RAPORT DE ACTIVITATE pe anul 2007 - anarz
RAPORT DE ACTIVITATE pe anul 2007 - anarz
RAPORT DE ACTIVITATE pe anul 2007 - anarz
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>ACTIVITATE</strong><br />
<strong>pe</strong> <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ) este unitate<br />
bugetară, cu <strong>pe</strong>rsonalitate juridică care funcţionează în baza HG nr.1223/1996, cu modificarile si<br />
completarile ulterioare, OM 342/2005, care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, şi<br />
Dezvoltării Rurale (MADR), cu sediul în Baloteşti, Ilfov.<br />
Ea este mandatată de MADR ca autoritate naţională a statului în domeniul ameliorării şi<br />
reproducţiei animalelor .<br />
Atribuţiile şi com<strong>pe</strong>tenţele principale ale acestei instituţii centrale sunt următoarele :<br />
• Elaborarea <strong>pe</strong> baze ştiinţifice şi manageriale a programelor strategice sectoriale şi metodologice<br />
de ameliorare şi reproducţie ;<br />
• Coordonarea activităţilor tehnice complexe de identificare, evaluare, conservare şi protecţie a<br />
patrimoniului genetic naţional din zootehnie la nivelul standardelor internaţionale şi în relaţie<br />
de parteneriat tehnic cu organisme naţionale şi internaţionale de profil;<br />
• Efectuarea <strong>pe</strong> baze ştiinţifice şi tehnice avansate a controlului zootehnic al producţiilor de<br />
origine animală;<br />
• Controlul complex de laborator al calităţii şi salubrităţii materialului seminal;<br />
• Organizarea şi desfăşurarea fluxului informaţional al datelor de reproducţie şi ameliorare a<br />
animalelor <strong>pe</strong> ansamblul ţării ;<br />
• Acreditarea Organizatiilor de Control Oficial al Productiilor ;<br />
• Nominalizarea anuală a fermelor de elită;<br />
• Organizarea şi desfăşurarea anuală a lucrărilor de selecţie <strong>pe</strong>ntru alegerea vacilor mame de<br />
taur, a taţilor de tauri şi nominalizarea îm<strong>pe</strong>recherilor în vederea obţinerii unei noi generaţii de<br />
tăuraşi <strong>pe</strong>ntru însămânţări artificiale;<br />
• Coordonarea lucrărilor de testare dupa descendenţi a taurilor destinaţi la însămânţări artificiale<br />
şi urmărirea eta<strong>pe</strong>lor succesive de selecţie a acestora ;<br />
• Estimarea valorii de ameliorare a reproducătorilor <strong>pe</strong> baza <strong>pe</strong>rformanţelor proprii, ascendenţei,<br />
rudelor colaterale şi calităţii descendenţilor ;<br />
• Autorizarea <strong>pe</strong>riodică a unităţilor care produc şi comercializează material seminal congelat şi<br />
embrioni şi autorizarea anuală a reproducătorilor folosiţi la însămânţările artificiale cu material<br />
seminal congelat şi la transfer de embrioni;<br />
• Conducerea registrelor genealogice până la dezvoltarea serviciilor tehnice a asociaţiilor de<br />
crescători<br />
• Avizarea importului de material biologic de reproducţie, <strong>pe</strong>ntru toate s<strong>pe</strong>ciile de interes<br />
zootehnic;<br />
• Transmiterea în timp util la beneficiari şi publicarea <strong>pe</strong>riodică a rezultatelor controlului<br />
<strong>pe</strong>rformanţelor şi testării taurilor după <strong>pe</strong>rformanţe proprii şi descendenţi;<br />
• Urmărirea realizării şi analiza <strong>pe</strong>riodică a eficienţei programelor de ameliorare;<br />
• Exercitarea atribuţiilor de “ins<strong>pe</strong>cţie de stat” în activitatea de ameliorare şi reproducţie a<br />
animalelor <strong>pe</strong> ansamblul ţării ;<br />
1
• Coordonarea activităţilor privind identificarea şi individualizare prin microcipare a efectivelor<br />
de cabaline la nivel de judet;<br />
• Organizarea, conducerea şi actualizarea <strong>pe</strong>rmanentă a bazei de date la ecvidee;<br />
• Participarea la organizarea de expoziţii şi licitaţii de animale <strong>pe</strong>ntru reproducţie şi alte<br />
manifestări cu caracter zootehnic;<br />
• Redactarea, cu <strong>pe</strong>rsonalul propriu sau prin colaborări şi editarea <strong>pe</strong>riodică de: buletine<br />
informative, studii de sinteză, monografii de s<strong>pe</strong>cialitate, norme tehnice şi metodologice,<br />
precum şi alte materiale de documentare tehnică, de consultanţă şi de extensie <strong>pe</strong>ntru reţeaua<br />
naţională <strong>pe</strong>ntru ameliorare şi reproducţie în zootehnie, în conformitate cu legislaţia în vigoare<br />
şi cu fondurile bugetare alocate;<br />
• Dotarea centrelor zonale <strong>pe</strong>ntru ameliorare şi reproducţie în zootehnie cu aparatură, utilaje,<br />
echipament şi materiale necesare lucrărilor de control al reproducţiei şi selecţiei a animalelor de<br />
fermă;<br />
• Multiplicarea formularelor tipizate <strong>pe</strong>ntru evidenţele de reproducţie şi selecţie a animalelor şi<br />
<strong>pe</strong>ntru sistemul informaţional ;<br />
• Îndeplinirea altor atribuţii ce rezultă din HG nr.1223/1996 şi din reglementările legale în<br />
vigoare <strong>pe</strong>ntru a sprijini eficient şi <strong>pe</strong>rmanent o reală com<strong>pe</strong>tenţă şi concurenţă în zootehnia<br />
românească <strong>pe</strong>ntru dezvoltarea economico-socială şi asigurarea <strong>pe</strong>rmanentă a securităţii<br />
alimentare a populaţiei .<br />
În calitate de unitate s<strong>pe</strong>cializată a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizează,<br />
coordonează şi îndrumă tehnic şi metodologic acţiunile de producere şi folosire a materialului de<br />
reproducţie la animale prin Unităţile <strong>pe</strong>ntru ameliorare şi reproducţie în zootehnie judeţene (UARZ).<br />
ANARZ asigură coordonarea, îndrumarea tehnică şi metodologică a centrelor zonale, a UARZ<br />
judeţene şi organizează sistemul automat de prelucrare a informaţiilor din domeniul ameliorării si<br />
reproducţiei în zootehnie.<br />
Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi-a canalizat întreaga<br />
activitate <strong>pe</strong>ntru îndeplinirea următoarelor obiective:<br />
• Accelerarea ameliorării genetice a efectivelor de animale prin lucrarile de selectie efectuate;<br />
• Coordonarea tehnică şi metodologică, la nivel naţional şi în profil teritorial a aplicarii<br />
biotehnologiilor moderne de reproducţie;<br />
• Atestarea materialului de reproducţie indigen si import;<br />
• Evaluarea genetică a reproducătorilor din populaţia activă, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii şi rase;<br />
• Organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea Băncii biotehnologice de resurse genetice animale;<br />
