Starea ecologică
Clad(mari/total no.)
Starea ecologică
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
a(ug)
Starea ecologică
Chl "a" (ug.)
Starea ecologică
Oligo:chiron.
Starea ecologică
Starea ecol. a lacului d.p.d.v.
biologic
Fig 4.3.2.1.3.6. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2007
2008
Complex Razim-
Sinoe
Razim
Sinoie
Golovita
Complex Şontea-
Fortuna
Furtuna A FB 0.3 M 25.2 M 39.29 P 1.50 P P
Nebunu A FB 0.7 B 51.9 FB 40.48 P 2.35 P P
Complex
Gorgova-Isac
Cuibul cu Lebede A FB 0.5 FB 42.2 M 26.94 M 0.55 M M
Uzlina B M 0.5 FB 75.5 FB 14.13 B 2.60 P M
Isac B M 0.3 M 50.9 FB 26.34 M 0.29 B M
Gorgostel B M 0.4 FB 74.5 FB 27.75 M 0.8 M M
Complex Matiţa-
Merhei
Merhei A FB 0.1 P 3.7 P 27.89 M 0.40 B P
46

Miazăzi A FB 0.2 M 37.3 M 40.84 P 0.20 FB M
Complex Roşu-
Puiu
Erenciuc B M 0.7 M 15.9 P 22.35 M 0.60 M M
Iacub B M 0.1 M 14.9 P 16.05 B 0.65 M M
Roşu B M 0.8 FB 24.4 M 15.76 B 0.26 B M
Roşulet B M 0.9 FB 64.1 FB 57.35 FP 0.30 B M
Potcoava 0.1 M 60.8 FB 0.45 B M
Avandelta
Rotundu 0.2 M 26.3 M 120.91 FP 0.65 M M
Somova 0.3 B 80.8 FB 46.32 FP 0.9 M M
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
B = BUNA P = PROASTĂ C = 3 - 4 înfloriri/an
Fig. 4.3.2.1.3.7. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2008
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei
4.3.2.2.1. Regimul de acidifiere
4.3.2.2.1.1. pH
Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)
În anul 2008, pH–ul lacurilor din RBDD se află în domeniul de pH, cu valori
cuprinse între 8.19 şi 8.43. În anul 2007, s-au înregistrat cele mai mari valori ale pHului,
valori ce depăşesc limita maximă de 8.5. Valorile minime ale pH-ului s-au obţinut în
anul 2003.
47

O2 , mgO2/l
pH
Lacuri
9.50
9.00
8.50
8.00
7.50
7.00
6.50
6.00
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)
4.3.2.2.1.2. Regimul oxigenului
Oxigenul dizolvat din apele de suprafaţă, a fost determinat prin metoda iodometrică.
4.3.2.2.1.2.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)
Concentraţiile de oxigen dizolvat din apa lacurilor din Delta Dunării au valori
corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, excepţie
făcând valorile determinate din lacul Miazăzi (2003, 2004, 2007, 2008), Somova, 2003,
Erenciuc, 2006, Iacub (2006, 2008), care încadrează apa lacurilor în clasa a II-a de
calitate, Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Iacub în 2005, când valorile concentraţiilor
determinate încadrează apa lacurilor în clasa a III-a de calitate (stare ecologică
moderată).
25.000
Lacuri
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)
4.3.2.2.1.2.2. Consum biochimic de oxigen la 5 zile
Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)
48

CBO5 , mgO2/l
În anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
(Erenciuc, Fortuna, Nebunu, Uzlina, Iacub, Roşuleţ), clasa a III-a de calitate (Cuibul cu
Lebede, Miazăzi, Somova şi Rotundu), clasa a IV-a de calitate (Merhei, Isacova şi
Roşu). Comparativ cu anul 2008, în anul 2007, lacurile din RBDDD se încadrează în
clasa a IV-a de calitate (Cuibul cu lebede, Somova, Iacub, Isacova, Rotundu), clasa a
III-a de calitate (Erenciuc, Fortuna, Merhei, Uzlina, Roşuleţ) şi clasa a II-a de calitate
(Miazăzi, Nebunu, Roşu). În anul 2006, lacurile din RBDD se încadrează în general în
clasa a II-a de calitate. În anul 2005, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de
calitate, excepţie făcând lacurile Iacub şi Rotundu (clasa a II-a de calitate), Roşuleţ
(clasa a III-a de calitate) şi Isacova, clasa a IV-a de calitate.
14.0
Lacuri
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig.4.3.2.2.1.2.2.1 Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)
4.3.2.2.1.3. Indice de permanganat
Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri)
În anul 2008, valorile indicelui de permangana încadrează apa lacurilor din
RBDD în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Miazăzi, Nebunu, Rotundu
(clasa a III-a de calitate), Uzlina, clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare în clasa a II-a de
calitate este şi în anul 2007, excepţie făcând lacurile Erenciuc, Miazăzi, Nebunu, Uzlina,
Iacub (clasa I de calitate), respectiv Cuibul cu lebede clasa a III-a de calitate. În anii
2003-2006 s-au obţinut valori corespunzătoare claselor I şi a II-a de calitate, precum şi
clasa a III-a de calitate (Cuibul cu lebede, Somova, Rotundu în 2003, Erenciuc,
Rotundu în 2004).
49

Lacuri
25.000
I KMnO4 , mgO2/l
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri)
4.3.2.2.1. Nutrienţi
4.3.2.2.1.1. Azot amoniacal
Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)
Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I de
calitate atât în anul 2008, cât şi 2006-2007, excepţie făcând lacul Somova în anul 2008,
unde valoarea determinată încadrează apa lacului în clasa a II-a de calitate. În anul
2005, valorile concentraţiilor de azot amoniacal încadrează apa lacurilor în clasa a II-a
de calitate, stare ecologică bună, excepţie făcând lacul Somova, clasa a II-a de calitate
şi lacul Fortuna, clasa I de calitate. În anul 2004 apa lacurilor are valori pentru azotul
amoniacal corespunzătoare clasei a III-a de calitate (Cuibul cu Lebede, Erenciuc,
Fortuna, Merhei, Miazăzi, Iacub), clasei a II-a de calitate (Nebunu, Uzlina, Isacova,
Roşu, Roşuleţ, Rotundu) şi valori corespunzătoare clasei I de calitate (Somova). În anul
2003, valorile concentraţiilor de azot amoniacal încadrează apa lacurilor în clasa a II-a
de calitate (stare ecologică bună), excepţie făcând lacurile Uzlina şi Roşu (clasa a III-a
de calitate), lacul Nebunul (clasa a IV-a de calitate) şi lacul Somova (clasa I de calitate)
50

mg N-NH4 + /l
2.500
Lacuri
2.000
1.500
1.000
0.500
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)
4.3.2.2.1.1. Azotul din azotiţi
Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)
În anul 2008, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
(stare ecologică bună), excepţie făcând lacul Fortuna (clasa a III-a de calitate) şi lacurile
Miazăzi, Roşu şi Rotundu (clasa I de calitate). În anul 2007, lacurile se încadrează în
clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Isacova, Roşu, Roşuleţ, Rotundu (clasa
I de calitate) şi lacul Iacub (clasa a III-a de calitate). În anul 2006, incadrarea este
asemănătoare anului 2008, respectiv clasa a II-a de calitate, excepţie facând lacul
Uzlina (clasa a III-a de calitate). Anul 2005 este anul în care lacurile se încadrează în
clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede, Erenciuc, Somova,
Roşu, Roşuleţ (clasa a III-a de calitate) şi lacul Nebunu (clasa a V-a de calitate). În anul
2004, lacurile din Delta Dunării se încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie
făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Somova (clasa a III-a de calitate), Merhei, Roşuleţ
(clasa a II-a) şi Roşu (clasa I). În anul 2003, lacurile se încadrează în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Rotundu (clasa a III-a de
calitate), Miazăzi, Isacova, Roşu, Roşuleţ (clasa I de calitate).
51

mg N-NO3 - / l
mg N-NO2 - /l
Lacuri
0.450
0.400
0.350
0.300
0.250
0.200
0.150
0.100
0.050
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)
4.3.2.2.1.2. Azotul din azotaţi
Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)
În anul 2008, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a IV-a de
calitate pentru lacurile Fortuna, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Isacova şi Roşuleţ, clasei V de
calitate pentru cuibul cu Lebede, Erenciuc, Nebunu, clasei a III-a de calitate pentru
Merhei, clasei a II-a de calitate pentru Roşu şi clasa I de calitate pentru Somova şi
Rotundu. În anul 2007, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a II-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi Iacub, cu valori
corespunzătoare clasei a III-a de calitate. Anul 2006 are valori comparative cu anul
2007. În anii 2003-2006, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate.
Lacuri
18.000
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)
52

mg P-PO4 3- , /l
mg Nt / l
4.3.2.2.1.3. Azotul total
Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)
Concentraţia de azot total încadrează apa lacurilor din RBDD, în 2008, în clasa a
III-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu lebede, Erenciuc, Nebunu (clasa a V-a de
calitate), Fortuna, Uzlina, Isacova, Roşuleţ (clasa a IV-a de calitate), Rotundu (clasa a
II-a de calitate). În anul 2007, toate lacurile s-au încadrat în clasa a III-a de calitate.
Lacuri
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.3.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)
4.3.2.2.1.4. Ortofosfaţi solubili
Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)
Concentraţia de fosfor dizolvat încadrează apa lacurilor din RBDDD în 2008 în
clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare se observă şi în anii anteriori, excepţie făcând
Miazăzi în anul 2005, Fortuna în 2004, Rotundu şi Somova în 2003 (clasa a II-a de
calitate).
0.140
0.120
0.100
0.080
Lacuri
0.060
0.040
0.020
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.4.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)
53

Pt, mg/l
4.3.2.2.1.5. Fosfor total
Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de fosfor total, în 2008,
încadrează apa lacurilor în clasa I de calitate, excepţie făcînd lacurile Cuibul cu lebede,
Somova şi Rotundu (clasa a II-a de calitate). În anii 2006-2007, lacurile din RBDD se
încadrează în clasa I de calitate. În perioada 2003-2005, lacurile din RBDD se
încadrează în clas aa II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Somova, Iacub, în 2003
(clasa a III-a de calitate), Roşu, 2004, clasa a III-a de calitate, Cuibul cu Lebede, 2004,
clasa I de calitate.
0.140
Lacuri
0.120
0.100
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.5.1. Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri)
4.3.2.2.1.6. Clorofila ,, a”
Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri)
Valorile medii anuale ale clorofilei ,, a” din lacurile din RBDD încadrează apa
lacurilor în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Erenciuc şi Uzlina, a căror
valori sunt corespunzătoare clasei I de calitate. Anul 2007 este anul în care lacurile se
încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu lebede (clasa a V-a de
calitate) şi Nebunu (clasa I de calitate). În perioada 2003-2005, apa lacurilor se
încadrează în clasele I, a a II-a şi a III-a de calitate.
54

EC, us/cm
Clorofila "a", ug/l
Lacuri
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.1.6.1. Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri)
4.3.2.2.2. Salinitate
4.3.2.2.2.1. Conductivitate
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri)
Valorile determinate ale electroconductivităţii în anul 2008 variază în apele din
lacurile între 398 µS/cm în lacul Nebunu şi 470 µS/cm în lacul Rotundu .
Lacuri
600
500
400
300
200
100
0
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.2.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri)
4.3.2.2.2.2. Cloruri
Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)
Concentraţia medie a clorurilor are valori corespunzătoare clasei II de calitate în
anul 2008, excepţie făcând lacul Nebunu, a cărui valoare încadrează apa lacului în
clasa I de calitate. Între anii 2005-2007 dinamica este aceeaşi, cu unele excepţii, şi
anume: în anul 2005 lacurile Erenciuc şi Merhei se încadrează în clasa a III-a de
55

Cl - , mg/l
calitate, în anul 2006 lacurile: Cuibul cu lebede, Erenciuc, Merhei, Nebunu, Uzlina şi
Isacova corespund clasei I de calitate , tot în aceeaşi clasă se încadrează în anul 2007
lacurile Erenciuc, Fortuna, Uzlina şi Isacova.
În anul 2004, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate, stare ecologică bună,
excepţie făcând lacul Merhei , clasa a II-a de calitate. În anul 2003 se înregistrează
excepţii de la clasa a II-a de calitate în lacurile: Cuibul cu lebede, Merhei, Miazăzi,
Roşuleţ ale căror valori sunt corespunzătoare clasei a III-a de calitate.
Lacuri
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)
4.3.2.2.2.3. Sulfaţi
Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)
Valorile concentraţiilor de sulfaţi determinate, în anul 2008, din apa lacurilor din
Delta Dunării sunt corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte
bună, excepţie făcând valorile determinate în lacurile Nebunu, Uzlina, Rotundu, care se
înscriu în clasa a II-a de calitate, tot clasei I aparţin şi valorile obţinute în anii 2007 şi
2004. În anul 2006 concentraţiile medii de sulfaţi înscriu apele în clasa a III-a de calitate
(stare ecologică moderată), excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede şi Isacova care se
înscriu în clasa a II-a de calitate. Atât în anul 2003 cât şi în anul 2005 mediile anuale din
probele de apă sunt corespunzătoare clasei I de calitate excepţie făcând în anul 2003
Nebunu şi Uzlina iar în 2005 Fortuna, Merhei, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Rotundu şi
Roşuleţ, toate acestea încadrându-se în clasa a II-a de calitate.
56

Ca, mg/l
SO4 2- , mg/l
Lacuri
350.000
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.2.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)
4.3.2.2.2.4. Calciu
Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri)
Concentraţia medie a calciului are valori corespunzătoare clasei II de calitate atât
în anul 2008, cât şi 2004-2006, excepţie făcând lacul Merhei, Miazăzi, Nebunu şi
Isacova în anul 2008, unde valoarea determinată încadrează apa lacului în clasa I de
calitate,.aceleiaşi clase îi mai aparţin în anul 2004 Isacova, în 2005 şi 2006 Erenciuc iar
apa din lacul Somova în 2006 se încadrează în clasa a III-a de calitate. În anii 2003 şi
2007, valorile concentraţiilor calciu încadrează apa lacurilor în clasa I de calitate, stare
ecologică foarte bună, excepţie făcând în 2003 lacul Fortuna , Nebunu şi Uzlina iar în
2007 Iacub ce aparţin clasei a II-a de calitate.
Lacuri
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Lac Fortuna
Merhei
Lac Miazazi
Lac Nebunu
Lac Somova
Uzlina
Iacub
Lac Isacova
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rosu
Rotundu
Lac Rosulet
Fig. 4.3.2.2.2.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri)
57

Mg 2+ , mg/l
4.3.2.2.2.5. Magneziu
Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru magneziu încadrează apa din
lacurile din Delta Dunării în clasa a II-a de calitate stare ecologică bună atât în 2008 cât
şi în perioada 2003-2007, excepţie făcând lacurile Iacub şi Roşuleţ în anul 2003,
Fortuna, Uzlina şi Ruşu în anul 2004, Nebunu în 2005, Cuibul cu lebede în 2006,
Isacova şi Rotundu în 2007 unde concentraţiile determinate încadrează apa în clasa I
de calitate, stare ecologică foarte bună.
Lacuri
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
Fig. 4.3.2.2.2.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri)
4.3.2.2.2.6. Sodiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri)
În anul 2008 concentraţiile medii anuale determinate pentru sodiu încadrează
apa din lacurile din Delta Dunării în clasa a II-a de calitate stare ecologică bună,
excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Merhei, Nebunu ale căror valori încadrează
apa în clasa I de calitate, aceiaşi dinamică se observă şi între anii 2003-2007, doar că
de această dată excepţie fac lacurile Erenciuc, Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi Rotundu în
anul 2007, lacul Somova în 2004 şi Erenciuc în anul 2005. În anul 2006 valorile
obţinute încadreză apa în clasa I de calitate cu unele excepţii: lacurile Somova, Roşu şi
Roşuleţ care aparţin clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună.
58

Cr, ug/l
Na + , mg/l
Lacuri
50.000
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.2.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri)
4.3.2.2.3. Poluanţi de origine naturală
4.3.2.2.3.1. Crom
Dinamica multianuală a concentraŢiei de crom (lacuri)
În anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate dupĂ valorile
medii ale concentraţiei de crom total. În anul 2007, apa lacurilor se încadrează în clasa
a V-a de calitate, excepţie făcând lacurile Merhei, Somova, Erenciuc, Iacub (clasa a IVa
de calitate), Roşu (clasa a II-a de calitate), Miazăzi clasa I de calitate.
Lacuri
900,000
800,000
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
2007 2008
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
Fig. 4.3.2.2.3.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de crom (lacuri)
59

Cu, ug/l
4.3.2.2.3.2. Cupru
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (lacuri)
În funcţie de valorile medii ale concentraţiei de cupru, apa lacurilor din RBDD se
încadrează în 2008 în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Nebunu , Roşuleţ
(clasa a II-a de calitate), Iacub (clasa a III-a de calitate) şi Rotundu, clasa a IV-a de
calitate. În 2006 şi 2007, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a V-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Erenciuc, Miazăzi, Uzlina, Isacova (clasa a IV-a de
calitate). În anul 2005, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a IV-a de calitate,
excepţie făcând lacurile Cuibul cu Lebede, Fortuna, Miazăzi, Rotundu (clasa a III-a de
calitate). În anul 2004, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Nebunu (clasa a I-a de calitate). În anul 2003,
apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate.
Lacuri
200,000
180,000
160,000
140,000
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cupru (lacuri)
4.3.2.2.3.3. Zinc
Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (lacuri)
În anul 2008, valorile medii multianuale ale concentraţiei de zinc total încadrează
apa lacurilor în clasa I de calitate. Comparativ cu 2008, în anii anteriori apa lacurilor se
încadrează tot în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Uzlina şi Isacova în 2003.
60

As, ug/l
Zn, ug/l
Lacuri
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (lacuri)
Rosulet
4.3.2.2.3.4. Arsen
Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri)
În anul 2008, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând lacul Cuibul cu Lebede (clasa a III-a de calitate).
În anul 2007, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile
Erenciuc, Somovam Rotundu (clasa a II-a de calitate).
Lacuri
30,000
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
2007 2008
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
Fig. 4.3.2.2.3.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri)
4.3.2.2.3.5. Plumb
Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa lacurilor
din Delta Dunării în anul 2008 în clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună),
61

Pb, ug/l
excepţie făcând lacurile Roşuleţ, Uzlina şi Somova ale căror valori incadrează apa
acestor lacuri în clasa a II-a de calitate. În anii 2006 şi 2007, valorile medii anuale ale
concentraţiilor de plumb încadrează apa în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând
lacurile Isacova (2007), Merhei (2007) şi Cuibul cu Lebede (2006), ale căror valori de
concentraţie încadrează apa în clasa a IV-a de calitate. În anul 2005 valorile medii
anuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa lacurilor în clasa a IV-a de calitate,
cu o singură excepţie, lacul Isacova ale cărui valori de concentraţie încadrează apa în
clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată). În anul 2005 se înregistrează o
variaţie a concentraţiilor medii anuale ce încadrează apa lacurilor din RBDD în clasele a
III-a, a IV-a şi a V-a de calitate. În anul 2004 valorile mediilor multianuale de plumb
încadrează apa lacurilor din Delta Dunării în clasa a III-a de calitate (stare ecologică
moderată), lacul Merhei fiind o excepţie, valorile concentraţiilor acestui lac încadrând
apa în clasa a IV-a de calitate. În anul 2003 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor
anuale de plumb ce încadrează apa lacurilor în clasele a IV-a şi a V-a de calitate (stare
ecologică proastă şi foarte proastă).
Lacuri
500,000
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri)
4.3.2.2.3.6. Cadmiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de cadmiu încadrează apa
lacurilor din Delta Dunării în anul 2008 în clasa V-a de calitate (stare ecologica foarte
proastă). Aceeaşi încadrare o găsim şi în anii 2004-2007, excepţie făcând lacurile
Rotundu (2006, 2005 şi 2004), Somova (2006 şi 2005) şi Roşuleţ (2005) când valorile
mediilor multianuale ale concentraţiilor de cadmiu încadrează apa lacurilor în clasa a IVa
de calitate. În anul 2003, s-au determinat valori ale concentraţiei de cadmiu ce
încadrează apa lacurilor în clasa a IV-a de calitate, cu o singura exceptie şi anume lacul
62

Cd, ug/l
Erenciuc, ale cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a III-a de calitate
adică o stare ecologică moderată.
Lacuri
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri)
4.3.2.2.3.7. Fier
Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri)
Starea ecologică a apei lacurilor Deltei Dunarii în anul 2008 este una moderată
corespunzătoare clasei a III-a de calitate, excepţie făcând lacurile Roşuleţ, Isacova,
Uzlina şi Fortuna unde, valorile medii anuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa
acestor lacuri în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă), iar în lacul Iacub
valorile medii ale concentraţiilor de fier încadrează apa acestui lac în clasa a V-a de
calitate (stare ecologică foarte proastă). În anii 2006 şi 2007 se înregistrează o variaţie
a valorilor mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier ce încadrează apa lacurilor din
RBDD în primele trei clase de calitate şi anume: clasa I – Roşuleţ (2006 şi 2007),
Merhei (2007), Erenciuc (2006 şi 2007) şi Cuibul cu Lebede (2007), clasa a II-a –
Rosu (2007), Iacub (2007), Somova (2007), Miazazi (2007), Fortuna (2007), Rotundu
(2006) şi clasa a III-a – Rotundu (2007), Isacova (2007), Uzlina (2007), Nebunu (2006 şi
2007) şi Cuibul cu Lebede (2006). În anii 2003-2005, se înregistrează o variaţie a
concentraţiilor medii anuale de fier ce încadrează apa lacurilor din RBDD în clasele a
III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
63

Mn, ug/l
Fe, ug/l
Lacuri
3500,000
3000,000
2500,000
2000,000
1500,000
1000,000
500,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
Fig. 4.3.2.2.3.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri)
4.3.2.2.3.8. Mangan
Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de mangan încadrează apa
lacurilor Deltei Dunării în anul 2008 în clasa a III-a de calitate (stare ecologică
moderată). Intre anii 2005-2007 starea ecologică a apelor canalelor din RBDD se
încadrează de asemenea în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând anul 2006, când în
lacul Iacub s-au înregistrat valori medii ale concentraţiilor de mangan ce încadrează apa
acestui lac în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă). În anii 2003-2004,
valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de mangan încadrează apa lacurilor din
RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) cu câteva excepţii şi anume,
clasa a III-a de calitate în lacurile Rotundu, Isacova, Iacub, Cuibul cu Lebede în 2003 şi
Somova în 2004.
Lacuri
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri)
64

Ni, ug/l
4.3.2.2.3.9. Nichel
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (lacuri)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de nichel încadrează apa lacurilor
din Delta Dunării în anul 2008 în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată),
excepţie făcând lacurile Rotundu, Iacub şi Fortuna ale căror valori încadrează apa în
clasa a II-a de calitate.
În anul 2007, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa lacurilor
din RBDD în clasa a V-a de calitate (stare ecologică foarte proastă) cu mici excepţii.
În anii 2003-2004 valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa
lacurilor din RBDD în toate cele cinci clase de calitate.
Lacuri
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0,000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
2003 2004 2007 2008
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
Fig. 4.3.2.2.3.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (lacuri)
4.3.2.2.3.10. Mercur
Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri)
Apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate atât în anul 2008 cât
şi 2006-2007.
65

Lindan, ug/l
Hg, ug/l
Lacuri
0.030
0.025
0.020
0.015
0.010
0.005
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.3.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri)
4.3.2.2.4. Alţi poluanţi chimici relevanţi
4.3.2.2.4.1. Pesticide organoclorurate
4.3.2.2.4.1.1. Lindan
Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH ) (lacuri)
Lindanul determinat din apa lacurilor din RBDD nu depăşeşte standardul de calitate de
0.02 µg/l.
Lacuri
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Cuibul
cu
lebede
Fortuna Miazazi Somova Iacub Rosu Rosulet
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.4.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH)
(lacuri)
66

pp'DDT, ug/l
4.3.2.2.4.1.2. pp’ DDT
Dinamica multianuală a concentraţiei de pp‟ DDT (lacuri)
Standardul de calitate de 0.01 µg/l nu este depăşită în anul 2008, nici în anii
anteriori.
Lacuri
0.010
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.2.2.4.1.2. 1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (lacuri)
4.3.2.2.4.1.3. PCB-uri
În anii 2007 şi 2008, s-au făcut determinări de PCB-uri (compuşi bifenilici policloruraţi),
respectiv PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180. Valorile concentraţiilor determinate sunt
sub limita de detecţie a aparatului.
4.3.3. Starea fluviului Dunărea, pe teritoriul R.B.D.D.
Indicatorii analizaţi conform cărora se evaluează calitatea apei sunt:
Regim termic şi acidifiere: temperatură, pH;
Regimul oxigenului: oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Mn;
Nutrienţi: amoniu, azot în azotiţi, azot în azotaţi, azot total, ortofosfaţi solubili, fosfor
total;
Salinitate: conductivitate, reziduu filtrabil, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu;
Poluanţi toxici specifici de origine naturală: mercur;
Alţi indicatori chimici relevanţi: detergenţi anionici activi.
Substanţe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase:pesticide organoclorurate
(4,4‟DDT, DDT suma, aldrin, alfaHCH, betaHCH, deltaHCH, gamaHCH-lindan,
HCH suma), hidrocarburi petroliere.
67

Evoluţia indicatorilor relevanţi pentru stabilirea clasei de calitate în cele 9 secţiuni de
control de pe traseul Dunării şi a canalelor sale este prezentată în graficele următoare:
pH- Dunare
8.4
7.9
7.4
6.9
6.4
ian
feb
mar
apr
mai
iun
iul
aug
sept
oct
nov
dec
Fig. 4.3.3.1 Evoluţia valorilor pH- secţiunile de pe braţele Dunării
am. Reni
ct. Chilia
am.Izmail
av. Izmail
am. Chilia
av. Chilia
min
max
Toate valorile se încadrează în limitele admise de Ordinul 161/2006.
pH- canale
8.4
7.9
7.4
6.9
C. Sontea
C. Crisan-Caraorman
C. Lopatna
min
max
6.4
ian
mar
mai
iul
sept
nov
Fig. 4.3.3.2. Evoluţia valorilor pH- secţiunile de pe canalele Dunării
Toate valorile se încadrează în limitele admise de Ordinul 161/2006.
68

O2 dizolvat- Dunare
11
9
7
5
3
am. Reni
ct. Chilia
am Izmail
av Izmail
am Chilia
av. Chilia
min
1
-1
iun iul aug sept oct nov dec
Fig. 4.3.3.3. Evoluţia valorilor oxigenului dizolvat în secţiunile de pe braţele
Dunării
Valorile sub limitele minime admise de Ordinul 161/2006 pentru clasa a IIa: Ceatal
Chilia şi aval Chilia, în perioadă de vară.
O2 dizolvat- canale
12
10
8
6
4
C. Sontea
C. Lopatna
C. Crisan-Caraorman
min
2
0
iul aug sept oct nov dec
Fig. 4.3.3.4. Evoluţia valorilor oxigenului dizolvat în secţiunile de pe canalele
Dunării
69

Valorile sunt sub limitele minime admise de Ordinul 161/2006 pentru clasa a IIa:
canal Lopatna şi canal Crişan- Caraorman(câte 2), în perioadă de vară.
CBO5- Dunare
6
5
4
3
2
am. Reni
ct. Chilia
am Izmail
av Izmail
am Chilia
av. Chilia
max
1
0
iul aug sept oct nov dec
Fig. 4.3.3.5. Evoluţia valorilor CBO5 în secţiunile de pe braţele Dunării
Toate valorile se încadrează sub limitele maxime admise de Ordinul 161/2006 pentru
clasa aIIa.
CBO5- canale
6
5
4
3
2
C. Sontea
C. Lopatna
C. Crisan-Caraorman
max
1
0
iul aug sept oct nov dec
Fig. 4.3.3.6. Evoluţia valorilor CBO5 în secţiunile de pe canalele Dunării
70

Toate valorile se încadrează sub limitele maxime admise de Ordinul 161/2006 pentru
clasa aIIa.
produse petroliere- canale
0.5
0.45
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
C. Sontea
C. Lopatna
C. Crisan-Caraorman
max.adm.
0.1
0.05
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Fig. 4.3.3.7. Evoluţia valorilor de produse petroiliere în secţiunile de pe canalele
Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: canal Lopatna şi canal
Crişan-Caraorman în perioada iulie-noiembrie.
Fig. 4.3.3.8. Evoluţia valorilor de produse petroliere în secţiunile de pe braţele
Dunării
71

Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: amonte şi aval Chilia în
perioada iulie-octombrie, amonte şi aval Izmail în perioada iulie- noiembrie .
Fig. 4.3.3.9. Evoluţia valorilor de azot în azotiţi în secţiunile de pe braţele Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006, clasa aIIa: amonte Chilia-
3, aval Chilia-4, amonte Izmail-2, aval Izmail- 3, ceatal Chilia-7, amonte Reni-3 .
Fig. 4.3.3.10. Evoluţia valorilor de azot în azotiţi în secţiunile de pe canalele
Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006, clasa aIIa: canal Şontea-1,
canal Lopatna-4, canal Crişan - Caraorman-4 .
72

Fig. 4.3.3.11. Evoluţia valorilor de DDT 4,4’ în secţiunile de pe canalele Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: canal Şontea-1, canal
Lopatna-3, canal Crişan- Caraorman-2.
Fig. 4.3.3.12. Evoluţia valorilor de DDT4,4’ în secţiunile de pe braţele Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: amonte Chilia-3, aval
Chilia-1, amonte Izmail-2, aval Izmail- 2, ceatal Chilia-3, amonte Reni-4 .
73

pH
4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Evaluarea calităţii apei fluviului Dunărea pe braţe şi pe canale s-a făcut funcţie
de valorile medii anuale obţinute pentru indicatorii relevanţi, specificaţi în Ordinul
161/2006, valori care sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Rezultatele următoare au fost transmise de către laboratorul INCDD Tulcea.
4.3.4.1. Regimul de acidifiere
4.3.4.1.1. pH
Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe)
Domeniul optim de pH este cuprins între 6.5 şi 8.5. Valorile medii anuale ale pHului
se încadrează în acest domeniu atât în anul 2008, cât şi în anii anteriori. Valorile
maxime s-au determinat în anii 2008 şi 2007 şi minime în 2003.
Dunare
8.600
8.400
8.200
8.000
7.800
7.600
7.400
7.200
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a pH-ului (canale)
Apa canalelor din RBDD păstrează aceeasi variaţie ca şi braţele, cu maxime în
2008 şi 2007 şi minime în 2003. În anul 2007, canalul Litcov are un pH de 8,8, valoare
ce depăşeşte valoarea maximă a domeniului de pH.
74

O2 , mgO2/l
pH
Canale
9.0
8.8
8.6
8.4
8.2
8.0
7.8
7.6
7.4
7.2
7.0
6.8
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.1.1.2. Dinamica multianuală a pH-ului (canale)
4.3.4.2. Regimul oxigenului
4.3.4.2.1. Oxigen dizolvat
Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru oxigenul dizolvat, în dinamică
multianuală, din probele de Dunăre, au valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate
(stare ecologică bună) în anul 2008 (excepţie făcând Aval Izmail, unde s-a obţinut o
valoare corespunzătoare clasei I de calitate). În anii anteriori, valorile determinate
încadrează apa de suprafaţă în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună, excepţie
făcând Aval Reni(2005) unde valoarea medie încadrează apa în clasa a II-de calitate.
Dunare
18.000
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe)
75

mg O2 /l
Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat din apa (canale)
În anul 2008, concentraţia medie anuală de oxigen dizolvat încadrează apa din
canale în clasa a II-a de calitate (stare ecologică) bună. Aceeaşi încadrare o găsim şi în
anii 2003-2007, excepţie făcând canalul Crisan-Caraorman în 2005 şi Litcov în 2006,
când au fost determinate valori ce încadrează apa în clasa a III-a de calitate, stare
ecologică moderată iar în anul 2007se înregistrează valori ce încadrează apa din
canalul Perivolovca în clasa I de calitate.
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
Crisan-
Caraorman
Canale
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. . 4.3.4.2.1.2. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (canale)
4.3.4.2.2. Consumul biochimic de oxigen la 5 zile
Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre şi braţe)
Concentraţiile medii anuale ale consumului biochimic de oxigen la 5 zile are
valori ce încadrează apa de suprafaţă în anul 2008 în clasa a II-a de calitate, stare
ecologică bună, excepţie făcând valorile determinate la Aval Reni, Ceatal Chilia şi
Sf.Gheorghe, unde s-au determinat valori corespunzătoare clasei I de calitate. În anul
2007, Dunărea şi braţele din deltă se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie
făcând Ceatal Chilia şi Cotul Pisicii, unde s-au obţinut valori corespunzătoare clasei a
III-a de calitate. În anul 2006, apa lacurilor se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând Aval Izmail, Ceatal Chilia, Periprava şi Sulina (clasa I de calitate) şi
Cotul Pisicii clasa a III-a de calitate.
76

mg CBO5 /l
CBO5 , mgO2/l
Dunare
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sf.Gheorghe
Sulina
Fig. 4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre
şi braţe)
Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale)
În 2008, valorile concentraţiilor de consum biochimic de oxigen la 5 zile,
încarează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând canalul
Crişan Caraorman, clasa a III-a de calitate. În anul 2007, canalele din RBDD se
încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Litcov şi Perivolovca (clasa a IV-a
de calitate) şi Şontea, clasa I de calitate. În anii 2005-2006, canalele din RBDD se
încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând Litcov şi Lopatna (clasa a II-a de
calitate în 2005). În perioada 2003-2004, canalele din RBDD se încadrează în clasa a
II-a de calitate, excepţie făcând Litcov, clasa I de calitate în 2004.
Canale
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale)
77

4.3.4.2.3. Indice de permanganat
Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, valorile concentraţiilor indicelui de permanganat exprimat în mg
O 2 /l, încadrează apa Dunării şi braţelor acesteia în clasa a II-a de calitate, excepţie
făcând Aval Reni şi Sf. Gheorghe (clasa I de calitate) şi Cotul Pisicii clasa a III-a de
calitate. În anii anteriori, indicele de permanganat încadrează apa Dunării şi braţelor
acesteia în clasa I de calitate, excepţie făcând Sf. Gheroghe şi Periprava în 2004 (clasa
a II-a de calitate), Ceatal Sf. Gheorghe în 2005 (clasa a II-a de calitate), Cotul Pisicii şi
Sf. Gheorghe în 2006 (clasa a II-a de calitate).
Dunare
I KMnO4 , mgO2/l
18.000
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi
braţe)
Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (canale)
În anul 2008, canalele din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând Litcov şi Perivolovca (clasa I) şi Şontea (clasa a III-a de calitate). În anii
anteriori, indicele de permanganat are valori corespunzătoare clasei I şi a II-a de
calitate.
78

mg N-NH4 + ,/l
mg I KMnO4 /l
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
Crisan-
Caraorman
Canale
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig 4.3.4.2.3.2. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (canale)
4.3.4.3. Nutrienţi
4.3.4.3.1. Azot amoniacal
Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, concentraţiile de azot amoniacal determinat din punctele de
prelevare selectate, au valori corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare
ecologică foarte bună. Aceeaşi dinamică este observată şi în anii 2006 şi 2007
(excepţie făcând Aval Reni în 2006). În perioada 2003-2005 valorile determinate pentru
azotl amoniacal sunt valori corespunzătoare clasei a III-a şi a II-a de calitate.
Dunare
1.200
1.000
0.800
0.600
0.400
0.200
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)
79

mg N-NH 4
+ /l
Dinamica multianuală a azotului amoniacal (canale)
Concentraţiile medii determinate în anul 2008 din apa din canalele din Delta
Dunării, au valori corespunzătoare clasei I de calitate. Aceeaşi incadrare este obţinută
atât în anul 2007 cât şi în anul 2006. În perioada 2003-2005, azotul amonical are valori
corespunzătoare clasei a II-a, a III-a respectiv a IV-a de calitate.
Canale
1.500
1.000
0.500
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovc
a
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.1.2. Dinamica multianuală a azotului amoniacal din apa (canale)
4.3.4.3.2. Azotul din azotiţi
Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)
Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2008 încadrează apa
din Dunăre şi braţe în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni, Cotul Pisicii şi
Periprava, unde valorile determinate încadrează apa de suprafaţă în clasa a III-a de
calitate (stare ecologică moderată). În anii 2006-2007, valorile determinate sunt valori
corespunzătoare clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună, excepţie făcând
Sf.Gheorghe în anul 2006 (clasa a IV-a de calitate). Valorile determinate în anul 2005
sunt valori corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. În anul 2004, apa Dunării şi braţele
acesteia se încadrează în clasa a III-a de calitate (Aval Izmail, Ceatal Chilia, Ceatal
Sf.Gheorghe), clasa a IV-a de calitate (Periprava şi Sulina) şi clasa a V-a de calitate
(Aval Reni şi Cotul Pisicii).
80

mg N-NO 2
- , /l
mg N-NO2 - , /l
Dunare
0.800
0.700
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)
În anul 2008, valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).
Comparativ, în anul 2007 şi anul 2006, s-a obţinut aceeaşi încadrare. În anul 2005
valorile determinate sunt corespunzătoare clasei a IV-a de calitate, excepţie făcând
canal Lopatna (clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată). În anul 2004, valorile
determinate sunt corespunzătoare clasei a III-a de calitate, excepţie făcând canalul
Litcov (clasa a IV-a de calitate). În anul 2003, valorile determinate sunt corespunzatoare
clasei a III-a de calitate.
Canale
0.200
0.150
0.100
0.050
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovc
a
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)
81

mg N-NO3 - /l
4.3.4.3.3. Azotul din azotaţi
Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt
corespunzătoare clasei V de calitate (stare ecologică foarte proastă), excepţie făcând
Aval Reni (clasa I de calitate). Comparativ, anul 2007 are valori corespunzătoare clasei
a IV-a de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii (clasa a V-a de calitate). Valorile
determinate sunt corespunzătoare clasei a IV-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni şi
Cotul Pisicii (clasa a II-a de calitate) şi Sf. Gheorghe cu o valoare corespunzătoare
clasei a III-a de calitate.
Dunare
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)
Valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţi au o variaţie similară în
anul 2008, comparativ cu 2007, respectiv clasa a IV-a de calitate Canalul Lopatna,
clasa a III-a de calitate pentru Canalul Crişan Caraorman şi Perivolovca, clasa a II-a de
calitate pentru Canalul Litcov. Canalul Şontea este în clasa a IV-a de calitate în anul
2007 şi în clasa a V-a de calitate în anul 2008.
82

mg Nt / l
mg N-NO 3
-
/l
Canale
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.3.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
4.3.4.3.4. Azotul total
Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)
Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul
2008, încadrează apa Dunării îi braţele acesteia în clasa a V-a de calitate (stare
ecologică foarte proastă), excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de calitate) şi Cotul
Pisicii (clasa a IV-a de calitate). Comparativ, în anul 2007, apele sunt încadrate în clasa
a III-a de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii şi Periprava (clasa a V-ade calitate) şi
Ceatal Chilia (clasa a IV-a de calitate).
Dunare
35
30
25
20
15
10
5
0
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2007 2008
Fig. 4.3.4.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a azotului total (canale)
În anul 2008, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a III-a de calitate
după valorile concentraţiilor medii anuale de azot total, excepţie făcând canalul Lopatna
(clasa a IV-a de calitate). În anul 2007, Canalul Crişan-Caraorman şi Lopatna sunt în
83

mg P-PO4 3- /l
mg Nt / l
clasa a III-a de calitate, Litcov şi Perivolovca în clasa a II-a de calitate şi Sontea în clasa
a IV-a de calitate.
Canale
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2007 2008
Fig. 4.3.4.3.4.2. Dinamica multianuală a azotului total (canale)
4.3.4.3.5. Ortofosfaţilor solubili
Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe)
Valoarea limiă stabilită pentru clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună)
pentru ortofosfaţilor solubili exprimaţi ca P-PO 4 -3 este de 0.1 mg/l. Raportându-ne la
această valoare, am constatat că în perioada 2003-2008, Dunărea şi braţele ei se
încadrează în clasa I de calitate.
Dunare
0.120
0.100
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe)
84

conc. Pt , mg/l
mg P- PO4 3 /l
Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale)
În perioada 2003-2008, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de
calitate.
Canale
0.120
0.100
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.5.2. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe)
4.3.4.3.6. Fosfor total
Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, valorile concentraţiilor de fosfor total încadrează apa Dunării şi a
braţelor acesteia în clasa I de calitate, Aceeaşi încadrare s-a obţinut şi în anii 2006 şi
2007. Valorile anului 2005 sunt valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate (excepţie
Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Cotul Pisicii - clasa a II-a de calitate). În perioada
2003-2004, apa Dunării şi a braţelor acesteia se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând Ceatal Chilia şi Cotul Pisicii (clasa I de calitate).
Dunare
0.800
0.700
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe)
85

EC, uS/cm
mg Pt /l
Dinamica multianuală a fosforului total (canale)
În anul 2008, valorile corespunzătoare concentraţiilor de fosfor total, încadrează
apa din canale în clasa I de calitate. Aceeaşi incadrare s-a obţinut şi în anii 2006-2007.
În perioada 2003-2005, apa canalelor se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie
făcând canalul Litcov în 2004 (clasa I de calitate).
0.400
Canale
0.350
0.300
0.250
0.200
0.150
0.100
0.050
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.3.6.2. Dinamica multianuală a fosforului total (canale)
4.3.4.4. Salinitate
4.3.4.4.1. Conductivitate
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe)
Valorile electroconductivităţii în anul 2008 variază în apele din braţele Dunării între 398
µS/cm în Sulina şi 450 µS/cm în Aval Izmail.
Dunare
700
600
500
400
300
200
100
0
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe)
86

EC, uS/cm
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (canale)
În anul 2008 valorile determinate ale electroconductivităţii variază în apele din canale
între 417 µS/cm în Litcov şi 450 µS/cm în Şontea.
Canale
600
500
400
300
200
100
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.1.2. Dinamica multianuală a electroconductivităţii din apa din canale
4.3.4.4.2. Cloruri
Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, concentraţiile de cloruri determinate din punctele de prelevare
selectate, au valori corespunzătoare clasei II de calitate, respectiv stare ecologică bună
(excepţie făcând Cotul Pisicii, unde s-a obţinut o valoare corespunzătoare clasei I de
calitate). Aceeaşi dinamică este observată şi în perioada 2004 - 2007 (excepţie făcând
în anul 2007 Aval Reni, Cotul Pisicii şi Sfintul Gheorghe iar în anul 2004 Aval Reni,
Ceatal Chilia, Ceatal Sfintul Gheorghe şi Sulina, unde valorile obţinute sunt
corespunzătoare clasei I de calitate). În anul 2003 valorile determinate pentru cloruri
sunt valori ce încadrează apa de suprafaţă în clasele a III-a şi a II-a de calitate.
87

Cl - , mg/l
Cl -, ,mg/l
Dunare
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.2.1. Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a clorurilor (canale)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru cloruri, din probele de apă din
canale, în anul 2008 încadrează apa în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).
Aceeaşi dinamică este observată şi în anii 2003, 2005, 2006 şi 2007 (excepţie făcând
în anul 2003 canalul Şontea când au fost determinate valori ce încadrează apa în clasa
a III-a de calitate, stare ecologică moderată). În anul 2004 conform valorilor obţinute
apa din canale se încadrează în clasa I de calitate corespunzătoare stării ecologice
foarte bune.
Canale
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.2.2. Dinamica multianuală a clorurilor (canale)
4.2.4.4.3. Sulfaţi
Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe)
În anul 2008 valorile medii determinate pentru sulfaţi încadrează apa din Dunăre
şi braţe în clasa I de calitate, clasei a II-a de calitate îi aparţin Ceatal Sfîntu Gheorghe
88

SO4 2- , mg/l
şi Sulina. Concentraţiile medii anuale determinate pentru sulfaţi în anul 2006 încadrează
apa în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), excepţie făcând Cotul Pisicii
care se inscrie în clasa I de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune. În
anii 2007 şi 2004, conform valorilor obţinute, apele din Dunăre corespund clasei I de
calitate. În anul 2003 doar Aval Izmail, Ceatal Chilia şi Ceatal Sf. Gheorghe se înscriu în
clasa a II-a de calitate, celelalte aparţin clasei I de calitate, aceiaşi dinamică se
manifestă şi în anul 2005, cu deosebirea că în acest an Aval Izmail, Cotul Pisicii,
Periprava şi Sf. Gheorghe sunt apele ce se înscriu în clasa a II-a de calitate.
Dunare
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.3.1.Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a sulfaţilor (canale)
În dinamică multianuală concentraţiile medii anuale din probele de apă din
canale au valori corespunzătoare clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună) atât
în anul 2008, cât şi 2004. În anul 2006 concentraţiile de sulfaţii din apă au valori
corespunzătoare clasei a III-a de calitate, respectiv stare ecologică moderată.
Concentraţia medie a sulfaţilor are valori corespunzătoare clasei I de calitate în anii
2003, 2005, 2007, excepţie făcând canalele Şontea în 2003, Lopatna şi Şontea în 2005
şi Litcov în 2007, care se înscriu în clasa a II-a de calitate.
89

Ca, mg/l
SO4 2- , mg/l
Canale
180.00
160.00
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.3.2. Dinamica multianuală a sulfaţilor (canale)
4.3.4.4.4. Calciu
Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe)
Valorile medii determinate pentru calciu în anul 2008 încadrează apa din Dunăre
şi braţe în clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, excepţie făcând
Aval Reni care corespunde clasei I de calitate. În anul 2007 concentraţiile medii
încadrează apa din Dunăre în clasa I de calitate. Între anii 2003-2006 concentraţiile de
calciu corespund clasei a II-a de calitate (stare ecologică bună), excepţie făcând în anul
2006 Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe şi Sf. Gheorghe, ale căror valori se înscriu în
clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).
Dunare
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.4.1. Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe)
90

Ca, mg/l
Dinamica multianuală a calciului (canale)
În dinamică multianuală concentraţiile medii anuale din probele de apă din
canale au valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate (stare ecologică bună) atât în
anul 2008, cât şi între anii 2004-2006 (excepţie făcând în anul 2006 Crişan Caraorman
care aparţine clasei a III-a de calitate). În anul 2007 concentraţiile de calciu din apă au
valori corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună. În anul
2003 valorile concentraţiilor din canalele Crişan Caraorman şi Litcov aparţin clasei I de
calitate iar clasei a II-a de calitate îi corespund Lopatna şi Şontea.
Canale
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.4.2.Dinamica multianuală a calciului (canale)
4.3.4.4.5. Magneziu
Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor medii determinate pentru magneziu încadrează apa din
Dunăre şi braţe în clasa a II-a de calitate stare ecologică bună atât în 2008 cât şi în
perioada 2003-2007, excepţii făcând în anii: 2004 Ceatal Sf. Gheorghe, 2005 Ceatal Sf.
Gheorghe, Ceatal Chilia şi în 2007 Sulina, în care valorile determinate încadrează apa
lacurilor în clasa I de calitate.
91

Mg 2+ , mg/l
Mg 2+ , mg/l
Dunare
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.5.1. Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a magneziului (canale)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru magneziu încadrează apa din
canale în clasa a II-a de calitate stare ecologică bună atât în 2008 cât şi în perioada
2003-2007. În anul 2005 concentraţiile determinate încadrează apa din Crişan
Caraorman în clasa I de calitate.
Canale
30.00
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.5.2.Dinamica multianuală a magneziului (canale)
4.3.4.4.6. Sodiu
Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor medii determinate pentru sodiu încadrează apa din
Dunăre şi braţe în clasa I de calitate stare ecologică foarte bună atât în 2008 cât şi în
perioada 2006-2007, excepţii făcând în anii: 2008 Sulina şi Ceatal Sf. Gheorghe, în
2007 Aval Reni, Ceatal Chilia, Cotul Pisicii şi Sulina şi în 2006 Ceatal Chilia, Ceatal Sf.
Gheorghe, Sf. Gheorghe şi Sulina, în care valorile determinate încadrează apa lacurilor
92

Na + , mg/l
Na + , mg/l
în clasa a II-a de calitate. În perioada 2003- 2005 valorile obţinute aparţin clasei a II-a
de calitate, excepţie făcând în anul 2004 Cotul Pisicii care se încadrează în clasa I de
calitate.
Dunare
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.6.1. Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a sodiului (canale)
În anul 2008 concentraţiile medii determinate pentru sodiu încadrează apa din
canale în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună, excepţie făcând în Litcov.a
cărui valoare încadrează apa în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună). În
perioada 2003-2007 concentraţiile determinate încadrează apa în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând în anul 2006 Lopatna, şi Şontea care aparţin clasei I de
calitate.
Canale
40.00
35.00
30.00
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.4.6.2. Dinamica multianuală a sodiului (canale)
93

Cr, ug/l
4.3.4.5. Poluanţi toxici de origine naturală
4.3.4.5.1. Crom
Dinamica multianuală a concentraţiei de crom (Dunăre şi braţe)
Valorile mediilor multianuale de crom încadrează apa Dunării în anul 2008 în
clasa I de calitate, excepţie făcând Aval Izmail (clasa a II-a de calitate) şi Cotul Pisicii
(clasa a III-a de calitate). În anul 2007, în clasa a II-a de calitate se încadrează
Periprava, în clasa a III-a de calitate se încadrează Aval Izmail, în clasa a IV-a de
calitate se încadrează Aval Reni, Ceatal Chilia, şi Sf.Gheorghe, iar în clasa a V-a se
încadrează Ceatal Sf.Gheorghe, Cotul Pisicii, Sulina.
Dunare
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2007 2008
Fig. 4.3.4.5.1.1. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentratiei de crom (canale)
În anul 2008, canalele din RBDD se încadrează în clasa I de calitate (Litcov,
Perivolovca şi Şontea) şi în clasa a II-a de calitate (Crişan Caraorman şi Lopatna). În
anul 2007, canalele Crişan Caraorman şi Litcov se încadrează în clasa a IV-a de
calitate, Lopatna în clasa a III-a de calitate, iar Şontea şi Perivolovca în clasa a V-a de
calitate.
94

Cu, ug/l
Cr, ug/l
Canale
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2007 2008
Fig. 4.3.4.5.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (canale)
4.3.4.5.2. Cupru
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe)
În funcţie de mediile multianuale de cupru, în anul 2008, în clasa I de calitate se
încadrează Aval Izmail, Ceatal Chilia, Cotul Pisicii şi Sulina, în clasa a II-a de calitate se
încadrează Aval Reni, Ceatal Sf.Gheorghe, şi Sf. Gheorghe, iar în clasa a V-a de
calitate se încadrează Periprava. În anul 2007, apele se încadrează în clasa a IV-a de
calitate, excepţie făcând Ceatal Sf.Gheorghe (clasa a V-a de calitate). În anul 2006, apa
braţelor din deltă se încadrează în clasa a V-a de calitate. În anul 2004, apa braţelor din
deltă se încadrează atât în clasa a V-a de calitate cât şi clasa a IV-a de calitate. În anul
2004, predminană este clasa I de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii (clasa a III-a de
calitate). În anul 2003, Dunărea se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând
Aval Reni (clasa a IV-a de calitate) şi Ceatal Sf.Gheorghe (clasa a II-a de calitate).
Dunare
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe)
95

