PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI 2

47
sau tradiţionale, care reunesc cetăţenii de vârste,
naţionalităţi şi categorii sociale diferite.
I.1.4.2
Evenimente culturale
Primăria Sectorului 2 promovează valorile culturale
prin prestigioasa galerie “Dialog”, unde s-au perindat
circa 12 expoziţii de valoare naţională şi internaţională,
semnate Wanda Sachelarie Vladimirescu, Florica
Ioan, Ariana Nicodim, Benedict Gănescu, Geo Goidaci,
Ion Vlad, s-au aniversat personalităţi precum:
Dan Hăulică, Horia Andreescu, Dan Iordăchescu, au
avut loc primele Târguri de anvergură ale anticarilor
etc.
Evenimente cu caracter repetitiv sunt organizate la
nivelul Sectorului şi de Centrul Cultural Mihai Eminescu.
Dintre acestea amintim: Festivalul Naţional
de Creaţie Literară „Mihai Eminescu”, Târgul Moşilor,
Şcoala “Dor”, Târgul de Pâine, Muzica Balcanilor.
I.1.4.3
Personalităţi ale vieţii culturale
De-a lungul timpului numeroase mari personalităţi
ale culturii româneşti au locuit în zona actualului
Sector 2 al Bucureştiului, printre care amintim: Mihai
Eminescu care a locuit în Strada Speranţei; Ion
Luca Caragiale (1852-1912) a locuit pe Strada Pitar
Moş nr.15; Generalul Ioan Odobescu (1793-1857)
a avut o mare proprietate, un vast teren, limitat de
străzile Icoanei, Aurel Vlaicu, Dumbrava Roşie, Jean
Louis Calderon, iar Şcoala Centrală de Fete a fost
construită pe proprietatea sa. Fiul său, Alexandru
Odobescu (1834-1895), a locuit în anii 1887-1888
pe Strada Clemenţei nr.35, actuala Stradă C. A.
Rosetti. Scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea
(1858-1918) s-a născut în cătunul Deluţa de odinioară,
la 2 aprilie 1858, astăzi Calea Călăraşi nr. 166
(fostă Calea Vergului nr.166), la întretăierea Căii Călăraşi
cu Strada Delea Nouă. Sculptorul Gheorghe
Anghel (1904-1966), a locuit pe Strada Vatra Luminoasă,
apoi pe Prelungirea Levănţicăi, pe străzile
Popa Soare, Precupeţii Vechi, mare parte din creaţia
sa fiind realizată aici. Dramaturgul Alexandru Davila
(1860-1929) a locuit în ultima perioadă a vieţii pe
Strada General Lahovari (actuală Icoanei) la nr. 108,
eseistul, traducătorul, criticul de artă; Petru Comarnescu
a locuit pe aceeaşi Str. Icoanei; pictorul Ion
Ţuculescu pe Str. Lizeanu nr. 5 etc.
În prezent, multe dintre aceste case nu mai pot fi
considerate case memoriale, sau nu mai pot fi vizitate
ca obiective culturale deoarece au o altă destinaţie
funcţională (restaurante, cabinete medicale etc.), ce
le îndepărtează de adevărata menire culturală. Se
remarcă o insuficientă publicitate a locurilor cu semnificaţie
culturală, a caselor memoriale, a străzilor
şi ansamblurilor arhitecturale, cu mare semnificaţie
istorică, devenite celebre în lucrări literare de o deosebită
valoare (vezi Mircea Eliade, Mihai Eminescu,
Camil Petrescu).
Se poate afirma că, în prezent, patrimoniul arhitectural
şi cultural al Sectorului 2 este aproape complet
neprotejat şi nevalorificat. Scoaterea la iveală a
acestui patrimoniu ar constitui o sursă de prestigiu
importantă, determinând creşterea atractivităţii Sectorului
2 din punct de vedere turistic, contribuind, astfel,
implicit şi la dezvoltarea economică.
I.1.4.4
Analiza SWOT
Puncte forte
Puncte slabe
Reţea reprezentativă a obiectivelor culturale.
Preocuparea autorităţilor administraţiei locale de domeniul
cultural.
Cel mai mare număr de lăcaşe de cult din Capitală.
Număr reprezentativ de obiective culturale specifice
stilului arhitectural neo-românesc (sec. XX).
Desfăşurarea unor evenimente culturale (târguri de
carte, festivaluri etc.) periodice, sală de expoziţii cu caracter
permanent (Galeria Dialog).
Slabă valorificare turistică şi economică a patrimoniului
arhitectural.
Comunicare deficitară între factorii responsabili în domeniul
cultural.
Grad avansat de deteriorare a obiectivelor culturale.
Nu există o strategie în domeniul cultural şi nici finanţe
destinate culturii.
Interes redus al cetăţenilor privind viaţa culturală.