• Coordonarea activităţii din domeniile reproducţie, ameliorare şi conservare a patrimoniului<br />
genetic din zootehnie prin intermediul Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat;<br />
• Coordonarea şi organizarea Băncii naţionale de date şi prelucrarea în sistem computerizat a<br />
informaţiilor din domeniul reproducţiei şi selecţiei, în colaborare cu unităţile de profil;<br />
• Asigurarea cadrului legislativ şi instituţional <strong>pe</strong>ntru implementarea politicii strategice în<br />
domeniul ameliorării şi reproducţiei animalelor cu orientare spre economia de piaţă şi armonizarea cu<br />
reglementările Uniunii Euro<strong>pe</strong>ne;<br />
• Asigură consultanţă tehnică crescătorilor de animale cu efectivele cuprinse în programele<br />
tehnice de selecţie şi reproducţie privind creşterea, nutriţia şi ameliorarea efectivelor proprii, în vederea<br />
îmbunătăţirii managementului fermelor şi implicit obţinerea de rezultate economice com<strong>pe</strong>titive în<br />
condiţiile impuse de economia de piaţă.<br />
• Conducerea registrelor genealogice până la dezvoltarea serviciilor tehnice a asociaţiilor de<br />
crescători;<br />
ANARZ are un număr de 101 posturi, aprobate de MADR, din care un post de înalt funcţionar<br />
public, 13 functii de conducere, 78 funcţii de execuţie şi 10 posturi <strong>pe</strong>rsonal contractual.<br />
Structura organizatorică a ANARZ cuprinde: direcţii, servicii, birouri, laboratoare, Ins<strong>pe</strong>cţia de<br />
stat <strong>pe</strong>ntru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie şi centre zonale.<br />
În cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> activitatea <strong>pe</strong> compartimente a ANARZ a fost urmatoarea:<br />
2
SERVICIUL AMELIORARE GENETICA TAURINE<br />
Activitatea in cadrul serviciului de ameliorare genetica nu se suprapune cu <strong>anul</strong> calendaristic si<br />
are structura <strong>anul</strong>ui de control (<strong>anul</strong> precedent 01.10. – 30.09. <strong>anul</strong> curent).<br />
Date comparative vor putea fi prezentate numai dupa finalizarea publicatiei anuale privind<br />
controlul oficial al productiilor (aplicatiile informatice sunt laborioase, numarul de informatii este<br />
foarte mare si necesita timp <strong>pe</strong>ntru prelucrare).<br />
Obiective :<br />
- continuarea precesului de privatizare (inceput la finele <strong>anul</strong>ui 2006) a activitatii de control<br />
oficial al productiei de lapte la bovine – acreditarea Organizatiilor de Control Oficial al<br />
Productiilor la Bovine ;<br />
- editarea de materiale informative <strong>pe</strong>ntru Organizatiile de control si controlorii de productie ;<br />
- instruirea controlorilor de productie ;<br />
- organizarea de cursuri <strong>pe</strong>ntru pregatirea profesionala a fermierilor, a controlorilor de<br />
productie si a responsabililor COP, in colaborare cu Proiectul German ADT MILKSECTOR<br />
in domeniul producerii laptelui de calitatate si importanta COP in managementul fermelor<br />
de taurine ;<br />
- implementarea prevederilor programului de ameliorare;<br />
- nominalizarea fermelor şi nucleelor de elită;<br />
- alegerea vacilor mame de taur;<br />
- estimarea valorii de ameliorare a taurilor în testare după <strong>pe</strong>rformanţe proprii şi după calitatea<br />
descendenţei;<br />
- acordarea numerelor in Registrele Genealogice <strong>pe</strong> rase;<br />
- informarea promptă şi corectă a fermierilor.<br />
ORGANIZATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA COP LA BOVINE<br />
Nr.crt<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
7<br />
8<br />
9<br />
10<br />
11<br />
12<br />
13<br />
14<br />
15<br />
16<br />
17<br />
18<br />
19<br />
20<br />
Judeţul<br />
Alba<br />
Arad<br />
Argeş<br />
Bacău<br />
Bihor<br />
Bistriţa N.<br />
Botoşani<br />
Braşov<br />
Brăila<br />
Buzău<br />
Caraş Severin<br />
Calaraşi<br />
Cluj<br />
Constanţa<br />
Covasna<br />
Dâmboviţa<br />
Dolj<br />
Galaţi<br />
Giurgiu<br />
Gorj<br />
Ofertant câştigător<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
s.c. zooex<strong>pe</strong>rt SRL Brasov<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
Organizatia profesionala a controlorilor si tehnicienilor IA<br />
A.C.T. Filiala Bihor<br />
S.C. Biagen Select SRL (ACT)<br />
A.C.T. Filiala Botosani<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
A.C.T Filiala Brăila<br />
SC Irisul & Cristalinul SRL Buzau<br />
A.C.T. Caras Severin<br />
A.C.T. Filiala Călaraşi<br />
Asociatia Fermierilor Crescatori de Bovine din Cluj<br />
A.C.T. Filiala Constanta<br />
S.C. Covalact Prodserv SRL<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
A.C.T. Filiala Dolj<br />
S.C. Cresta Serv SRL (ACT)<br />
A.CT. Filiala Giurgiu<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
3
ORGANIZATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA COP LA BOVINE<br />
21 Harghita<br />
S.C. Covalact Prodserv SRL<br />
22 Hunedoara<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
23 Ialomiţa<br />
A.C.T Filiala Ialomita<br />
24 Iaşi<br />
A.C.T. Filiala Iaşi<br />
25 Ilfov<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
26 Maramureş<br />
A.C.T. Bruan SCHWYZ<br />
27 Mehedinţi<br />
A.C.T. Filiala Mehedinti<br />
28 Mureş<br />
A.C.T. Mureş<br />
29 Neamţ<br />
S.C. BOVISELECT SRL<br />
30 Olt<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
31 Prahova<br />
A.C.T. Blejoi SRL<br />
32 Satu Mare<br />
S.C. Anprodcom SRL<br />
33 Sălaj<br />
Asociaţia Crescătorilor de Bovine Sălaj<br />
34 Sibiu<br />
Amanarea licitatiei din 15.11.<strong>2007</strong><br />
35 Suceava<br />
Asociatia Crescatorilor de Taurine Ferma Noua<br />
36 Teleorman<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
37 Timiş<br />
38 Tulcea<br />
S.C. Zooex<strong>pe</strong>rt SRL Braşov<br />
39 Vaslui<br />
Asociatia Crescatorilor de animale Barlad<br />
40 Vâlcea<br />
Asociatia Agricola Mixta MYLCA Budesti<br />
41 Vrancea<br />
Judetele Sibiu,Timis si Vrancea nu au finalizat procesul de privatizare a activitatii COP.<br />
SITUATIA ACTUALA A EFECTIVULUI <strong>DE</strong> TAURINE CUPRINS IN<br />
CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCTIILOR (30.10.<strong>2007</strong>)<br />
BR<br />
51 616<br />
36 %<br />
IMPORT<br />
1 213<br />
0,8 %<br />
TOTAL COP<br />
143 873<br />
100 %<br />
BNR<br />
69 842<br />
48,5 %<br />
ALTE RASE (RO)<br />
478<br />
0,3 %<br />
B<br />
20 724<br />
14,4 %<br />
Situatia efectivelor cuprinse in COP in ANUL <strong>2007</strong> comparativ cu <strong>anul</strong> 2006<br />