Cu, ug/l
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale)
În funcţie de concentraţia totală de cupru, apa canalelor din RBDD se încadrează
în clasa I de calitate, excepţie făcând Lopatna (clasa a II-a de calitate) şi
Perivolovca(clasa a III-a de calitate) . În anii 2006 şi 2007 apa canalelor din RBDD se
încadrează în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Litcov, Perivolovca şi Lopatna
(clasa a IV-a de calitate). În anul 2004, apa braţelor din deltă se încadrează în clasa a
IV-a de calitate. În 2003-2004, apa braţelor din deltă se încadrează în clasa a I-a de
calitate, excepţie făcând canalul Lopatna (clasa a II-a de calitate).
Canale
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale)
4.3.4.5.3. Zinc
Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, apa braţelor Dunării se încadrează în clasa I de calitate.
Comparativ, în anii 2003-2007, apa braţelor Dunării se încadrează tot în clasa I de
calitate în funcţie de valorle medii multianuale ale concentraţiilor de zinc, excepţie
făcând Aval Reni în 2006 (clasa a II-a de calitate).
96

Zn, ug/l
Zn, ug/l
Dunare
160,000
140,000
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (canale)
Canalele din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, în funcţie de
concentraţia de zinc atât în 2008 cât şi în anii anteriori.
Canale
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.3.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (canale)
4.3.4.5.4. Arsen
Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe)
Arsenul determinat în anul 2008, încadrează apa braţelor în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând Sf. Gheorghe (clasa a III-a de calitate). În anul 2007 apa
braţelor se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de
calitate).
97

As, ug/l
As, ug/l
Dunare
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2007 2008
Fig. 4.3.4.5.4.1. Dinamica multianuală a concentratiei de arsen (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentratiei de arsen (canale)
În anul 2008, apele canalelor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
în funcţie de concentraţia medie multianuală de arsen, excepţie făcând canalul Litcov şi
Perivolovca (clasa a III-a de calitate). În anul 2007, apa canalelor se încadrează în
clasa I de calitate.
Canale
25
20
15
10
5
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2007 2008
Fig. 4.3.4.5.4.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe)
4.3.4.5.5. Plumb
Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (Dunăre şi braţe)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa Dunării
în anul 2008 în clasa I de calitate, excepţie făcând Periprava (clasa a IV-a de calitate) şi
Sulina (clasa a II-a de calitate). În anii 2006 şi 2007, valorile concentraţiilor medii
anuale încadrează apa în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni (2006) şi
Sf. Gheorghe (2007) ale căror valori de concentraţie încadrează apa în clasa a IV-a de
98

Pb, ug/l
calitate. În anul 2005 se înregistrează o variaţie a concentraţiilor medii anuale ce
încadrează apa în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate. În anul 2004 valorile
mediilor multianuale de plumb încadrează apa Dunării în clasa a III-a de calitate (stare
ecologică moderată). În anul 2003 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor anuale de
plumb ce încadrează apa în clasele a III-a şi a IV-a de calitate.
Dunare
140,000
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (canale)
În anul 2008, concentraţia medie anuală de plumb, încadrează apa din canale în
clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună), excepţie făcând Crişan-Caraorman, ale
cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a II-a de calitate. În anul 2007
valorile mediilor multianuale de plumb încadrează apa canalelor din RBDD în clasele a
IV-a (Crişan-Caraorman, Perivolovca şi Litcov) şi a V-a de calitate (Lopatna şi Şontea).
În anul 2006, concentraţia medie anuală de plumb, încadrează apa din canale în clasa
a V-a de calitate. În clasa a IV-a de calitate este incadrată apa în anul 2005, excepţie
făcând Lopatna ale cărei valori de concentraţie încadrează apa în clasa a V-a de
calitate. În anul 2004, valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate, iar în anul 2003 valorile
mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa canalelor din RBDD în
clasele a IV-a (Crişan-Caraorman şi Litcov) şi a V-a de calitate (Lopatna şi Şontea).
99

Cd, ug/l
Pb, ug/l
Canale
120
100
80
60
40
20
0
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.5.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (canale)
4.3.4.5.6. Cadmiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de cadmiu încadrează apa
Dunării în anul 2008 în clasa a V-a de calitate (stare ecologică foarte proastă). Aceeaşi
încadrare o găsim şi în anii 2003-2007, excepţie făcând Periprava (2003 şi 2007),
Sulina (2003 şi 2005), Sf. Gheorghe (2003 şi 2005), Cotul Pisicii (2003 şi 2005), Ceatal
Chilia (2003 şi 2005), Aval Reni (2005), când au fost determinate valori ale
concentraţiilor anuale de cadmiu ce încadrează apa în clasa a IV-a de calitate (stare
ecologică proastă). O stare ecologică bună (clasa a II-a de calitate) s-a determinat în
anul 2006 la Cotul Pisicii. În punctele Aval Reni (2003 şi 2006), Cotul Pisicii (2004), s-au
determinat valori medii anuale ale concentraţiilor de cadmiu ce încadrează apa în clasa
a III-a de calitate (stare ecologică moderată).
Dunare
30,000
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe)
100

Cd, ug/l
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale)
Concentraţiile de cadmiu din apa canalelor din RBDD în anul 2008, au valori
corespunzătoare clasei a V-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte proastă. În
anii 2005-2007 valorile medii anuale ale concentraţiilor de cadmiu determinate
încadrează, de asemenea, apa canalelor în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând
Litcov (2005 şi 2006) şi Crişan-Caraorman (2006), când s-au determinat valori medii
anuale ale concentraţiilor de cadmiu ce încadrează apa în clasa a IV-a de calitate (stare
ecologică proastă). În anii 2003 şi 2004 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor de
cadmiu ce încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a IV-a de calitate.
Canale
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.6.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale)
4.3.4.5.7. Fier
Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe)
În anul 2008 se înregistrează o variaţie a valorilor mediilor multianuale ale
concentraţiilor de fier ce încadrează apa braţelor Dunării în toate cele cinci clase de
calitate: clasa I (Periprava), clasa a II-a (Aval Reni), clasa a III-a (Cotul Pisicii), clasa a
IV-a (Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe şi Sulina) şi clasa a V-a (Aval
Izmail). În anul 2007 s-au determinat valori ale concentraţiilor de fier ce încadrează apa
Dunării în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), cu o singură excepţie şi
anume Ceatal Chilia unde s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale de fier
ce încadrează apa în clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună). În anii 2004-2006,
valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa braţelor Dunării în
clasele a IV-a şi a V-a de calitate adică o stare ecologică proastă şi foarte proastă. În
anul 2003, starea ecologică a apei braţelor Dunării este una moderată corespunzând
clasei a III-a de calitate, excepţie făcând Aval Izmail şi Periprava ale căror valori de
concentraţie a fierului încadrează apa în clasa a II-a de calitate, adică o stare ecologică
bună.
101

Fe, ug/l
Fe, ug/l
Dunare
7000,000
6000,000
5000,000
4000,000
3000,000
2000,000
1000,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (canale)
Concentraţiile de fier din apa canalelor din RBDD în anul 2008, au valori
corespunzătoare claselor a III-a şi a IV-a de calitate iar canalul Perivolovca în clasa a V-
a de calitate. În anii 2006-2007 valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) cu
o singură excepţie şi anume canalul Şontea în anul 2006, a cărui valoare a
concentraţiei încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate. În anul 2005, valorile
mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa canalelor din RBDD în
clasele a IV-a de calitate adica o stare ecologică proastă (Şontea, Litcov şi Crişan-
Caraorman) şi una foarte proastă (canalul Lopatna). În anii 2003 şi 2004, starea
ecologică a apei canalelor din RBDD este una moderată, corespunzatoare clasei a III-a
de calitate cu unele excepţii şi anume o stare ecologică foarte bună (Lopatna -2003) şi
o stare ecologică bună (Lopatna şi Şontea 2004).
Canale
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.7.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (canale)
102

Mn, ug/l
4.3.4.5.8. Mangan
Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)
Valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de mangan încadrează apa
braţelor Dunării în anul 2008 în clasa a III-a de calitate, cu excepţia punctelor Periprava,
Cotul Pisicii şi Aval Reni, unde concentraţiile de mangan au valori medii multianuale
corespunzatoare clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună). În anii 2005-2007 s-
au determinat valori medii anuale ale concentraţiilor de mangan ce încadrează apa în
clasele a III-a (stare ecologică moderată) şi a IV-a (stare ecologică proastă) de calitate.
În anii 2003 şi 2004, valorile mediilor multianuale ale concentratiilor de mangan
încadrează apa braţelor Dunării în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), cu
două excepţii: Aval Izmail (2003 - clasa I de calitate) şi Aval Reni (2003 - clasa a III-a de
calitate).
Dunare
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (canale)
Starea ecologică a apei canalelor RBDD în anul 2008 este una moderată
corespunzatoare clasei a III-a de calitate. Între anii 2005-2007 starea ecologică a apelor
canalelor din RBDD se încadrează de asemenea în clasa a III-a de calitate, excepţie
făcând anul 2005 când valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de mangan
încadrează apa canalului Lopatna în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) iar
apa canalului Litcov în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă). În anul 2004
concentraţia medie anuală de mangan, încadrează apa canalelor în clasa I de calitate
(stare ecologică foarte bună), iar în anul 2003 starea ecologică a apei canalelor din
RBDD este una bună corespunzatoare clasei a II-a de calitate.
103

Ni, ug/l
Mn, ug/l
Canale
350
300
250
200
150
100
50
0
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.8.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (canale)
4.3.4.5.9. Nichel
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe)
În anul 2008 se înregistrează o variaţie a valorilor mediilor multianuale ale
concentraţiilor de nichel ce încadrează apa braţelor Dunării în patru din cele cinci clase
de calitate: clasa I (Aval Reni), clasa a II-a (Sf. Gheorghe, Periprava şi Ceatal Chilia),
clasa a III-a (Sulina, Ceatal Sf. Gheorghe şi Aval Izmail), şi clasa a V-a (Cotul Pisicii).
În anii 2004 şi 2007, starea ecologică a apei braţelor Dunării este corespunzătoare
claselor a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate. În anul 2003 valorile mediilor multianuale ale
concentraţiilor de nichel încadrează apa braţelor Dunării în următoarele clase de
calitate: clasa a II-a (Sulina, Sf. Gheorghe, Ceatal Sf. Gheorghe şi Ceatal Chilia), clasa
a III-a (Aval Izmail, Cotul Pisicii şi Periprava), şi clasa a V-a de calitate (Aval Reni).
Dunare
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2003 2004 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe)
104

Ni, ug/l
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale)
În anul 2008 valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de nichel încadrează
apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată). În anul
2007, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa canalelor din
Delta Dunării în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă) excepţie făcând
canalul Lopatna, ale cărui valori de concentraţie încadrează apa acestui canal în clasa
a III-a de calitate (stare ecologică moderată) iar apa canalului Perivolovca în clasa V de
calitate. În anul 2006, starea ecologică a apei canalelor din RBDD este una foarte bună,
corespunzătoare clasei I de calitate, excepţie făcând Perivolovca (clasa a II-a de
calitate). În anii 2003 şi 2004, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel,
încadrează apa canalelor în trei clase de calitate şi anume: clasa a II-a (Litcov şi
Lopatna – 2003), clasa a IV-a (Litcov - 2004, Crişan Caraorman – 2004 şi 2003) şi clasa
a V-a de calitate ( Lopatna 2004 şi Şontea 2003).
Canale
250
200
150
100
50
0
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2003 2004 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.9.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale)
4.3.4.5.10. Mercur
Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur din Dunăre şi braţele din deltă
În anul 2008, mercurul determinat din apa braţelor Dunării, are valori
corespunzătoare clasei I de calitate. Aceeaşi dinamică se observă şi în anii 2006 şi
2007, excepţie făcând Sf Gheorghe în 2006 (clasa a II-a de calitate).
105

Hg, ug/l
Hg, ug/l
Dunare
0.035
0.03
0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
0
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentratiei de mercur (canale)
Apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate atât în anul 2008 cât
şi 2006-2007.
Canale
0.045
0.040
0.035
0.030
0.025
0.020
0.015
0.010
0.005
0.000
Crisan-
Caraorman
Litcov Lopatna Perivolovca Sontea
2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.5.10.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (canale)
4.3.4.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi
4.3.4.6.1.Pesticide organoclorurate
4.3.4.6.1.1. Lindan
Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (Dunăre şi braţe)
În Normativul 161/2006, în tabelul nr.8, elemente şi standarde de calitate pentru
stabilirea stării chimice a apelor de suprafaţă stabileşte standarde de calitate pentru
substanţele periculoase şi prioritar periculoase. Astfel pentru lindan, standardul de
106

Lindan, ug/l
Lindan, ug/l
calitate este de 0.02 µg/l, raportându-ne la această valoare, observăm că nu sunt
depăşiri în 2005-2008.
Dunare
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.6.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH)
(Dunăre şi braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (canale)
Lindanul determinat din apa canalelor din RBDD nu depăşeşte standardul de 0.02 µg/l.
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.6.1.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de lindan (gamma HCH)
(canale)
4.3.4.6.1.2. pp’ DDT
Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (Dunăre şi braţe)
Standardul de calitate pentru pp‟ DDT este 0.01 µg/l. Această valoare nu este
depăşită în 2008 şi nici în perioada 2006-2007 în apa braţelor Dunării.
107

pp'DDT, ug/l
pp'DDT, ug/l
Dunare
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (Dunăre şi
braţe)
Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (canale)
În canalele din RBDD, valoarea de 0.01 µg/l nu este depăşită în anul 2008, nici
în anii anteriori.
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2005 2006 2007 2008
Fig. 4.3.4.6.1.2.2. Dinamica multianuală a concentraţiei pp’ DDT (canale)
4.3.4.6.1.2. PCB-uri
Dinamica multianuală a concentraţiei de PCB-uri
În anii 2007 şi 2008, s-au făcut determinări de PCB-uri (compuşi bifenilici
policloruraţi), respectiv PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180. Valorile concentraţiilor
determinate sunt sub limita de detecţie a aparatului.
108

4.4. Ape subterane
Pe parcursul anului 2008 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.
4.5. Apa potabilă
Pe parcursul anului 2008 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.
4.6. Apele uzate
4.6.1. Surse majore şi grad de poluare
Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de
confluenţă ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi
umane.
În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore
de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici
situaţi în zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile
navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în
tranzit.
Poluarea de la nave este determinată de faptul că nu toate navele sunt dotate cu
separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunzătoare a celor
existente şi de faptul că porturile dunărene de pe teritoriul rezervaţiei, nu sunt dotate cu
instalaţii specifice pentru preluarea şi reciclarea acestor reziduuri.
Pentru reglementarea acestei situaţii, ARBDD a impus societăţilor deţinătoare de
mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE -1986 la fluviu şi a
Convenţiei MARPOL 73 - 78 de către navele maritime (ambele convenţii se referă la
colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum şi ţinerea
evidenţei predării acestora la unităţile colectoare).
Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare
de produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor în portul Galaţi.
Se verifică periodic la nave Registrul de hidrocarburi cu evidenţa consumurilor de
combustibil şi a predărilor de reziduuri.
4.6.2. Reţele de canalizare
Localităţile aflate pe teritoriul RBDD, nu au sisteme de canalizare centralizate
care să colecteze apele reziduale la nivelul întregii localităţi. Staţiile de epurare
existente au fost concepute pentru a realiza numai preepurarea mecanică a apelor
menajere.
Din cele patru localităţi care au sisteme proprii de canalizare, două localităţi au
staţii de preepurare mecanică a apelor uzate: Maliuc şi Sulina. Localitaţile Sf. Gheorghe
şi Chilia Veche au câte o staţie de pompare ape menajere concepută pentru a deservi
numai blocurile şi nu au sisteme de preepurare.
Situaţia sistemelor de canalizare şi a modului de funcţionare a staţiilor de
epurare, în 2008, se prezintă astfel:
În oraşul Sulina, sistemul de canalizare deserveşte în sistem unitar 70% din
suprafaţa oraşului.
109

În Chilia Veche sistemul de canalizare existentă deserveşte 39% din
localitate. Apele uzate sunt deversate direct în Dunăre, prin pompare.
În Sf.Gheorghe, sistemul de canalizarea deserveşte 10% din localitate,
evacuarea realizându-se prin pompare în canalul colector care are legătură
cu Dunărea.În anul 2008 s-a obţinut acordul de mediu pentru extinderea
reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare.
În Maliuc, reţeaua de canalizare deserveşte peste 90% din localitate.
Celelalte localităţi din RBDD nu sunt prevăzute cu reţele de canalizare.
Epurarea apelor uzate menajere şi industriale este realizată numai printr-o
treaptă mecanică. În acest scop sunt folosite: grătare, deznisipatori, fose septice,
separatoare de grăsimi şi baterii de decantare. Modul de exploatare este deficitar,
constatându-se că fosele vidanjabile amplasate pe traseul reţelelor de canalizare sunt
greu de întreţinut, în majoritatea cazurilor ele sunt curăţate manual din lipsa vidanjelor,
excepţie făcând doar localităţile Chilia Veche şi Sulina care sunt dotate cu vidanje.
4.6.2.1. Ape menajere
Pe parcursul anului 2008, laboratorul de ecotoxicologie din cadrul ARBDD a
efectuat analize de ape uzate evacuate la cererea agenţilor economici care işi
desfăşoară activitatea în teritoriul rezervaţiei sau la solicitarea Gărzii de Mediu a
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. S-au evaluat indicatorii specificaţi în comenzile
agenţilor economici sau în contractul încheiat cu aceştia şi s-au transmis buletine de
analiză către beneficiari şi autorităţile de control din domeniu.
În această perioadă s-au efectuat analize pentru următorii agenţi economici:
1. SC Danubiu RO 2002- 7 probe
2. SC Thalasa- 5 probe
3. SC Amorel- 13 probe
4. SC Piscicola Jurilovca- 7 probe
5. SC Aker Brăila- 48 probe
6. SC Scanrom Impex- 1 probă
7. SC Ecofish SRL Jurilovca- 1 probă
8. SC SanStelMar Sulina- 1 probă
9. SC Monal SRL Babadag- 2 probe
10. Poliţia Transporturi Tulcea- 1 probă
11. SC Piscicola Tour- 1 probă
12. SC Campoeuro Club- 1 probă
13. SC Piscicola Murighiol- 10 probe
14. SC Ecodelta SA- 2 probe
15. SC Runteam- 1 probă
16. SC Carniprod SA- 2 probe
17. SC Miadamar Fishing SRL- 1 probă
110

CAPITOLUL 5. SOLUL
5.1. Introducere
Evaluarea calităţii solului de pe teritoriul RBDD are o importanţă deosebită
deoarece modificările substanţiale ale parametrilor de calitate au o influenţă directă
asupra faunei şi florei şi implicit asupra tuturor habitatelor protejate din această zonă.
5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor din RBDD pe categorii de folosinţe
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în limitele stabilite prin Legea nr. 82/1993,
cuprinde o suprafaţă de 580.000 ha, structurată în ce priveşte destinaţia în trei
categorii:
Zone cu regim de protecţie integrală .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.600 ha
Zone tampon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 223.300 ha
din care:
- Zone tampon deltaice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . 120.300 ha
- Zonă tampon marină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 103.000 ha
Zone economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . 306.100 ha
din care:
- Zone de reconstrucţie ecologică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.025 ha
- Suprafaţă amenajată agricol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha
- Suprafaţă amenajată piscicol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha
- Suprafaţă amenajată silvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha
111

Fig. 5.2.1. Harta solurilor din RBDD
112

Categoriile de soluri din RBDD
Conform lucrării „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată
de I. Munteanu şi colab., în 1996, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt:
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din
partea fluvială (vestică) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste
grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate, cel
puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări, apa freatică coboară la
adâncimi de 2-3m). Aproximativ 35.000ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi
cultivate. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o
gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fără
irigaţii, producţiile sunt mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi în mai
mică măsură grâul de toamnă, sunt cele mai potrivite culturi. În ecosistemele naturale,
solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta constând
în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte, sau pajişti mezofile şi sălcete pe
grindurile umede. Aceste soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste
sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele
Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul
masei de apă şi sedimentelor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor
acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de:
mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică;
habitat pentru fauna bentonică;
stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului;
filtru, ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării
chimice, dar cu efect asupra apei din lacuri, prin producerea carbonului organic
volatil (CH 4 - CO 2 ) şi emisii de H 2 S.
Gleisolurile, reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic
formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale,
dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt
drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi
rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba, Salix fragilis
şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp.
Psamosolurile şi nisipurile, sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta
maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin
textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al
psamosolurilor este foarte scăzut. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de
plop. Numai pe porţiuni de teren foarte mici, în curţile caselor şi pe lângă sate, sunt
cultivate cu porumb, cartofi, secară, orz.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioară a orizontului
salic în primii 20cm de la suprafaţa solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal
sărac, care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Prin natura
lor, acestea au o biodiversitate scăzută. Pentru agricultură (exceptând păşunatul
extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. O
problemă specială a solonceacurilor nisipoase, care au fost odată drenate, este faptul
că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană.
113

Soluri bălane sunt caracteristice, prin definiţie, stepelor cu climat continental
uscat, sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor
bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele
alcalizate sunt folosite ca păşuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole.
Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de
fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică, N şi P. Dar
principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol. De aceea,
irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe
terenurile arabile.
Cernoziomurile sunt soluri puţin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se
sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în
principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de
vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei
freatice, toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit
drenajul natural al zonei.
Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al RBDD
Conform SRCS, solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste
50cm grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului.
Modul de utilizare. În stare naturală, histosolurile sunt suport de bază pentru
ecosistemele umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt
utilizate pentru agricultură în incinte amenajate.
Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. Sunt
în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea
de canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile
(ex. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile
mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale,
uneori amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de
locuitori pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai
mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca păşune.
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi
care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse:
Agricolă, total:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.453 ha
din care, în amenajări îndiguite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha
Ape, stuf, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344.553 ha
din care, în amenajări piscicole: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha
Ape marine: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140.492 ha
Forestieră, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.796 ha
din care, în amenajări silvice îndiguite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha
Curţi, construcţii, diguri, drumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.143 ha
Neproductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.563 ha
114

Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în
teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%).
Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se
găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice
favorabile.
Evidenţa cadastrală nu reflectă fidel folosinţele terenurilor în anul 2006, an în care
o parte relativ mică de suprafeţe de teren din cadrul folosinţelor susmenţionate au fost
utilizate pentru alte folosinţe, respectiv:
- Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au
fost utilizate pentru păşunat.
- Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt
utilizate de către locuitorii ce nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume,
cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum.
- Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni.
- Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune.
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate
Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în
limite foarte largi, studiile elaborate în zonă (I. Munteanu), stabilind limite de la foarte
redusă la ridicată (Tabel nr. 5.1.).
Tabel nr. 5.2.2. Valoarea ecologică a terenurilor din Delta Dunării* )
Nr. Tip de sol Suprafaţ % din Valoare ecologică
a total
crt. Ha Suprafaţă de la la
0 1 2 3 4 5
1 Soluri aluviale 53.900 13,3 redusă ridicată
2 Limnosoluri - sistem de
70.200 17,3 redusă ridicată
clasificare nou - SRTS 2003
3 Gleisoluri 88.400 21,8 redusă ridicată
4 Psamosoluri şi nisipuri 63.500 15,6 foarte medie
redusă
5 Solonceacuri 8.100 2,0 foarte redusă
6 Cernisoluri (Kastanoziomuri) - 900 0,2 Medie
sistem de clasificare nou - SRTS
2003
7 Histosoluri 110.600 27,2 redusă ridicată
8 Antrosoluri - sistem de
10.400 2,6 Scăzută
clasificare nou - SRTS 2003
* ) I. Munteanu - 1996 - „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”
115

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
a = un, o; un/o oarecare; (nota) la; as, a's; excelent; grozav; o singurã; pe; perfect;
un singur
5.3.1. Îngrăşăminte
Cantitatea de substanţe folosite în anul 2008 pentru fertilizarea terenurilor din
RBDD a fost de 380 to îngrăşăminte chimice. Suprafeţele fertilizate au fost în jur de
25% din suprafaţa agricolă totală (Tabel 5.3.1.). Nu există o evidenţă a folosirii
îngrăşămintelor organice pentru fertilizarea solului şi nici în ceea ce priveşte
tratamentele pentru amendarea terenurilor acide sau degradate. Ca o caracteristică a
zonei se poate spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii
îngrăşămintelor organice provenite din fermele zootehnice deoarece creşterea
animalelor se face preponderent în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele
fiind lăsate libere pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub
inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în
principal pe păşunile (izlazurile) comunale. În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte
organice produse prin creşterea animalelor nu pot fi utilizate pentru fertilizarea
terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile săteşti sunt nesemnificative,
cantitativ. Nu se constată o preocupare a localnicilor pentru producerea compostului în
gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor menajere de origine vegetală şi a
gunoiului de grajd.
Tabelul 5.3.1.1. Utilizarea îngrăşămintelor în perimetrul RBDD în anul
2008
Suprafaţa
% din
Nr.
Cantitate
Tip îngrăşământ fertilizată
suprafaţa
Crt.
(to.)
(ha)
arabilă*
1. Organice 0 0 0
2. Amendamente 0 0 0
3. Chimice total
- azotoase
- fosfatice
- potasice
- complexe
9.672
7.471
2.201
-
-
380
299
81
-
-
24,93
19,257
5,7
-
-
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai
produse avizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării. Sunt avizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în
cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a
fi nepoluante şi care nu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în
Lista produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în
perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice
116

din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au
fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De
asemenea, datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole din
zonă, consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se sub 1 kg de
produs brut la 1 ha de teren arabil. Culturile cărora le-au fost aplicate tratamente
fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb.
În special producţia vegetală furajeră a fost o obţinută fără a se utiliza produse chimice.
Tabelul 5.3.2.2. Tratamente de protecţie a culturilor aplicate în RBDD în
anul 2008
Nr.
Suprafaţa
Tip produs
crt.
(ha)
Cantitate (kg S.A.)
1. Erbicide 7.054 3.524
2. Fungicide 4.831 734
3. Insecticide şi acaricide - -
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri organice
În perimetrul RBDD nu s-au înregistrat situaţii de afectarea solurilor cu reziduuri
organice.
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare
Din suprafaţa totală de 61.453 ha teren agricol, 39.974 ha (64 %) se află în
incintele agricole îndiguite şi desecate. Incintele agricole îndiguite reprezintă terenuri ce
aparţin domeniului public de interes judeţean. În ele desfăşoară activitate de agricultură
concesionarii: societăţi comerciale, şi persoane fizice. Schema de cultivare a terenului
este stabilită de concesionari. Fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, din
fonduri europene sau din bugetul national, şi alte forme de sprijin, începând cu
01.01.2008, trebuie să respecte măsurile privind bunele condiţii agricole de mediu.
DADR Tulcea a transmis Primăriilor din localităţile din judeţ scrisori de informare şi
atenţionare asupra faptului că activităţile din sectorul agricol trebuie să se realizeze cu
respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului
- Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea
Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor.
Terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru producerea cerealelor. Suprafeţele
cele mai mari au fost cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă. Nu sunt
înregistrate terenuri arabile retrase din circuit agricol.
Din suprafaţa totală de 61.453 ha de teren agricol, 39.974 ha (64%) se află în
incintele agricole îndiguite şi desecate, restul fiind pe grindurile continentale (circa
25.000 ha), pe grindurile de mal a reţelei hidrografice interioare, pe grindurile fluviomarine
şi şesul deltaic în regim liber de inundare. Terenurile arabile sunt situate
preponderent în delta fluvială. În delta fluvio-maritimă terenul arabil reprezintă doar 0,12
ha/locuitor şi este folosit preponderent pentru păşunat.
117

Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele
incinte indiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare
(studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Tehnologiile de
exploatare agricolă utilizate au fost stabilite de utilizatori, în funcţie de scop şi de
posibilităţi. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei
naturale şi a fertilităţii solului.
Asigurarea unor locuri de muncă pentru populaţia locală nu este prioritară în investiţiile
din agricultură.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,
siderurgic, energetic, etc.)
În perimetrul RBDD nu s-au înregistrat situaţii de afectarea solurilor în urma
activităţilor din sectorul industrial.
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
În perimetrul RBDD nu este cazul de situaţii de afectare a solurilor cu emisii de la
termocentrale cu cărbune.
5.4. Calitatea solurilor
Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigură acestuia
un anumit grad de fertilitate naturală. Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea
solului, cât şi modul de manifestare faţă de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt
cei cosmico-atmosferici (lumină, căldură, precipitaţii etc.), continuând cu cei
geomorfologici şi hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiată a
muncii umane în raport cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din
acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea,
respectiv nota de bonitare pentru condiţii naturale, privind o anumită folosinţă.
5.4.1. Repartizarea terenurilor pe clase de calitate
Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte
pentru teritoriul cartat pe unităţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria
de folosinţă existentă în momentul cartării. Pentru categoria de folosinţă “arabil”, nota
de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu
aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă
de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru “livezi” este media aritmetică a notelor
pentru speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş - vişin ori
piersic sau cais. Pentru “vii” nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor
două categorii anterioare. Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se
stabileşte clasa de calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se face în funcţie de nota de bonitare
naturală pentru categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, calculată pentru
fiecare TEO:
clasa a I-a: 81 - 100 puncte de bonitare;
clasa a II-a: 61 - 80 puncte de bonitare;
118

clasa a III-a: 41 - 60 puncte de bonitare;
clasa a IV-a: 21 - 40 puncte de bonitare;
clasa a V-a: 1 - 20 puncte de bonitare.
Conform datelor Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice
Tulcea, din lipsa bazei topografice, pentru suprafeţele din RBDD este considerată o
clasă medie de calitate (a III-a). Această situaţie se referă la întreaga suprafaţă agricolă
(cu cele 4 folosinţe: arabil, păşune, vie, livadă) şi este într-o continuă dinamică,
justificată de programul de monitorizare a solurilor, în baza cărora se actualizează
studiile pedologice mai vechi de 10 ani (Ord. MAAP nr. 223/2002).
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Principalele restricţii ale calităţii solurilor din Delta Dunării sunt date de cei 17
indicatori de bonitare care contribuie la stabilirea notei de bonitare şi implicit a clasei de
calitate a solului:
- temperatura medie anuală (circa 11 0 C);
- precipitaţii medii anuale (circa 400 mm/m²/an);
- gleizarea;
- pseudogleizarea;
- salinizarea;
- textura solului;
- gradul de poluare;
- panta terenului;
- alunecările de teren;
- adâncimea apei freatice;
- inundabilitatea terenului;
- porozitatea totală;
- conţinutul de CaCO 3 ;
- reacţia solului (pH);
- volumul edafic util;
- rezerva de humus;
- excesul de umiditate din sol.
5.5. Monitorizarea calităţii solului
5.5.1.Monitorizarea solurilor la nivel local
Conform Ordinului MAAP nr. 223/2002, Anexa 4, Norme de Conţinut pentru
studiile pedologice elaborate în vederea realizării periodice a sistemului naţional şi
judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, acest lucru se realizează printr-un
program pe perioada 2002-2011, program cuprins în Anexa 2, conform căruia în judeţul
Tulcea sunt prevăzute studii pe o suprafaţă medie anuală de 32.261 ha. Pentru
urmărirea evoluţiei stării de calitate a solurilor din RBDD, a fost elaborat în cadrul
Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, programul DeltaSol2,
program compatibil cu programul de monitorizare a calităţii solului elaborat pentru întreg
teritoriul ţării de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti.
119

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în
principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică
redusă, materie organică uşor mineralizabilă, climat cu ariditate accentuată şi ape
freatice cu mineralizare în general ridicată (I. Munteanu, Gh. Curelariu, 1994).
Restricţiile privind calitatea solurilor sunt rezultatul unor procese care s-au declanşat şi
au afectat învelişul de soluri ale deltei, urmare a acţiunii unor factori naturali locali sau a
influenţei antropice directe, dar şi a acţiunii unor factori externi teritoriului deltaic.
Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din
deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice
directe, sunt:
- Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în
special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului
acestui proces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari,
acţiune facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante
leguminoase: soia, lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie,
coceni, prin arătură, fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate
ca păşune în anul 2006.
- Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de
climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al
acţiunii antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe
grindul de loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus
la salinizarea unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat
intensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate
evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al
precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab.,
1991).
- Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale
grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele unde s-a ars turba. Efectul
acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor
de protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a
materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.
- Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţei
factorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilor
industriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiunilor
antropice directe. În anul 2008 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorită
inundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor
la timp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluării adoptate
în industria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale (în
agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a).
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
În Delta Dunării, răspândirea şi gradul de dezvoltare ale diferitelor tipuri de sol
sunt într-o strânsă legătură cu răspândirea şi dezvoltarea diferitelor elemente cu
120

caractere morfo-hidrografice distincte (grinduri, zone depresionare) variaţia în timp şi
spaţiu a regimului hidrologic, vegetaţia abundentă şi caracterul genetic al rocilor de
solificare.
Datorită acestor cauze, se întâlnesc soluri puţin evoluate şi permanent transformate atât
de variaţia nivelului apelor freatice, cât şi de activitatea de aluvionare periodică a apelor
de inundaţii.
Îndiguirile din Lunca şi Delta Dunării şi deconectarea de la dinamica fluviului au
avut ca efect şi aridizarea şi parţial sărăturarea solurilor.
În contextul acestor modificări în anul 2008 s-a avut în vedere continuarea refacerii
funcţiilor naturale hidrologice, biogeochimice, ecologice, tipice zonelor umede care la
rândul lor constituie bază pentru restaurarea complexului de ecosisteme :
- reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat – faza de Proiect
tehnic
- reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Murighiol – Dunăvăţ – faza de
obţinere de avize.
În domeniul lucrărilor de împădurire s-au realizat:
- împăduriri pentru consolidări de mal – faza de Proiect tehnic;
- lucrări de refacere a fondului forestir natural - faza de Proiect tehnic.
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,
BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea Romaniei
6.2. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
6.2.1. Habitate naturale
România este singura ţară pe teritoriul căreia se află cinci tipuri de regiuni
biogeografice, dintre care cea stepică şi pontică reprezintă elemente noi pentru capitalul
natural al Uniunii Europene.
Reţeaua europeană de arii natural protejate Natura 2000 creată în baza Directivei
Păsări şi a Directivei Habitate, este compusă din:
Sit-uri de Importanţă comunitară – SCI-uri desemnate pentru:
habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate)
specii (peste 800 listate în Directiva Habitate)
Acele situri care vor fi selectate, devin Arii Speciale de Conservare (SAC-uri).
Această selecţie este realizată de Comunitatea Europeană în colaborare cu Statele
Membre şi experţii stiinţifici, pe baza criteriilor menţionate în Directiva Habitate.
Statele Membre au la dispoziţie 6 ani pentru desemnarea Ariilor Speciale de
Conservare.
121

Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică - Special Protection Areas (SPA-uri)
200 specii de păsări listate în Directiva Păsări
Din categoria ariilor speciale de protecţie avifaunistică fac parte: Delta Dunării şi
Complexul Razim-Sinoie (512.380,6 ha) şi Zona Mării Negre (147.242,9 ha).
În Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, habitatele lacustre şi cele
caracteristice grindurilor constituie suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem
de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel naţional şi internaţional. Delta Dunării,
partea de avant-deltă din dreptul localităţii Grindu şi pâna la Tulcea, cu tot complexul de
lacuri Crapina – Parcheş – Somova, complexul de lacuri Razim – Sinoie, inclusiv
Grindul Chituc, găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate - 80
specii listate în Anexa I a Directivei Păsări.
Acesta este şi motivul pentru care RBDD a fost propusă în întregime pentru a intra în
reţea europeană de arii naturale protejate Natura 2000.
Tabel 6.2.1.1. Specii de păsări care susţin desemnarea RBDD ca sit Natura 2000
Nr. Specia
Reproducere
crt.
Rezidenţa / cuibărit Iernat Pasaj
1 Larus melanocephalus x
2 Larus minutus x
3 Pluvialis apricaria x
4 Alcedo atthis x
5 Aquila pomarina x
6 Ardea purpurea x
7 Ardeola ralloides x
8 Aythya nyroca x
9 Botaurus stellaris x
10 Chlidonias hybridus x
11 Circus aeruginosus x
12 Dendrocopos medius x
13 Dryocopus martius x
14 Egretta garzetta x
15 Ixobrychus minutus x
16 Lullula arborea x x
17 Accipiter brevipes x
18 Anser erythropus x
19 Aquila clanga x
20 Aquila heliaca x
21 Branta ruficillis x
22 Burhinus oedicnemus x
23 Milvus migrans x
24 Nycticorax nycticorax x
25 Picus canus x
122

26 Lanius collurio x x
27 Dendrocopos syriacus x
28 Lanius minor x x
29 Buteo rufinus x
30 Charadrius alexandrinus x
31 Ciconia ciconia x
32 Ciconia nigra x
33 Circaetus gallicus x
34 Circus cyaneus x
35 Circus macrourus x
36 Circus pygargus x
37 Coracias garrulus x
38 Cygnus columbianus bewickii x
39 Cygnus cygnus x
40 Egretta alba x x
41 Emberiza hortulana x
42 Falco cherrug x
43 Falco columbarius x
44 Falco naumanni x
45 Falco peregrinus x
46 Falco vesperinus x
47 Gallinago media x
48 Gavia arctica x
49 Gavia stellata x
50 Gelochelidon nilotica x
51 Glareola pratincola x
52 Haliaeetus albicilla x
53 Hiaraaetus pennatus x
54 Himantipus himantopus x x
55 Larus genei x
56 Limosa lapponica x
57 Melanocorypha calandra x
58 Mergus albellus x
59 Numenius tenuirostris x
60 Oenanthe pleschanka x
61 Oxyura leucocephala x
62 Pandion haliaetus x
63 Pelecanus crispus x
64 Pelecanus onocrotalus x
65 Phalacrocorax pygmeus x x x
66 Phalaropus lobatus x
67 Philomachus pugnax x
68 Platalea leucorodia x
69 Plegadis falcinellus x
70 Porzana parva x
71 Porzana porzana x
72 Porzana pusilla x
123

73 Puffinus yelkouan x
74 Recurvirostra avosetta x x
75 Sterna albifrons x
76 Sterna caspia x
77 Sterna hirundo x
78 Sterna sandvicensis x x
79 Sylvia nisoria x x
80 Xenus cinereus x
Situl este important pentru populaţiile speciilor cuibăritoare, populaţiile speciilor
migratoare, populaţiile speciilor care iernează.
În perioada de migraţie situl gazduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de
baltă, fiind zonă Ramsar.
Foto 6.2.1.1. Pelicani comuni
Foto 6.2.1.2. Codalb
124

Zona Mării Negre, aferentă Deltei Dunării şi Complexului Razim-Sinoie, constituie un
culoar important de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele
marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie
suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.
În categoria Sit-urilor de Importanţă Comunitară au fost incluse Delta Dunării
(450.542 ha) şi Zona marină a Deltei Dunării (121.697 ha).
Delta Dunării are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării şi a
aluviunilor depuse de acestea, aici existând habitate sedimentare unice în zona
litoralului românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de
biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor
deltaice ale lumii. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii protejate, dar
în mod deosebit, tipuri speciale de habitate, dintre care 7 habitate prioritare.
Tabel 6.2.1.2 Motive ale desemnării RBDD ca Sit de Importanţă Comunitară (SCI)
Nr. tipuri Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp.
de mamifere amfibieni peşti nevertebrate plante
habitate cheie şi reptile cheie cheie cheie
cheie
cheie
Delta
29 5 5 14 8 5
Dunării
457813,5 ha
Zona marină
121697,5 ha
3 2 - 2 1 -
Foto 6.2.1.3. Marsilea quadrifolia
Foto 6.2.1.4. Aldrovanda vesiculosa
125

Tabel 6.2.1.3. Tipuri de habitate prioritare specifice bioregiunii stepice
Codul
Denumirea habitatului prioritar
Natura 2000
1150 Lagune costiere
1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
2130 Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri)
40CO
Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
6260 Pajişti panonice şi vest pontice pe nisipuri
62CO
Stepe ponto-sarmatice
7210 Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
Foto 6.2.1.5 Pajişti şi mlaştini sărăturate Foto6.2.1.6 Dune fixate cu vegetaţie
panonice şi ponto-sarmatice
erbacee perenă
Tabel 6.2.1.4. Tipuri de habitate specifice bioregiunii stepice
Codul
Denumirea habitatului
Natura 2000
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare
1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului
1310 Comunităţi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează
126

terenurile umede şi nisipoase
1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean
2110 Dune mobile embrionare (în formare)
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 Depresiuni umede intradunare
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de
Chara
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrochariton
3160 Lacuri distrofice şi iazuri
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubi şi Bidention
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-
Holoschoenion
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor la cel montan şi alpin
6440 Pajişti aluvionale din Cnidion dubii
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba
officinalis)
91AA
91FO
92AO
92DO
Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus,
din lungul marilor râuri
Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tomaricetea şi Securinegion
tinctoriae)
127

Tabel 6.2.1.5 Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice
Codul Denumirea habitatului
Natura 2000
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare
1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux
1160 Melele şi golfuri
6.2.2. Flora şi fauna sălbatică
Începând cu anul 1991, s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul
RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea
unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi
evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare.
S-au inventariat calitativ şi cantitativ, speciile de floră şi faună, după cum urmează:
Număr total specii de floră şi faună: 5.429 , din care:
FLORA: total specii ……………….. 1.839, din care:
Alge planctonice: ………… 678
Licheni: …………………. 107
Macromicete:……………. 38
Plante vasculare:………... 1016
FAUNA: total specii ………..……... 3.590, din care:
Nevertebrate 3061 specii, din care:
Rotifere: ………………… 182
Viermi: ………….............. 253
Moluşte: ………………. 91
Crustacee: …………….. 115
Arahnide: ……………. 168
Diplopode: …………… 8
128

Insecte: ………………. 2244
Vertebrate 529 specii, din care:
Peşti: …………………. 135
Amfibieni: …………… 10
Reptile: ………………. 11
Păsări: ……………….. 331
Mamifere: …………… 42
Dintre acestea, au fost inventariate următoarele specii şi subspecii noi, pentru:
FLORĂ
FAUNĂ
RBDD........................... 285 1099
România....................... 34 260
Ştiinţă ........................ 2 37
Tabel 6.2.2.1. Repartiţia numerică a speciilor nou înregistrate în RBDD
Grup investigat
Număr specii noi pentru
RBDD România Ştiinţă
FLORĂ 285 34 2
Alge planctonice 9 2
Macromicete 35 3
Licheni 91 5
Cormofite 150 24 2
FAUNA 1099 260 37
Viermi 161 46 1
Crustacee 16
129

Arahnide 92 18 5
Doplopode 8
Insecte 816 192 30
Peşti 2 4 1
Amfibieni 1
Mamifere 3
Tabel 6.2.2.2. Lista speciilor noi pentru ştiinţă inventariate în RBDD
CORMOFITE
19. Homoporus sp.n.
1. Centaurea pontica 20. Lampoterma grahami sp.n.
2.Elymus pycnanthus ssp. deltaicus* 21. Tetramesa propodealis sp.n.
VIERMI
22. Invreia rufipes sp.n.
3. Proleptobchus deltaicus 23. Discodes myartsevae sp.n.
ARAHNIDE
24. Discodes psammophilus sp.n.
4. Mediopia halmiriana 25. Discodes termophilus sp.n.
5. Oppiella palustris 26. Discodes sp.n.
6. Graptoppia paradoxa 27. Chrysocharis sp.n.
7. Trachyuropoda dobrogensis 28. Sympiesis storojevae sp.n.
8. Trachyuropoda similicristiceps 29. Sympiesis sp.n.
INSECTE
30. Cirrospilus sp.n.
9. Pseudostachia sp. (Collembola) 31. Diaulinopsis deltaicus sp.n.
10. Isophya dobrogensis (Orthoptera) 32. Hemiptarsenus sp.n.
11. Mesopolobus salius (Hymenoptera) 33. Pronotalia oteli
12. Spalangia sp.n. 34. Pronotalia psamophila
13. Sphegigaster curticornis 35. Diachrysia chryson deltaica
14. Panstenon sp.n. 36. Gabrius sp. (Coleoptera)
15. Dinarmus cupreus 37. Philonthus sp.
16. Gastrancirtus sp.n. 38. Xantholiunus sp.
17. Halticoptera psammophila PEŞTI
18. Homoporus deltaicus 39. Knipowitschia cameliae
De remarcat că majoritatea speciilor noi din rândul insectelor aparţin ordinului
himenoptere (Familia Calcidoidae), insuficient investigate în această parte a Europei.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării-Tulcea a elaborat un
program de analiză a biodiversităţii specifice teritoriului RBDD, necesar furnizării
informaţiilor privind managementul ecologic al RBDD privind:
- clasificarea sistematică (de la regn la subspecie);
130

- obţinerea unei viziuni asupra repartiţiei teritoriale (corologie, mărimea şi
valoarea biodiversităţii pe zone şi tipuri de habitate, liste de specii etc.);
- compararea cu datele anterioare, precum şi obţinerea datelor asupra speciilor
noi şi a celor alohtone, asupra speciilor endemice, protejate, periclitate şi
răspândirea lor geografică generală.
Fig. 6.2.2.1. Starea biodiversităţii în RBDD
6000
5429
5000
4000
3590
Flora
Fauna
3000
2000
1000
0
Total specii
R.B.D.D.
1839
Flora
R.B.D.D.
Fauna
R.B.D.D.
1099
285 260
34
Noi pentru R.B.D.D.
Noi pentru România
2 37
Noi pentru stiinta
Structura actuală a florei şi faunei pe principalele unităţi sistematice
În cadrul algelor planctonice se remarcă o diversitate mai mare de specii la
clorofite şi bacilariofite, urmate de cianofite (v. Fig. 6.2.2.2).
131

nr. Sp.
30
25
20
15
10
5
0
Fig.6.2.2.3. Repartiţia numerică a macromicetelor în RBDD
pe principalele unităţi sistematice
12
Euascomicete
taxon (clase)
26
Holobasidiomicete
La plantele vasculare majoritatea speciilor înregistrate în RBDD aparţin
încrengăturii angiosperme, în timp ce gimnospermele înregistrează doar o singură
specie, iar pteridofitele 7 specii (v. Fig. 6.2.2.4).
132

Viermii deţin cel mai mare număr de specii prin încrengătura Rotifera, toate
acvatice, urmate de cea a nematodelor, dominând speciile tericole de litieră (v. Fig.
6.2.2.5).
Numărul speciilor la moluşte este de aproape dublu la gasteropode faţă de
bivalve (v. Fig. 6.2.2.6), majoritatea fiind acvatice.
133

La crustacee se detaşează ca număr de specii cele acvatice, prin cladocere şi
copepode, urmate de un ordin cu specii exclusiv tericole (izopode) (v. Fig. 6.2.2.7).
70
60
50
nr. 40
sp.
30
59
Fig. 6.2.2.7. Repartiţia numerică a crustaceelor în
RBDD
pe principalele unităţi sistematice
28
20
10
0
13
8
3 3 1
Cladocere Copepode Isopode Calanoide Amfipode Decapode Cumacee
După cum era de aşteptat, insectele deţin cel mai mare număr de specii în cadrul
ordinelor himenoptere, coleoptere, heteroptere şi lepidoptere (v. Fig. 6.2.2.8). Cu
siguranţă că un număr mult mai mare de specii decât cel înregistrat de noi deţine
ordinul dipterelor, însă din multele familii ale acestuia s-au investigat numai 3.
134

La peşti, predomină ca număr de specii teleosteenii, prin fam. Cyprinidae.
La reptile s-a înregistrat o specie mai mult decât la amfibieni (v. Fig. 6.2.2.10),
însă aceştia din urmă domină prin frecvenţa şi abundenţa anurelor.
135

Fig. 6.2.2.10 Repartiţia numerică a herpetofaunei
din RBDD
pe principalele grupe sistematice
nr.
sp.
12
10
8
6
4
2
0
5
8
4
2 2
Reptile Amfibieni
Anure
Caudata
Serpentes
Sauria
Testudine
Mamiferele înregistrează cel mai mare număr de specii la rozătoare, urmate de
carnivore şi insectivore (v. Fig. 6.2.2.11), însă ca abundenţă şi frecvenţă domină
rozătoarele şi insectivorele. Cu siguranţă că şi chiropterele (liliecii) deţin un număr mare
de specii (probabil cca. 20 specii), însă acest ordin nu a fost suficient investigat.
Fig. 6.2.2.11. Repartiţia numerică a speciilor de mamifere
Specii şi subspecii periclitate
Pe baza inventarului calitativ şi cantitativ al speciilor din teritoriul RBDD s-a putut
aprecia gradul de periclitare al acestora. Criteriile de încadrare în diferitele grade de
136

periclitare s-au elaborat după recomandările IUCN. În Lista Roşie au fost incluse şi
speciile ce nu sunt deocamdată ameninţate în teritoriul RBDD, dar sunt protejate pe
plan european şi chiar mondial, prin convenţii la care România a aderat (Berna, Bonn),
figurând în situaţia noastră în categoria „nt” (nepericlitat).
Trebuie menţionat faptul că Lista Roşie a RBDD a fost editată în anul 2000,
utilizatându-se criteriile de periclitare elaborate de IUCN Red List 1990, ceea ce nu
corespunde întrutotul cu perioada actuală. Din aceste considerente, apreciem că datele
prezentate sunt orientative.
2500
Fig. 6.2.2.12 Repartiţia numerică a speciilor din principalele categorii sistematice în
RBDD
2244
incluse în Lista Roşie
2000
1500
nr.
sp.
1000
1016
număr total de specii
nr. specii incluse în Lista Roşie
500
0
Plante
vasculare
382
91
135
15 12 59 10 10 11 11 42 28
Moluşte Insecte Peşti Amfibieni Reptile Mamifere
Tabel 6.2.2.3. Situaţia numerică a speciilor periclitate din RBDD pe categorii de
periclitare
Grupa Ex E V R I K nt
sistematică Ex
Plante
36 23 45 96 166 11 5
superioare
Moluşte 4 5 6
Insecte 3 3 4 1 1
Peşti 4 2 4 13 5 12 19
Amfibieni 2 8
Reptile 7 4
Păsări 5 4 122 28 3 99 46
Mamifere 2 1 14 2 6 3
Tot. specii 50 30 199 148 174 137 86
Abrevierile pentru categoriile de periclitare:
Ex. – specii ce nu s-au mai regăsit în habitatele naturale, după repetate investigaţii, în
zonele în care s-au înregistrat anterior sau în cele în care s-a presupus că au existat;
137

