Studiu de evaluare adecvata - Gura Portiţei - Rezervatia Biosferei ...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Pentru Planul Urbanistic Zonal
Restructurare si modernizare SAT VACANTA GURA
PORTITEI – intravilan comuna Jurilovca, judet
Tulcea
Titular : SC GURA PORTITEI SRL Jurilovca
Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL
MAI 2013
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR
PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A
OBSERVATIILOR EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL
STUDIAT DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE A
STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA .
RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR
FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.2/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CUPRINS :
INTRODUCERE ................................................................................................................................................. 6
A. INFORMATII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL “AMPLASARE CENTRALA EOLIANA”
COMUNA JURILOVCA, JUDET TULCEA ................................................................................................... 8
A1. Informatii privind planul ..................................................................................................................... 8
A2. Localizarea geografica si administrativa a planului ................................................................. 17
A3. Modificarile fizice ce decurg din plan si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a acestuia.......................................................................................................................... 21
A4. Resursele naturale necesare implementarii planului ............................................................... 24
A5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .............................................................. 24
A6. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatea de eliminare a acestora ....................... 24
A7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului ...................... 30
A 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea in care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar ..................................................................................................................................................... 31
A9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de
implementare a planului .......................................................................................................................... 32
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului ................................ 32
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului ..................................................................... 34
A.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala
protejata de interes comunitar ............................................................................................................... 34
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului .. 39
B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA
DE IMPLEMENTAREA PLANULUI ............................................................................................................. 39
B.1.Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii ........................................................................................ 40
B.1.1.Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007 .. 40
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.3/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.2. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007 .. 41
B.1.3. Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 .................... 41
B.2. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .................................. 71
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora ....................................................................... 92
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ............................. 95
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ...................................... 98
B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar ............................................................................................................... 98
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au
fost stabilite prin planuri de management .......................................................................................... 99
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ............................................................. 108
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar
...................................................................................................................................................................... 110
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................. 111
C.1. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei ................................................................ 111
C.2. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei .............................................................. 112
C.3 Impact direct si indirect , singular, pe termen scurt, mediu si lung ................................... 115
C.4 Impactul din faza de demolare, constructie, functionare ..................................................... 115
C.5 Impactul rezidual ............................................................................................................................. 117
C.6 Impactul cumulativ .......................................................................................................................... 117
C.7 Evaluarea semnificatiei impactului ............................................................................................ 118
C.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de
alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar ............................................................................................................. 120
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.4/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.9. Evaluarea impactului planului propus ..................................................................................... 121
C.9.1. Evaluarea impactului cauzat de plan faraa lua in considerare implementarea masurilor de
reducere a impactului......................................................................................................................121
C.9.2.Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
...................................................................................................................................................................... 121
D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................................... 122
D.1. Masurile de reducere a impactului direct pe termen scurt .................................................. 122
D.2. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt .................................................. 123
D.3.Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung ....................................... 123
D.4. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung .................................. 124
D.5. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ........................................ 125
D.6. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si pasari
protejate ..................................................................................................................................................... 125
D.7. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului ............. 126
D.8. MONITORIZARE ................................................................................................................................... 127
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile ............................................ 129
si/sau habitatele de interes comunitar afectate ................................................................................... 129
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................. 131
ANEXE ............................................................................................................................................................ 133
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.5/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
INTRODUCERE
Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului nr.
19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor
potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurător, aceasta reprezentând „materia sa prima”, obiectul si domeniul de activitate si de
desfășurare a sa, purtătorul resurselor sale. Dezvoltarea societății presupune mediul
înconjurător la doua tipuri de de gradări:
• Unul ca urmare directa a exploziei demografice, a expansiunii orașelor, creșterii
considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii, agricultura si alte domenii de activitate
amplificării sistemelor de transport, comunicații, exploatări intensive a resurselor naturale.
Aceasta implica:
- poluarea aerului , apei, solului ,
- poluarea sonora – peisajul
- degradarea pădurilor , rezervațiilor , monumentelor naturale si a obiectivelor
antropice
• Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului
înconjurător pentru activități de turism si agrement.
Aceasta este rezultatul:
a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice, zone, puncte sau obiecte
turistice;
b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor obiective turistice
pe care le poate deteriora total sau parțial.
In ceea ce privește protecția si conservarea mediului, in România este creat un cadru
juridic solid, reflectat in sistemul de legi, hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul,
normele generale si speciale, precum si răspunderile ce revin societăților, persoanelor fizice si
chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. Zonele si stațiunile turistice beneficiază
de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător] prin măsura si programe
speciale, care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului.
Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma
turismului. Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:
conservarea și reabilitarea mediului.
Organizația Mondială a Turismului a reuşit să împartă normele de amenajare în mai
multe categorii:
1. Norme de dezvoltare, legate de construcția echipamentelor şi instalațiilor turistice si
care prevăd: limitarea dimensiunilor unei clădiri în raport cu mediul înconjurător, densitatea
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.6/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
construcțiilor în raport cu ariile de recreație, amplasarea construcțiilor față de rutele de acces,
elemente ale reliefului (râuri, lacuri, plaje etc.), amenajarea parcărilor în afara căilor publice de
acces, stabilirea accesului turiştilor la obiectivele turistice, plaje şi alte resurse naturale,
reglementarea firmelor şi reclamelor afişate.
2. Normele de calitate şi siguranță sunt definite la nivel regional, național şi internațional
şi se observă în toate structurile de primire turistică, prin: sistemul de clasificare pe categorii,
norme de întreținere a echipamentelor şi instalațiilor.
3. Planificarea locațiilor trebuie să țină seama de anumite norme şi principii legate de
amplasarea construcțiilor şi instalaților turistice: respectarea unui echilibru armonios între clădiri
şi spațiile verzi (spații protejate), integrarea estetică a construcțiilor în raport cu elementele
cadrului natural (peisaje montane sau de litoral).
4. Normele privind ingineria infrastructurii trebuie să respecte normele internaționale
pentru a garanta securitatea şi calitatea mediului.
5. Normele privind ingineria construcțiilor turistice trebuie să asigure securitate maximă
prin respectarea normelor tehnice de construcție, de rezistență la dezastre naturale şi de
calitate a instalațiilor folosite în unitate.
6. Amenajarea estetică a construcțiilor turistice independente sau din stațiuni are mai
multe funcții: conferă un aspect atrăgător, estetic şi relaxant, protecția împotriva dezastrelor
naturale, mascarea elementelor mai puțin atrăgătoare, reducerea sau eliminarea poluării fonice,
cunoaşterea de către turişti a vegetației locale etc.
7. Aspectul arhitectural influențează la rândul său imaginea de ansamblu a unității.
Există o serie de principii care trebuie respectate: păstrarea motivelor arhitecturale locale,
armonia cu cultura locală, folosirea de materiale specifice regiunii (exemplu: lemn în zonele
montane), adaptarea construcțiilor turistice pentru primirea şi accesul persoanelor în vârstă sau
cu nevoi speciale etc
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.7/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A. INFORMATII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL
“ RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA
PORTITEI ” COMUNA JURILOVCA, JUDET TULCEA
A1. Informatii privind planul
Denumirea planului: „ RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA
PORTITEI ” – intravilan localitatea Jurilovca, judetul Tulcea
Titular: S .C. SC SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L. Jurilovca
Descrierea planului:
Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situat pe
amplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei.
Suprafata analizata de prezenta documentatie este un teren ce prin Planul Urbanistic
General al comunei Jurilovca a fost delimitat ca trup separat de Intravilan, mai exact TRUP 9,
zona de institutii si servicii, subzona de sport-turism.
Constructiile existente pe amplasament sunt urmatoarele :
– corp cherhana 796,50mp parter ;
– vila Egreta 194,00mp P+1 ;
– foisor 43,00mp parter ;
– grup social sud 48,00mp parter ;
– magazin alimentar 110,00mp parter ;
– discoteca si spatii cazare 410,00mp parter partial cu mansarda ;
– depozit frigorific 210,00mp parter ;
– restaurant 462,00mp parter ;
– hotel 230mp P+1+M ;
– cabana pescareasca 180,00mp parter ;
– umbrar 85,00mp parter ;
– grup sanitar 92,00mp parter ;
– statie de epurare 170,00mp parter.
De asemenea mai exista si un numar mare de casute camping si foisoare/umbrele din
lemn, parte din acestea fiind in afara zonei in care este permisa construirea
Prin documentatia de urbanism elaborata anterior, in afara de introducerea in intravilan a
terenului, se prevedea si mansardarea completa a corpului cherhana si a corpului discoteca,
precum si realizarea unui numar de cateva zeci de case de vacanta cu regim de inaltime maxim
P+M. Din acestea nu s-a realizat decat mansardarea partiala a corpului discoteca, ca urmare
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.8/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
pe amplasament exista un disponibil suficient de suprafata atat construita la sol cat si
desfasurata aprobate prin acea documentatie.
Referitor la interventiile care se vor realiza asupra constructiilor de pe amplasament
anterior edificate, acestea sunt :
- Doua din acestea, Statia de epurare (P) si Vila Delfinul (P+1+M), nu vor suferi
alte interventii decat cele de refaceri finisaje si instalatii.
- Sase constructii parter: Magazin C6, Spalatorie C8 Terasa acoperita din lemn
C77, Beach bar din lemn C78, Piscina din beton C79, anexa din lemn cu stuf C80 vor fi
demolate. Casutele tip camping C52, C53, C74, C75, C76 vor fi de asemenea demolate; iar
casutele CI,C2 , C49, C50, C51 vor fi reabilitate si relocate.
- Patru constructii se vor aduce la regimul de inaltime P+ 1 +M acestea fiind: Vila
Egreta CI, Discoteca C7, Grup administrativ C9 P+M i Restaurant Cll P+M .
- Se propune construirea a cineispreze constructii noi cu regim de inaltime P+ 1 +M
pe terenul, liber de constructii, obtinut prin demolarea urmatoarelor cladiri: Garsoniera C2,
Grup social2 C3, Chiosc C4, Cherhana C5, Umbrar2 CIO, Magazie C13, Gratar C 14,
Depozit carburanti C15, Casa pesearilor C16, Umbrarl C17, Grup soeiall C18.Treisprezece
constructii parter vor fi demolate, iar casutele tip camping vor fi relocate. Patru constructii se
vor aduce la regimul de inaltime P+1+M. Se propune construirea a cincisprezece constructii
noi cu regim de inaltime P+1+M.
- Zona de piscine : in afara zonei costiere care are interdictie de construire conform
legislatiei .La faza DTAC , titularul proiectului va stabili impreuna cu proiectantul/arhitectul
locul exact de amplasare si numarul piscinelor , astfel incat sa fie respectata distanta de
150 m , care are interdictie de construire .
De asemenea se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7
m), avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate
panourile, va fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe
nisip (pamant),cu structura metalica galvanizata .
Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER (4 bucati – fig. 1 ) .
Sistemele centralizate tip VRF (debit variabil de agent frigorific) sunt pompe de caldura
apa-aer, sisteme de incalzire/racire, ce utilizeaza drept agent frigorific freon R410A,
acesta fiind distribuit spre punctele de utilizare prin conducte de cupru izolate prin retele
ramificate. Unitatile terminale folosesc evaporarea freonului pentru preluarea caldurii
degajate la interior si conducerea acesteia catre unitatile exterioare care o elimina in
atmosfera.
In aceste unitati o valva de expansiune electronica regleaza continuu debitul de agent
frigorific pentru a raspunde cererilor de frig sau cald ale incaperilor, mentinand
temperatura interioara la un nivel confortabil si constant. Capacitatea unitatii interioare
poate varia intre 25 şi 100% din capacitatea nominala, pentru a asigura o temperatura
constanta in incapere, la un debit de aer constant.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.9/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Freonul R410A este un agent frigorific ecologic, al carui principal avantaj este protejarea
stratului de ozon.
La sistem pot fi racordate unitati interioare cu o capacitate de pana la 120-130% fata de
capacitatea unitatii exterioare, iar numarul maxim de unitati interioare este cuprins in
functie de capacitatea de incalzire si racire a sistemului intre 6 şi 40. Posibilitatea de a
controla fiecare zona climatizata pastrează costurile sistemului VRF la nivel minim. Se
pot conditiona numai incaperile in care exista cerere de frig, in incaperile neocupate
sistemul de climatizare putand fi întrerupt.
Sistemul VRF are posibilitatea de autoverificare a erorilor cauzate de eventualele
probleme ce pot aparea pe partea de agent frigorific, instalatie electrica sau circuit de
comanda.
Unitatile exterioare au condensatorul racit cu apa si vor fi amplasate pe platforma
special amenajata, in functie de recomandarile producatorului. Unitatile exterioare sunt
special concepute si protejate pentru a face fata actiunii factorilor externi, avand
schimbatorul de caldura tratat anticoroziv.
Unitatile interioare sunt necarcasate sau carcasate, putand fi amplasate aparent sau in
pardoseala/tavan, in fiecare incapere care trebuie climatizata. Posibilitatile de reglare a
directiei jetului de aer permit distributia aerului in toata incaperea, asigurand astfel
confortul pe toata suprafata acestuia, in timp ce ventilatorul , de constructie speciala ,
permite functionarea unitatilor la un nivel cu unu nivel de zgomot foarte redus.
Unitatile sunt prevăzute cu filtre sita lavabile tratate impotriva mucegaiurilor si bacteriilor,
realizand astfel o filtrare foarte buna a aerului interior, curatarea lor fiind extrem de
usoara.
Legatura dintre unitatile interioare si cele exterioare se va face in circuit inchis prin
intermediul unui traseu frigorific alcatuit din tevi de cupru lichid-gaz, izolate cu tuburi de
izolatie cu grosime minima 13 mm, speciale pentru sisteme de climatizare, precum si
cablul electric de comanda al sistemelor de climatizare.
Repartizarea agentului frigorific pe ramuri se va face in functie de configuratia sistemului
prin intermediul unor teuri de distributie de constructie speciala, dimensionarea acestora
si a fiecarui tronson de traseu realizandu-se în functie de prescriptiile si recomandarile
producatorului echipamentelor.
Dupa incheierea lucrarilor de montaj toata instalatia va fi probata la presiune pe o
perioadă de minim 24 ore, urmand ca apoi sa fie incarcata cu agent frigorific si sa se
faca toate setarile si reglajele necesare functionarii optime a instalatiei.
Conductele pentru preluarea condensului se vor executa din teava de PP-R si se vor
monta cu o panta descendenta de minim 0,2 % spre punctul de evacuare.
La alegerea traseelor si amplasarea conductelor de condens se va tina seama de
urmatoarele aspecte:
• sa fie asigurata o panta minima de 0,2 %;
• traseele sa fie cat mai drepte evitandu-se desele schimbari de directie;
• reteaua sa fie accesibila pentru curatire;
• sa fie asigurata ventilarea permanenta a instalatiei de canalizare;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.10/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
• amplasarea conductelor sa se faca astfel incat sa se evite locurile de circulatie
intensa, si se vor feri de lovituri.
• amplasarea conductelor se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii.
Pentru asigurarea climatizarii in Satul de vacanta Gura Portitei s-a efectuat urmatorul
breviar de calcul :
Restaurant, P+M:
Sc =461.00mp, Sd =497.75mp:
Parter Sc =461.00mp:
Zona restaurant: doua accese, doua saloane, sala autoservire, grupuri sanitare, terasa
acoperita;
Zona de preparare: bucatarie,oficiu, spalator, 4 camere de preparare legume, carne,
peste, oua, fiecare avand acces separat din exterior;
Zona personal: doua accese din exterior, vestiare, grupuri sanitare;
Camera centrala termica cu acces separat din exterior;
Terasa acoperita.
Etaj mansarda partial Sc =36.75mp:
Coridor, doua camere locuit, scara acces exterior;
NECESAR FRIG: 40 kW
Discoteca, sala de expozitie si grup administrativ, P+1( alcatuit din doua corpuri alaturate:
discoteca P si grupul administrativ P+1E):
Sc =601.40mp, Sd =836.70mp:
Corpul discoteca Sc =373.00mp, Sd =373.00mp:
Sala discoteca cu acces direct din exterior;
Spatiu social , grupuri sanitare cu acces direct din exterior;
Receptie si doua birouri cu accese directe din exterior.
Corpul administrativ Sc =228.40mp, Sd =463.70mp:
Parter Sc=228.40mp
Hol acces, spalator,doua depozitari;
Cabinet medical
6 birouri, camera statie radio.
Etaj Sc=235.30mp( cu acces direct din exterior printr-o scara din lemn descoperita)
Vestibul, hol scara, hol distributie, 6 camere locuit pentru personal cu baie inclusa.
NECESAR FRIG: 70 kW
Vila Egreta, P+1(unitate de cazare)
Sc =198.42mp, Sd =396.84mp:
Parter Sc=198.42mp
Hol acces, scara;
4 camere cazare cu baie proprie;
1 camera cazare dubla cu baie proprie;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.11/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Oficiu;
Centrala termica cu acces direct din exterior.
Etaj Sc=198.06mp
Hol acces scara;
4 camere cazare cu baie proprie;
1 camera cazare dubla cu baie proprie;
birou.
NECESAR FRIG: 30 kW
Vila Delfinul, P+1E+M (unitate de cazare)
Sc =152.00mp, Sd =456.00mp:
Parter Sc=152.00mp
Hol acces;
6 camere cazare cu baie proprie;
Etaj Sc=151.00mp( cu acces direct din exterior printr-o scara din lemn descoperita)
Hol acces;
6 camere cazare cu baie proprie;
Mansarda Sc=152.00mp
Hol acces;
3 camere cazare cu baie proprie;
Living room.
NECESAR FRIG: 35 kW
Casa pescareasca, P ( 4 unitati de cazare cuplate, cu acces direct din exterior)
Sc =103.00mp, Sd =103.00mp:
4 camere de cazare cu baie proprie;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.
NECESAR FRIG: 8 kW
Garsoniera, P – unitate de cazare
Sc =40.70mp, Sd =40.70mp:
camera cazare;
baie
oficiu.
NECESAR FRIG: 3 kW
Unitati de cazare insula,P
C1
Sc =38.85mp, Sd =38.85mp:
camera cazare cu baie proprie;
terasa.
NECESAR FRIG: 3 kW
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.12/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C2,4,9
Sc =224.35mp, Sd =224.35mp:
6 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.
NECESAR FRIG: 54 kW
C3
Sc =75.95mp, Sd =75.95mp:
2 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.
NECESAR FRIG: 6 kW
C5,6,7
Sc =113.00mp, Sd =113.00mp:
3 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.
NECESAR FRIG: 27 kW
C8,10
Sc =150.00mp, Sd =150.00mp:
4 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.
NECESAR FRIG: 24 kW
C11
- Sc =515.20mp, Sd =515.20mp:
12 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior;
Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita;
Camera centrala termica cu acces direct din exterior.
NECESAR FRIG: 36 kW
TOTAL NECESAR FRIG INSULA: 150 kW
TOTAL NECESAR FRIG ( fara insula): 186 kW
TOTAL NECESAR FRIG GURA PORTITEI: 336 kW
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.13/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 1 –amplasarea puturilor de mare adancime si a pompelor de caldura
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.14/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fazele de desfasurare a planului supus studiului sunt :
Faza constructiei:
Pregatirea locului de realizare a constructiilor prin demolarea celor existente ( asa
cum au fost ele descrise mai sus ) ;
Realizarea fundatiilor ;
Construirea propriu-zisa a constructiilor noi ;
Conectari electrice la reteaua existenta in zona;
Racordari la reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare existenta in zona;
Faza de functionare ;
Faza de demolare– Satul de vacanta se prognozeaza a functiona nelimitat . Sunt posibile
pe viitor executarea si a altor lucrari de modernizare , care sa necesite lucrari de demolare
a unor constructii , insa satul de vacanta per ansamblu nu se va demola , iar activitatea
turistica va continua .
Durata de executie a lucrarilor de restructurare-modernizare sat de vacanta – 2-3 ani .
Durata etapei de functionare: Functionarea este prognozata a fi nelimitata in conditii normale
de stabilitate economica si politica .
Obiectivele planului:
Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea
turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea , in cadrul proiectului :
„ Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000 : Studiu de
caz Delta Dunarii ” , in care se mentioneaza ca :
„ Turismul , pentru judetul Tulcea , reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important
potential pentru crestere economica .
Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile
turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul
administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul
basculeaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei
Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii,
avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona .
Se crează, astfel, premisele unei abordări integrate, prin intermediul căreia obiectivul de
conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine
parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul central care stimulează atât
procesul de conservare si protectie a mediului cât si dezvoltarea socio-economică durabilă a
comunitatilor „.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.15/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Informatii privind racordarea la Sistemul Energetic National:
Se va face la reteaua electrica existenta in zona .
Fig.2 - Retea electrica existenta
Informatii privind alimentarea cu apa : conform Autorizatiei de mediu nr. 885/07.08.2008
revizuita , emisa de ARBDD Tulcea , pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei exista
alimentare cu apa ( put forat cu adancimea de 4 m care are legatura cu canalul de centura ,
prin intermediul statiei de pompare SP1 ( constructie supraterana ) amplasata langa statia
meteo . Se va pastra acest mod de alimentare cu apa si cladirile restructurate/modernizate se
vor racorda la reteaua existenta .
Informatii privind evacuarea apelor uzate : in reteaua de canalizare existenta , conform
Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.21/mai 2012 si a adresei Sistemului de Gospodarire a
Apelor nr.4662/03.12.2012 . Exista o statie de epurare ape uzate mecano-biologica tip AS
MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp si trei statii de epurare cu namol active tip FAST
50/60/80 .
Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate in lucrarile de
restructurare/modernizare Sat vacanta Gura Portitei :
- in faza de constructie ( restructurare si modernizare ) materiile prime utilizate sunt :
beton;
fier pentru armaturi ;
ciment , nisip , pietris pentru fundatii ;
stuf pentru acoperisuri ;
var lavabil pentru interior si exterior .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.16/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
- in faza de exploatare, materiile prime , auxiliare , combustibili si ambalajele folosite vor fi :
- motorina ( pentru centralele termice ) : cca 100 tone/an ( se depoziteaza in rezervoarele
centralelor termice ) ;
- sulfat de aluminiu : 10 kg/100 l apa potabilizata ;
- hipoclorit de sodiu : 2 l / 50 l apa potabilizata ;
- agent frigorific : R410 A - freon ecologic ;
- lazi PVC de capacitate de 20 kg , 30 kg
- produse alimentare , marfuri alimentare preambalate , bauturi alcoolice si racoritoare ,
cafea , tigari, conserve etc .
A2. Localizarea geografica si administrativa a planului
Amplasamentul se situeaza in intravilanul comunei Jurilovca, identificat prin: F12
intravilan T83, N565 , Cc564, Cc560, Cc561,562,563.
Fig.3 - Amplasament Gura Portitei fata de comuna Jurilovca ( sursa Google Earth )
In figura nr.4 este reprezentata zonarea functionala a terenului. Dupa cum se poate observa
terenul pe care se vor realiza lucrarile de restructurare si modernizare sat de vacanta face parte
din terenurile ce apartin domeniului public de interes national concesionat.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.17/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 4 – zonarea functionala a terenului
Imobilul se afla in folosinta S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L., conform :
- actului aditional nr.1 la contractul de concesiune nr.2845/15.10.2002 (15.605mp
teren apartinand domeniului public de interes local al comunei Jurilovca)
- contractului de inchiriere nr.3/13.05.2004 (34.488mp teren domeniu public de
interes national administrat de Agentia Domeniilor Statului).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.18/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Vecinatatile planului studiat prin prezentul studiu de evaluare adecvata sunt :
la Nord si Sud – Rezervatia Biosferei DELTA DUNARII,
la Est – Zona Litoral Plaja MAREA NEAGRA,
la Vest – Canalul de Centura al Rezervatiei Biosferei DELTA DUNARII.
Are acces atat la mare, cat si la lacul Razelm prin intermediul canalului Golovita.
Fig.5 – localizare amplasament pe ortofoplan ( sursa Google-Earth)
Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.1:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.19/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Tabel nr.1. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.20/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A3. Modificarile fizice ce decurg din plan si care vor avea loc pe durata diferitelor etape
de implementare a acestuia
Pentru realizarea acestui plan sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:
I. demolare constructii existente care vor fi modernizate
II. constructie;
III. functionare;
In functie de acestea, modificarile fizice ce decurg din plan sunt:
A.3.1. Modificari fizice in etapa de demolare
In tabelul nr.2 sunt prezentate constructiile care vor fi demolate si pe amplasamentul
carora se vor amplasa noile corpuri de cazare .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.21/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A.3.2. Modificari fizice in etapa de functionare
Nu vor avea loc modificari fizice in aceasta etapa , decat in situatia in care se vor realiza si alte
lucrari de modernizare .
A.3.3. Modificari fizice in etapa de constructie
- accesul pe amplasament:
Accesul in zona se poate face din DN 22 (E87) Constanta-Tulcea, pe directia nord-sud comuna
Jurilovca este traversata de drumul judetean DJ 222 care leaga localitatile Ceamurlia de Jos si
Jurilovca de drumul national, precum si strazile din interiorul comunei Jurilovca ( str. 1 Mai si str.
Portului ).
Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt: 90 Km fata de Constanta, 69 km fata de
Tulcea si 32 km fata de Babadag.
Fig. 6 – accesul pe amplasament
Din Jurilovca pana la Gura Portitei accesul se poate face pe apa cu ajutorul mijloacelor
de transport navale ( salupe , cabare , vaporase ) , traversand lacul Golovita .
La Gura Portitei se poate ajunge si pe uscat prin judetul Constanta ( localitatile Corbu ,
Vadu ) si apoi spre Canalul 2 – Periboina –Gura Portitei , un traseu estimat la 30 km ( de la
Vadu ) , insa trebuie traversata zona cu protectie integrala Grindu Lupilor si nu este
recomandat.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.22/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 7-8 traseu spre Gura Portitei ( via Vadu )
- executare fundatii – sapaturile cladirilor se vor realiza cu utilaje specifice (excavatoare).
In vederea stabilirii stratificatiei terenului de fundare si a principalelor caracteristici fizice ale
formatiunilor din care acesta este alcatuit, pe amplasamentul cercetat se vor executa
semimecanic foraje , pana la adancimi variabile pentru a se stabili la faza DTAC caracteristicile
tehnice ale fundatiilor .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.23/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Modificarile fizice care vor apare in perioada de constructie sunt reprezentate de cresterea
inaltimii cladirilor , la un nivel P+1+M , respectand HG nr.1516/2008 privind aprobarea
Regulamentului cadru de urbanism in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii .
A4. Resursele naturale necesare implementarii planului
Resursele naturale necesare implementarii planului propus prin PUZ sunt:
- materialul excavat pentru realizarea fundatiilor cladirilor demolate si refolosit la lucrarile de pe
amplasament;
- piatra , balastul si nisipul necesare constructiei fundatiilor cladirilor
A5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Restructurarea si modernizarea Satului de vacanta Gura Portitei nu va dispune de niciun fel de
resursa din cadrul ariilor naturale protejate existente in zona .
Pe perioada de functionare , Satul de vacanta va utiliza potentialul turistic al zonei , dar fara
niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariilor protejate.
In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA0031 Delta Dunarii
si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.
A6. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatea de eliminare a acestora
A.6.1. Emisii in apa :
- In perioada de restructurare si modernizare a Satului de vacanta potentialele surse de
impurificare a apei Lacului Golovita pot fi materialele de constructie depozitate
necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere
si navale ) . Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de
constructie se va face in interiorul terenului , nu pe malul lacului , iar utilajele si mijloacele de
transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .
- In perioada de functionare a Satului de vacanta Gura Portitei, apele uzate de tip fecaloidmenajer
vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in statia de epurare
existenta sa asigure parametrii impusi de NTPA 001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat
prin HG nr. 352/2005 ) care detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.21/2012 .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.24/142