Situatia este prezentata la 31 decembrie <strong>2007</strong><br />
Anul de control<br />
Total COP<br />
2006 112 523<br />
<strong>2007</strong> 143 839<br />
<strong>2007</strong> / 2006 +31 316<br />
Cresterea de 31 316 ca<strong>pe</strong>te vaci in COP reprezinta un plus de 28 % fata de <strong>anul</strong> 2006.<br />
Efectivul COP, functie de metoda de control la cele trei rase cuprinse in programul de<br />
ameliorare se prezinta astfel:<br />
4
Rasa Baltata cu Negru Romăneasca – Holstein Friza<br />
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6<br />
2006 53 307 6 773 46 534<br />
<strong>2007</strong> 70 677 26 534 44 143<br />
2006/<strong>2007</strong> (dif) + 17 370 + 19 639 - 2 391<br />
(%) +33 % + 291 % - 5,2 %<br />
Rasa Baltata Romaneasca - Simmental<br />
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6<br />
2006 37 530 2 385 35 145<br />
<strong>2007</strong> 51 666 11 519 40 147<br />
2006/<strong>2007</strong> (dif) + 14 136 + 9 134 + 5 002<br />
(%) + 38 % + 383 % + 14 %<br />
Cresterea cu 33 % res<strong>pe</strong>ctiv 38 % a efectivului de vaci in COP se datoreaza cresterii<br />
dimensiunii fermelor ca urmare a importurilor de juninci care au intrat in lactatie in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>. De<br />
asemeni au fost inscrise in control efective noi ca urmare a conditiilor stipulate in contractele de<br />
atribuire a activitatii COP catre Organizatiile private.<br />
Rasa Bruna - Schwyz<br />
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6<br />
2006 19 778 542 19 236<br />
<strong>2007</strong> 19 782 8 516 11 266<br />
2006/<strong>2007</strong> (dif) + 4 + 7 974 - 7 970<br />
(%) + 0 % + 1471 % - 59 %<br />
La aceasta rasa mentinerea efectivului cuprins in COP se datoreaza faptului ca judetele cu cea<br />
mai mare ponderea a rasei Brune precum: Maramures, Mehedinti, Neamt au trecut tarziu la privatizare,<br />
judetul Vrancea nici in prezent nu are incheiat un contract – de atribuire a serviciului COP, activitatea<br />
fiind in continuare la UARZ, iar <strong>pe</strong> de alta parte numarul de animale importate este mai mic, efectivele<br />
nu sunt comasate, fermele de dimensiuni mari sau medii sunt restranse ca numar.<br />
Referitor la metoda de control <strong>pe</strong>ntru care s-a optat, se observa o crestere foarte mare a<br />
efectivelor controlate la metoda A4 (la toate rasele) determinand scaderea efectivelor controlate prin<br />
metoda A6, exceptie facand rasa Baltata – Simmental.<br />
Schimbarea metodei de control nu se justifica atata timp cat nu sunt diferente semnificative<br />
privind precizia intre cele doua metode, iar <strong>pe</strong> de alta parte numarul mare de probe care sunt aduse la<br />
Laboratoarele de lapte creaza disfunctionalitati in activitatea acestora (aglomerari de probe ca urmare a<br />
capacitatii reduse de lucru a aparatelor de determinare a calitatii laptelui, imposibilitatea returnarii la<br />
timp a flacoanelor <strong>pe</strong>ntru probe, deteriorarea probelor care sunt in faza de asteptare etc.).<br />
Pregatirea si instruirea profesionala a <strong>pe</strong>rsonalului COP<br />
Conform legislatiei in vigoare (OM 19/2206) Organizatiile care au preluat activitatea de control<br />
oficial, au obligatia de a instrui <strong>pe</strong>rsonalul propriu. La solicitatrea unor organizatii de control, ANARZ<br />
a delegat s<strong>pe</strong>cialisti din cadrul serviciului tehnic de s<strong>pe</strong>cialitate <strong>pe</strong>ntru a instrui <strong>pe</strong>rsonalul. Instruirea a<br />
durat de 2 zile si s-a finalizat printr-un test de evaluare in urma caruia s-au eliberat adeverinte de<br />
absolvire fiecarui partipant care a obtinut un punctaj minim de 50 puncte.<br />
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> urmatoarele Organizatii de Control au solicitat aceasta instruire:<br />
1. ACT Galati - 23 cursanti<br />
2. ACT Iasi - 88 “<br />
3. ACT Braila - 28 “<br />
4. ACT Vaslui - 56 “<br />
5. SC Irisul&Cristalinul - 53 “<br />
6. ACT Botosani - 58 “<br />
7. SC Zooex<strong>pe</strong>rt IF - 7 “<br />
8. SC Zooex<strong>pe</strong>rt TR - 8 “<br />
9. SC Zooex<strong>pe</strong>rt DB - 7 “<br />
----------------------------------------<br />
TOTAL<br />
328 cursanti<br />
5
In totalitate au fost instruite 11 organizatii, (400 cursanti) cu mentiunea ca 2 au solicitat<br />
instruirea anticipat ( in <strong>anul</strong> 2006 la UARZ Arad au fost instruiti un numar de 23 controlori iar la<br />
UARZ Bacau un numar de 56). Solicitarea a fost facuta de catre UARZ in scopul pregatirii <strong>pe</strong>rsonalului<br />
care va trece la Organizatia de control si <strong>pe</strong>ntru o mai buna cunoastere a legislatiei in vigoare. La aceste<br />
cursuri au participat si responsabilii COP din cadrul organizatiilor, precum si s<strong>pe</strong>cialisti din UARZ.<br />
In acest scop au fost editate materiale informative privind efectuarea controlului oficial al<br />
productiilor la bovine <strong>pe</strong> baza legislatiei in vigoare: OM 17/2006; OM 18/2006; OM 19/<strong>2007</strong>. Pentru<br />
controlorii de productie au fost editate materiale s<strong>pe</strong>cifice activitatii cu mentiunea ca Organizatiile de<br />
control sa le multiplice si sa le repartizeze fiecaruia.<br />
In colaborare cu Prioectul Româno – German, ADT MILKSECTOR – in luna iunie <strong>2007</strong> a fost<br />
organizat la Bran – Brasov un seminar cu tema “ Producerea laptelui de calitate si rolul COP in<br />
managementul fermelor” la care au participat reprezentantii a 6 judete.<br />
Pe baza problemelor abordate si a propunerilor facute de reprezentantii judeteni s-a stabilit<br />
tematica de instruire a producatorilor de lapte (fermieri) si a <strong>pe</strong>rsonalului implicat in activitatea de<br />
control oficial.<br />
Astfel au fost stabilite urmatoarele centre de instruire: Brasov, Bucuresti, Cluj, Iasi, Craiova si<br />
Arad. Pentru fiecare centru a fost repartizat un numar de judete limitrofe astfel incat sa fie cuprinse in<br />
programul de instruire toate judetele.<br />
In <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> au fost organizate cursuri la :<br />
- BRASOV - (Brasov, Sibiu, Covasna si Harghita)<br />
- BUCURESTI - (Ilfov, Dambovita, Arges, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Teleorman, Buzau,<br />
Prahova).<br />
Pana la sfarsitul lunii aprilie 2008 vor avea loc instruiri ale <strong>pe</strong>rsonalului din centrele Cluj, Iasi,<br />
Craiova si Arad.<br />