Ex. – nu a trecut mai mult de 50 de ani de la ultima înregistrare a speciei şi deci este
posibil a fi regăsită în viitor;
E – specii în pericol iminent de dispariţie, dacă factorii cauzali continuă să se menţină;
V – specii în declin numeric, care pot trece în categ. E dacă factorii cauzali nu se
înlătură;
R – specii care nu fac parte din categ. E şi V dar există riscul trecerii în acestea;
I – specii Ex., E, V sau R, dar nu există suficiente informaţii pentru a se putea
nominaliza într-una din categorii; specii neregăsite a căror prezenţă este nesigură, fiind
suspectate erori de determinare;
K – speciile semnalate la ultimele evaluări, însă nu se poate indica gradul de periclitare;
nt. – speciile periclitate pe plan european, dar care în RBDD nu sunt periclitate.
Tabel 6.2.2.4. Specii de păsări din RBDD declarate Monumente ale Naturii
Nr. crt. Specie Act normativ de bază
1 călifarul alb (Tadorna tadorna) HCM 1625/1955
2 călifarul roşu (T.ferruginea ) Ibidem
3 corb (Corvus corax) JCM 734/1933
4 dropia (Otis tarda) JCM 600/1933
5 spurcaciul (O.tetrax) Ibidem
6 pelicanul alb (Pelecanus onocrotalus) Ibidem
7 pelicanul creţ (P.crispus) Ibidem
8 piciorongul (Himantopus himantopus) HCM 1625/1955
9 stârcul lopătar (Platalea leucorodia) Ibidem
10 egreta mare (Egretta alba) JCM 600/1933
11 egreta mică (Egretta garzetta ) Ibidem
12 vulturul hoitar (Neophron percnopterus) Ibidem
Foto 6.2.2.1 Califari albi
138

Specii de interes naţional semnalate
Tabel 6.2.2.5. Specii de plante care necesită o protecţie strictă
Specii în RBDD
Zonele în care au fost semnalate speciile
Artemisia lerchiana
Insula Popina
Silene thymifolia Grindurile Letea, Caraorman (înainte de 1991).
Corynephorus canescens Sulina (înainte de 1991).
Leymus sabulosus Portiţa, grindurile Perişor, Flămanda, Lupilor ,
Chituc, Letea, Sulina, Istria-Sinoie
Tabel 6.2.2.6. Specii de nevertebrate şi vertebrate (fără păsări) care necesită o
protecţie strictă
Specii în RBDD
Zonele în care au fost semnalate
speciile
VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
1. Neomys anomalus (Chiţcan de apă) Zona localității Sf. Gheorghe, canal
Dunavăţ, Crişan, mal Lac Razim
RODENTIA
2. Spalax leucodon (Orbetele mic) Capul Doloşman
CETATCEA
3. Delphinus delphis (Delfin) Marea Neagră
REPTILE
SAURIA
4. Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă
de nisip)
OPHIDIA
5. Coluber caspius (Şarpele de stepă,
Şarpele rău)
AMFIBIENI
6. Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul
comun)
Sf. Gheorghe, grindurile Chituc, Perişor,
Caraorman
Cetatea Istria, versantul vestic al
complexului lagunar Razim-Sinoie
RBDD
7. Bufo bufo (Broască râioasă brună) RBDD
8. Rana lessonae (Broască verde de
baltă)
PEŞTI
9. Petroleuciscus borysthenicus
(Cernuşcă)
Somova-Parcheş, canal Impuţita, canal
Ciotica, Tulcea
Ape stagnante dulci din RBDD
10. Carassius carassius (Caracudă) Ape stagnante dulci mezotrofe şi mezooligotrofe
din RBDD
11. Lota lota (Mihalţ) Dunăre
12. Stizostedion volgensis (Şalău
vărgat)
Balta Somova, Dunăre, golful Sacalin
139

13. Percarina demidoffi (Percarina) Complexul lagunar Razim-Sinoie
14. Proterorhinus marmoratus (Guvid de Ape stagnante dulci din RBDD
baltă)
15. Neogobius syrman (Guvid de Complexul lagunar Razim-Sinoie
Babadag)
NEVERTEBRATE
INSECTE
1. Scarabaeus affinis Insula Popina, grindul Perişor
2. Apatura metis Delta Dunării
3. Cuculia biornata Brațul Sulina Mila 26
4. Diachrysia chryson deltaica RBDD
5. Everes alcetas Milele 26 şi 35
6. Hyponephele lupinus lupinus Grindul Caraorman
7. Isophya dobrogensis Insula Popina
MOLUŞTE
8. Bathyomphalus contortus Lacul Roşca
9. Physa fontinalis Sulina, Lacurile Roşca, Rotund, Telincea şi
Belciug
10. Adacna fragilis Complexul lagunar Razim-Sinoie
11. Hypanis plicata relicta Complexul lagunar Razim-Sinoie
12. Monodacna colorata Complexul lagunar Razim-Sinoie
13. Pseudanodonta complanata Braţul Sf. Gheorghe, Lacurile Puiu, Roşu,
Merheiul Mic, Nebunu, Belciug
Specii de interes comunitar
Sunt incluse în Directiva Habitate Anexa 2 şi OUG 57 Anexa 3 (specii ce
necesită desemnarea de arii speciale de conservare, respectiv situri Natura 2000).
În situl Natura 2000 Delta Dunării – sit de importanţă comunitară, sunt nominalizate un
număr de 5 specii de plante, după cum urmează:
Tabel 6.2.2.7. Specii de plante ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Cod
Natura 2000
Aldrovanda vesiculosa Canal în incinta A.P. Ceamurlia 1516
Centaurea jankae Capul Doloşman 2253
Centaurea pontica Oraş Sulina şi limitrof acestuia 2255
Echium russicum Capul Iancina 4067
Marsilea quadrifolia Canal AP Rusca zona Mila 28 1428
140

Tabel 6.2.2.8. Specii de mamifere ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD Zonele în care au fost semnalate
speciile
Cod
Natura
2000
1. Lutra lutra (vidră) RBDD 1355
2. Mustela eversmannii
(dihor de stepă)
3. Mustela lutreola (nurcă
euroană)
4. Spermophilus citellus
(popândău)
Ostrovul Tătaru 2633
RBDD 1356
Versant N-V Complex lagunar Razim-
Sinoie
1335
5. Vormela peregusna
(dihor pătat)
Versant N-V Complex lagunar Razim-
Sinoie
2635
Tabel 6.2.2.9. Specii de reptile ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Cod
Natura 2000
1. Emys orbicularis
(broască ţestoasă de apă)
2. Testudo graeca
(broască ţestoasă de uscat)
3. Vipera ursini (viperă de
stepă)
Ape dulci stagnante din RBDD 1220
Capul Iancina, Capul Doloşman 1219
Cardon, Sf. Gheorghe, grindul
Periteaşca-Portiţa
1298
Tabel 6.2.2.10. Specii de amfibieni ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specie în RBDD
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Cod
Natura 2000
1. Triturus dobrogicus RBDD 1993
(triton)
2. Bombina bombina
(buhai de baltă)
RBDD 1188
141

Tabel 6.2.2.11. Specii de peşti ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Cod
Natura 2000
1. Alosa immaculata Marea Neagră, Dunăre 4125
(scrumbie de Dunăre)
2. Alosa tanaica (rizeafcă) Marea Neagră, Dunăre 4127
3. Aspius aspius Ape dulci stagnante şi Dunăre 1130
4. Cobitis elongatoides Ape dulci stagnante 1149
(zvârlugă)
5. Gobio albipinnatus Dunăre 1124
(porcuşor de şes)
6. Gobio kessleri
Dunăre 2511
(porcuşor de nisip)
7. Gymnocephalus baloni Dunăre 2555
(ghiborţ de Dunăre)
8. Gymnocephalus Dunăre 1157
schraetzer (răspăr)
9. Misgurnus fossilis (ţipar) Ape dulci stagnante şi Dunăre 1145
10. Pelecus cultratus
(sabiţă)
Dunăre, Complex lagunar Razim-
Sinoie
2522
11. Rhodeus amarus Ape dulci stagnante 1134
(boarţă)
12. Sabanejewia bulgarica Dunăre 1146
(dunăriţă)
13. Umbra krameri (ţigănuş) Ape dulci stagnante 2011
14. Zingel streber (fusar) Dunăre 1160
15. Zingel zingel (pietrar) Dunăre 1159
142

Foto 6.1.2.2 Ţigănuş
Foto 6.1.2.3 Boarţă
Tabel 6.2.2.12. Specii de nevertebrate ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD Zonele în care au fost semnalate
speciile
Cod
Natura
MOLUŞTE
1. Theodoxus
transversalis
2000
Marea Neagră (înainte de 1991) 4064
2. Anisus vorticulus Braţul Sulina, lacurile Roşu, Roşca, 4056
Belciug
INSECTE
Zona Sulina, Periprava (înainte de 4027
3. Arytrura musculus 1991)
4. Catopta thrips RBDD bioregiunea stepică 4028
5. Coenagrion ornatum Lacul Roşu (zona nord - înainte de 4045
1991)
6. Colias myrmidone Pădurea Letea (înainte de 1991) 4030
7. Graphoderus bilineatus Lacul Meşter (zona est) , Periprava 1082
(înainte de 1991)
8. Leptidea morsei Lacul Erenciuc (zona nord),
4036
pădurea Letea (înainte de 1991)
9. Lycaena dispar Delta Dunării 1060
10. Morimus funereus Grindul Caraorman (înainte de 1991) 1089
11. Ophiogomphus cecilia RBDD bioregiunea stepică (înainte 1037
de 1991)
12. Osmoderma eremita* Periprava (înainte de 1991) 1084
143

Foto 6.1.2. 4 Catopta thrips
Foto 6.1.2.5Osmoderma eremita*
Specii şi subspecii endemice
În tot teritoriul RBDD s-au înregistrat un număr de 35 endemite (Fig. 6.2.2.13 şi
tabel 6.2.2.13).
Fig. 6.2.2.13. Repartiţia numerică a speciilor endemice în RBDD
Tabel 6.2.2.13. Lista endemitelor din RBDD
ALGE
17. Homoporus deltaicus
1. Caetoceros insignis (Bacillaryoph.) 18. Homoporus sp.n.
2. Caetoceros similis solitarius 19. Lampoterma grahami sp.n.
CORMOFITE
20. Tetramesa propodealis sp.n.
3. Centaurea pontica 21. Invreia rufipes sp.n.
144

4. Centaurea jankae 22. Discodes myartsevae sp.n.
5. Elymus pycnanthus ssp.deltaicus * 23. Discodes psammophilus sp.n.
CRUSTACEE
24. Discodes termophilus sp.n.
6. Atheyella dentata (Decapoda) 25. Discodes sp.n.
7. Atheyella trispinosa 26. Chrysocharis sp.n.
8. Atheyella crassa 27. Sympiesis storojevae sp.n.
INSECTE
28. Sympiesis sp.n.
9. Isophya dobrogensis (Orthoptera) 29. Cirrospilus sp.n.
10. Mesopolobus salius (Hymenoptera) 30. Diaulinopsis deltaicus sp.n.
11. Spalangia sp.n. 31. Hemiptarsenus sp.n.
12. Sphegigaster curticornis 32. Pronotalia oteli
13. Panstenon sp.n. 33. Pronotalia psamophila
14. Dinarmus cupreus 34. Diachrysia chryson deltaica
15. Gastrancirtus sp.n. PEŞTI
16. Halticoptera psammophila 35. Knipowitschia cameliae
NOTĂ: * Subspecie a genului Elymus identificată în RBDD
Specii alohtone
În perimetrul RBDD s-au identificat 69 specii alohtone (Tabel 6.2.2.14). Impactul
antropic accelerează procesele de erodare a genofondului populaţional specific, creând
habitate cu condiţii favorabile pentru invazia speciilor alohtone agresive. Tot mai rare şi
mai vulnerabile devin comunităţile primare tipice ecosistemelor şi habitatelor de stepă.
Tabel 6.2.2.14. Lista speciilor alohtone din RBDD
Nr.crt. Specia Originea Existenţa în RBDD Impact estimat
P L A N T E I E R B O A S E
1 Azolla caroliniana America de N. Periprava, can. Împuţita,
Furtuna, Lacul cu Coteţe
2 Azolla filiculoides America de N. Idem, mai rară Idem
Înlătură flora
natantă indigenă
3 Amaranthus albus America de N. Culturi, diguri - rară Nedăunătoare
4 Amaranthus
blitoides
America de N. Culturi Intră în competiţie
cu flora indigenă
5 Amaranthus Tropice I.Sacalin, Sf. Gheorghe, Fără pericol
145

emarginatus
6 Amaranthus
crispus
7 Amaranthus
deflexus
8 Amaranthus
hybridus
Chilia V.-f.rară
Argentina în localităţi Fără pericol
America de S. în localităţi-rară Fără pericol
America de N. culturi Impact negativ
asupra speciilor de
cultură
America de N. culturi Idem
9 Amaranthus
powellii
10 Amaranthus America de N. culturi Idem
retroflexus
11 Helitropium America de N. Letea, Caraorman, Fără pericol
curassavicum
Sulina
12 Chenopodium America locuri ruderale
Fără pericol
ambrosioides tropicală
13 Chenopodium Australia Partizani-rară Fără pericol
pumilio
14 Ambrosia
America de N. Sfiştofca Fără pericol
coronopifolia
15 Bidens connata America de N. Caraorman, Sireasa-rară Fără pericol
16 Bidens frondosa America de N. RBDD-frecventă
17 Brachyactis ciliata Asia nisipuri umede şi Intră în competiţie
sărăturate-f.frecv. cu flora indigenă
18 Conyza
America de N. zone nisipoase-f.frecv. Idem
canadensis
19 Galinsoga America de S. culturi Fără pericol
parviflora
20 Xanthium italicum Europa de S. Zone inundabile-f.frecv. dăunătoare mai
ales pt. agricultură
21 Xanthium
America de S. Zone ruderale-f.frecv. Fără pericol
spinosum
22 Xanthium orientale America Chilia V., Pardina-rară Fără pericol
23 Coronopus America de S. port Sulina Fără pericol
didymus
24 Diplotaxis
Europa de S.V. port Sulina Fără pericol
erucoides
25 Eruca sativa pl.de cultură C.A.Rosetti
Fără pericol
mediteraneană
26 Cuscuta
America de N. culturi dăunătoare
campestris
anumitor pl. de
cultură
27 Chamaesyce America de N. ruderală Fără pericol
maculata
28 Oenothera biennis America de N. culturi-sporadică Fără pericol
29 Oenothera America de N. idem-rară Idem
parviflora
30 Oxalis corniculata sp.ornamentală
mediteraneană
Sulina
Idem
146

31 Veronica persica Asia de S.V. culturi Idem
32 Datura
America de N. zone bogate în nitraţi Idem
stramonium
(gunoaie)
33 Petunia parviflora America de N. localităţi Idem
34 Solanum
Asia de S.E. zone umede Idem
retroflexum
35 Acorus calamus Asia de S.E. zone umede-rară Idem
36 Cyperus odoratus Letea, Sulina, Sf. Idem
Gheorghe
37 Hordeum jubatum America de N. Grindul Letea, Stipoc,
şi Asia de E. Periprava
38 Panicum capillare America de N. culturi Idem
39 Paspalum Tropice Letea-f.rară Idem
distichum
40 Elodea
America de N. Letea, lac Somova, ghiol s-a naturalizat
canadensis
Potica, Căzănel
41 Elodea nuttallii America de N. RBDD-zone acvatice s-a naturalizat şi a
înlocuit-o pr
E.canadensis
42 Vallisneria spiralis Tropice RBDD-zone acvatice s-a naturalizat, fără
pericol
43 Lindernia dubia America de N. Insula Sacalin-f.rară Fără pericol
44 Eclipta prostrata America Insula Sacalin-f.rară Fără pericol
tropicală
P L A N T E L E M N O A S E
1 Acer negundo America de N. în jurul localit., plantaţii Idem, naturalizat
forestiere
2 Alianthus altissima China localitaţi, Insula Popina Idem, naturalizat
3 Amorpha
America de N. marginea canalelor, Idem, naturalizat
fructicosa
plantaţii forestiere
4 Elaeagnus
angustifolia
Asia Cent. şi de
V.
grinduri,Insula Popina Idem, naturalizat,
rol antierozional
5 Fraxinus
America de N. zone inundabile Idem, naturalizat
pennsylvanica
6 Lycium barbarum Asia de V. localităţi Idem fixează
nisipurile
7 Morus alba China cultivat în localităţi Idem, naturalizat
8 Robinia
pseudacacia
America de N. cultivat în localităţi Idem fixează
nisipurile
9 Populus x
Euro-americană culturi forestiere Fără pericol
canadensis
10 Taxodium
SUA de E. Uzlina-cultivat
Idem
distichum
ornamental
11 Amorpha
fructicosa
America de N. în lungul canalelor,
plantaţii de plop
Intră în competiţie
cu flora indigenă
12 Phytolacca America de N. ChiliaV., Sf. Gheorghe Idem
americana
M O L U Ş T E G A S T R O P O D E
1 Rapana venosa Mările Japoniei, M.Neagră se hrăneşte cu
147

Coreei şi China
bivalve indigene
2 Phisa acuta vest
meleaua Sacalin, Gârla
Mediterana,
nord Africa
Turcească-frecventă
M O L U Ş T E B I V A L V E
1 Scapharca cornea mările
M.Neagră
Extremului
Orient
2 Anodonta
Bazinul fluviului meleaua Sacalin
woodiana
Amur
3 Mya arenaria Atlanticul de N. M.Neagră-f.frecventă înlătură bivalvele
indigene
4 Corbicula fluminea Asia Dunăre - f.frecventă
P E Ş T I
1 Carassius gibelio Bazinul Amur RBDD-f.frecvent efect benefic,
naturalizat
2 Pseudorasbora
parva
E. Asia, bazinul
Amur, Japonia
unele ferme piscicole,
unele bălţi dulci
(Murighiol)
răneşte speciile
indigene
3 Hypophthalmychth Idem
ferme piscicole Dunărerar,
efect benefic
ys molitrix
unele lacuri şi canale
4 Aristichthys nobilis Idem Idem
5 Ctenopharyngodo
n idella
Idem
ferme piscicole Dunărerar,
unele lacuri şi
consumă intens
vegetaţia acv.
canale-rar
macrofită
6 Lepomis gibosus America de N. lacuri şi canalerel.frecvent
fără pericol,
naturalizat
7 Perccottus glenii E Rusia, N lacuri şi canale – f. rar
China, Corea
8 Liza hematocheila Golful Petru cel Marea Neagră, Sinoie –
Mare (Rusia şi rel. frecvent
Corea), China
P Ă S Ă R I
1 Phasianus
colchius
Caucaz -
Mongolia, până
la fl. Amur şi
M.Japoniei
M A M I F E R E
1 Ondatra zibetica N.E. Americii de
N.
2 Nyctereutes
procyonoides
RBDD-frecvent
fără pericol
naturalizat
RBDD-frecvent
distruge digurile,
naturalizat
estul Siberiei RBDD-rel.frecvent dăunător pentru
ornitofaună
acvatică,
naturalizat
În colaborare cu Societatea Ornitologică Română şi Institutul Naţional de
Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea s-au desfăşurat mai multe campanii de
148

marcare a păsărilor prin inelare. Aceste acţiuni s-au desfăşurat în cadrul Centrului de
Monitorizare Ornitologică situat pe Grindul Lupilor.
Tabel 6.2.2.15. Situaţia inelărilor efectuate pe Grindul Lupilor
Nr.
crt. Specia Capturat Recapturat Total
1 Acrocephalus agricola 4 4
2 Acrocephalus arundinaceus 85 10 95
3 Acrocephalus dumetorum 1 1
4 Acrocephalus melanopogon 1 1
5 Acrocephalus sarundinaceus 1 1
6 Acrocephalus schoenobaenus 3 2 5
7 Acrocephalus scirpaceus 287 7 294
8 Acrocephalus scirpaceus juv. 136 2 138
9 Actitis hypoleucos 1 1
10 Alcedo atthis F 3 3
11 Alcedo atthis juv. 9 9
12 Alcedo atthis juv. F. 2 2
13 Alcedo atthis juv. M 3 3
14 Carduelis spinus M 3 3
15 Emberiza schoeniclus F 24 24
16 Emberiza schoeniclus juv. 20 20
17 Emberiza schoeniclus M 6 6
18 Erithacus rubecula 1 1
19 Ficedula parva M 6 6
20 Fringilla coelebs F 2 2
21 Fringilla coelebs M 2 2
22 Hippolais icterina 1 1
23 Hirundo rustica 60 15 75
24 Hirundo rustica juv. 65 65
25 Ixobrychus minutus 2 2
26 Lanius collurio juv. 2 2
27 Lanius collurio M 1 1
28 Locustella luscinioides 1 1
29 Motacilla alba juv. 23 23
30 Motacilla flava juv. 16 16
31 Motacilla alba 1 1
32 Motacilla alba F 5 5
33 Motacilla alba M 4 5 9
34 Motacilla flava 4 1 5
35 Motacilla flava F. 1 1
149

36 Oriolus oriolus F 2 2
37 Panurus biarmicus 1 1
38 Panurus biarmicus F. 24 24
39 Panurus biarmicus juv. 113 3 116
40 Panurus biarmicus M. 19 19
41 Parus caeruleus 33 9 42
42 Parus caeruleus juv. 4 4
43 Parus major 3 3
44 Passer domesticus F. 19 5 24
45 Passer domesticus juv. 29 29
46 Passer domesticus M 9 5 14
47 Passer montanus 7 7
48 Phoenicurus ochruros F 4 4
49 Phoenicurus ochruros M 1 1
50 Phylloscopus collybita 33 33
51 Phylloscopus trochilus 2 2
52 Prunella modularis 1 1
53 Regulus regulus 2 2
54 Remiz pendulinus 2 1 3
55 Remiz pendulinus juv. 2 2
56 Sturnus vulgaris 9 2 11
57 Sturnus vulgaris juv. 6 6
58 Sylvia atricapilla F 2 2
59 Sylvia borin 2 2
60 Sylvia curruca 14 7 21
61 Turdus merula M 3 3
62 Turdus philomelus 9 9
63 Upupa epops 1 1
TOTAL 1142 74 1216
Desfăşurarea acţiunilor de capturări şi inelări masive au contribuit la obţinerea
informaţiilor calitative-cantitative semnicative, referitoare asupra ornitofaunei, respectiv
la biodiversitatea zonei studiate. Inelările au adus o serie de informaţii deosebit de utile
privind dinamica unor specii în timp şi spaţiu. Pe masură ce s-au acumulat tot mai multe
date privind regăsirile păsărilor inelate, s-au deschis noi şi noi aspecte în faţa
cercetătorilor şi noi probleme care trebuie elucidate. Cercetările efectuate contribuie la
înţelegerea mai complexă a dinamicii speciilor şi pot fi folosite la luarea măsurilor
manageriale adecvate.
150

Fig. 6.2.2.14 . Situaţia regăsirilor efectuate pe Grindul Lupilor
Pe parcursul anului 2008 au fost marcate prin inelare, în colonia Ceaplace 17
exemplare nezburătoare din specia pelican creţ (Pelecanus crispus).
Dintre inelele aplicate în anii anteriori, până în a doua decadă a lunii august s-a
înregistrat o singură regăsire referitoare la lopătari. Menţionăm că acesta este al 21-lea
lopătar (Platalea leucorodia) regăsit din seria de 265 de exemplare marcate în perioada
2003-2006, în 13 ţări diferite.
Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice
În aprecierea valorii diversităţii biologice a zonelor din teritoriul RBDD s-a avut în
vedere popularea acestora cu specii de interes ecologic deosebit (sau specii notabile),
înţelegând prin aceasta în primul rând endemitele şi cele periclitate critic, apoi cele
vulnerabile şi rare şi nu în ultimul rând, cele cu valoare estetică deosebită. Teritoriile
investigate au fost punctate în funcţie de numărul şi cantitatea acestor specii, putânduse
face astfel o departajare. Astfel s-au obţinut de la 1 la 400 de puncte.
Se constată o valoare ridicată a biodiversităţii (floră vasculară, nevertebrate şi
vertebrate, exclusiv ornitofauna) în mai multe zone cu regim de protecţie integrală,
precum Letea, Caraorman, insula Popina, Portiţa, grindurile Chituc, Lupilor, Săele,
Sacalin-Zătoane, dar şi în unele zone neintegrate în această categorie, precum nordul
localităţii Sfântu Gheorghe, grindul Perişor (propus să devină zonă cu regim de
protecţie integrală) etc.
151

Fig. 6.2.2.15. Situaţia zonelor investigate în RBDD funcţie de valoarea
biodiversităţii (exclusiv ornitofauna)
Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii mono, polispecifice şi individuale,
locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt
de asemenea repartizate în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală (Roşca-
Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman,
Nebunu, insula Popina, Doloşman cât şi în afara acestora (golful Musura, lacul
Martinica, zona lacului Dranov, nord de localitatea Sfântu Gheorghe etc.).
Principalele specii ce cuibăresc în colonii polispecifice sunt: Phalacrocorax
carbo, Phalacrocorax pygmeus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Bubulcus ibis,
Egretta garzetta, Ardea cinerea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia.
152

Dinamica speciilor în coloniile reprezentative Martinca, Nebunu şi Purcelu
Numărul total de cuiburi din cele trei colonii reprezentetive avute în supraveghere
de-a lungul celor 7 ani sunt evaluate cu o anumită toleranţă de eroare, metoda
aprecierii din barcă. Menţionăm anumite schimbări în compoziţia celor trei colonii şi
faptul că stârcul de cireadă (Bubulcus ibis) nu a mai fost identificat în anii 2006 şi 2007,
însă apare în anul 2008.
Tabel 6.2.2.16. Situaţia cuibăritului (perechi) în colonia Martinca
Nr.
Crt.
Specia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1 Phalacrocorax carbo 700 500 400 300 600 700 600
2 Phalacrocorex pygmaeus 400 600 600 400 100 300 200
3 Nycticorax nycticorax 100 400 150 80 80 200 300
4 Ardea ralloides 30 300 200 300 60 300 200
5 Egretta garzeta 150 600 300 200 50 150 300
6 Ardea cinerea 30 10 7 14 15 10 5
7 Plegadis falcinellus 100 200 180 150 40 100 25
8 Platalea leucorodia 2 4 30 10 4 6 2
Tabel 6.2.2.17. Situaţia cuibăritului (perechi) în colonia Purcelu
Nr.
Crt.
Specia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1 Phalacrocorax carbo 3200 800 800 600 800 800 600
2 Phalacrocorex pygmaeus 150 1200 500 300 700 300 300
3 Nycticorax nycticorax 200 600 400 500 500 250 400
4 Ardea ralloides 50 800 300 600 150 260 260
5 Egretta garzeta 240 700 700 600 550 400 600
6 Ardea cinerea 15 120 30 70 50 60 15
7 Plegadis falcinellus 150 800 600 400 60 140 60
8 Platalea leucorodia 50 80 25 120 80 80 25
153

Tabel 6.2.2.18. Situaţia cuibăritului (perechi) în colonia Nebunu
Nr.
Crt.
Specia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1 Phalacrocorax carbo 0 0 0 0 80 80 60
2 Phalacrocorex pygmaeus 600 1000 700 800 300 300 800
3 Nycticorax nycticorax 100 700 600 300 400 400 400
4 Ardea ralloides 350 900 500 500 300 300 700
5 Egretta garzeta 250 1000 500 600 400 400 600
6 Ardea cinerea 5 50 25 40 30 30 10
7 Plegadis falcinellus 650 1200 600 500 100 100 40
8 Platalea leucorodia 4 60 30 30 60 60 30
9 Bubulcus ibis 3 10 8 3 0 0 2
Trebuie specificat faptul că tendinţa generală a dinamicii în majoritatea coloniilor în
perioada studiată, poate fi interpretată ca făcând parte din variaţiile normale şi
inevitabile ale efectivelor, încadrându-se într-o ciclicitate multianuală.
6.2.3 Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
Activităţile economice tradiţionale practicate de populaţia locală din perimetrul
RBDD se bazează pe valorificarea unor specii de floră şi faună sălbatică ale căror
populaţii formează importante resurse naturale regenerabile. Speciile de floră şi faună
sălbatică contribuie la realizarea peisajului mirific din Delta Dunării şi la dezvoltarea
durabilă locală, fundamentată pe calitatea resurselor genetice autohtone. Unul din
obiectivele Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro,
ratificată în România prin Legea nr. 58/1994 este conservarea resurselor biologice şi
utilizarea durabilă a acestora. În acest context, pe teritoriul RBDD valorificarea speciilor
de floră şi faună sălbatică se face numai în limita capacităţii de suport (cote stabilite prin
studii de evaluare de institute de cercetare acreditate, vizate de Academia Română). În
felul acesta se realizează un management adecvat constând în reglementări biologice,
şi conservarea resurselor naturale de bază, a resurselor genetice vegetale şi animale, şi
a mediului. Valorificarea durabilă a speciilor de floră şi faună sălbatică, este cea mai
completă modalitate de valorificare, asigurând resurse atât pentru generaţiile prezente
cât şi pentru generaţiile viitoare.
Resursa piscicolă din RBDD cuprinde circa 133 de specii de peşti, dintre care 47
specii dulcicole, 12 specii eurihaline, 9 marin-migratoare, 56 specii marine, şi 9 specii
introduse, alohtone.
154

Tabel 6.2.3.1. Gruparea speciilor de peşti din RBDD după origine şi mediu de
viaţă
SPECII NATIVE
SPECII ALOHTONE
Dulcicole Eurihaline Migratoare Marine Dulcicole Eurihaline Marine
47 12 9 56 7 1 1
Stadiul stării ecologice şi biodiversităţii peştilor din RBDD s-a făcut prin pescuit de
cercetare, de colectivul de specialişti de la INCDDD Tulcea. Studiul de evaluare a
stocurilor de resurse acvatice în vederea stabilirii TAC din Delta Dunării elaborat de
specialiştii de la INCDDD, menţionează ultimele noutăţi, care ridică numărul speciilor de
peşti care există în RBDD la 136 specii de peşti:
-Alosa maeotica (scrumbia albă de mare) are un statut neclar pentru că nu s-a găsit
nici un exemplar pe teritoriul românesc al Deltei Dunării;
-Mzlopharingodon piceus (scoicar), specie introdusă în vederea pisciculturii, dar
sortită eşecului,se regăseşte întâmplător în mediul natural unde nu a reuşit să se
aclimatizeze şi să se reproducă;
-în anul 2006 s-au regăsit 3 exemplare de Sander volgensis;
-în anul 2007 a apărut o nouă specie alohtonă, Perccottus glenii (guvidul de Amur).
Resursa cinegetică este formată din specii de păsări şi mamifere care fac obiectul
activităţii de vânătoare sportivă.
Resursele vegetale principale sunt formate din întinderea masivă de stuf (Phragmites
australis), care formează cea mai mare întindere compactă de stuf din lume, din
numeroasele specii de plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure şi din flora sălbatică
ce formează păşunile naturale.
6.2.3.1. Resursa stuficolă
Exploatarea resurselor naturale este una din cele mai importante activităţi
economice coordonate de Administraţia Rezervaţiei, resursa stuficolă având cea mai
mare pondere în cadrul resurselor naturale regenerabile existente pe teritoriul
rezervaţiei. Gestionarea durabilă necesită instrumente de lucru eficiente, precise. Un
astfel de instrument îl reprezintă evaluarea anuală a stării resurselor naturale şi a
nivelului de valorificare a acestora. Pentru o mai bună înţelegere a ecosistemelor
iniţiale, a situaţiei actuale şi a factorilor implicaţi a apărut necesitatea de a carta tipurile
de vegetaţie din rezervaţie cu referire specială la stufărişuri. În urma cartărilor efectuate
de către specialiştii institutelor de cercetare a rezultat că suprafeţele stuficole acoperă o
suprafaţă de cca. 156 000 ha, din care cele potenţial recoltabile însumează cca. 70 000
ha corespunzătoare unui potenţial productiv de cca. 166 000 tone.
155

Foto 6.2.3.1.1. Depozitare şi transport stuficol
Potenţialul recoltabil al fiecărei zone stuficole variază de la un sezon la altul
funcţie de condiţiile climatice şi de managementul din sezonul anterior. Zone cu stuf
corespunzător pentru valorificare industrială sunt acele zone cu stuf monodominant, în
vârstă de un an, caracteristică menţinută prin recoltare sau prin ardere în sezonul
anterior.
O mare importanţă o au fenomenele imprevizibile (inundaţii, colmatări, căderi
masive de zăpadă, chiciură, polei, etc.) care îngreunează sau fac imposibilă activitatea
de exploatare şi pot compromite producţia stuficolă a unei zone cu până la 90-100%.
Pentru estimarea potenţialului recoltabil al zonelor stuficole şi pentru a evalua
starea biologică a resurselor vegetale din rezervaţie, anual, specialiştii institutelor de
cercetare, la comanda beneficiarilor, elaborează studii de evaluare. Studiile sunt
expertizate tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Specialiştii
precizează nivelul de valorificare a resursei(cota), pe sezon, şi se transmite utilizatorilor
prin autorizaţia de mediu. Pe lângă estimarea potenţialului stuficol recoltabil specialiştii
recomandă, în fiecare an, unele măsuri pe care trebuie să le aibă în vedere
Administraţia Rezervaţiei în luarea deciziilor de gestionare durabilă a resurselor
naturale.
Pe teritoriul RBDD există incă suprafeţe stuficole neexploatate şi care sunt în
curs de degradare. Există zone unde resursa stuficolă nu a fost exploatată de peste 10
ani. Stufăriile acestor zone se prezintă ca un amestec de stuf de mai multe generaţii.
Stuful dominant este cel de peste două generaţii. În masa acestor stufărişuri se
regăsesc cantităţi importante de stuf degradat care nu poate fi comercializat.
În general, zonele neexploatate sunt reprezentate de suprafeţe mai greu accesibile sau
de stufărişuri cu o productivitate mai scăzută.
Cantitatea de stuf recoltabilă este influenţată de măsurile de gospodărire(astfel
funcţie de ardere sau non-intervenţie, prezenţa în mare parte a două generaţii, face ca
productivitatea zonelor neexplatate să scadă până la 90%). Terenurile care nu au fost
recoltate sau igienizate de mult timp au favorizat extinderea salciei de turbă(Salix
cinerea) ceea ce face ca aceste suprafeţe să nu mai poată fi recoltate; stufăriile au
aspect degradat din cauza acumulării materiei organice în diferite stadii de
descompunere din anii precedenţi care provoacă înnăbuşirea noilor generaţii de tulpini
de stuf. Neintervenţia poate conduce la degradarea acestor tipuri de habitate prin
156

împădurire naturală şi acumulare de resturi vegetale. Intervenţiile pozitive privind
gospodărirea stufărişurilor prin recoltare în scopuri comerciale şi igienizare este un
mijloc de conservare şi de creştere a productivităţii. Pentru a preveni degradarea
stufărişurilor, în zonele neexploatate industrial, este necesară executarea lucrărilor de
igienizare prin recoltarea integrală a suprafeţelor stuficole şi valorificarea cantităţilor
care pot fi sortate din masa recoltată.
Pentru o mai bună gestionare a resursei stuficole s-a impus necesitatea
concesionării activităţii de valorificare a acesteia. Procedura de concesionare s-a
finalizat în urma celor două licitaţii desfăşurate în 2002 şi 2003 pentru 7 zone stuficole
din cele 12 zone propuse pentru concesionare.
Contractele de concesiune s-au încheiat, pentru fiecare zonă adjudecată, între
Ministerul Apelor şi Protecţia Mediului, actualmente MMDD, în calitate de concedent
prin ARBDD, în calitate de administrator al resursei, pe de o parte şi societăţile
comerciale care au câştigat licitaţia, în calitate de concesionari, pe de altă parte, în baza
prevederilor Legii 219/ 1998 privind regimul concesiunilor, a HG nr. 216/1999 pentru
aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 219/1998 şi a HG nr. 153/2002
pentru aprobarea concesionării valorificării resurselor stuficole din zonele domeniului
public de interes naţional aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Sunt în derulare contractele de concesiune: nr. 21 995/2002 pentru zona
stuficolă Cordonul litoral al Mării Negre;nr. 21 996/2002 pentru zona stuficolă Roşu-
Puiu-Împuţita; nr. 21 997/2002 pentru zona stuficolă Holbina-Dranov; nr. 21 998/2002
pentru zona stuficolă Sinoie şi nr. 21 998/2002 pentru zona stuficolă Buhaz, încheiate
cu SC Stuf Delta Production SRL; nr. 21 489/2002 pentru zona stuficolă Zmeica-
Goloviţa încheiat cu SC Piscicola Tour SRL.
SC Runteam SRL a solicitat rezilierea contractului de concesiune nr. 9 518
/2003, prin renunţare, în condiţiile dispoziţiilor art. 16.1. lit. f din contract. Concesionarul
motivează că se află în imposibilitatea de a exploata obiectul concesiunii. Procedura de
reziliere a contractului este în faza finală.
Foto 6.2.3.1.2. Depozit stuf
157

Societăţile comerciale care au concesionat activitatea de valorificare a resursei
stuficole îşi desfăşoară activitatea în zonele economice Cordonul litoral al Mării Negre,
Roşu- Puiu-Împuţita, Holbina- Dranov, Zmeica –Goloviţa, Sinoie, Buhaz conform
dispoziţiilor contractelor de concesiune încheiate, a prevederilor Legii 82/1993,
completată şi modificată ulterior, privind constituirea Rezervaţiei şi a actelor de
reglementare emise. Autorizaţiilor de mediu s-au eliberat în baza dispoziţiilor Ordinului
nr. 647/MMDD/2001 şi a Ordinului nr. 410/MMDD/2008 pentru aprobarea autorizării
activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a speciilor din
flora şi fauna sălbatică iar permisele de recoltare s-au eliberat în conformitate cu
prevederile Legii nr.82/1993 completată şi modificată ulterior, privind constituirea
RBDD.
Contractele de concesiune cuprind clauze contractuale prevăzute în caietele de
sarcini şi clauze convenite şi asumate de ambele părţi la data semnării contractelor.
Recoltarea stufului este permisă în perioada 25 octombrie şi 15 martie şi numai după
eliberarea autorizaţiei de mediu şi a permisului de recoltare, pentru fiecare zonă de
valorificare; emiterea autorizaţiilor de mediu şi a permiselor de recoltare condiţionează
achitarea în avans a 10% din valoarea actualizată a redevenţei calculată pentru fiecare
sezon şi zonă de exploatare până cel târziu la data de 30.11 a fiecărui an calendaristic,
iar diferenţa de redevenţă se achita până cel târziu la data de 30. 06 a anului următor
celui de plată a avansului.
Obiectul contractelor: activitatea de valorificare(exploatare) a resursei stuficole
care se dezvoltă, în regim natural, în zonele stuficole adjudecate situate în perimetrul
Rezervaţiei.
Durata: contractele de cocesiune s-au încheiat pe o perioadă de 10 ani,
începând cu data semnării contractelor, cu posibilitatea de prelungire, pentru o perioadă
egală cu jumătate din durata iniţială, respectiv pe o perioadă de 5 ani, prin simplul acord
de voinţă al părţilor. Se consideră că sunt îndeplinite obligaţiile asumate, dacă la
sfârşitul fiecărui an de concesiune, părţile nu şi-au notificat reciproc încălcarea vreunei
obligaţii asumate prin contract.
Redevenţa: Pentru sezonul de exploatare 2007-2008 concesionarii au achitat
suma de 255 037,83 lei, reprezentând echivalentul în lei a redevenţei de 73 221,87
euro, calculată în funcţie de cantitatea de stuf recoltabilă de 21 951 tone stabilită,
conform estimării potenţiabilului recoltabil al fiecărei zone, în exploatare.
În perioada 2002-2008 s-a încasat suma de 1 937 513,67 lei reprezentând
valoarea cumulată a redevenţei de 541 083,76 euro, conform clauzelor contractuale.
Pentru neplata la termen a obligaţiilor financiare asumate, partea aflată în culpă a
achitat redevenţa cu penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi, calculate la suma datorată.
Tabel 6.2.3.1.1.Caracteristicile productive şi de exploatare a zonelor
stuficole în exploatare
Sezon
Suprafata
recoltabila-ha
Cota(nivel de
exploatare)-to Realizat -to %
2002-2003 22054,30 43945,5 8254,9 18,78
2003-2004 24105,10 30874,5 8849,9 28,66
2004-2005 17477,00 21983,0 7418,0 33,74
2005-2006 17480,00 22162,0 16037,0 72,36
158

2006-2007 17480,00 21264,0 6857,12 32,25
2007-2008 17440,00 21951,0 3572,74 16,28
Grafic 6.2.3.1.1. Caracteristicile productive şi de exploatare a zonelor
stuficole în exploatare
În sezonul de exploatare a resursei stuficole 2007-2008 s-au recoltat 2.366 ha
faţă de 17.440,0 ha estimate de specialişti, din care 1.542 ha s-au recoltat mecanizat cu
utilaje care îndeplinesc condiţiile specifice privind protecţia rizomilor de stuf şi 824 ha
s-au recoltat manual, cu unelte tradiţionale.
Pentru estimarea potenţialului recoltabil al fiecărei zone stuficole, sezon 2007-
2008, concesionarii au finanţat studiul de evaluare, conform clauzelor contractual
asumate.
Cantitatea de stuf evaluată, pe baza productivităţii naturalea stufăriilor ce se
dezvoltă în regim natural în zonele în care se derulează contracte de concesiune este
de 21 951 tone.
S-au recoltat 3 572,74 tone de stuf faţă de 21 951 tone stabilite, procent realizat:
16,28%.
Contractele de concesiune prevăd realizarea investiţiilor constând în:
A. Investiţii privind protecţia resursei şi asigurarea regenerării acesteia, constând în:
- finanţarea şi realizarea anuală a studiului de evaluare;
- delimitarea prin semnalizare a zonelor de habitate naturale, incluse în zonele
de recoltare ce fac obiectul contractelor;
- realizarea igienizării stufăriilor care conţin peste 25% stuf de peste 4 ani.
159

B. Investiţii conexe procesului de exploatare constând în amenajarea depozitelor
de stuf şi dotarea cu utilaje specifice activităţii desfăşurate, care să îndeplinească
condiţiile stabilite de ARBDD privind protecţia rizomilor de stuf.
În sezonul de exploatare 2007-2008 s-au igienizat aproximativ 2 436 hectare din
care 2 366 hectare au fost igienizate prin recoltare industrială şi aproximativ 70 hectare
prin ardere monitorizată.
Foto 6.2.3.1.3. Maldări stuf
SC Piscicola Tour SRL a realizat investiţii în valoare de 29 720, 77 lei din care: 4
706,00 lei pentru finanţarea studiului privind estimarea potenţialului recoltabil al zonei
Zmeica-Goloviţa; 3 263,87 lei pentru igienizare stufării şi 1 859,00 lei pentru
amenajarea şi igienizarea depozitelor de stuf.
SC Stuf Delta Production SRL nu a raportat valoarea investiţiilor realizate privind
delimitarea prin semnalizare a zonelor de habitate, amenajarea şi igienizarea
depozitelor de stuf şi realizarea lucrărilor de igienizare a stufăriilor.
SC Runteam SRL nu a realizat investiţii în zona stuficolă Somova-Parcheş.
6.2.3.2. Plantele melifere
Pe lângă celelalte resurse vegetale (păduri, pajişti, plante medicinale şi stuf) un
loc important îl prezintă resursa (sau baza) meliferă.
Delta Dunării este folosită de crescătorii de albine an de an, datorită compoziţiei
floristice complexe, obţinându-se o miere „polifloră”. Baza meliferă a A.R.B.D.D. include
specii de plante ierboase, arbori şi arbuşti cu pondere apicolă variabilă (CÎRNU I.,
1980). Datorită perioadei mai mari de timp, în care plantele înfloresc, nu necesită
manipulări şi deplasări la intervale scurte, unde apicultorii au cele mai mari pierderi.
Valorificarea florei teritoriului A.R.B.D.D. din punct de vedere apicol este condiţionată de
o serie de limitări: repartiţia neuniformă a resursei melifere, hidrografia variată a Deltei
Dunării (canale, lacuri cu suprafaţa luciului de apă mai mare de 1ha care scad
rentabilitatea zborurilor la cules), accesibilitate terestră pe drumuri de ţară, costuri ale
transporturilor fluviale ce depăşesc uneori costurile celor rutiere, etc.
160

Figura 6.2.3.2.1. Perioadele de cules asigurate de către baza meliferă a
R.B.D.D.
S-au identificat un număr de 64 specii de plante nectarifere, nectaropolenifere şi
polenifere ce asigură o bază meliferă diversificată. Teritoriul R.B.D.D. fiind izolat de
agenţi poluatori, flora meliferă din Delta Dunării asigură un nectar şi polen fără poluanţi,
astfel că mierea obţinută este un produs ecologic. În funcţie de compoziţia florei
melifere şi de suprafaţa ocupată s-a făcut şi o estimare potenţialului de producţie de
miere (kg/ha), astfel că dacă producţiile cele mai scăzute se pot recolta pe păşunile
deltaice (5kg/ha), pădurile de salcie şi stufăriile pot asigura o producţie de 20kg/ha, în
timp ce pajiştile naturale pot asigura până la 50kg/ha.
Pentru sprijinirea apicultorilor interesaţi în orientarea spre zonele în care să-şi
desfăşoare activitatea în condiţii de rentabilitate maximă, s-au realizat prin studiu de
evaluare a resursei, 8 trasee apicole:
- Traseul 1: Tulcea, Somova, Parcheş, Isaccea, Rachelu, Luncaviţa, I.C. Brătianu.
- Traseul 2: Tulcea, Nufăru, Ilganii de Jos, Rusca, Litcov, Băltenii de jos, Murighiol,
Canalul Dunavăţ, Canalul Dranov.
- Traseul 3: Braţul Sf. Gheorghe (km54-km10), Gârla Perivolovca.
- Traseul 4: Partizani, Ilganii de Sus, Maliuc, Vulturu, Gorgova, Crişan, Caraorman,
Sulina.
- Traseul 5: Canalul Stipoc, Băclăneşti, Canalul Iacubova din AA Pardina, Chilia
Veche.
- Traseul 6: Pătlăgeanca, Sălceni, Ceatalchioi, Plaur, Canalul Mila 36, Canalul
Sireasa din AA Sireasa.
- Traseul 7: Pardina, Tatanir, Canalul Tătaru, AA Pardina, Tatanir, Ostroavele Babina
şi Cernovca.
- Traseul 8: Mila 23, Dunărea Veche, Canalul Eracle, Gârla lui Iacob, Obretin,
Ceamurlia.
6.2.3.3. Plantele medicinale
În Delta Dunării, au fost inventariate 95 specii de plante medicinale din flora
spontană. Din punct de vedere al răspândirii, speciile de interes medicinal ocupă
161

suprafeţe importante în teritoriul RBDD, 97% din totalul speciilor inventariate fiind foarte
frecvente, frecvente şi sporadice şi speciile rare fiind doar într-un procent de 3%.
Această resursă nu se bucură de un interes deosebit din partea localnicilor care
ar trebui să reprezinte principalii săi valorificatori, profitând de bogăţia şi diversitatea
speciilor de plante medicinale şi cerinţa pe piaţă a acestora.
6.2.3.4. Ciupercile comestibile
Această resursă este influenţată de următorii factori: existenţa materiei organice
în diferite stadii de descompunere, umiditatea din sol pentru germinarea sporilor şi
formarea miceliului, temperatura din sol corespunzătoare germinării sporilor şi formării
miceliului (aprilie – mai şi august – octombrie). Din cele peste 250 de specii de
ciuperci identificate în deltă, cele care pot face obiectul colectării pentru consum în
stare proaspătă sau conservate sunt în număr mult mai redus. Din punct de vedere
taxonomic, ciupercile recoltate pe teritoriul RBDD se încadrează în familia
Agaricaceae, genul Agaricus. Sunt ciuperci superioare saprofite tericole (cresc pe sol)
ce preferă staţiuni cu material organic (celulozic) în descompunere. Dintre ele
menţionăm: Ciuperca de câmp sau Ciuperca oilor (Agaricus arvensis Schaeff. ex Fr.,
syn. Psalliota arvensis Schaeff Fr.), Ciuperca de bălegar sau ciuperca albă, ciuperca
de gunoi sau şampinion (Agaricus campestris L. ex Fr.); Ciuperca de pădure (Agaricus
silvaticus Schaeff., ex Secr.; syn. Psalliota silvatica Schaeff. Quél), Păstrăv Pleurotus
ostreatus var. salignus Pers. ex. Fr. Konr. et Maubl.
6.2.3.5. Resursa piscicolă din RBDD
Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată
de un număr redus de specii de peşti. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 136 de specii,
majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Din numărul
total al speciilor de peşti inventariate în RBDD circa 30 de specii de peşti, dulcicole,
eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. Din speciile de peşti cu valoare
economică primară valorificate anual fac parte scrumbia de Dunăre, şalăul, somnul,
crapul, stiuca şi carasul.
162