A.6.2. Emisii in aer :
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
- In perioada de restructurare si modernizare a Satului de vacanta Gura Portitei :
Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul
materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in
functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al
materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate
la constructia ansamblului turistic, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut
redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.
In faza de constructie a constructiilor din Satul de vacanta Gura Portitei datorita intensificarii
traficului din zona studiata prin plan se va constata o crestere a poluantilor proveniti din surse
mobile. Avand in vedere insa ca aceste lucrari se vor desfasura pe o perioada relativ scurta de
timp ( 4-5 luni /an ) timp de maxim 2 ani , se preconizeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale
concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti: PM10, NO 2 ,SO 2 ,CO x .
Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la surse mobile se
calculeaza dupa urmatoarea formula:
Q = f x V, unde:
Q - cantitatea de poluant emisa in atmosfera, pe tip de poluant, exprimata in kilograme;
f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de tipul de combustibil si de tipul de
sursa mobila, exprimat in kg/litru de combustibil;
V - cantitatea de combustibil, exprimata in litri.
Factorii de emisie "f" utilizati pentru calcularea cantitatilor de poluanti emise in atmosfera de la
sursele mobile sunt urmatorii:
1. pentru surse mobile care utilizeaza motorina:
a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5
t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) - (non
Euro):
f = 0,0132 kg NO x /litru motorina;
f = 0,0006 kg SO 2 /litru motorina;
f = 0,0063 kg pulberi/litru motorina;
f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina;
b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5
t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) - (Euro):
f = 0,0115 kg NO x /litru motorina;
f = 0,0006 kg SO 2 /litru motorina;
f = 0,0011 kg pulberi/litru motorina;
f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina;
c) ambarcatiuni ( factori de emisie in g/kg benzina )
f=9,70 pentru NO x /litru benzina
f=34,4 pentru NMVOC /litru benzina
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.25/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
f=1,72 pentru CH 4 /litru benzina
f=1022 pentru CO/litru benzina
f=0,005 pentru NH 3 /litru benzina
f=0,08 pentru N 2 O /litru benzina
Consumul mediu de motorina pentru utilajele care vor fi utilizate la lucrarile de
restructurare si modernizare pentru SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL este cuprins
intre 6 si 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul mentionata anterior se obtin : 0,0792 – 0,1584
µg NOx/utilaj, 0,00036-0,00072 µg SO 2 /utilaj, 0,0378-0,0756 µg pulberi/utilaj , 0,0000168-
0,0000336 µg poluanti organici persistenti/utilaj si 0,000000048-0,000000096 µg cadmiu/utilaj .
Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din 25/06/2002 privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie, plumbului,benzenului si ozonului
in aerul inconjurator ) , valorile limita sunt :
- pentru dioxid de sulf :
- Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 350 µg/m 3
- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 125 µg/m 3
- Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 20 µg/m 3
- pentru dioxid de azot si oxizi de azot :
- Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 200 µg/m 3
- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m 3
- Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 30 µg/m 3
- pentru pulberi in suspensie PM10:
- Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 50 µg/m 3
- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m 3
- pentru monoxid de carbon :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 10 mg/ m 3
- pentru benzen :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 5 µg/ m 3
- pentru plumb :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 0,5 µg/ m 3
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate concluziona ca
impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la lucrarile de restructurare si
modernizare sat de vacanta vor fi nesemnificative. De asemenea, trebuie mentionat ca acest
impact este diminuat de caracteristicile zonei ( topografie, anotimp, vant etc.), de distanta fata
de sursa (la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10%) si de faptul ca utilajele
nu functioneaza simultan.
Se recomanada ca utilajele si mijloacele de transport utilizate sa fie in stare tehnica
buna.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.26/142

