PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI 2

11
Introducere
Bucureşti, Capitala ţării este cel mai mare oraş şi
principalul centru politic, administrativ, economic,
financiar, bancar, educaţional, ştiinţific şi cultural
din România. Prin prisma spectrului funcţional, de
capitală a României, Bucureştiul este un centru urban
foarte important sub toate aspectele: potenţialul
populaţiei, funcţiile administrativ-politice, rolul jucat
în transport, însemnătatea industrială, culturală, ştiinţifică
şi mediatică.
Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din
România, populaţia sa de peste 2 milioane locuitori
reprezentând cca. 88% din populaţia regiunii, peste
16% din populaţia urbană a ţării, respectiv cca. 9%
din populaţia totală a României. Caracterizat că fiind
un teritoriu de susţinere şi influenţă – „zonă metropolitană”,
oraşul Bucureşti are o localizare geografică
avantajoasă, fiind situat la confluenţa principalelor
coridoare de transport pan-european:
Coridorul 4: direcţia Vest – Est: Berlin - Viena - Budapesta
- Bucureşti - Constanţa cu ramificaţia sudică,
Bucureşti - Giurgiu - Istanbul - Thessaloniki;
Coridorul 9: direcţia Nord – Sud: Helsinki - Kiev/
Moscova - Iaşi - Bucureşti - Giurgiu - Istanbul - Alexandropolis;
Coridorul 7: traseul Dunării, care include Canalul
Rin - Main - Dunăre.
Prin statutul său metropolitan Capitala domină nu
numai regiunea de dezvoltare, ci şi zonele învecinate
acesteia. Astfel, cooperarea sau reechilibrarea în
regiunea Bucureşti – Ilfov este dependentă de zona/
regiunea metropolitană a Bucureştilor.
Sectorul 2 este situat în partea de nord-est a oraşului
Bucureşti, desfăşurându-se pe o suprafaţă de
32 km² cu o populaţie de aproximativ 360.000 locuitori.
Aici convieţuiesc români (cca. 96%), macedoromâni
(0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%),
romi (1,74%), germani (0,12%), saşi (0,01%). Dintre
aceştia, un procent de 46,44% îl reprezintă populaţia
de gen masculin şi 53,56% populaţia de gen feminin.
Conform statisticilor, populaţia Sectorului 2 este una
tânără, cu o medie de vârstă de 40 ani, populaţia
activă reprezentând 73% din totalul populaţiei.
Metodologia de lucru
Pentru elaborarea Planului Local de Dezvoltare Durabilă
s-a avut în vedere parcurgerea următoarelor
faze:
Faza I
Colectarea şi analiza datelor în vederea elaborării
strategiei de dezvoltare durabilă;
Colectarea datelor trebuie să vizeze informaţii privind:
- scurtă prezentare a zonei;
- date fizico-geografice;
- caracteristici generale ale economiei;
- domeniu social;
- starea mediului;
- domeniul cultural.
Faza II
Analiza datelor culese care vizează:
- examinarea oportunităţilor şi a constrângerilor;
- examinarea/ evaluarea capacităţii administraţiei
publice locale.
Etapa de culegere a datelor trebuie să includă, în
mod obligatoriu, aspecte ce vizează comunitatea în
ansamblu: capacitatea instituţiilor locale de a administra
sau de a iniţia proiecte de dezvoltare locală,
sprijinul din partea comunităţilor etc.
Pentru faza I, principalul tip de activitate constă în
culegerea de date care să permită diagnoza spaţiului
pentru care se elaborează strategia de dezvoltare.
Plecând de la această bază de date, următorul
pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare este
analiza SWOT. Specificul analizei SWOT este că
aceasta studiază concomitent caracteristicile interne
şi influenţele mediului extern, ţinând cont atât de factorii
pozitivi cât şi de cei negativi. În cadrul analizei
SWOT se evaluează mai întâi specificul intern al entităţii
pentru care se elaborează strategia, evidenţiind
punctele forte şi punctele slabe. Apoi se analizează
influenţele exterioare. Efectele pozitive fiind considerate
oportunităţi, iar cele negative, pericole. Analiza
SWOT este efectuată în colectiv de mai mulţi factori
implicaţi atât în elaborarea cât şi în implementarea
strategiei.