Foto 6.2.3.5.1. Captură peşte
Fondul de suprafaţă al sectorului pescăresc din bazinele naturale din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării este variabil de la an la an fiind estimat la cca. 200 - 250 mii ha,
suprafaţă la care se adaugă zonele de pescuit din Marea Neagră (până la izobata de 20
m).
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există trei tipuri distincte de pescării:
- pescăria peştilor de apă dulce (Delta Dunării, Complex Razim-Sinoe,
Dunărea şi braţele ei);
- pescăria peştilor migratori: scrumbie şi sturioni (Dunăre şi braţele ei şi
Marea Neagră);
- pescăria peştilor marini (zona litorală).
Conform Ordonanţei de Urgenţă Nr. 23 / 5 martie 2008 privind pescuitul şi
acvacultura, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea de
management al programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
Atribuirea dreptului de pescuit s-a făcut în baza licenţelor şi/sau, după caz, a
autorizaţiilor emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. În baza acestor
autorizaţii, şi conform Ordinului MAPM 647/2001 (ulterior Ordinul MAPM Nr. 410 din 11
aprilie 2008), ARBDD a eliberat autorizaţiile de mediu pentru achiziţie şi comercializare
în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată a animalelor din flora sălbatică.
Sectorul pescăresc reprezintă un factor important de presiune asupra mediului
prin faptul că influenţează direct una din componentele cele mai importante: resursele
acvatice vii. Pescuitul, comercial sau de subzistenţă, are repercusiuni asupra
ecosistemelor. Toate tipurile de pescuit sunt selective, ţintesc anumite specii şi anumite
zone. Pescuitul poate produce perturbarea ecosistemelor de la starea lor iniţială,
acestea modificându-se în funcţie de activităţile specifice ale pescăriilor. De aceea
valorificarea resurselor pescăreşti se face în baza unui Studiului de evaluare a acestor
resurse. Captura totală admisibilă (cota exploatabilă) pe fiecare bazin piscicol natural şi
163

pe specii este stabilită anual, prin studiu de evaluare a resurselor pescăreşti din
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, de către consultanţi de specialitate şi avizată de
Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii. Cele 6 specii ale ordinului
Acipenseriformes (sturionii) sunt strict protejate prin Ordinul 330/262 publicat în
Monitorul Oficial al româniei Nr. 385/2006.
Foto 6.2.3.5.2. Captură de peşte
Tabel 6.2.3.5.1. Structura pe specii şi categorii a capturilor
Nr.
Nr.
A. Specii de apă dulce
Crt.
Crt.
B. Specii marine
1 Caras (Carassius gibelio) 1 Gingirică (Clupeonella
cultriventris)
2
2 Hamsie (Engraulis
Plătică (Abramis brama)
encrasicholus)
3 Babuşcă (Rutilus rutilus) 3 Chefal (Liza aurata)
4 Somn (Silurus glanis) 4 Ostreinos (Liza saliens)
5 Şalău (Stizostedion lucioperca) 5 Barbun (Mullus barbatus)
6 Ştiucă (Esox lucius) 6 Cambulă (Platichthys flesus)
7 Crap (Cyprinus carpio) 7 Calcan (Psetta maxima)
8 Ciprinide asiatice:
8 Şprot (Sprattus sprattus)
- sânger (Hypophthalmichthys
molitrix)
- novac (Aristichtys nobilis)
- cosaş (Ctenopharyngodon
idella)
9 Lin (Tinca tinca) 9 Rechin (Squalus acanthias)
10
10 Rizeafcă (Alosa caspia
Biban (Perca fluviatilis)
nordmanni)
11 Batcă (Blicca bjoerkna) 11 Stavrid (Trachurus ponticus)
12 Morunaş (Vimba vimba) 12 Guvizi (Gobius sp.)
13 Avat (Aspius Aspius) 13 PMM (Peşte marin mărunt)
14 Mreană (Barbus barbus)
15 Sabiţă (Pelecus cultratus)
16 Alte specii de apă dulce
Nr. C. Specii
Crt. migratoare
1 Scrumbie
(Alosa
imaculata)
164

Pescuitul comercial se desfăşoară în bazinele acvatice naturale aparţinând
domeniului public de interes national: Delta Dunării, Dunărea şi braţele sale, complexul
lagunar Razim-Sinoe, Marea Neagră (până la izobata de 20 m). Unelte de pescuit
folosite sunt unelte fixe sau mobile. Ambarcaţiunile folosite sunt ambarcaţiuni mici,
construite din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Numărul de
pescari este de cca. 3.000.
În anul 2008, pentru activitatea de pescuit comercial desfăşurată pe domeniul
public de interes naţional din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", a fost alocată o
captură totală a resurselor comerciale pescăreşti de 3.523,5 tone şi a acoperit 9 bazine
acvatice (Tabelul 6.2.3.5.2.).
Captura totală realizată în anul 2008 a fost de 2.507 tone, conform raportărilor
organizaţiilor/asociaţiilor de pescari autorizate pentru activitatea de pescuit comercial, în
zonele piscicole din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (tabelul 6.2.3.5.2. şi tabelul
6.2.3.5. 3.).
Capturile peştilor dulcicoli au fost dominate de caras, plătică şi babuşcă, urmate
de speciile de răpitori-somn, crap, şalău.
Foto 6.2.3.5.3. Captură peşte
Peştii migratori au fost reprezentaţi de scrumbie. Migraţia scrumbiei a fost una normală
în anul 2008.
Alte vieţuitoare acvatice au fost reprezentate de 242 kg raci.
165

Tabel 6.2.3.5.2. Repartizarea resursei piscicole pe zone piscicole şi captura realizată în anul 2008
Nr.
crt
.
Zona piscicolă
Total
(kg)
Captura aprobată
Specii
dulcicole
şi marine
(kg)
Scrumbie de
Dunăre
(kg)
Total
(kg)
Captura raportată
Specii
dulcicole
şi marine
(kg)
Scrumbie de
Dunăre
(kg)
0 1 3 4 7 8 9 12
1 Somova-Parcheş 45.200 45.200 32.039 32.039 -
2 Gorgova-Uzlina 571.100 571.100 256.341 256.341 -
3 Şontea-Fortuna 336.900 336.900 122.644 122.644 -
4 Insula Dranov (inclusiv AP 55.900 55.900
-
Holbina-Dunavăţ)
49.402 49.402
5 Matiţa-Merhei 539.200 539.200 102.065 102.065 -
6 Roşu-Puiu 658.000 658.000 307.454 307.454 -
7 Razim-Sinoie 894.500 894.500 893.470 893.470 -
8 Dunăre 319.600 211.300 108.300 489.986 112.026 377.960
9 Marea Neagră 102.400 66.900 35.500 253.392 148.182 105.210
TOTAL peşte 3.522.800 3.379.000 143.800 2.506.792 2.023.623 483.170
Raci (global) 700 - - 242 - -
166

Tabel 6.2.3.5.3. Structura pe specii şi categorii a capturilor de peşte din
RBDD în anul 2008
Nr.
Captura autorizată Captura realizată
Specia
Crt.
(kg)
(kg)
A. Specii de apă dulce,
3.361.400 2.015.106
total
din care:
1 Caras 2.155.000 826.808,5
2 Plătică 481.300 544.214
3 Babuşcă 158.000 197.881
4 Somn 170.200 129.366,1
5 Şalău 101.200 97.233,6
6 Ştiucă 97.300 32.714,8
7 Crap 88.100 116.596,2
8 Ciprinide asiatice 44.800 39.052,5
9 Lin 23.400 5.842
10 Biban 20.800 10.865,5
11 Batcă 6.600 5.090,5
12 Morunaş 8.400 6.436,5
13 Mreană 100 -
14 Avat 4.800 2.359,5
15 Roşioară 300 532,5
16 Sabiţă 400 90
17 Alte specii de apă dulce 700 23
B. Specii marine, total
17.200 8.488,4
din care:
1 Chefal 5.500 7.854,4
2 Calcan 4.400 559
3 Laban 1.800 75
4 Rechin 100 -
5 Sprot 2.300 -
6 Bacaliar 1.800 -
7 Hamsie 700 -
8 Vatos 100 -
9 Stavrid 100 -
6 Alte sp. marine 400 -
C. Specii migratoare, total
din care: 144.200 483.197,5
1 Scrumbie de Dunăre 143.800 483.169,5
2 Rizeafcă 400 28
Total general 3.522.800 2.506.792
167

Analizând capturile totale realizate în ultimii 10 ani în bazinele piscicole
naturale din RBDD, se constată că în anul 2008 captura raportată este scădere
(Figura 6.2.3.5.4.). Noua formă de acordare a licenţelor de pescuit nu a prevăzut
limitarea uneltelor de pescuit prin permisele de pescuit, ceea ce e posibil să fi
generat creşterea capacităţii de pescuit. De asemenea de la un număr de 1.500
de pescari autorizaţi din perioada 2000-2006 s-a ajuns în anul 2008 la cca 2500.
Tabel 6.2.3.5.4. Dinamica capturilor de peşte din RBDD
Anul Cota an
Total
realizat % Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total
1996 5848 3633 62 2662 482 489
1997 6444 3595 56 2592 254 749
1998 5835 3630 62 2604 502 524
1999 6716 2964 44 2711 218 35
2000 3094 3000 97 2568 324 108
2001 4597 2743 60 2490 102 151
2002 3806 3078 81 2629 162 287
2003 4906 2801 57 2504 66 233
2004 4280 2794 65 2307 86 400
2005 4111 3342 81 2793 34 515
2006 4369 3504 80 3277 14 213
2007 3393 3639 107 3485 16 138
2008 3523 2507 71 2015 9 483
Figura 6.2.3.5.1. Dinamica capturilor de peşte (to) din RBDD
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cota an Total realizat Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total
În perimetrul RBDD se mai practică pescuitul familial, pescuitul
recreativ/sportiv şi pescuitul în scop ştiinţific. Dreptul de pescuit familial îl are
168

populaţia locală. Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie institutelor şi
organizaţiilor de cercetare.
6.2.3.6. Specii de faună sălbatică de interes cinegetic
Resursa cinegetică este formată din specii de păsări şi mamifere care fac
obiectul activităţii de vânătoare sportivă.
Procesele evolutive ale ecosistemelor din Delta Dunării au prezentat în
ultimii ani o tendinţă tot mai accentuată de schimbare a stării funcţionale optime,
atât sub influenţa unor factori naturali cât şi datorită unor activităţi antropice. Cele
mai profunde schimbări, în sensul deteriorării mediului natural deltaic, s-au
produs constant în ultimii ani, 2003 şi 2007 fiind extrem de secetoşi, respectiv
2005 şi 2006 cu inundaţii grave.Trebuie menţionat că în 2007 s-au observat
similitudini cu anul 2003, când datorită debitului foarte scăzut al apei a fost
afectată desfăşurată modului de viaţă al diferitelor specii de vieţuitoare din
biomul deltaic.
În 2008 s-au observat modificări ale distribuţiei diferitelor elemente
faunistice,acestea fiind determinate de reducerea suprafeţei acvatice, iar odată
cu acestea au fost afectate condiţiile optime de migrare,hrănire, de reproducere
şi adăpost pentru mai multe specii.Astfel zone întinse de mlaştini, smârcuri sau
lacustre au devenit terenuri parţial sau total uscate, concomitent, baza trofică
compusă din nevertebrate şi vertebrate a ornito-mamofaunei a dispărut sau s-a
redus substanţial.Din acest motiv multe zone caracteristice ornito-şi mamofaunei
actualmente adăpostesc un număr foarte redus s-au chiar deloc de păsări şi
mamifere.
Evoluţia speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic ca şi
activitatea de valorificare a acestor specii prin activitatea de vânătoare sportivă s-
a încadrat în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice anului 2008.
Şi în acest an nivelul ridicat şi variaţiile de nivel al apei au afectat
majoritatea speciilor de păsări cuibăritoare în RBDD şi mamifere de interes
cinegetic. Factorii naturali (inundaţiile şi variaţiile de nivel al apei) au determinat
perturbarea de cuibărit la mai multe specii acvatice, asfel de raţe (raţa mare
pestriţă, raţa cu ciuf , raţa cu cap castaniu ş.a.), lişiţe şi găinuşe de baltă s-au
observat la mijlocul lunii august pui eclozaţi de cîteva zile. Această situaţie a ieşit
observată în zona Sireasa, Şontea, Fortuna, Băclăneşti ,heleşteele de la Maliuc,
Dunărea Veche, Can. Caraorman, L.Roşu, zona Murighiolului precum şi în mai
multe zone din sistemul lagunar Razim-Sinoie, însă cu siguranţă cuibăritul a fost
perturbat mai peste tot în deltă.
Cu privire la situaţia tendinţelor dinamicii marimii populaţiilor la principalele
specii de vînat din RBDD din cele 35 de specii ( 28 de specii de păsări, respectiv
7 de mamifere ), doar la 7 (5 specii de păsări şi doua de mamifere) s-au
înregistrat creşteri la 17 specii (14 de păsări şi 3 de mamifere) descreşteri , 9
specii (8 specii şi una de mamifere) cu efective relativ stabile şi două specii cu
variaţii mari de efective. Menţionăm că unele valori de anul trecut la specii în
declin sunt mai mari în acest an, situaţia se datorează unei creşteri a atenţiei la
observaţii de specii de interes ale colectivului temei. Similar propunerile de specii
169

pentru recoltare pentru sezonul de vînătoare 2007-2008 au fost modificate faţă
de cele din sezonul precedent fiind recomandate alte două specii, becaniţa
comună şi raţa lingurar care au fost propuse pentru recoltare sezonul trecut.În
total s-a propus pentru recoltare 15 specii de păsări (din 28) şi 4 specii de
mamifere (din 7) restul de 13 specii de păsări şi 3 de mamifere din motivele
expuse s-a recomandat oprirea lor de la recoltare pentru sezonul de vînătoare
2007 -2008.
De asemenea şi propunerile de cote de recoltare au fost modificate
consecutiv modificării mărimii stocurilor de vînat evaluate în perioada de studiu.
Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lîngă mortalităţile directe ale vânatului
terestru şi perturbări grave ale produselor de reproducere ce au determinat
scăderea stocurilor de vânat.
Monitorizarea populaţiilor cuibăritoare ale speciilor de interes cinegetic a
scos în evidenţă reducerea efectivelor cu peste 60% la gâsca de vară, raţa
mare, raţa cu ciuf, raţa cârâitoare şi cu 40-50% la lişiţa, găinuşă de baltă şi
raţa pestriţă.
Foto 6.2.3.6.1. Raţa pestriţă
Foto 6.2.3.6.2. Lişiţa
Gâsca de vară (Anser anser) reprezintă una din speciile cu pondere mare
în activitatea de recoltare din 2008. Zonele preferate de cuibărit se găsesc în
ariile depresionare în care predomină stuful, cu ochiuri de apa, de tipul celor
existente între grindurile Chilia şi Pădurea Letea, pe grindul Ivancea precum şi în
zonele cu suprafeţe mari de stuf din preajma lacurilor Fortuna, Gorgova, Isac,
Uzlina, Puiu şi Roşu.Din evaluările ARBDD , rezultă o creştere a numărului
acestora în ultimii doi ani – numărul mediu/observaţie fiind 22839 în 2007 şi în
17490 în ianuarie 2008.
170

Foto 6.2.3.6.3. Gâşte de vară
Gârliţa mare (Anser alfibrons) este specia acvatică de interes cinegetic cu
cea mai mare pondere numerică,prezentă la noi numai iarna.Zonele de hrănire,
de regulă, se află pe culturile agricole din apropierea zonelor de înoptare. Dintre
zonele tradiţionale de hrănire şi înoptare amintim: Insula Popina şi zona sa
adiacentă, malul lagunei dinspre Calica, ca zone de odihnă, gârliţele hrănindu-se
pe culturile din zonele Murighiol, Plopu, Sarinasuf, Iazurile, Capul Doloşman în
zona căruia gârliţele se menţin în locurile ferite de îngheţ, amestecându-se cu
stolurile de înoptare de la Lehova, iar pentru acestea, ca zone de hrănire culturile
din zonele Sălcioara, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Baia, Mihai Viteazu etc...Lacul
Zmeica ca zonă de înoptare şi cea de hrănire câmpurile din zona localităţii Sinoie
şi Chituc – numărul mediu/observaţie a fost de 54844 în 2007şi 39016 în
februarie 2008.
Raţele scufundătoare (raţă mare, raţă mică, raţa cu cap castaniu, raţă
moţată etc.) au avut zone de concentrare lacurile Razim, Sinoie, Leahova,
Goloviţa, Bogdaproste, Fortuna, iar pe perioada iernii au fost observate pe
litoralul Mării Negre. În 2007 numarul mediu/observaţie a fost de 3666 la raţa
mare, de 4304 la raţa mică, de 22367 la raţa cu cap castaniu, de 710 la raţa
moţată. În anul 2008 numărul mediu/ observaţie a fost de 8546 la raţa mare,de
5852 la raţa mică, de 21349 la raţa cu cap castaniu, de 416 la raţa moţată, de
1200 la raţa lingurar,de 303 la raţa suliţar, de 950 la raţa fluierătoare, de 1815 la
raţa pestriţă, de 4000 la raţa cu ciuf, de 366 la raţa roşie şi de 101 la raţa cu cap
negru.
Fazanul (Phasianus colchius) este întâlnit şi acesta pe zonele agricole, în
zonele forestiere, cât şi în ecosistemele semi-acvatice de plaur. Datorită
numărului mare de dăunători, cioară grivă şi coşofană, s-a remarcat o uşoară
scădere a efectivelor de fazani. Numărul mediu/observaţie în 2007 a fost de
284 şi 335 în anul 2008.
171

Foto 6.2.3.6.4. Fazan
Tabel 6.2.3.6.1. Nr. mediu/observaţie în 2008 la speciile de
păsări din RBDD
Specii observate
Nr. mediu
gâsca de vară 17490
gârliţa mare 39016
fazanul 335
raţa mare 8546
raţa mică 5852
raţa cu cap castaniu 21349
raţa moţată 416
raţa lingurar 1200
raţa suliţar 303
raţa fluierătoare 950
raţa pestriţă 1815
raţa cu ciuf 4000
raţa roşie 366
raţa cu cap negru 101
172

Dintre mamiferele de interes cinegetic existente în RBDD au fost monitorizate
speciile cele mai des întâlnite.
Mistreţul (Sus scrofa Attila) a fost întâlnit preponderent în zonele umede
cu stufărişuri,plaur şi zălog.Efectivele acestei specii se menţin relativ constant.
Foto 6.2.3.6.5. Mistreţ
Căpriorul(Capreolus capreolus), specie colonizată între 1960 -1961
pentru prima dată în Pădurea Letea şi-a extins permanent arealul de răspândire.
Scăderea efectivelor la căprior poate fi pusă în principal pe seama păşunatului şi
braconajului.
Iepurele de câmp(Lepus europaeus). Populaţia este în general în
creştere, însă datorită unor factori naturali limitativi creşterea efectivelor nu se
realizează în acelaşi ritm ca şi în zonele de vânătoare din afara RBDD.
173

Foto 6.2.3.6.5. Iepure de câmp
Vânatul răpitor care include vulpea, pisica sălbatică, câinele enot,
înregistrează o uşoară creştere numerică a efectivelor. Evaluarea acestor specii
este mult mai dificilă şi nu dă suficiente date sigure. La bizami şi la hermelină,
acţiunea de evaluare a acestor specii este dificilă datorită particularităţilor de
viaţă.
Pe fondul acţiunii conjugate a celorlalţi factori limitanţi naturali şi antropici
s-a impus luarea unor măsuri urgente în vederea utilizării durabile a vînatului din
RBDD după cum urmează:
Deschiderea sezonului de vânătoare 2008-2009 în RBDD a fost la
data de 11 decembrie 2008 datorită reglementărilor unor acte
normative , procesele de reproducere fiind mult întârziate, fiind încă
în plină desfăşurare;
Introducerea obligativităţii însoţirii la toate partidele de vânătoare a
unui agent ecolog din cadrul ARBDD care să vegheze ca toate
prevederile legislaţiei cinegetice sa fie respectate;
Introducerea obligativităţii realizării de evaluări a vânatului de catre
asociaţiile de vânătoare pentru fiecare specie în parte, renunţânduse
la evaluarea mai multor specii la comun cum este cazul raţelor şi
gâştelor sălbatice precum şi a sitarilor şi porumbeilor sălbatici.
Introducerea obligativităţii ca asociaţiile de vânătoare să predea
Institutului Delta Dunării evaluarile proprii precum şi propunerile de
cote de recoltare.
Monitorizarea vânatului şi a factorilor limitanţi ai acestuia în
perioada noiembrie – decembrie în vederea propunerii unor cote de
recoltare corective, în cazul în care acestea se vor impune, asfel,
propunerile de cote vor fi considerate drept cote preliminare.
Intensificarea controlului respectării legislaţiei cinegetice de cât mai
multe organisme de pază şi control, astfel în afară de personalul
174

ARBDD se impune ca angajaţii Poliţiei de Frontieră, Poliţiei de
mediu şi altele să se implice în combaterea nenumăratelor abateri
şi infracţiuni din domeniul cinegeticii.
Recoltarea în luna octombrie a unui număr scăzut de păsări
migratoare şi testarea lor pentru Virusul Gripei Aviare şi
condiţionarea deschiderii vânătorii de rezultatele testelor de
laborator.
În conformitate cu Ordinul 378/2001 al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării au fost instituite 19 fonduri de
vânătoare în suprafaţă totală de 201820 ha.
Din suprapunerea suprafeţelor ce constituie fonduri de vânătoare pe
suprafaţa sitului Patrimoniului Natural Mondial al Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării (harta anexă), se constată următoarele:
- fondurile de vânătoare Păpădia, Ligheanca, Mila 23, Crişan, Uzlina,
Ivancea, Sinoie, Ceamurlia sunt incluse integral în situl Patrimoniului
Natural Mondial;
- fondurile de vănătoare Popina, Sulina, Dunavăţ, Rusca, Săcioara
sunt incluse parţial în în situl Patrimoniului Natural Mondial;
- fondurile de vânătoare Somova, Sireasa, Tatanir, Stipoc, Bălteni,
Heracleea sunt în afara sitului Patrimoniului Natural Mondial.
S-a supus spre analiză şi aprobarea Consiliului Ştiinţific propunerea
Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de desfiinţare a fondurilor de
vănătoare din situl Patrimoniului Natural Mondial, cât şi modificarea limitelor
fondurilor de vânătoare incluse parţial în situl Patrimoniului Natural Mondial al
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Luarea unei decizii în acest sens, se justifică atât prin prevederile
legislative menţionate cât şi prin prevederile Legii 82/1993 privind constituirea
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Din suprafaţa totală a RBDD, mai mult de jumătate (312.440 ha) o
reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu
valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal
UNESCO).
Pentru sezonul de vănătoare 2008-2009 au fost autorizate urmatoarele
Asociaţii de vanătoare: AJVPS Tulcea, AJVPS Constanţa, AVPS Bradul
Bucureşti, AVPS Delta Club Bucureşti şi AVPS Diana Bucuresti. Autorizaţiile
de mediu pentru recoltarea animalelor din fauna sălbatică pentru persoane
juridice au fost eliberate în data de 11.12. 2008 şi au valabilitate de la data de
11.12.12008 până la 14.05.2009.
Conform contractelor de gestionare încheiate fiecarei Asociaţii de
vânătoare mai sus menţionată i-a fost eliberată şi situaţia animalelor ce se
recoltează, zona de recoltare şi numarul total de exemplare capturate.
Fiecare din Asociaţiile de vânătoare trebuie să raporteze de 2 ori pe lună
la ARBDD, capturile de vânătoare realizate respectând cotele de recoltă
aprobate pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare în parte.
175

Conform raportărilor primite de la Asociaţiile Vânătorilor şi Pescarilor
sportivi autorizaţi pentru recoltarea animalelor din fauna sălbatică din fondurile de
vânătoare aprobate pentru sezonul 2007-2008, speciile recoltate pe teritoriul
RBDD în sezonul 2007-2008 şi 2008-2009 sunt următoarele conform tabelului
6.2.3.6.1 /6.2.3.6.2.
Tabel 6.2.3.6.2. Specii recoltate pe teritoriul RBDD în sezonul 2007-2008
Fonduri de vânătoare
aprobate pentru sezon
2007-2008
Nr.50Uzlina,Nr.40
Păpădia,Nr.53
Ligheanca,Nr.54 Crişan,Nr.56
Sinoie,Somova,Sireasa,
Stipoc,Tatanir,Mila 23,
Popina, Sulina, Ivancea,
Ceamurlia, Heracleea,
Dunăvăţ, Bălteni Rusca
Vânat recoltat sezon 2007-2008
Total buc.
Căprior 2
Mistreţ 97
Iepure 91
Fazan 51
Potârniche 19
Vulpe 42
Enot 2
Şacal 11
Bizam 0
Guguştiuc 55
Gâsca de vară 1306
Gârliţa mare 662
Raţa mare 115
Raţa mică 4827
Lişiţa 1867
Cioara grivă 20
Cioara de semănătură 10
Coţofana 10
Prepeliţa 40
Sitar 70
Becaniţă 13
176

Grafic 6.2.3.6.2. Specii recoltate
grafic specii recoltate
sitar
coţofana
cioara grivă
raţa mică
gârliţa mare
guguştiuc
2007-2008
enot
potârniche
iepure
caprior
1 10 100 1000 10000
Tabel 6.2.3.6.2. Specii recoltate pe teritoriul RBDD în sezonul 2008 - 2009
Vânat recoltat sezon 2008-2009
Total buc.
Fazan 1998
Gâscă 1040
Gârliţa 758
Lişiţa 1033
Raţa 4918
Mistreţ 48
Cioara 12
Coţofana 5
Guguştiuc 100
Căprior 10
Iepure 161
Porumbel 909
Sitar 65
177

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Notă:speciile de vânat au fost recoltate pe fondurile de vânătoare:
Nr.50Uzlina, Nr.40Păpădia, Nr.53Ligheanca, Nr.54 Crişan, Nr. 56 Sinoie,
Somova, Sireasa, Stipoc, Tatanir, Mila 23, Popina, Sulina, Ivancea, Ceamurlia,
Heracleea, Dunăvăţ, Bălteni Rusca.
Grafic 6.2.3.6.3. Specii recoltate
sezon 2008-2009
sitar
porumbel
iepure
căprior
guguştiuc
coţofana
cioara grivă
mistreţ
raţa
lişiţă
gârliţă
gâscă
fazan
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
178

Fig. 6.2.3.6.1. Harta fondurilor de vânătoare din RBDD
179

6.3. Situaţia zonelor cu regim de protecţie integrală
În categoria zonelor cu regim de protecţie integrală au fost delimitate 18 zone
naturale, a căror suprafaţă totală este de circa 50.600 hectare (8,7% din suprafaţa
totală a rezervaţiei). Aceste zone sunt reprezentative pentru ecosistemele biomului
deltaic prin structură şi stare a evoluţiei şi constituie în principal, obiect de studiu pentru
dezvoltarea cunoaşterii asupra stării şi tendinţelor de evoluţie a fenomenelor deltaice şi
pentru elaborarea soluţiilor de conservare protecţie şi reconstrucţie ecologică.
Aceste zone adăpostesc multe din speciile comunitare :
pesti;
amfibieni;
pasari;
mamifere;
Fig. 6.3.1. Numărul specii de peşti de importanţă comunitară în zonele cu regim
de protecţie integrală
180

Fig. 6.3.2. Numărul specii de amfibieni şi reptile de importanţă comunitară în
zonele cu regim de protecţie integrală
Fig. 6.3.3 Numărul specii de păsări de importanţă comunitară în zonele cu regim
de protecţie integrală
181

Fig. 6.3.4. Numărul specii de mamifere de importanţă comunitară în zonele cu
regim de protecţie integrală
Se observă o reprezentativitate deosebită a zonei cu regim de protecţie integrală
Sacalin Zătoane, unde sunt prezente 12 din cele 14 specii de peşti comunitari şi 67 din
cele 80 specii de păsări listate în Anexa I a Directivei Păsări.
Monitorizarea celor 18 zone strict protejate din cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării s-a efectuat în urma deplasărilor în teren, urmărindu-se mai multe obiective:
• observaţii asupra stării habitatelor;
• observaţii asupra florei si faunei;
• observaţii asupra factorilor biotici şi abiotici;
• observaţii privind impactul antropic în zonă;
• verificarea indicatoarelor de semnalizare a zonelor.
Monitoringul biodiversităţii în aceste zone s-a făcut pe baza Fişelor de observaţie a
zonelor strict protejate, completate lunar de către agenţii ecologi din zonă (Tabele 6.3.1
– 6.3.18).
182

Fig. 6.3.5. Harta zonelor cu regim de protecţie integrală
183

Tabel 6.3.1. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Arinişul Erenciuc
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cioara grivă (Corvus corone cornix) 2
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 2 3 2 3 1 3 5 3
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 300
enot (Nyctereutes procyonoides) 3 2 5
mistreţ (Sus scrofa) 3 3 2 3 5 2 3
nurca (Mustela lutreola) 1
şacal (Canis aureus) 5
vidra (Lutra lutra) 1 3 2 1 1 2 2 2
Tabel 6.3.2. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Cap Doloşman
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
califar alb (Tadorna tadorna) 4 8 4 4
egreta mare (Egretta alba) 15 50 40 50 40 10
egreta mică (Egretta garzetta) 15 10
erete de stuf (Circus aeruginosus) 5 4 4 3 4
gârliţa mare (Anser albifrons) 4000
gâsca de vară (Anser anser) 200
lăstun de mal (Riparia riparia) 50
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 300
184

Tabel 6.3.3. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Chituc
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 4000 400 400 400 35
egreta mare (Egretta alba) 30 20 40 20 20
egreta mică (Egretta garzetta) 20
fazan (Phasianus colchicus) 20 10 10 20 20 20 25 10
gârliţa mare (Anser albifrons) 5000 2000 2000
gâsca cu gât roşu (Branta
ruficollis) 3000
gâsca de vară (Anser anser) 10000 5000 5000 3000 1500
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 800 500
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 200 40 20 40 20
lişiţa (Fulica atra) 6000 5000 3000 700 200 20 400 1000
lopătar (Platalea leucorodia) 40 40 100 150 10
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 50 30 200 200 200 200
pelican creţ (Pelecanus crispus) 20 50 50 50
pescarusi (Laridae) 8000 200 200 400 400 1500 2000
raţa mare (Anas platyrhynchos) 8000 3000 200 400 100 200 50 300 100
Tabel 6.3.4. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Lupilor
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cioara grivă (Corvus corone cornix) 28 11
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 1
fazan (Phasianus colchicus) 11 20 13 13 23 23 23
gâsca de vară (Anser anser) 50 80 35 45 36 70
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 30
185

lebăda de vară (Cygnus olor) 27
mistreţ (Sus scrofa) 23 13 7 6 8 13 11
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 70 37
pelican creţ (Pelecanus crispus) 30 23
potarniche (Perdix perdix) 13
raţa mare (Anas platyrhynchos) 270 230 50 21 17 16 130
şacal (Canis aureus) 30 21 27 12 15 9 3
uliu pasarar (Accipiter nisus) 3
Tabel 6.3.5. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Insula Popina
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza alba (Ciconia ciconia) 3
califar alb (Tadorna tadorna) 6
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 115 25 65 25 41 41 44 26
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 9 6 4 11
egreta mare (Egretta alba) 2 2 2 2 1
egreta mică (Egretta garzetta) 2 2 2
enot (Nyctereutes procyonoides) 1 2 2
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1 1
fluierar cu picioare rosii (Tringa totanus) 6
fluierar cu picioare verzi (Tringa
nebularia) 2
fluierar de munte (Actitis hypoleucos) 11
gârliţa mare (Anser albifrons) 215 170 230
gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) 3
gâsca de vară (Anser anser) 17 21 42 18 42 32 42 12 3
lebăda de vară (Cygnus olor) 2 16
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 17 2
pelican creţ (Pelecanus crispus) 5 4 4 6
186

pescăruş argintiu (Larus argentatus) 25 3 55 61 45
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 16 32
piciorong (Himantopus himantopus) 2
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 700 420
raţa mare (Anas platyrhynchos) 42 42 21 21 21 70 60 12
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 3 3 2 3 3 3
stârc roşu (Ardea purpurea) 1 1
Tabel 6.3.6. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Istria Sinoie
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 28 18
barza albă (Ciconia ciconia) 2 22
barza neagră (Ciconia nigra) 26
califar alb (Tadorna tadorna) 2 8
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 16 16 11 18
fazan (Phasianus colchicus) 7 4 3 6 2 3 12 3 7 9
gâsca de vară (Anser anser) 5
iepure (Lepus europaeus) 2 3
lebăda de vară (Cygnus olor) 5
mistreţ (Sus scrofa) 3 6 2 8 4 6
nagâţ (Vanellus vanellus) 8
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 150 66
pelican creţ (Pelecanus crispus) 50 60
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 40 44
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 22
raţa mare (Anas platyrhynchos) 22
raţa mică (Anas crecca) 16 12
şacal (Canis aureus) 1 1 1 2
ţestoasă (Testudo graeca ibera) 1
187

Tabel 6.3.7. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Belciug
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 3 4 3 2 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 70 120 40 50 60 80 50 50 30 30
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 40 50 15 35 40 60 20 20 20
cufundar mic (Gavia stellata) 15
egreta mare (Egretta alba) 25 25
egreta mică (Egretta garzetta) 10
erete de stuf (Circus aeruginosus) 10 12 15 14
erete vânăt (Circus cyaneus) 4 7 9
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 15
lebăda de vară (Cygnus olor) 8 15 6 20 20 12 6
lişiţa (Fulica atra) 60
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 6 12 5
raţa mare (Anas platyrhynchos) 30 40 80
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 30 20 20 25
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 35 50
Tabel 6.3.8. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Nebunu
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 30
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 2 1
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 70 30 30
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 17 20
egreta mare (Egretta alba) 30 12
188

egreta mică (Egretta garzetta) 20
lebăda de vară (Cygnus olor) 100 50 30 30 12 60 100 30 70 65 100
lişiţa (Fulica atra) 500 500 500 450 200 500 1000 900
lopătar (Platalea leucorodia) 10
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 3
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 100
raţa mare (Anas platyrhynchos) 500 30 100 95 70
raţa mică (Anas crecca) 700 700 700 600 1000
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7
stârc de cireadă (Bubulcus ibis) 1
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 60
stârc galben (Ardea ralloides) 100
Tabel 6.3.9. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Potcoava
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 3 3 3 3 3 2 2 2
corcodel de iarnă (Podiceps auritus) 2
corcodel mare (Podiceps cristatus) 1
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 2 20 25 20 30 50
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 10 30 30 10 20 33 30 50
egreta mare (Egretta alba) 20 20 30 2 2 20 30 5 11 300
egreta mică (Egretta garzetta) 20 11 24 8 8 8 1 20
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1 1 1
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 20 15 20 46 30 3 20
gâsca de vară (Anser anser) 70 200 80 250 300
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 130
lebăda de vară (Cygnus olor) 120 1080 150 1440 250 11 80 20 24 6080
lişiţa (Fulica atra) 150 20000 50 600 200 300 500
mistreţ (Sus scrofa) 2 1
189

pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 300 65 60
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 100
raţa cu ciuf (Netta rufina) 50
raţa mare (Anas platyrhynchos) 130 4000 120 120 375 400 50 15000
raţa mică (Anas crecca) 200 300 200 200 400 500 150 25000
raţa roşie (Aythya nyroca) 2
sorecar comun (Buteo buteo) 1
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 15 3 360 5 4 30 2 2 8
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 12 5 1
stârc galben (Ardea ralloides) 11
stârc roşu (Ardea purpurea) 3 1
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 80
Tabel 6.3.10. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Răducu
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2
egreta mare (Egretta alba) 15
enot (Nyctereutes
procyonoides) 2
gâsca de vară (Anser anser) 120 200 100 100 30 30
lebăda de vară (Cygnus olor) 60 100 200 100 80 200 110 75 20 17 25
lişiţa (Fulica atra) 60 80 95 100 75
mistreţ (Sus scrofa) 1 2 3 2 1 2 2 3
nurca (Mustela lutreola) 3 1 1
pelican creţ (Pelecanus
crispus) 7 9
raţa mare (Anas
platyrhynchos) 120 20 20 25 95 25 35 30 45
vidra (Lutra lutra) 3 1 1 1 1 1
190

Tabel 6.3.11. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Rotund
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 24 30 60
corcodel mare (Podiceps cristatus) 16 18 34 264 40 16
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 40 60 36 40 1600 300 40 40
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 20 8 15 200 8
egreta mare (Egretta alba) 40 42 20 7
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 10
lebăda de vară (Cygnus olor) 30 110 20 1760 12
lişiţa (Fulica atra) 12 30 80 24 22 26 960 120 80 22
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 5 17 16
pelican creţ (Pelecanus crispus) 4
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 22 6 14 8 64 22 22 10
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 28 20 18 240 30 34 16
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 2 4
raţa mare (Anas platyrhynchos) 8 8 6 12 100 8 18
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 6 4
stârc roşu (Ardea purpurea) 6
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 78 42
Tabel 6.3.12. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Caraorman
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) 2 1
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
lişiţa (Fulica atra) 2
191

Tabel 6.3.13. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Letea
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza neagră (Ciconia nigra) 150
căprior (Capreolus capreolus) 7 8 6 7 7 7 6 5 10 10 7
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) 2 3 2
ciocanitoarea pestriţă mare (Dendrocopos
major) 1
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 4 4 5 3 3 1 5 6 10 8 12
corb (Corvus corax) 2 2 2
enot (Nyctereutes procyonoides) 1 5 3
fazan (Phasianus colchicus) 5 3 3 8 8 5 3 20 20 3 3
gaiţa (Garrulus glandarius) 3
ghionoaie verde (Picus viridis) 2 2
iepure (Lepus europaeus) 5 3 5 3 5 3 6 7
mierla (Turdus merula) 10 20 30 3
mistreţ (Sus scrofa) 3 1
şacal (Canis aureus) 3 2 4 1
vidra (Lutra lutra) 3
vulpe (Vulpes vulpes) 1 2 1 2 1 1
Tabel 6.3.14. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca Leahova
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
buhai de baltă (Botaurus stellaris) 2
califar alb (Tadorna tadorna) 6 12 10 30 4 30 40
codalb (Haliaeetus albicilla) 4
egreta mare (Egretta alba) 30 60 2 40
egreta mică (Egretta garzetta) 80 60
erete de stuf (Circus aeruginosus) 6 4 28 4 3
192

ferăstraş mare (Mergus merganser) 35 50
gârliţa mare (Anser albifrons) 300 150
gâsca de vară (Anser anser) 6 80
lebăda de vară (Cygnus olor) 60 80 300 170 50
lişiţa (Fulica atra) 150 250 300
lopătar (Platalea leucorodia) 14
mistreţ (Sus scrofa) 3 10 15
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 35 150 50 2000
pelican creţ (Pelecanus crispus) 15 60 100
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 350 1000 1500
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 400
piciorong (Himantopus himantopus) 30 80
raţa mare (Anas platyrhynchos) 300 25 500 500
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 45
vidra (Lutra lutra) 6
Tabel 6.3.15. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Roşca Buhaiova
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 9000 6000
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 1500 500
egreta mare (Egretta alba) 6 9 22 10
egreta mică (Egretta garzetta) 3 10 20
erete de stuf (Circus aeruginosus) 10
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 30
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 50
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 115
lişiţa (Fulica atra) 2500 7000
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 8000 8000 8000 66
pelican creţ (Pelecanus crispus) 8000 11 12
193

piţigoi mare (Parus major) 20
raţa mare (Anas platyrhynchos) 120 75 100 150 100
raţa mică (Anas crecca) 3000 2000
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7 7 19 15 10 17 9 7
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 40 37 150 75 60 100 75 45
stârc galben (Ardea ralloides) 30 40 30
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 300
Tabel 6.3.16. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sacalin Zătoane
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 130
chira de mare (Sterna sandvicensis) 65
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
corcodel cu gât negru (Podiceps
nigricollis) 20 25 20
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 600 300 800 200 650 2000 1700 1700 1500 800
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 300 120 300 150 350 800 800 800 1000 500
culic mare (Numenis arquatica) 250
egreta mare (Egretta alba) 10 65 50 80 250 120
egreta mică (Egretta garzetta) 80 150 200 220 120
erete de stuf (Circus aeruginosus) 6
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 40 20
gârliţa mare (Anser albifrons) 15 100
gâsca de vară (Anser anser) 250 60 130 400 600 300 200 500 500
lebăda de vară (Cygnus olor) 80 15 300 380 500 300 400 600 400
lişiţa (Fulica atra) 800 250 500 600
lopătar (Platalea leucorodia) 4 65
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 30 12 20 450 400 800 600 600 150
pelican creţ (Pelecanus crispus) 35
pescarel albastru (Alcedo atthis) 12
194

pescăruş argintiu (Larus argentatus) 250 200 280 800 300
pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 120
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 50 250
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 6000 5000
raţa mare (Anas platyrhynchos) 150 80 70 1500 1800 1200 3000 4000
sitar de mal (Limosa limosa) 1000 1900 250
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 625 20 60 65 150 250 50
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 80 150 120 250 400
stârc galben (Ardea ralloides) 170 300
stârc roşu (Ardea purpurea) 18
Tabel 6.3.17. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sărături Murighiol
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 21 110 21 12
barza alba (Ciconia ciconia) 2
bataus (Philomachus pugnax) 37 100 14
califar alb (Tadorna tadorna) 21 18 61 43 29 44 18
califar roşu (Tadorna ferruginea) 18
chira de baltă (Sterna hirundo) 1100 400 200
ciovlica ruginie (Glareola pratincola) 24
culic mare (Numenis arquatica) 3 2 4 38 6 4 4 3
culic mic (Numenis phaeopus) 6
egreta mare (Egretta alba) 2
fluierar cu picioare rosii (Tringa totanus) 6
gârliţa mare (Anser albifrons) 64 8 49
gâsca de vară (Anser anser) 28 42 18 69 11 141 64 140
lebăda de vară (Cygnus olor) 37 26 100 24 8 48 18
lopătar (Platalea leucorodia) 20 2
nagâţ (Vanellus vanellus) 18 41 11 4 6
pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) 4 6 8 6
195

pescăruş argintiu (Larus argentatus) 112 120 500 700 900 200 100 120
pescăruş asiatic (Larus ichtyaetus) 3 2
pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 350 210
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 600 600 600 250
piciorong (Himantopus himantopus) 74 180 64 61
pupăza (Upupa epops) 0
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 41 34
raţa cu ciuf (Netta rufina) 4 2
raţa fluieratoare (Anas penelope) 27 67 18 31
raţa lingurar (Anas clypeata) 43 67 60 150 84 200 150 150
raţa mare (Anas platyrhynchos) 64 100 31 100
raţa pestrita (Anas strepera) 42 41
raţa roşie (Aythya nyroca) 21 49
raţa sulitar (Anas acuta) 18 18 16 31 18 14 29
sitar de mal (Limosa limosa) 47
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 14
Tabel 6.3.18. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Vătafu Lunguleţ
Luna
Specii observate
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 6 1
egreta mare (Egretta alba) 1
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 2 3 2 3 3 2
pelican creţ (Pelecanus crispus) 1 1 1
raţa mare (Anas platyrhynchos) 2
196

6.4. Mediul marin şi costier
6.4.1. Introducere
Mările şi oceanele lumii sunt supuse în continuare unei puternice presiuni
antropice amplificate în ultima perioadă de efectul schimbărilor climatice cu consecinţe
geopolitice imense în special pe termen lung.
Efectul acestei presiuni se resimte sub forma următoarelor principale ameninţări:
poluare, degradarea habitatelor, reducerea biodensităţii, supra-exploatarea resurselor,
eroziune costieră, transferul de specii, etc.
Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaş, precum şi
particularităţile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de
sensibil şi expus la aceste ameninţări.
Degradarea progresivă a ecosistemului Mării Negre începută în anii ‟60 a
cunoscut nivele neîntâlnite nici în alte zone în special în perioada anilor 1980-1995.
Nu puţini specialişti au apreciat că perpetuarea acestei situaţii ar conduce la o
iminentă catastrofă ecologică.
În contextul unor importante restructurări şi reaşezări după 1990 ale sistemului
economic şi social din ţările bazinului de recepţie a Mării Negre au fost înregistrate
schimbări dinamice în componentele ecosistemului marin caracterizat prin uşoare dar
continue îmbunătăţiri ale parametrilor fizici şi chimici.
În acelaşi timp şi indicatorii biologici au cunoscut ameliorări chiar dacă uneori
asimetrice la nivel structural, funcţional şi de productivitate şi se manifestă tendinţe spre
noi stări de echilibru la nivelul biodiversităţii şi resurselor vii marine.
Pe acest fundal, se remarcă o creştere pronunţată a frecvenţei şi amplitudinii
fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice a căror efect în multe cazuri este
amplificat de impactul intervenţiilor umane în mediul marin şi costier.
Totodată presiunile asupra utilizării terenurilor, asupra cadrului natural şi
habitatelor valoroase se confruntă cu nivele fără precedent în anumite sectoare ale
zonei costiere româneşti.
Prezentată sugestiv, starea actuală a ecosistemului marin poate fi asimilată cu o
stare de convalescenţă în care echilibrul este încă fragil iar orice altă intervenţie
adversă majoră poate conduce la efecte dezastruoase.
Contribuţiile INCDM la raportul asupra stării mediului marin şi costier provin din
principalele programe şi proiecte de cercetare (MECI / Nucleu „CEMAR”, PNCDI I şi II,
internaţionale), granturi (CNCSIS) şi studii (MM, ANPA, altele) desfăşurate în 2008.
6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii. Situaţia speciilor periclitate
6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere
6.4.2.1.1. Procese costiere
Evaluarea magnitudinii proceselor costiere (eroziune/echilibru dinamic/acreţiune)
s-a fãcut printr-o grupare statistică a acestora în următoarele clase de intensitate şi
sens de evoluţie, cu o mărime a intervalului fiecărei clase de 5 m pentru partea nordică
197

şi de 2,5 m pentru cea sudică: Ep–eroziune puternicã (< -12.5 m pentru nord,
respectiv < -6.25 m pentru sud); Em – eroziune medie (-12.5 † -7.5 m / -3.75 † -
6.25); Es – eroziune slabã (-7.5† -2.5 m / -1.25 † -3.75 m); Ed – echilibru dinamic
(+2.5 † -2.5 m / -1.25 † +1.25 m); As – acretiune slabã (+2.5 † +7.5 m / +1.25 † +3.75);
Am - acretiune medie (+7.5 † +12.5 m / +3.75 † +6.25 m); Ap -acretiune puternicã (>
+12.5 m / >+6.25 m).
Datele reprezinta o prelucrare a datelor obtinute din masuratorile efectuate in
perioada 1991 - 2007, de-a lungul intregului litoral romanesc al Marii Negre
(Fig. 6.4.2.1.1.1.).
eroziune
27%
stabilitatedinamica
30%
acretiune
43%
Fig. 6.4.2.1.1.1. Ponderea proceselor costiere in zona Sulina – Vama Veche
(1991-2007)
Ponderea proceselor costiere exprimată în procente s-a calculat la numărul de
măsurători efectuate, iar raportul eroziune / acreţiune, ca indicator de stare a mediului
costier, a fost raportat la lungimea de ţărm corespunzatoare fiecărui proces.
În sectorul de tãrm Sulina – Corbu, au predominant procesele de eroziune
(38%), cele de acreţiune fiind de 32% iar stabilitatea relativă de 30%. Raportul
eroziune/acreţiune raportat la lungimea ţărmului studiat de 51.95 km, ca indicator de
stare a zonei costiere, a fost de 1.18.
În sectorul Nãvodari – Mamaia procesul dominant a fost acreţiunea cu 57.9%,
celelalte două procese costiere având o pondere aproape identică de 21.5%
(eroziunea) si, respectiv, 20.5% (stabilitatea relativă). Raportul eroziune/acreţiune
raportat la lungimea monitorizată a acestui sector de cca.4.2 km, ca indicator de stare a
mediului, a fost, în acest sector, de 1.05 pentru intervalul 1991-2007.
În sectorul Eforie – Vama Veche, acreţiunea şi echilibrul dinamic au fost
procesele dominante cu 41%, respectiv 38%. Eroziunea a reprezentat 21% din
procesele costiere. Raportul eroziune/acreţiune, pentru lungimea sectorului analizat, de
cca 2.6 km, ca indicator de stare a mediului, a fost de 0.51 pentru intervalul 1991 –
2007.
Pentru întreaga zonă studiată Sulina – Vama Veche procesele costiere au avut
43% acreţiune, 27% eroziune, şi 30% stabilitate dinamică.
198

Raportul eroziune/acreţiune pentru întreaga lungime de ţărm monitorizată (57.7
km) a fost de 0,63.
Ca o concluzie se poate afirma că zona nordică, aflată într-o zonă neprotejată de
construcţii hidrotehnice, a fost caracterizată de o uşoară eroziune, în timp ce zonele
centrală şi de sud, protejate de astfel de construcţii, au fost într-un echilibru relativ sau
chiar acreţiune.
6.4.2.1.2. Nivelul mării
Nivelul mării ca indicator de stare a zonei costiere a prezentat în 2008 trei
perioade de abatere de la media multianuală (Fig. 6.4.2.1.2.1.). Abaterile au fost
alternative şi s-au înregistrat în primul semestru al anului 2008. Astfel în ianuarie s-a
înregistrat o abatere pozitivă de 7,9 cm., urmată de o scădere a nivelului în lunile
februarie - martie cu 5,6 cm şi respectiv 7,0 cm. Perioada aprilie - iunie a prezentat
valori sensibil crescute faţă de media multianuală cu 3,8 cm, 2,9 cm şi 2 cm. Media
anuală a fost cu numai 1,3 cm peste media multianuală 1933 - 2007, indicând un an
normal din punctul de vedere al evoluţiei acestui parametru.
cm
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
-10.0
-20.0
-30.0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Med. 2008
Med. 1933 - 2007
Max. 1933 - 2007
Min. 1933 - 2007
Fig. 6.4.2.1.2.1. Oscilaţiile nivelului Mării Negre la litoralul românesc în 2008
6.4.2.2. Starea ecosistemului marin
6.4.2.2.1. Indicatori fizico-chimici
199

Transparenta [m]
Salinitate [g/l]
6.4.2.2.1.1. Indicatori generali
Evoluţia transparenţei apei mării a fost analizată pe baza a 30 de valori
măsurate în staţiile Cazino şi Constanţa Nord, suprafaţă, în intervalul martie –
septembrie 2008. Transparenţa apei a înregistrat valori cuprinse între 2,5 şi 10m.
Minima aparţine ambelor staţii în zona de mică adâncime, pe izobata de 5m în lunile
mai şi septembrie iar maxima staţiei Cazino, izobata de 30m în luna iulie. Evoluţia
transparenţei este corelată cu regimul hidrologic al Dunării, fapt confirmat de evoluţia
asemănatoare a salinităţii dar şi de persistenţa apelor de larg transportate de vânturile
dominante din est şi sud-est (Fig. 6.4.2.2.1.1.1).
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
19.03.2008 5m
20m
30m
08.05.2008 5m
20m
30m
14.06.2008 5m
20m
30m
22.07.2008 5m
CAZINO C-TA NORD Salinitate[g/l]
20m
30m
20.08.2008 5m
20m
30m
29.09.2008 5m
20m
30m
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Fig. 6.4.2.2.1.1.1 Evoluţia transparenţei şi a salinităţii apei mării
pe parcursul anului 2008
Temperatura apei mării la Constanţa a înregistrat variaţii sezoniere importante
de la 0.5 o C în luna februarie la 25.8 o C în luna august, în conformitate cu oscilaţiile
temperaturii aerului. În acest sens trebuie menţionat faptul că, asemănător anului 2007,
în conditiile unei ierni blânde, în 2008 temperatura apei mării nu a atins valori negative.
Această situaţie este foarte bine evidenţiată de către valorile medii lunare care în anul
2008, cu câteva excepţii, au fost mai ridicate sau cel mult egale cu mediile lunare
multianuale din ultimii 10 ani. Cea mai mare diferenţă a fost înregistrată primăvara, în
luna martie, când media lunară a depaşit cu 1.6 o C media multianuală din perioada
1998-2007 (Fig.6.4.2.2.1.1.2a). Media anuală, 13.1 o C, s-a înscris în tendinţa de
creştere uşoară dar continuă din ultimii ani, fapt ce ar putea fi atribuit schimbărilor
climatice globale (Fig.6.4.2.2.1.1.2b).
200