- In perioada de functionare :
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
In Satul de vacanta Gura Portitei exista trei centrale termice complet automatizate
( amplasate una ape insula si doua in zona complexului turistic ) de tip BUDERUS LOGANO
GE 315 dotate cu boiler de 1000 l/fiecare , care functioneaza cu motorina calorica si au un
consum de 8-12 l/ora . Aceste centrale termice se vor pastra si vor fi utilizate in cazul in care
se vor defecta pompele de caldura .
Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare
semnificativa a aerului, avand functiune turistica .
O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de
la ambarcatiuni ( in Satul de vacanta Gura Portitei exista 16 barci cu motor cu capacitatea de
5CP si 10 hidrobiciclete ) . Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a
atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de
numarul turistilor .
A.6.3. Emisii si deseuri generate in perioada de functionare a Satului de vacanta
In etapa de realizare a investitiei se poate menționa ca pentru obiectivul propus planul prevede
variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructie este minima.
Aceasta presupune un numar redus de operatii tehnologice, cantitati mai mici de materiale de
construcție clasice și implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitați.
In același timp, perioada de realizare a construcției se reduce considerabil, ca și personalul
executant necesar.
Intreaga execuție a lucrarilor pentru realizarea planului propus implica activitatea unui parc
divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare de materiale, precum și o
concentrare mica de efective umane.
Toate aceste activitați constituie surse de poluare pentru apa, aer și sol, in cazul in care nu va
exista o supraveghere stricta pentru ca lucrarile sa se desfasoare doar in perimetrul autorizat.
Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de
suprafața, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte
substanțe toxice și periculoase. Deasemnea prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori
de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta
gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare clasa de
depozit de deseuri prezentata in H.G. nr. 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Cea mai mare
parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, pentru constructiile definitive.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de
antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fi monitorizate din punct de vedere al
protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate astfel :
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.27/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
- menajere si/sau asimilabile acestora ;
- deseuri din materiale de constructie ( daca se rebuteaza sarje de betoane )
- plastic (din ambalaje, cabluri etc.)
- metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta si din
activitatea de intretinere a utilejelor ;
- hartie,carton ( din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier ).
Deseurile generate in faza de constructie , in functie de categorie , vor fi eliminate prin
utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut de substante
periculoase ), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care
nu se pot valorifica sau recupera , in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la
un depozit de deseuri autorizat.
Dupa finalizarea investitiei , se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in
europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.
Eliminarea deseurilor recuperabile ( hartie, PET , sticla , eventuale deseuri metalice) se
va face prin societati de profil autorizate .
Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG
856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 3 :
Tabelul nr.3 : tipurile de deseuri
Nr.crt. Tipul deseului Codul deseului conform
HG 856/2002
1 Pamant si material stancos, pietre, fara
17 05 03
continut de substante periculoase
2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03
3 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08
4 Deseuri material plastic 20 01 39
5 Namoluri de la epurarea apelor uzate 19.08.05
A.6.4.Managementul deseurilor
Capacitatea Satului de vacanta va fi dupa modernizare de 440 persoane , la care se
adauga aproximativ 100 de angajati , timp de cinci luni/an (respectiv perioada sezoniera, din
mai pana in septembrie inclusiv, in medie 150 de zile per an). Conform datelor statistice privind
indiciele de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice
din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un
locuitor este de 310 – 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 150 zile pe an, respectiv
cinci luni, pentru fiecare persoana cazata la pensiune va rezulta o cantitate de 127 kg deseu.
Rezulta:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.28/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
540 persoane x 127 kg/locuitor/5 luni = 13716 kg/an : 150 zile = 91,44 kg/zi
Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura deseurilor
menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:
Tabelul 4 : cantitatile de deseuri generate pe an
Nr. Deseu Procent, % Cantitate Cod deseu
Crt.
deseu
(kg/an)
1 Hartie si carton 16 2194.56 20 01 01,
15 01 01
2 Sticla 7 960.12 20 01 02
3 Metal 5 685.8 20 01 40
4 Plastic 12 1645.92 20 01 39,
15 01 02
5 Alte deseuri 60 8229.6 20 01 99
A.6.5.Eliminarea si reciclarea deseurilor
La implementarea planului propus prin PUZ vor rezulta deseuri de tip menajer si deseuri
de constructii. In ceea ce priveste managementul acestora se vor avea in vedere urmatoarele
aspecte:
- organizarea unor spatii de depozitare temporara a deseurilor in conformitate cu reglementarile
in vigoare;
- eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate;
- evitarea stocarii deseurilor pe amplasament pe durata lunga de timp.
Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in conditii de siguranta, in
conformitate cu legislatia in vigoare. Facem precizarea ca SC Sat Vacanta Gura Portitei SRL
are amenajat un spatiu pentru depozitarea selectiva a deseurilor generate pe amplasament si
de asemenea are incheiat contract cu societati autorizate pentru preluarea acestora .
Evidenta deseurilor se intocmeste conform prevederilor HG nr. 856/2002 , iar raportarea se
efctueaza lunar la ARBDD Tulcea .
Deseurile metalice ( aproximativ 400-500 kg ) se vor colecta si depozita temporar in incinta
amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate. Deseurile de tipul materiale de
constructii, nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii mediului , daca sunt
depozitate pe amplasamente autorizate . In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu
deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat
pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea cailor de acces
permanente . Cantitatile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament si transportate in
locurile autorizate mentionate de autoritatea de mediu si administratia locala .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.29/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 77/12.09.2012, folosinta actuala a terenului este nisipuri
si curti constructii, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului
Urbanistic General este zona IS – subzona sport-turism .
Fig.9- Imagini de pe amplasament –foto original Badea Gh
Fig. 10- Imagini de pe amplasament –foto original Badea Gh.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.30/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Tabel nr.5. Bilantul teritorial existent si propus
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.31/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea in
care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de
interes comunitar
Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racord la Sistemul energetic existent
pe amplasament . Pentru diminuarea consumului de energie electrica din Sistemul National se
propune construirea unui mic parc fotovoltaic cu o putere de 0,7 MW , ce va ocupa o suprafata
de 1,00 ha si patru pompe de caldura ( APA-AER ).
Alimentarea cu apa este rezolvata de statia de potabilizare existenta .
Evacuarea apelor uzate se realizeaza si in prezent in regim local , redimensionarea
statiei de epurare fiind reanalizata in contextul prezentei investitii . Conform adresei Sistemului
de Gospodarire a Apelor nr. 4662/2012 se mentioneaza „ investitia nu modifica parametrii de
capat evidentiati in documentatiile care au stat la baza obtinerii Autorizatiei de gospodarire a
apelor nr.21/mai 2012 . In concluzie , actele mentionate isi pastreaza valabilitatea , urmand ca
la faza de incepere a lucrarilor , beneficiarul sa solicite Notificarea de incepere a executiei „ .
A9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de
implementare a planului
A.9.1. Durata constructiei : Maxim 2 ani de la obtinerea Autorizatiei de Constructie.
A.9.2. Durata de functionare : perioada nedeterminata .
A.9.3. Durata dezafectarii planului : nu este cazul .
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului
Singura activitate care se va desfasura pe amplasament va fi cea de turism .
TURISMUL DURABIL ca si concept reprezinta dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul si marketingul turistic, care sa respecte integritatea naturala, sociala si
economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru
generatiile viitoare.
DELTA DUNARII reprezinta definirea destinatiei turistice, ca arie geografica unica ce se
intinde pe o suprafata de 580000 ha, sit Natura 2000 care contine 18 zone strict protejate, 13
zone tampon si zone economice care reprezinta spatiu de locuit si de desfasurare a activitatilor
traditionale specifice pentru populatia locala .
Din impletirea celor doua notiuni , SC SAT DE VACANTA GURA PORTITEI SRL , prin
implementarea planului doreste sa imbunatateasca situatia existenta si de trai al comunitatii
locale, prin conservarea si utilizarea eficienta a cadrului natural existent .
Turismul durabil, în sensul cel mai pur, poate fi definit ca o industrie care încearcă să
aibă un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător şi culturii locale, dar în acelaşi timp să
sprijine creşterea veniturilor, reducerea şomajului şi conservarea ecosistemelor locale.
Turismul durabil îndeplineşte simultan mai multe caracteristici:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.32/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Sprijină integritatea locului. Turiştii caută agenți economici care accentuează caracterul
local în arhitectură, bucătărie, atracții, estetică şi ecologie. La rândul lor, veniturile din turism
determină o creştere a valorii a acestor active în rândul populației autohtone.
Stimulează calitatea nu cantitatea. Comunitățile nu măsoară succesul turismului prin
numărul de vizitatori ci prin durata medie a sejurului, cheltuielile făcute de turişti şi calitatea
experienței.
Nu îşi abuzează produsul. Acționarii anticipează creşterea presiunii şi aplică limite şi
tehnici de management pentru a preveni dispariția sau distrugerea unor resurse. Firmele
trebuie să coopereze pentru a sprijini habitatele şi resursele naturale, precum şi cele
culturale.
Este informativ. Călătorii nu învață doar despre destinația lor, ci şi cum să ajute şi să
sprijine caracterul acesteia, adâncind astfel experiența acumulată. Localnici vor învăța că
rutina şi activitățile zilnice pot fi interesante pentru străini.
Îi sprijină pe localnici. Firmele de turism încercă să angajeze şi să pregătească localnici,
să cumpere produse locale şi să folosească serviciile locale.
Este profitabil pentru toți membri societății. Dezvoltarea şi planificarea la nivel local sau
regional a turismului trebuie realizate astfel încât membrii societății să fie principalii
beneficiari ai veniturilor din această activitate.
Conservă resursele. Turişti conştienți din punct de vedere ecologic, favorizează firmele
care reduc poluarea, consumul de energie, iluminatul nocturn care nu este necesar,
folosirea apei şi a produsele chimice.
Respectă cultura locală şi tradiția. Vizitatorii străini observă şi învață tradițiile şi
obiceiurile locale. Populația rezidentă învață cum să facă față cerințelor turiştilor care pot să
fie diferite de ale lor.
Înseamnă excursii extraordinare. Vizitatorii încântați şi satisfăcuți vor lua cu ei noi
cunoştințe şi îşi vor trimite prietenii să treacă prin aceleaşi experiențe - ceea ce asigură un
flux continuu de turişti.
Organizațiile şi instituțiile internaționale au realizat importanța şi influența pe care
dezvoltarea durabilă o poate avea asupra turismului. Din această cauză acestea au încercat să
ofere consiliere, planificare şi sprijin spre o mai bună implementare a ideilor de turism durabil la
nivel local şi regional. Dintre documentele care conțin asemenea propuneri enumerăm: Carta
pentru Turismul Durabil (Aprilie 1995), Declarația de la Berlin (Martie 1997), Declarația pentru
Ecotursim (Mai 2002), Declarația de la Muscat (Februarie 2005).
Propunerile şi concluziile din aceste declarații sun similare. Acestea se referă în primul
rând la recunoaşterea importanței turismului:
creşterea importanței economice a turismului, previziunile de creştere globală ale acestuia,
răspândită geografic spre noi destinații şi rolul în procesul de dezvoltare per ansamblu;
numeroasele implicații ale turismului la nivelul societății, mai ales în privința respectului față
de elementele socio-culturale ale țărilor gazdă şi față de resursele naturale şi antropice ale
acestora;
rolul-cheie jucat de autoritățile locale şi regionale în dezvoltarea, promovarea şi
managementul turismului aflat în jurisdicția acestora;
importanța adaptării sensibile a arhitecturii şi respectul pentru simțul locului în vederea unui
turism durabil;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.33/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
un mediu înconjurător sănătos cu peisaje frumoase reprezintă baza unei dezvoltări viabile
pe termen lung a tuturor activităților legate de turism;
natura are o valoare intrinsecă şi ea necesită o conservare a speciilor şi respectarea
biodiversității;
impactul semnificativ pe care turismul îl poate avea asupra mediului antropic, atât pozitiv,
cât şi negativ;
responsabilitățile pe care le au atât a guvernului cât şi a sectorului privat în vederea
asigurării faptului că acest impact este pozitiv;
rolul pozitiv pe care turismul poate să îl joace în protecția şi conservarea atracțiilor naturale
şi culturale;
idealurile pentru o dezvoltare durabilă cuprind eficiența economică, mărirea coeziunii
sociale şi culturale şi protecția mediului înconjurător pot fi aplicate pentru toate formele de
turism.
La aceste conferințe, participanții au formulat o serie de propuneri şi inițiative pe care le
consideră necesare pentru a sprijini dezvoltarea turismului durabil.
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului : nu este cazul .
Activitatea desfasurata pe amplasament nu este de tip industrial , ca sa necesite
existenta unui proces tehnologic .
A.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala
protejata de interes comunitar
Planul propus spre avizare se afla pe un teren intravilan, care conform PUG-ului aprobat
are destinatia zona sport-turism .In Certificatului de Urbanism nr.77/12.09.2012 se mentioneaza
ca in zona UTR 3 , T9 – dotare turism –fost camping se pot realiza lucrari pentru dotare
turistica. Constructia/ansamblul vor avea caracter unitar , cu preluarea elementelor valoroase
din arhitectura locului .
Prin prezentul plan se va mari capacitatea de cazare de la 340 locuri la 440 locuri ( prin
suprainaltarea unor constructii existente ( P+M+1 ) .
Distanta fata de localitatea Jurilovca , suprafata amplasamentului ( 5 ha ) prognozeaza
faptul ca nu se va depasi capacitatea de suport a zonei .
Din punct de vedere durabil pentru amenajarea turistică a teritoriului o importanță mare
trebuie acordată capacității optime de cazare în raport cu gradul de concentrare a circulației
turistice. Definițiile clasice pentru capacitatea optimă de cazare exprimă legătura dintre turişti,
impactul acestora şi mediul înconjurător. Profesorul Vasile Glăvan consideră “capacitatea de
primire ca fiind capacitatea zonei de destinație de a absorbi turismul, până la limita impactului
negativ asupra acesteia.”
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.34/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Nu trebuie neglijat nici impactul ce îl au investițiile în turism, materializate prin
infrastructură sau construcții care la rândul lor pot avea un impact negativ asupra zonei în care
sunt realizate.
Există mai multe modalități de calculare a capacității optime de primire a unui teritoriu
sau stațiuni. Pentru exemplificare vă prezentăm o formulă de calcul al capacității optime de
primire a unui spațiu:
în care:
C OP – capacitatea optimă de primire turistică,
S - suprafața spațiului în hectare sau m 2 ,
K v – coeficient de corecție a gradului de utilizare a spațiului sau stațiunii, poate lua valori de la
0,75 la 0,80
N – norma de utilizare a spațiului în hectare sau m 2 . Daca satul de vacanta este asimilat unui
complex de case de vacanta , norma de utilizare a spatiului este de 0,0067 ha/persoana .
Astfel , pentru satul de vacanta Gura Portitei , capacitatea optima de primire turistica este :
C op = ( 5 x 0,8 )/0,0067 = 597 persoane
Din punctul de vedere al categoriilor capacității optime de primire turistică, profesorul
Glăvan a identificat mai multe categorii.
a) Capacitatea optimă de primire ecologică, care vizează nivelul de dezvoltare de la care mediul
devine degradat sau compromis. La orice nivel al utilizării trebuie puse două probleme: modul
în care turismul afectează ecosistemul (sol, apă, aer, relief, plante şi animale) şi costul refacerii
ecosistemului.
b) Capacitatea optimă de primire fizică, care vizează nivelul dezvoltării turistice la care facilitățile
oferite de teritoriu sunt saturate sau încep să manifeste deteriorări asupra mediului, datorită
suprautilizării.
c) Capacitatea optimă de primire social – perceptivă, care vizează principiul interdependenței
rețelelor dintr-o stațiune. Aceasta implică două componente: nivelul de saturare al localnicilor
care conduce la respingerea vizitatorilor şi reacția turiştilor atunci când nivelul toleranței
populației locale privind prezența şi comportamentul lor în zonele de destinație este diminuat.
d) Capacitatea economică optimă de primire, care exprima capacitatea unei locații de a absorbi
funcțiile turistice, fără urmări negative asupra mediului.
e) Capacitatea psihologică optimă de primire, care exprimă nivelul de confort pe care îl percep
turiştii în zona de destinație, raportat la atitudinea negativă pe care o percep din partea
localnicilor, la aglomerarea sau deteriorarea mediului.
f) Capacitatea de schimb turistic, care reprezintă un nivel de exploatare turistică a unei destinații,
până la care satisfacția oferită turiştilor este maximă, fără a avea urmări asupra resurselor
turistice sau mediului. Există mai multe posibilități de calcul:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.35/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Capacitatea de schimb turistic (C S ) care se calculează astfel:
unde:
S – suprafețele utilizate pentru turism, exprimate in m 2 sau ha
N – norma exprimată în m 2 / individ
Pentru satul de vacanta Gura Portitei , capacitatea de schimb turistic este :
C s = 5 /0,0067 =746
Numărul total de vizitatori / zi, folosind formula
N t = C S x R
unde:
N t – numărul total de turişti
C S – capacitatea de schimb turistic
R – coeficientul de rotație
Coeficientul de rotație R, dat de formula
unde:
h – numărul de ore / zi (când zona este deschisă)
t – timpul mediu de vizită (ore)
Coeficientul de rotatie nu poate fi calculat cu aceasta formula deoarece la Gura Portitei
nu se poate ajunge zilnic ( salupa circula o data /2 zile , iar salupele rapide nu au turisti zilnic
pentru transport ) .
Din fig.11 se poate vedea ca amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei se afla in
zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , intre doua zone de protectie integrala :
Periteasca-Leahova si Grindul Lupilor . In fig.12 se poate identifica traseul turistic nr.5 , care
face legatura intre Jurilovca si Gura Portitei .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.36/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig.11 – situarea Satului turistic fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.37/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 12 – harta traseelor turistice in RBDD
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.38/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului
La data intocmirii prezentului Studiu de Evaluare Adecvata NU s-au solicitat alte
informatii de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii .
B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
Amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI0065 ”Delta Dunarii” ,
in imediata vecinatate a ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA0031 „ Delta Dunarii
si Complexul Razim-Sinoe” , fiind in zona economica.
Fig. 13 - Pozitionare Sat de vacanta Gura Portitei fata de siturile Natura 2000
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.39/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii –zona marina
B.1.1.Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat
situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau
Isoëto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan
si alpin
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.40/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.2. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl
de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011
1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum ( Capul sarpelui )
1428- Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)
Aceste specii re regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :
B.1.3. Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 ,
modificat si completat de Ordinul 2387/2011
Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in
Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.41/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.4. Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007,
modificat si completat de Ordinul 2387/2011
Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta
Dunarii sunt :
B.1.5. Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si
completat de Ordinul 2387/2011
Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati in Fisa
Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.42/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.6. Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 ,
modificat si completat de Ordinul 2387/2011
Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in
Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
B.1.7. Alte specii importante de flora si fauna enumerate in Anexa nr.6 la Ordinul
1964/2007
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.43/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.44/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.45/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului.
Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat. Sistemul de
ierarhizare folosit este urmatorul:
A: reprezentativitate excelenta,
B: reprezentativitate buna,
C: reprezentativitate semnificativa.
D: prezenta nesemnificativa.
SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata
totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este
exprimat ca un procentaj „p”:
A: 100 ≥ p > 15%
B: 15 ≥ p > 2%
C: 2 ≥ p > 0%
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.46/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat
natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde
urmatoarele trei sub-criterii:
i) gradul de conservare a structurii,
I: structura excelenta
II: structura bine conservata
III: structura medie sau partial degradata.
ii) gradul de conservare a functiilor
I: perspective excelente
II: perspective bune
III: perspective moderate sau nefavorabile
iii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu
III: refacere dificila sau imposibila.
Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:
A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa celelalte doua
criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea
dupa al treilea criteriu.
B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de
clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii /
eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura
mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu
efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare
usoara(iii I).
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii
tipului da habitat natural respectiv.
A: valoare excelenta,
B: valoare buna
C: valoare considerabila.
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu
Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)
POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile
prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii
relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai
jos:
A: 100 ≥ p > 15%
B: 15 ≥ p > 2%
C: 2 ≥ p > 0%
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.47/142

D: populatie nesemnificativa.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:
i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
I: elemente in stare excelenta,
II: elemente bine conservate,
III: elemente in stare medie sau partial degradata
ii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu,
III: refacere dificila sau imposibila.
Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii
A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii
de refacere,
B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de
refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.
IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a
speciei:
A: populatie (aproape) izolata,
B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,
C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelenta
B: valoare buna
In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor
enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul
standard), pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei , nu au fost identificate
speciile de plante , habitatele , speciile de nevertebrate , pesti, amfibieni, reptile ,
mamifere pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunarii. Din aceasta cauza, in acest capitol se vor prezenta informatii
despre ROSCI0065 Delta Dunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara
NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .
Obiectivul analizat este amplasat in intravilanul localitatii Jurilovca, jud.Tulcea, pe un
teren curti constructii dat in concesiune beneficiarului investitiei. Acest perimetru se afla in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturala protejata de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunarii , in imediata vecinatate a ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina si
aria de importanta avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.
ROSCI0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454.037 ha.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.48/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.8. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii
In aceasta zona se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice).
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu
circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din
interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare
(lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri
din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri
izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semiinchise
si ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de
pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii
izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte
de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine,
luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele
deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial
miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului,
amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale)
Amplasamentul propus pentru efectuarea lucrarilor mentionate in prezentul Plan Urbanistic
Zonal este situat in intravilanul comunei Jurilovca, jud.Tulcea, deci intr-un ecosistem antropic
existent (asezari rurale).
B.1.9.Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul
Raportând planul propus la distributia habitatelor de interes conservativ la nivel european
pentru care a fost declarata aria protejata de interes european ROSCI0065 „Delta Dunarii”
facem mentiunea ca acesta va fi amplasat in incinta SC SAT VACANTA GURA PORTITEI
SRL , care detine Autorizatia de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita la data de 16.06.2009
si 15.02.2012 pentru activitatea alte servicii de cazare ( cod CAEN 5590 ) si restaurante
( cod CAEN 5610 ) , si pe care nu s-a identificat nici unul din habitatele mentionate mai
sus.
Referitor la speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Habitate mentionam ca in
conformitate cu Fisa standard, aprobata ca anexa la Ordinul MMDD nr. 1964/2007,completat si
modificat prin Ordinul 2387/2011 pentru ROSCI0065 Delta Dunarii in zona planului propus nu
au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.49/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig.14 – pozitionarea amplasamentului fata de ROSCI0065 Delta Dunarii , ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina
si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara
desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform formularului
standard NATURA 2000 sunt:
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca si
Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa
permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata,
Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de
substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse
in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc
in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari.
Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este
format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P.
pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba,
Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum,
Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum,
Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei
plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza,
Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.50/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din
zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificat acest tip de habitat .
6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanul
Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).
Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate
sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.
Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de
inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de
terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune
subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele
dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul
bazinului pontic.
Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata,
Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa
subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S.
pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la
distante mari de zona studiata.
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din
terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare
exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu
alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].
Plante: Cladium mariscus.
In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte
stufarisuri si rogozisuri inalte.
Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat .
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat
inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate
de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi
bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile
lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine
dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia,
Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis
vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis
solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.51/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta
moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu
lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat .
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni
lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din
zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si
din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ
formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din
statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat .
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent
submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci.
Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometriemai mare,
incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea
prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un
strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate
depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica
adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m
sub nivelul hidrografic zero.
Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea,
poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea
caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe
bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa
marii la maree joasa” si “recife”.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme: Nisipuri
fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei
de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina,
Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri
adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii
sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a
valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in
timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de
nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica
adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de
3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.52/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-
4 m pana la 20 m adancime.
Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici
fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt
bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara
inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius
vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus
draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri
grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor
stancoase natural expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub
forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din
degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a
lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje
submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase,
albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de
crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se
intalneste in zonele adapostite, demica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o
suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf
(Phragmites) maruntite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus
de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.).
Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus
repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum,
Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu
Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.
Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate
pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte
dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar
trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae,
din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic
inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea
pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin
(Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele
maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate
continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.53/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele
maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din
Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus,
Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp.,
Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.
Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J. acutus; –
mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele
litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti
mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).
Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,
Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi,
Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa,
Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora
subsp. Fragrans.
Acest tip de habitat este prezent in vecinatatea amplasamentului in zona de protectie
integrala Periteasca Leahova . Lucrarile de restructurare si modernizare care se vor
executa in incinta Satului de vacanta Gura Portitei NU vor afecta acet habitat .
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care
sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperaturi extreme si ariditate
estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul
verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta
distincta a pasunatului bovinelor.
Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate,
pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu
zonare tipica.
Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium,
Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago
maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,
Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum
officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri,
L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia
eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,
Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,
Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster
sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.54/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau
suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situate inspre mare la baza
dunelor inalte.
Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens,
Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii
perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre
Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune
similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale,
sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca 2 + ) poate varia foarte mult si
in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune
(dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata,
Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium
scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distinct formeaza complexe
strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni
interdunale, atat uscate cat si umede.
Plante: Hippophaë rhamnoides.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
2190 - Depresiuni umede intradunale
Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate
specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.
Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum
vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa
dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-
Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini
de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni
mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand
partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si
desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.55/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
– Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte
ale depresiunilor interdunale.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoëto-Nanojuncetea
- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor
lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia
uniflorae.
- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea
lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii
periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto- Nanojuncetea.
Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice
de plante sunt in general efemerofite pitice.
Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis
acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata,
Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus,
Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.
Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Acest
tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . In urma investigatiilor din teren
nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi,
in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce
plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita
(Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae,
Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla),
Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P.
perfoliatus.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau natanta
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau
muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R.
aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,
Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.56/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie
pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.
Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de
vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile,
aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta. Plante: Chenopodium rubrum,
Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si
bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si
vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu
graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni),
Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat
include tipuri de vegetatie din aliantele
Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.
Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca,
Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha,
Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae -
Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria
uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe
tatarica, Artemisio-Kochion – Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron
brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria
lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus
nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin
umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari
extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de
deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ
bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai
acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe
soluri turboase degradate.
Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum
autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratulatinctoria,
Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa,
Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus
uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.57/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio- Holoschoenion
Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin
mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.
Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile,
Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus
maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris,
Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa
pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio
doria, Dorycnium rectum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . In literatura de
specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si
Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si
lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium
(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); –
Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand
clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio
fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,
Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,
Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa,
Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus,
Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium
helenioides.
Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor
si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica,
comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare.
Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu
mai sunt cosite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii
climatice continentale pana la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium
angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.
Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii
restranse.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . In urma investigatiilor din
teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.58/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in
etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio- Centaureion nemoralis.
Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca
gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.
Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major,
Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis,
Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis,
Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu
utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar
albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze
(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si
Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase
(‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de
diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
1150 *- Lagune costiere
Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa
variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci.
Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii,
intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea
temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea
maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica
a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin
delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului.
Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai
multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin
uscat.
- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sasi aiba
originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un
impact minor in urma exploatarii.
2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,
Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp.
(Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp.,
Stratiotes aloides, Typha spp..
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.59/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix
alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate
mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer
spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane.
Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi
absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile
enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale
teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu
Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si
padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice eurosiberiene
cu Quercus spp. Habitatul include maimulte comunitati vegetale cu specii endemice
pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-
Jasminietum fruticantis.
Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.
crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus
catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis,
Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae,
Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus
zygioides, Veronica austriaca
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai
calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.
Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si
Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul
campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive
forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de
la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, Acer campestre sau
Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. -
Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din
sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si
sudul Romaniei.
Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus
ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.60/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CONCLUZIE :
Explicatia lipsei habitatelor si speciilor prioritare de interes conservativ din zona planului
propus este asa cum am mentionat faptul ca lucrarile de restructure / modernizare se
vor realiza intr-o zona in care se desfasoara activitati de turism care au fost autorizate de
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii .
B.1.10. Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale
de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)
1428 Marsilea quadrifolia
Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent
fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere
rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat,
asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin
numerosi sori induziati.
Specia nu a fost identificata pe amplasament .
1516 Aldrovanda vesiculosa
Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora
submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intrun
lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5.
Ierneaza prin muguri (turioni).
Specia nu a fost identificata pe amplasament .
2253 Centaurea jankae
Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase
(calcaroase), aride.
Aceasta specie nu a fost intalnita pe amplasament.
2255 Centaurea pontica
Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. NU a fost identificata pe
amplasament.
4067 Echium russicum
Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. NU a fost
identificata pe amplasament .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.61/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.11. Date despre ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina
Situl ROSCI 0066 Delta Dunarii –zona marina cuprinde o suprafata de 123.374 ha si
apartine regiunii biogeografice pontice , avand altitudini cuprinse intre 0 si 14 m .
Conform Fisei Standard Natura 2000 pentru acest sit avem urmatoarele caracteristici :
P Ulva rigida
C A
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.62/142

