PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI 2

45
I.1.4
Cultura
Moto: “Lucrurile nu sunt greu de făcut, totul este să
te pui în starea de a le face” Constantin Brâncuşi
Prezentare
Putem afirma cu certitudine că în arealul bucureştean
cele mai vechi zone de locuire umană se află
pe teritoriul Sectorului 2. Zona la care ne referim era
prielnică din cele mai vechi timpuri existenţei unor
colectivităţi umane.
Acest teritoriu din N-E Bucureştiului s-a dezvoltat
concomitent cu celelalte părţi ale întregului. Câteva
exemplificări sunt utile şi necesare. Primele manufacturi,
pomenite sub numele de fabrici, au fost înfiinţate
în sec. XVIII. Cea mai veche din Bucureşti,
este manufactura de hârtie, pe moşia Fundeni de pe
malul Colentinei, care a funcţionat între 1765-1776.
Sectorul 2 al Capitalei, denumit odinioară (sec.
XIX şi început de XX) sectorul negru al oraşului şi
meritându-şi, din multe puncte de vedere, această
denumire, se bucură azi de existenţa a 109 unităţi
de învăţământ preuniversitar de stat, dintre care renumitele
şcoli şi licee: Cantemir, Centrală de Fete,
Spiru Haret, Iulia Haşdeu, aproape 50 de biserici,
mânăstiri, capele, cea mai veche datând din sec. XVI
(Mânăstirea Plumbuita) şi cea mai nouă din sec. XXI.
Se bucură, de asemenea, de existenţa unor monumente
de arhitectură precum: case de târgoveţi din
sec. XVIII, lăcaşuri bisericeşti, aşezăminte boiereşti
precum Casa Lahovari (sec. XIX) realizată de întemeietorul
şcolii româneşti de arhitectură, Ion Mincu,
Casa Filipescu (sec. XIX) ridicată după planurile arhitectului
francez Louis Blanc (autorul Palatului Ministerului
Agriculturii, al clădirii Facultăţii de medicină
etc.), casă actualmente închiriată Ambasadei SUA în
România, palate aidoma celui construit de Grigore al
IV-lea Ghica pe temeliile unei case strămoşeşti, pe
malul Lacului Tei (1822).
I.1.4.1
Infrastructura culturală
Monumente istorice – statui
Sectorul 2 cuprinde un număr destul de însemnat
de statui: cea a lui C. A. Rosetti, unul din fruntaşii
mişcării de la 1848, amplasată în piaţa cu acelaşi
nume, opera sculptorului Wladislaw (Vladimir) Hegel,
autor al mai multor lucrări pe teritoriul României
la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La intersecţia
Străzii Vasile Lascăr cu străzile Thomas Masarik
(fostă Fucik) şi Batiştei se află monumentul omului
politic Vasile Lascăr, creaţia lui C. Horvath în 1908.
Operă de excepţie este grupul statuar închinat altui
mare om politic G. C. Cantacuzino (1845-1898) realizat
la intrarea în Grădina Icoanei, în 1904, de către
Ernest Dubois, figură de seamă a neo-clasicismului
francez. În secolul XX, am menţiona, în primul rând,
statuia lui Theodor Pallady, aflată în curtea Muzeului
cu acelaşi nume de pe Strada Spătarului, operă
a marelui Gheorghe Anghel, apoi lucrarea închinată
de Constantin Baraschi neuitatului I. Luca Caragiale,
aflată în prezent pe Str. Maria Rosetti, bustul lui
Miguel Cervantes din Piaţa Spaniei, realizat de Ion
Jalea, monumentul „1907” operă a lui Naum Corcescu,
ce urmează a fi inaugurat în Piaţa Florilor,
Ştefan Luchian, turnat în beton după sculptura
modelată de Ion Vlad şi amplasat în Parcul Ioanid,
Maternitatea, cioplită în piatră după modelul lui Ion
Vlasiu şi aflată în Grădina Icoanei, bustul lui Iuliu
Maniu şi cel al lui Corneliu Coposu, fruntaşii mişcării
ţărăniste – primul aflat în curtea sediului PNŢCD,
din Bdul Carol I, autor Tudor Panait, al 2-lea aflat
pe Str. Batiştei nr. 24 A, autor Gh. Iliescu-Călineşti,
bustul Generalului Andronic, erou naţional armean,
aflat în curtea Bisericii Armeneşti, de pe Bdul
Carol I, bustul lui Giuseppe Garibaldi, donat de
statul italian (autor anonim), o serie de sculpturi
consacrate alergătorului olimpic (autor Lelia Zuaf),
discobolului (autor Boris Caragea), atleţilor (autor
Daniel Panait), canotorilor, aflate în incinta complexului
Sportiv Dinamo.
În Parcul Tei se află o fântână decorativă, restaurată
în 2002, dar şi lucrări precum “Balade şi legende”,
sculptată în piatră de Geta Caragiu, “I. L. Caragiale”,
realizată tot în piatră, autor necunoscut, “Pasăre”,
realizată în inox şi montată pe un soclu placat cu
travertin, opera sculptorului Constantin Popovici,
iar în Parcul Circului descoperim o lucrare abstractă,
executată în piatră, autor Silvia Radu. În curtea
bisericii Popa Soare a fost amplasat, în anul 2004,
bustul filozofului Petre Ţuţea, în viziunea sculptorului
Vasile Gorduz.
O categorie aparte o constituie cele 4-5 cruci de
piatră – de sec. XVIII sau XIX – amplasate în diferite
locuri, cu prilejul unor momente istorice de seamă,
cea mai veche, de la intersecţia străzilor Popa Soa-