Salinitate[g/l]
Temperatura ( 0 C)
a) b)
13,5
13,0
12,5
12,0
11,5
11,0
10,5
12,5 11,5 11,7 11,9 13,0 13,1
1959-1968 1969-1978 1979-1988 1989-1998 1999-2007 2008
Fig.6.4.2.2.1.1.2 Evoluţiile temperaturii apelor costiere în 2008 comparativ cu
intervalele 1998-2007 (a) si1959-2007 (b)
Salinitatea a oscilat în limitele variabilităţii naturale caracteristice zonei, între
9.40 g/l în august urmare a unui aport fluvial important şi 19.42 g/l la sfârşitul lunii
martie.
În ciclul anual, mediile lunare s-au situat în general sub mediile multianuale ale
ultimilor 10 ani cu excepţia sezonului cald (martie-iulie) marcând diferenţe sensibile
datorate în principal variaţiilor regimului hidrologic al Dunării. Se remarcă astfel luna
martie când salinitatea a crescut cu 2,64 g/l faţă de media multianuală a intervalului
1959-2007. Cele mai scăzute medii lunare au fost înregistrate în lunile august şi
septembrie, iar cea mai ridicată în luna martie (Fig. 6.4.2.2.1.1.3). Media anuală,
14.63g/l, a fost uşor mai scăzută decât media multianuală din perioada 1959-2007,
reprezentând 15,11g/l.
20,00
18,00
16,00
14,00
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1959-2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.1.3 Evolutia salinităţii apelor costiere în 2008 comparativ cu
intervalul 1959-2007
Oxigenul dizolvat a înregistrat variaţii sezoniere importante determinate atât de
evolutia temperaturii apei cât si de amploarea proceselor biologice. Nivelul cel mai
ridicat a fost atins în luna februarie când, datorită temperaturii scăzute a apelor a fost
înregistrat maximul de 529,6 µM. Cea mai scăzută valoare, 205,8 µM, a fost evidentiată
în a doua decadă a lunii septembrie când media temperaturii apei a fost 18,9 0 C
îndicând şi un posibil consum de oxigen de natura biologică. Comparativ cu situaţia
201

µM
O2[µM]
O2, %
medie multianuală din perioada 1959-2007, în anul 2008 apele Măriii Negre din zona
costieră au fost mai bine oxigenate aproximativ tot parcursul anului (Fig.6.4.2.2.1.1.4a).
a) b)
500,0
450,0
400,0
350,0
300,0
160,0
140,0
120,0
100,0
250,0
80,0
200,0
60,0
150,0
40,0
100,0
20,0
50,0
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1959-2007 2008
1959-2007 2008
Fig.6.4.2.2.1.1.4. Evoluţiile oxigenului dizolvat (a) şi a saturaţiei în oxigen (b) în
apele costiere în 2008
Această situaţie a fost confirmată de valorile de suprasaturaţie în oxigen care au
caracterizat toate sezoanele şi care, exceptând sfârşitul anului 2008, au depăşit mediile
multianuale din intervalul 1959-2007 (Fig.6.4.2.2.1.1.4b). Nu au fost înregistrate
fenomene de hipoxie.
6.4.2.2.1.2. Indicatori de eutrofizare
Azotul anorganic total a avut o evoluţie marcată de o creştere apreciabilă în
aprilie, când media lunară a atins 26.99 µM. În restul perioadei de timp analizate
mediile lunare au oscilat în jurul mediilor multianuale din perioada 1998-2007 (Fig,
6.4.2.2.1.2.1 a).
a) b)
30
1998-2007 2008
25
12,00
20
15
10
1998-2007
2008
10,00
8,00
µM 6,00
4,00
2,00
5
0,00
2008
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
NO3
NO2
NH4
1998-2007
Fig. 6.4.2.2.1.2.1 Evoluţia azotului anorganic (a) si a formelor acestuia (b) în apele
costiere
În general, azotul anorganic a înregistrat o uşoară creştere în anul 2008, situatie
mai bine evidenţiată de formele sub care acesta se găseşte în apa de mare. În acest
sens media anuală a azotaţilor, specia dominantă în formele de azot anorganic a atins
un nivel superior mediei multianuale a perioadei 1998-2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.1 b).
202

µM
µM
µM
Fosfaţii dizolvaţi au înregistrat valori cuprinse între 1.92 µM în luna august şi
valori situate sub limita de detectie a metodei de 0.01 µM în luna mai. Mediile lunare în
anul 2008 s-au înscris în tendinţa generală de descreştere a concentraţiei fosfaţilor din
ultimii ani (Fig.6.4.2.2.1.2.2.a), cu excepţia lunilor ianuarie, aprilie şi august, urmare a
aportului fluvial crescut. (Fig. 6.4.2.2.1.2.2.b).
a) b)
0,90
0,90
0,80
0,80
0,70
0,70
0,60
0,60
0,50
0,40
1998-2007
2008
0,50
0,40
1998-2007
2008
0,30
0,30
0,20
0,20
0,10
0,10
0,00
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
0,00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Fig. 6.4.2.2.1.2.2 Evoluţiile mediilor anuale (a) şi a mediilor lunare multianule (b)
ale concentratiilor fosfaţilor dizolvaţi în apele costiere
Silicaţii au atins cote maxime în ianuarie, 50.5 µM, luna care se remarcă şi prin
valoarea medie, 32.3 µM, apropiată de concentraţiile caracteristice anilor ‟60. Valoarea
minimă, 1.8 µM, aparţine lunii septembrie, urmare probabil a unui consum specific
sezonului cald şi al aportului fluvial scăzut. În ciclul anual cele mai multe medii lunare
continuă să se situeze sub mediile perioadei 1998-2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.3).
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
1998-2007
2008
10,0
5,0
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Fig.6.4.2.2.1.2.3 Evoluţia silicaţilor în apele costiere
în 2008 comparativ cu intervalul1998-2007
Clorofila a
Clorofila a este unul dintre parametrii biochimici cei mai frecvent determinaţi, fiind
un indicator al biomasei vegetale şi al productivităţii primare. Datorită importanţei sale în
ecosistemul marin şi al faptului că se măsoară mai uşor decât biomasa fitoplanctonică,
clorofila a a fost inclusă pe lista indicatorilor pentru domeniul „Eutrofizare„ din Directiva
Cadru Ape a U.E., reprezentând unul dintre parametrii de stare care trebuie
monitorizaţi.
203

Conţinutul de clorofilă a determinat la Constanţa, în zona ţărmului, a variat între
0.12 - 32.46μg/l, valoarea maxima înregistrându-se în luna octombrie. Valorile medii
lunare ale concentraţiei clorofilei a s-au situat între 1.00 - 9.71µg/l, cele mai mari valori
înregistrându-se în lunile august şi octombrie ca urmare a unor înfloriri algale de mare
amploare dar destul de reduse ca durată. De asemenea o concentraţie medie lunară
ridicată, peste media anuală (4.55µg/l), s-a determinat în luna februarie (7.04µg/l) ca
urmare a dezvoltării excesive a diatomeelor, fenomen normal în această perioadă a
anului (Fig. 6.4.2.2.1.2.4.). Scăderea valorii medii anuale a clorofilei a, corelată cu
reducerea intensităţii şi duratei înfloririlor algale, s-a produs pe fondul tendinţei de
diminuare a fenomenului de eutrofizare.
Fig. 6.4.2.2.1.2.4. Variaţia sezonieră a conţinutului mediu lunar de
clorofilă a în zona ţărmuluiîn 2008
În anul 2008 conţinutul mediu anual al clorofilei a în apele de ţărm a înregistrat
cea mai scăzută valoare din 2001 până în prezent, iar comparativ cu anii 2007 şi 2006
se observă o diminuare considerabilă a mediei anuale a concentraţiei clorofilei a în
zona ţărmului (4.55 µg/l în 2008, faţă de 8.08µg/l în 2007, respectiv 8.84µg/l în
2006) (Fig. 6.4.2.2.1.2.5.).
204

Fig. 6.4.2.2.1.2.5. Variaţia mediei anuale a conţinutului clorofilei a
în zona ţărmului în perioada 2001–2008
Fitoplancton
Identificarea structurii calitative şi cantitative a componentei fitoplanctonice, ca
indicator de stare a eutrofizării, s-a realizat în urma analizei probelor prelevate pe
profilele stabilite de-a lungul întregului litoral pe izobatele 5m, 20m şi 30m. Continuitatea
rezultatelor se bazează pe analiza probelor prelevate bisăptămânal din staţia Cazino-
Mamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp a fitoplanctonului).
În urma analizei celor 236 de probe (dintre care 109 probe prelevate din staţia
Cazino-Mamaia) au fost identificaţi 200 taxoni algali ce aparţin la 7 grupe taxonomice
(Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria, Chrysophyta,
Euglenophyta şi Cryptophyta). Dominanţa, în ceea ce priveşte diversitatea specifică,
aparţine grupării Bacillariophyta care constituie 40% din totalul speciilor identificate,
urmate de grupurile supraspecifice Dinoflagellata cu 18% şi Chlorophyta cu 24%.
Speciile marine şi marinE-salmastricole reprezintă 52,5% din totalul speciilor, iar
cele dulcicole şi dulcicole-salmastricole 47,5%. La fel ca în 2007 precedent speciile
de nondiatomee continuă să depăşească numeric pe cele de diatomee care reprezintă
doar 40% din totalul speciilor.
Evoluţia multianuală a densităţii numerice fitoplanctonice din apele sectorului
românesc al Mării Negre s-a încadrat în tendinţa generală de scădere ca urmare a
atenuării procesului de eutrofizare, manifestat la intensităţi maxime în perioada anilor
‟80 (Fig. 6.4.2.2.1.2.6.).
205

1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Densitate (10 6 cel/l)
Biomasa (g/m 3 )
12
10
18
16
14
8
12
6
4
2
0
10
8
6
4
2
0
Densitate
Biomasa
Fig. 6.4.2.2.1.2.6. Mediile multianuale înregistrate pentru componenta
fitoplanctonică în apele marine în perioada 1983–2008
Compoziţia cantitativă pe principalele grupe taxonomice oscilează de-a lungul
litoralului în apele de adâncime medie, dominanţa revenind speciilor ce aparţin clasei
Bacillariophyta. Comunitatea diatomeelor a fost dominată de specii precum
Skeletonema costatum, Nitzschia delicatissima, Cerataulina pelagica, Chaetoceros
similis f. solitarius şi Leptocylindrus danicus.
Din analiza structurii populaţiei fitoplanctonice pe termen lung se observă că
aceasta tinde să prezinte schimbări decadale. Astfel, perioada 1986 – 1990 s-a
caracterizat prin dominanţa dinoflagelatelor (aprox. 60% din totalul densităţii) şi o
proporţie scăzută a diatomeelor (< 30%). După 1990, raportul diatomee / dinoflagelate
este răsturnat în favoarea diatomeelor. Începând cu 2000, ponderea diatomeele se
reduce uşor, continuând totuşi să domine în proporţii cuprinse între 48-66% din totalul
densităţii (Fig. 6.4.2.2.1.2.7.). Excepţie fac anii 2002 şi 2003 când cianofitele Microcystis
pulverea (16,7 ·10 6 cel/l) şi M. aeruginosa (15,0 ·10 6 cel/l) dau înfloriri de peste 10 6 cel/l
în sezonul cald. În ceea ce priveşte biomasa, dinoflagelate sunt dominante datorită
volumului mare al celulei, ele reprezentând până la 65% din întreaga biomasă.
Fitoplanctonul şi-a menţinut numărul de specii la nivel comparabil cu cel din
2007, densităţile au scăzut dar au crescut biomasele şi numărul înfloririlor algale.
206

1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Diatomee Dinoflagelate Alte grupe
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Diatomee Dinoflagelate Alte grupe
Fig. 6.4.2.2.1.2.7. Proporţia principalelor grupe algale în densitate (sus)
şi biomasă (jos) în apele de mică adâncime în perioada
1986-2008
Înfloriri algale
Înfloririle algale, ca indicator de impact al eutrofizării asupra mediului marin, au
fost mai numeroase nu atât ca intensitate ci ca număr de apariţii în cursul anului. Astfel,
un număr de 9 specii au avut dezvoltări de peste un milion celule la litru, comparativ cu
doar 7 specii în 2007. Dintre speciile care au înregistrat densităţi semnificative, se
remarcă diatomeul Skeletonema costatum cu o densitate maximă de 15180·10 3 cel/l în
luna februarie (Tabel 6.4.2.2.1.2.1.).
Amploarea redusă a acestor fenomene nu a determinat în 2008 efecte directe
asupra mediului.
207

Tabel 6.4.2.2.1.2.1. Principalele specii fitoplanctonice din apele sectorului
românesc al Mării Negre care au înregistrat densităţi semnificative
în anul 2008
Gr.
Specia
Ape costiere
Baia
MARTIE MAI IULIE AUGUST Mamaia
BAC Cerataulina pelagica 104.2 106.8 1960.0
BAC Chaetoceros socialis 309.0
BAC Chaetoceros similis f. solitarius 1280.0
BAC Cyclotella caspia 130.0 108.6
BAC Leptocylindrus danicus 481.8 147.2 1020.0
BAC Leptocylindrus minimus 348.8
BAC Melosira granulata 608.0
BAC Nitzschia delicatissima 7372.0 244.8 1260.0
BAC Nitzschia tenuirostris 857.4
BAC Nitzschia sp. 2626.0
BAC Skeletonema costatum 7240 3140.0 313.6 471.6 15180.0
BAC Thallassiosira parva 188.6 245.7
DIN Scrippsiella trochoidea 147.8
DIN Heterocapsa triquetra 541.8 2130.0
CYA Oscillatoria sp. 147.0 128.5
CYA Gloeocapsa crepidinium 1140.0
CYA Microcystis aeruginosa 1050.0
CRS Eutreptia lanowii 174.7 1360.0
CRS Dinobryon pellucidum 543.6
100-1000 x 10 3
cel/l
1000-10000 x 10 3
cel/l
>10000 x 10 3
cel/l
Zooplancton
Din analiza datelor acumulate în perioada 2000-2007 rezultă următoarele
concluzii:
- numărul speciilor identificate la nivelul zooplanctonului în această perioadă a
variat între 16 (în 2003) şi 30 (în 2005);
- dintre speciile zooplanctonice cuprinse în Cartea Roşie a Mării Negre
singurele specii menţionate au fost Centropages ponticus, Pontella
mediterranea şi Anomalocera patersoni;
- cele doua specii de ctenofore exotice patrunse în bazinul Mării Negre
Mnemiopsis leidyi şi Beroe ovata au ajuns la echilibru, dezvoltarea primei
specii fiind controlată de cea de a doua;
- biomasele zooplanctonului trofic din zona litoralului românesc se inscriu in
tendinţele multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului
(Fig. 6.4.2.2.1.2.8.).
208

Biomasele zooplanctonului trofic din zona litorală se înscriu în tendinţele
multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului.
350
300
250
mg.m -3
200
150
100
50
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Primavara Vara Tomna Zpk trofic total
Fig. 6.4.2.2.1.2.8. Evoluţia multianuală şi sezonieră a biomaselor zooplanctonului
trofic de la litoralul românesc al Mării Negre, în orizontul 10-0m
Macrofitobentos
Fenomenul de dezvoltare a macrofitobentosului în dreptul litoralului românesc a
continuat în mod exploziv şi în 2008, când cantităţile eşuate şi colectate la ţărm în
sectorul Cap Midia – Vama Veche a fost de 25.040 m 3 (cf. ANAR – DADL).
Acest fenomen este un proces natural cu conotaţii ecologice pozitive.
Cauzele favorizante majore ale declanşării fenomenului au fost:
- transparenţa;
- temperaturile ridicate ale apei mării înregistrate în zona de mică adâncime;
- conţinutul bogat în substanţe nutritive (N si P) din apele marine.
În mod obişnuit vârfurile de dezvoltare maximă a vegetaţiei sunt primăvara
(aprilie-mai) şi toamna (septembrie – octombrie). Starea de agitaţie a mării şi îndeosebi
hula prelungită au detaşat din nou biomasele algale de pe substratul dur, formând
depozite însemnate cantitativ pe plajele din sudul litoralului românesc.
Urmare a faptului că ANAR/DADL, în calitate de administrator al plajelor, are
obligaţia igienizării plajelor şi evacuarii algelor, aceasta a raportat în 2008 colectarea şi
evacuarea de pe plaje a unei cantităţi de aproximativ 25.000 m 3 de alge
(Fig. 6.4.2.2.1.2.9.).
209

45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2004 2005 2006 2007 2008
mc alge colectate
Fig. 6.4.2.2.1.2.9. Cantitatli de alge colectate de pe plaje
în perioada 2004-2008 (cf. ANAR/DADL)
Zoobentos
Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizãrii, în apele costiere (5m - 20m) a
prezentat un semn de revigorare în ceea ce priveste diversitatea speciilor, evaluarea
calitativã conducând la înregistrarea a 52 specii pe întreg arealul investigat, comparativ
cu 48 - 50 identificate în perioada 2006 – 2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.10.). Îmbogãţirea
calitativã a fost evidentã în sectorul marin din nordul şi sudul litoralului, zona centralã
(Cazino-Mamaia) prezentând în 2008 o usoarã scãdere a numãrului de specii faţã de
anul 2007.
Raportând starea actualã a faunei bentale la cea a anilor ‟90, când evaluarea
faunisticã a evidenţiat un numãr maxim de 28 specii, se poate vorbi de menţinerea
unei structuri calitative înbunătăţite în ceea ce priveşte diversitatea specificã.
210

numar specii
60
50
40
30
20
10
0
1990-1993 2006 2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.2.10. Evoluţia numãrului de specii macrozoobentale în
apele costiere (Sulina –Vama Veche), perioada 2006-2008, comparativ
cu 1990-1993
Indicatorul cantitativ de densitate a înregistrat creşteri de aproape douã ori mai
mari în toate cele trei zone monitorizate comparativ cu perioada 2006-2007.
Estimarea biomaselor macrozoobentosului din zona de nord, la o valoare totală
de 425 g/m 2 a fost apropiatã de evaluãrile rezultate în 2006-2007, cu mici variaţii de
creştere (1,2 ori). O situaţie evidentã de creştere cantitativã s-a observat în sectorul
marin central unde valorile medii de biomasã au fost de 3 ori mai mari comparativ cu
perioada anterioarã mentionatã.
În perioada actualã, în biocenozele nisipoase din apele de micã adâncime s-a
constatat o uşoarã tendinţã de echilibrare calitativã şi cantitativã, reflectând faptul cã, in
cazul diminuãrii influenţei factorilor antropici, se poate asista la o refacere treptatã a
faunei bentale.
În vederea anihilãrii unor efecte negative în zonele litorale, pentru conservarea şi
ameliorarea unor fragmente din ecosistemele costiere, o soluţie care se impune este
cea de limitare a eutrofizarii, prin ţinerea sub control a deversãrilor cu efect fertilizator,
restricţii speciale privind deversãrile apelor reziduale, mai ales în sezonul estival.
6.4.2.2.1.3. Indicatori de contaminare
Metale grele
Monitoringul metalelor grele s-a efectuat prin analiza eşantioanelor de apă
marină (suprafaţă) şi sedimente superficiale (izobatele 0, 5, 20 şi 30 m) din zona
curpinsă între Sulina – Vama Veche.
Concentraţiile anuale ale metalelor grele în zona Baia Mamaia au înregistrat în
2008 valori moderate: apã 3,38 µg/l Cu; 1,22 µg/l Cd; 1,72 µg/l Pb; 3,63 µg/l Ni; 1,29
µg/l Cr, sedimente 19,79 µg/g Cu; 0,38 µg/g Cd; 15,74 µg/g Pb; 22,16 µg/g Ni; 36,33
µg/g Cr. În general, concentraţiile măsurate in zona de influenta fluviala au fost mai
ridicate in comparaţie cu celelalte sectoare monitorizate.
211

µg/l
µg/l
µg/l
µg/l
În ultimii ani, tendinţe de stabilizare si uneori uşoara diminuare a nivelurilor
metalelor au fost observate pentru apele costiere din sectoarele central si sudic, valorile
medii din 2008 fiind încadrate in standardele de calitate pentru ecosistemele acvatice,
prevazute in Ord. 161/2006. În schimb, apele de tranziţie au fost caracterizate de
fluctuaţii însemnate de concentraţii, cu unele tendinţe de creştere in 2008 (Fig.
6.4.2.2.1.3.1).
Sedimentele din zona costieră (0-30 m) au prezentat în ultimii ani uşoare
tendinţe de diminuare a concentraţiilor de metale, mai evidente în cazul cadmiului si
plumbului (Fig. 6.4.2.2.1.3.2).
Bioacumularea metalelor grele în midii (Mytilus galloprovincialis) nu a
înregistrat valori care să reflecte un impact semnificativ. Concentraţiile măsurate s-au
incadrat in urmatoarele domenii: Cu 1,49 – 2,88 µg/g s.p.; Cd 0,32 – 0,83 µg/g s.p.; Pb
0,27 – 0,75 µg/g s.p.; Ni 0,12 – 0,89 µg/g s.p.; Cr 0,41 – 1,34 µg/g s.p. Plumbul si
cadmiul nu au depăşit limitele maxime stabilite de reglementarea CE nr. 1881/2006 (1.5
μg/g s.p. Pb si 1.0 μg/g s.p. Cd).
Cupru
Cadmiu
35.00
30.00
25.00
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
4.50
4.00
3.50
3.00
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
20.00
2.50
15.00
2.00
10.00
5.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
18.00
16.00
14.00
Plumb
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
16.00
14.00
12.00
Nichel
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
12.00
10.00
8.00
6.00
10.00
8.00
6.00
4.00
4.00
2.00
2.00
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
0.00
2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.3.1. Evoluţia concentraţiilor metalelor grele în
apele tranziţionale şi costiere
212

µg/g s.u.
µg/g s.u.
µg/g s.u.
µg/g s.u.
Cupru
Cadmiu
80.00
70.00
60.00
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
3.00
2.50
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
50.00
2.00
40.00
1.50
30.00
1.00
20.00
10.00
0.50
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Plumb
Nichel
80.00
70.00
60.00
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
80.00
70.00
60.00
Gurile Dunarii
Baia Mamaia
Sector sudic
50.00
50.00
40.00
40.00
30.00
30.00
20.00
20.00
10.00
10.00
0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
0.00
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.3.2. Evoluţia concentraţiilor metalelor grele
în sedimente din zona costieră
Hidrocarburile totale au fost identificate în toate eşantioanele de apă şi
sedimente superficiale colectate in 2008 din zona cuprinsă între Sulina – Vama Veche.
Domeniile de variaţie ale concentraţiilor au oscilat între limitele 15 - 3592 g/L în apa
marină şi 19,4 – 2312g/g.s.u în sedimente superficiale.
Frecvenţa în proporţie de 49,3 % a concentraţiilor de hidrocarburi mai mari de
100 g/L în apa marină şi de 91,6 % a încărcăturii superioare valorii de 100 g/ g.s.u în
sedimentele superficiale indică presiunea generată de acest tip de contaminanţi prin
instalarea unui proces de poluare cronică . (Fig. 6.4.2.2.1.3.)
213

Esantioane de apa marina
Esantioane de sedimentele superficiale
50,7
28,8
20,5
50
8,4
41,6
500ug/l
0-100ug/g 100-500ug/g 500-2312ug/g
Fig. 6.4.2.2.1.3. Distribuţia procentuală pe limite de concentraţii a conţinutului
de hidrocarburi totale determinat in eşantioanele abiotice colectate în 2008
Concentraţia medie de 525g/L în apa marină si 254g/g s.u. în sedimentele
superficiale indică intensitatea moderată a acestui proces.
În 2008 în zona sudică a litoralului romanesc s-a constatat diminuarea în medie
de 1,3 ori a încărcăturii de poluant petrolier din apa marină, comparativ cu etapa
anterioară de studiu, 2007. (Fig. 6.4.2.2.1.4.).
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
687
683
640
506 595
444
834
645
382
403
391
355
408
302
323
384
373,8
289
255,7
288
303
236,2 271
267
276,4
206,8
301,4
253,1 267,9 227,9
146,8
220,2 200,5
198
103,2
87,2 77,1
90,2
Cazinou C-ta N C-ta S Ef. S Costinesti Mangalia Vama Veche
2003 2004 2005 statiile 2006 2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.4. Distribuţia spaţială şi dinamica conţinutului total de hidrocarburi
determinat în eşantioanele de apă marină colectate în (µg/L)
perioada 2003 – 2008 din zona costieră
Hidrocarburile poliaromatice (HPA) au fost identificate în 97,1% din totalul
eşantioanelor abiotice colectate din zona cuprinsă între Sulina – Vama Veche .
Conţinutul mediu determinat în 2008 pentru încarcătura totală de HPA a fost de 0,631
µg/L in apa marină şi 3,69 µg/g.s.u. în sedimentele superficiale (Tab.6.4.2.2.1.3).
676
622
745
671
214

Tabel. 6.4.2.2.1.3 Domeniul de variaţie al concentraţiilor pentru cei mai
reprezentativi compuşi HPA în eşantioane abiotice din zona costieră cuprinsă
între Sulina - Vama Veche in 2008
Compus Apa marină (µg/l.) Sedimente(µg/g.s.u.)
Naftalina nd* - 5,763 0,103 – 3,9
Acenaftilena nd - 0,5 nd – 0,76
Acenaftena nd - 1,06 nd – 1,1
Fluoren nd - 0, 595 nd – 1,7
Fenantren nd - 0,329 nd – 3,9
Antracen nd – 9,030 nd – 15,4
Fluoranten nd – 0,028 nd – 6,9
Piren nd – 0,026 nd - 12
Benzo(a)antracen nd – 0,006 nd – 7,5
Crisen nd – 0,02 nd – 3,7
Benzo(k)fluoranthene nd – 0,21 nd – 6,7
Benzo(a)pyrene nd – 0,1 nd
* nedetectat
În eşantioanele de apă marină s-a constatat predominanţa urmatorilor
compuşi: naftalina, acenatilena, antracen, fluoren, fluoranten .
În eşantioanele de sedimente superficiale s-a înregistrat o diversitate crescută a
compuşilor HPA , respectiv naftalina, antracen, fenantren, fluoranten , pyren, crysen,
benzo-k-fluorantren, compuşi înregistraţi în LISTA DE SUBSTANŢE PRIORITARE/PRIORITARE
PERICULOASE inclusă in ANEXA Nr. 1 a Programului de acţiune pentru reducerea
poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe
periculoase aprobat prin HOTĂRÂRE de Guvern nr. 118 din 7.02.2002
In apa marina media concentraţiilor de naftalina, fenantren, fluoranten, benzo
(b+K) fluoranten, benzo(a)piren si benzo (a) antracen nu depaşeşte valoarea limită care
defineşte starea ecologică bună adoptată prin HOTĂRÂREA nr. 351 din 21 aprilie
2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase. ( Tabel 6.4.2.2.1.4).
Tabel 6.4.2.2.1.4. Variabilele statistice pentru concentraţiile de HPA-uri
determinate în 2008 în apa marină din zona litorală (µg/L)
Naftalin
a
μg/l
Fenantr
en
μg/l
Antrac
en
μg/l
Fluorant
en
μg/l
Benzo
b +K
fluorant
en
μg/l
Benzo
a piren
μg/l
Benzo
a
antrace
n
μg/l
Limita 2,4 0,03 0,063 0,09 0,03 0,05 0,01
admisa*
Media 0.5 0.008 0.1 0.001 0.004 0.004 0.0002
215

Standarde de calitate pentru ape costiere şi teritoriale /Tab.3./Hotararea
351/21.04.2005
Gradul avansat de diversitate al compuşilor şi concentraţiile semnificative
determinate indică aspectul intens al procesului de modificare a poluantului petrolier
existent in zonă sub influenta factorilor de mediu.
În 2008 s-a constatat reducerea incarcaturii de compuşi poliaromatici în apa
marină comparativ cu etapele anterioare de studiu 2003-2007 (Fig. 6.4.2.2.1.3).
100
52,661
24,194
10
1
11,168
10,031
7,119
6,307
9,524
4,939
5,739
7,201
6,117
6,104
3,23
4,582
3,821
3,042
3,287
2,176
1,554
1,25
1,37
1,001
0,86
Mamaia C-ta N
0,91
C-ta S Eforie S Costinesti Mangalia Vama Veche
0,5
0,731
0,83
0,612 0,79
0,44
0,561
0,51
0,27
0,312 0,297 0,287
0,263
0,1
0,01
0,01
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 6.4.2.2.1.3. Distribuţia spaţială a conţinutului total de HAP
determinat în apa marină în perioada 2003-2007
Concentraţia pesticidelor organoclorurate în sedimentele superficiale şi apă
reprezintă indicatori de stare ai contaminării mediului. În 2008, în zona litorală cuprinsă
între Sulina şi Vama Veche au fost determinate pesticide organoclorurate (HCB, lindan,
heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, DDE, DDD, DDT) în concentraţii cuprinse între limita
de detecţie şi 0,45 g/L în apă, respectiv 0,3 g/g sediment uscat.
Concentraţia pesticidelor organoclorurate în organisme reprezintă indicatori de impact
ai contaminanţilor asupra mediului. Analiza acestor parametrii în bivalve a evidenţiat
concentraţii cuprinse între limita de detecţie şi 0,2 μg/g ţesut uscat (Fig.
6.4.2.2.1.3.6.).
Concentraţiile cele mai mari au fost mǎsurate în zona sudicǎ atât în apǎ şi în
sedimente, cât şi în organisme.
216

Comparativ cu anii anteriori (2004–2007) se observă o reducere considerabilă (cu
până la 50%) a valorilor maxime măsurate în apă şi sedimente îndeosebi în sectorul
nordic.
Şi în organisme se constatǎ o reducere semnificativǎ a valorilor maxime mǎsurate,
concentraţiile fiind de trei ori mai mici comparativ cu cele mǎsurate în perioada
2004-2007.
ug/g
0,2500
0,2000
0,1500
0,1000
HCB
Lindan
Heptaclor
Aldrin
Dieldrin
Endrin
p,p'DDE
p,p'DDD
p,p'DDT
0,0500
0,0000
Mila 9
20m-
Mytilus
Mila 9
20m-
Scapharca
Portita 12-
17m-
Mytilus
Portita 12-
17m-
Scapharca
Cazino
Mamaia
7m-
Scapharca
Cazino Cta
5-7m-
Mytilus
Eforie N
20m
Mytilus
Mangalia
20m-
Mytilus
Fig. 6.4.2.2.1.3.6. Concentraţiile pesticidelor organoclorurate în
organismul bivalvelor de la litoralul românesc
în 2008
Încărcătura microbiologică
Calitatea apelor costiere a fost apreciată din punct de vedere microbiologic în
anul 2008, prin identificarea în apele de suprafaţă (izobatele de 0 m, 5 m şi 20 m) a
principalilor indicatori bacterieni de poluare fecală: coliformi totali (CT), coliformi fecali
(CF), streptococi fecali (SF).
Probele de apă pentru analizele microbiologice au fost prelevate din reţeaua
de staţii localizate în:
- partea nordică a litoralului românesc: Sulina amonte, Sulina bara, Sulina
aval, Sf. Gheorghe, Portiţa, Mila 9 şi Gura Buhaz;
- partea sudică a litoralului românesc: Cazino-Mamaia, Constanţa Nord,
Constanţa Sud, Eforie Sud, Costineşti, Mangalia, Vama Veche.
217

Determinarea cantitativă şi calitativă a indicatorilor bacterieni studiaţi s-a făcut
folosind metoda tuburilor multiple în serii de câte cinci (tehnica MPN).
Investigaţiile bacteriologice desfăşurate în perioada martie – august 2008 au
arătat prezenţa celor trei indicatori de poluare fecală a apei atat în sectorul nordic (aflat
sub influenţa Dunării) cât şi în sectorul sudic (zona de îmbăiere şi zona marină din
vecinătatea deversorilor de ape uzate) al litoralului românesc.
Nivelul concentraţiilor indicatorilor bacterieni a variat, de la zone necontaminate
până la zone cu concentraţii mari de enterobacterii, în funcţie de provenienţa staţiilor de
prelevare. (Fig. 6.4.2.2.1.3.7., 6.4.2.2.1.3.8., 6.4.2.2.1.3.9.). Limitele de variaţie pentru
toţi parametrii analizaţi (CT, CF, SF) au fost cuprinse între 0 şi 16 x 10 3 germeni / 100
ml.
Sectorul Sulina – Gura Buhaz
În 2008 nivelul concentraţiei indicatorilor bacterieni de poluare fecală înregistrat în apele
de suprafaţă din sectorul nodic al litoralului românesc (între Sulina şi Gura Buhaz) a
fluctuat între următoarele limite:
- între 4 şi 16000 germeni/100 ml pentru CT;
- între 0 şi 16000 germeni/100 ml pentru CF;
- între 0 şi 130 germeni/100 ml pentru SF.
Concentraţiile crescute (16 x 10 3 germeni/100 ml CT şi CF, 130 germeni/100 ml
SF) înregistrate în staţiile localizate de-a lungul braţului Sulina (amonte, aval, bara),
respectiv scăderea nivelului de enterobacterii de la ţărm spre larg (izobatele de 5 şi 20
m) şi de la Sulina spre Gura Buhaz demonstrează influenţa, în general, a Dunării şi în
particular a braţului Sulina, asupra calităţii microbiologice a apelor din sector nordic al
litoralului românesc (Fig. 6.4.2.2.1.3.7.).
Fig. 6.4.2.2.1.3.7. Evoluţia indicatorilor bacterieni de poluare (medie anuală),
în apele costiere din sectorul nordic, în 2008
218

6.4.2.2.1.4. Indicatori de biodiversitate
Biodiversitatea marină de la litoralul românesc a fost caracterizată prin valorile
indicatorilor specifici.
Starea biodiversităţii a fost definită prin numărul total de specii identificate la
litoralul românesc până în prezent şi estimat la 2945, dintre care se identifică anual
circa 500 (Skolka, 2006) (bacterii – 113, ciuperci – 55, alge microfite – 615, macrofite –
138, nevertebrate – 1730, peşti – 141, păsări – 150 şi mamifere – 3) şi 63 de specii
ameninţate (CR, EN si VU).
Presiunea asupra biodiversităţii s-a exprimat prin existenţa a 28 de specii
exotice, 8 specii care se exploatează în scop comercial (6 de peşti şi 2 de moluşte) şi
12 tipuri de activităţi antropice cu impact asupra stării de conservare a biodiversităţii.
Impactul asupra biodiversităţii a fost apreciat prin raportul dintre numărul speciilor
periclitate/numărul total de specii adica 63/2945 şi prin numărul speciilor
dispărute/numărul total de specii, adică 11/2945; singura specie autoaclimatizată a fost
Mugil soiuyi. Numărul speciilor periclitate (63) cuprinde speciile încadrate în categoriile
CR, EN şi VU ale IUCN, considerate categorii de periclitare propriu-zisă.
Răspunsul înregistrat la nivelul mediului şi al politicilor de mediu a fost evaluat
prin raportul dintre numărul speciilor protejate/numărul total de specii si anume 12/2945.
În ceea ce priveşte resursele umane, în domeniul biodiversităţii marine în 2008 au
activat cca. 50 de specialişti.
6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate
Lista Roşie a speciilor de macrofite, nevertebrate, peşti şi mamifere,
indicator de stare pentru biodiversitatea din sectorul marin românesc a fost
reactualizată în anul 2007 pe baza rezultatelor obţinute în ultimii 5 ani. Aceasta
cuprinde 222 specii încadrate în 9 categorii IUCN (conform categoriilor IUCN v. 3.0
2003, precum şi ghidului de aplicare a acestora versiunile 2004 şi 2006) şi anume: 19
macrofite şi plante superioare (8,5%), 57 de nevertebrate (26%), 142 peşti (63,7%) şi 4
mamifere(1,8%) (Fig. 6.4.2.3.1.).
M amifere
M acrofite
NA
NE
RE
CR
Nevertebrate
EN
Pesti
DD
VU
LC
NT
Fig. 6.4.2.3.1. Principalele grupe de organisme marine înscrise în
219

Lista Roşie (stânga) şi categoriile IUCN în care au fost încadrate
(IUCN, v. 3.0, 2003, 2004, 2006)
Dintre algele macrofite şi fanerogamele înscrise în lista roşie alga brună
Cystoseira barbata, specie ameninţată (EN), prezintă populaţiii deocamdată
discontinue, dar constant prezente în zona situată la nord de Mangalia şi în perimetrul
rezervaţiei marine 2 Mai – Vama Veche. În zona Mangalia, populația de Cystoseira este
mult mai bine reprezentată decât în rezervația marină. În aceeași zonă a fost
identificată Zostera marina ale cărei populații sunt de asemenea, discontinue.
Încadrarea în categoriile IUCN modificată în 2007 include în cazul acestora şase
categorii (RE, CR, EN, VU, LC, DD): o specie (5,3%) considerată Extinctă în Regiune
(RE), 3 (15,8%) – Critic Ameninţate (CR), 7 (36,8%) – Ameninţate (EN), 3 (15,8%)
Vulnerabile (VU), 2 (10,5%) cu Preocupare Redusă (LC) şi 3 (15,8%) cu Date
Insuficiente (DD) (Tabel 6.4.2.3.1.).
Tabel 6.4.2.3.1. Statutul sozologic al speciilor cuprinse
în Lista Roşie reactualizată în 2007
Grup de
specii
Statut conform categoriilor IUCN v. 3.1, 2001 şi v. 3.0, 2003
RE CR EN VU NT LC DD NA NE Total
Macrofite 1 3 7 3 0 2 3 0 0 19
Nevertebrate 6 12 7 8 3 7 12 2 0 57
Peşti 4 6 7 7 17 35 34 18 14 142
Mamifere 0 0 3 0 0 1 0 0 0 4
Total 11 21 24 18 20 45 49 20 14 222
În cazul nevertebratelor, cele 57 de specii incluse în listă au fost încadrate în
urma reanalizării stării lor de conservare în următoarele categorii: RE (6 – 10,5%), CR
(12 – 21%), EN (7 – 12,3%), VU (8 – 14%), NT (3 – 5,3%), LC (7 – 12,3%), DD (12 –
21%) şi NA (2 specii – 3,5%) (Tab. 6.4.2.3.1.). Cele patru specii de copepode calanide
Anomalocera patersoni, Labidocera brunescens, Pontella mediterranea şi Centropages
ponticus, datorită discontinuităţii datelor au fost lăsate deocamdată în categoria DD,
însă deoarece în ultimii ani au fost aproape permanent înregistrate în probe este posibil
ca la următoarea reactualizare a Listei Roşii acestea să fie trecute în categoria LC
(Preocupare Redusă). Dintre speciile de nevertebrate bentale înscrise în Lista Roşie, în
anul 2008 au fost identificate speciile: Donax trunculus (VU), Paphia aurea (VU) şi
Tricolia pullus (CR), Calyptrea chinensis (VU), Carcinus aestuarii (EN), Callianassa
truncata (VU), Eriphia verrucosa (NT).
Aplicând metodologia pentru evaluarea stării de conservare a speciilor la nivel
regional, peştii au fost încadraţi în prezent în 9 categorii: RE, CR, EN, VU, NT, LC, DD,
NA, NE, cele mai multe specii (35 – 24,6%) fiind larg răspândite LC, urmate de – DD
(34 – 24%). Speciile cuprinse în categoriile de periclitare (CR, EN, VU şi NT) reprezintă
220

împreună un sfert (26%) din totalul celor înscrise în listă, alte 22,5% dintre ele fiind
Neevaluate (NE) sau Not Aplicable (NA) (Tab. 6.4.2.3.1.). Dintre toate aceste specii,
anual se identifică în capturi circa 20.
În ceea ce priveşte mamiferele marine, deşi în anul 2008 delfinii nu au făcut
obiectul unui program special de monitorizare, au putut fi observate cârduri formate din
2 până la 50 de indivizi atât în apropierea ţărmului, cât şi în zonele de larg, în special în
sezonul estival. În urma reactualizării Listei Roşii, încadrarea celor trei specii de delfini
Delphinus delphis, Phocoena phocoena şi Tursiops truncatus a rămas aceeaşi ca şi în
evaluarea anterioară, adică Ameninţat (EN) atât la nivelul Mării Negre, cât şi la nivel
naţional.
6.4.2.3.1. Habitatele marine si arii marine protejate
Diversitatea habitatelor marine, caracterizată prin utilizarea sistemului de
clasificare EUNIS (the European Nature Information System of the European
Environment Agency - EEA) a evidenţiat existenţa a două tipuri de habitate în coloana
de apă şi cca 150 tipuri de habitate bentale. Se apreciază că cinci tipuri dintre acestea
sunt, încă în stare critică: habitatul dur infralitoral cu Pholas dactylus, habitatul pietros
infralitoral cu Petricola litophaga, nisipurile infralitorale cu Donax trunculus, pajistile de
Zostera si centurile infralitorale de Cystoseira. Toate aceste tipuri sunt tipuri de interes
naţional. Până în prezent, nu s-a realizat evaluarea suprafeţelor acestor habitate de
interes naţional.
Numărul de habitate de interes comunitar (definite în Directiva Habitate
- 92/43/EEC) a fost evaluat la opt tipuri (bancuri de nisip submerse de mică adâncime,
estuare, suprafeţe de nisip şi mâl descoperite la maree joasă, lagune costiere, braţe de
mare şi golfuri mari puţin adânci, recifi, structuri submarine create de emisiile de gaze,
peşteri marine total sau parţial submerse) cu 28 de sub-tipuri. În 2008 au fost
descoperite doua noi sub-tipuri de habitate de importanta comunitara, ambele cu
valoare conservativă mare: 1110-8 şi 1110-9. În general, suprafeţele reprezentate de
aceste habitate de interes comunitar ocupă zone izolate de câţiva zeci de km 2 . Valoare
conservativă mare şi foarte mare o au următoarele tipuri / subtipuri:
- tipul 1110 - bancuri de nisip acoperite permanent cu apă marină:
o subtipul 1110-1: nisipuri fine, curate sau uşor mâloase cu Zostera (Foto
6.4.2.3.1.1.): nisipuri fine la adâncimi de 1-20 m, caracterizate de
stabilitatea sedimentelor, conţinutul de mâl şi prezenţa speciilor
indicatoare Zostera marina, Z. noltii si Zanichellia. Sunt prezente în
câmpuri izolate la Mangalia, Sahalin, Musura.
221

Foto 6.4.2.3.1.1. Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase cu Zostera
o subtipul 1110-3: nisipuri fine de mică adâncime (Foto 6.4.2.3.1.2.): nisipuri
fine terigene (silicioase) în nord (de la Sulina la Constanţa) sau biogene în
sud (Eforie, Costineşti, Comorova-Mangalia, 2 Mai, Vama Veche)
amestecate cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la ţărm până la
izobata de 3-4 m.
Foto 6.4.2.3.1.2. Nisipuri fine de mică adâncime
o subtipul 1110-4: nisipuri bine calibrate (Foto 6.4.2.3.1.3.): Este bine
reprezentat în zonele nisipoase din sudul litoralului: Eforie, Costineşti,
Mangalia.
222

Foto 6.4.2.3.1.3. Nisipuri bine calibrate
o subtipul 1140-8: nisipuri turbionate de viermele Arenicola şi crustaceul
Callianassa (Foto 6.4.2.3.1.4.): cu o distribuţie fragmentară pe plajele
submerse la sud de Capul Midia, la adâncimi între 3 şi 7 m.
Foto 6.4.2.3.1.4. Nisipuri turbionate de Arenicola şi Callianassa
o sub-tipul 114-9: nisipuri mâloase turbionate de crustaceul Upogebia (Foto
6.4.2.3.1.5.): formează o bandă continuă in dreptul coastei românesti, la
izobatele de 10-30 m, pe nisipurile mâloase.
223

Foto 6.4.2.3.1.5. Nisipuri mâloase turbionate de Upogebia
- tipul 1130: estuare: prezente la gurile de vărsare ale Dunării, împreună cu
băile Musura şi Sacalin şi cu apele Mării Negre din faţa lor până la izobata de 20 m
(Foto 6.4.2.3.1.6.).
Foto 6.4.2.3.1.6. Ape estuarine de la gurile de vărsare ale Dunării
- tipul 1150: lagune costiere: în prezent habitatul este modificat prin lucrări
hidrotehnice, aşa încât condiţiile tipice lagunare se întalnesc mai ales în laguna
Sinoe. Aici salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcaţie dintre apele dulci
şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe ori pe zi sub influenţa
vântului.
- tipul 1170: recifi:
224

o subtipul 1170-2: recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis (Foto
6.4.2.3.1.7.): constituiţi din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat
de-a lungul timpului, formând un suport dur supraînălţat faţă de
sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiş sau amestec), pe care
trăiesc coloniile de midii vii.
Foto 6.4.2.3.1.7. Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis
o subtipul 1170-8: stânca infralitorală cu alge fotofile (Foto 6.4.2.3.1.8.):
Cuprinde numeroase faciesuri (inclusiv cu algele macrofite perene
Cystoseira barbata şi Corallina officinalis) şi o mare diversitate algală şi
faunistică. Acest habitat este cel mai bogat şi mai divers dintre toate.
Foto 6.4.2.3.1.8. Stânca infralitorală cu alge fotofile
- tipul 8330: peşteri marine total sau parţial submerse (Foto 6.4.2.3.1.9.):
peşteri submarine sau cu deschiderea cel puţin parţial, inundată de mare.
225

Planşeul şi pereţii adăpostesc comunităţi de nevertebrate marine (spongieri,
hidrozoare, actinii, briozoare, tunicate coloniale) şi alge sciafile.
Foto 6.4.2.3.1.9. Peşteră submarină
Starea habitatelor s-a apreciat prin numărul de tipuri de habitate, utilizând două
tipuri de clasificare.
Presiunea asupra habitatelor s-a exprimat prin 10 tipuri de activităţi antropice cu
impact asupra stării de conservare a acestora.
Tendinţele de evolutie a habitatelor marine se inscriu în linia generală de refacere a
acestora, prin diminuarea presiunii activităţilor antropice cu impact.
Răspunsul înregistrat la nivelul mediului şi al politicilor de mediu a fost evaluat
prin numărul ariilor marine protejate / lungimea totală de coastă, adică 2 / 245 pentru
reţeaua naţională de arii protejate şi 6 / 245 pentru reţeaua ecologică europeana Natura
2000 (acestea au o suprafaţă totală de 1.162,86 km 2 , ceea ce reprezintă cca. 4,65% din
ZEE şi se întind pe cca. 75% de-a lungul coastei româneşti). Cele două arii marine
protejate din reţeaua naţională sunt: Rezervaţia Marină 2 Mai – Vama Veche (5.000 ha)
şi zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (103.000 ha).
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile nr. 1364 / 2007 se păstrează regimul de arie naturală protejată, ca arie
specială de conservare pentru următoarele situri marine de importanţă comunitară:
- ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină (se suprapune peste zona
marina a RBDD, 103.000 ha)
- ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia (cca 360 ha)
- ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud (cca 140 ha)
- ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sf. Gheorghe (cca 6.000 ha)
- ROSCI0269 Vama Veche – 2 Mai (se suprapune peste Rezervaţia marină
cca 5.000 ha)
226

- ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla (cca 17.900 ha) .
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are un plan propriu de management care
prevede cheltuieli pentru acţiuni de conservare a biodiversităţii.
6.4.3. Starea fondului piscicol marin
6.4.3.1. Indicatori pentru resurse marine vii
În 2008, la fel ca în anii precedenţi, în sectorul marin românesc activitatea de
pescuit industrial practicată de către pescarii profesionişti s-a realizat în două moduri:
pescuitul cu unelte active efectuat cu navele trauler costiere la adâncimi mai mari de 20
m şi pescuitul cu unelte fixe practicat de-a lungul litoralului, în 28 puncte pescăreşti,
situate între Sulina-Vama Veche, la mică adâncime (3-11 m). La aceasta se adaugă şi
pescuitul costier la scară mică.
În sectorul marin românesc au fost semnalate următoarele tendinţe în:
► Evoluţia indicatorilor de stare:
◙ biomasa stocurilor, pentru principalele specii de peşti (Tabel 6.4.3.1.1.)
indică: la şprot, care a prezentat o fluctuaţie naturală, aproape normală şi un efectiv
relativ bun, în 2008, biomasa a fost estimată la fel ca in 2007, la cca. 60.000 tone, faţă
de 45.000 tone, în perioada 2003-2005 şi 19.240 tone în 2006, când datorită existenţei
unor condiţii hidroclimatice deosebite, specia s-a cantonat în alte zone ale mării.
Biomasa de bacaliar a fost de 8.500 tone faţă de 6.000 tone în 2007. Hamsia continuă
să manifeste tendinţa de redresare, ajungând la o biomasă de 20.000 tone. Guvizii au
stocurile în stare bună, aflându-se într-un echilibru relativ stabil. La calcan, biomasa a
fost apreciată la 2.350 tone, valoare aproape dublă faţă de cea din 2007 iar la rechin de
1.450 tone, mai mică faţă de 4.300 tone, apreciat în anul precedent.
Tabelul 6.4.3.1.1. Biomasa stocurilor (tone) pentru principalele specii de
peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia 2004 2005 2006 2007 2008
Şprot 45.000 45.000 14.750 60.000 60.000
Bacaliar 8.000 8.000 6.000 8.500
Hamsie 19.000 19.000 20.000 20.000
Guvizi 600 600 600 600 500
Calcan 1.066 1.066 1.300 2.356
Rechin 1.650 1.650 4.300 1.450
◙ evaluările asupra intensităţii reproducerii şi completării stocurilor, arată:
● cantitatea totală de ihtioplancton variază de la un loc la altul, de la un sezon la
altul, de la un an la altul. Această fluctuaţie este determinată de factorii de mediu care
influenţează în bună măsură cantitatea şi calitatea bazei trofice atât a descendenţilor
cât şi a exemplarelor care participă la reproducere. În 2008 nu apar schimbări în ceea
ce priveşte compoziţia calitativă a puietului de peşte din sectorul marin românesc, dar
apar modificări din punct de vedere cantitativ;
● comparativ cu anul precedent, în 2008 atât pentru icrele de şprot cât şi pentru
larvele de şprot s-au înregistrat valori mai mici în ceea ce priveşte efectivul estimat cât
227