Caracteristici generale ale sitului :
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Cod % CLC Clase de habitate
N01 97 523 Zone marine , insule maritime
N02 3 522,521 Estuare , lagune
Alte caracteristici ale sitului : Corespunde cu unitatea geografica cu acelasi nume componenta
a Rezervatiei BiosfereiDelta Dunarii ( zona costiera a Marii Negre , de la varsarea bratului Chilia
la Capul Midia , cu extindere in larg pana la adancimea de 20 m ) .
Calitate si importanta :
Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor
Dunarii si aluviunilor depuse de acestea , incat aici exista habitate sedimentare unice la litoralul
romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse,
care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii .
Vulnerabilitate :
O serie de activitati umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin
desemnata , cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a apela Dunarii .
Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent , printr-o presiune
crescuta asupra acestora , in special asupra pestelui , precum si prin dezvoltarea unor activitati
nepotrivite sistemului deltaic , care pot determina disparitia unor zone de hranire si reproducere
a mai multor specii .
In Fisa standard Natura 2000 zona este domeniu public , facand parte din marea teritoriala . De
asemenea , este parte din marea teritoriala . De asemenea , este zona tampon a Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii .
Facem precizarea ca lucrarile mentionate in Planul Urbanistic Zonal NU se vor
desfasura in interiorul ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.63/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.12. Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat
Atât flora cât si vegetatia din zona mentionata nu au mai fost cercetate. Doar o singura
semnalare exista in literatura de specialitate referitoare la lucrarea botanistului Ioan
Serbanescu, din 1965, care a descris in zona Jurilovca o noua specie de Ruppia.
Pe amplasament sunt exemplare de salcie ( Salix alba ) si plop ( Populus alba ) , care nu
vor fi afectate de lucrarile de restructurare si modernizare .
Fig.15-16 - salcie ( Salix alba ) pe amplasament
Vegetatia din zona monitorizata se incadreaza in categoria zonelor cu vegetatie putina
sau lipsite de vegetatie ( p.44 din Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
– Ecosisteme naturale partial modificate de om , cap. D ,lit.c )
c) Plaje litorale puțin consolidate
Integrate în cordoanele litorale, acestea sunt porțiuni care sunt în cea mai mare parte lipsite
de vegetație sau cu vegetație rară sub formă de pâlcuri, tufe. Plaja litorală se dezvoltă pe cea
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.64/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
mai mare parte a litoralului, exceptând zonele: Zătonul Mic, Grindul Mocirla, între Gârla de
Mijloc şi Gârla Turcească, între Grindul Cazacului şi Împuțita şi în Golful Musura. Lățimea plajei
litorale variază de la 5-10m până la 60-100m. În cea mai mare parte, plaja litorală îngustă este
spălată de valuri, fiind constituită din material nisipos de origine organică şi de scoici în diferite
grade de măcinare.
Fig.17-18 - Imagini plaja Gura Portitei
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.65/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.1.13. Concluzii privind speciile si habitatele identificate pe amplasament
In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor
enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul
standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si
habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunarii.
In momentul de fata habitatele prezente in zona de interes sunt:
- teren curti constructii reprezentat de :
CORP A alcatuit din : linia de autoservire cu capacitatea de 400-500 persoane , bucatarie ,
gratar ( Barbeque ) , terasa cu capacitatea de 60 locuri si restaurant cu terasa “ La Talian “-
suprafata de 461,13 mp ) si capacitate de 175 persoane .
CORP B alcatuit din spatii depozitare alimente ( suprafata 160 mp ), spalatorie ( suprafata de
21 mp ), sala de conferinte cu capacitatea de 80 locuri si receptia ( suprafata de 329,40 mp ).
• Pizzerie –capacitate 50 locuri si bar ( 50 locuri )
• Vila Egreta -22 locuri
• Vila Delfinul-30 locuri
• Vila 3 – cabana pescarilor -8 locuri ;
Fig.19 – Vila Egreta
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.66/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
• Vila Scoica 6 -12 locuri ;
• Casute din lemn 84 locuri
Fig.20 – Cabana pescarilor
Fig.21 – casute din lemn
• Umbrar -85 mp
• Foisor-42,6 mp
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.67/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig.22 – foisor
• Teren tenis -485,44 mp
• Grup sanitar Nord (92,82 mp-deserveste casutele amplasate in zona nordica a campingului)
• Grup sanitar Sud (41,28 mp ) –deserveste casutele din zona sudica a campingului
• Cafenea -30 locuri
• Beach bar din lemn fara fundatie si o terasa cu o capacitate de 30 locuri
Fig.23 – beach bar din lemn
• Cantina personal cu bucatarie , camera ,lazi frigorifice, grup sanitar (capacitate 60 locuri –
asigura 3 mese/zi pentru angajatii societatii )
• Statie de tratare si potabilizare apa ( 149,38 mp )
• Centrale termice ( 2 bucati )
• Depozit carburanti cu suprafata betonata 12,4 mp
• Punct sanitar –suprafata 16,20 mp
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.68/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
• Statie de epurare ape uzate, mecano-biologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38
mp;
• 3 statii de epurare cu namol activ tip FAST50/60/80
INSULA cuprinde 12 casute avand in total 50 camere ( capacitate de cazare 2 locuri fiecare ) ,
cu dus si grup sanitar proprii, o statie automata de captare si de tratare a apei in conservare , o
centrala termica si un tanc de motorina .
B.1.14 Date despre speciile de mamifere ,amfibieni , reptile , pesti , nevertebrate
Referitor la speciile de mamifere pentru care s-a desemnat situl ROSCI0065 Delta
Dunarii facem urmatoarele precizari :
Spermophilus citellus ( popandaul ) , Mustela eversmannii ( dihorul de stepa ) si Vormela
peregusna ( dihorul patat ) sunt specii prezente in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti,
terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape , etc. preferand zonele neinundabile .
Lutra lutra ( vidra ) si Mustela lutreola ( nurca ) sunt specii care viețuiesc pe litoraluri
stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare și stătătoare, fiind înotătoare excelente .
Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona
lacurilor, baltilor, deltelor.Amplasamentul si vecinatatea acestuia nu ofera conditii de habitat
pentru aceste specii ( trafic intens de mijloace auto , navale si activitati industriale cu un numar
relativ mare 500-600 angajati ) .
ACESTE SPECII NU SE REGASESC PE AMPLASAMENT .
Pentru speciile de amfibieni si reptile nominalizate in Fisa Standard Natura 2000 precizam :
Bombina bombina ( buhai de balta cu burta rosie ) prefera baltile temporar
inundate . Pe amplasament si vecinatate sunt canale de incinta si navigabile care
nu ofera conditii de habitat prielnice .
Emys orbicularis ( broasca testoasa de apa ) . Locurile preferate ale acestei
broaste testoase sunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si
zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Pe amplasament si
vecinatatea acestuia aceasta specie nu a fost identificata , datorita traficului
intens.
Testudo graeca ( testoasa de uscat dobrogeana ) are drept habitat zonele cu
vegetatie semidesertica si padurile . Aceste tipuri de habitate NU se regasesc pe
amplasament si vecinatate , motiv pentru care specia NU a fost identificata.
Triturus dobrogicus ( triton cu creasta dobrogean ) este cea mai mare specie de
triton din Romania ajungand pana la 14 cm ( masculii ) si 16 cm ( femelele).
Traieste in baltile din Delta Dunarii . Pe amplasament si vecinatate nu s-a
identificat aceasta specie .
Vipera ursinii ( vipera de stepa ) s-a identificat in Delta Dunarii in zonele Letea,
Saraturi , Periprava . Nu s-a identificat pe amplasament.
Speciile de pesti pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii :
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.69/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
- Alosa pontica ( scrumbia de Dunare )
- Alosa tanaica ( rezeafca de Dunare )
- Aspius aspius ( avat )
- Cobitis taenia (zvarluga)
- Gobio albipinnatus (porcusor de nisip )
- Gymnocephalus baloni ( ghibort de rau )
- Gymnocephalus schraetzer ( raspar )
- Misgurnus fossilis ( tipar )
- Pelecus cultratus ( sabita )
- Rhodeus sericeus amarus ( boare )
- Sabanejewia aurata ( dunarita )
- Umbra krameri ( tiganus )
- Zingel streber ( fusar )
- Zingel zingel (pietrar )
Sunt specii caracteristice apelor dulci din Delta Dunarii .
Pe amplasament nu se regasesc aceste specii , insa in vecinatate pot sa apara cu totul
intamplator . Investitia NU va afecta in nici o faza a dezvoltarii sale speciile de pesti pentru care
a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunarii .
Referitor la speciile de nevertebrate din Anexa nr. 4 a Ordinului 1964/2007 facem
urmatoarele precizari :
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnat ca sit de importanta comunitara in
cadrul retelei Natura 2000 , conform Directivei Habitate pentru opt specii de nevertebrate :
o Arytrura musculus ( fluturele buha )- Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat
prielnic pentru aceasta specie .
o Catopta thrips - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta
specie .
o Coenagrion ornatum ( tarancuta ) -Colias myrmidone ( albilita portocalie )
Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie .
o Lycaena dispar ( fluturele de zi ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat
prielnic pentru aceasta specie .
o Ophiogomphus cecilia - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru
aceasta specie .
o Osmoderma eremita ( carabus ) : Specia se intalneste in padurile de foioase batrane,
livezi si parcuri cu copaci batrani si scorburosi. Amplasamentul si vecinatatile nu ofera
un habitat prielnic pentru aceasta specie .
o Theodoxus transversalis ( melc ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat
prielnic pentru aceasta specie .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.70/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.2. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie se intinde
pe o suprafata de 512.820 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine
medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa
cum urmeaza:
Tabel nr.6. Componenta sitului ROSPA 0031
Clasa de habitat Cod CLC
Procent din
suprafata sitului (%)
Estuare, lagune N02 522, 521 13
Râuri, lacuri N06 511, 512 11
Mlastini, turbarii N07 411, 412 49
Pajisti naturale, stepe N09 321 4
Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18
Paduri de foioase N16 311 5
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 151;
c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Pelecanus crispus
Aythya nyroca
Falco vespertinus
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Plegadis falcinellus
Egretta garzetta
Nycticorax nycticorax
Egretta alba
Recurvirostra avosetta
Ardeola ralloides
Sterna albifrons
Porzana porzana
Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo
Larus melanocephalus
Himantopus himantopus
Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus
Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus
Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Ardea purpurea
Botaurus stellaris
Asio flammeus
Coracias garrulus
Alcedo atthis
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
Pg.71/142

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Larus minutus
Sterna caspia
Sterna sandvicensis
Philomachus pugnax
Recurvirostra avosetta
Himantopus himantopus
Charadrius alexandrinus
Puffinus yelkouan
Aquila pomarina
Phalaropus lobatus
Larus genei
Pluvialis apricaria
Tringa stagnatilis
Tringa erytropus
Limosa limosa
Larus ridibundus
Numenius arquata
Calidris minuta
Anas clypeata
Calidris alpina
Calidris ferruginea
Phalacrocorax carbo
Tringa totanus
Phalaropus fulicarius
Tringa nebularia
Vanellus vanellus
Larus canus
Gallinago gallinago
Calidris alba
Anas crecca
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:
Anser erythropus
Aquila clanga
Branta ruficollis
Phalacrocorax pygmeus
Cygnus cygnus
Egretta alba
Mergus albellus
Falco columbarius
Netta rufina
Aytya ferina
Aythya fuligula
Anser anser
Anas strepera
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Pg.72/142
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.

De mentionat este faptul ca perimetrul ce se doreste a fi amenjat este cuprins in situl Natura
2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie.
Lucrarile de restructurare si modernizare a Satului de vacanta Gura Portiteise se
vor desfasura in incinta societatii si au avantajul ca nu vor fi afectate suprafete cu
habitate naturale de interes conservativ si nu va distruge sau modifica microclima din
zonele imediat invecinate .
B.2.1 . Avifauna in cadrul amplasamentului
Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelata cu particularitatile floristice si
asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile
geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor
factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea
granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspândire al speciilor, variind de
la o raspândire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii.
De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strâns legata de
combinatia acestor factori.
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai
putin diversificate in strânsa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul
animal exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile
de mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare
specie in parte.
Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit,
preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu
cât o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde
strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice,
microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va intâmpina dificultati mai mari in ocuparea
unor nise ecologice, consistând astfel din populatii restrânse. Aceste specii sunt cele mai
expuse riscurilor de restrângere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de
alta parte, cu cât o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise
ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspândire uniforma. Un
exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat
ecosistemelor antropizate, având o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un
bun fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia
decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta
(Corvus monedula), cotofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe
plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de
habitat, si care, odata cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea
altor habitate asemanatoare. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de
specializare este si fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din
anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone,
insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta.
In cazul pasarilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 43 de specii
identificate in vecinatatea amplasamentului SC Sat vacanta Gura Portitei SRL dintre care 19

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
de oaspeti de vara, 20 specii sedentare si 4 specii de pasaj, asa cum reiese si din tabelul
urmator:
Tabel nr. 7. Speciile existente in habitat
Denumire in româna Denumire stiintifica Cod Euring Statut de
conservare
Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3
Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC
Cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus PHAPYG SPEC 1
Stârc cenusiu Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC
Stârc rosu Ardea purpurea ARDPUR SPEC 3
Egreta mica Egretta garzetta EGRGAR NON-SPEC
Stârc galben Ardeola ralloides ARDRAL SPEC 3
Stârc de noapte Nycticorax nycticorax NYCNYC SPEC 3
Tiganus Plegadis falcinellus PLEFAL SPEC 3
Lebada de vara Cygnus olor CYGOLO NON-SPECE
Gâsca de vara Anser anser ANSANS NON-SPEC
Rata mare Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC
Rata cu cap castaniu Aythya ferina AYTFER SPEC 2
Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER NON-SPEC
Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPEC
Sorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC
Uliu pasarar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC
Vânturel de seara Falco vespertinus FALVES SPEC 3
Soimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC
Lisita Fulica atra FULATR NON-SPEC
Fluierar de mlastina Tringa glareola TRIGLA SPEC 3
Pescarus argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE
Pescarus râzator Larus ridibundus LARRID NON-SPECE
Chira de balta Sterna hirundo STEHIR NON-SPEC
Chirighita cu obraz alb Chlidonias hybridus CHLHYB SPEC 3
Chirighita cu aripi albe Chlidonias leucopterus CHLLEU NON-SPEC
Porumbel de stânca Columba livia COLLIV NON-SPEC
Gugustiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC
Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC
Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3
Dumbraveanca Coracias garrulus CORGAR SPEC 2
Rândunica Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3
Lastun de casa Delichon urbica DELURB SPEC 3
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
74

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Codobatura alba Motacilla alba MOTALB NON-SPEC
Lacar mare Acrocephalus arundinaceus ACRARU NON-SPEC
Pitigoi albastru Parus caeruleus PARCAE NON-SPECE
Cotofana Pica pica PICPIC NON-SPEC
Cioara de semanatura Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC
Cioara griva Corvus cornix CORNIX NON-SPECE
Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3
Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE
Vrabie de casa Passer domesticus PASDOM SPEC 3
Vrabie de câmp Passer montanus PASMON SPEC 3
Nota : cu albastru – speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE si Fisa Standard Natura 2000
Perimetrul in care se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare Sat vacanta
Gura Portitei se vor realiza pe constructiile existente, in incinta SC SAT VACANTA
GURA PORTITEI SRL Jurilovca, care nu ofera conditii de cuibarit / hranire pentru
speciile de pasari identificate.
Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formatiune de câmpii joase si
lunci, formatiune cu structuri sedimentare triasice, asa cum reiese de altfel si din
imaginea de mai jos (fig.24).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
75

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 24 – harta geologica a Dobrogei
Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 –
11 o C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400 mm/an), zile tropicale si secete frecvente,
bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara.
Pentru obtinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a intocmit un program de
monitorizare a perimetrului de studiu. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare,
s-a delimitat zona de studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.
Zona de studiu a fost stabilita astfel incât sa cuprinda incinta societatii precum si
zonele adiacente in functie de speciile de pasari monitorizate.
Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distincta de
pasari astfel incât calitatea datelor obtinute sa reflecte situatia reala de pe amplasament, si
anume: specii cuibaritoare, specii de pasaj, oaspeti de iarna. In acest sens, datorita faptului
ca amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim - Sionie), s-a monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de
pasari cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.
Observatiile de teren pentru identificarea speciilor cuibaritoare s-au efectuat in
perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au parasit
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
76

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
cuibul si sunt apti de zbor, moment când este cel mai usor de stabilit prezenta sau absenta
unei specii in zona de interes.
Studiul asupra faunei a fost efectuat conform tabelului nr. 8, functie de perioadele favorabile
si optime pentru fiecare grupare taxonomica vizata:
Tabel nr. 8. Studiul asupra faunei din zona studiata
prezenta / absenta
speciilor
Pasari
cuibaritoare
Pasari sedentare
Pasari de pasaj
Pasari care
Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
ierneaza
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
Legenda :
Perioada optima
Perioada
favorabila
Durata monitorizarilor faunei a fost astfel aleasa astfel incât sa se poata efectua monitorizari
atât in perioada de cuibarit, perioada de iernare cât si perioada de migratie, in vederea
identificarii tuturor speciilor tinta.In cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un
numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu,
dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: deplasari care sa acopere atât perioada de cuibarit cât si cea de
crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de
primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, vârful si sfârsitul perioadei de migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de
iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
4. pasari sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si
a celor care ierneaza.
In ceea ce privesc speciile de amfibieni, reptile , nevertebrate si mamifere,
acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile
pasarilor datorita faptului ca deplasarile pentru perioadele optime si favorabile se
suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila colectarea datelor impreuna. Date
despre aceste specii au fost tratate in capitolul B.1.10 . Facem mentiunea ca pe
amplasament si vecinate NU s-au identificat speciile de amfibieni, reptile ,
nevertebrate si mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
77

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Pasarile oaspeti de vara
Ca urmare a acestor monitorizari s-au identificat 35 de specii de pasari oaspeti de
vara in zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind
reprezentata de specii comune cu o larga raspândire in cadrul tabloului avifaunistic din Delta
Dunarii (a se vedea Lista speciilor de pasari identificate in zona de studiu). De asemenea,
majoritatea speciilor de pasari oaspeti de vara identificate reprezinta exemplare care au
tranzitat in zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibaresc in cadrul
amplasamentului studiat.
Referitor la prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care este important situl
Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat
monitorizari in vederea determinarii prezentei / absentei lor in cadrul zonei de studiu, iar in
urma acestora s-au obtinut urmatoarele date:
1. Pelicanul cret (Pelecanus crispus): nu a fost identificat in zona de studiu , nici macar in
zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
2. Rata rosie (Aythya nyroca): nu a fost identificata in zona de studiu , nici in zbor, tranzitând
zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
3. Vânturelul de seara (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei
specii, insa de fiecare data in zbor, tranzitând zona de studiu, fara a prezenta
comportament al unor pasari care cuibaresc in zona. De asemenea, au mai fost observate
exemplare si pe perioada migratiei, insa intotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;
4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a carei exemplare au fost
observate de fiecare data tranzitând in zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie
relativ comuna in delta, si care se deplaseaza foarte mult in cautarea hranei, insa nu au
fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit,
deoarece zona nu le este prielnica;
5. Pescarita râzatoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificata in zona de studiu , nici
macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului
sau;
6. Tiganusul (Plegadis falcinellus): este o specie a carei exemplare au fost observate
periodic tranzitând in zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna in
delta, insa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
7. Egreta mica (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate in
principal tranzitând in zbor zona de studiu, insa câteva exemplare au fost observate si pe
malul canalului in cautarea hranei, fara a cuibari insa in vecinatate;
8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a carei exemplare au fost
observate de fiecare data tranzitând in zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie
relativ comuna in delta, si care se deplaseaza foarte mult in cautarea hranei, insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona
nu le este prielnica;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
78

