PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI 2

43
familii închiriind, de multe ori, locuinţe cu statut incert
de proprietate de la persoane particulare sau din patrimoniul
de stat sau/şi locuind fără forme legale);
- un nivel de studii foarte scăzut şi prezenţa unui
grad ridicat de analfabetism;
- venituri mici (venitul mediu pe membru de familie
este sub venitul mediu garantat, existând chiar familii
care nu au nicio sursă de venit).
Lipsa actelor de identitate
Unele naşteri s-au produs, de cele mai multe ori, în
afara maternităţilor fără apelarea serviciilor medicale
de specialitate. O altă problemă majoră este lipsa
încrederii în instituţiile publice, gradul de educaţie
scăzut, toate acestea reflectându-se prin înţelegerea
redusă a necesităţii de acceptare a normelor şi constrângerilor
sociale. De asemenea, a fost înregistrată
şi o lipsă a conştientizării faptului că numai având
actele de identitate şi acte locative pot beneficia de
serviciile oferite de instituţiile publice. Astfel, s-a constatat
că problema socială majoră care determină
apariţia unor situaţii de excluziune socială este lipsa
actelor.
În unele cazuri, o parte din romi au fost puşi în imposibilitatea
de a se adresa justiţiei sau organelor
administraţiei de stat datorită actelor de identitate
pierdute sau distruse, dar s-au descoperit şi persoane
care nu au avut niciodată acte de identitate.
Totodată, între lipsa actelor de identitate şi a celor
de proprietate există o determinare reciprocă. Lipsa
actelor de identitate conduce la discriminare faţă de
populaţia de etnie romă, la dificultăţi privind educaţia
copiilor şi integrarea pe piaţa muncii.
Situaţia locativă
Un procent semnificativ, reprezentând aproximativ
75% din populaţia de etnie romă nu are o situaţie stabilă
de locuire, nefiind în posesia unor contracte valabile
de închiriere sau de proprietate. Prin anchetele
sociale realizate, au fost identificate şi alte elemente
definitorii pentru situaţia cetăţenilor romi din punct de
vedere al nevoilor şi constrângerilor precum: ocuparea
abuzivă a unor terenuri şi spaţii, realizarea unor
construcţii fără autorizaţii, o stare de incertitudine în
ceea ce priveşte actele de proprietate, existenţa unor
spaţii improprii pentru locuire (baracă, bordei).
Lipsa actelor locative duce la imposibilitatea de a
dovedi o adresă, fapt care are numeroase implicaţii
administrative şi sociale. La nivel administrativ, lipsa
documentelor conduce la apariţia unor disfuncţionalităţi
de relaţionare cu administraţia locală pentru
obţinerea unor drepturi sociale şi accesarea serviciilor
publice, datorită prevederilor legislative legate
de înregistrarea persoanei la un anumit domiciliu. La
nivel social, acest fapt duce la situaţii de excluziune
socială, din punct de vedere legal, respectiva persoană
neputând să-şi exercite drepturile cetăţeneşti
şi neputând beneficia de educaţie, cursuri de calificare
profesională, servicii medicale, sociale etc.
Situaţia înscrierii la medicul de familie
S-a constatat că cca. 28% din populaţia de etnie
romă, adulţi şi copii nu sunt înscrişi la medicul de familie.
Problemele de sănătate ale populaţiei de romi
sunt complexe, dar nu au o determinare etnică ci,
mai degrabă, educaţională (stilul de viaţă) şi socioeconomică
(nivelul de trai scăzut). Pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor de sănătate ale populaţiei de
romi este necesar ca Ministerul Sănătăţii, în colaborare
cu Administraţia Publică Locală şi ONG-urile
rome să dezvolte programe speciale de asistenţă
medicală şi educaţie sanitară, în zonele cu o pondere
însemnată a acestei populaţii.
Nivelul de ocupare
La nivelul comunităţii rome există strânse legături
între calificări şi posibilitatea obţinerii unui loc de
muncă. Pregătirea profesională scăzută face ca romii
să aibă puţine calificări menite să-i sprijine să intre
pe piaţa muncii şi, de aceea, cei mai mulţi exploatează
resurse marginale pentru asigurarea veniturilor
necesare traiului zilnic. Bărbaţii practică meserii
tradiţionale ca: fierar-betonist (ursari), confecţioneri
bijuterii (argintari) şi colectare fier vechi (spoitori), iar
femeile sunt în general florărese sau activează în
domeniul serviciilor de salubritate urbană. Un număr
semnificativ de romi obţin venituri din munci necalificate,
în domeniul colectării deşeurilor.
Dintre persoanele aflate în câmpul muncii cu carte
de muncă, doar 15% sunt femei. Ponderea casnicelor
în totalul populaţiei feminine de etnie romă arată
slaba participare a femeii rome pe piaţa muncii. Se
poate afirma că, pe ansamblu, gradul de ocupare a
populaţiei de etnie romă este destul de mic.
Proporţia mare de zilieri, din totalul populaţiei, indică
faptul că romii se află într-o situaţie dificilă în ceea