şi în privinţa densităţilor medii. Densitatea medie şi abundenţa relativă estimate pentru
icrele de şprot au fost mai mici în 2008, decât în anii precedenţi, respectiv, 0,5 ex/m 2 şi
un efectiv de 1,746•10 9 exemplare. Cauzele care au determinat această situaţie sunt
destul de greu de evaluat, fiind condiţionate în primul rând de factorii de mediu.
Schimbarea condiţiilor ambientale poate devansa sau întârzia, între anumite limite,
perioada activă a reproducerii;
● nivelul completării rezervei de şprot este apreciat ca fiind la o valoare medie
pentru întregul bazin pontic;
● în general, în eşantioanele ihtioplanctonice analizate icre şi larve de bacaliar
se întâlnesc mai rar în primul rând datorită preferinţei acestei specii pentru adâncimi
mai mari care depăşesc de multe ori limita sectoarele cercetate. Abundenţa relativă a
icrelor a fost de 5 ori mai mică decât media perioadei 1995-2007. Comparativ cu 2006,
în 2008, efectivul puietului de bacaliar a fost
de circa 4 ori mai mic;
● hamsia, la fel ca în anii precedenţi, continuă să fie specia dominantă în
ihtioplanctonul din perioada caldă a anului, atât pentru icre cât şi pentru larve, efectivele
estimate având valori comparabile cu cele din anii precedenţi. Completarea rezervei de
hamsie se situează la un nivel scăzut, dar cu o uşoară tendinţă de revenire;
● în structura calitativă a puietului pescuit la sfârşitul verii au fost înregistrate cu
densităţi destul de mici şi puietul de: barbun, lufar, chefal, zargan, aterină, guvizi, şprot
şi calcan. Printre speciile fără importanţă economică, s-a numărat puietul de ac de
mare, căluţ de mare, şoricel de mare, cocoşel de mare, bou de mare şi scorpie de
mare;
◙ structura populaţională, indică la fel ca în anii precedenţi prezenţa în capturi
a unui număr mai mare de specii (peste 20), din care de bază sunt speciile de talie mică
(şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat, ponderea redusă a speciilor valoroase
(calcan, rechin, stavrid, zargan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) dar şi reapariţia sub
formă de exemplare izolate a scrumbiei albastre şi pălămidei (Fig. 6.4.3.1.1);
228

80
%
70
60
50
40
30
CAPTURA
2004 - 1.831 t
2005 - 1.940 t
2006 - 1.390 t
2007 - 435 t
2008 - 444 t
20
10
0
sprot
calcan hamsie bacalia
r
barbun chefal guvizi rechin scrumb
ie
stavrid
2004 73,7 2,3 7,4 6,4 2,3 0,1 4 0,1 0,9 0,8 2
2005 73,4 1,8 7,6 4,5 1,5 1,2 4,6 0,2 1,6 0,6 3
2006 78,85 3 1,6 5,8 0,3 1 3,5 1 2,7 1,3 0,95
2007 62,29 12,19 10,42 2,86 0,22 0,75 4,38 2,08 1,82 1,73 0,55
2008 52,7 10,6 3,4 12,4 0,1 1,3 2,9 2,3 10,7 2,6 1
alte
specii
Fig. 6.4.3.1.1 Structura capturilor (t) a principalelor specii de peşti
pescuite în sectorul marin românesc în perioada 2004-2008
► Evoluţia indicatorilor de presiune:
● efortul de pescuit continuă tendinţa de reducere semnalată din 2000. În
2008, în pescuitul activ, specializat de şprot cu traulul pelagic, au activat trei nave iar în
cel de calcan, cinci nave, care au utilizat circa 1.950 de setci. În pescuitul cu unelte fixe,
practicat de-a lungul litoralului românesc, s-au utilizat: 21 taliene, 2.500 setci de calcan,
circa 1000 setci de scrumbie, 250 setci de guvizi, 16 navoade de plaja, circa 500
paragate şi 1.172 de volte;
● nivelul total al capturilor a continuat tendinţa de reducere, semnalată după
2000, de la peste 2.000 tone, în perioada 2001-2002, la 1.390-1.940 tone, în 2003-2006
şi sub 500 tone, în 2007-2008 (respectiv 435 t / 2007 şi 444 t / 2008) (Fig. 6.4.3.1.2.).
229

tone
2500
2000
1500
1000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
captura (t) 2431 2116 1612 1831 1940 1390 435 444
Fig. 6.4.3.1.2. Captura totală (t), realizată în sectorul românesc al Mării
Negre, în perioada 2001-2008
Nivelul capturilor realizate în 2008 s-a datorat atât reducerii efortului de pescuit
(scăderii numărului de traulere costiere, a numărului de taliene şi implicit a personalului
angrenat în activitatea de pescuit), a creşterii costurilor de producţie, cât şi a influentei
conditiilor hidroclimatice asupra populatiilor de peşti;
● captura totală admisibilă (TAC), pentru principalele specii pescuibile de
peşti, în perioada 2004-2008 s-a menţinut la acelaşi nivel (Tabel 6.4.3.1.2).
Tabel 6.4.3.1.2 Valoarea TAC-ului (captura totală admisibilă) pentru
principalele specii de peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia
TAC (tone)
2004 2005 2006 2007 2008
Şprot 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
Bacaliar 1.000 1.000 1.000 500 500
Hamsie 2.000 2.000 - - -
Guvizi 100 100 100 200 100
Calcan 50 50 50 50 75
Rechin 50 50 50 50 50
230

► Evoluţia indicatorilor de impact:
● procentul speciilor ale căror stocuri sunt în afara limitelor de siguranţă a
fost apropiat de cel din anii precedenţi fiind de aproape 90%. Depăşirea limitelor de
siguranţă nu se datorează numai exploatării din sectorul marin românesc, majoritatea
speciilor de peşti având o distribuţie transfrontalieră, fapt ce necesită un management la
nivel regional;
● procentul speciilor complementare din capturile româneşti continuă să
se menţină la un nivel asemănător cu cel din ultimii ani, fiind de peste 25%;
● schimbări în structura pe clase de mărimi (vârstă, lungime), comparativ cu
perioada
1990-2008, exceptând şprotul la care se remarcă o întinerire a cârdurilor sale,
datorită unei completări foarte bune, la celelalte specii apărute în capturi, parametrii
biologici s-au menţinut aproape la acelaşi valori;
○ CPUE (captura pe unitatea de efort de pescuit), la pescuitul cu unelte fixe, a
fost mai mică faţă de cea din 2007, fiind de 4,81 tone/lună, respectiv 0,007 tone/zi, la un
efort de 21 taliene şi 1.360 de zile, respectiv 5,8 kg/setca, 144,51 kg/zi, 5,781 kg / oră,
la un efort de 4450 setci de calcan, 180 de zile şi 4.670 ore. În pescuitul cu unelte active
s-au înregistrat 168,5 tone/navă, 1,11 tone/zi, 0,37 tone/traulare şi 0,18 tone/oră,
asemănătoare cu cele din ultimii ani.
6.4.3.2. Măsuri pentru soluţionarea problemelor critice
◩ pe plan naţional
armonizarea strategiilor de dezvoltare durabilă din sectorul pescuitului marin
românesc cu cele de protecţia mediului, prin implementarea conceptului de
management al pescuitului bazat pe abordarea ecosistemică şi a Codului de conduită
pentru un pescuit responsabil prin:
‡ evitarea înfiinţării unei capacităţi de pescuit excedentare;
‡ practicarea unui pescuit responsabil;
‡ conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor marine şi protejarea
speciilor ameninţate cu extincţia;
‡ intervenţii pentru refacerea stocurilor epuizate;
‡ reducerea la minimum a poluării, capturilor rezultate în uneltele pierdute sau
abandonate, capturilor accidentale de specii (altele decât cele vizate);
‡ punerea la punct şi utilizarea de unelte şi tehnici de pescuit selectivnedistructive,
rentabile, care respectă mediul înconjurător şi protejează resursele
marine vii;
‡ dezvoltarea mariculturii şi diversificarea produselor din maricultură;
‡ îmbunătăţirea selectivităţii uneltelor de pescuit;
‡ reducerea by-catch-urilor.
◩ pe plan regional
armonizarea la nivel regional a cadrului legal şi instituţional pentru utilizarea
durabilă a resurselor vii;
îmbunătăţirea managementului exploatării stocurilor de peşti prin
metodologii de evaluare agreate la nivel regional;
dezvoltarea de programe / proiecte de evaluare a stării stocurilor de peşti şi
de monitorizare a condiţiilor de mediu şi factorilor biologici care le influenţează;
231

crearea unor parteneriate între institutele de cercetare, administraţie şi
organizaţiile de producători pentru elaborarea unor programe comune de cercetare;
realizarea unei baze de date pescăreşti regionale;
abordarea unor acţiuni riguroase de combatere a pescuitului ilegal.
6.4.4. Presiuni antropice
Principalele presiuni antropice identificate în zona costieră românească provin
din dezvoltarea accentuată a diferitelor activităţi socio-economice în spaţiul natural al
zonei costiere:
Porturi şi navigaţie
Extindere modernizare porturi turistice existente: activităţi de dragaj
Construcţii/cartiere de case de vacanţă în zone turistice
Turism şi recreere
Construcţii de nave
Industria petrochimică, rafinării
Agricultura şi industria alimentară
Pescuit marin
Industria energetică nucleară prin Canalul Dunăre-Marea Neagră
Activităţi siderurgice locale
Industria extractivă de minereu, extracţii ilegale de nisip din arii costiere de
mică adâncime cu impact în zona costieră
Industria manufacturieră
Aeroport şi transport aerian
Activităţi militare şi de apărare: trageri spre mare
Problemele de mediu identificate în zona costieră românească induse de factorul
antropic sunt urmatoarele:
Eroziunea costieră/Dinamica sedimentelor la gurile Dunării
Poluarea apei/aerului
Creşterea populaţiei
Dezvoltarea necontrolată a activităţilor de turism şi recreere peste
capacitatea de suportabilitate a mediului
Transportul maritime şi rutier în spaţii de coasta
Extracţia resurselor naturale/nisip de plaja: zona Eforie Nord
Exloatarea excesiva a stocurilor de pesti
Pierderea habitatelor/specii periclitate
Expansiunea urbană: zona Mamaia, faleze în regim natural şi construit
Alte activităţi cu impact asupra ecosistemlui marin şi costier:
- Dezvoltarea urbană
- Construcţiile portuare şi subacvatice
- Platformele petroliere
- Instalaţiile eoliene.
232

6.5. Starea Pădurilor
6.5.1. Fondul forestier
Fondul forestier însumează totalitatea suprafeţelor pădurilor ,terenurilor destinate
împăduririi suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură. producţie şi administraţie
silvică.Fondul forestier din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) se află în
administrarea Regiei Năţionale a Pădurilor, Direcţia Silvică Tulcea. În conformitate cu
Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004, şi cu rapoartele
Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură în anul 2008, suprafaţa fondului
forestier din RBDD este de 22.640ha din care pădure15.263 ha .
Suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie
forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) este de
15.558ha.Din aceasta 45% sunt păduri naturale şi 55% artificiale.
Foto 6.5.1.1. Arinişul Erenciuc
În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab
reprezentate prin specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi
respectiv pe malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele
sunt reprezentate în special prin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru,
stejar, frasin de Pensilvania, salcâm, etc.
233

Tabel 6.5.1.1. Structura pădurilor din RBDD pe specii şi clase de vârstă:
Pe specii
ha
salcie 5076
Plop ea 4861
Plop indigen 2426
Salcâm 1016
frasin 1272
Diverse tari 54
stejar 446
răşinoase 36
Diverse moi 76
Pe clase de vârstă %
I 7,5
II 13,2
III 18,1
IV 10,5
V 26
VI 24,7
Fig. 6.5.1.2. Structura păduri pe specii
structură păduri pe specii
6000
5000
4000
3000
2000
ha
1000
0
salcie
Plop
indigen
frasin stejar Diverse
moi
Fig. 6.5.1.3. Structura păduri pe clase de vârstă
structura păduri pe clase de vârstă
30
25
20
15
%
10
5
0
I II III IV V VI
234

6.5.2. Funcţia economică a pădurilor
Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de
protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din
suprafaţa totală).În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este
producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale,
vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.
Indice mediu de creştere pentru păduri:
- naturale 3,5 mc/an/ha
- artificiale 4,8 mc/an/ha
Potenţialul productiv al pădurilor din RBDD este structurat după cum urmează:
Posibilitatea anuală pe natură de produse şi grupe de specii:
- produse principale : 65 mc specii - qvercinee 0 %
- produse secundare : 8 mc - tei 0 %
- accidentale : 1 mc - diverse tari 0,5%
- igienă : 2 mc - diverse moi 99,5%
Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă din
RBDD.Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face
prin promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită, etc).
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Tabel 6.5.3.1. Volumul de masă lemnoasă exploatat în anul 2008 este de 105,4
mii mc:
Produse
Cumulat de la
începutul anului
(mi mc)
principale 99,1
secundare 3,2
accidentale 2,1
igienă 0,9
235

Fig.6.5.3.2. Volumul de masă lemnoasă exploatată
vol.de masă lemnoasă exploatat în 2008
principale
secundare
accidentale
Igienă
Fig.6.5.3.3. Volumul de masă lemnoasă exploatat în perioada 2002-2008
vol.masă lemnoasă exploatat în 2002-2008
produse Cumulat Grupa de
produse
produse de la
produse începutul
produse anului
produse (mii mc)
principale 64 Produse
principale
secundare 1 Produse
secundare
accidentale 0,3 Produse din
igienizare
Igienă 0,5 Produse accidentale
Igienă 0,5 Total
Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie
proprie de Regia Naţională a Pădurilor – pentru lucrările de igienizare şi pentru masa
lemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de catre agenţii economici. Beneficiarii
volumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţii economici cu capital privat.
236

Tabel 6.5.3.4. Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 2008:
Agenţi
Cumulat de
economici
la începutul
anului (mii
mc)
Cu capital de stat 0
Cu capital privat 101,3
Arboretelor afectate în ceea ce priveşte starea de sănătate, au fost exploatate în
cadrul produselor de igienă sau accidentale, şi valorificate ca lemn de foc pentru
populaţia locală.
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Pe teritoriul RBDD predomină formele negative de relief, concretizate,
geomorfologic, în depresiuni, conturate de grinduri, a căror altitudine variază între 0-12
m (în zonele dunelor înalte de pe grindurile Letea şi Caraorman) şi în Podişul
Dobrogean în jur de 60 m din limita rezervaţiei. Urmare a acestor condiţii staţionale,
pădurile sunt situate în două zone fitoclimatice:zona silvostepei umede ce cuprind
arborete de pe versanţii imediaţi din vecinătatea Braţul Tulcea şi în continuare pe Braţul
Sf.Gheorghe (partea dreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor
continentale de la Dunăvăţul de Sus şi Dunăvăţul de Jos, foste perdele de protecţie.
Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de-a lungul celor trei
braţe ale Dunării, dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. Păduri se
găsesc şi unele areale din interiorul deltei..Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de
salcie care ocupă părţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe
părţile mai înalte.
Speciile forestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba), Salcia
plesnitoare (Salix fragilis), Plopul alb (Populus alba), Plopul cenuşiu (Populus
canescens), şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate,
realizate prin plantaţii (97% din totalul speciilor). Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei
naturale şi sunt reprezentate prin exemplare de Frasin comun (Frasinus angustifolia) şi
de Frasin pufos (Fraxinus pallisae).
Pădurile din delta fluvio-marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi din delta
fluvială .
Aici se găsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman şi în luncile
braţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe, precum şi plantaţii (plantaţii cu plopi negri şi sălcii),
dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio-marine de pe grindurile Sărăturile în
suprafaţă de 1.280ha.
237

Foto 6.5.4.1. Padurea Caraorman
Pe suprafeţe restrânse , datorită diferenţierilor morfologice (dune şi depresiuni
interdune) şi ecologice pe grindurile Letea şi Caraorman, în repartiţia vegetaţiei sunt
caracteristice trecerile bruşte de la pădure la vegetaţia ierboasă psamofilă şi chiar
halofilă. Aproape 55% din păduri sunt artificiale şi 45% sunt naturale , iar cele din ultima
categorie provin din renişuri.Din pădurile naturale 16% se găsesc pe terenurile joase din
delta fluvială.
6.5.5 .Starea de sănătate a pădurilor
Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de
condiţiile naturale nefavorabile.Principalul factor biotic negativ care acţionează în
pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl
reprezintă omizile defoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar. Acest dăunător a fost
semnalat în aproape toate pădurile.În zonele unde infestările au fost puternice şi foarte
puternice iar arboretele, conform instrucţiunilor de combatere,au permis aceasta, s-au
combătut omizile defoliatoare aviochimic, pe suprafaţa de 478 ha cu substaţa Rimon .
În plantaţiile tinere de plop euramerican în vârstă de 2-4 ani, pentru combaterea
omizilor defoliatoare s-au aplicat tratamente cu Decis, de la sol, cu aparate portabile
stihl, pe o suprafaţă de 214 ha. Pe o suprafaţă de 248 ha combaterea defoliatorului a
fost tratata cu preparat viral Inf-LD.
Tabel 6.5.5.1. Suprafaţă afectată de dăunători vegetali:
zona S(ha) Dăunător Grad de atac
Maliuc- 2000 Lymantria dispar Slab-puternic
Crişan
Rusca 800 Lymantria dispar Slab-puternic
238

Tabel 6.5.5.2 Suprafaţă de pădure tratată pentru combatere dăunători vegetali:
Up/ua S(ha) Dăunător Substanţa de doza
combatere
XI 100 Lymantia dispar 98 0,03KG/HA
I 100 Lymantia dispar 200 0,03KG/HA
XII 200 Lymantia dispar 200 -
XIII 53 Lymantia dispar 53 -
IX 13 Lymantia dispar 13 -
Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2008 inundaţiile au afectat plantaţii de
salcâm şi chiar a arboretelor mature. Fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut în
limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite şi la specia salcâm
fenomen datorat apelor freatice,nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei
exploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei. Suprafaţa afectată de fenomene de
uscare este 36 ha plantaţii de salcâm din cauza inundaţiilor din 2008 în zona Sălceni şi
Tudor Vladimirescu.
Tabel 6.5.5.3. Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare
Grupa de specii S(ha)
Răşinoase -
Foioase 98,3
Majoritatea arboretelor afectate de dăunători au fost exploatate în cadrul
acţiunilor de igienizare şi valorificare ca lemn de foc pentru populaţia locală.Suprafeţele
defrişate ca urmare a acţiunilor de igienizare urmează a fi împădurite.
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
Pădurile sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Sistemul de
gospodărire şi întreţinere a pădurilor este planificat şi efectuat sub supravegherea
specialiştilor silvici. Principalele tipuri de tăieri ale arborilor sunt: tăieri de regenerare,
tăieri de produse accidentale, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor şi tăieri de
îngrijire în pădurile tinere. Aceste lucrări au ca scop păstrarea stării de sănătate a
arboretelor, conservarea biodiversităţii , sporirea rezistenţei la acţiunea factorilor
dăunători. În anul 2008 pe teritoriul Ocolului silvic Rusca (amenajarea Rusca,
Carasuhat şi Pestriţele) s-au parcurs tăeri de regenerare în regim de codru cu tăieri
rase pe o suprafaţă de 180,6 ha. În vederea împăduririi s-a parcurs cu lucrări de
pregătire a terenului (scos cioate, evacuat resturi, nuvelat teren, scarificat teren) şi a
solului (arat şi discuit) suprafa suprafaţa de 198 ha. Pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea
(zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV
Tulcea) în anul 2008 s-au parcurs tăieri de regenerare în regim de codru cu tăieri rase
pe o suprafaţă de 105,3 ha.
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Din suprafaţa totală a fondului forestier din RBDD de 22.640 ha, sunt în clasa de
regenerare şi sunt prinse în programul de împădurire.Un program de refacere a
239

pădurilor din RBDD este în curs de derulare pentru o perioadă de 5 ani şi vizează toate
suprafeţele neplantate din fondul forestier.
Se constată dezvoltarea vegetaţiei forestiere în mod spontan în zone situate în
afara fondului forestier înregistrat .
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră:
- Ocolul Silvic Tulcea – suprafeţe goale-1260 ha
- Ocolul Silvic Rusca - suprafeţe goale – 1470 ha
Disponibilităţi de împădurire:
- Ocolul Silvic Tulcea – 130 ha
- Ocolul Silvic Rusca - 250ha
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Tabel 6.5.8.1. Suprafeţe scoase din fondul forestier
Suprafaţa (ha)
cauza
1,5 S.C. Silvodelta S.A. HJ 1524/10.11.2005
2,5 Ministerul Transporturilor Ordin 81/07.06.2004 MAPDR
1 S.C. Nav Trans S.A Focsani Nr.4385/14.11.2005
0,8 AGVPS HJ 2186/14.11.2005
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008
Suprafeţele de păduri regenerate artificial în anul 2008 reprezintă 127 ha iar
valoarea lucrărilor de împăduriri este de 341.515 lei.
- Suprafeţe regenerate total - 127 ha
Din care: - regenerări pe cale naturală –
- regenerări artificiale 127 ha
Suprafeţe împădurite în anul 2008:
Total:
- 570 ha
Din care - integrale
- 208 ha
- comp.ref. – 362 ha
240

Fig.6.5.9.1. Suprafeţe împădurite
suprafeţe împădurite în 2008
integrale
comp.ref.
total
Tabel 6.5.9.2. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 2003-2008
Anul
ha
2003 168
2004 262
2005 114
2006 248
2007 127
2008 570
Fig. 6.5.9.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite
evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 2003-2008
1
2
3
4
5
6
241

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.
Presiunea antropică asupra pădurii şi fondului forestier se manifestă pe mai
multe căi. În primul rând este păşunatul necontrolat al vitelor semisălbatice
(bovine,cabaline), cu efective de mii de capete – estimate de DSVSA Tulcea, care
produc pagube atât plantaţiilor nou înfiinţate de plop, salcie, salcâm, stejar, în zonele
Maliuc, Gorgova, Tudor Vladimirescu, Pardina, Chilia, Uzlina dar şi în pădurile naturale
cu specii valoroase autohtone cu regim de protecţie integrală Letea şi Caraorman. S-au
săpat şanţuri de minim sanitar împotriva păşunatului abuziv şi a sustragerilor de masă
lemnoasă pe o lungime de 3,4 km.
Masurile imediate ce se impun pentru remedierea situaţiei trebuie să vizeze
eliminarea animalelor lăsate fără supraveghere şi refacerea împrejmuirii zonelor strict
protejate Letea şi Caraorman. Un alt factor de presiune antropică sunt incendiile,
provocate sau iscate din neglijenţa pescarilor crescătorilor de animale sau a turiştilor.
Incendiile constituie un factor de ameninţare a integrităţii fondului forestier. Multe
incendii au putut fi oprite la limita pădurii datorită benzilor de protecţie contra incendiilor
create şi întreţinute anual, prin arătură şi discuire la Ocolul Silvic Tulcea şi Oculul Silvic
Rusca. S-au întrţinut prin arat şi discuit liniile izolatoare împotriva incendiilor pe o
suprafaţă de 126 ha.
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Pornind de la conceptul că pădurea ca fenomen natural şi ca producătoare de
resurse economice este o parte a mediului, silvicultura este o activitate de ecologie
aplicată. Organele silvice, în colaborare cu specialiştii din cercetare elaborează norme
tehnice cu caracter specific privind regenerarea pădurilor din cadrul rezervaţiei,
instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, asigurarea continuităţii producţiei de masă
lemnoasă, concomitent cu intensificarea funcţiilor de protecţie, lucrări prevăzute prin
amenajament silvic anual. Suprafeţele împădurite nu au fost modificate, ocoalele silvice
efectuînd doar lucrările de întreţinere şi exploatare planificate. Astfel, suprafaţa
exploatată de pădure este practic egală cu suprafaţa pe care s-au efectuat plantări.
Pentru arboretele artificiale din zonele Letea şi Caraorman planurile de amenajament
silvic includ executarea tăierilor de igienă. În zonele cu regim de protecţie integrală nu
se intervine cu lucrări de exploatare. Pentru protecţia fondului silvic dar şi pentru
evitarea delictelor, trebuie să se calculeze necesarul de lemn de foc şi de construcţii şi
să se realizeze plantaţii speciale în apropierea satelor. Au fost realizate deja în RBDD
două plantaţii pentru lemn pentru nevoi locale, la Chilia Veche şi la Sf. Gheorghe.
242

Foto 6.5.11.1. Pădurea Letea
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
6.7. Biosecuritatea
Având în vedere prevederile legale privind activitatea de cultivare sau testare a
plantelor superioare modificate genetic în ariile naturale protejate legal constituite, în
RBDD se desfăşoară supravegherea activităţilor de cultură a plantelor în vederea
respectării prevederilor legale.
În perioada analizată, în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, nu au fost
înregistrate culturi de plante superioare modificate genetic.
CAPITOLUL 7. DEŞEURI
7.1. Date generale.
Deşeurile, veriga finală a tuturor activităţilor antropice, reprezintă o mare
problemă pentru protecţia mediului, datorită acumulării lor în cantităţi mari de-a lungul
anilor şi a eliminării mai mult sau mai puţin corespunzătoare.
Categoriile de deşeuri generate în general, sunt clasificate în funcţie de natura
lor (materialele din care sunt formate) şi originea acestora (ativităţile generatoare de
deşeuri).
Astfel, după natura deşeurilor avem: deşeuri menajere şi asimilate (cuprind deşeuri de
menaj şi cele de la instituţii); deşeuri inerte (moloz, construcţii şi demolări); deşeuri
speciale, conţinând elemente nocive întro mai mică sau mai mare cantitate, ele prezintă
mari riscuri pentru mediul înconjurător şi trebuie să fie eliminate corespunzător (solvenţi,
vopseluri, hidrocarburi, etc.).
243

Originea deşeurilor permite localizarea producătorului de deşeuri, identifică
responsabililul pentru eliminare şi tipurile de colectare şi tratare.
Astfel, în perimetrul rezervaţiei se disting: deşeurile municipale (deşeuri menajereactivitatea
casnică, grădinărit, aparate casnice scoase din uz, inclusiv deşeurile
speciale, deşeuri ale colectivităţilor, deşeuri plutitoare - deşeuri solide ce plutesc la
suprafaţa apelor (lemnul, resturi vegetale, plastice, resturi de cadavre); deşeuri din
agricultură şi industria alimentară (deşeuri asimilabile deşeurilor industriale speciale -
produse fitosanitare); deşeuri agicole sau agroalimentare propriu-zise (deşeuri organice
care necesită procedee de coletare şi tratamente particulare - dejecţii de la animale,
subproduse ale culturilor şi pădurilor, reziduuri din industria alimentară, etc.); deşeuri
din ativitatea medicală (deşeuri provenite din cadrul ativităţilor medicale, a
laboratoarelor medicale şi veterinare).
În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în anul 2008, cantităţile de deşeuri
menajere generate de la agenţii economici şi administraţiile publice locale, au fost
monitorizate conform H.G. nr. 856/2002.
7.2. Deşeuri municipale
Deşeurile municipale sunt formate în principal din:
- Deşeurile menajere care cuprind deşeurile provenite din activitatea casnică, de
grădinărit, de construcţii aferente gospodăriilor, aparate de menaj scoase din
uz, alte deşeuri aferente gospodăriilor populaţiei;
- Deşeuri ale colectivităţilor: provenite din întreţinerea spaţiilor verzi publice,
operaţiuni de întreţinere a străzilor şi drumurilor (deşeuri stradale) etc.;
- Deşeuri plutitoare: deşeuri solide ce plutesc la suprafaţa apelor: lemnul, resturi
vegetale, plastice, resturi de cadavre, PET-uri, etc.;
- Alte deşeuri din activităţile economice asimilabile deşeurilor menajere cum ar fi:
activităţile din comerţ, invăţământ, nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti,
etc.
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colecate (în
amestec sau selectiv) cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi
necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele
în care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare
deşeuri menajere în mediul urban şi rural sunt cei utilizaţi pentru perioada în care nu au
existat măsurători: 0,9 kg/loc/an în mediul urban şi 0,4 kg/loc/an în mediul rural.
244

Tabel: 7.2.1.2. Deşeuri generate şi colectate în perioada 2006-2007(tone) ARBDD
Deşeuri municipale 2006 2007 2008
1 Deşeuri menajere colectate 1974 1525 1303
1.1 în amestec 1968 1518 1295
1.1.1 de la populaţie 1289 844 620
1.1.2 de la agenţi economici 679 674 675
1.2 separat 6 7 8
2 Deşeuri din servicii publice(stradale,
pieţe, spaţii verzi)
3 Deşeuri din construcţii şi demolări
( inclusiv alte categorii de deşeuri
neclasificate)
836 396 219
- - -
4=1+2+3 Total deşeuri municipale colectate 2810 1921 1522
5 Deşeuri menajere necolectate 484 1117 221
6= 4+5 Total deşeuri municipale generate 3294 3038 1743
Din datele transmise de către Administraţia Serviciilor Publice Locale Sulina, în
anul 2008 cantitatea de apă potabilă consumată de populaţia oraşului Sulina a fost de
376 074 mc iar cantităţile de ape uzate înregistrate au fost de 134 896 mc.
Tabel: 7.2.1.3. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor
menajere colectate (estimare) ARBDD
Material
Procentaj
Hârtie şi carton 6
Sticlă 2
Metale 3
Materiale plastice 18
Textile Lemn 2
Biodegradabile 27
Altele 42
Total 100%
245

Evoluţia deşeurilor municipale şi asimilabile generate şi înregistrate de către
Administraţia Serviciilor Publice Sulina, în perioada 2007 – 2008, este redată în graficul
nr. 7.2.1.4.
Grafic nr. 7.2.1.4. Evoluţia deşeurilor municipale şi asimilabile în perioada
2007 – 2008 pentru oraş Sulina
Nu există la nivel de judeţ analize recente privind compoziţia deşeurilor menajere
care ar putea fi utilizate pentru verificarea datelor.
Se poate face o estimare a componenţei deşeurilor menajere pe baza datelor primite de
la agenţii economici şi de serviciul de salubritate din perimetrul rezervaţiei. Componenţa
deşeurilor a fost calculată procentual, în funcţie de cantităţile de deşeuri totale generate
estimate (Grafic 7.2.1.5.).
Grafic nr. 7.2.1.5. Componenţa deşeurilor menajere generate în 2008
246

Cunoaşterea părţilor componente a deşeurilor dă posibilitatea ca pe baza
ponderii cu care intervine fiecare categorie să se stabilescă direcţiile către care
trebuiesc îndreptate eforturile în vederea valorificării superioare a acestora.
Deasemenea trebuie avută în vedere în mod deosebit, schimbarea în timp a
componenţei deşeurilor menajere.
Colectarea şi transportul deşeurilor
Tabel: 7.2.1.4. Deşeuri totale colectate de municipalităţi în anul 2007 (tone)
Sulina - ARBDD
Deşeuri municipale colectate Cantitate colectată Procent %
Deşeuri menajere (1) 1525 79
Deşeuri din servicii publice (2) 396 21
Deşeuri din construcţii şi
demolări (3,4)
- -
Total 1921 100
Tabel: 7.2.1.5. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007 (mii tone)
ARBDD - SULINA
Deşeuri menajere colectate
Cantitate colectată Procent %
în amestec (1.1)
Deşeuri menajere de la
populaţie (1.1.1)
Deşeuri menajere de la
agenţii economici (1.1.2)
844 56
674 44
Total 1518 100
Tabel: 7.2.1.6. Operatori de salubritate din Regiunea Sud Est în 2008 ARBDD -
SULINA
Populaţie deservită
Denumire agent salubritate
Judeţ
În 2008
Adresa Tel/fax
urban Rural
Tulcea
Administratia Serviciilor Publice Locale, Sulina,
str. I-a, C-dor Eugeniu Botez, nr.142, Tel/Fax
0240543104
3850
-
247

Tabel: 7.2.1.7. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate
Judeţ
Populaţie totală
la 1.01.2008
Populaţie
deservită
Procent populaţie deservită
din total populaţie
Braila 363979
Buzau 486445
Constanta 719727
Galati 613509
Tulcea/Sulina 249779/4601 3850 84
Vrancea 392317
La rubrica populatie am folosit datele transmise de Brandusa Petroaica in data de 12
decembrie 2008, obtinute de la INS
7.2.2. Deşeuri biodegradabile
Termenul de “deşeuri biodegradabile” defineşte deşeurile de la populaţie şi din
activiăţi comerciale, deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate
joasă). Deşi, hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este
indicată reciclarea şi recuperarea acestora, pentru atingerea obiectivelor propuse
pentru reciclarea si recuperarea materialelor reciclabile.
În RBDD, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă
majoră, în această categorie fiind cuprinse:
- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
- deşeuri biodegradabile din pieţe şi deşeurile stradale;
- deşeuri de hârtie şi carton - teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul
de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din
materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând
hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colecate (în amestec
sau selectiv) cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi necolectate
sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care
populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deşeuri
menajere în mediul urban şi rural sunt cei utilizaţi pentru perioada în care nu au existat
măsurători: 0,9 kg/loc/an în mediul urban şi 0,4 kg/loc/an în mediul rural.
248

Cantităţile de deşeuri rezultate în anul 2008 pe teritoriul RBDD includ şi deşeurile de
ambalaje rezultate de la populaţie, comerţ şi instituţii.
În cursul anului 2008, din datele primite la ARBDD de la Administraţia Serviciilor
Publice Locale din Sulina, s-au generat 2566 tone de deşeuri, din care 49 % reprezintă
deşeuri generate de către agenţii economici şi populaţia oraşului Sulina şi din zona
urbană iar 32 % sunt deşeuri generate în amestec de la agenţii economici şi populaţia
din oraş Sulina care nu este arondată la serviciul de salubritate.
Situaţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în oraş Sulina, procentual pentru
principalele categorii de deşeuri, este prezentată în graficul nr. 7.2.1.1.
Grafic nr. 7.2.1.1. Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiunile colectate generate în RBDD
Din totalul de 14934 de locuitori doar 25.8% dintre aceştia beneficiază de servicii de
salubritate în mediul urban, respectiv la Sulina (număr locuitori deserviţi fiind de 3850).
Deasemenea, în mediul rural în anul 2008 au beneficiat de servicii de salubritate un
număr de 971 locuitori, respectiv 9,4 %, restul de 64,8 % din populaţia din mediul rural
nu beneficiază de servicii de salubritate. Deasemenea având în vedere că în anul 2008
au fost înregistraţi un număr de 142845 turişti (din datele înregistrate de către ARBDD
de la agenţii economici care sunt autorizaţi să desfăşoare această activitate), practicând
diverse forme de turism, luând ca sezon o perioadă 100 de zile din an şi o estimare a
cantităţii de deşeu de 0,4 kg/persoana/zi, a rezultat o cantitate de deşeuri de 5713 tone.
7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni
atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile
industriale, comerciale şi de la instituţii. Nu există date privind generarea deşeurilor de
ambalaje de hârtie şi carton din perimetrul rezervaţiei, întrucât nu au fost făcute
249

anchete statistice pe această componentă. Menţionăm că la nivelul RBDD se
colectează selectiv doar ambalajele de tip PET la Sulina, Chilia Veche şi Sf. Gheorghe
în vederea valorifcării acestora.
Deasemenea unii agenţi economici colectează selectiv ambalajele de tip PET şi
le valorifică prin mijloace proprii la agenţi reciclatori/valorificatori autorizaţi pentru
aceste activităţi. Astfel, cantităţile generate, valorificate şi eliminate pe teritoriul
rezervaţiei sunt redate în graficul 7.2.3.1.
Grafic nr. 7.2.3.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de ambalaje de tip PET
generate, valorificate, eliminate în anul 2008
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
În perimetrul RBDD nu se face tratarea deşeurilor, iar pentru operaţia de
valorificare a deşeurilor reciclabile de tip PET din deşeurile municipale, se face doar
parţial, la Sulina, Chilia Veche şi Sf.Gheorghe.
Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,
componentele reciclabile din deşeurile menajere, (hârtie, carton, sticlă, materiale
plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu
celelalte deşeuri urbane/rurale.
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale
Eliminarea deşeurilor municipale (Sulina), se face prin serviciul de salubrizare
prin colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţii economici, şi depozitarea
neselectivă la depozitul oraşului Sulina.
250

Tabel: 7.2.5.1. Deşeuri municipale depozitate în depozite neconforme
Cantitate
Denumire depozit
Operator
deşeuri
depozitată în
An închidere
2008
Sulina
Administratia Serviciilor
Publice Locale
1513 2017
Conform HG 349/2005 depozitul de deşeuri menajere din oraş Sulina va fi închis în anul
2017. Depozitul de deşeuri nu este împrejmuit şi nu are autorizaţie de mediu.
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
Nu există date la nivel de RBDD.
7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
Nu există date la nivel de RBDD.
7.3. Deşeuri de producţie
Nu este cazul în RBDD
7.3.1. Deşeuri periculoase
Nu este cazul în RBDD
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie
Nu este cazul în RBDD
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi
similari
Nu este cazul în RBDD
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
Prevederile Directivei 91/157/CEE se aplică bateriilor şi acumulatorilor care
conţin anumite substanţe periculoase, în timp ce Directiva 2006/66/CE include toate
categoriile de baterii şi acumulatori, indiferent de formă, volum, greutate, compoziţie
materială sau utilizare, cu excepţia echipamentelor folosite în scop militar şi cele
proiectate pentru trimitere în spaţiu.
7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
În cursul anului 2008, operatorii economici cu activităţi în perimetrul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării, au predat spre eliminare 45 de bucăţi baterii, societăţilor de
reciclare / valorifiare /eliminare.
251

Tabel: 7.4.1.1. Deşeuri de baterii şi acumulatori ARBDD
Judeţ/tip
baterii
Nr.
colectori
Deşeuri colectate Predate pentru
tratare/reciclare
In stoc
Nr. Kg Nr. Kg Nr. Kg
Auto 4 75 5000 45 3000 30 2000
Portabili - - - - - - -
Industriali - - - - - - -
7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în anul 2008 au fost identificaţi
un număr de 3 buc. transformatori în funcţiune, conform tabelului nr. 7.4.2.1.:
Tabel 7.4.2.1. Transformatori scoşi din uz şi în funcţiune din RBDD
Transformatori scoşi din uz
Transformatori în funcţiune
Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008
(buc)
Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008
(buc)
- - 3 -
Situaţia condensatorilor aflaţi în funcţiune în anul 2008, inclusiv cei noi şi
inventariaţi, a fost de 59 echipamente, ce au totalizat 1790 kg, conform tabelului nr.
7.4.2.1.
Tabel 7.4.2.1. Condensatori scoşi din uz şi în funcţiune din RBDD
Condensatori scoşi din uz
Condensatori în funcţiune
Nr. buc in stoc 2008
(inclusiv cei nou
inventariati)
Eliminaţi 2008 (buc) Nr. buc in stoc 2008
(inclusiv cei noi
inventariaţi)
Eliminaţi 2008 (buc)
- - 59 -
252

7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile spitaliceşti sunt formate din: deşeuri provenite de la cabinete/centre
medicale, deşeuri provenite de la laboratoare medicale şi veterinare.
Pe teritoriul RBDD există mai multe cabinete medicale individuale, iar la Sulina Centrul
de sănătate Publică cu de 30 de paturi şi un număr de 25 angajaţi. Gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţile medicale se realizează cu echipamentul de
neurtralizare a deşeurilor medicale din dotarea Centrului de Sănătate Publică Sulina,
ce îndeplineşte nivelul III de inactivare microbiologică în conformitate cu reglementările
din Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 care aprobă Normele tehnice
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, Ordinul 219/2002 privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi în conformitate cu Ordinul
comun al MMGA şi MS nr. 698/940/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
În anul 2008 au rezultat o antitate de 87 kg de deşeuri a căror colectare şi eliminare fac
obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor – cod deşeu 18 01 03 şi o
cantitate de 21 kg deşeuri obiecte ascuţite – cod deşeu 18 01 01. Deşeurile infecţioase,
înţepătoare-tăietoare rezultate în anul 2008 au fost neutralizate cu aparatul din dotare
Medister 10, destinat dezinfecţiei deşeurilor medicale. După neutralizare acestea au
fost preluate de firma SC Eco Fire Sistem SRL Constanţa pentru eliminare finală,
Centrul de sănătate Publică Sulina deţine contractul de prestări servicii colectare
deşeuri spitaliceşti nr. 1886/20.11.2007.
Tabel: 7.5.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale în anul 2008
Judeţ
Cantităţi
generate( kg)
Cantităţi eliminate(kg)
Tulcea – Centrul de Sanatate
Sulina
108 108
7.6. Nămoluri
Localităţile aflate pe teritoriul RBDD, nu au sisteme de canalizare centralizate
care să colecteze apele reziduale la nivelul întregii localităţi, ca atare nu sunt
generatoare de nămoluri. Staţiile de epurare mici cu care sunt dotate unele societăţi
comeriale din perimetrul rezervaţiei, datorită capacităţii de funcţionare reduse şi a
posibilităţii de stocare a nămolurilor, până în prezent nu au necesitat curăţarea
acestora, ceea ce implicit nu au generat nămoluri.
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Nu este cazul în RBDD
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Nu este cazul în RBDD
253

7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Tipurile de deşeuri de ehipamente electrice şi electronice care fac obiectul
colectării în vederea recuperării/reciclării sunt conform HG nr. 856/2002: tuburi
fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur – 20 01 21*, echipamente
abandonate cu onţinut de CFC (clorrofluorocarburi) – 20 01 23*, echipamente electrice
şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de
componenţi periculoşi – 20 01 35* şi echipamente electrice şi electronice casate, altele
decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35.
Cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate la Sulina şi Sf.
Gheorghe, în urma campaniei în care au fost implicate autorităţile publice locale, agenţi
de salubritate şi populaţia locală, au fost în anul 2008 de aproximativ 1640 kg, conform
tabel 7.7.1.:
Tabel nr. 7.7.1. Cantitatea de DEEE colectată pe teritoriul RBDD
Categorii de DEEE
Total Număr
DEEE
Cantitate
colectată
(kg/an)
Televizoare 42 1050
Aparate radio 10 5
Monitoare 25 300
Unitati PC 23 184
Tastaturi 43 64,5
Imprimante 2 36
Total 145 1639,5
Tabel nr. 7.7.2. Cantitati DEEE colectate şi reciclate ARBDD,
în perioada 2006 - 2008
Judeţ
Cantitate colectată
(tone)
Cantitate tratată
(tone)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
Tulcea – ARBDD 1) - 0.3 1.6 - - -
1)
Cantitatea de DEEE a fost colectată de la populaţie în Sulina şi Sf. Gheorghe prin acţiuni de colectare de catre autoritatile publice
locale.
Cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate sunt stocate
în spaţii special amenajate, urmând a fi transportate pentru reciclare la agenţii
economici autorizaţi pentru această activitate. Raportată la numărul de locuitori ai
254

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, procentual, cantitatea de DEEE colectată în anul
2008 a fost de 0,11 kg/locuitor.
7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi
tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Nu este cazul în RBDD
7.9. Uleiuri uzate
Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva 87/101/EEC
şi de Directiva nr. 91/692/EEC a fost transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. 662/2001
privind gestionarea ulieurilor uzate care stabileşte un sistem de colectare şi reciclare a
uleiurilor uzate, precum şi obligaţiile producătorilor, colectorilor, transportatorilor şi
regenaratorilor de uleiuri uzate.
Uleiurile uzate generate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării provin de la
navele fluviale în trafic, în categoria acestora intrând uleiuri uzate de motor, de
transmisie şi de ungere cod deşeu 13 02 (uleiuri uzate de motor, transmisie şi ungere –
13 02 04, uleiuri sintetice de motor, transmisie şi ungere – 13 02 08, uleiuri de santină
din navigaţia pe apele interioare – 13 04 01, ape uleioase de la separatoarele ulei/apă –
13 05 07, ulei combustibil şi combustibil diesel – 13 07 01.
Cantităţile de uleiuri uzate generate în anul 2008 de un număr de 15 agenţi economici
identificaţi a fost de 13,595 tone, conform tabelului nr. 7.9.1.:
Tabel nr. 7.9.1 Uleiuri proaspete utilizate în 2008, ARBDD
Judeţ / Tulcea /
ARBDD
Număr
agenţi
economici
utilizatori
Cantitate de
ulei prospăt
utilizată
(tone)
Cantitate
de ulei
uzat
generată
(tone)
Cantitate de
ulei uzat
predată
(tone)
Cantitate
de ulei
uzat în
stoc la
31.12.2008
(tone)
Generatori 15 51,5316 13,595 10,8826 13,1839
Service-uri - - - - -
Apele de santină colectate şi prelucrate în anul 2008 de către SC Econav SRL
Sulina au fost de 48 248 litri. Cantitatea de hidrocarburi colectată a fost procesată din
care au rezultat 28 litri de hidrocarburi care sunt stocate în rezervorul special destinat
pentru hidrocarburi, la punctul de lucru al SC Econav SRL Sulina.
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor din mediul
rural şi urban sunt necorespunzatoare, generând un impact negativ asupra factorilor de
255

mediu. Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în
afectarea calităţii factorilor de mediu, a solului şi subsolului.
Amplasate de cele mai multe ori în apropierea aşezărilor umane şi a resurselor de apă
de suprafaţă, depozitele de deşeuri poluează atât prin aspectul dezolant al zonei,
mirosuri neplăcute, cât şi prin răspândirea deşeurilor uşoare prin antrenarea vântului,
împraştiindu-le pe o suprafaţă apreciabilă în jurul acestora.
Efectele asupra omului sunt directe în cazul depozitării deşeurilor menajere, din cauza
conţinutului mare de microorganisme, printre care şi agenţii patogeni care, prin
intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.
În perioada de vară, gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor
organice constituie o sursă de afectare majoră pentru sănătatea omului.
Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea
măsurilor de reducere a volumului acestora, apar mai evident în situaţii cu precipitaţii
abundente, viituri, care antrenează cantităţi de deşeuri de toate categoriile, producând
poluarea apelor de suprafaţă.
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesită
adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deşeurilor în
mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a
factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.
Închiderea reabilitarea şi reintroducerea în circuitul natural a depozitelor de deşeuri
neconforme din zona rurală se va face conformitate cu Hotărârea nr. 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor până la data de 16 iulie 2009, conform unui “Îndrumar de
închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Reducerea impactului activităţii deşeurilor asupra mediului implică reducerea
cantitativă a deşeurilor menajere depozitate provenite de la populaţie, agenţii
economici, turişti, etc..
În acest sens au fost făcute verificări în teren, autorităţile publice locale fiind atenţionate
pentru a furniza informaţii locuitorilor cu privire la modalităţile de depozitare a deşeurilor
menajere şi celor asimilabile din deşeurile menajere.
În conformitate cu H.G. nr. 920/2007 privind finanţarea programelor multianuale
prioritare de mediu şi gospodărire a apelor ce conţin obiective de investiţii în
infrastructura de mediu, care se vor executa în perioada 2007 - 2010 pe teritoriul
Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" a fost aprobată finanţarea Sistemului Integrat de
Gestionare a Deşeurilor în toate localităţile din Delta Dunării. În prezent obiectivul de
256

investiţii se află în stadiul de obţinere a avizelor şi a procedurilor pentru achiziţia
publică, iar lucrările de execuţie se vor derula în perioada 2008 – 2010.
În conformitate cu studiul de fezabilitate sunt prevăzute trei microstaţii de transfer
la Sf. Gheorge, Chilia şi Crişan şi o staţie de transfer, cu multiple funcţiuni, dar de
capacitate redusă în oraşul Sulina.
Construirea microstaţiilor de transfer, a punctelor de colectare în fiecare sat/comună din
perimetrul rezervaţiei, transportul acestora la depozitul ecologic din Tulcea, va asigura
colectarea deşeurilor în procent de 36 % din suprafaţa domeniului public de interes
local şi judeţean.
Pentru deşeurile generate pe domeniul public de interes naţional administrat de către
ARBDD, se are în vedere achiziţionarea serviciului de salubrizare, astfel încât tot
teritoriul rezervaţiei va fi acoperit de serviciul de salubrizare, eliminând deşeurile
generate din perimetrul rezervaţiei.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării prin Serviciul de Educaţie Ecologică, a
organizat mai multe activităţi de sensibilizare a publicului, incluzând şi componenta de
deşeuri ce s-au desfăşurat atât în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cât şi în
municipiul Tulcea. S-au organizat dezbateri, concursuri tematice, activităţi în aer liber,
expoziţii de postere, desene, picturi, jocuri interactive, vizionare filme, s-au realizat afişe
şi pliante specifice fiecărui eveniment.
La acţiuni au participat 1042 elevi şi cadre didactice de la şcolile din oraş, voluntari de
mediu ai A.R.B.D.D. şi ai Centrului de Informare şi Educaţie în Managementul
Deşeurilor Tulcea, elevi ai şcolilor din perimetrul R.B.D.D., precum şi reprezentanţi ai
mass-mediei locale.
Pentru celebrarea Zilei Pământului a fost organizată o acţiune de igienizare a
unei suprafeţe de cca 20 ha în zona litorală Sulina dintre Baia de sud şi Staţia meteo.
Au fost adunate circa 5 remorci de PET-uri care au fost preluate de către ASPL Sulina
în vederea presării, compactării şi valorificării lor prin firme specializate.
În luna mai, a avut loc acţiunea organizată de ecologizare a zonei Edighiol-Periboina
(Grindul Chituc) sub coordonarea agenţilor ecologi din zona districtului M. Viteazu. La
acţiune au participat, elevi din Medgidia, în cadrul parteneriatului încheiat de A.R.B.D.D.
şi Colegiul Tehnic Nicolae Titulescu, reprezentanţi ai mass-mediei constănţene, angajaţi
ai Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral.
La Simpozionul „Frontiere curate în folosul comunităţii”, organizat de Poliţia de Frontieră
Sulina, s-a realizat o acţiune de igienizare pe plaja Sulina, şi au fost colectate PET-uri
care au fost predate la Primăria Sulina în vederea balotării.
Prin Serviciul de Inspecţie şi Pază Ecologică s-au realizat acţiuni de igienizare a
traseelor turistice şi au fost adunaţi un număr de 3000 saci de plastic cu deşeuri de tip
PET şi alte tipuri de deşeuri menajere (plastice uşoare, ambalaje alimentare, doze
aluminiu, folii PVC, etc.).
257

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor
Tendinţele privind gestionarea deşeurilor pe teritoriul rezervaţiei, sunt corelate cu
obiectivele specifice şi ţintele propuse în Planul Regional de Gestionare a Deşeuirlor –
Regiunea 2 Sud Est şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.
Tendinţele privind gestionarea deşeurilor se concentrează pe acţiuni de prevenire,
reciclare, refolosire şi valorificare a deşeurilor, care:
- limitează cantităţile de deşeuri eliminate pentru depozitare prin colectare
selectivă,
- limitează producerea emisiilor de gaze cu efect de seră cum ar fi metanul, şi
- maximizează folosirea resurselor naturale.
Scenariile realizate prin Planul de gestionare a deşeurilor din perimetrul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării pun în evidenţă prognoza în domeniul generării deşeurilor. La
realizarea prognozei în domeniul generării deşeurilor s-a ţinut cont de următorii factori:
Factori generali: factori demografici, evaluarea dezvoltării economice (industrie, evoluţia
venitului populaţiei, evoluţia ratei şomajului, etc.), evaluarea infrastructurii teritoriului
(transport-naval şi terestru, sisteme de alimetare cu apă şi canalizare), evaluarea
utilizării terenului (zone urbane, rurale, turistice, suprafeţe teren agricol, habitate
naturale – pajişti, păşuni, păduri), caracteristici fizice ale teritoriului( relieful),
caracteristici climatice (regimul precipitaţiilor şi temperatura), zone cu regim special (arii
protejate, etc.)
Factori specifici: aria de acoperire cu servcii de salubritate, cantităţi de deşeuri generate
de către populaţia locală, cantităţi de deşeuri asimilabile din sectorul economic,
stradale, din pieţe, grădini, din construcţii şi demolări, cantităţi de deşeuri colectate
selectiv, structura cantitativă a deşeurilor.
7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
În ultimii ani se constată o tendinţă de creştere a cantităţilor de deşeuri provenite
de la populaţia ce locuieşte atât în mediul rural cât şi cel urban, în special ambalajele
din hârtie şi carton, PET-uri şi plastice uşoare, datorită faptului că produsele
comercializate sunt preambalate astfel. Totodată se constată o creştere a materialelor
provenite din demolări, reparaţii şi construcţii de locuinţe sau alte obiective.
Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;
evoluţia economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza
activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor; educaţia privind
mediul înconjurător; nivelul de trai, afluenţa şi diversitatea numărului de turişti ce
vizitează Delta Dunării.
Pe baza cantităţilor estimate a se genera se vor calcula capacităţile de colectare,
transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate.
258