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a carei exemplare au fost observate
sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare hranindu-se
sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat in zona de studiu si zonele
adiacente, nici macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau
cuibaritului sau;
11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a carei exemplare au fost observate
de fiecare data tranzitând in zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ
comuna in delta, si care se deplaseaza foarte mult in cautarea hranei, insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona
nu le este prielnica;
12. Chira mica (Sterna albifrons): nu a fost identificata in zona de studiu , nici macar in
zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
13. Crestet pestrit (Porzana porzana): nu a fost identificat in zona de studiu , nici macar in
zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibareste in numar constant in
delta, cu o distributie relativ uniforma; ca urmare a monitorizarii a fost observat un singur
exemplar adult, in zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil in cautarea hranei;
15. Chira de balta (Sterna hirundo): este o specie a carei exemplare au fost observate de
fiecare data tranzitând in zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna in
delta, si care se deplaseaza foarte mult in cautarea hranei, insa nu au fost observate
exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica;
16. Pescarusul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificata in zona de
studiu , nici macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau
cuibaritului sau;
17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificata in zona de studiu , nici
macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificata in zona de studiu , nici
macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a carei exemplare au fost
observate sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare
hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
20. Lopatarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat in zona de studiu , nici macar in
zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificata in zona de studiu , nici macar
in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii / cuibaritului sau;
22. Prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat in zona de
studiu , nici macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau
cuibaritului sau;
23. Chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a carei exemplare au fost
observate sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare
hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
79
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a carei exemplare au fost
observate sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare
hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica.
25. Stârcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a carei exemplare au fost observate
sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare hranindu-se
sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
26. Buhaiul de balta (Botaurus stellaris): nu a fost identificat in zona de studiu , nici macar
in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;
27. Ciuful de balta (Asio flammeus): nu a fost identificat in zona de studiu si zonele
adiacente, nici macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau
cuibaritului sau;
28. Dumbraveanca (Coracias garrulus): este o specie a carei exemplare au fost observate
sporadic tranzitând in zbor zona de studiu, insa nu au fost observate exemplare hranindu-se
sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;
29. Pescarelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat in zona de studiu si zonele
adiacente, nici macar in zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau
cuibaritului sau;
Speciile de pasari care cuibaresc in vecinatatea zonei monitorizate sunt: lebada de
vara (Cygnus olor), lisita (Fulica atra), lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus),
gugustiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lastunul de casa
(Delichon urbica), codobatura alba (Motacilla alba), si vrabia de câmp (Passer
montanus),toate aceste specii având o raspândire larga si uniforma pe tot teritoriul
deltei dar si a României, si in procent de aproximativ 90% reprezentând specii de
pasari foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, asa cum este si cazul prezentei
zone de studiu .
Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de pasari de importanta pentru
situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie.
Coordonatele stereo 1970 ale amplasamentului studiat au fost prezentate in tabelul nr. 1 .
In urma inventarierii habitatelor, in zona de studiu precum si vecinatea imediata a
amplasamentului nu au fost identificate colonii ale unor pasari de mari dimensiuni precum
coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât si colonii mixte ale unor pasari precum
chirele, chirighitele si pescarusii sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt
confirmat de numarul si frecventa relativ redusa ale acestor specii de pasari coloniale,
precum si de particularitatile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar
tranzitând in zbor zona de studiu, stiut fiind faptul ca in cautarea hranei, pasarile adaptate la
ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putând vizita pe parcursul
aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara exceptie, toate
zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale adaptate la
ecosistemele acvatice, cum este si cazul prezentului studiu.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
80

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Pasarile de pasaj (migratia)
Cea de-a doua categorie tinta de pasari pentru zona de studiu este cea a pasarilor de pasaj
care pot tranzita zona pe parcursul migratiei lor.
Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost
indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de
absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga
durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute,
penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie
de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe
care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii
“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta
tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul
iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se
deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara
noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de
iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii
sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se
deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind
partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in
diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a
modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De
regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor
de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat,
insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se
aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.
Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si
pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta
indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima
nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei
difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se
deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la
altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara,
pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile,
lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se
folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la
altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este
folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari
de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila
(stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
81

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind
de altfel folosite de ornitologi in observatii.
Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie
de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi
berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand
pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este
chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata
cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in
Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit.
intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung
traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.
Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a
ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care
insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului
in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi,
pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor
ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul
timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile
necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA,
Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.
Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva
procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea
ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt
cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda
care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala,
o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel
european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul
managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate
de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor
parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a
biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
82

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 25 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global
Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in Sudul Europei iar unele
exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migratie
europene sunt urmatoarele:
• Ruta Scandinaviei de Sud
• Ruta Baltica
• Ruta Trans Iberica
• Ruta Central Mediterana
• Via Pontica (partea vestica a Marii Negre)
• Ruta Trans Caucaziana
Ruta de migratie Via Pontica, impreuna cu ruta Trans Iberica reprezinta una dintre
cele mai semnificative rute de migratie din Europa. De-a lungul coastei Marii Negre si a
Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat nastere stravechea cale de migratie Via
Pontica. Pasarile care cuibareau si populau aproximativ jumatate din suprafata Europei
folosesc aceasta ruta de migratie. Studiile efectuate asupra migratiei pasarilor diurne au
demonstrat ca incepând cu luna august si continuând in septembrie, de-a lungul Dobrogei si
a coastei Marii Negre trec in pasaj pâna la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce
reprezinta aproximativ 60% din populatia europeana a acestei specii, pâna la 37, 228 de
pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ
30,660 de sorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769
acvile âipatoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de soimuleti de seara (Falco
vespertinus). Un numar semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaza aceasta
ruta de migratie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex),
pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic
(Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) si altele. Pe lânga speciile de pasari mari
aceeasi ruta este utilizata de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. In total,
aproximativ 379 specii de pasari pot fi intâlnite in Dobrogea si de-a lungul coastei Marii
Negre pe perioada migratiei.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
83

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de
pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine
(Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca
Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intrun
front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta,
desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea
puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas
de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.
Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor
multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice
trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt
concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste
aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.
Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile
ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile si se prind de multe ori pasari inelate de alte
statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de
origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a
ajutat la clarificarea multor probleme.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii
“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta
tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul
iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se
deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara
noastra.
Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de
iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii
sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se
deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind
partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in
diverse zone geografice).
Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in
aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nordest
, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie
uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre
Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna
sunt ( Rudescu L.,1958 ):
1. Toamna
• Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de
Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii
84
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra
vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste,
garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;
• Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa
central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate,
cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
• Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este
frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
• Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei,
pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si
pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;
• Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
• Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita
pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Fig. 26 - Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului de toamna pe teritoriul
României.
Explicatie la figura. 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens
strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de
migratie de pe valea Oltului; B - ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S – drumul
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
85

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
“sudului”; zona hasurata – principalele locuri de hranire si aglomerare a speciilor de pasari in
perioada migratiei de toamna (sursa: Victor Ciochia, 1984).
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt
drumuri secundare, de importanta locala.
Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul
pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic
poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de
Menzbier.
2. Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se
concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor,
Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul
sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag,
spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi.
Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica
schimbarea infatisarii pasajului, primavara.
Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele
premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si
formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii,
provocate mai ales de doua fenomene principale:
• Regimul hidrografic al Dunarii.
• Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor
de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea
lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea
inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si
toamna, daca apele sunt mari.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
• Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.
Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este
frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
• Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai
ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
• Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din
Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste,
garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
86

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
• Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Fig.27- Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului
de primavara pe teritoriul României
Explicatie la figura. 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens
strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de
migraŃie de pe valea Oltului; B - ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; zona
hasurata – principalele locuri de hranire si aglomerare a speciilor de pasari in perioada
migratiei de primavara (sursa: Victor Ciochia, 1984).
Pentru aceste specii de pasari migratoare s-au implementat si utilizat metode diferite
de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare,
culoare de migratie, comportament etc.). principala metoda de lucru utilizata a fost cea a
punctelor fixe deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit
stabilirea dinamicilor migrationale.
Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate incât sa surprinda perioadele de
vârf al migratiei in vederea stabilirii importantei eventualelor rute de migratie ce traverseaza
zona de studiu. In figura de mai jos (nr.28) se poate observa dinamica migratiei pe teritoriul
Dobrogei, dinamica ce releva faptul ca amplasamentul perimetrul ce se doreste a fi amenajat
(punctul galben) este situat in afara principalele rute de migratie (linii rosii), fapt sustinut si de
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
87

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
numarul foarte redus de pasari observate in perioadele de migratie (mai putin de 50 de
exemplare), numar ce pentru perioada migratiei este extrem de mic comparativ cu rutele
principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.
Fig. 28 – Dinamica migratiei in Dobrogea
Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un
fenomen de migratie, ca de altfel pe intregul cuprins al Deltei Dunarii, unde majoritatea
pasarilor care cuibaresc aici isi incep migratia si trec pe deasupra intregii suprafete a deltei.
Acest fenomen , datorita suprafetei mari a deltei, creaza un asa numit fenomen de dispersie
a speciilor migratoare . In acest sens, si pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind intre
50 si 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, insa intr-un numar redus. Dinamica
migratiei in cadrul zonei de studiu este prezentata in figura de mai jos:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
88

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Fig. 29 – Dinamica migratiei in zona
Datorita suprafetei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a
efectuat monitorizarea migratiei, acesta asigurând o buna acoperire atat a zonei
amplasamentului cat si a zonelor adiacente . Acest punct este schitat cu galben in fig. 29,
acoperind incinta si asigurand in acelasi timp o excelenta vizibilitate asupra zonelor
invecinate . Sageata rosie indica directia de pasaj a pasarilor migratoare identificate in zona ,
aceasta reprezentand o ruta secundara de migratie, cu exemplare sporadice de pasari care
s-au desprins din aceasta. Majoritatea exemplarelor migratoare tranziteaza zona de studiu la
altitudini cuprinse intre 300-500 de metri , pe directia Nord –Est la Sud-Vest . Nu a fost
identificata o ruta de migratie a speciilor de pasari de mici dimensiuni , precum
passeriformele, astfel ca pe timp de noapte zona nu reprezinta o ruta de migratie a acestora.
Pasarile oaspeti de iarna
Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile
care ierneaza pe teritoriul Deltei Dunarii. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o
prezinta populatiile de gâste care ierneaza in numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar
dintre acestea, gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind
periclitata pe plan mondial.
Distributia populatiilor de gâste pe parcursul iernii tinde sa fluctueze in functie de
conditiile climatice (temperatura, inghetarea lacurilor, stratul de zapada etc.), astfel ca in
timpul aceleiasi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins intre complexul lagunar Razim –
Sinoe si lacurile litorale Shabla si Durankulak din Bulgaria.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
89

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Toate aceste date dovedesc ca zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii
mici de gâste care se pot deplasa dinspre locurile traditionale de hranire si odihna
reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit si de monitorizarile efectuate
in acest sens in ultimii 13 ani. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (zone
inundabile, balti) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune pentru
hranire (lipsa terenurilor cultivate), prezenta speciilor de gâste in perimetrul ce se doreste
amenajat este exclus.
In ceea ce priveste importanta sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul
Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de pasari, monitorizarile efectuate au tinut cont si
de prezenta / absenta acestora in cadrul zonei desemnate ca zona de studiu, concluziile
studiului fiind urmatoarele:
1. Gârlita mica (Anser erythropus): aceasta specie de gasca soseste in mod accidental
in numere foarte mici pe perioada iernii in Dobrogea, impreuna cu populatiile de gârlita mare,
ultima observatie confirmata fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost
observate 6 exemplare (Marian Cirnat – observatii personale). In ceea ce priveste prezenta
acestei specii in zona de studiu, tinând cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gâste, cu exceptia
gâstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus mentionate, gârlita
mica nu a fost identificata in zona de studiu;
2. Acvila tipatoare mare (Aquila clanga): acesta specie foloseste anual Delta Dunarii ca
si cartier de iernare, de fiecare data fiind prezente intre 5 si 20 exemplare in toata zona deltei
si zonele invecinate. Datorita preferintei sale pentru lisite si rate ca si sursa de hrana,
aceasta specie frecventeaza aproape exclusiv lacurile si baltile din locuri deschise din delta,
neputând vâna pe canale inguste sau japse mai inaccesibile datorita taliei sale mari, astfel ca
prezenta sa in zona de studiu este indoielnica, fapt rezultat si ca urmare a monitorizarii;
3. Gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis): aceasta specie de gasca soseste anual in numar
constant pe perioada iernii in Dobrogea, impreuna cu populatiile de gârlita mare, insa in
cadrul zonei de studiu nu a fost observata, tinând cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031
Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de
gâste, cu exceptia gâstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus
mentionate;
4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeti de iarna
care poate fi observa cu usurinta in Delta Dunarii, fiind observat tranzitând in zbor si zona
de studiu, in medie cam 5-6 exemplare / zi;
5. Lebada de iarna (Cygnus cygnus): este o specie care soseste in fiecare iarna pe
teritoriul Dobrogei, care insa nu a fost observata in zona de studiu datorita lipsei habitatelor
prielnice pentru odihna si/sau hranire, reprezentate de lacuri si balti cu vegetatie subacvatica,
care ingheata foarte greu in conditii extreme;
6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care in numar relativ mic ramâne in delta pe
perioada iernii, dar care prefera zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a
se putea hrani si odihni. In zona de studiu, pe perioada iernii, aceasta specie a fost
observata o singura data, in zbor;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
90

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
7. Ferestrasul mic (Mergus albellus): este o specie care soseste in fiecare an pe
perioada iernii, dar care, in numar mic, cuibareste in unele zone din delta, precum zona
Sireasa. Pe perioada iernii, prefera lacurile si baltile din locuri deschise. In zona de studiu nu
a fost observata;
8. Soimuletul de iarna (Falco columbarius): este o specie care in mod regulat ierneaza
pe teritoriul Dobrogei, insa in zona de studiu nu a fost observat;
9. Rata cu ciuf (Netta rufina): este o specie de rata, care ca si alte specii, este sedentara,
fiind prezenta si ca pasare cuibaritoare in delta, dar si ca oaspete de iarna, pe lacuri si balti
deschise, atunci când acestea nu sunt inghetate. In zona de studiu nu a fost observata atât
in perioada de cuibarit cât si in cea de iernare;
10. Rata cu cap castaniu (Aythya ferina): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) aceasta specie
este sedentara, fiind prezenta atât ca si specie cuibaritoare cât si ca oaspete de iarna in
delta Dunarii. In zona de studiu au fost observate in medie 10-25 exemplare / zi, insa tinând
cont ca aceasta ierneaza in numere de peste 100.000 de exemplare, frecventa zilnica in
zona de studiu este nesemnificativa;
11. Rata motata (Aythya fuligula): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) si rata cu cap castaniu
(Aythya ferina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta atât ca si specie cuibaritoare (in
numar restrâns insa) cât si ca oaspete de iarna in delta Dunarii. In zona de studiu au fost
observate doar sporadic in medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de
exemplare;
12. Gâsca de vara (Anser anser): este o specie sedentara in Delta Dunarii, fiind observata
in zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, insa ocazional, in stoluri de 20-40 exemplare,
din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;
13. Rata pestrita (Anas strepera): este o specie sedentara in Delta Dunarii, fiind prezenta
si pe perioada iernii, in zona de studiu fiind observata ocazional, nu mai mult de 6-11
exemplare odata, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare.
Directia de deplasare a acestor specii este de-a lungul cordonului litoral ( Nord- Est spre
Sud-Vest ) .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
91

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora
Asa cum a fost prezentata situatia, pe amplasamentul din incinta SC Sat Vacanta
Gura Portitei SRL unde se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare, nu vor fi
afectate functiile ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care s-au
desemnat siturile ROSCI0065 Delta Dunarii , ROCI0066 Delta Dunarii-zona marina si
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Ca urmare a identificării tuturor speciilor de păsări în cadrul zonei de studiu ( tabelul
nr.7 ), precum şi a efectivelor acestora în cadrul zonei de studiu, s-au efectuat analize
statistice în vederea stabilirii importanței şi distribuției acestora în cadrul zonei de studiu
pentru a putea cuantifica importanța şi semnificația zonei de studiu pentru speciile de interes
comunitar enumerate în cadrul sitului ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.
Indicatorii folosiți pentru determinarea şi cuantificarea importanței zonei de studiu, precum şi
pentru stabilirea speciilor de păsări caracteristice zonei, sunt:
- abundența totală;
- abundența relativă (dominanța);
- frecvența (constanța);
- indicele de semnificație ecologică (indicele Dzuba).
B.3.1. Abundența (A)
Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest indicator se
exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcție de
abundență, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. Abundența se
poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de exemplare iar pe
ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine specii abundente
decât specii foarte rare.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
92

Abundenta speciilor oaspeti de iarna
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Anas strepera
Anser anser
Aythya fuligula
Aythya ferina
egretta alba
Phalacrocorax pygmeus
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Cele mai abundente specii de pasari care s-au identificat in zbor in vecinatatea
amplasamentului pe perioada iernii sunt reprezentate de populatiile de gasca de vara ,
urmata de rata cu cap castaniu .
Abundenta speciilor oaspeti de vara
12
10
8
6
4
2
0
Coracias
garrulus
Circus
aeruginosus
Pelecanus
onocrotalus
Nycticorax
nycticorax
Falco
vespertinus
Cele mai abundente specii de pasari pe perioada verii care au traversat
amplasamentul si/sau vecinatati sunt reprezentate de vanturelul de seara , egreta mica ,
pelicanul comun .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
93

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.3.2. Dominanța (D)
Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în care
se foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundență. In fapt,
dominanța exprimă aşa-numita abundență relativă a unei specii, reprezentând raportul dintre
efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată.
Noțiunea de dominanță este relativ independentă de mijloacele de prelevare a
probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătând care este procentul fiecărei specii
din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.
In funcție de valoarea procentului, speciile se împart în funcție de dominață în:
D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %;
D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %;
D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %;
D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %;
D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.
Pentru speciile oaspeti de iarna care tranziteaza zona monitorizata acest indicator
indica faptul ca 3 specii sunt subrecedente si 5 recedente .
Pentru speciile oaspeti de vara dominata indica 6 specii subrecedente si 4 specii
recedente .
B.3.3. Constanța sau Frecvența (C, F)
Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba de
data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre
numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.
In funcție de valoarea constanței în probe, speciile se pot împărți în următoarele
categorii:
C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe;
C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe;
C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe;
C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.
Pe lîngă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în
funcție de constanță. Astfel este cazul când speciile sunt împărțite în caracteristice de ordinul
I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărțite la rândul lor în specii expansive, localizate şi
foarte localizate) şi specii puțin abundente (care la rândul lor pot fi difuze, dispersate şi puțin
comune).
Din totalul de 8 specii oaspeti de vara ( mentionate in Formularul Standard Natura
2000 ) , in cadrul zonei de studiu avem urmatoarea distributie :
C1 - specii accidentale – 2 specii;
C2 - specii accesorii – 3 specii;
C3 - specii constante – 1 specii;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
94

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C4 - specii euconstante – 1 specii
Din totalul de 10 specii oaspeti de iarna ( mentionate in Formularul Standard Natura
2000 ) , in cadrul zonei de studiu avem urmatoarea distributie :
C1 - specii accidentale – 1 specii;
C2 - specii accesorii – 2 specii;
C3 - specii constante – 1 specii;
C4 - specii euconstante – 6 specii
B.3.4. Indicele de semnificație ecologică (W, indicele Dzuba)
Reflectă relația dintre indicatorul structural (constanța) şi cel productiv (dominanța),
arătând poziția unei specii într-o biocenoză. In funcție de acest indice se poate realiza o
ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.
După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii:
W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente;
W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente;
W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante;
W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante;
W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.
In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii accesorii,
iar W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele.
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in Romania
se regasesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar si a
caror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC). Pana in
prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un numar de:
• 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand aproximativ 11,89%
din teritoriul Romaniei;
• 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand aproximativ
13,21% din teritoriul Romaniei.
Regimul de protectie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel
national, in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, prin urmatoarele acte
normative:
- Ordinul MM nr. 2387/2011 care modifica si completeaza Ordinul nr. 1964/2007 pentru
declararea SCI si
- Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 modificata si completata de HG nr.971/2011
pentru declararea SPA.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
95

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Arealul siturilor incluse in Reteaua Europeana Natura 2000 acopera aproximativ
17,84% din teritoriul national.
Mentinerea actualului statut de conservare a speciilor de interes comunitar care au
stat la baza declararii ca sit Natura 2000 , mentinerea speciilor si habitatelor din directivele
UE, si daca este cazul, refacerea statutului favorabil de conservare.
Multe din siturile Natura 2000 exista tocmai datorita felului in care ele au fost gospodarite
pana in prezent si este important ca majoritatea acestor activitati sa continue si in viitor
pentru mentinerea speciilor si a habitatelor.
Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei
impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice,
refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone
afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite . In Planul de Management al
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost :
A. Managementul protectiei speciilor si habitatelor
A1. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural
A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor
A3. reconstructie ecologica in incintele indiguite
B. Monitoring integrat , GIS
B1 . Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei
C. Resurse naturale , utilizare durabila
C1. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme
D. Turismul si recreerea
D1. Promovarea turismului traditional local
D2. Managementul vizitatorilor din Rezervatie
E. Patrimoniul cultural
E1. Conservarea patrimoniului cultural
F. Dezvoltarea comunitara , implicarea populatiei locale
F1. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la
resurse
G. Constientizare , informare si educare
G1. Informare,comunicare si educatie
H. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala
H1. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei
Dunarii si Prutului Inferior
H2. dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala
I. Management eficient
I1. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor de
management adaptativ integrat
I2. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea
comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
96