Activitati curente cu privire la implementarea programelor de ameliorare<br />
1. Autorizarea taurilor care au fost utilizati la insamantare artificiala in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
Unitate<br />
Total<br />
Din care <strong>pe</strong> rase:<br />
Semtest<br />
B SIM HF - RB PZ BIV Rase carne<br />
GENETIC BAIA MARE 12 3 1 7 - 1 -<br />
RPN BALOTESTI 6 - - 6 - - -<br />
SEMTEST CRAIOVA 43 9 8 19 1 - 6<br />
BVN TG. MURES 59 3 39 11 2 - 4<br />
SEMTEST TIMISOARA 16 - 14 2 - - -<br />
SC AUSTRABULL 13 - 10 - 1 - 2<br />
T O T A L 149 15 72 45 4 1 12<br />
B = Brună; SIM = Simmental; HF-RB = Holstein-Friză-Rotbunte; PZ = Pinzgau; BIV= Bivoli<br />
In tabelul de mai sus sunt prezentati taurii care sunt in viata in unitatile Semtest.<br />
Pentru taurii in viata si stocurile de m.s.c. care au existat in unitatile Semtest precum si la alti<br />
agenti economici, s-au intocmit liste care au fost transmise DADR - UARZ in vederea achizitionarii si<br />
distribuirii catre beneficiari.<br />
Aceste liste au fost comunicate <strong>pe</strong>riodic cu valorile de ameliorare actualizate la zi.<br />
2. Situatia importurilor:<br />
a) material de prasila – juninci<br />
In <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> au fost prezentate la ANARZ un numar de 97 dosare privind importul de juninci,<br />
cu mentiunea ca au fost codificati 805 tauri, parteneri de gestatie ai acestor juninci, in vederea<br />
completarii datelor de origine <strong>pe</strong>ntru urmatoarea generatie.<br />
6
Nr.<br />
Din care <strong>pe</strong> rase<br />
crt. Judetul Total B SIM HF J MO<br />
1 ALBA 75 15 60<br />
2 ARAD 282 282<br />
3 ARGES 391 391<br />
4 BIHOR 131 131<br />
5 BISTRITA N. 313 5 133 175<br />
6 BOTOSANI 87 87<br />
7 BRASOV 115 45 65<br />
8 BRAILA 248 248<br />
9 CALARASI 433 402 31<br />
10 CLUJ 131 72 59<br />
11 COVASNA 552 28 462<br />
12 GALATI 96 96<br />
13 GIURGIU 785 785<br />
14 HARGHITA 88 88<br />
15 IALOMITA 213 92 69 52<br />
16 MURES 285 97 188<br />
17 OLT 70 70<br />
18 PRAHOVA 400 394 6<br />
19 SATU MARE 174 4 35 135<br />
20 SIBIU 317 88 130 99<br />
21 SUCEAVA 82 1 1 80<br />
22 TELEORMAN 365 109 256<br />
23 TIMIS 118 31 87<br />
24 VASLUI 369 276 93<br />
T O T A L 6120 25 797 4635 52 611<br />
B = Brună; SIM= Simmental; HF = Holstein-Friză; J = Jersey; MO = Mont Beliarde<br />
b). import tauri si m.s.c. – In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> au fost analizate <strong>pe</strong>digreele si valorile de<br />
ameliorare <strong>pe</strong>ntru un numar de 195 ca<strong>pe</strong>te tauri dupa cum urmeaza:<br />
S<strong>pe</strong>cificare<br />
Total<br />
din care <strong>pe</strong> rase<br />
(cap) B SIM HF R. mixte R. carne<br />
Tauri in viata 57 3 43 5 - 6<br />
M.S.C. 138 3 18 80 5 32<br />
Total import (cap) 195 6 61 85 5 38<br />
Taurii in viata sunt importati de catre unitatile producatoare de material seminal congelat<br />
(Semtest), cel mai mare numar fiind importati de catre SC BVN TG. MURES .<br />
M.S.C – ul a fost importat de catre diversi agenti economici, in mai mica masura de catre<br />
unitatile Semtest.<br />
Din datele prezentate in tabel se observa o preocupare mai mare <strong>pe</strong>ntru rasele Simmental si<br />
Holstein Friza. Astfel, rasa Bruna este neglijata din punctul de vedere al aprovizionarii cu material<br />
seminal si acest lucru se datoreaza dis<strong>pe</strong>rsiei acesteia in gospodarii cu 1-2 ca<strong>pe</strong>te care nu au un<br />
management viabil.<br />
7
3. Registrele genealogice<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Judetul 01 03 04 08 31 TOTAL<br />
A B D A B C D A B C D A B C D B D<br />
1 Alba 3 2 8 132 201 23 678 125 411 2 1225 2810<br />
2 Arad 57 18 13 290 379 39 1573 325 401 1 1264 4360<br />
3 Arges 115 67 1919 1 3 5 1 354 2465<br />
4 Bacau 20 80 932 40 11 136 157 41 233 1650<br />
5 Bihor 18 74 273 11 1998 3 5 15 98 126 876 3497<br />
6 Bistrita N. 18 54 135 13 1293 3 4 21 1 97 1639<br />
7 Botosani 4 17 59 184 1 844 133 116 1287 2645<br />
8 Brasov 70 95 218 122 198 31 1634 79 52 4 515 20 97 3135<br />
9 Braila 6 2 133 96 1412 1649<br />
10 Buzau 14 25 506 1 18 69 89 1984 2706<br />
11 Caras S. 4 81 303 19 906 2 4 14 115 1448<br />
12 Calarasi 1 4 2 2 533 260 638 1440<br />
13 Cluj 5 2 37 80 290 13 1921 9 6 205 50 2618<br />
14 Constanta 2 3 210 123 2031 2369<br />
15 Covasna 13 12 2707 1 1 361 3095<br />
16 Dambovita 25 112 156 6 25 78 203 238 1 448 1292<br />
17 Dolj 1 5 48 2 219 158 696 1129<br />
18 Galati 24 20 616 41 1011 1712<br />
19 Giurgiu 21 154 1225 1400<br />
20 Gorj 194 399 612 7 11 43 51 66 222 1605<br />
21 Harghita 4 129 375 15 2083 9 17 1 103 2736<br />
22 Hunedoara 277 9 55 2 756 8 8 51 20 56 365 1607<br />
23 Ialomita 34 9 42 4 8 361 93 1515 2066<br />
24 Iasi 95 28 131 8 6 1 47 936 197 8 1717 3174<br />
25 Ilfov 142 24 41 7 13 26 922 166 385 1726<br />
26 Maramures 438 519 1166 5 38 189 2 4 9 92 2462<br />
27 Mehedinti 255 493 577 8 30 35 110 174 1035 2717<br />
28 Mures 8 3 9 315 663 51 4094 95 123 486 5847<br />
29 Neamt 135 199 939 12 26 125 1 66 57 402 1962<br />
30 Olt 11 1 15 222 1447 1696<br />
31 Prahova 2 38 1072 2 63 2 69 12 467 1727<br />
32 Satu Mare 154 23 169 317 198 13 1476 7 77 1412 3846<br />
33 Salaj 7 65 205 5 866 3 5 22 1 1179<br />
34 Sibiu 1 6 16 52 1 1053 17 31 703 1880<br />
35 Suceava 4 169 626 13 43 4 1005 2 23 314 14 47 327 2591<br />
36 Teleorman 4 70 856 930<br />
37 Timis 2 5 128 438 79 1305 184 260 9 1019 3429<br />
38 Tulcea 10 20 1407 1437<br />
39 Vaslui 11 2 118 19 3 367 289 1221 2030<br />
40 Valcea 15 219 2730 1 8 158 90 3221<br />
41 Vrancea 37 123 833 2 3 44 1 437 112 472 2064<br />
T O T A L 1834 2662 13318 1980 4185 321 27214 13 36 394 6645 4452 27 31742 20 148 94991<br />
4. Evaluarea genetica:<br />
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> au fost recalculati factorii si coeficientii de corectie <strong>pe</strong>ntru:<br />
- Coeficienti de corectie <strong>pe</strong>ntru durata lactatiei (200-400 zile)<br />
• lapte<br />
• grasime<br />
• proteine.<br />
•<br />
- Factori de corectie <strong>pe</strong>ntru cantitatea de lapte ■ luna de fatare<br />
■ rangul lactatiei<br />
- Factori de corectie <strong>pe</strong>ntru cantitatea de grasime ■ luna de fatare<br />
■ rangul lactatiei<br />
8
a) Nominalizarea vacilor Mame de Tauri (MT) <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>:<br />
Numar VMT<br />
<strong>pe</strong> rase<br />
B BR BNR PZ<br />
261 360 390 23<br />
Productii medii realizate<br />
Lapte (kg) 6393 7742 9600 4272<br />