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor vor fi cuantificate ţintele privind deşeurile
biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.
Unul dintre obiectivele prioritare în reducerea impactului deşeurilor (în special a
deşeurilor ambalajelor de tip PET şi a plasticului uşor care constituie o sursă continuă
de poluare, în special vizuală a solului şi apelor, oferind o imagine generală foarte
neplăcută pentru turişti şi nu numai) asupra mediului este micşorarea cantităţii de
deşeuri eliminate în final prin depozitare, prin colectarea selectivă în vederea valorificării
deşeurilor reciclabile.
7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie
Nu este cazul
7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor
Pentru îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor în RBDD se impune
respectarea indicaţiilor din: Planul regional de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea
2 Sud-Est, a Studiului de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Tulcea, Planul de
gestionare a deşeurilor din perimetrul RBDD. Astfel, pentru a reduce substanţial
cantităţile de deşeuri generate este necesară, în prima fază, colectarea în vederea
reciclării a deşeurilor municipale şi cele asimilabile prin:
- colectarea selectivă a sticlei şi hârtiei, a cartonului şi ambalajelor (organizarea de
centre de colectare de ambalaje reciclabile pentru: hârtie-carton, sticle de plastic-
PET, metale, recipiente de aluminiu, textile, sticlă) la sursă şi/sau la punctele
gospodăreşti,
- colectarea selectivă la sursă sau la punctele gospodăreşti a materiei organice pentru
compostare, a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi grădini (deşeuri verzi prin
încurajarea compostării în mediul rural în „spatele casei”),
- deşeurile din construcţii şi demolări (beton, cărămizi, ciment, tencuieli, ţigle, lemne)
nu vor fi admise decât în depozitele conforme şi se va încuraja reciclarea lor;
- elaborarea de materiale informative pentru o corectă eliminare a deşeurilor menajere,
atât din gospodării cât şi din sectorul comercial, instituţional, industrial privat sau de
stat, în special în ceea ce priveşte colectarea separată a diferitelor fluxuri de deşeuri
şi modalităţi de evitare a amestecării deşeurilor menajere.
Până la implementarea “Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în
localităţile din Delta Dunării” finanţat conform H.G. nr. 920/2007 prin Ministerul Mediului
şi Dezvoltării Durabile, autorităţile publice locale vor lua măsuri de introducerea
sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere provenite de la populaţie,
259

instituţii, agenţi economici, turişti. Pentru deşeurile biodegradabile, localnicii vor fi
informaţi de modalitatea de compostare în “spatele casei”.
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
8.1. Introducere
Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice
periculoase pentru mediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate în perimetrul
rezervaţiei, presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicaţi.
Agenţii economici trebuie să obţină documente care conţin prevederi pentru substanţele
şi preparatele chimice periculoase puse pe piaţă, comercializate sau utilizate.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării aprobă listele cu erbicide şi produse
fitofarmaceutice aprobate spre utilizare în perimetrul rezervaţiei.
8.2. Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat
conform Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005
8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase(PIC)
Nu este cazul în RBDD
8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest
Nu este cazul în RBDD
8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, numai sunt substanţe reglementate
de Regulamentul CE nr. 2037/2002. Operatorii economici care prestează servicii pentru
completarea cu agenţi frigorifici şi/sau utilizarea de solvenţi se află în afara teritoriului
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
8.6. Biocide (utilizare, import, export)
Biocidele sunt substanţe chimice care ucid organisme vii şi se împart în patru
grupe principale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide, alte
produse biocide. La nivelul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea, a
fost eliberată o autorizaţie pentru prestări servicii privind folosirea de substanţe chimice
periculoase pentru tratarea plantelor de cultură şi a dăunătorilor (grupa de toxicitate I-
IV).
8.7. Poluanţii organici persistenţi
Nu este cazul în RBDD
260

8.8. Produse pentru protecţia plantelor
Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor
agricole.
Datorită structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sănătăţii
oamenilor şi a mediului: penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător; sunt
mutagene, teratogene şi cancerigene; produc efecte secundare necunoscute cauzate
de interacţiunea dintre ele şi metaboliţii plantelor; distrug echilibrele naturale, pentru
ca în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile; reduc sau distrug
fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro- şi macroorganismelor
acestuia; provoacă reducerea speciilor dintr-un ecosistem; au remanenţă în alimente,
putând dăuna sănătăţii umane.
Tratamentele fitosanitare au fost realizate în anul 2008 de cele trei societăţi comerciale
care au activat pe teritoriul rezervaţiei, iar substanţele utilizate au fost cele prevăzute în
lista aprobată de ARBDD Tulcea, conform Hotărârii nr. 437/2005 privind aprobarea
Listei produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în
perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice
din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au
fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. Culturile
cărora le-au fost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, rapiţă,
orzoaică de primăvară, etc. Cantitatea de erbicide utilizată a fost de 3524 kg iar pentru
fungicide a fost de 734 kg.
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru
protecţia plantelor
8.10. Metalele grele – mercur, nichel, cadmiu, plumb
Nu este cazul în RBDD
8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor
Nu este cazul în RBDD
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
Pe teritoriul RBDD, funcţionează o staţie pentru măsurarea radioactivităţii
(Sf.Gheorghe), staţie aflată în coordonarea APM Tulcea.
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN
10.1. Aşezările urbane
Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare şi
dezvoltare şi se referă la procentul dintre numărul locuitorilor care trăiesc la oraş şi
populaţia dintr-un anumit areal.
Urbanismul este un mod de viaţă asociat cu zonele urbane. Sociologii susţin că oamenii
care locuiesc în zonele urbane suferă schimbări în codul lor de valori, obiceiuri şi
comportament, fiind mai independenţi şi competitivi faţă de cei de la ţară. Rata de
261

urbanizare se referă la procentul anual de creştere a populaţiei în zonele urbane.
Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui management adecvat
axat pe patru direcţii principale:
- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la aceasta;
- asigurarea accesului la locuinţe;
- protecţia mediului ambiant;
- diminuarea sărăciei.
10.1.1. Amenajarea teritorială
Amenajarea teritoriului este expresia spaţială a patru tipuri de politici: economice,
sociale, ecologice şi culturale. Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă un
ansamblu de activităţi complexe care au drept scop organizarea fizică a spaţiului.
În perimetrul RBDD, toate comunele au Planuri de Urbanism Genaral (PUG) aprobate
care includ obiectivele principale ale amenajării teritoriale.
Aceste obiective sunt:
- Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a comunelor şi localităţilor;
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţii umane;
- Utilizarea raţională a terenului;
- Conservarea tradiţiilor arhitecturale şi culturale locale.
- Dezvoltarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului.
- Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic.
- Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe.
Conform datelor deţinute din analiza evoluţiei suprafeţelor cuprinse în intravilan în
perioada ultimilor zece ani se constată o tendinţă de creştere a suprafeţei în intravilan.
În anul 2008 nu au fost realizate investiţii privind dezvoltarea zonelor comerciale.
10.1.1.1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Scopul principal al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea stării
mediului şi armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale,
asigurând condiţiile ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.
Parcuri
Parcurile cuprind în perimetrul lor plantaţii de arbori şi arbuşti, gazon şi specii de
plante decorative şi se constituie ca zone pentru odihnă şi recreere, pentru organizarea
de manifestări culturale, sportive,etc.
În mediul urban suprafeţele spaţiilor verzi sunt mici, însă această deficienţă este
compensată prin întinderile mari de ape aflate în vecinătatea localităţilor din Delta
Dunării (lacuri,gârle,canale.etc.) şi cele de uscat (grinduri, plaje, ostroave, etc.) ce au un
imens potenţial peisagistic şi recreativ. În localităţile din perimetrul RBDD suprafaţa
ocupată de parcuri este foarte mică, astfel că la nivelul anului 2008 suprafaţa totală a
spaţiilor verzi din oraşul Sulina a fost de 4200 mp. Primăria oraşului a alocat fonduri
pentru întreţinerea corespunzătoare a acestora. În localitatea Sf. Gheorghe, suprafaţa
totală a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement de 7314 mp. este organizată în parc
public (314 mp.), parc civic (980 mp.), parc pentru copii (420 mp.) teren pentru piaţă
(1500 mp.), teren pentru sport (4100 mp.).
262

Din anul 2007 există amenajat un parc pentru copii în localitatea Chilia Veche în
suprafaţă totală de 400 mp.
De asemenea trebuie amintit parcul dendrologic de la Maliuc în suprafaţă de 4000 mp.
Scuaruri
Unele din cele mai importante elemente din cadrul designului unui oraş sunt
scuarurile şi pieţele publice. Acestea creează spaţiul ambiental al unei clădiri
importante. De aceea arhitectura unei clădiri şi a unor grupuri de clădiri este de multe
ori în comunicare cu amenajarea spaţiilor din jur a scuarurilor şi a pieţelor.
Scuarurile sunt automat deci spaţii încadrate de clădiri şi ajută la îmbunătăţirea
imaginilor acestora într-o comunicare directă. Dar pe lângă toate aceste atribuţii
scuarurile sunt factori sociali importanţi în care oamenii interacţionează pe plan social,
comunică, se cunosc, se relaxează încercând să scape de stresul cotidian.
Ca definiţie: scuarurile sunt unităţi de spaţiu verde cu o suprafaţă relativ mică (0,3-3,0
ha) destinate odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Ele
deservesc populaţia din jur pe o rază de circa 400 m presupunând faptul că oamenii
merg pe jos şi parcurg această distanţă în aproximativ 6-8 minute.
Dar aceste spaţii publice nu sunt vizitate doar de locuitorii din zonă şi nu se adresează
exclusiv acestora. Precum am spus, ele contribuie la imaginea întregului oraş şi sunt
percepute în diferite moduri, de un număr mare de locuitori, care nu sunt mereu aceiaşi.
În localităţile din perimetrul RBDD acţiunea de amenajare a scuarurilor este abia la
început. Realizarea unor astfel de spaţii verzi având suprafeţe mici este în atenţia
consiliilor locale în perioada următoare.
10.2. Zgomotul
Cadrul legislativ general în domeniul zgomotului este asigurat de acte normative
care reglementează zgomotul ambiental şi care cuprinde dispoziţii referitoare la
obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a lua măsuri specifice pentru izolarea şi
protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii şi la atribuţiile şi
răspunderile autorităţilor privind controlul surselor de poluare şi protecţia sănătăţii
populaţiei. Actele normative reglementează zgomotul ambiental în timp ce directivele
din aquis-ul comunitar de mediu se referă la controlul zgomotului la sursă. Domeniul de
acţiune în ceea ce priveşte supravegherea calităţii mediului din punct de vedere al
surselor de zgomot în perimetrul RBDD, cuprinde aspecte privind :
- Zgomotul produs de nave şi ambarcaţiuni cu motor;
- Zgomotul produs de diverse echipamente;
- Zgomotul produs de aparatura electrocasnică.
În perimetrul RBDD nu s-au efectuat măsurători privind aspectele menţionate şi nu au
existat sesizări ale populaţiei locale privind abaterile de la normele de zgomot.
263

10.3. Mediu şi sănătate
Conservarea mediului înconjurător reprezintă un ansamblu de măsuri ce trebuie
luate pentru prevenirea şi înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei asupra mediului
prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante, prin acţiuni care să limiteze
efectele distrugătoare.
În cadrul interacţiunii dintre om şi mediul său ambiant, acesta exercită asupra omului
influenţe multiple, cea mai importantă fiind acţiunea asupra sănătăţii. Din acest punct de
vedere se ştie că mediul conţine factori care au o acţiune favorabilă asupra sănătăţii,
cunoscuţi sub numele de factori sanogeni. Mediul conţine însă şi factori care au o
acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii determinând înrăutăţirea sau pierderea acesteia,
denumiţi factori patogeni. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut
observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului aspra sănătăţii populaţiei ele se
datorează unor concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu care au
repercursiuni puternice sau brutale asupra organismului uman. Efectele cronice
reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului
asupra sănătăţii populaţiei. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating
nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în
concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atît prin compoziţia
sa chimică, cît şi prin proprietăţile sale fizice (temperatura, umiditate, curenţi de aer,
radiaţii, presiune).
În ceea ce priveste compoziţia chimică distingem influenţa exercitată asupra
sanătaţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o
exercită prezenţa în aer a unor compuşi străini.
Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănatate a
populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în
ordinea gravitaţii prin: creşterea mortalităţii, creştrea morbidităţii, apariţia unor simptome
sau modificării fizio-patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe, etc.
În trecut se credea că atmosfera este extrem de vastă, substanţele emise putând fi
difuzate rapid, efectul lor fiind minim. Astăzi poluarea aerului a devenit o problemă
foarte importantă care afectează toate ecosistemele, neţânând seama de nici o
frontieră. Industria metalurgică şi alte activităţi industriale produc o cantitate mare de
plumb, zinc sau alte metale toxice care sunt eliminate în atmosferă. Ozonul şi smogul
sunt de asemenea substanţe foarte periculoase pentru oamenii şi animalele care le-ar
inhala, aşadar controlul poluării ar aduce beneficii directe oamenilor şi diversităţii
biologice.
Nivelul de poluare a aerului este influenţat de densitatea populaţiei şi de rata de
industrializare. Speranţele în privinţa controlului poluării aerului în viitor depind de
reducerea emisiilor la automobile, dezvoltarea unor sisteme de transport controlat al
mărfurilor, eficientizarea filtrelor care să reducă emisiile industriale,etc. În perimetrul
RBDD, cea mai importantă sursă perturbatoare care contribuie la determinarea efectului
de seră este dioxidul de carbon produs de circulaţia navelor fluviale în trafic şi a navelor
264

maritime în tranzit. În ceea ce priveşte problema emisiilor de particole fine pe teritoriul
RBDD menţionăm faptul că pe teritoriul rezervaţiei nu sunt unităţi industriale cu potenţial
de poluare cu astfel de particole.
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. În condiţiile poluării mediului,
calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire:
- Boli infecţioase produse prin apa poluată (boli bacteriene, boli virotice, boli
parazitare)
- Boli neinfecţioase produse prin apa poluată (inoxicaţia cu nitraţi, cu plumb sau cu
mercur).
Poluarea mediului poate conduce la poluarea apei prin ploaia acidă care schimbă ph-ul
solului şi al apelor. Aciditatea are influenţe negative asupra plantelor şi animalelor,
astfel dacă aciditatea apelor creşte multe animale subacvatice mor; multe specii de
amfibieni depind de apă iar scăderea calităţii apei are corespondenţă directă în
creşterea mortalităţii ouălelor şi larvelor sau indirect determinând apariţia unor boli la
care organismele nu mai răspund imunitar.Toate acestea au repercursiuni asupra
sănătăţii populaţiei care trăieşte în aceste areale. Folosirea apei direct din Dunăre
pentru consum menajer, în condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de
perioada de referinţă 1950-1960, constituie un mare risc pentru populaţia din Delta
Dunării. Este important de subliniat că pericolul mare îl reprezintă în continuare lipsa
unităţilor de preparare a apei potabile în multe localităţi ceea ce face ca, în continuare,
un număr însemnat de locuitori, circa 25%, să nu beneficieze de condiţii optime de
alimentare cu apă potabilă. Totuşi având în vedere faptul că în perimetrul RBDD nu
sunt surse majore de poluare a apei, apreciem că nu se poate vorbi de un impact
negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Monitorizarea calităţii apei este
importantă pentru diminuarea efectelor unor fenomene de poluare accidentală sau
pentru stabilirea măsurilor de prevenire a evoluţiei necorespunzătoare a unor parametri
de calitate.
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei
Gestionarea actuală a deşeurilor în localităţile din perimetrul RBDD generează
un impact negativ asupra factorilor de mediu iar prezenţa deşeurilor menajere şi
industriale constituie factori de risc pentru sănătate şi mediu. Actualele practici de
colectare/transport/depozitare a deşeurilor sunt necorespunzătoare, generând un
impact negativ asupra factorilor de mediu, facilitând înmulţirea agenţilor patogeni. Ca
urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri sunt
considerate surse de risc pentu mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de
impact şi risc determinate de activităţile de gestionare, respectiv de depozitare sunt:
- poluarea aerului;
- participarea la generarea efectului de seră;
- poluarea apelor subterane şi de suprafaţă;
- modificări de peisaj şi disconfort vizual;
- scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.
265

Analiza situaţiei salubrităţii localităţilor din mediul urban şi rural din RBDD a scos în
evidenţă următoarele aspecte:
- la nivelul gropilor de depozitare, deşeurile sunt depozitate direct pe sol;
- depozitele (gropile) de deşeuri sunt neâmprejmuite şi nu se efectuează la
nivelul acestora, acţiuni de combatere a insectelor şi a rozătoarelor;
- lipsa reţelei de canalizare pentru apele uzate;
- nu se efectuează spălarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport şi a
recipienţilor de precolectare a rezidurilor la nivelul rampelor;
- la nivelul localităţilor nu există platforme de gunoi betonate şi racordate la
reţeaua de apă şi canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate.
Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună
cu cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi
biologic, recuperarea lor fiind dificilă.
Nu au fost făcute determinări privind efectele negative asupra sănătăţii populaţiei locale,
dar acestea sunt previzibile şi se pot agrava dacă nu se iau măsuri urgente de
îmbunătăţirea situaţiei.
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei
Potrivit cercetărilor efectuate de oamenii de ştiinţă, zgomotul poate reduce
calitatea vieţii şi constituie un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor. El este cel mai
răspândit rezultat nedorit al progresului tehnic, al civilizaţiei. Cea mai gravă boală
produsă de poluare fonică este pierderea auzului. Chiar şi la nivele la care nu există
pericolul pierderii auzului, poluarea fonică produce probleme. Zgomotul face
comunicarea între oameni dificilă şi reduce capacitatea de concentrare .
În general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al
mediului ambiant. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot
pentru om este de 65 decibeli. S-a admis că valoarea de 80 decibeli reprezintă pragul la
care intensitatea sunetului devine nocivă. În anul 2008 , în perimetrul RBDD nu s-au
înregistrat fenomene majore de poluare prin zgomot. Principala sursă a unei astfel de
poluări o constituie traficul naval motorizat. Nu au fost efectuate determinări privind
efectele poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei locale şi nu au existat
solicitări ale populaţiei locale în ceea ce priveşte abateri de la normele de zgomot.
10.4. Obiective şi măsuri
10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului
Principalele surse de poluare a aerului în perimetrul RBDD sunt reprezentate de
unităţile industriale situate pe platforma vestică a municipiului Tulcea (Feral,
Alum,Tremag), ca surse externe, iar din interior de traficul navelor fluviale şi tranzitul
maritim pe teritoriul RBDD. Obiectivele şi măsurile pentru prevenirea şi combaterea
impactului negativ al acestor surse asupra calităţii aerului sunt:
- îmbunătăţirea mijloacelor pentru realizarea unui monitoring performant;
- diminuarea emisiilor de gaze şi pulberi în aer cu ajutorul filtrelor cât şi a unor
tehnologii moderne aplicate în industrie;
- dotarea echipamentelor industriale poluante cu instalaţii de reţinere (filtre) şi
neutralizarea poluanţilor atmosferici;
266

- plantarea unor zone verzi de protecţie;
- protejarea pădurilor;
- extinderea şi protejarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc.
- construirea de vehicule cât mai puţin poluante.
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei
Scăderea calităţii apei se datorează:
- apelor reziduale industriale;
- apelor menajere;
- diferitelor substanţe folosite în agricultură;
- îmbogăţirii cu substanţe organice ca urmare a depozitării de deşeuri şi resturi
menajere.
Poluarea apelor duce la diminuarea producţiei de biomasă, uneori afectând până la
dispariţie unele organisme, iar o puternică dezvoltare a fitoplantonului poate duce la
degradarea ecosistemelor respective ca urmare a lipsei de oxigen care se manifestă.
Cele mai importante măsuri împotriva poluării apei sunt următoarele:
- interzicerea depozitării sau deversării pe maluri şi în albiile râurilor a deşeurilor
de orice fel şi aplicarea de sancţiuni care să descurajeze aceste practici care ameninţă
echilibrul ecologic;
- construirea de staţii de epurare a apelor reziduale ale localităţilor;
- construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor, pentru a
împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă;
- epurarea apelor reziduale cu ajutorul filtrelor sau a unor substanţe chimice.
-controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele
industriale.
10.4.3. Obiective şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor municipale
În gestionarea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale constând în
adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în
mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a
factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor. Prin depozitare se pierde o mare
parte a potenţialului util din deşeuri datorită faptului că acestea sunt colectate şi
eliminate în mod neselectiv. În acest sens se impune luarea unor măsuri în concordanţă
cu normele europene, astfel:
- amenajarea corespunzătoare a depozitelor existente (Tulcea, Sulina) pentru
protecţia mediului, astfel încât acestea să nu conducă la poluarea apelor şi solului din
zonele respective.
- amplasarea depozitelor autorizate în locuri special amenajate la distanţe bine
calculate faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă, zone de agrement,etc.
- operarea corectă a depozitelor actuale, acoperirea periodică cu materiale inerte
în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute, împrejmuirea
acestor depozite şi amplasarea de panouri de avertizare.
- măsuri ferme împotriva tuturor celor care nu respectă legislaţia privind
depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate punând în pericol habitatele de păsări
protejate (zona de protecţie integrală Sărături-Murighiol)
267

- amenajarea şi întreţinerea malurilor fluviului Dunărea, canalelor şi luciilor de
apă din perimetrul fiecărei localităţi.
- depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat.
- colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă,
metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora.
- măsuri de informare şi sensibilizare a populaţiei privind colectarea şi
depozitarea deşeurilor asfel încât să fie cunoscute metodele simple de compostare în
gospodărie, scopul fiind acela de a se reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile.
De asemenea în toate localităţile din perimetru RBDD în activitatea de colectare şi
gestionare a deşeurilor se impun măsuri tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor
mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare,
organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, etc.
Pentru obţinerea unei stări de confort şi de sănătate a populaţiei din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării s-au identificat şi întreprins următoarele măsuri:
- implementarea unui „Sistem integrat de gestionare deşeuri în localităţile din Delta
Dunării” având ca beneficiar Consiliul Judeţean Tulcea;
- pentru deşeurile generate pe domeniul public de interes naţional administrat de către
ARBDD, se are în vedere achiziţionarea serviciului de salubrizare, astfel încât tot
teritoriul rezervaţiei va fi acoperit de serviciul de salubrizare, eliminând deşeurile
generate din perimetrul rezervaţiei.
10.4.4.Obiective privind reducerea zgomotului
Poluarea sonoră poate fi generată de surse naturale şi surse artificiale.Sursele
artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot în mediul ambiant ca: zgomotul
produs de diferite instalaţii industriale, echipamente, claxoanele, zgomotul produs de
traficul auto, naval, aerian, lucrări în construcţii, aparate casnice, aparate audio-video,
oameni, etc. Pentru reducerea poluării fonice există metode variate ce ţin de autorităţile
locale chiar de fiecare cetăţean în parte sau de instituţiile specializate:
- plantarea perdelelor forestiere de protecţie pe marginea drumurilor, şoselelor,
mai ales în zonele cu niveluri fonice ridicate;
- întreţinerea perdelelor forestiere existente deoarece au capacitatea de a reduce
zgomotul cu circa 10 decibeli;
- devierea circulaţiei în anumite zone;
- interzicerea claxonării în unele zone populate;
- proiectarea maşinilor, agregatelor, vehiculelor cu un efect sonor redus.
În concluzie nu se poate afirma că există o situaţie dificilă privind poluarea sonoră în
perimetrul RBDD.Totuşi este necesar să se acorde o atenţie deosebită din acest punct
de vedere, în special în vecinătatea zonelor cu regim de protecţie integrală, prin luarea
unor măsuri care să conducă la reducerea nivelului de zgomot produs de sursele
artificiale.
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi
Având în vedere suprafeţele reduse de spaţii verzi din localităţile urbane dar şi în
cele rurale sunt necesare măsuri ferme pentru amenajarea de noi spaţii verzi în toate
localităţile din RBDD. Mărirea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi, construirea de
268

perdele forestiere de protecţie dar şi întreţinerea celor existente trebuie să fie o
preocupare permanentă a consiliilor locale din localităţile RBDD. Acest lucru ar avea o
influenţă benefică asupra mediului înconjurător şi implicit asupra populaţiei. Pentru
punerea pe lista de priorităţi a acestor obiective un rol important poate să-l aibă atât
şcoala cât şi populaţia din fiecare localitate prin sensibilizarea factorilor de decizie.
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
11.1. Agricultura
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura este una din activităţile de bază ale populaţiei locale. Fondul funciar
agricol are un total de 61.453 ha, din care:arabil - 38.797 ha; pajisti - 22.545 ha; vii şi
livezi - 110 ha.
Fig. 11.1.1. Fondul funciar din RBDD
Fondul funciar agricol
arabil
pajisti
vii şi livezi
Ecosistemele agricole din RBDD însumează o suprafaţă de 61.453 ha,
reprezentând 12,9% din teritoriul acesteia. Ecosistemele sunt concentrate în zona
economică a deltei fluviatile, mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic.
Agroecosistemele din delta maritimă sunt reduse ca suprafaţă dar şi ca potenţial
agroproductiv.
Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are
terenul arabil (63%), urmat de pajişti naturale (36,7%). Viile şi livezile ocupă suprafeţe
nesemnificative pe loturile private ale locuitorilor.
În economia agricolă a RBDD o caracteristică a terenurilor agricole, care determină
modul lor de folosinţă şi care a influenţat în mare măsură activităţile tradiţionale ale
locuitorilor este aceea că ele se găsesc în proporţie de peste 64% în incinte îndiguite şi
desecate (poldere), iar restul - preponderent pajişti naturale, sunt situate pe grindurile
continentale (circa 2.560 ha), grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare,
grindurile fluvio-marine şi şesul deltaic, în regim liber de inundaţie.
Agricultura se desfăşoară în sistem privat şi cuprinde două activităţi majore: cultivarea
cerealelor şi a altor plante, şi creşterea animalelor.
269

Practicarea agriculturii presupune introducerea în mediu a multor substanţe care
pot afecta atât ecosistemul antropic unde se desfăşoară activitatea cât şi ecosistemele
adiacente. Protecţia resurselor de sol constituie o problema ecologică importantă.
Solurile reprezintă una din cele mai importante resurse naturale. Utilizarea durabilă a
resurselor naturale reprezintă una din priorităţile de bază ale României. Activităţile din
sectorul agricol se realizează cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a
fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13
octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru
modernizarea exploataţiilor agricole. A fost realizat inventarul terenurilor care necesită
acţiuni de reconstrucţie ecologică.
Activitatea agricolă se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din
categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe
terenurile ieşite temporar de sub ape.
În condiţiile unui management bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot
avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi,
soia şi plante furajere.
În ceea ce priveşte utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2008
nu a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri.
Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Tulcea, din suprafaţa totală de 38.797 ha de teren arabil cuprinsă în perimetrul RBDD,
în anul 2008 au fost cultivate 33.914 ha (87%). Anul 2008 a fost un an destul de bun
pentru agricultură. Ponderea a deţinut-o cultura de grâu. Campania de recoltare a
păioaselor s-a desfăţurat bine, iar producţiile realizate au fost bune. Însă preţurile de
desfacere au fost mici, astfel că au rămas cantităţi mari de cereale pe stoc (care nu au
putut fi vândute). Utilizarea solului în agricultură s-a axat pe producţia vegetală în scop
alimentar şi furajer. În anul 2008 a fost cultivată o suprafaţă de 33.914 ha având
următoarea structură de culturi:
- cereale păioase 20.682 ha (59,9%);
- porumb 2.132 ha ( 6,2%);
- floarea soarelui 4.550 ha (13,2%);
- plante leguminoase (soia, fasole, mazăre) 132 ha ( 0,4%);
- alte culturi (rapita, coriandru,canepa, legume, cartofi, pepeni) 4.531 ha (13,1%);
- plante de nutreţ 1.887 ha (5,5 %);
d.c.1.614 ha lucernă.
270

Fig. 11.1.2. Structura culturilor agricole din RBDD
cereale paioase
porumb
floarea soarelui
plante leguminoase (soia,
fasole, mazare)
alte culturi (rapita,
coriandru,canepa, legume,
cartofi, pepeni)
plante de nutret
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
Suprafeţele de păduri regenerate artificial în anul 2008 reprezintă 127 ha iar
valoarea lucrărilor de împăduriri este de 341.515 lei.
-Suprafeţe regenerate total - 127 ha
Din care: - regenerări pe cale naturală –
- regenerări artificiale 127 ha
Suprafeţe împădurite în anul 2008:
Total:
- 570 ha
Din care - integrale
- 208 ha
- comp.ref. – 362 h
11.1.2.2. Evoluţia şeptelului
Nivelul de precipitaţii din anul trecut, mai mare decât în anii anteriori, a avut
influenţă pozitivă asupra pajistilor, a crescut producţia de biomasă. Dar nivelul ridicat al
apei din primăvară şi inundarea suprafeţelor, fac dificilă valorificarea pajistilor din
perimerul RBDD.
271

Foto 11.1.2.2.1. Vite păscând
În anul 2008 s-au înregistrat creşteri ale efectivelor de animale comparativ cu
anul 2007 (Tabelul 12.1.2.4.).
Tabelul 11.1.2.2. Situaţia efectivelor de animale în anul 2008, comparativ cu anii
anteriori se prezintă astfel:
Evoluţi
Nr.
crt.
Categorii
de
animale
Efective (nr. de capete)
e
2008
faţă de
2007
200 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 %
1
1. Bovine 134 1377 14.23 12.41 13.13 1581 13.5 14.2 5
total 55 0 3 8 1 6 95 36
2. Ovine 863 9525 104.8 86.24 102.5 9588 66.7 114. 71
total 89 4 48 1 87 5 46 437
3. Caprine 1369 5094 6.80 6.54 -4
4
8 1
4. Porcine 805 1033 13.42 16.13 16.05 9711 4.84 5.36 11
9 8 4 6 3
6 5
5. Păsări 247 2741 270.1 306.8 293.6 1380 81.5 90.2 11
total 687
6. Cabaline 383
9
50 14 70 91 49 09
4154 4.924 4.948 5.236 5626 4.08
1
52
7.30
0
78
272

Foto 11.1.2.2.2. Porci păscând liber
11.1.2.3. Agricultura ecologică
Prin însăşi definiţia ei, agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de
agricultura convenţională. Modalitatea de obţinere a produselor ecologice este
reglementată prin reguli şi principii de producţie stricte, care încep cu calitatea solului şi
se încheie cu caracteristicile produsului final. Prin aplicarea acestui sistem de
agricultură se produc alimente mai potrivite metabolismului organismului uman, şi se
respectă şi principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. Certificatul de produs
ecologic se eliberează numai în urma controlării întregului proces de obţinere a acelui
produs, de organisme de inspecţie şi certificare.
Sistemul de agricultură practicat anterior a asigurat obţinerea de producţii agricole ce au
rezolvat atât problema hranei populaţiei, cât şi livrarea unor cantităţi de produse, dar a
adus şi prejudicii mediului şi solului în incintele îndiguite şi cultivate (distrugerea florei,
distrugerea pădurilor şi a zonelor acoperite cu stuf, transformarea incintelor în ogoare
întinse deschise vânturilor uscate vara şi viscolelor iarna, eroziunea eoliană a solului,
poluarea solurilor, scăderea fertilităţii).
Producţia agricolă este orientată spre extinderea a două preocupări cu multiple
avantaje: nepoluante şi eficiente economic.
Soluţiile cocretizate care parţial se aplică, dar care ar trebui aplicate pe toate
suprafeţele ce se cultivă sunt:
- rotaţia culturilor care elimină problemele legate de boli, dăunători, buruieni şi
contribuie la menţinerea fertilităţii solului;
- metode de combatere integrală a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor cu utilizarea
unor cantităţi mici de substanţe chimice nepoluante şi biodegradabile;
273

- culturi cu soiuri şi hibrizi de plante adaptate condiţiilor pedologice din RBDD;
- tehnologii nepoluante de cultură;
- executarea lucrărilor în perioadele optime şi cu respectarea normelor tehnice
funcţie de tipul de sol şi de cultură;
- măsuri agro-fitotehnice pentru refacerea potenţialului de producţie al solurilor
organice degradate prin ardere.
Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul INCDDD asigură soluţii proprii agriculturii
durabile, care aplicate permit să se asigure condiţii pentru ca în viitor să se aplice
integral principiile acestui concept.
Agricultorii de subzistenţă, care produc cantităţi mici în gospodării fără să folosească
produse chimice, nu au produsele etichetate ecologic. Agricultura ecologică este
abordată în incinta agricolă Carasuhat de două societăţi. O societate a obţinut
certificatul de “fermă ecologică”. Pentru cultura cerealelor şi întreţinerea acestora
societatea foloseşte numai produse certificate ecologic. Din suprafata de teren arabil al
fermei, 26 ha (7%) nu au fost lucrate fiind destinate pentru protectia biodiversitatii –
cerinta a UE pentru produsele ecologice certificate BIO-SUISSE. Necesarul de apa
pentru plante a fost asigurat de precipitatii initial, apoi din Dunare în baza contractului
cu SGA. A doua societate urmeaza demersurile necesare pentru obtinerea certificării de
agricultura ecologica.
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Nu au fost evidenţiate fenomene majore de impact asupra solului, datorate
activităţii din agricultură.
Fenomenul de salinizare specific unor soluri ca cele din deltă, nu se face simţit
decât pe suprafeţe mici şi pe ansamblu nu se pune problema creşterii conţinutului de
săruri datorită supradesecării incintelor.
Creşterea animalelor se face în sistem extensiv, taurinele şi ovinele fiind ţinute
aproape întregul an pe păşuni, în totală neconcordanţă cu resursele de bază furajeră.
Păşunile naturale deşi au o pondere însemnată în structura terenului agricol, sunt de
mică productivitate, unele inundabile, altele salinizate şi nu asigură decât un procent
relativ mic din necesarul de masă verde pentru efectivele de taurine, ovine şi cabaline
existente. Nivelul ridicat al precipitaţiilor şi fenomenul de inundare a suprafeţelor din
anul 2008 au mărit productivitatea păşunilor dar a crescut şi procentul densităţii
plantelor hidrofile în detrimentul plantelor mezoxerofile şi xerofile. De aceea presiunea
de păşunat este mare, iar în unele zone populaţia îşi dispută zonele de păşunat sau
solicită păşuni în zone cu altă categorie de folosinţă.
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Valorificarea durabilă a solului a fost respectată prin neutilizarea de produse
chimice interzise şi prin utilizarea minimă a celor aprobate de ARBDD. Menţionăm că
producţia vegetală furajeră a fost realizată şi în anul 2008 fără a se utiliza produse
chimice. Necesarul de apa pentru plante a fost asigurat de precipitatii dar şi de folosirea
echipamentelor de irigaţii, desigur acolo unde există echipamente şi posibilităţi
financiare. Conform informaţiilor DADR, în anul 2008 s-au irigat cca. 5.000 ha.
274

Utilizarea durabilă a solului constituie o preocupare permanentă pentru ARBDD,
solicitând celor care utilizează resursele de sol din RBDD să aplice recomandările
elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea pentru
diferite activităţi desfăşurate în RBDD:
Agricultură. Realizarea unor structuri de culturi ce permit rotaţii încadrate în
asolamente specifice, respectarea de tehnologii nepoluante pentru cultura plantelor,
utilizarea de substanţe fitofarmaceutice şi erbicide nepoluante, avizate pentru folosire în
RBDD, în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturi, repartizarea
animalelor la păşunat funcţie de capacitatea de suport a pajiştilor.
Piscicultură. Inundarea eleşteelor folosite pentru piscicultură la cotele stabilite
prin tehnologii, menţinerea pe uscat şi cultivarea o perioadă de 4 – 5 ani a o parte din
eleşteele cu soluri compactate, menţinerea pe uscat a unor eleştee abandonate şi
înmlăştinite, trecerea în regim liber de inundaţie a unor eleştee amenajate pe soluri cu
conţinut ridicat de sulfuri şi materie organică.
Silvicultură. Executarea lucrărilor de împădurire numai în condiţii de umiditate
normală a solului, combaterea insectelor dăunătoare numai cu insecticide avizate
pentru utilizare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Recoltarea Stufului. Recoltarea şi transportul stufului numai în perioade de
îngheţ, când solul nu este în pericol ridicat de degradare prin treceri repetate cu utilajele
utilizate.
11.2. Industria
11.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona
limitrofă a deltei propriu-zise. În perimetrul RBDD există şi unităţi de industrializare a
peştelui care absorb un procent deloc neglijabil din populaţia Deltei Dunării sau
localităţile periferice RBDD. Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de
producţie, încă din faza de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor
uzate şi pentru o gestionare ecologică a deşeurilor. Astfel industria se dezvoltă pe baza
exploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole,
agricole (legumicole, cerealiere, animaliere etc.), stuficole.
Între resursele specifice, peştele şi stuful prezintă cea mai mare însemnătate, atât pe
plan local pentru economia arealului deltaic, cât şi în funcţionarea unor ramuri
industriale de interes naţional. Acestor resurse li se alătură, în proporţii mai mici, lemnul
de esenţe moi (salcie şi plop), resurse agricole, vânatul, precum şi particularităţile
peisagistice ca mijloc de punere în valoare prin turism. Amplasarea unităţilor cu
activitate industrială este strâns legată şi condiţionată de existenţa resurselor de sol şi
subsol ce constituie materia primă pentru ramurile industriale respective, ca şi de căile
de transport (fluviale, maritime, terestre), de potenţialul uman al regiunii, gradul de
urbanizare şi, de tradiţia meşteşugărească.
În perimetrul RBDD funcţionează câteva unităţi economice ce reprezintă
industria alimentară: ateliere de reparaţii, puncte de colectare peşte, centre de
panificaţie la Crişan şi Sulina.
275

La Şantierul Naval din Sulina se efectuează reparaţii de nave. Şantierul este
autorizat cu program de conformare. Clădirile aflate în conservare au fos reabilitate.
Şantierul este dotat cu separator de produse petroliere care colectează şi apele pluviale
care spală platforma.
La Jurilocva sunt 2 fabrici de prelucrare peşte conserve şi semiconserve
realizate din fonduri SAPARD. Ambele sunt autorizate, respectă normele europene;
apele uzate sunt evacuate după tratare în staţia de epurare.
11.2.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind
prevenirea şi controlul poluării industriale
Nu e cazul în RBDD
11.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale
Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei
IPPC
În domeniul de aplicabilitate al Directivei 96/61/CE a Consiliului privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) sunt instalaţiile mari de ardere cu
putere termica > 50 MW.
Nu e cazul în RBDD.
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă
BREF/BAT
În cadrul directivei IPPC cu privire la prevenirea şi controlul integrat al poluării,
numeroase activităţi industriale vor fi autorizate să aplice „cele mai bune tehnici
disponibile” (BAT- best available techniques).
Nu e cazul în RBDD
11.3. Turismul
11.3.1. Potenţialul turistic
Statutul Deltei Dunării de arie protejată a determinat un proces de reorganizare a
turismului ce se desfăşoară pe acest teritoriu în contextul valorificării durabile a
resurselor naturale şi în special a resursei peisagistice cu impact minim asupra
integrităţii ecosistemelor naturale.
Activitatea de turism desfăşurată în RBDD nu este pe masura potenţialului
deosebit de ridicat al zonei.Pe lânga datele oficiale luate în considerare în aprecierea
fenomenului turistic din RBDD trebuie menţionat şi fenomenul turismului neorganizat
prin agenţi economici autorizaţi, acest fenomen cunoscând şi în anul 2008 o creştere
considerabilă, în special în localităţile cu potenţial turistic real: Sf.Gheorghe, Sulina,
Crişan, Mila 23.
276

Foto 11.3.1.1. Centrul de Instruire şi Educaţie Ecologică Crişan
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie ceea ce se poate numi
generic resurse estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea
turismului.Aceste valori constiuie în acelaşi timp atracţii turistice ce creează produsul
turistic RBDD, putând fi grupate după cum urmează:
Componentele principale ale peisajului din Delta Dunării sunt cele aproape 400 de
lacuri de diferite mărimi, stufărişurile, pădurile de stejar şi frasin, dunele de nisip,
plajele de pe litoralul marin deltaic,toate acestea conferă o diversitate şi varietate
spaţială deosebită.
Biodiversitatea deltei constă în aceea că aproape 1/3 din numărul de specii de
plante ce trăiesc în România se găseşte în rezervaţie.Tot aici se află cele mai multe
specii de plante medicinale, dar şi cele mai mari suprafeţe acoperite cu stuf de pe glob
şi două păduri unice în Europa, formate din stejari seculari şi liane mediteraneene
(Pădurile Letea şi Caraorman).
Cea mai mare bogăţie faunistică a rezervaţiei o constituie totuşi păsările care
poposesc pe acest teritoriu în timpul migraţiei sau care au ales delta ca loc de hrănire,
cuibărire şi creştere a puilor.Toate aceste caracteristici unice fac din Delta Dunării un
laborator de cercetare şi observare pentru cercetători din întreaga lume, dar şi pentru
turiştii iubitori de natură ca vizitează delta în căutarea unor zone naturale şi a unor
specii deosebite.
Resursele naturale cum ar fi cele piscicole şi cinegetice ale RBDD sunt
valorificate prin turism, constituind o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv şi
pentru vânători.Regimul termic ridicat ,precipitaţiile reduse şi durata mare de strălucire a
soarelui, în general clima din RBDD favorizează practicarea turismului din primăvară şi
până în toamnă. Cultura şi istoria RBDD, elementele de etnografie şi folclor şi prezenţa
unui număr mare de situri arheologice reprezintă argumentele puternice în favoarea
diversificării ofertelor turistice pentru RBDD.Aşezările umane,specificul şi unicitatea lor,
precum şi arhitectura specifică reprezintă de asemenea atracţii turistice deosebite.Delta
Dunării este totodată un imens spaţiu de linişte şi tăcere, pe care mulţi turişti din ţară şi
277

străinătate martori activi ai unei vieţi trepidante, îl caută şi pentru a-şi reîmprospăta
forţele fizice şi psihice.
Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul RBDD sunt:
- sejur pentru odihnă, practicat prin intermediul companiilor de turism în unul din
hotelurile de pe teritoriul RBDD sau folosind hotelurile plutitoare;
- turism itinerant, practicat fie individual sau prin intermediul excursiilor organizate;
- turism specializat – ştiinţific( pentru ornitologi,specialişti,cercetători, studenţi);
- programe speciale de tineret, pentru cunoaşterea, înţelegerea şi preţuirea naturii;
- turism rural, în cadrul căruia turişti sunt găzduiţi şi ghidaţi de localnici;
- cura helio- marină, pe plajele de la Sulina Sf.Gheorghe, Gura Portiţei;
- foto- safari, practicat pentru cei care vor să imortalizeze pe peliculă peisaje din
Delta Dunării;
- turism pentru practicarea sporturilor nautice;
- turism pentru practicarea pescuitului sportiv şi a vânătorii sportive.
Foto 11.3.1.2. Hotel din Dunăvăţul de Jos
Analiza dinamicii fluxului de turişti înregistraţi în RBDD conform datelor primite
de la o parte din agenţii economici care au fost autorizaţi să desfăşoare activităţi de
turism în Delta Dunării, arată că sezonul turistic 2008, a avut o perioadă de maxim în
lunile mai –septembrie, în celelalte luni numărul turiştilor fiind redus.Această
caracteristică a sezonului 2008 a marcat şi sezonul turistic anterior. Perioadele cele mai
prielnice pentru vizitarea deltei sunt primăvară (mai) şi toamna (septembrie), când nu
este prea cald, nu sunt prea mulţi ţânţari şi tăuni iar vreamea este frumoasă şi stabilă.
Anul 2008 înregistrază cel mai mare număr de turişti care au vizitat Delta Dunării în
ultimii ani cu un total de 142.845, din care 115.653 turişti români şi 27192 turişti străini.
278

Se constată o dezvoltare puternică a structurilor de cazare şi a ofertelor de activităţi
recreative. Ofertele recreative cuprind:excursii în deltă cu şalupe, catamarane sau bărci
cu rame, observare de păsări, partide de pescuit, explorarea deltei cu caiace, vizitarea
localităţilor, mese tradiţionale etc... Creşterea numărului de structuri de cazare se
datorează construirii de pensiuni turistice şi sporirea prezenţei de hoteluri plutitoare.
Proiectul Dezvoltarea potenţialului pentru un turism durabil într-o zonă umedă
NATURA 2000: studiu de caz Delta Dunării - desfăşurat în parteneriat între WES
Brugge (Belgia), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Consiliul
Judeţean Tulcea, alături de care s-au aflat îndeaproape WWF, Institutul Naţional
Delta Dunării, Asociaţia Internaţională Prietenii Naturii şi filiala din România,
Asociaţia de Ecoturism din România, Societatea Ornitologică Filiala Tulcea, cu
contribuţia Comisiei naţionale UNESCO - a avut în vedere realizarea unui plan
strategic pentru dezvoltarea turismului în arealul RBDD. PLAN STRATEGIC
PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII(Octombrie-
2008). Proiectul Development of the potential for sustainable tourism în a Natura
2000 wetland area: the Danube Delta case a fost finanţat de Guvernul Flamand -
prin Departamentul de Relaţii Externe, în cadrul Programului bilateral de
Cooperare Flandra – România 2006 - şi implementat în perioada aprilie 2007 –
octombrie 2008.
Foto 11.3.1.3. Ponton dormitor
Faţă de numărul turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost
raportat catre ARBDD, Delta Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu
şi care s-au folosit de mijloacele de transport în comun sau mijloace proprii, au stat în
corturi amplasate în zone de campare stabilite de Direcţia Silvică Tulcea sau au fost
cazaţi în localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă declarată. .Se constată o
279

epartiţie inegală pe cele patru zone analizate, braţele Dunării şi zona Dunării şi zona
Jurilovca, zona cea mai căutată şi cea mai accesibilă, de altfel rămânând zona braţul
Sf. Gheorghe.
Centrele de informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD (Centrul de
Documentare şi Educaţie Ecologică Crişan,Centrul de informare Sulina şi Centrul de
Informare şi Educaţie Ecologică Tulcea) au oferit în anul 2008 informaţii generale,
precum şi informaţii privind practicarea turismului în RBDD unui număr de 2494
vizitatori din care 1221 români şi 1273 străini.
În centrele de informare ARBDD, turiştilor le-au fost puse la dispoziţie pliante şi
hărţi.
Foto 11.3.1.4. Pensiune din Uzlina
De asemeni pentru a veni în sprijinul turiştilor, a fost actualizată permanent baza
de date cu informaţii turistice (capacităţi de cazare, posibilităţi de agrement,
transport,etc)puse la dispoziţie de operatorii de turism cu activitate pe teritoriul RBDD, a
fost actualizat permanent domeniul “turism” (în lb.română şi lb.engleză din pagina web
a ARBDD,care cuprinde informaţii despre: formele de turism practicate în RBDD, reguli
de vizitare, centrele de informare din perimetrul RBDD, trasee turistice, posibilităţi de
transport în RBDD, agenţi economici care desfăşoară activităţi de turism.
280

Tabel 11.3.1.1. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în 2008
anul Turişti
români
Turişti
străini
TOTAL
2008 115653 27192
142845
Fig.11.3.1.2. Dinamica fluxului de turişti în RBDD în 2008
2008
TOTAL
Turişti străini
Series1
Turişti români
anul
0 50000 100000 150000
Tabel 11.3.1.3. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în perioada 2002 -2008
Anul Turişti
români
Turişti
străini
2002 17575 15490
2003 16098 11134
2004 20804 5711
2005 22042 2034
2006 36270 12860
2007 21839 7904
2008 115653 27192
281

27192
115653
2008
7904
2034
36270
21839
2007
12860
2006
2005
5711
2004
15490
11134
2003
2002
Fig.11.3.1.4. Dinamica fluxului de turişti în perioada 2002-2008
2002-2008
7
6
5
4
3
2
1
22042 20804 16098 17575
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000
anul Turisti români Turisti străini
11.3.2. Impactul turismului asupra mediului
Impactul social şi economic
Elaborarea princiipiilor pentru o dezvoltare durabilă, adaptată la zonele umede
ale deltei, schiţarea şi elaborarea facilităţilor pentru un turism ecologic precum şi
implicarea localnicilor în furnizarea de servicii turistice prin implementarea unui turism
rural, ar trebui să ducă la beneficii egale pentru natură, turişti , tour-operatori şi
populaţia locală.
Cu toate că Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a devenit din ce în ce mai
atractivă ca destinaţie turistică atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini,
populaţia locală şi natura deltei nu beneficiază încă de pe urma practicării ecoturismului
la întreaga sa capacitate.
282