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
97

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
In general, populatiile naturale pot avea distributie spatiala intamplatoare,
uniforma si grupata.
Distributia spatiala nu se interpreteaza ca rezultanta a unor factori interni sau
exeterni, ci ca rezultanta a intreventiei unui complex de factori in care unul sau altul poate
avea un rol determinant. Determinarea tipului de distributie spatiala se face prin metode de
analiza statistica a datelor empirice rezultate din analiza unitatilor de proba.
Pasarile din habitatele invecinate au spatiu suficient de retragere astfel incat sa nu fie
afectate de activitatea de restructurare-modernizare. Eventualele exemplare de amfibieni si
reptile ajunse accidental in zona lucrarilor mentionate prin PUZ pot fi relocate ceea ce nu va
afecta populatiile acestora.
Zona de implementare PUZ nu este una inierbata, deci nu exista habitate care pot sa
fie afectate de lucrarile propuse spre avizare .
Prin lucrarile de restructurare si modernizare consideram ca impactul este unul
nesemnificativ, lucrarile planului propus desfasurându-se in incinta SC Sat Vacanta Gura
Portitei SRL .
B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea
ariei naturale protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor de lacuri, fara a periclita sau a
limita dezvoltarea comunitatilor umane incluse in sit.
Prin urmare, activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor nu este
generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din
cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
98

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management
Elaborarea planurilor de management ale Rezervației a fost precedată de
Seminarului Internațional pentru managementul Rezervației, desfăşurat în 1991 la Uzlina, în
Delta Dunării. Participarea internațională deosebită la acest seminar a contribuit la stabilirea
Obiectivelor Strategice pentru managementul Rezervației. Au fost stabilite 14 obiectivele
strategice pe termen mediu şi lung, grupate în 7 teme principale, teme şi obiective care s-au
regăsit şi în planurile de management elaborate ulterior.
Primul plan de management al Rezervației a fost elaborat în perioada 1993-1994 cu
sprijin internațional, financiar şi consultativ şi a fost implementat în perioada 1995-2001.
Primul plan de management al Rezervației cuprindea un număr de 35 de obiective
grupate în 4 teme principale: Obiective cu caracter general, obiective cu caracter economic,
obiective pentru zonele tampon şi obiective pentru zonele strict protejate .
În cursul anului 2001, obiectivele planului de management au fost revizuite şi
completate, rezultând al doilea plan de mangement, pentru perioada 2002 -2006 perioadă
prelungită cu încă un an, în 2007.
Urmatorul Plan de management elaborat pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a
cuprins obiective şi măsuri organizate într -un program de acțiuni planificate pentru perioada
2008-2012 şi care au constituit un instrument de lucru atât pentru administrația Rezervației
cât şi pentru cei care doresc să desfăşoare activități pe teritoriul Rezervației. Condițiile în
care se vor desfăşura principalele activități în perimetrul Rezervației sunt cuprinse în
Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Facem precizarea ca acest ultim plan nu
a mai fost actualizat ( dupa 2012 ) si nici nu a fost aprobat , conform legislatiei .
În urma unui proces de analiză a modului în care au fost realizate obiectivele de
management în perioada 2002-2006 de către un colectiv format din membrii ai Consiliului
Ştiințific al ARBDD şi din resposabilii principalelor compartimente funcționale din ARBDD, au
fost identificate temele managementului şi acțiunile necesare pentru realizarea temelor. În
urma unui proces complex de consultare publică cu specialişti din domeniul cercetării
ştiințifice, reprezentanți ai principalilor agenți economici, ai populației locale şi ai instituțiilor
cu activități şi responsabilități în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, temele
managementului Rezervației au căpătat o formă finală. Astfel , obiectivele precizate in ultimul
Plan de management pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt :
A. Managementul protecției speciilor şi habitatelor
Managementul protecției speciilor şi habitatelor naturale din perimetrul Rezervației
impune acțiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversității biologice,
refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor şi reconstrucția ecologică a unor zone
afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor îndiguite.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
99

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A1. Stoparea declinului diversității biologice şi conservarea patrimoniului natural
În perioada 1990-2007, au fost luate o serie de măsuri în această direcție rezultate din
acțiunile de supraveghere a stării patrimoniului natural şi materializate prin:
- impunerea unor restricții speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul
valorificării economice (perioade prelungite de prohibiție la pescuit şi/sau la vânat);
- implementarea prohibiției generale la pescuitul sturionilor;
- realizarea stației pentru monitorizarea speciilor migratoare;
- impunerea valorificării unor specii numai prin folosirea capca nelor selective (capturarea
bizamilor);
- declararea unor zone de cruțare – iernare pentru populațiile unor specii periclitate;
- supravegherea zonelor strict protejate, a coloniilor unor specii de păsări, a zonelor de
reproducere naturală a speciilor de peşti şi a zonelor de cuibărit ale unor specii de păsări
(Vulturul codalb – Helieatus albicilla);
- implementarea proiectelor privind protecția unor specii periclitate (Pelicanul creț –
Pelecanus crispus, Nurca europeană – Mustela lutreola, Gâsca cu gâtul roşu – Branta
ruficolis).
Este necesară continuarea acțiunilor propuse în cadrul Planului de Acțiuni pentru
îmbunătățirea situației:
A1.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea
ecosistemelor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referință Favorabilă pentru speciile protejate
din RBDD.
A1.2: Evaluarea funcțiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole, salmastre
şi marine (producție, reglare, suport).
A1.3: Refacerea populațiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola).
A1.4: Protecția şi conservarea pelicanului creț (Pelecanus crispus) pe toată durata
implementării Planului de management.
A1.5: Evaluarea anuală a eficienței programului de populare de susținere a Dunării cu pui de
sturioni marcați individual.
A1.6: Evaluarea diversității biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD
A1.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauționare pentru
managementul lor.
A2. Menținerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor
Acțiunile desfăşurate în perioada anterioară în scopul îmbunătățirii condițiilor
ecologice din ecosistemele naturale din Rezervație au fost materializate în principal, în lucrări
pentru îmbunătățirea circulației apei în complexele acvatice natur ale. Lucrările au fost
realizate etapizat, în prima etapă abordându-se refacerea regimului de curgere a apei prin
Rezervație pe gârlele şi canalele principale. Pentru etapele următoare au fost incluse
lucrări similare pentru canalele secundare şi au fost prevăzute a se realiza în perioada
2009-2012.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
100

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A2.1: Reactualizarea inventarelor diversității biologice din perimetrul RBDD.
A2.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenți patogeni, schimbări climatice,
activități antropice, specii invazive, etc.) pentru starea habitatelor, identificarea şi
implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative.
A2.3: Adaptarea zonării funcționale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru
atingerea obiectivelor specifice, ținându-se cont de distribuția speciilor de păsări cu cerințe
prioritare de protecție pentru a se asigura manținerea valorilor stabilite.
A2.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversității
(limitarea impactului antropic).
A2.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea
îmbunătățirii stării habitatelor din RBDD.
A2.6: Îmbunătățirea condițiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor –
complexul acvatic Dunavăț – Dranov.
A2.7: Îmbunătățirea condițiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor –
complexul acvatic Şontea – Fortuna.
A2.8: Îmbunătățirea regimului hidrologic şi refacerea potențialului piscicol în complexul Roşu
– Puiu.
A2.9: Îmbunătățirea circulației apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina.
A2.10: Îmbunătățirea circulației apei în complexul acvatic Somova – Parcheş
A2.11: Îmbunătățirea circulației apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna
A2.12: Îmbunătățirea condițiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi
A2.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreținere a canalelor pentru asigurarea
regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice.
A2.14: Perdele forestiere de protecție a brațelor şi canalelor Deltei Dunării.
A3. Reconstrucție ecologică în incintele îndiguite
Reconstrucția ecologică a incintelor îndiguite a fost începută în perioada 1994-1996
când au fost conectate regimului hidrologic natural primele două incinte îndiguite prvăzute să
devină amenajări agricole: Babina (2.600 ha)şi Cernovca (1580 ha). În perioada următoare
au urmat şi alte amenajări agricole şi piscicole astfel că în prezent suprafața totală a
amenajărilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.025 ha (AA Babina – 2.600
ha, AA Cernovca – 1.580 ha, AA Fortuna – 2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II –
3.100 ha, AP Dunavăț II – 1260 ha, AP Popina – 3.600 ha).
În perioada următoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor
incinte îndiguite.
A3.1: Reconstrucție ecologică în zona Holbina-Dunavăț (etapa a II-a)
A3.2: Reconstrucția ecologică A.A. Pardina
A3.3: Reconstrucția ecologică A.A. Sireasa
A3.4: Reconstrucția ecologică A.A. Murighiol-Dunavăț
A3.5: Reconstrucția ecologică A.A. Sulina
A3.6: Reconstrucția ecologică A.A. Carasuhat
A3.7: Reconstrucția ecologică A.P. Chilia
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
101

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
A3.8: Reconstrucția ecologică A.P. Dunavăț I
A3.9: Reconstrucția ecologică A.P. Dunavăț II (El3+E4)
A3.10: Reconstrucția ecologică A.P. Ceamurlia
A3.11: Reconstrucția ecologică A.P. Murighiol
A3.12: Reconstrucția ecologică A.P. Obretin
A3.13: Reconstrucția ecologică a grindului Stipoc.
A3.14: Reconstrucție ecologică a incintei Zaghen.
A3.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite
ajunse la vârsta exploatării (Păpădia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).
B. Monitoring integrat, GIS
B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervației
În cadrul Administrației Rezervației se desfăşoară un program complex de
monitorizare prin care se asigură cunoaştere evoluției ecosistemelor naturale şi antropice şi
care susține deciziile de gestionare a Rezervației. Programul de monitoring se bazează pe
informațiile obținute atât în cadrul serviciilor funcționale din Administrația Rezervației cât
şi pe cele realizate de alte instituții specializate care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul
Rezervației şi cu care Administrația Rezervației colaborează: Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină
Grigore Antipa, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină
GEOECOMAR, Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională de Protecția
Mediului, Garda Națională de Mediu, etc. Pentru perioada următoare este necesară
continuarea implementării programului de monitoring inegrat şi îmbunătățirea infrastructurii
pentru creşterea eficienței acestuia.
B1.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD
- B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor.
- B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi național.
- B1.1.3: Monitoringul circulației turistice pe teritoriul RBDD.
- B1.1.4: Monitorizarea stării populațiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie
de Dunăre, în Stația de monitorizare de la Isaccea.
- B1.1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătățire a
condițiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre.
B1.2: Monitorizarea complexă a Rezervației Biosferei Transfrontalieră Delta
Dunării, România-Ucraina.
C. Resurse naturale, utilizare durabilă
Utilizarea durabilă a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale
managementului Rezervației, cerință de bază a implementării conceptului de dezvoltare
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
102

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
durabilă în perimetrul Rezervației. În acest scop, Administrația Rezervației, a luat o serie de
măsuri încă de la înființarea sa în 1990 şi a vizat în primul rând resursa care în momentul
înființării Rezervației, dar şi ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa
piscicolă. În această perioadă a fost introdusă practica evaluării anuale a potențialului
exploatabil din fiecare resursă naturală şi au fost stabilite cote de exploatare, cu
obligativitatea raportării periodice a rezultatelor exploa tării, pentru a se asigura un proces
adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare.
În perioada următoare este necesară atât continuarea aplicării măsurilor stabilite
precum şi o diversificare a acestora.
C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme
C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale.
C1.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic
şi recreativ (pescuit sportive, vânat), în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare.
C1.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice, vegetale şi
animale, cu valoare economică (floră meliferă, plante medicinale, alge, moluşte, crustacei,
peşti, etc., atât din zona continentală a rezervației cât şi din zona costieră marină)
C1.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacțiunii dintre
păsările ihtiofage şi pescărie.
C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, în vederea limitării impactului negativ al
pescuitului accidental.
C1.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a
serviciilor.
C1.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA,
ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) în vederea utilizării durabile a
acestora.
D.Turismul şi recreerea
Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure,
nemijlocit, comunităților locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activități de
valorificare a resurselor naturale şi mai mult, posibilitatea dezvoltării şi promovării altor
activități economice tradiționale precum şi a valorilor cultural e, contribuind totodată la
diversificarea surselor de venituri. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii
privind evaluarea potențialului touristic şi cultural şi măsurile de valorificarea acestuia.
Trebuie avut în vedere, deasemenea, pericolul pe care îl poate constitui turismul
neorganizat.
D1. Promovarea turismului tradițional local
D1.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD.
D1.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere.
D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei
ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc).
D1.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărții zonării ecoturistice.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
103

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
D2. Managementul vizitatorilor din RBDD
D2.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD.
D2.2: Completarea marcării traseelor turistice.
D2.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulația în RBDD
D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD.
D2.5: Îmbunătățirea sistemului de informare al vizitatorilor
E. Patrimoniul cultural
Sprijinirea dezvoltării identității etno-culturale a populației locale din teritoriul
Rezervației reprezintă o cale pentru diversificarea formelor de turism şi de implicare a
comun ităților locale în această activitate.
E1: Conservarea patrimoniului cultural
E1.1: Sprijinirea dezvoltării identității etno-culturale a populației locale din teritoriul RBDD.
E1.2: Promovarea practicilor tradiționale în domeniul construcțiilor şi amenajărilor
gospodăreşti.
E1.3: Promovarea integrării elementelor tradiționale în domeniul dezvoltării urbanistice
locale.
E1.4: Sprijinirea implementării Legii nr. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei
înconjurătoare ca obiectiv de interes național
E1.5: Promovarea acțiunilor de refacere şi conservare in situ a construcțiilor cu valoare
istorică şi culturală.
F. Dezvoltarea comunitară, implicarea populației locale
O cerință importantă a conceptului de rezervație a biosferei o constituie şi implicarea
comunităților locale în procesul de gestionare a Rezervației. Această cerință se poate realiza
atât prin adoptarea unor măsuri care să asigure accesul nemijlocit al populației locale la
resursele natural regenerabile, cât şi prin susținere măsurilor care să contribuie la
dezvoltarea comunităților (îmbunătățirea infrastructurii locale, rezolvarea problemei
gestionării deşeurilor, etc.), măsuri care vor contribui la creşterea standardului de viață al
acesteia.
F1. Creşterea standardului de viață al populației şi asigurarea accesului echitabil la resurse.
F1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populației
locale la resursele naturale şi servicii.
F1.2: Evaluarea opțiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităților locale şi
promovarea (susținerea) activităților economice care utilizează eficient şi durabil întreaga
gamă de resurse şi servicii.
F1.3: Susținerea măsurilor pentru îmbunătățirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă,
canalizare, transport, comunicații, etc.) şi de gestionarea a deşeurilor din localitățile deltaice
în vederea stimulării dezvoltării activităților economice .
F1.4: Susținerea măsurilor pentru compensarea populației locale în cazul introducerii unor
restricții privind utilizarea resurselor naturale.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
104

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
F1.5: Susținerea activităților de turism care asigură implicarea nemijlocită a populației locale.
G. Conştientizare, informare şi educare
Conştientizarea publică, comunicarea şi educația ecologică sunt componente
importante ale procesului de gestionare a unei arii protejate şi Administrația Rezervației a
inițiat încă de la înființarea Rezervației, acțiuni complexe pentru creşterea nivelului de
cunoaştere şide înțelegere a importanței protecției patrimoniului natural al Rezervației şi a
obiectivelor de administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de
impactul activităților economice desfăşurate atât în interiorul cât şi în exteriorul Rezervație. În
perioada 1999-2000 a fost elaborată prima strategie de conştientizare publică în Rezervație,
iar prin implementarea acesteia au fost realizate acțiuni specifice în centrele de vizită şi
informare înființate în acest scop (Crişan, Sulina, Tulcea), în şcolile din localitățile din
Rezervație dar şi din Tulcea şi din alte localități limitrof e Rezervație dar şi producerea unui
număr mare de materiale de prezentare a Rezervației şi de popularizarea obiectivelor de
management.
În continuare, este necesară reactualizare şi completarea strategiei de conştientizare
pentru a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive în primul rând a populației locale dar şi
a vizitatorilor Rezervației față de obiectivele de protecția mediului în general şi ale valorilor
naturale şi culturale din Rezervație în special.
G1. Informare, comunicare şi educație
G1.1: Elaborarea unui sistem informațional destinat accesului public.
G1.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informațiile/
sesizările/sugestiile referitoare la R ezervație furnizate de societatea civilă.
G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management.
G1.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervației.
G1.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi
factori de decizie.
G1.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul Rezervațieisau din
localitățile limitrofe, cu activități de educație formală şi non -formală, adaptate cerințelor
educației ecologice specifice.
G1.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecția mediului (convenții
internaționale, înființarea Rezervației, etc.).
G1.8: Prezentarea rolului, semnificației şi a locului Rezervației, precum şi activitățile specifice
la evenimentele naționale internaționale.
G1.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre.
G1.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre.
G1.11: Reluarea editării şi tipăririi publicației periodice “Univers Delta Dunării".
G1.12: Informarea publicului asupra stării Rezervației.
G1.13: Realizarea unor acțiuni şi materiale informative legate de rețeaua Natura 2000
G1.14: Facilitarea accesului comunităților locale la programele de finanțare specifice ariilor
protejate.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
105

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
H. Cooperare transfrontalieră, cooperare internațională
După înființarea sa, în 1990, Administrația Rezervației a dezvoltat, în cadrul măsurilor
de administrare şi acțiuni de cooperare internațională şi transfrontalieră, considerând
necesară atât cunoaşterea experienței unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa
sau din lume, cât şi elaborarea unor proiecte comune de colaborare. Cooperarea
transfrontalieră s-a dezvoltat în zona Deltei Dunării cu Ucraina (Rezervația Biosferei
Dunărea) şi a Prutului inferior cu Republica Moldova (Rezervația Ştiințifică Prutul de Jos).
Scopul colaborării îl constituie implementarea prevederilor acordului interministerial dintre
România, Ucraina şi Republica Moldova, în 2000, precum şi a obiectivelor de management
pentru cele trei arii protejate, elaborate în 2003.
Pe plan internațional, se urmăreşte dezvoltarea colaborării cu alte arii protejate în
cadrul unor programe regionale europene (“DeltaMed”, “Delta chiama Delta”), participarea la
activitatea unor organizații internaționale (“Europarc”, “Eurosite”), sau implicarea în
implementarea prevederilor unor convenții internaționale (Convenția Ramsar, Convenția
Biodiversității, Convenția Patrimoniului Universal, etc.).
H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării
şi Prutului Inferior
H1.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre România, Ucraina şi
Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din
Delta Dunării şi Prutul de Jos.
H1.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervația
Biosferei Transfrontieră Delta Dunării România-Ucraina.
H1.3: Promovarea schimburilor de experiență între administrațiile celor două
rezervații.
H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internațională
H2.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizațiilor internaționale în
calitate de membru (Europarc, Eurosite, Deltamed, etc.).
H2.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene.
H2.3: Promovarea colaborării cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia şi Bulgaria
pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre, în vederea constituirii
Asociației BlackSeaWet
H2.4: Îndeplirirea obligațiilor în cadrul convențiilor şi programelor internaționale
(Ramsar, CBD, CITES, Patrimoniul Universal UNESCO, Programul MAB-UNESCO, Diploma
Europei,).
I. Management eficient
Îmbunătățirea performanțelor manageriale ale Administrației Rezervației este un
deziderat important pentru realizarea căruia au fost luate măsuri încă de la înființarea
instituției. Aceste măsuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse până în prezent,atât
cu contribuție de la bugetul național cât şi cu ajutorul unor proiecte internaționale şi a constat
în asigurarea personal ului necesar, din punct de vedere numeric şi calitativ şi asigurarea
106
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
unei infrastructuri adecvate cuprinzând dotarea personalului cu echipament, aparatură şi
mijloace de circulație navală şi rutieră, mijloace de comunicare, etc. Având în vedere că, în
continuare, Administrația Rezervației nu are încă asigurat personalul necesar unei activități
optime şi nici dotarea necesară, se impune continuarea eforturilor în această direcție.
Este necesară, deasemenea, continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri
în sprijinul gestionării Rezervației, (organizații neguvernamentale, agenți voluntari, etc.)
inclusiv prin implicarea nemijlocită a comunităților locale.
I1: Îmbunătățirea capacității instituționale a ARBDD, a metodelor de management adaptativ
integrat
I1.1: Asigurarea condițiilor şi urmărirea i mplementării obiectivelor prevăzute în Master Plan –
program pentru dezvoltare durabilă în RB DD.
I1.2: Delimitarea patrimoniului RBDD, domeniul public de interes național.
I1.3: Îmbunătățirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în
raportul internațional de expertiză (330)
I1.4: Dezvoltarea capacității de expertiză managerială a resurselor umane implicate în
administrarea RBDD.
I1.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru
implementarea Planului de Management.
I1.6: Proceduri simplificate de colectarea, procesarea şi evaluarea datelor necesare
elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaționale pentru managementul RBDD.
I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colabo rare între autoritățile implicate în
managementul activităților desfăşurate în perimet rul RBDD.
I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acțiunilor din Planul de Management.
I1.9: Creşterea capacității de management a situațiilor de urgență.
I1.10: Asigurarea facilităților tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru
asigurarea sistemului informațional.
I1.11: Dezvoltarea capacității de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD
prin elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate.
I1.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituții cu atribuții în RBDD şi cu
organizațiile neguvernamentale.
I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităților locale, a tinerilor
şi a agenților voluntari
I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu
populația locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunitățile locale.
I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluționare preventivă a
conflictelor de interese.
I2.3: Facilitarea schimburilor de experiență între comunitățile din Delta Dunării.
I2.4: Identificarea surselor de finanțare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a
studenților.
I2.5: Organizarea acțiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe
de persoane în acțiuni de supraveghere şi educație ecologică în rezervație.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
107

