planul de monitorizare pentru speciile de carantina din ... - MADR

PLANUL DE MONITORIZARE PENTRU SPECIILE DE CARANTINA DIN CADRUL
GENULUI ANOPLOHORA
1.Cadrul legislativ
• Ordonanta Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva
introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau
produselor vegetale in Romania;
• Hotararea Guvernului nr.563/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonantei Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie
impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare
plantelor sau produselor vegetale in Romania, modificata prin Hotararea
Guvernului nr.1135/2004;
• Decizia Comisiei 355/1999/CE amendata de Decizia Comisiei 516/1999/CE
privind masurile de urgenta impotriva raspandirii organismului daunator
Anoplophora glabripennis in ceea ce priveste China cu exceptia Hong Kong;
• Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.61/2008 privind stabilirea
procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare
2.Organismul daunator vizat
2.1. Speciile genului Anoplophora , in special :
• Anoplophora chinensis
• Anoplophora malasiaca
• Anoplophora glabripennis
Aceste specii sunt :
- organisme de carantina prevazute in Anexa nr. I Partea A Sectiunea I din
Hotararea Guvernului nr. 563/2007 necunoscute ca apar in Comunitate si
relevante pentru intreaga Comunitate;
considerate ca nefiind prezente in Romania.
2.2.Pozitie taxonomica
Insecta: Coleoptera: Cerambycidae: Lamiinae: Anoplophora
2.3. Distributia speciilor:
• Anoplophora glabripennis:
Uniunea Europeana: Austria, Franta, Germania si Polonia
Asia : China si Coreea
Statele Unite ale Americii – prezenta local
• Anoplophora chinensis
Uniunea Europeana: Italia, Franta, Olanda (recent raportata)
Asia : China, Japonia, Coreea, Malaezia, Vietnam
1

3.Obiectiv
stabilirea prezentei sau absentei pe teritoriul Romaniei si eventual a arealului
de raspandire a speciilor : Anoplophora chinensis si Anoplophora glabripennis
prevenirea introducerii in Romania a speciilor Anoplophora chinensis si
Anoplophora glabripennis prin monitorizarea importurilor de lemn (inclusiv
ambalaje).
In conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 355/1999/CE se monitorizeaza si
lemnul din China altul decat lemnul sub forma de:
- ambalaje din lemn în formă de recipiente pentru ambalat, cutii, lăzi,
tobe, şi ambalaje similare, paleţi, box-paleţi şi alte platforme de
încărcare, paleţi pliabili folosiţi în prezent în transportul obiectelor de tot
felul sau
- lemn folosit ca pană sau suport pentru încărcături, inclusiv lemnul care
nu si-a pastrat suprafata naturala rotunda, fara scoarta si liber de orificii
cu diametrul mai mare de 3 mm, uscat pana la un continut sub 20%
umiditate, exprimata ca % din substanta uscata atins printr-un program
corespunzator timp / temperatura
4.Plante gazda
Speciile din cadrul genului Anoplophora sunt extrem de polifage atacand o gama
larga de arbori si arbusti fructiferi, forestieri si ornamentali((ex. A. malasiaca poate fi
prezenta pe 68 de specii din 19 familii ).
Anoplophora chinensis*– Alnus spp., Acer spp., Carpinus spp., Citrus spp.,
Casuarina spp., Corylus spp., Platanus spp., Fagus spp., Malus spp., Morus spp.,
Betula spp., Aesculus spp., Populus spp., Prunus spp., Rosa spp., Ulmus spp.,
Cotoneaster spp., Quercus spp., Crategus spp., Pyrus spp., Salix spp.
Anoplophora glabripennis – Acer spp., Betula spp., Platanus spp., Fagus spp.,
Aesculus spp., Fraxinus spp., Malus spp., Morus spp., Pyrus spp., Populus spp.,
Robinia spp., Salix spp., Prunus spp., Ulmus spp.
5.Simptome
Simptomele in principal sunt produse de larve, de exemplu:
galerii de pana la 10 mm diametru si lungimea de cativa cm sau tunele larvare
care se pot gasi sub scoarta si in lemn;
scurgeri de rasina, dejectii larvare si rumegus .
acumulat la intrarea in galerii, in zona de pornire a ramurilor din trunchi si la baza
trunchiului.
2