Grasime (kg) 255 302 398 165<br />
Proteine (kg) 216 265 325 136<br />
Grasime + Proteine 471 567 723 301<br />
Raport P / G 0,85 0,88 0,82 0,82<br />
B = Brună; BR = Bălţată românească; BNR = Bălţată cu negru românească; PZ = Pinzgau<br />
b) Preselectarea vacilor candidate mame de tauri (CMT) din <strong>anul</strong> de control 2006 / <strong>2007</strong> in<br />
vederea nominalizarii MT <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> 2008.<br />
CMT-<strong>2007</strong><br />
Rasa Necesar Realizat<br />
Ln EM Gn EM VA_R<br />
min medie min medie min medie<br />
01 600 535 3915.03 5058.22 185.31 203.78 103.05 111.10<br />
03 800 851 5287.79 6680.55 240.17 265.20 103.91 112.72<br />
04 35 3514.37 4203.68 133.33 159.94 101.21 104.68<br />
08 1200 1290 5912.42 7868.04 275.85 320.59 103.98 109.70<br />
Necesarul de candidate vaci mame de tauri este calculat la nivelul Programului National de<br />
Ameliorare. Pentru rasa Pinzgau s-au preselectat un numar de CMT care prezinta cele mai bune<br />
<strong>pe</strong>rformante din cadrul rasei si intrunesc celelalte conditii.<br />
c) Evaluarea genetica a taurilor <strong>pe</strong>ntru IA.<br />
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> au fost analizati toti taurii din unitatile Semtest de cel putin 2 ori, <strong>pe</strong>ntru a<br />
actualiza datele de evaluare genetica in vederea comunicarii catre beneficiari.<br />
Pentru taurii indigeni, desi s-au efectuat lucrarile de evaluare genetica prin metoda BLUP,<br />
rezultatele nu-si regasesc utilitatea deoarece taurii nu mai sunt in viata si nu au stocuri de m.s.c.<br />
In ultimii 2-3 ani majoritatea unitatilor Semtest au preferat varianta importului de tauri sau<br />
m.s.c.<br />
In <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> din cauza vidului legislativ nu a fost cumparat nici un tauras <strong>pe</strong>ntru introducerea in<br />
testul PP.<br />
Desi la inceputul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> au existat in Unitatile Semtest un numar de 21 taurasi <strong>pe</strong>ntru<br />
introducerea in testare dupa descendenti, m.s.c. – ul nu a putut fi difuzat decat in luna septembrie <strong>2007</strong>,<br />
dar nu in totalitate, varsta taurilor fiind depasita, in acest fel actiunea de testare fiind compromisa.<br />
5. Activitatea laboratorului de analiza calitatii laptelui din COP<br />
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> analiza probelor de lapte s-a aefectuat <strong>pe</strong>ntru inceput in trei laboratoare:<br />
Bucuresti, Iasi si Arad (laboratoarele de la Cluj si Bistrita avand apartele defecte).<br />
Cele trei laboratoare care au analizat probele de lapte s-au confruntat cu mari greutati in<br />
<strong>pe</strong>rioada de canicula, dar si ca urmare a cresterii numarului de animale controlate, datorata privatizarii<br />
activitatii de COP. Din luna noiembrie <strong>2007</strong> a devenit functional si laboratorul de la Cluj, astfel incat<br />
s-a facut o noua distribuire a judetelor <strong>pe</strong>ntru a diminua aglomerarea Laboratorului de la Bucuresti.<br />
9
In tabelul de mai jos este prezentata evolutia numarului de probe analizate in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> fata de<br />
<strong>anul</strong> 2006.<br />
Laboratorul 2006 <strong>2007</strong> Crestere % Pondere din total <strong>2007</strong><br />
Bucuresti 260 704 377 027 44,6 40<br />
Iasi 186 527 299 506 60,5 32,7<br />
Arad 118 087 249 993 112 26<br />
Cluj - 19 396 - 2,3<br />
Bistrita 29 140 - - -<br />
T O T A L 592 804 945 922 59,5 100<br />
As<strong>pe</strong>cte negative:<br />
Dotarea laboratoarelor este necorespunzatoare. Aparatele MILKOSCAN sunt depasite din punct<br />
de vedere tehnic dar si ca uzura. Numarul de probe care se analizeaza zilnic este mare (<strong>pe</strong>ste 1500<br />
probe) si cu toate acestea raman probe neanalizate de la o zi la alta. In zilele de revizie tehnica a<br />
aparatelor ramane un numar tot mai mare de analizat <strong>pe</strong>ntru urmatoarele zile, decalajele fiind greu de<br />
recu<strong>pe</strong>rat.<br />
Din aceste motive se inregistreaza un numar nejustificat de probe necorespunzatoare ce creaza<br />
neajunsuri in activitatea COP (calculul productiei de lapte <strong>pe</strong> lactatie nu se poate face in absenta<br />
componentelor grasime si proteina).<br />
6. Alte activitati<br />
In trimestrul III al <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> serviciul de control al <strong>pe</strong>rformantelor a fost prezent alaturi de<br />
ins<strong>pe</strong>ctia de stat in domeniul ameliorarii la efectuarea ins<strong>pe</strong>ctiei in cateva judete care au preluat<br />
activitatea de control oficial al laptelui. Astfel au fost ins<strong>pe</strong>ctate urmatoarele judete:<br />
- Arges<br />
- Dambovita<br />
- Braila<br />
- Ialomita<br />
- Teleorman<br />
- Calarasi<br />
- Ilfov<br />
- Giurgiu<br />
Urmare a controalelor efectuate au fost intocmite note de control si inaintate Directie de<br />
ins<strong>pe</strong>ctii din cadrul ANARZ <strong>pe</strong>ntru a fi analizate.<br />
10
AMELIORARE GENETICĂ OVINE<br />
Controlul oficial al productiei la ovine si se executa de catre <strong>pe</strong>rsonalul Unitatilor <strong>pe</strong>ntru<br />
Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, unitati judetene care au in com<strong>pe</strong>tenta inregistrarea datelor<br />
oficiale ale controlului. Pe langa unitatile de profil, controlul oficial este efectuat si de catre unele<br />
asociatii acreditate.<br />
Efectivele totale controlate au crescut, in <strong>pe</strong>rioada 2001–<strong>2007</strong>, de <strong>pe</strong>ste 20 de ori - de la 58.032<br />
ca<strong>pe</strong>te la 445.013 ca<strong>pe</strong>te.<br />
In sistemul de control ,,origine si productivitate” – OP, sunt incluse ovine cu originea cunoscuta<br />
<strong>pe</strong> doua generatii (parinti si bunici – materni si paterni), acestea avand potential de a fi inscrise ulterior<br />
in sectiunea principala a registrului genealogic al rasei, cu res<strong>pe</strong>ctarea cerintelor minime productive.<br />
In sistemul de control ,,<strong>pe</strong>rformante proprii” – PP, sunt incluse ovine care nu au originea<br />
cunoscuta <strong>pe</strong> doua generatii (parinti si bunici – materni si paterni), acestea avand potential de a fi<br />
inscrise ulterior in sectiunea secundara (suplimentara) a registrului genealogic al rasei, cu res<strong>pe</strong>ctarea<br />
cerintelor minime productive.<br />