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
I2.6: Crearea condițiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe
relațiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul inconjurator
( DPSIR) .
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice
actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei
teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata
de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai
pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut
si specificul genezei Deltei Dunarii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce
cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina),
subregiunea euromediteraneana.
Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate
proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994).
Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este
divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea
Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice
(P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973).
Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile
UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice,
ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor
specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol.
Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii
exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea
echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate
economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si
supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si
educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor
de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate
si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor
economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca
dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul
fundamental al rezervatiei biosferei – conservarea.
Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice:
conservare, dezvoltare si logistica.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
108

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin
aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile
si procesele ecologice corespunzatoare.
Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea
stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea
in reteaua internationala de arii protejate.
Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice
situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelor
metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologice
deranjate.
Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei
biosferei Delta Dunarii cuprinde:
- zone strict protejate : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din
suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane
foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din
rezervatie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai
activitati de cercetare stiintifica si monitoring;
- zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele
ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost
desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa
desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat
sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate.
- zonele economice ( de dezvoltare durabila ) acopera o suprafata totala de 306 100
ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie,
terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt
amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.
Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii .
Delta Dunarii si Complexul Razim–Sinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este
un sit important ce include si o mare parte a zonei costiere românesti si grindurile de origine
marina din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai
mari zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul României) este
declarata “sit Ramsar” incepând din anul 1990 si “sit al Patrimoniului Mondial Natural si
Cultural” din anul 1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul
care prin dorinta de satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune
iremediabile mediului inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind
Diversitatea Biologica, protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea
economica; aceasta insa trebuie sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale.
Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un
proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat decât cu resurse umane si financiare
importante, orientate in primul rând spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelor
cu specii de flora si fauna salbatica.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
109

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare
a sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilor
umane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe viitor
este aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si traditionala a
terenurilor.
In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza : “
Situatia ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru .
Acest echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi.
Dintre factorii interni, trebuie menționat pericolul creşterii presiunii antropice asupra
ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendința de supraexploatare a
resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendința actuală de
dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcțiilor, dezvoltarea
activității de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de deşeuri, etc.
În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului
ecologic, situate în afara Rezervației: lipsa stațiilor de epurare a marilor aglomerări urbane
(Bucureşti, Galați-Brăila, Tulcea), funcționarea marilor unități industriale fără soluționarea
rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galați, unitățile
industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea) , dezvoltarea activităților de
agricultură cu potențial de creştere a aportului de nutrienți în apă, dezvoltarea transportului
naval pe Dunăre, etc .”
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de
interes comunitar
INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
ROSCI0065 DELTA DUNARII , ROSCI0066 DELTA DUNARII-ZONA MARINA SI
ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE NU SUNT AFECTATE DE
PLANUL PROPUS PROPUS DEOARECE :
1. NU SE REDUCE SUPRAFATA HABITATELOR SI/SAU NUMARUL EXEMPLARELOR
SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR;
2. NU SE FRAGMENTEAZA HABITATELE DE INTERES COMUNITAR;
3. NU ARE IMPACT NEGATIV ASUPRA FACTORILOR CARE DETERMINA
MENTINEREA STARII FAVORABILE DE CONSERVARE A ARIILOR NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR;
4. NU PRODUC MODIFICARI ALE DINAMICII RELATIILOR CARE DEFINESC
STRUCTURA SI/SAU FUNCTIA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
110

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
C.1. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei
In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament ) nu au fost
identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost
desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si
ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina.
Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea
retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan.
Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si
habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se
reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu
poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.
De asemenea lucrarile de restructurare si modernizare ale Satului de vacanta, fiind
amplasate in intravilanul localitatii, nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care
determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar si nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau
functia acestui sit.
Intrucat pe amplasament nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar, in faza
de demolare, constructie si de functionare a obiectivului nu se poate produce un impact
direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.
Avand in vedere structura, functiile ecologice, vulnerabilitatea ariei naturale protejate de
interes comunitar, a faptului ca zona de interes se afla in intravilanul unei localitati , insa
destul de izolata de comuna Jurilovca ( fiind despartita de aceasta prin lacul Golovita ), pe
amplasament nu sunt prezente specii de plante si habitate de interes comunitar pentru care
au fost desemnat siturile, iar in zona se desfasoara activitati de turism , nu poate fi luat in
discutie impact cumulativ al lucrarilor ce se vor executa prin PUZ cu alte activitati din zona ,
deoarece in imediata vecinatate mai sunt doar doua constructii care apartin ARBDD ,
respectiv SGA , care n-au destinatie turistica , ci stiintifica . Practic impactul cumulativ nu
poate exista deoarece pe amplasament nu exista alte activitati si nu s-au identificat specii si
habitate de interes comunitar.
In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament ) nu au
fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost
desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si
ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina .
Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a
prezentului plan, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu
implementarea proiectului tehnic.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
111

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.2. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei
In ceea ce priveste fauna, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale prezentului
plan in functie de tipul de impact posibil a fi inregistrat. Tipurile de impact sunt date functie de
parametrii fata de care se face raportarea, si anume in functie de:
a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) si
lung (mai mult de 5 ani);
b) Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului impreuna
cu alte plane si planuri relevante din vecinatate;
c) Efect exercitat: impact direct si indirect.
In vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre lucrarile de
restructurare-modernizare sat de vacanta este necesara identificarea tuturor activitatilor
specifice identificate de relatia activitate – efect potential exercitat.
Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulata a tuturor categoriilor de impact, conform
matricei urmatoare:
Tabel nr.9. Matricea evaluarii cumulate
Impact
Singular
Cumulat
Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
Activitati
Activitati de
Activitati
transport
Activitati de
demolare ,
de
materiale, turism transport turism
constructie,
transport
utilaje,
naval
amenajare
naval
personal
Activitati de
demolare ,
constructie,
amenajare
cumulate
cu activitati
de pescuit
Activitati
transport
materiale,
utilaje,
personal
Turism
cumulat cu
activitati de
pescuit
desfasurate
de pescari
autorizati
Activitati de
transport
turisti
Turism
cumulat cu
activitati de
pescuit
desfasurate
de pescari
autorizati
Activitati de
transport
turisti
In vederea identificarii efectelor de tip cumulat a fost necesara stabilirea limitelor in
cadrul carora se analizeaza aceste efecte de tip cumulat, pentru evaluarea adecvata a
acestor efecte, limite care in cazul expus sunt reprezentate de limitele habitatelor
caracteristice amplasamentului si potentialul turistic al zonei
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate
conform urmatoarei matrice:
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
112

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Tabel nr.10. Matricea evaluarii consecintelor
Descrierea consecintelor ( Se vor lua in calcul tot timpul consecintele maxim previzibile)
Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra siturilor Natura 2000
5 Dezastruos
4 Foarte serios
3 Serios
2 Moderat
1 Nesemnificativ
Disparitia a 81 – 100% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acelasi procent
Disparitia a 61 – 80% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acelasi procent
Disparitia a 41 – 60% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acelasi procent
Disparitia a 21 – 40% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acelasi procent
Disparitia a 0 – 20% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acelasi procent
Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:
Tabel nr.11. Matricea de probabilitate
Valoare Probabilitate Descriere
5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine
4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent
3 Probabil Efectul va apare cu frecventa redusa
2 Improbabil Efectul va apare ocazional
1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental
Matricea de impact
Matricea de impact, calculata in functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a
consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:
Tabel nr.12. Matricea de impact
MATRICEA DE IMPACT
PROBABILITATE
INEVITABILA 5 5 10 15 20 25
FOARTE PROBABILA 4 4 8 12 16 20
PROBABILA 3 3 6 9 12 15
IMPROBABILA 2 2 4 6 8 10
FOARTE IMPROBABILA 1 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
CONSECINTE
NESEMNIFICATIVE
MODERATE
SERIOASE
FOARTE
SERIOSE
DEZASTRUOASE
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
113

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea
fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in
vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al
impactului final.
Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmeaza:
NIVEL IMPACT
Tabel nr.13. Valoarea impactului
SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)
MODERAT (de la 5 la 12)
NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor
locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci
un puternic caracter de ireversibilitate.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor
locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a
mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.
Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a
speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate,
astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi
suplimentare.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de numarul de
specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta
parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.
Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la
evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor din zona localitatii
Jurilovca . Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei
si densitatii speciilor de plante, pasari, mamifere, amfibieni si reptile a caror rezultate au fost
mentionate in capitolul anterior si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a
efectelor acestora, atât singulare cât si cumulate, asupra biodiversitatii.
Pentru identificarea si evaluarea impactului planului asupra siturilor Natura 2000:
ROSCI065 Delta Dunarii , ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe se vor analiza cele trei etape principale :
- demolare
- constructie ;
- functionare.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
114

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.3 Impact direct si indirect , singular, pe termen scurt, mediu si lung
Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform
matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa cum au fost
identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Tabel nr.14. Expunerea valorilor de impact
Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung
Impact
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
Singular 5 4 4 3 4 3
Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt,
nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor
impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.
Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al
materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii
etapelor de amenajare si constructie. Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati
presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat .
Impactul direct al lucrarilor de restructurare-modernizare sat vacanta Gura Portitei la nivelul
intregii rețele Natura 2000, consideram ca este nesemnificativ pentru habitatele si
speciile pentru care au fost instituite cele trei arii protejate de interes comunitar.
C.4 Impactul din faza de demolare , constructie, functionare
Pentru identificarea impactului produs de lucrarile de restructurare-modernizare sat
vacanta Gura Portitie trebuie sa tinem cont de fazele de realizare a investitiei, dupa cum
urmeaza:
a) Impactul generat in faza de proiectare
Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului lucrarilor de restructuraremodernizare
asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare, prin alegerea tipului de
lucrari de modernizare/restructurare , astfel incat impactul generat sa fie minim.
Pentru alegerea tipului de lucrari s-au folosit urmatoarele criterii:
Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare;
Restructurarea/modernizarea constructiilor sa se realizeze pe locurile deja afectate de
constructii ;
Sa nu fie necesare relocari de drumuri, trasee de conducte de apa/canalizare, linii
electrice;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
115

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
In faza de proiectare s-a luat in considerare ca lucrarile de restructurare-modernizare sa se
realizeze fara a depasi perimetrul existent al societatii .
In incinta SC Sat de Vacanta Gura Portitei NU s-au identificat habitate prioritare ,
specii de plante , amfibieni, reptile , nevertebrate , mamifere pentru care s-a declarat
ROSCI0065 Delta Dunarii , ROSCI0066 Delta Dunarii –zona marina si speciile de pasari
pentru care s-a declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.
Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual , in
cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus.
d) Impactul generat in faza de demolare a constructiilor existente
In aceasta faza, impactul este determinat de deseurile generate in urma demolarii
constructiilor existente . Astfel , deseurile rezultate vor fi depozitate selectiv , iar cele
recuperabile vor fi reutilizate in constructiile noi .
Deseurile gen moloz vor fi depozitate in locuri autorizate de Primaria Jurilovca si/sau utilizate
in lucrarile de nivelare a platformelor ( pe care se vor construi noile cladiri ).
Impactul preconizat in faza de demolare este temporar, pe termen scurt, nu este
rezidual si nici cumulativ.
Impactul generat in faza de constructie
Construirea noilor cladiri va avea impact direct asupra zonei in care acestea se vor
construi . Avand in vedere ca ele se vor realiza practic pe amplasamente in care exista
constructii ( care asa cum am mentionat anterior vor fi demolate ) , incadrarea juridica a
terenurilor fiind curti-constructii se preconizeaza ca impactul va fi dat de intensificarea
traficului in zona .
In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu
este rezidual si nici cumulativ.
c ) Impactul generat in faza de functionare a satului de vacanta
Lucrarile de restructurare-modernizare sat de vacanta Gura Portitei se realizeaza
pentru a oferi turistilor o locatie moderna , intr-un peisaj cu valente estetice si recreative
deosebite , ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural , cat si a rezervelor de
biodiversitate. Functionarea satului de vacanta Gura Portitei se va face preponderent in lunile
mai-septembrie ( circa 5 luni/an ) . Datorita acestui fapt , impactul provocat de aceasta
activitate este evaluat cu preponderenta pentru aceasta perioada ( iarna nevertebratele ,
amfibienii, reptilele , multe dintre mamifere sunt in perioada de hibernare si nu sunt afectate
de prezenta omului ) .
Activitatea turistica daca este practicata dezorganizat poate avea un impact semnificativ
in cazul in care :
- Se depaseste capacitatea de suport a zonei ;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
116

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
- Nu sunt respectate traseele turistice prevazute de ARBDD ;
- Sunt depasite limitele maxim admise ale zgomotului produs de diferite aparate/statii
de amplificare
- Deseurile colectate nu sunt depozitate corespunzator , in siguranta si nu sunt
valorificate corespunzator ;
- Camparea sau facutul focului in locuri neamenajate ;
- Se efectueaza deplasari cu mijloace de transport neautorizate si in zone interzise
( avand in vedere ca amplasamentul satului de vacanta Gura Portitei se invecineaza
cu doua zone cu protectie integrala ( Periteasca – Leahova si Grindul Lupilor ) si mai
ales daca se colecteaza specii de plante-nevertebrate-reptile-amfibieni-mamifere –
pasari ) .
Pentru limitarea impactului asupra mediului si realizarea unui turism durabil se
propune o serie de masuri de diminuare a impactului ( prezentate in capitolul D din prezentul
Studiu de Evaluare Adecvata .
C.5 Impactul rezidual
Nu fost identificat impact rezidual prin realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare sat
de vacanta in nici o faza a procesului de demolare/constructie/functionare sat de vacanta
Gura Portitei .
C.6 Impactul cumulativ
Efectele cumulative pot aparea atunci cand s-ar amplasa si alte locatii cu destinatie turistica
in zona studiata , ceea ce nu este posibil datorita caracteristicilor locatiei ( suprafata de teren
destinata acestei activitati este detinuta de SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL ) .
Impact cumulativ ar putea sa apara in cazul in care activitatile de pescuit care se
desfasoara in zona limitrofa satului de vacanta ar produce efecte comparabile si
insumabile cu activitatea de turism, ceea ce este exclus .
Efectul cumulativ este efectul combinat al tuturor amplasamentelor .
Integritatea biologica poate fi definita ca toti acei factori care contribuie la mentinerea
ecosistemului, inclusiv insusirile structurale si functionale. In cadrul Directivei Habitate
integritatea sitului este legata de conservarea obiectivelor pentru care situl a fost desemnat
ca parte din Reteaua Natura 2000 (EC 2007b). A fost de obicei definita ca “coerenta structurii
si functiei ecologice a sitului pe toata aria sa, care permite sustinerea habitatului, complexului
de habitate si/sau populatiile speciilor pentru care situl a fost clasificat” (EC 2000b, ODPM
2005). In ceea ce priveste intelesul “integritatii”, aceasta poate fi considerata calitatea sau
conditia de a fi un tot sau complet. Intr-un context ecologic dinamic, poate fi de asemenea
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
117

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
considerat ca avand un inteles flexibil si abilitatea de a evolua in directii favorabile
conservarii. (EC 200b).
Un sit poate fi caracterizat ca avand un grad mare de integritate cand potentialul inerent de a
indeplini obiectivele de conservare este realizat, capacitatea de auto-reparare si autorefacere
in conditii dinamice este mentinuta, si este necesar un mangement extern minim.
Cand este vorba de “integritatea sitului” este deci important sa se ia in considerare o
varietate de factori, inclusiv posibilitatea ca efectele sa se manifeste pe termen scurt, mediu
sau lung (EC 200b).
Autorizarea unui plan sau proiect data in concordanta cu Articolului 6(3) din Directiva
Habitate presupune ca se considera ca este putin posibil sa afecteze negativ integritatea
sitului si deci, este putin posibil sa produca daune sau perturbari semnificative, in sensul
Articolului 6(2) ( decizia ECJ in cazul C-127/02 paragraful 36).
C.7 Evaluarea semnificatiei impactului
Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatoricheie
cuantificabili.
C.7.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Suprafata pe care se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare sat vacanta
Gura Portitei este de 5ha . Din aceasta suprafata , conform bilantului teritorial procentul de
ocupare a terenului nu va depasi 15% ( aproximativ 7510 mp ) , iar coeficientul de utilizare a
terenului nu va depasi 0,4 ( ceea ce inseamna o suprafata desfasurata de 20.000 mp ).
Raportand aceste suprafete la suprafata totala a siturilor Natura 2000 rezulta :
- Pentru ROSCI0065 Delta Dunarii ( suprafata totala 454.037 ha ) rezulta un procent
de 0,001% ;
- Pentru ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ( suprafata totala
512.374 ha) rezulta un procent de 0,0009 % .
Facem insa precizarea ca aceste suprafete au fost pierdute de la data
desemnarii acestor situri Natura 2000 ( anul 2007 ) , deoarece pe amplasamentul PUZ
se desfasurau activitati de turism .
- Pentru ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina nu va fi pierdut nici o suprafata , planul
realizandu-se in vecinatatea acestuia ( la limita ).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
118

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.7.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate cu scopul de a mentine
intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante tipuri de habitate si
specii ale Europei. Directiva asupra Conservarii Pasarilor si Directiva asupra
Conservarii Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice se adreseaza unei game
variate de probleme. Ambele contin obligatii concrete, in special referitor la realizarea unei
retele coerente de arii protejate, stabilesc nivelul minim de standarde pentru conservarea
biodiversitatii adoptate de statele membre UE. Reteaua Natura 2000 este formata din: arii
speciale de conservare (Special Areas of Conservation) si arii de protectie speciala
avifaunistica (Special Protected Areas). Cele doua directive sunt transpuse in legislatia
romaneasca prin Legea nr. 462/ 2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Natura
2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii
Europene. Astfel, termenul de arie speciala de conservare inseamna “sit protejat pentru
conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor
de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile
comunitare”. O arie de protectie speciala avifaunistica reprezinta “un sit protejat pentru
conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare”.
Sprijinirea biodiversitatii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate
de fragmentarea peisajului (realizarea de masuri concepute pentru a depasi barierele pe
râuri si autostrazi);
Realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare in incinta analizata, nu implica
distrugerea si fragmentarea reversibila/ireversibila a habitatelor.Asa cum am mentionat mai
sus , la data desemnarii siturilor Natura 2000 , pe amplasamentul satului de vacanta Gura
Portitei se desfasurau activitati de turism .
C.7.3. Schimbari in densitatea populatiilor
Pe zonele studiate nu au fost semnalate schimbari in densitatea populatiei
C.7.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
planului
Asa cum se poate observa din planul supus avizarii , pe amplasamentul analizat se
vor derula lucrari de restructurare-modernizare a unor constructii existente .
Avand in vedere ca nu avem specii si habitate afectate de implementarea planului,
rezulta ca nu va fi nevoie de inlocuirea acestora. Se apreciaza ca dupa finalizarea lucrarilor
prevazute in PUZ se va putea utiliza terenul in continuare pentru activitatile de pe
amplasament.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
119

