Studiu de evaluare adecvata - Gura Portiţei - Rezervatia Biosferei ...

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta
moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu
lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat .
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni
lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din
zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si
din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ
formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din
statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat .
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent
submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci.
Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometriemai mare,
incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea
prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un
strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate
depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica
adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m
sub nivelul hidrografic zero.
Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea,
poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea
caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe
bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa
marii la maree joasa” si “recife”.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme: Nisipuri
fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei
de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina,
Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri
adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii
sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a
valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in
timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de
nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica
adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de
3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.52/142