Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - MADR

Ministerul Agriculturii a lansat mai multe mecanisme de facilitare a accesului la credite pentru
agricultură, cum este Legea 150/2003 şi, mai recent, programul „Fermierul”, lansat în 2005 şi având
ca scop încurajarea investiţiilor pe termen lung în agricultură şi în sectorul agroindustrial, precum şi
accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD, derulate prin Fondul de Credite pentru Investiţii
Agricole. Prin programul „Fermierul” s-au oferit lichidităţi suplimentare băncilor comerciale
participante, cu dobânzi subvenţionate (5%) şi s-a permis garantarea cu utilajele achiziţionate prin
credit.
3.1.1.6. Utilizarea terenurilor
Suprafeţe mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii
Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării) în anul 2005,
România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est. Deşi zone semnificative
din suprafaţa agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condiţiile pedologice sunt
deosebit de favorabile activităţilor agricole de producţie în regiunile de sud şi de vest ale ţării. Cea
mai mare parte a suprafeţei agricole este arabilă (63,9%) iar păşunile şi fâneţele deţin de asemenea
ponderi importante (22,8% şi respectiv 10,2%). Podgoriile şi livezile, inclusiv pepinierele, reprezintă
restul de 1,5% şi respectiv, 1,4% din suprafaţa arabilă a ţării (INS – Anuarul Statistic al României,
2006).
Suprafaţa agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul. Transferul suprafeţelor de teren către
sectorul forestier şi al construcţiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafaţei agricole în
ultimii douăzeci de ani. Reducerea suprafeţelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană,
reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei
de folosinţă a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate.
Pădurile acoperă o suprafaţă importantă, însă se situează încă sub potenţial. Pădurile şi alte
terenuri cu vegetaţie forestieră (6.742,8 mii ha) reprezintă 28,28% din fondul funciar al României.
Acesta este compus din păduri (6.233 mii ha), reprezentând 92,4% şi alte terenuri acoperite cu
vegetaţie forestieră. (INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Ponderea suprafeţelor împădurite în totalul suprafeţei României se situează sub media europeană şi cu
mult sub nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil, având în vedere
condiţiile naturale ale ţării (32-35%).
100
80
60
40
20
0
Distributia exploatatiilor agricole si a suprafetelor agricole utilizate,
pe grupuri de dimensiuni fizice ale exploatatiilor (%, 2005)
0-5 ha 5-20 ha 20-50 ha peste 50 ha
ferme suprafata agricola utilizata
Aproape toată suprafaţa agricolă şi peste
o treime din fondul forestier au fost
privatizate. Retrocedarea şi redistribuirea
suprafeţelor de teren agricol şi forestier a
început în anul 1991, desfăşurându-se în mai
multe etape succesive. Ca urmare, până în
anul 2005, 95,6% din suprafaţa agricolă a
ţării şi circa 33% din cea împădurită au fost
retrocedate foştilor proprietari sau
moştenitorilor legali ai acestora. Totuşi,
titlurile de proprietate au fost emise fără o
verificare corespunzătoare a terenurilor din
punct de vedere cadastral şi fără înscriere în
Cartea funciară. Identificarea şi delimitarea
parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna
corect realizate, făcând astfel obiectul multor
litigii şi dispute.
Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din
suprafaţa totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafaţa totală păşuni (231,2 mii ha) şi 0,2% din
suprafaţa totală de fâneţe (32,4 mii ha) (INS, 2004).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 18