PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÄ A SECTORULUI 2
PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÄ A SECTORULUI 2
PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÄ A SECTORULUI 2
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
14<br />
Dâmboviţei. Schema de amenajare a râului Colentina<br />
este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă.<br />
Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina<br />
s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a<br />
lacurilor Tei, Plumbuita, Fundeni şi Pantelimon, sub<br />
forma unor acumulări permanente pentru folosinţe<br />
de piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii, agrement,<br />
având următoarele caracteristici tehnice:<br />
- Lacul Tei – suprafaţă cca. 70 ha, volum acumulat<br />
2 mil. m 3 , lungime 2,6 km; volum de atenuare a viiturilor<br />
0,75 mil. m 3 ;<br />
- Lacul Plumbuita – suprafaţă cca. 44 ha, volum<br />
acumulat 0,9 mil. m 3 , lungime 2,65 km; volum de<br />
atenuare a viiturilor 0,68 mil. m 3 ;<br />
- Lacul Fundeni – suprafaţă cca. 88 ha, volum acumulat<br />
0,85 mil. m 3 , lungime 4,2 km; volum de atenuare<br />
a viiturilor 0,8 mil. m 3 ;<br />
- Lacul Pantelimon I – suprafaţă cca. 93 ha, volum<br />
acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km, volum de atenuare<br />
a viiturilor 1,5 mil. m 3 .<br />
Acumulările respective au fost dotate cu baraje<br />
de retenţie, prevăzute cu descărcătoare de fund şi<br />
descărcătoare de ape mari (în cazul debitelor mari),<br />
precum şi, parţial, cu ecluze. Pentru a mări capacitatea<br />
de preluare, la momente de criză, a volumelor de<br />
apă în exces au fost realizate lucrări de dragare.<br />
La nivelul lacului Tei există o microhidrocentrală în<br />
barajul către lacul Plumbuita.<br />
Ape de adâncime<br />
Apele subterane sunt în strânsă legătură cu caracteristicile<br />
morfologice şi constituţia geologică a<br />
subsolului. Adâncimea la care se găseşte pânza de<br />
apă freatică variază în general în funcţie de caracteristicile<br />
reliefului şi depozitelor acvifere. Pânza de<br />
apă freatică se află la adâncimi cuprinse între 20 şi<br />
30 m. De aici se alimentează cu apă potabilă platformele<br />
industriale şi locuinţele care nu sunt racordate<br />
la reţeaua de alimentare.<br />
I.1.1.3.2 Resursele de sol<br />
Sectorul 2 are un teritoriu administrativ de 32 km²<br />
din care suprafaţa intravilană este de 28,44 km², iar<br />
suprafaţa de spaţii verzi este de 3,56 km².<br />
Resursele cu valoare peisagistică (vegetaţie, faună)<br />
Zonele verzi sunt alcătuite din 896.952 m² de grădini<br />
şi parcuri publice, 451.500 m² spaţii verzi stradale<br />
(scuaruri şi platbande) şi 2.208.515 m² spaţii verzi<br />
în ansambluri de locuinţe, reprezentând aproximativ<br />
11,14% din suprafaţa sectorului. Suprafaţa medie<br />
totală care revine unui locuitor este de aproximativ<br />
9,87 m², iar suprafaţa medie a spaţiului verde public<br />
pentru un locuitor este de 3,73 m². Normele europene<br />
prevăd că, pentru o dezvoltare sănătoasă, fiecare<br />
persoană are nevoie de aproximativ 12-16 m.p. de<br />
spaţiu verde, în timp ce media internaţională recomandată<br />
este de 26 de metri pătraţi de zonă verde<br />
pe cap de locuitor. În aceste condiţii, devine evident<br />
că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă,<br />
în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă<br />
continuă de reducere a acestora.<br />
Dintre cauzele care au condus la reducerea drastică<br />
a suprafeţelor verzi din sector putem enumera<br />
creşterea traficului rutier şi acumularea de monoxid<br />
de carbon şi de plumb, dezvoltarea de activităţi economice<br />
de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini<br />
publice, extinderea suprafeţelor construite.<br />
Dintre speciile de arbori existente, cele mai întâlnite<br />
specii sunt: tei, stejar, frasin, arţar, catalpă, castan,<br />
plop, mesteacăn, conifere, fag, corn, dud, platan şi<br />
salcâm.<br />
Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind<br />
reprezentată în special de păsări.<br />
I.1.1 4<br />
Calitatea factorilor de mediu<br />
I.1.1.4.1 Calitatea aerului<br />
Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de<br />
surse fixe industriale, de obicei concentrate pe mari<br />
platforme, dar şi intercalate cu zone de locuit intens<br />
populate, la care se adaugă traficul auto şi traficul<br />
greu.<br />
Sursele industriale de poluare a aerului<br />
Poluarea provenită din industrie este extrem de<br />
diversă. Gama substanţelor evacuate în mediu din<br />
procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice<br />
şi anorganice care au şi conţinut de metale<br />
(Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO 2<br />
,<br />
NOx, NH 3<br />
, HCL, CO, CO 2<br />
, H 2<br />
S), solvenţi organici,<br />
funingine etc. În Sectorul 2, principalele zone de