Semnificativa este cresterea efectivelor cuprinse in sistemul de control ,,<strong>pe</strong>rformante proprii”: de<br />
la 19.628 ca<strong>pe</strong>te in <strong>anul</strong> 2001, la 397.943 ca<strong>pe</strong>te in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>.<br />
In sistemul de control ,,origine si productivitate”, efectivul controlat a inregistrat o descrestere in<br />
<strong>pe</strong>rioada 2001 – 2003. Dupa <strong>anul</strong> 2003 a urmat o crestere continua, de la 26.429 ca<strong>pe</strong>te la 47.070<br />
ca<strong>pe</strong>te.<br />
Comparativ cu <strong>anul</strong> 2006, efectivele totale controlate au crescut cu <strong>pe</strong>ste 75% in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> (de<br />
la 253.931 ca<strong>pe</strong>te la 445.013 ca<strong>pe</strong>te).<br />
In sistemul de control ,,<strong>pe</strong>rformante proprii” cresterea a fost de <strong>pe</strong>ste 87,5% (de la 212.222<br />
ca<strong>pe</strong>te la 445.013 ca<strong>pe</strong>te).<br />
In sistemul de control ,,origine si productivitate” s-a inregistrat o crestere mai modesta, de doar<br />
12,8%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Ponderea raselor de ovine cuprinse in controlul oficial<br />
In structura efectivelor de ovine cuprinse in controlul oficial se regasesc rase diferite din punct<br />
de vedere al ponderii caracterelor economice.<br />
Rasele locale sunt bine reprezentate, totalizand aproximativ 97% din efectiv. Astfel, rasele<br />
Merinos de Palas si Merinos transilvanean, ocupa 5%, res<strong>pe</strong>ctiv 3,4% din efectiv. Rasa Tigaie detine<br />
5,9% din efectiv. Un procent ridicat este detinut de rasa Turcana – 76,8%, rasa la care productia de<br />
lapte are are o pondere in exploatare de 68%.<br />
AWASSI 0,03% MERINOS AUSTRALIAN<br />
0,03%<br />
ROMNEY MARSH 0,02%<br />
MERINOS<br />
MERINOFLEISCH 0,02%<br />
<strong>DE</strong> CLUJ<br />
0,1%<br />
TURCANA - VAR. RATCA<br />
0,6%<br />
MERINOS<br />
<strong>DE</strong><br />
PALAS<br />
4,9%<br />
MERINOS <strong>DE</strong><br />
STAVROPOL<br />
0,9%<br />
MERINOS <strong>DE</strong> SUSENI<br />
0,2%<br />
MERINOLANDSCHAF<br />
0,01%<br />
KARAKUL 2,6%<br />
TIGAIE CU CAP NEGRU<br />
<strong>DE</strong> TELEORMAN 2,8%<br />
HAMPSHIRE 0,02%<br />
POLWARTH 0,01%<br />
MERINOS<br />
TRANSILVANEAN<br />
3,4%<br />
METISI 1,7%<br />
BF LEICESTER 0,003%<br />
CORRIEDALE 0,003%<br />
ILE <strong>DE</strong> FRANCE 0,003%<br />
MILCHSCHAF 0,01%<br />
TURCANA<br />
76,8%<br />
TIGAIE<br />
5,9%<br />
ALTE RASE<br />
0,05%<br />
SCHWARCZKOPF<br />
0,01%<br />
SUFFOLK 0,01%<br />
DORPER 0,001%<br />
MERINOS UNGURESC<br />
0,01%<br />
TEXEL 0,01%<br />
LACAUNE 0,003%<br />
11
Reprezentarea grafica pune in evidenta ponderea efectivelor controlate. Animalele importate si<br />
cele care provin din efective importate in anii precedenti se regasesc in proportii diferite, totalizand 1%<br />
din efectivul controlat, iar metisii ocupa 2%.<br />
<strong>DE</strong>CEMBRIE 2006 <strong>DE</strong>CEMBRIE <strong>2007</strong><br />
RASE CU LANA GROSIERA<br />
73%<br />
77%<br />
RASE CU LANA FINA<br />
10%<br />
14%<br />
RASE CU LANA SEMIFINA<br />
8%<br />
9%<br />
METISI<br />
2%<br />
2%<br />
RASE PENTRU PIELICELE<br />
3%<br />
2%<br />
Centralizarea si prelucrarea datelor privind efectivele controlate pun in evidenta schimbarile<br />
intervenite in <strong>pe</strong>rioada 2006 – <strong>2007</strong>.<br />
Ponderea raselor cu lana grosiera este de 78% (73% in <strong>anul</strong> 2006), iar a celor cu lana semifina<br />
este de aproximativ 8% (9% in <strong>anul</strong> 2006). Ponderea raselor cu lana fina este mai mica in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>:<br />
10%, comparativ cu cea de 10% in <strong>anul</strong> 2006. Ponderea ovinelor exploatate <strong>pe</strong>ntru pielicele este de 3%;<br />
acestea se regasesc in zonele traditionale de crestere: nordul si centrul Moldovei.<br />
CRITERII <strong>DE</strong> NOMINALIZARE A FERMELOR / NUCLEELOR <strong>DE</strong> ELITA LA OVINE - <strong>2007</strong><br />
Efectivele de ovine:<br />
sa fie cuprinse in controlul oficial al <strong>pe</strong>rformantelor zootehnice;<br />
• sa aiba originea cunoscuta;<br />
• sa fie de rasa curata, locala sau importata, care corespunde, de regula, ariei de crestere;<br />
• efectivul controlat sa fie in ferme suficient de mari, relativ izolate reproductiv sau in numar<br />
mic, de calitate zootehnica ridicata*;<br />
• productia de lana la oi sa depaseasca media rasei**:<br />
- Merinos de Palas: 6,6 kg<br />
- Merinos transilvanean: 5,6 kg<br />
- Ţigaie: 3,4 kg<br />
- Ţurcana: 4,0 kg.<br />
Nucleele unice (autohtone, importate sau provenite din efective importate) au fost propuse in<br />
totalitate, avand in vedere numarul lor scazut si posibilitatea de conservare a acestor resurse genetice.<br />
In cazul in care a fost efectuat controlul oficial <strong>pe</strong>ntru productia de lapte, aceasta fiind directia<br />
prioritara de exploatare a ovinelor Ţigaie si Ţurcana, productia minima de lapte muls este:<br />
- 60 kg <strong>pe</strong>ntru Ţigaie<br />
- 70 kg <strong>pe</strong>ntru Ţurcana.<br />
* Efectivul minim este de 20 ca<strong>pe</strong>te; <strong>pe</strong>ntru populatia Ţigaia cu cap negru de Teleorman si<br />
varietatea Raţca – minim 10 ca<strong>pe</strong>te.<br />
** In situatia in care animalele apartin altor categorii (mioare, berbeci, miori) – si indeplinesc<br />
conditiile precedente – se ia in considerare productia medie de lana, in ordinea mentionata.<br />
12
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong>, Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie a<br />
organizat cursuri privind NORMELE <strong>DE</strong> APRECIERE A OVINELOR ŞI CAPRINELOR <strong>DE</strong> REPRODUCŢIE,<br />
astfel:<br />
- la Constanta (<strong>pe</strong>ntru caprine, în <strong>pe</strong>rioada 23–24 februarie <strong>2007</strong>), eliberand ulterior 21<br />
adeverinte de participare;<br />
- la sediul A.N.A.R.Z. (<strong>pe</strong>ntru ovine, în <strong>pe</strong>rioada 18–20 aprilie <strong>2007</strong>), eliberand ulterior 34<br />
adeverinte de participare;<br />
- la Timisoara (<strong>pe</strong>ntru ovine si caprine, în <strong>pe</strong>rioada 25–27 aprilie <strong>2007</strong>), eliberand ulterior 63<br />
adeverinte de participare.<br />
NR.<br />
CRT.<br />
ASOCIATII ACREDITATE PENTRU CONDUCEREA REGISTRELOR GENEALOGICE<br />
ASOCIATIA SPECIA RASE<br />
1. ASOCIATIA CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE DOBROGEA<br />
2. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE SI<br />
CAPRINE MOLDOOVIS BOTOSANI<br />
OVINE<br />
OVINE<br />
MERINOS <strong>DE</strong> PALAS, MERINOS AUSTRALIAN, MERINOS <strong>DE</strong> STAVROPOL,<br />
MERINOS <strong>DE</strong> CLUJ,SUFFOLK, TEXEL CULLARD SI HIBRIZII ACESTORA<br />
KARAKUL<br />
3. ASOCIATIA NATIONALA A CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> CAPRE DIN ROMANIA ,,CAPRIROM”<br />
CAPRINE<br />
CARPATINA, ALBA <strong>DE</strong> BANAT,<br />
SAANEN, ALPINA, ANGORA SI HIBRIZII ACESTORA<br />
4. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE SI<br />
CAPRINE ,,MIORITA”<br />
OVINE<br />
MERINOS TRANSILVANEAN<br />
5. ASOCIATIA CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> SPECII AFLATE IN CONSERVARE<br />
OVINE<br />
TIGAIE – VARIETATEA RUGINIE<br />
6. ASOCIATIA JU<strong>DE</strong>TEANA A CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE DIN JU<strong>DE</strong>TUL CARAS-SEVERIN<br />
OVINE<br />
TURCANA-VARIETATEA RATCA<br />
7. ASOCIATIA CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE SI CAPRINE TELEORMAN<br />
OVINE<br />
TIGAIE CU CAP NEGRU <strong>DE</strong> TELEORMAN<br />
8. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE SI<br />
CAPRINE ,,MIORITA”<br />
OVINE<br />
TIGAIE<br />
9. ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA” OVINE TURCANA<br />
ASOCIATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI OFICIAL<br />
NR.<br />
ASOCIATIA SPECIA RASE<br />
CRT.<br />
1. ASOCIATIA CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE DOBROGEA<br />
OVINE<br />
MERINOS <strong>DE</strong> PALAS, MERINOS AUSTRALIAN, MERINOS <strong>DE</strong><br />
STAVROPOL, MERINOS <strong>DE</strong> CLUJ, SUFFOLK, TEXEL CULLARD<br />
SI HIBRIZII ACESTORA<br />
2. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE SI<br />
CAPRINE MOLDOOVIS BOTOSANI<br />
OVINE<br />
KARAKUL<br />
3. ASOCIATIA NATIONALA A CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> CAPRE DIN ROMANIA ,,CAPRIROM”<br />
CAPRINE<br />
CARPATINA, ALBA <strong>DE</strong> BANAT, SAANEN, ALPINA, ANGORA<br />
SI HIBRIZII ACESTORA<br />
4. ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA” OVINE ŢURCANA, ŢIGAIE<br />
5. ASOCIATIA JU<strong>DE</strong>TEANA A CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE SI CAPRINE ,,BARAGANU” IALOMITA<br />
6. ASOCIATIA JU<strong>DE</strong>TEANA A CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> OVINE SI CAPRINE ,,BARAGANU” IALOMITA<br />
7. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE SI<br />
CAPRINE ,,MIORITA”<br />
8. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE<br />
MURES<br />
9. ASOCIATIA CRESCATORILOR<br />
<strong>DE</strong> SPECII AFLATE IN CONSERVARE<br />
10. ASOCIATIA JU<strong>DE</strong>TEANA <strong>DE</strong> OVINE SI CAPRINE<br />
OVIS BANATIM TIMIS<br />
11. ASOCIATIA CRESCATORILOR <strong>DE</strong> OVINE<br />
"IASI 2006”<br />
OVINE<br />
CAPRINE<br />
OVINE<br />
OVINE<br />
OVINE<br />
OVINE<br />
OVINE<br />
MERINOS <strong>DE</strong> PALAS, MERINOS <strong>DE</strong> STAVROPOL, TIGAIE, TURCANA<br />
CARPATINA<br />
MERINOS TRANSILVANEAN, TIGAIE, TURCANA<br />
TIGAIE, TURCANA<br />
TIGAIE – VARIETATEA RUGINIE<br />
MERINOS TRANSILVANEAN,<br />
TIGAIE, TURCANA<br />
KARAKUL<br />
13
In <strong>pe</strong>rioada 7-11 noiembrie <strong>2007</strong>, s-a desfasurat la Bucuresti expozitia internationala de<br />
echipamente si produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei – INDAGRA.<br />
A.N.A.R.Z. a fost implicata in mod direct prin organizarea standului de crestere a animalelor.<br />
Au participat expozanti din judetele cu traditie, din judetele Arad, Bistrita Nasaud, Botosani, Caras<br />
Severin, Constanta, Galati, Ialomita, Ilfov, Olt, Prahova, Salaj, Teleorman, Timis, Vaslui.<br />
Animalele autohtone expuse, de o inalta valoare genetica, sunt reprezentative <strong>pe</strong>ntru zonele de<br />
crestere si exploatare.<br />
Au fost prezente si exemplare din import din rasele Charollais, Suffolk, Texel, Tigaie sarbeasca,<br />
Alba norvegiana, recunoscute prin <strong>pe</strong>rformantele deosebite in sporirea productiei de carne.<br />
Efectivele importate sunt cuprinse in programul national strategic de ameliorare a productiei de<br />
carne a s<strong>pe</strong>ciei, program initiat si implementat de catre A.N.A.R.Z. Programul vizeaza cresterea<br />
parametrilor de conformaţie corporală, a greutăţii corporale si a porţiunilor anatomice valoroase.<br />
PARTICIPANTI LA INDAGRA <strong>2007</strong><br />
JU<strong>DE</strong>T ASOCIATIA SPECIA SI RASA<br />
ARAD ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA" OVINE - TURCANA<br />
ARAD ACOC ,,MIORITA" OVINE – TURCANA, TIGAIE<br />
ARAD CHISMORE CRISTIAN OVINE - CHAROLLAIS<br />
BISTRITA NASAUD ACOC BISTRITA NASAUD OVINE - TURCANA<br />
BISTRITA NASAUD AJCMO ,,<strong>DE</strong>ALU NEGRU" OVINE - TURCANA<br />
BOTOSANI ACOC MOLDOOVIS BOTOSANI OVINE – KARAKUL (NEGRU, BRUMARIU, COMOR)<br />
CARAS SEVERIN AJCO DIN JU<strong>DE</strong>TUL CARAS SEVERIN OVINE – TURCANA, VAR. RATCA<br />
CONSTANTA ICDOC PALAS OVINE – MERINOS <strong>DE</strong> PALAS, LLP, LCP, LPP.<br />
CONSTANTA ACO DOBROGEA OVINE – SUFFOLK, TEXEL SI METISI<br />
GALATI SC ESCAVBULDO CAPRINE – SAANEN SI ALPINA<br />
IALOMITA ACSC BARCANESTI OVINE – TIGAIE RUGINIE<br />
ILFOV ASOCIATIA INTERMACEDONIA OVINE- MERINOS <strong>DE</strong> PALAS, TIGAIE SERBIA, CAPRINE - CARPATINA<br />
OLT ZOITA COSTEL OVINE - TURCANA<br />
PRAHOVA ACC PRAHOVA CAPRINE - CARPATINA<br />
PRAHOVA CONSTANTIN TUDOREL OVINE – TURCANA, TIGAIE<br />
SALAJ ACOC SALAJ OVINE – TURCANA SI ALBA NORVEGIANA<br />
TELEORMAN ACOC TELEORMAN OVINE – TIGAIE CU CAP NEGRU <strong>DE</strong> TELEORMAN<br />
TIMIS BOJIN MARIA CAPRINE – ALBA <strong>DE</strong> BANAT<br />
VASLUI ACPA FALCIU OVINE - TIGAIE CU CAP NEGRU <strong>DE</strong> TELEORMAN, CAPRINE – ALBA <strong>DE</strong> BANAT<br />
VASLUI CCDCES PERIENI OVINE – MERINOS <strong>DE</strong> PALAS<br />
14
AMELIORARE GENETICĂ SUINE<br />
Biroul <strong>pe</strong>ntru Controlul oficial al <strong>pe</strong>rformantelor zootehnice, coordoneaza activitatea de control<br />
oficial al productiei(C.O.P.) la nivel national <strong>pe</strong>ntru cele doua categorii de ferme:crestere porcine de<br />
reproductie de rasa pura si crestere porcine de reproductie hibride.<br />
Efectueaza controlul executiei sub as<strong>pe</strong>ct tehnic al aprecierii porcinelor si aplica in teritoriu<br />
normele tehnice de apreciere a porcinelor de reproductie urmarind totodata imbunatatirea activitatii de<br />