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa
sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar
In perioada de functionare a satului de vacanta Gura Portitei , indicatorii chimici cheie
care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA
001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ) prezentati in
tabelul urmator . Acesti indicatori au fost impusi si prin Autorizatia de mediu nr. 885/2008 ,
revizuita la 15.02.2012 .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
120

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
C.9. Evaluarea impactului planului propus
C.9.1.Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de
reducere a impactului
PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA
HABITATE PRIORITARE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE,
AMFIBIENI , NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI
NATIONAL.
Masurile de reducere a impactului fac referire in mod special la modul de gestionare a
deseurilor generate in etapa de realizare a lucrarilor de restructurare-modernizare .
Avand in vedere ca in zona de realizare a lucrarilor mentionate prin PUZ se desfasoara
activitati turistice , reglementate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
facem precizarea ca SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL raporteaza lunar
cantitatile de deseuri generate in urma activitatilor , in conformitate cu prevederile HG
nr. 856/2002 .
C.9.2.Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a
impactului
Asa cum s-a mentionat in descrierea Planului Urbanistic Zonal – RESTRUCTURARE SI
MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI , nu are impact rezidual.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
121

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de
impact identificat asfel incât sa asigure o reducere la minim pâna la eliminarea impactului
vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de
reducere si va face alocatiile bugetare necesare.
D.1. Masurile de reducere a impactului direct pe termen scurt
Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de restructurare si
modernizare sa se efectueze intr-un mod controlat si planificat tinând cont de urmatoarele
aspecte:
1. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile
sa se efectueze etapizat, astfel incât sa evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu
caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de
zgomot;
3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si amenaja locuri
dedicate pentru depozitarea materialelor si a utilajelor, dotate cu material absorbante in cazul
unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;
4. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate in procesul de constructie sa
poata fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul demolarii (daca proprietarul va decide
dezafectarea constructiilor) , cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin
reciclare sau refolosire, sa fie minima. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi
reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda achizitionarea de
produse superior calitativ, care au o durata de viata superioara, contribuind de asemenea la
generarea minima de deseuri nereciclabile;
5. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa aiba ca rezultat incadrarea satului de
vacanta in peisajul inconjurator, in conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul
Deltei Dunarii, dar nu se vor restrânge neaparat doar la acestea. De asemenea, lucrarile
trebuie sa fie de o calitate minima impusa astfel incât sa garanteze prevenirea unor reparatii
sau interventii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deseuri,
zgomot al lucrarilor etc.;
6.planificarea lucrărilor: pentru activitățile de construcție şi amenajare trebuie elaborat un
plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conțină aspecte legate de
planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanța utilajelor, instruirea personalului, gestionarea
deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu
sunt gestionate corect;
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
122

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
7. demolarea constructiilor existente :se va tine cont de specificul lucrarilor pentru demolare,
similar cu cele de constructie, iar dupa inlaturarea acestora se va efectua refacerea
substratului de pe amplasament.
Referitor la flora: intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii
de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ
asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru
fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam
intocmirea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de
satul de vacanta .
D.2. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile necesare pe
perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate cât mai eficient astfel incât sa se
reduca la minim numarul lor acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul
HSEQ elaborat. In acest sens, se recomanda ca materialele, echipamentele si utilajele
necesare sa fie astfel combinate incât sa se asigure transportul lor cu un minim de curse
pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.
D.3.Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung
Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activități, în
speță activitățile hoteliere, de cazare a turiştilor, măsurile de reducere vizează ambele
categorii de impacturi. Astfel, se recomandă plantarea de specii autohtone precum salcia
sau tamarixul, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a
zgomotului generat din activitățile de cazare a turiştilor. De altfel, în măsura posibilităților,
această recomandare a fost deja pusă în practică, pentru a asigura o limitare a
răspândirii zgomotului din activitățile de construcție. În plus, se interzice tăierea oricăror
arbori de pe amplasament deoarece aceştia pot constitui zonă de cuibărit sau hrănire
pentru exemplare ale speciilor de păsări identificate în zona de studiu.
În ceea ce priveşte activitățile hoteliere, se recomandă interzicerea unor surse de
zgomot precum difuzoare audio exterioare, ținând cont că specificul zonei impune
activități turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumusețile
naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazați, trebuie să se
asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea
deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricțiile în
ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversității, colectarea de specii protejate,
prohibiția la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect
acord cu mediul înconjurător. Aceştia trebuie să aibă acces la un set minim de informații
care să le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat.
De asemenea, se recomandă introducerea unor pachete de servicii care să conțină şi o
cotizație modică pentru organizațiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la
123
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
asigurarea unor fonduri pentru studiul şi protejarea efectivă a Deltei Dunării. În fiecare
cameră, precum şi fiecare loc public, trebuie să existe informații referitoare la necesitatea
economisirii apei, precum şi bune practici care ajută acestui scop , minimizând astfel
cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activităților hoteliere. De asemenea, se
recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalații cu debit redus de apă, sau cu senzor,
pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus față de
aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute satul de vacanta
în minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt
recomandate ( amplasarea de panouri fotovoltaice si pompe de caldura ).
D.4. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung
Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe
termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activități, reprezentate de
activitățile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canaluri, lacuri
etc. Această categorie de activități, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate
afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de
recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât
nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe
ambarcațiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. De
asemenea, se vor respecta cu strictețe restricțiile de viteză impuse, precum şi restricțiile
legate de anumite zone protejate. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este
reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiționale
de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora. Înainte de orice
plimbare, se va asigura instruirea turiştilor cu privire la regulile minime ce trebuie
respectate pe durata cursei, precum şi riscul nerespectării acestor prevederi care pot
duce la sancționarea turistului care nu se conformează, iar dovezi ale acestor instruiri
trebuie păstrate de către beneficiar. Regulile minime impuse turiştilor trebuie să conțină
obligații ale acestora în ceea ce priveşte păstrarea liniştii, evitarea zgomotului de orice
natură, interzicerea colectării oricăror specii de plante sau animale, interzicerea aruncării
oricăror deşeuri sau alte materiale direct în mediu. În plus, aceste activități de plimbare a
turiştilor trebuie să țină cont şi de alte activități similare prestate în zonă astfel încât să nu
creeze aglomerări de turişti în acelaşi perimetru, având prevăzute în acest sens rute
alternative care să evite aglomerarea grupurilor pe acelaşi traseu. Nu în ultimul rând,
aceste activități nu trebuie să se efectueze în zone protejate sau limitate accesului public,
iar turiştilor nu li se va permite debarcarea în astfel de zone.
Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform
activităților care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară
implementarea lor pe toată durata de activitate a satului de vacanta .
Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este
beneficiarul prezentului Studiu de Evaluare Adecvata , care trebuie să asigure resursele
necesare implementării lor corespunzătoare.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
124

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin
plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităților
hoteliere, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin
încadrarea foarte bună în zonă a satului de vacanta, cât şi prin asigurarea unor noi locuri
de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calității
biodiversității din zonă.
D.5. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii
Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor
de restructurare-modernizare:
- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare
a zgomotelor produse de trafic in zona;
- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi;
- se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .
Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii satului de
vacanta :
- se interzice amplasarea unor statii de amplificare in exteriorul cladirilor .
D.6. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si pasari
protejate
Având in vedere ca nici una dintre speciile si habitatele prioritare de interes
conservativ din ROSCI065 Delta Dunarii , ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina si
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe zonei nu a fost identificata in zona
planului propus si ca nu a fost identificat nici un tip de impact asupra acestora concluzionam
ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului deoarece acesta este inexistent.
Se impune respectarea cu strictete a conditiilor impuse prin Autorizatia de mediu
( care va fi revizuita in urma realizarii lucrarilor prevazute prin PUZ).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
125

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
D.7. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului
Tabel nr.15. Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar
Nr.
Masura Perioada Responsabil Observatii
crt.
1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de -exclus
titular -se va evita
09 00 – 17 00 păsări
cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate perioada 15
suprapunerea
în zona monitorizata ,
-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor
mai – 15 iulie,
-nu trebuie să
depăşească
cu perioadele
foarte active
din zi pentru
intervalul orar
speciile de
identificate
2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea - pe perioada titular
materialelor de constructie , in interiorul loturilor , de constructie
pentru a se evita antrenarea lor in apa
3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni - pe perioada
de constructie
titular -va contribui
la incadrarea
satului de
vacanta in
zona si va
crea noi
locuri de
hranire si
cuibarit
3. - se va achizitiona material absorbant pentru
inlaturarea pierderilor accidentale de produse
petroliere pe sol si apa
4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un
spatiu special amenajat si va fi predat societatilor
autorizate
5. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare audio
externe )
6. Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea turistilor vor
fi dotate cu motoare de mica putere si se vor deplasa
numai pe traseele turistice autorizate de RBDD
-pe perioada titular
de constructie
si functionare
-pe perioada titular
de constructie
si functionare
- in perioada titular
de functionare
- in perioada titular
de functionare
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
126

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul , SC Sat de
Vacanta Gura Portitei SRL , care va aloca sumele necesare implementarii . De mentionat
este faptul ca pe amplasament se deruleaza un plan de management al deseurilor generate
de la activitatile existente . Se recomanda actualizarea acestuia , luand in considerare
modificarile care se vor realiza prin PUZ .
D.8. MONITORIZARE
Fata de masurile prezentate anterior, se recomanda implementarea unui program de
monitorizare a biodiversitatii in zona adiacenta amplasamentului studiat pe perioada de
constructie si in perioadele de activitate, pentru a putea observa evolutia biodiversitatii si a
putea stabili masuri suplimentare in cazul in care se constata ca impactul evaluat initial se
modifica, in scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. In acest sens se propune
spre implementare urmatorul program de monitorizare:
Tabel nr.16. Program de monitorizare
GRUPARE
TAXONOMICA
Reptile
Pasari cuibaritoare
OBIECTIVE
PLAN MONITORIZARE FAUNA
Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in
cadrul amplasamentului si in vecinatate ;
Minimizarea impactului pe durata
demolarii/constuctie/functionarii satului de vacanta .
Continuarea monitorizarii raspândirii
speciilor cuibaritoare in apropierea
amplasamentului;
Monitorizarea etologiei speciilor de
pasari cuibaritoare atât pe perioada de
pregatire cât si pe perioada de functionare.
INDICATORI
Identificareatuturor speciilor
de reptile;
Derularea lucrarilor doar in
perioadele recomandate.
Evidentierea comportamentului
pasarilor pe respectivele perioade
comparativ cu
comportamentul initial;
Respectarea perioadelor
recomandate.
Pasari de pasaj
Pasari oaspeti de iarna
Mamifere
Monitorizarea dinamicii migratiei in
perimetrul amplasamentului cât si zonele
adiacente;
Monitorizarea comportamentului
speciilor de pasaj pe durata functionarii satului de
vacanta , in vederea asigurarii unor
conditii optime de pasaj.
Monitorizarea deplasarilor sezoniere
ale populatiilor de gâste in sectorul lor de
iernare;
Monitorizarea speciilor de mamifere
rezidente din zona adiacenta amplasamentului
studiat.
Completarea datelor actuale
cu cele obtinute din programul
de monitorizare;
Evidentierea comportamentului
pasarilor pe respectivele perioade
comparativ cu
comportamentul initial.
Completarea datelor actuale
cu cele obtinute din programul
de monitorizare.
Completarea datelor actuale
cu cele obtinute din programul
de monitorizare.
Programul de monitorizare trebuie sa se desfasoare conform studiului efectuat pentru
identificarea starii initiale si a potentialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o
continuare a acestuia, in vederea corelarii datelor deja obtinute, astfel incât sa poata releva
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
127

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in zona adiacenta de
studiu, si anume: amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare,
pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului,
mamifere, precum si evolutia acestora ca urmare a implementarii prezentului plan. Tinând
cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleasi doua metode distince de colectare si
evaluare a datelor, si anume: metoda transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare,
sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele in
care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinând cont de perioadele favorabile
pentru colectarea fiecarui set de date.
In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un
numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu,
dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atât perioada de cuibarit cât
si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie
(de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, vârful si sfârsitul perioadei de
migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in
cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de
cuibarit;
4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si
cele care ierneaza.
Suprafata cuprinsa in planul de monitorizare este reprezentata de suprafata
amplasamentului, la care se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca
si amplasamentul. Aceste zone invecinate ( pe o raza de 1 km , in jurul amplasamentului)
reprezinta de fapt zonele martor care sunt un punct de referinta intre situatia initiala din
cadrul amplasamentului si cea finala, dupa realizarea lucrarilor prevazute in PUZ.
Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre
Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
128

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile
si/sau habitatele de interes comunitar afectate
Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene
de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite:
- etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu,
a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si
studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile,
structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime
pentru efectuarea identificarilor in teren.
- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea
descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in
teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde
a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din
publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la
periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar.
Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile
fitocenotice existente.
- etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor
si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate de interes
conservativ.
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile detaliate in formularul
standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul
Razim-Sinoe au fost detaliate in subcapitolul B.2.
Metodele utilizate se recomanda a se utiliza si pentru monitorizarea constructie si
postconstructie .
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
129

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CONCLUZIILE STUDIULUI
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 DELTA
DUNARII si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE nu sunt
afectate de planul propus deoarece:
1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;
3. Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile
de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
4. Nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia
ariilor naturale protejate de interes comunitar.
In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSCI0066 Delta
Dunarii-zona marina , ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065
Delta Dunarii.
Realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare propuse prin PUZ nu prezinta efecte
negative asupra biodiversitatii locale si indeplineste obiectivele de protectie a mediului
inconjurator, incadrându-se in principiile dezvoltarii durabile.
Activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor nu este generatoare de
fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si
nu va periclita integritatea acestora.
Practic impactul cumulativ nu poate exista deoarece pe amplasament nu exista specii si
habitate de interes comunitar. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes,
(pe amplasament ) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes
conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina .
Avand in vedere ca nu avem specii si habitate afectate de implementarea planului, rezulta
ca nu va fi nevoie de inlocuirea acestora. Se apreciaza ca dupa finalizarea lucrarilor si
interventiilor pe amplasament se va putea utiliza terenul in continuare pentru activitatile de
pe amplasament.
PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA
HABITATE COMUNITARE/PRIORITARE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE
SPECIILOR DE PLANTE ,PASARI , NEVERTEBRATE, AMFIBIENI , REPTILE ,
MAMIFERE, PESTI DE INTERES COMUNITAR SI A SPECIILOR DE PLANTE , PASARI
NEVERTEBRATE, AMFIBIENI , PESTI , REPTILE , MAMIFERE RARE CONFORM LISTEI
ROSII NATIONALE.
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
130

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
BIBLIOGRAFIE
- Ciocârlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti.
- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-
Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României, Editura Tehnica Agricola,
Bucuresti
- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii,
Peuce, Tulcea. Vol. 5.
- Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura
Academiei Romane, Bucuresti
- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din
Romania
- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean
Mures, Marisia. Vol. 25.
- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta
Dunarii, Editura Culturala Pitesti
- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii.
Acta Bot. Horti Buc.
- Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
- Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului
vegetal din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
- Mihai Petrescu , Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007
- Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus,
Brasov , 2001
- Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din
Romania , Targu-Mures, 2008
*** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie
*** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007
*** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare.
*** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011
*** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta
a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
131

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
*** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a
efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes
comunitar
*** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proeicte publice si private
*** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate
*** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari
*** http://www.ddbra.ro
*** www.mmediu.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
132

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
ANEXE
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
133

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
134

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
135

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
136

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
137

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
138

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Curriculum Vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresa(e)
Stavarache Ionuț Florentin
Balizei, Nr. 27, 820230 Tulcea (România)
Mobil +40749785153
E-mail(uri)
florin_greeny@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi)
Român
Data naşterii 06/11/1985
Sex
Locul de muncă vizat/
Domeniul ocupaţional
masculin
Biolog
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Septembrie 2012 – prezent
Biolog – Persoană Fizică Autorizată
Monitorizare ornitofaună, chiropterofaună; colectare de date, analiză și prelucrare,
elaborarea rapoartelor specifice domeniilor de activitate.
SC Wildlife Management Consulting SRL
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Perioada Aprilie 2012 - August 2012
Tehnician Biolog
Monitorizarea păsărilor în situl ROSPA 0082 Munții Bodoc – Baraolt, respectiv în situl
ROSPA 0075 Măgura Odobesti
Societatea Ornitologică Română
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Perioada Aprilie 2011 - Noiembrie 2011
Tehnician Biolog
Monitorizarea migrației păsărilor răpitoare de zi din zona Orșova
Societatea Ornitologică Română
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Martie 2010 – prezent
Ghid turistic
Organizarea tururilor în Delta Dunării și Dobrogea, transferuri de la și la aeroport, traducător
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
139

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Numele şi adresa angajatorului
IBIS TOURS
Str. Dimitrie Sturza nr. 6, 820123 Tulcea (România)
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Martie 2010 – prezent
Ghid turistic
Organizarea tururilor în Delta Dunării și Dobrogea, transferuri de la și la aeroport, traducător
Atu Travel
Petre Ispirecu nr. 38, bl. p72b, ap. 2, 051025 București (România)
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Perioada Martie 2008
Voluntariat
Participare la cursurile teoretice și practice oferite la întâlnirea pentru pregătirea voluntarilor
participanți la programul „Monitorizarea Păsărilor Comune”
Societatea Ornitologică Română
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Octombrie 2005 – prezent
Voluntariat
Participare la „International World Birdwatching Day”
Societatea Ornitologică Română
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Ianuarie 2002 – prezent
Voluntariat
Recensământul anual al păsărilor de apă, IWC (International Waterbird Census)
Societatea Ornitologică Română
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)
Educaţie şi formare
Perioada
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
2010 – prezent
Facultatea de Biologie (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza")
Iași
Calificarea/diploma obţinută
Disciplinele principale
studiate/competenţele profesionale
dobândite
Perioada 2005 - 2008
Certificat de agent în turism
Limba română
Matematică
Limba engleză
Marketing
Contabilitate
Înființarea unei agenții de turism
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
140

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Colegiul Economic "Delta Dunării"
Tulcea
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba maternă
Română
Limbi străine cunoscute
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Engleză
Italiană
B2
C2
Utilizator
independent
Utilizator
experimentat
B2
C2
Utilizator
independent
Utilizator
experimentat
B1
C2
Discurs oral
Utilizator
independent B1 Utilizator
independent B1
Utilizator
Utilizator
experimentat C2 experimenta C1
t
Utilizator
independent
Utilizator
experimentat
Competenţe şi abilităţi sociale
Spirit de lucru în echipă
Capacitate bună de comunicare
Competenţe şi aptitudini organizatorice
- experiență în managementul de proiect, ca urmare a activităților de colaborare în
proiectele expuse anterior;
- bun organizator de concursuri datorită unei participări active la Grupul de Ornitologie –
Dendrologie
- Silvicultură din cadrul Palatului Copiilor Tulcea;
- câștigarea a numeroase concursuri pe teme legate de natură;
- susținerea de lucrări științifice și participarea la sesiuni de lucrări științifice;
- participarea la programe de monitorizare a Gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis) din 2002
până în prezent.
*ambele proiecte fiind coordonate de Societatea Ornitologică Română
Competenţe şi aptitudini tehnice
- experiență în lucrul cu GPS-ul, dobândită în urma colaborărilor în proiectele expuse
anterior
Competenţe şi aptitudini de utilizare a
calculatorului
- o bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel şi PowerPoint);
- cunoștințe de instalare a sistemelor de operare ( Windows Xp, Windows Vista și Windows
7);
- cunoștințe elementare ale aplicațiilor de grafică pe calculator (Adobe Illustrator, Photoshop,
Digital Photo Professional, ACDSee).
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
141

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis
J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Alte competenţe şi aptitudini
- birdwatching;
- fotografia;
- plimbări în natură;
- hiking;
- ciclism;
- înotul.
Permis de conducere
B
Informaţii suplimentare
Persoană Fizică Autorizată în domeniul Consultanței de Mediu
12 ani de experiență în monitorizarea ornitofaunei
2012 - Membru fondator al Organizației Nonguvernamentale Sistemis
2002 - Membru activ la Societatea Ornitologică Română
EVALUARE ADECVATA –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar S.C. SAT VACANTA GURA PORTITEI S.R.L.
142