6. Morfologie
7. Biologie
Pentru detalii morfologice vezi fisa fitosanitara.
O generatie la 1 an sau la 2 ani in functie de temperatura, hrana si alti factori
de mediu .
Adultii pot fi intalniti in perioada mai-august (Anoplophora chinensis), mai-octombrie
(A.glabripennis), dar pot fi depistati si mai tarziu daca toamna este calduroasa.
Traiesc aproximativ 1 luna, perioada in care o femela depune aproximativ 30 de oua
la A. glabripennis si 70 (dupa unii autori pana la 200) la A. chinensis. La A.
glabripennis eclozarea oualor are loc in 7-17 zile in functie de perioada din an si de
temperatura (iunie-iulie in cazul ciclului de 1 an si septembrie-octombrie in cazul
ciclului de 2 ani).
Larvele se hranesc in tesutul cambial al scoartei ramurilor si trunchiului si mai
tarziu patrund in tesuturile lemnoase.
Larvele de A. chinensis se dezvolta mai mult la nivelul solului, formand tuneluri
prin radacinile de la suprafata solului si mai tarziu in trunchi, iar cele de A.glabripennis
ataca mai mult tesuturile lemnoase aflate in partea superioara a arborilor.
Impuparea are loc in camere aflate in inima lemnului captusite cu rumegus.
A. glabripennis poate ierna in stadiu de ou, larva sau pupa.
8. Daune
Larvele determina prin hranire pierderea turgescentei, ingalbenirea si caderea
prematura a frunzelor, uscarea ramurilor, uscarea varfului arborelui si chiar uscarea
completa a arborelui la atacuri puternice.- adultii se hranesc prin roaderea frunzelor,
petiolilor si a scoartei arborilor speciilor gazda. In particular, la pomii fructiferi, adultii
pot cauza serioase pierderi prin hranirea cu mugurii de rod.
9.Impact economic
Anoplophora glabripennis poate cauza daune serioase culturilor ornamentale
forestiere si pomicole, in special pentru pomii debilitati.Slabirea structurii arborilor de
catre larve si adulti reprezinta un risc in zonele urbane pentru pietoni si vehicule, prin
caderea ramurilor. Adultii pot provoca de asemenea pagube prin roaderea frunzelor, a
petiolilor si a scoartei copacilor. Daunele produse mugurilor fructiferi pot produce
pierderi economice.
10.Organizarea generala a monitorizarii
Monitorizarea plantelor gazda din productia interna, import si circulatia
intracomunitara :Se inspecteaza:
Plantele gazda din productia interna, circulatia intracomunitara si import
Lemnul din China definit la pct.3
Lemnul importat din tari terte
3

10.1.Perioada de monitorizare
Monitorizarea se desfasoara de la inceputul lunii mai pana la sfarsitul lunii
octombrie, in parcuri, plantatii, pepiniere etc. Inspectiile presupun examinarea vizuala
a trunchiului, ramurilor si radacinilor de la suprafata solului, in vederea depistarii
orificiilor produse de larve si adulti. La specia A. chinensis este caracteristica prezenta
orificiilor la baza trunchiului, la colet si pe radacinile de la suprafata solului, chiar la
cativa metri departare de trunchi. A. glabripennis este prezenta in partea superioara a
trunchiului copacilor si pe ramurile superioare. Prezenta rumegusului la baza
trunchiului este un semn suplimentar al prezentei daunatorilor lemnului.
10.2. Zone cu risc
-parcuri si gradini
-arii forestiere aflate in apropierea zonelor cu risc (depozite, zona porturilor si
aeroporturilor etc.)
-pepiniere silvice si dendrologice
-centre de expediere plante ornamentale
10.3. Prelevarea si transmiterea probelor
Pentru recunoasterea organismelor daunatoare se utilizeaza fisa de
identificare.
Fiecare inspectie va fi consemnata de catre inspectorii fitosanitari teritoriali si
vamali in fisa de inspectie monitorizare, respectiv in procesul verbal - fisa de inspectie
fitosanitara la import. Exemplarele capturate considerate a fi Anoplophora spp. sunt
trimise la Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara pentru identificare.
Larvele sunt cufundate in apa fiarta cateva minute si apoi se conserva in alcool
70%.
Pupele sunt expediate ca atare in lemnul infestat, ambalate astfel incat sa nu
existe risc de raspandire.
Exemplarele adulte vii sunt colectate in recipiente transparente, se plaseaza in
congelator.Toate stadiile de dezvoltare expediaza cat mai rapid pentru evitarea
deteriorarii exemplarelor.
11. Evaluarea monitorizarii
Pe baza fiselor de inspectie fiecare unitate fitosanitara si inspectorat de carantina
fitosanitara vamala va completa fisa de evaluare a situatiei privind speciile de
carantina din cadrul genului Anoplohora conform anexei, care va fi transmisa
raportorului national, d-na Blendea Nicoleta de la UF Ialomita –
prognoza@artelecom.net pana la data de 10 ianuarie a anului urmator, in vederea
centralizarii si intocmirii raportului national.
4

UNITATEA FITOSANITARA:
ANUL:
ANEXA
Fisa de evaluare a situatiei privind speciile de
carantina din genul Anoplohora
Specia Locatia * Perioada Numar probe
trimise la
laborator
Numar
probe
pozitive
Suprafata
contaminata
ha
*se va completa cu locatia inspectata (ex. pepiniera dendrologica, depozit, parc etc)
Responsabil carantina fitosanitara
INSPECTORATUL DE CARANTINA FITOSANITARA VAMALA:
ANUL
Fisa de evaluare a situatiei privind speciile de
carantina din genul Anoplohora
Specia Tara de origine Numar probe
trimise la
laborator
Numar probe
pozitive
Cantitatea
kg
Intocmit
5