Foto 11.3.1.5. Nava de croazieră
O mare parte a serviciilor turistice şi a pachetelor turistice este furnizată în RBDD
de catre companii de turism înregistrate în Tulcea sau în alte oraşe ale României. De
cele mai multe ori, aceste companii folosesc de obicei propriile mijloace de
transport,cazare şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor turistice. O parte
semnificativă a venitului obţinut din valorificarea resurselor turistice este astfel
direcţionată spre companii de turism situate în afara RBDD.
Doar câteva dintre companiile turistice apeleatză la serviciile turistice locale
pentru întregul pachet turistic sau anumite părţi ale acestuia. Aceste companii
organizează pachete turistice în Delta Dunării bazate pe cazare la localnici, uneori în
mai multe sate, în timp ce altele oferă mese tradiţionale în pensiuni locale.
Dezvoltarea turismului în RBDD, înregistrată în 2008, a dezvoltat totuşi şi
turismul rural.Un număr tot mai mare de pensiuni şi gospodării situate în satele din
RBDD oferă acum servicii turistice precum cazare şi masă,plimbări cu barca, activităţi
recreative.
Cazarea la localnici este preferata în special de către pescari, vânători sau acei
turişti care vin la Sulina sau Sf. Gheorghe pentru plajă.Lipsa publicităţii şi a informaţiilor
despre posibilităţile de cazare fac o mare parte a pensiunilor rurale şi a gospodăriilor să
depindă de cunoştinţe, prieteni, clienţi fideli şi recomandările acestora. Ultima iniţiativă
de realizare a unui” Ghid turistic al judeţului Tulcea” care cuprinde toate categoriile de
furnizori de servicii turistice împreună cu ofertele acestora va avea un impact important
asupra unor astfel de furnizori locali.Unul dintre aspectele care merită menţionate este
acela că toate pensiunile nou construite au strictul necesar de facilităţi sanitare(băi,
grupuri sanitare, apa caldă) în timp ce gospodăriile încă oferă “doar” toalete uscate,
lavoare şi duşuri de vară.
Arhitectura specială a caselor din Delta Dunării a dat posibilitatea localnicilor să
cazeze turişti în casele lor, fără prea multe investiţii.Aproape toate gospodăriile din
Delta Dunării sunt alcătuite din două clădiri principale-una în care locuieşte familia şi
una separată-de obicei numită “casa curată ” sau casa de oaspeţi. Timp de foarte mulţi
283

ani locuitorii Deltei Dunării au găzduit turişti fără să aducă prea multe îmbunătăţiri
condiţiilor de trai şi/sau cazare. Numai în ultimii ani pătrunderea civilizaţiei urbane şi a
tehnologiei, cerinţele turiştilor pentru ceea ce înseamnă pentru ei standarde “minime” şi
un venit mai bun au determinat locuitorii Deltei Dunării ( în special ultimile generaţii ) săşi
îmbunătăţească standardele de viaţă şi să investească pentru a oferi turiştilor condiţii
mai bune.
Ca şi în trecut, motivaţia de a găzdui turişti în propriile case este aceeaşi pentru
toţi: să câştige bani şi să crească venitul familiei. În funcţie de situaţia familiei, banii
câştigaţi sunt reinvestiţi în îmbunătăţirea ofertei turistice (extinderea locurilor pentru
cazare, cumpărarea de bărci), sunt folosiţi la plata taxelor şcolare ale copiilor (liceu sau
facultate) sau doar să acopere cheltuielile zilnice de trai, când nu există alte venituri.
La nivelul comunităţii se observă câteva schimbări vizibile, reflectând dezvoltarea
economică şi socială. Câteva case au îmbunătăţiri, s-au extins, modernizat având toate
facilităţile sanitare precum şi mijloace de comunicare şi informare (telefoane fixe şi
mobile, computere, internet, televiziune prin cablu şi aşa mai departe).
Există totuşi un efect negativ al acestei dezvoltări economice şi sociale a
comunităţilor deltei: comunităţile locale tind să-şi piardă identitatea specifică, tradiţiile şi
arhitectura pentru a atinge criteriile cerute pentru obţinerea unor preţuri mai mari ale
serviciilor lor în timp ce cultura şi tradiţiile lor ca atracţii turistice sunt lăsate în urmă!
11.3.3 Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri
Planificarea durabilă a dezvoltării turistice într-o zonă protejată se bazează în
primul rând pe un parteneriat între managerii zonei protejate, firmele de turism şi
populaţia locală. În general, aceste planuri includ următoarele ;
Stabilirea clară a scopurilor de protecţie, discuţii şi acorduri privind scopurile
dezvoltării durabile a turismului cu toţi partenerii;
Inventarierea resurselor naturale şi culturale ce pot fi utilizate ca potenţial
turistic, cu analiza informaţiilor obţinute;
Alcătuirea unor echipe de lucru cu populaţia locală, cu organizaţii regionale
sau locale, guvernamentale sau neguvernamentale interesate în dezvoltarea turismului;
Identificarea valorilor şi posibilităţilor care stau la baza turismului durabil;
Aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor părţi ale zonelor protejate la
nivelul standardelor de mediu şi care să fie menţinute în timp şi spaţiu;
Urmărirea şi analiza pieţei turistice şi a nevoilor turistice;
Acordarea de consultanţă în activitaţile turistice care sunt compatibile cu
nevoia de protejare a arealelor sensibile natural;
Propuneri de lansare a unor produse turistice care să includa şi turismul
educaţional pe diferite domenii:ştiinţific,cultural, protecţia mediului înconjurător;
Aprecierea impactului de mediu şi analiza setului de măsuri necesare în
funcţie de situaţiile existente;
Politica de stabilire a căilor şi mijloacelor de circulaţie şi dezvoltare durabilă a
sistemelor de transport;
Expunerea completă a strategiei promoţionale şi de comunicare pentru
promovarea ideii de areale protejate în managementul tehnic al noilor produse turistice;
284

Stabilirea programelor de monitorizare a vizitatorilor şi a tuturor zonelor
protejate
Pentru sectorul turistic, participarea şi implicarea în elaborarea planului de
dezvoltare turistică a unei arii protejate, precum RBDD, are ca rezultat creşterea calităţii
actului turistic prin:obiective şi servicii turistice specifice zonei,protejarea resursei
turistice şi atragerea unei anumite categorii de turişti.
Măsuri luate de INCDD şi ARBDD pentru implementarea ecoturismului
Trasee turistice pentru pasionaţii de ornitologie
- 10 trasee turistice în interiorul Deltei Dunării şi Complexului lagunar Razim
Sinoe
Poteci de învăţare/vizitare
- 3 poteci de învăţare/vizitare în zona C.A Rosetti
- 1 potecă învăţare/vizitare în zona Caraorman
Ghiduri pentru operatorii turistici
- Reguli
- Restricţii
- Ghiduri pentru un turism ecologic
Program de monitorizare a activităţii turistice
- Evaluarea fluxului turistic
- Chestionare de opinie
Materiale pentru educaţie ecologică
- Broşuri
- Pliante
- Filme documentare
Materiale de informare turistică
- Ghiduri turistice
- Pliante
Studii pentru implementarea ecoturismului rural
- Proiect pilot în C.A. Rosetti
Modalităţi şi căi pentru perfecţionarea dezvoltării resurse turistice
-Investiţii şi programe pentru promovarea activităţilor turistice cu impact redus asupra
mediului;
-Facilităţi financiare asigurate investitorilor în domeniu
-Programe de creditare a investiţiilor în domeniu
-Realizarea unei bănci de gene a animalelor domestice (porc,bovine,cai,câini) pentru
păstrarea genofondului şi ca atracţie turistică
-Realizarea unei infrastructuri corespunzătoare
-Realizarea transportului rapid-cu elicopterul care să facă legătura oraşului Tulcea,
reşedinţă de judeţ, şi zonele turistice din RBDD
-Monitorizarea valorificării resursei.
285

12. ENERGIA
12. 1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Pentru
transportul energiei electrice din Ucraina în sistemul nostru, în extravilanul oraşului
Isaccea este construită staţia de transformare 750/400 kv care este amplasată pe o
suprafaţă de18 ha.
Aspectele impactului sectorului energetic sunt următoarele:
- Efecte biologice ale câmpului electric de 59 Hz;
- Producerea de ozon;
- Impactul asupra terenurilor agricole;
- Impactul vizual ( estetic ) şi impactul ecologic;
- Impactul liniilor de transport asupra populaţiilor de păsări sălbatice de talie
mare.
12. 2 . Consumul brut de energie
Nu este cazul în RBDD.
13.TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL
Această activitate se va dezvolta în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile
şi menţinerea biodiversităţii în RBDD. Pe termen lung aplicarea unui sistem managerial
de reguli în navigaţia din RBDD, precum şi o strictă supraveghere a acestora crează
premizele menţinerii stării de funcţionalitate a ecosistemele deltaice.Transporturile
constituie nu numai suportul de dezvoltare a activităţilor economice din RBDD,dar şi
modalitatea populaţiei locale de a se deplasa în interiorul deltei. Ministerul
Transporturilor, Locuinţelor şi Turismului, prin Programul Naţional Strategic asigură
fondurile necesare navigaţiei şi menţinerii rutelor navigabile. Prin implementarea
Sistemului Integrat de Monitoring în RBDD, această componentă va beneficia şi de
suport logistic satelitar-GPS. Regulamentul de navigaţie pe canalele şi lacurile din
perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării promovat la acest moment va asigura
respectarea măsurilor de siguranţă pentru navigaţie, mediu şi desfăşurarea unui turism
civilizat.
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului.
Din prelucrarea statistică a datelor oficiale primite de la Căpitănia Zonală Tulcea
cât şi a celor de la SC Navrom Delta SA, s-a procedat conform metodei CORINAIR, la
determinarea emisiilor de poluanţi în atmosferă produse de navele fluviale care au
activat în anul 2008 pe teritoriul RBDD, a navelor maritime ce au tranzitat canalul
Sulina, a navelor maritime ce au intrat în portul Tulcea şi au staţionat în anul 2008
precum şi a navelor de pasageri care au efectuat curse regulate în localităţile din
perimetrul RBDD. Astfel în anul 2008, aceste nave au consumat o cantitate de 8678
tone de combustibil. Cantitatea de bioxid de carbon estimată prin metoda CORINAIR a
fost de circa 27509 tone la acelaşi consum de combustibil iar emisiile anuale de bioxid
286

de sulf au fost de 8,67 tone. Prin metoda CORINAIR au fost determinate emisiile anuale
care au rezultat din traficul navelor de pasageri reieşind o cantitate de 2663 de tone/an
de bioxid de carbon şi de 0,84 tone/an de bioxid de sulf.
Graficul 13.1.1. Emisii anuale de metale grele(kg) rezultate din traficul naval
desfăşurat în anul 2008 pe teritoriul RBDD.
Grafic 13.1.2. Emisii anuale rezultate din traficul naval desfăşurat în 2008 pe
teritoriul RBDD (tone/an)
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor
din transporturi.
Dezvoltarea transporturilor în perimetrul RBDD a cunoscut o creştere
considerabilă, în ultimii ani în special, prin creşterea numărului de ambarcaţii motorizate
de mică capacitate de transport (4-10) locuri şi puteri de propulsie variabile (10-100 CP)
287

Totodată s-a constatat şi creşterea numărului navelor de transport pasageri în scop
turistic de capacitate mică şi medie (10-80) locuri, şi totodată creşterea numărului
motoarelor de propulsie în doi timpi.
Foto 13.2.1. Vase pasageri acostate în port
Având în vedere pericolul creşterii impactului acestei activităţi asupra
ecosistemelor naturale din rezervaţie, ARBDD a elaborat, împreună cu autoritatea
navală din Tulcea un regulament privind desfăşurarea activităţii de transport naval.
Acest regulament a fost aprobat prin Ordin al MMGA (Ordinul MMGA nr.111/2007) care
a intrat în vigoare.
Din datele preluate de la societatea comercială Navrom-Delta Tulcea în perioada
2004-2008 se poate observa în graficul de mai jos, evoluţia pasagerilor transportaţi pe
toate relaţiile din perimetrul rezervaţiei, precum şi a mărfii ce a fost transportată cu
navele fluviale din dotare. În anul 2008 numărul pasagerilor transportaţi a fost de
184.966 persoane iar cantitatea de marfă transportată a fost de 2.633.774 kg.Grafic
288

13.2.1.Evoluţia pasagerilor şi a mărfii transportate în anul 2008.
Tabel 13.2.2. Navele de pasageri care au efectuat curse în anul 2008 pe teritoriul
RBDD.
Nr.crt. NAVA TOTAL CONSUM (kg) TOTAL ORE
FUNCŢIONARE
1 VRANCEA 146.946 1256
2 BANAT 161.787 1383
3 MEHEDINŢI 121.513 1039
4 MOLDOVA 0 0
5 MARAMUREŞ 97.053 1078
6 MIRCEŞTI 80.792 898
7 COTNARI 29.770 744
8 FIENI 20.895 804
9 DELTA EXPRES 1 77.238 77
10 DELTA EXPRES 2 103.483 103
- TOTAL 839.877 7382
289

Traficul naval şi tranzitul maritim prin porturile din teritoriul RBDD.
Graficul 13.2.3. Nave intrate în port
Graficul 13.2.4. Nave ieşite din port
290

Grafic 13.2.5. Nave tranzit
Din înregistrările Căpităniei Zonale Tulcea a reieşit că în anul 2008 au fost efectuate
un număr de 16399 curse pentru treceri bac, acestea transportând 19466 vehicule
(intrate/ieşite) şi un număr de 83556 pasageri (intraţi/ieşiţi).
Foto 13.2.1.1. Vas de pasageri
291

De asemenea tot din aceleaşi surse a reieşit că în anul 2008 au intrat şi au ieşit din
porturile Tulcea, Sulina, Mahmudia un număr de 505787 de pasageri, astfel:
- Număr pasageri nave maritime-11794
- Număr pasageri nave fluviale străine-27218
- Număr pasageri nave fluviale româneşti-466.775
Tabel 13.2.5. Dinamica traficului naval şi tranzitul maritim în anul 2008
Nave
ieşite
Nave
intrate
Trafic
naval în port
din
port
Nave
tranzit Total
Nave
maritime 823 821 2047 3691
Nave
fluviale 10674 10792 1201 22667
Grafic 13.2.6. Dinamica traficului naval şi tranzitul maritim în anul 2008
În continuare se observă că şi în anul 2008 a scăzut traficul naval maritim şi
s-a menţinut la un nivel ridicat traficul naval fluvial.
292

Foto 13.2.1.2. Vas de transport pe Dunăre
13. 3. Situaţia parcului auto
Utilizarea excesivă a mijloacelor de transport naval individuale în defavoarea
mijloacelor de transport în comun este una din cauzele poluării sonore precum şi o
sursă majoră de emisii de poluanţi în atmosferă.
Având în vedere dispoziţiile din Legea 82/1993, cu modificările şi completările
ulterioare, privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunări” în ceea ce priveşte
anumite atribuţii ale ARBDD Tulcea, respectiv atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea
împreună cu Ministerul Transporturilor de reguli de circulaţie şi acces pe braţele Dunării
pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime s-a finalizat în cursul anului 2005 de
către ARBDD Tulcea documentaţia pentru promovarea unui act normativ privind
stabilirea unor reguli speciale de navigaţie pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării” pe canalele şi lacurile navigabile, în vederea completării Regulamentului de
navigaţie pe Dunăre.
Nu se poate realiza o situaţie a parcului de nave, deoarece începând cu anul 2006
Căpitănia Zonală Tulcea nu mai înregistrază navele cu capacitate de sub 20 C.P.
În perimetrul RBDD, navigaţia se desfăşoară atât cu nave de tonaj maritim
(gabaritul maxim admis pentru navele maritime fiind de 200 m lungime, 28 m lăţime şi
pescajul de 7,32 m) pe canalul Sulina (Dunarea Maritimă până la portul Brăila), cât şi cu
alte tipuri de nave care pot circula atât pe cele trei braţe (Chilia, Sulina şi Sfântu
Gheorghe), cât şi pe canalele interioare şi complexele lacustre, tabel nr.12.4.3.1.
293

Tabelul 13.3.1 Caracteristicile tehnice ale navelor fluviale care se deplasează în
RBDD
Nr.
Crt.
Tipul navei sau
ambarcaţiunii şi
puterea instalată
Caracteristici
principale
L x B
( m )
Echi
paj
Capacitat
e
transport
produse
Capacitat
e
transport
Viteza
econom
ică
persoane (km/h)
( to )
2 - 3 - 10 cca. 25
I Ambarcaţiuni
agrement >250CP
II Nave profesioniste
1 Şalupă remorcher / remorcher >200CP
SR 65 CP 9,06 x 2,7 2 5 6 13-14
SR 150 CP 9,95 x 3,90 2-3 17 25 18
SR 180 CP
Şalupe servitute 180
CP
16,9 x 3,80 2 8 12 18 – 22
Şalupe inspecţie 150 12,64 x 3,24 2 6 10 18 – 22
P
Şalupe servitute tip jet 10,9 x 2,79 2 2 6 35
170 P
Remorcher 150 CP 15,6 x 3,80 3 6 12 18
Remorcher 180 CP
2 Remorchere >200CP
Remorcher 200 CP 21,5 x 4,20 3 - - 18
Remorcher 400 CP 32,2 x 5,80 5 - - 20
Remorcher 555 CP 33,4 x 6,3 5 - - 20
3 Bac Motor (BM): 150 17,71 x 3,65 3 - - 17
CP, 180 CP, 215 CP
4 Impingătoare >2400CP
Împingătoare 560 CP 20,8 x 7,7 3 - - 16
Împingătoare 1200 34,57 x 10,09 5 - - 22
CP
Împingătoare 2400 34,5 x 11,01 5 - - 25
CP
5 Hidrobuze şi nave de 27,5 x 5,00 4 6 - 16 30, 60, 80 18 – 24
pasageri turistice
6 Nave transport pasageri
Navă clasică 840 CP 45,21 x 7,09 x 6 80 300 24
Navă clasică 1.640 61,4 x 11,3 x 6 140 600 25
CP
Navă cu aripi portante 21,32 x 4,80 5 8 51 50
1.000 CP
294

7 Navă de pescuit 25,75 x 7,22 5 18 - 16
costier 385 CP
8 Nave tehnice
Ponton dotat cu 24,28 x 9,6 1 - - -
greifer
Doc plutitor 41,5 x 16,16 4 - - -
Macara plutitoare 40,5 x 20 3 - - -
9 Nave tancuri
Nepropulsate 20 x 4 1 30 -200 - -
Propulsate 54,26 x 9,9 5 30 - 200 - 15
10 Nave nepropulsate pentru mărfuri solide în vrac
Gabară 100 to 28 x 7 1 100 - -
Ceam 100 to 26,7x7,2 1 100 - -
Ceam 500 to 49,9x7,51 1 500 - -
Barjă 1000 to 38,25 x 11 - 1000 - -
Barjă 1500 to 70,2 x 11 - 1500 - -
Barjă 3000 to 88,96 x 11 - 3000 - -
11 Nave nepropulsate destinate cazării pasageri
Ponton-Dormitor 28,2 x 5 1 18 - 40 20 - 42 -
12 Nave maritime cca. 130 x 18 x 9 21 4000 0 26
6000 CP
NOTĂ : L – lungimea; B – lăţimea.
Prin Ordinul nr. 111/2007 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia
pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au
reglementat atât viteza maximă admisă a navelor şi ambarcaţiunilor de agrement cât şi
traseele turistice din perimetrul rezervaţiei.
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
În anul 2008 au fost derulate acţiuni pentru continuarea implemetării programului
de reconstrucţie ecologică şi refacerea potenţialului piscicol, conservarea şi protecţia
genofondului şi biodiversităţii din RBDD, precum şi pentru modernizarea infrastructurii
ARBDD, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de implemetare a Planului de Management.
Principalele activităţi desfăşurate au fost:
- Organizarea de licitaţii conform dispoziţiilor legale din Ordonanţa de Urgenţă 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Întocmirea documentaţiilor de atribuire;
- Gestionarea contractelor de furnizare, prestări servicii şi lucrări încheiate de ARBDD;
295

- Urmărirea lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi refacerea potenţialului piscicol în
derulare, conservarea şi protecţia genofondului şi biodiversităţii şi a lucrărilor de
construcţii civile;
Pentru întocmirea programului de achiziţii, ce a fost aprobat de MMDD, s-a avut
în vedere propunerile din Master Plan-Suport pentru dezvoltarea durabilă în RBDD, ce
a fost elaborat în cursul anului 2005 de către INCDDD Tulcea şi aprobat de MMDD.
Obiectivele prevăzute în Master Plan au fost aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr.
40/2006, pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi
gospodărire a apelor şi prin HG 704/2007, privind unele măsuri pentru realizarea
Programului multianual prioritar de mediu pentru dezvoltarea durabilă a Rezervaţiei
Biosferei "Delta Dunării" pe perioada 2007 – 2009.
Valoarea aprobată la începutul anului pentru capitolul A – obiective de investiţii în
continuare a fost de 8.099.000,00 lei, ajungând la finele anului pe ultima Listă de
investiţii aprobată la valoarea de 8.761.000,00 lei.
Valoarea aprobată la începutul anului pentru capitolul B – obiective de investiţii
noi a fost de 13.563.000,00 lei, ajungând la finele anului pe ultima Listă de investiţii
aprobată, la valoarea de 4.288.000,00 lei.
Valoarea aprobată la începutul anului la capitolul C – Alte cheltuieli de investiţii, a
fost de 1.376.070,00 lei, ajungând la finele anului pe ultima Listă de investiţii aprobată la
valoarea de 1.485.000,00 lei, în care sunt incluse cheltuielile de dotări în valoare de
511.000,00 lei, care reprezintă valoarea dotărilor achiziţionate în anul 2007 şi Cheltuieli
de proiectare în valoare de 944.000,00 lei, care reprezintă contravaloarea Studiilor de
Prefezabilitate şi Fezabilitate întocmite în anul 2007.
Lucrări în curs de execuţie şi care au demarat în anul 2008:
1. Extindere sala de conferinţe şi spaţii de cazare la “Centrul Internaţional de
Instruire Ecologică”
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru demararea
lucrărilor de execuţie la platforma viitoarelor bungalowuri în valoare de 484.927,42 lei.
Pe diferenţa de structură s-a cheltuit suma de 142.072,48 lei totalul cheltuielilor fiind de
626.999,90 lei, la nivelul valorii aprobate prin Lista de investiţii pe anul 2008.
2. Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul
Gorgova-Uzlina
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de 4,45
km şi a fost executată o calibrare de canal, lucrarea fiind în execuţie.
S-au cheltuit 1.140.636,24 lei pe C+M şi 104.362,84 lei pe diferenţă de structură,
rezultând un total de 1.244.999,08 lei, dintr-un total de 1.245.000,00 lei prevăzuţi în
Lista de investiţii.
296

3. Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul
Somova-Parcheş
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de
3,00 km şi a fost executată o alimentare prin conducte a complexului dintre cele două
prevăzute.
Se lucrează în continuare la digul de apărare versant în lungime de 415 m şi la
stăvilarul tubular de evacuare, lucrarea fiind în execuţie.
S-au cheltuit 1.506.081,13 lei pe C+M şi 147.918,60 lei pe diferenţă de structură,
rezultând un total de 1.653.999,73 lei, dintr-un total de 1.654.000,00 lei prevăzuţi în
Lista de investiţii.
4. Amenajări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de reproducere
naturală a peştilor –complexul Dunăvăţ-Dranov
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de
14,50 km lucrarea fiind în execuţie.
S-au cheltuit 2.235.733,36 lei pe C+M şi 137.266,64 lei pe diferenţă de structură,
rezultând un total de 2.373.000,00 lei, dintr-un total de 2.373.000,00 lei prevăzuţi în
Lista de investiţii.
5. Lucrări pentru prevenirea colmatării gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D., pentru
menţinerea unui regim optim conform modelului hidrologic–etapa 1– decolmatare
canal Sulina-Cardon-Popina-Periprava
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de 7,70
km lucrarea fiind finalizată, urmând ca în perioada imediat următoare să se realizeze
recepţia la terminarea lucrărilor.
S-au cheltuit 1.834.924,98 lei dintr-un total de 1.835.000,00 lei prevăzuţi în Lista
de investiţii.
6. Lucrări de decolmatare a principalelor canale şi gârle pescăreşti din Delta
Dunării
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de
18,00 km , lucrarea fiind în execuţie.
S-au cheltuit 3.970.712,65 lei pe C+M şi 69.287,35 lei pe diferenţă de structură,
rezultând un total de 4.040.000,00 lei, dintr-un total de 4.040.000,00 lei prevăzuţi în
ultima Listă de investiţii aprobată.
Modernizare şi diversificare funcţionalitate a cantoanelor şi a centrelor de vizită în
scopul dezvoltării potenţialului turistic şi armonizarea cu cerinţele Uniunii
Europene
1. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Sfântu Gheorghe
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 22.019,76 lei, la care se adaugă diferenţa de structură
pentru plata avizelor aferente în valoare de 506,92 lei. Totalul cheltuielilor este de
22.526,68 lei, faţă de 23.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul
2008.
297

A fost organizată procedura de adjudecare a execuţiei lucrărilor, care este în curs
de finalizare, urmând ca în perioada imediat următoare să demareze lucrările de
execuţie.
2. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Murighiol
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 16.755,20 lei, la care se adaugă diferenţa de structură
pentru plata avizelor aferente în valoare de 501,24 lei. Totalul cheltuielilor este de
17.256,44 lei, faţă de 35.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul
2008.
A fost organizată procedura de adjudecare a execuţiei lucrărilor, care este în curs
de finalizare, urmând ca în perioada imediat următoare să demareze lucrările de
execuţie.
3. Cantonul Gura Portiţei
În momentul de faţă s-au obţinut toate avizele solicitate prin Certificatul de
Urbanism, urmând ca în perioada imediat următoare să fie depus dosarul PAC pentru
obţinerea Autorizaţei de Construire. Au fost întocmite Proiectul tehnic şi Detaliile de
Execuţie, urmând ca la începutul anului 2009 să fie demarată procedura de adjudecare
a Contractului de execuţie lucrări.
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru întocmirea
documentaţiei de proiectare în valoare de 32.627,63 lei dintr-un total de 35.000,00 lei
alocaţi pentru anul 2008 prin Lista de investiţii.
4. Reabilitare Centru de Informare Sulina
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata fazelor
de proiectare PT şi DE, în valoare de 33.915,00 lei, la care se adaugă diferenţa de
structură pentru plata avizelor aferente în valoare de 717,90 lei. Totalul cheltuielilor este
de 34.915,00 lei, faţă de 40.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul
2008.
5.Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Istria
Până la data de 31 decembrie 2008 nu au fost cheltuite fonduri pentru acest
obiectiv de investiţii, deoarece se află în curs de clarificare situaţia juridică a terenului.
Studiul de fezabilitate este aprobat. Totalul cheltuielilor este de 0,00 lei, faţă de
10.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
6. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Chilia Veche
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 31.392,20 lei, la care se adaugă diferenţa de structură
pentru plata avizelor aferente în valoare de 37,00 lei. Totalul cheltuielilor este de
31.429,20 lei, faţă de 40.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul
2008.
298

7. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Caraorman
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 25.146,12 lei. Totalul cheltuielilor este de 25.146,12 lei,
faţă de 40.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
8. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică C.A. Rosetti
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 27.001,10 lei. Totalul cheltuielilor este de 27.001,10 lei,
faţă de 30.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
9. Reabilitate şi modernizare Centru de Informare Ecologică Crişan
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 21.420,00 lei, la care se adaugă diferenţa de structură
pentru plata avizelor aferente în valoare de 1.523,91 şi expertiza tehnică în valoare de
1.649,00 lei. Totalul cheltuielilor este de 24.592,91 lei, faţă de 30.000,00 lei, valoare
aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
Alte lucrări de investiţii:
1. Extindere sediu A.R.B.D.D. şi conversia centralei termice de la motorină la
gaze
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului de deviere a cablului electric, în valoare de 7.285,58 lei, la care se adaugă
diferenţa de structură pentru plata avizelor aferente în valoare de 821,61 lei. Totalul
cheltuielilor este de 8.107,19 lei, faţă de 27.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de
investiţii pe anul 2008.
2. Amenajare trasee de acces şi observatoare ornitologice în R.B.D.D.
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata Detaliilor
de execuţie, în valoare de 13.451,96 lei, la care se adaugă diferenţa de structură pentru
plata avizelor aferente în valoare de 1.693,54 lei. Totalul cheltuielilor este de 15.145,50
lei, faţă de 46.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
3. Reconstrucţia ecologică în amenajarea piscicolă Ceamurlia
A fost întocmit în anul 2008 Proiectul tehnic, care a fost decontat, în valoare de
11.900,00 lei. Nu s-a putut trece la începerea lucrărilor de execuţie deoarece nu a fost
clarificat regimul juridic al terenului, care este în administrarea Consiliului Local Crişan,
jud. Tulcea.
4. Reconstrucţia ecologică în amenajarea piscicolă Murighiol
În anul 2008 a fost decontat Proiectul tehnic în valoare de 104.259,77 lei, nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor deoarece terenul se află în administrarea Consililui
Judeţean Tulcea. Suma prevăzută în ultima Lista de investiţii aprobată a fost de
105.000,00 lei.
299

5. Reconstrucţia ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat
În anul 2008 a fost decontat Proiectul tehnic în valoare de 94.410,00 lei, nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor deoarece terenul se află în administrarea Consililui
Judeţean Tulcea. Suma prevăzută în ultima Lista de investiţii aprobată a fost de
95.000,00 lei.
6. Împăduriri pentru consolidări de mal
În anul 2008 a fost decontat Proiectul tehnic în valoare de 57.429,40 lei, nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor deoarece terenul se află înproporţie de 80% în
administrarea Consililui Judeţean Tulcea. Suma prevăzută în ultima Lista de investiţii
aprobată a fost de 60.000,00 lei.
7. Lucrări de refacere a fondului forestier natural
În anul 2008 a fost decontat Proiectul tehnic în valoare de 20.706,00 lei, nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor deoarece nu a fost finalizat un act de colaborare între
Consiliul Judeţean şi ARBDD Tulcea, terenul aflându-se în administrarea Consililui
Judeţean Tulcea şi ARBDD . Suma prevăzută în ultima Lista de investiţii aprobată a
fost de 21.000,00 lei.
8. Reconstrucţia ecologică în amenajarea piscicolă Chilia
Nu s-a putut trece la întocmirea Proiectului Tehnic din cauza apartenenţei
terenurilor pe care se execută lucrările, Consiliului Judeţean Tulcea. Nu a fost cheltuită
nici o sumă în anul 2008, în ultima Listă de investiţii valoarea prevăzută este de
5.000,00 lei.
9. Lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoie-Istria-
Nuntaşi
În cursul anului s-a continuat procedura de obţinere a avizelor necesare pentru
acest obiectiv de investiţii, care datorită complexităţii acestuia a determinat o procedură
îndelingată în obţinerea tuturor avizelor necesare. Suma prevăzută în ultima Listă de
investiţii aprobată a fost de 5.000,00 lei.
10. Reconstrucţia ecologică în amenajarea agricolă Murighiol –Dunăvăţ
Nu s-a putut trece la întocmirea Proiectului Tehnic din cauza apartenenţei
terenurilor pe care se execută lucrările, Consiliului Judeţean Tulcea. A fost cheltuită
suma de 65,00 pentru obţinerea de avize, în anul 2008, în ultima Listă de investiţii
valoarea prevăzută a fost de 60.000,00 lei.
În ceea ce priveşte lucrările pentru care s-au întocmit studii de fezabilitate pentru
executarea de lucrări de reconstrucţie ecologică în amenajări agricole şi piscicole, în
cursul anului 2008 ARBDD Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea au constituit un grup de
lucru ce are ca sarcină soluţionarea modalităţilor de continuare a proiectelor având în
vedere regimul juridic al terenului.
Obiectivele de investiţii Reconstrucţia ecologică a amenajărilor piscicole
abandonate din zona Holbina-Dunăvăţ din Delta Dunării, jud. Tulcea – etapa a II a
şi Staţie de monitorizare a peştilor migratori din Dunăre, localitatea Isaccea, jud.
Tulcea au primit finanţările şi au fost decontate sumele în totalitate în cursul anului
300

2008, primul dintre obiective fiind deja recepţionat la terminarea lucrărilor, iar cel de-al
doilea urmează să fie recepţionat în perioada imediat următoare.
Valoarea cheltuielilor de capital prevăzută pentru anul 2008 se prezintă astfel:
Total investiţii propuse:
din care:
C+M
Diferenţă de structură
dotări
proiectare
Realizat:
Total investiţii
C+M
Diferenţă de structură
Dotări
Proiectare
14.534.000,00 lei RON
11.690.800,000 lei RON
1.388.200,00 lei RON
511.000,00 lei RON
944.000,00 lei RON
14.273.086,64 lei RON
11.445.425,56 lei RON
1.378.591,60 lei RON
510.114,81 lei RON
938.954,67 lei RON
Au mai fost organizate proceduri de adjudecare a contractelor de servicii, cu
finanţare din contul curent al A.R.B.D.D. pentru următoarele achiziţii:
- realizare articole de promovare personalizate A.R.B.D.D.;
- achiziţii de servicii de acreditare laborator A.R.B.D.D.;
- servicii de consultanţă financiară;
- servicii de supraveghere a lucrărilor de investiţii;
- elaborare şi tipărire poster, pliant şi buletin informativ pentru prezentarea proiectului
"Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversităţii şi resurselor
naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere "Delta Dunării" România/Ucraina";
- Conferinţe internaţionale pentru proiectul "Sistem integrat pentru monitoringul factorilor
de mediu, biodiversităţii şi resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere
"Delta Dunării" România/Ucraina";
- Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru reconstrucţia ecologică în
Polderul Zaghen din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării
România/Ucraina;
Tot în anul 2008 au fost achiziţionate prin cumpărare directă din fonduri din cadrul
Programului de vecinătate Români-Ucraina 2004-2006 Phare CBC RO2004
următoarele dotări:
- mobilier pentru Nava laborator pentru activităţi de monitoring în R.B.T.D.D,
România/Ucraina, sticlărie pentru laborator şi piese de schimb pentru aparatura de
laborator;
- achiziţionarea de materiale pentru prezentare, consumabile (mape, dosare PVC cu
şină, pixuri, hârtie xerox, tonere, DVD, CD, hârtie xerox foto etc.) pentru proiectul
"Cooperarea transfrontalieră pentru demonstrarea multiplelor utilizări şi beneficii ale
refacerii zonelor umede (în polderele Zagen şi Stensovsko Zhibrianskie Plavni) din
Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere "Delta Dunării" România/Ucraina";
- pagină web pentru proiectul "Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu,
biodiversităţii şi resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere "Delta
Dunării" România/Ucraina";
301

14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu
Tabel 14.2.1. Situaţia investiţiilor de mediu pe luna decembrie
mii RON
Nr.
crt.
Comisariat
Judetean
Plan de
investiii de
mediu pe
anul 2008 Realizat pe luna DECEMBRIE Obs.
total
buget
local
buget de
stat
surse
proprii
alte
surse
total
buget
local
buget de
stat
surse
proprii
alte
surse
1 CRBDD 47414,580 31449,350 2128,230 13837 5027,18 0 5027,18 0,00 0,00
Total
investitii
CRBDD 34286,896 24342,140 2663,746 7281,010
302

Tabel 14.2.2. Situaţia investiţiilor din programele de etapizare şi pentru conformare prevăzute a fi realizate de
agenţii economici şi instituţiile publice pe anul 2008
Decembrie
mii RON
Nr. agenţi
Plan de
investiţii de
mediu pe
anul 2008 Realizat la 31.12.2008
surse buget de
surse buget de
economici
total proprii stat alte surse total proprii stat
AFDJ GALAŢI-total 26176,000 0,000 12339,000 13837,000 18654,000 0,000 11373,000 7281,010
1.AFDJ Galaţi luna
DECEMBRIE 0,000 0,000 0,000 0,000 313,610 0,000 313,610 0,000
1.1. Apărări maluri canalul
Sulina şi sistem de
măsurători topohidrografice
şi semnalizare pe Dunăre 26176,000 0,000 12339,000 13837,000 18654,000 0,000 11373,000 7281,010
2. ARBDD 15918,000 0,000 15918,000 0,000 11943,696 0,000 11943,625 0,000
2. ARBDD DECEMBRIE 4713,570 0,000 4713,500 0,000
2.1. Reconstrucţie ecologică
a amenajărilor piscicole
abandonate din Holbina -
Dunăvăţ 71,000 71,000 61,487 61,487
decembrie 0,000 0,000
2.2.Staţie de monitorizare a
peştilor migratori din Dunăre 482,000 482,000 431,186 431,115
decembrie 0,000 0,000
2.3.Amenajare trasee de
acces şi observatoare
ornitologice 615,000 615,000 15,145 15,145
decembrie 1,690 1,690
alte
surse
303

2.4. Lucrări hidrotehnice
pentru îmbunătăţirea
circulaţiei apei în complexul
Gorgova -Uzlina 554,000 554,000 1245,000 1245,000
decembrie 26,430 26,430
2.5. Lucrări hidrotehnice
pentru îmbunătăţirea
circulaţiei apei în complexul
Somova-Parcheş 960,000 960,000 1654,000 1654,000
decembrie 705,120 705,120
2.6.Amenajări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de
mediu în zonele de
reproducere naturală a
peştilor-complex acvatic
Dunăvaţ-Dranov 955,000 955,000 2373,000 2373,000
decembrie 142,570 142,570
2.7. Lucrări pentru
prevenirea colmatării
gârlelor şi lacurilor din
RBDD pentru menţinerea
unui regim optim, conform
modelului hidrologic 1330,000 1330,000 1834,925 1834,925
decembrie 62,930 62,930
2.8.Reconstrucţia ecologică
în amenajarea piscicolă
Ceamurlia 500,000 500,000 11,900 11,900
decembrie 0,000 0,000
2.9.Reconstrucţia ecologică
în amenajarea piscicolă
Murighiol 512,000 512,000 104,259 104,259
decembrie 0,000 0,000
304

2.10. Reconstrucţia
ecologică în amenajarea
agricolă Carasuhat 300,000 300,000 94,475 94,475
decembrie 0,070 0,000
2.11.Împăduriri pentru
consolidări de maluri 327,000 327,000 57,429 57,429
decembrie 0,000 0,000
2.12.Lucrări de refacere a
fondului forestier natural 300,000 300,000 20,706 20,706
decembrie 0,000 0,000
2.13.Lucrări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor
hidrologice în zona Istria-
Nuntaşi 2000,000 2000,000 0,119 0,119
decembrie 0,000 0,000
2.14.Reconstrucţia
ecologică în amenajarea
agricolă Murighiol Dunavăţ 512,000 512,000 0,065 0,065
decembrie 0,000 0,000
2.15.Lucrări de decolmatare
a principalelor canale şi
gârle pescăreşti din Delta
Dunării 6500,000 6500,000 4040,000 4040,000
decembrie 3774,760 3774,760
3 Consiliul local Sulina 5320,580 2128,230 3192,350 3689,199 2663,746 1025,453
3.1. Staţie de epurare ape
uzate menajere 5320,580 2128,230 3192,350 3689,199 2663,746 1025,453
decembrie 0,000 0,000
TOTAL RBDD 47414,580 2128,230 31449,350 13837,000 34286,895 2663,746 24342,078 7281,010
TOTAL DECEMBRIE
5027,180 0,000 5027,110 0,000
305

14.3. Fondul pentru mediu
Administraţia Fondului pentru mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate
juridică, finanţată integral din venituri proprii, în coodonarea Ministerului Mediului, răspunde
de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
Urgenţă (OUG) nr. 195/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30
decembrie 2005), aprobată prin Legea nr.105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/mai 2006).
Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi
realizării proiectelor de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în
domeniul protecţiei mediului.
Fondul pentru Mediu (FM) este constituit conform principiilor europene „Poluatorul plăteşte”
şi “Responsabilitatea producătorului”, în vederea implementării legislaţiei privind protecţia
mediului înconjurător, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar.
Veniturile Fondului pentru mediu sunt venituri publice şi constau din taxe şi
contribuţii, ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume
datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003,
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Ele se constituie din:
contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi
neferoase de către deţinătorii de astfel de deşeuri, personae fizice sau juridice;
taxele pentru emisii de poluanţi în atmosferă;
taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru
depozitarea deşeurilor valorificabile;
taxa de 1 leu (RON)/Kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională;
contribuţia de 2% din valoarea substanţelor chimice periculoase;
contribuţia de 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase;
taxa de 1 leu (RON)/Kg anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, introduse pe
piaţă;
contribuţia de 3% din suma care se plăteşte anual pentru gestionarea fondurilor de
vânătoare;
sumele încasate din rambursarea finanţărilor acordate, dobânzi, penalităţi de
întârziere, alte operaţiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului
pentru mediu;
sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;
cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu;
dobânzi şi penalităţi de orice fel datorate de catre debitorii Fondului pentru mediu.
Aceşti bani se întorc, prin proiectele finanţate, la operatorii economici care au programe
de conformare şi care sunt ajutaţi, pe aceasta cale, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate
prin negocierea Capitolului 22- Mediu, cu UE.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt următoarele:
a) prevenirea poluării;
b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;
c) reducerea nivelurilor de zgomot;
d) utilizarea de tehnologii curate;
e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru
306

comunităţi locale;
g) gospodărirea integrată a zonei costiere;
h) conservarea biodiversităţii;
i) administrarea ariilor naturale protejate;
j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;
k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;
l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite
în condiţiile legii;
o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;
p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de
fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor
aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu este eligibilă pentru a derula proiecte
susţinute din Fondul pentru mediu.
307

SITUAŢIA INVESTIŢIILOR realizate A.F.D.J. R.A GALAŢI în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării în 2008
Nr.
crt.
DENUMIRE INVESTIŢIE
1. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
2. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
3. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
4. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
5. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
6. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
7. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
8. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
9. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
10. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
11. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
12. Apărări de maluri pe canalul Sulina
şi sistem de măsurători topografice
şi semnalizare Dunăre
Plan de
investiţii
2008
Total:
67.215,00
Buget de
stat
22.405,00
Credite
externe
44.810,00
Realizat (lei)
Realizat din planul de investiţii până la data
de 30.01.2008
1.413,73
Realizat din planul de investiţii până la data
de 28.02.2008
4.771,43
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.03.2008
4.771,43
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.04.2008
574,02
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.05.2008
870,36
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.06.2008
1.560,85
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.07.2008
460,84
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.08.2008
221,90
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.09.2008
533,09
Realizat din planul de investiţii până la data
de 30.10.2008
5.470,55
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.11.2008
321,51
Realizat din planul de investiţii până la data
de 31.12.2008
321,51
308

14.4. Fondurile Uniunii Europene
Programul PHARE
Programul Phare este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea
Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democrată
şi o economie de piaţă.
Programul PHARE este un instrument de pre-aderare, un sprijin instituţional ce se
concretizează pe patru domenii cheie :
- investiţii mari ;
- investiţii în implementarea aquis-ului comunitar;
- dezvoltare regională ;
- sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.
În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în direcţia
protecţiei mediului – PHARE „Naţional”, PHARE „Cooperare transfrontalier㔺i PHARE
„Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naţionale pentru fiecare an de funcţionare
progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la aspecte practice de
implementare. PHARE CBC (cooperarea transfrontalieră) reprezintă un instrument ce
contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare în
regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte generate de anumite situaţii care pot să
apară în context transfrontalier (ex. cazuri de poluare accidentală).
Tip de proiecte ce pot fi finanţate:
Acţiuni de protecţie a mediului
Fluidizarea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele
de trecere a frontierei
Dezvoltarea regională socio – economice
În vederea realizarii proiectelor (investitiilor) de mediu, beneficiarii eligibili (agentii economici,
ONG-uri, administratia publica locala, etc.) pot accesa Programele Phare (care au
componente de mediu) prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Regională pentru Dezvoltarea
Regiunii Sud-Est (ADR-SE).
Astfel în cadrul acestui program s-a finalizat implementarea Proiectului Phare CBC
RO 2004 /016.942.01.01 “Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu,
biodiversitaţii şi resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării
Romania/Ucraina
Acest proiect s-a desfăşurat în perioada 2006-2008 având ca obiectiv principal îmbunatatirea
nivelului de integrare transfrontalieră în regiuni de frontieră (rezervatii ale biosferei) pentru
stabilirea unor baze bune privind dezvoltarea economica durabila prin dezvoltarea unor
sisteme de infrastructură transfrontalieră.
Activitatile proiectului:
‣ lansarea proiectului;
‣ inventarierea factorilor de mediu relevanţi ce caracterizează starea actuală a
parametrilor biotici şi abiotici, starea biodiversităţii şi a resurselor naturale în
Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta Dunării” România/Ucraina (Studiul 1);
‣ inventarul surselor existente de poluare sau cu potenţial de poluare, şi a activităţilor cu
impact negativ asupra mediului în Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina (Studiul 2);
‣ elaborarea programului Comun de Monitoring;
‣ înfiinţarea Grupului de Lucru Comun (GLC) desfăşurarea întâlnirilor de analiză a
progresului proiectului ( în perioada derularii proiectului) şi a modului în care se
derulează implementarea Programului Comun de Monitoring;
‣ achiziţionarea laboratorului mobil şi a echipamentelor de laborator necesare;
309

‣ cursuri de instruire pentru personalul implicat în implementarea Programului Comun de
Monitoring;
‣ expediţii sezoniere comune de supraveghere, colectare probe şi prelucrare date , în
România şi în Ucraina;
‣ elaborarea bazei de date privind starea Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina;
‣ workshop-uri şi seminarii pentru utilizarea rezultatelor;
‣ realizarea materialelor informative (communicate de presă, brosură, poster);
‣ realizarea paginii web commune pentru Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina;
‣ organizarea Conferinţelor pentru diseminarea rezultatelor proiectului.
Proiectul a stimulat atât cooperarea regională internă cât şi cooperarea transfrontalieră, în
cadrul Euroregiunii « Dunarea de Jos » ca şi a cooperarii bilaterale dintre România şi
Ucraina.
În cadrul aceluiaşi program se află în curs de derulare Proiectul Phare CBC RO-
2005/017-539.01.01 „Cooperare transfrontalieră pentru demonstrarea multiplelor utilizari şi
beneficii ale refacerii zonelor umede (polderele Zagen şi Stensovsko Plavni) în Rezervatia
Biosferei Transfrontaliera Delta Dunarii Romania- Ucraina” ce se va desfasura în perioada 1
August 2007 – 27 Iunie 2009. Proiectul va contribui la realizarea obiectivului global al
Programului, de a îmbunatati integrarea transfrontalieră între regiunile de granită punând
bazele pentru o dezvoltare economică durabilă. Acesta va ajuta unui nou ciclu de dezvoltare
durabilă, prin îmbunatatirea protectiei mediului şi a managementului în zonele de granit, prin
demostrarea rolului reconstuctiei zonelor umede pentru ecologie, economie, agrement,
implicarea comunitatilor, monitoring, cercetare şi educatie. Obiectivul proiectului va fi realizat
prin implementarea activitatilor sale principale: elaborarea unui studiu de fezabilitate şi a unui
studiu de impact pentru reconstructia polderului Zagen în Romania, prin organizarea de vizite
de studiu în scopul învatarii din experienta reconstructiei Polderului Stensovsko Zhibrianskie
Plavni din Ucraina, şi a utilizarii multiplelor beneficii ce decurg din reconstructia zonelor
umede din UE (zonele de graniţă), diseminarea rezultatelor prin intermediul materialelor
informative (pliante, evenimente de presa, mass media). La final proiectul va produce un
studiu de Fezabilitate şi un Studiu de Impact pentru reconstructia polderului Zagen din
Romania. Pe baza acestor două studii, în etapa urmatoare, vor demara investitii pentru
activitatea de reconstructie, ce are în vedere transformarea unei zone umede fară importanta
economica, într-un loc pentru agrement, cercetare şi educatie, care va fi introdus în oferta
turistica pentru vizitatori. Acesta va servi la educatia ecologica pentru copii şi studenti, ca o
demonstratie practică a dezvoltarii durabile pentru o zona protejată. După reconstructie, zona
de recreatie va fi administrată de Primaria Tulcea, devenind o sursă de venit la bugetul local
şi va oferi noi locuri de muncă pentru populatia locală. Parteneri: Rezervatia Biosferei
Dunarea a Academiei Nationale de Stiinte a Ucrainei, Sucursala Tulcea a Agentiei Nationale
“Apele Romane”, Consiliul Local Tulcea, Consiliul Judetean Tulcea.
310

Foto 14.4.1. Polderul Zagen (vedere parţială)
Programul LIFE
LIFE este un instrument financiar pentru trei domenii principale de actiune: Mediu
înconjurator, Natura şi Ţările terţe. Cu toate că toate cele trei domenii de acţiune urmaresc să
îmbunătăţeasca situatia mediului înconjurator, fiecare dintre acestea are prioritati specifice.
Actiuni eligibile pentru finantare LIFE:
1. Mediu inconjurator:
- actiuni inovative şi demonstrative pentru industrie;
- actiuni de demonstrare, promovare şi asistenţa tehnică pentru autorităţile locale;
- acţiuni pregătitoare pentru sprijinirea legislaţiei şi politicilor comunitare.
2. Natura:
- acţiuni care urmaresc conservarea habitatului natural şi a faunei şi florei sălbatice de interes
UE
3.Ţări terţe:
- asistenţa tehnică pentru stabilirea unor structuri administrative pentru mediul înconjurator,
actiuni de conservare a naturii şi actiuni demonstrative pentru a promova dezvoltarea
sustinută.
Proiect LIFE NATURA (LIFE05NAT/RO/000169) „Salvarea Pelicanului cret din Delta Dunarii”
Proiectul se desfasoara în perioada 2005 -2009 având ca beneficiar: Administraţia
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi parteneri: Societatea Ornitologică Română şi Royal
Society for the Protection of Birds. Obiective proiectului sunt: menţinerea efectivelor şi
protecţia populaţiei de Pelecanus crispus din Delta Dunarii; desemnarea a cinci locaţii ca Arii
de Protectie Specială Avifaunistică; măsuri de conservare care vor îmbunătati condiţiile de
311

cuibărire. Proiectul LIFE Natura “Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării” este un proiect
de conservare a speciei pe toată suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD). În
urma desfăşurării acestui proiect, crearea de condiţii optime de cuibărit va fi rezultatul
înlăturării celor mai importante ameninţări la adresa coloniilor: deranjul şi degradarea locurilor
de cuibărit.
Foto 14.4.2. Platformă artificială
Alte proiecte derulate de ARBDD:
Proiect „ Delta Dunării – Peisajul anului 2007- 2009” derulat de ARBDD în parteneriat cu
organizatia International Friends of Nature (Austria), Prietenii Naturii din România, Institutul
National Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea.
Prin proiectul „Peisajul anului" organizaţia Prietenii Naturii, împreună cu reprezentanţii
asociaţiilor, organizaţiilor şi reprezentanţilor administraţiei locale, doresc să aducă regiunea în
atenţia europeană, să sprijine, să elaboreze şi să implementeze proiecte de dezvoltare
durabilă şi iniţiative de viitor, respectiv să finanţeze proiecte deja existente sau în derulare.
Lansarea oficială la nivel european reprezentată de festivitatea proclamaţiei a avut loc în data
de 2-3 iunie 2007 în Tulcea cu diverse acţiuni şi manifestaţii.
312

Foto 14.4.3 ,,Delta Dunării – peisajul anului 2007-2009”
Concluzii
Cheltuielile pentru protecţia mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, vizează
refacerea biodiversităţii, reprezentând un obiectiv prioritar al R.B.D.D., iar reconstrucţia
ecologică este singura modalitate de refacere a funcţiilor ecosistemelor.
Deoarece îmbunătăţirea regimului hidrologic este premisă pentru funcţionarea tuturor
ecosistemelor din Delta Dunării, aceasta a fost considerată o sarcină de primă urgenţă în
abordarea tuturor lucrărilor de renaturare planificate.
În amenajările agricole şi piscicole aparţinând Consiliului Judeţean Tulcea , nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor din cauza terenurilor aflate în continuare, în administrarea
CJT.
313