control oficial.<br />
In cadrul organizatiilor de ameliorare activitatea de ameliorare se desfasoara in conformitate cu<br />
normele tehnice de apreciere a porcinelor de reproductie (ord.15/15.02.2006), precum si a programelor<br />
proprii de ameliorare, decizia de selectie intervenind ca urmare a lucrarilor de selectie, efectuate de<br />
catre <strong>pe</strong>rsonalul propriu al organizatiilor.<br />
• În conformitate cu Legea Zootehniei nr.72/2002, art.31, alin.1 şi 2, Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru<br />
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie s-au acreditat şi autorizat centrele de recoltare, prelucrare<br />
şi difuzare a materialului seminal de vier, organizate şi funcţionale, din cadrul unor societăţi comerciale<br />
( rasa pura, hibrizi,comercial) , care îndeplinesc cerinţele legislaţiei în vigoare.<br />
La nivelul biroului <strong>pe</strong>ntru controlul oficial al <strong>pe</strong>rformanelor zootehnice a porcinelor s-au efectuat<br />
in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> urmatoarele lucrari, care au caracter <strong>pe</strong>rmanent :<br />
• S-au inregistrat, analizat si centralizat datele din informarile lunare si centralizatoarele<br />
C.O.P., primite de la companiile de ameliorare prin U.A.R.Z.-urile judetene (lunar) care au efective<br />
de porcine in C.O.P., din care s-au realizat urmatoarele situatii insotite de graficele comparative care s-<br />
au comunicat prin buletinul tehnic informativ(lunar):<br />
-efective matca de suine cuprinse in controlul oficial al productiei <strong>pe</strong> categorii de ferme (ferme<br />
de crestere rasa curata si ferme de crestere hibrizi) si judete;<br />
-reprezenarea grafica a efectivelor matca de porcine cuprinse in C.O.P. comparativ cu aceeasi<br />
<strong>pe</strong>rioada a <strong>anul</strong>ui trecut;<br />
-Situatia centralizatoare a vierusilor si scrofitelor reusite in testare din unitatile care fac testare<br />
dupa <strong>pe</strong>rformante proprii;<br />
-Situatia centralizatoare a efectivelor matca de porcine <strong>pe</strong> rase,categorii de ferma, societati<br />
comerciale si judete ;<br />
• S-au inregistrat, analizat si centralizat datele din lucrarile anuale (<strong>anul</strong> de control 2006),<br />
primite de la U.A.R.Z. care cuprind:<br />
1. situatia reproducatorilor ;<br />
2. aprecierea reproducatorilor;<br />
3. darea de seama care cuprinde rezultatele privind controlul oficial de productie la porcinele<br />
din fermele de elita , nominalizate in <strong>anul</strong> anterior;<br />
4. controlul <strong>pe</strong>rformantelor proprii la porcine in <strong>anul</strong> anterior.<br />
• S-a efectuat prelucrarea statistica a datelor din “buletinele de testare P.P.” si s-a realizat<br />
situatia centralizata rezultata din prelucrarea automata a datelor, din <strong>anul</strong> de control 2006, privind<br />
testarea vierusilor si scrofitelor, <strong>pe</strong> rase din fermele de rasa pura care desfasoara activitati de testare<br />
<strong>pe</strong>ntru urmatoarele caractere :<br />
- varsta la 100 kg;<br />
- sporul mediu zilnic <strong>pe</strong> viata;<br />
- strat slanina corectat si deviatiile standard <strong>pe</strong>ntru aceste caractere.<br />
• S-au primit, inregistrat si introdus in baza de date a A.N.A.R.Z. in vederea prelucrarii,<br />
datele din “buletinele de testare P.P” de la fermele de rasa pura si s-au corectat datele <strong>pe</strong>ntru vierusi<br />
si scrofite iesiti din testare in <strong>anul</strong> de control <strong>2007</strong> (1octombrie 2006 -30 septembrie <strong>2007</strong>), urmand a fi<br />
prelucrate la inceputul <strong>anul</strong>ui 2008.<br />
• Pe baza datelor din informarile lunare, centralizatoarele COP, lucrarile anuale, rezultatelor<br />
prelucrarilor efectuate <strong>pe</strong>ntru testarea dupa <strong>pe</strong>rformante proprii a scrofitelor si vierusilor din fermele de<br />
15
asa pura in <strong>anul</strong> anterior si a celorlalte activitati desfasurate, s-a intocmit publicatia anuala “Controlul<br />
Oficial al productiei – Suine-2006 ” care cuprinde un numar de 20 tabele si 10 grafice si care a fost<br />
distribuita celor interesati.<br />
• In conformitate cu O.M. 15/15.02.2006, au fost autorizate si reautorizate in <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong>, in baza cererilor crescatorilor si in urma verificarilor efectuate 10 organizatii <strong>pe</strong>ntru infiintarea si<br />
conducerea registrelor genealogice si 34 organizatii <strong>pe</strong>ntru infiintarea si conducerea registrelor<br />
zootehnice.<br />
Reprezentarea grafica a efectivelor de porcine <strong>pe</strong> rase, din total<br />
efective matca in C.O.P. la 31. 12. <strong>2007</strong><br />
9%<br />
12%<br />
23%<br />
51%<br />
2%<br />
3%<br />
Marele Alb Landrace Duroc L.S. Peris Pietrain Mangalita Hibrizi F1 Alti hibrizi<br />
Din reprezentarea grafica se poate constata faptul ca, ponderea raselor participante este<br />
conforma cu legislatia in vigoare.<br />
In ceea ce priveste evolutia efectivelor matca de porcine cuprinse in C.O.P. in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, se<br />
constata o scadere cu 31% ca<strong>pe</strong>te comparativ cu aceeasi <strong>pe</strong>rioada a <strong>anul</strong>ui 2006, aceasta datorandu-se<br />
scaderii efectivelor atat din fermele de rasa pura ( cu 47,56%) cat si in cele de hibridare(cu 19,13 %).<br />
Perioada de control<br />
decembrie 2006<br />
Total efective Ferme de crestere Ferme de<br />
in C.O.P. rasa pura hibridare<br />
42576 17251 25325<br />
decembrie <strong>2007</strong> 29525 9045 20480<br />
Diferenta -13051 -8206 -4845<br />
Reprezentarea grafica a evolutiei efectivelor matca de porcine cuprinse<br />
in C.O.P., comparativ dec. 2006 - dec. <strong>2007</strong><br />
2006 <strong>2007</strong><br />
Total<br />
Ferme de<br />
crestere rasa<br />
pura<br />
Ferme de<br />
crestere<br />
hibrizi<br />
16
Reprezentarea grafica e evolutiei efectivelor matca de porcine din cele<br />
doua categorii de ferme cuprinse in C.O.P.<br />
in <strong>pe</strong>rioada 1990-<strong>2007</strong><br />
120000<br />
100000<br />
80000<br />
60000<br />
40000<br />
20000<br />
0<br />
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006 <strong>2007</strong><br />
Ferme de rasa pura<br />
Ferme de hibridare<br />
.<br />
Dinamica numarului de ferme cuprinse in C.O.P. in <strong>pe</strong>rioada<br />
1992 - <strong>2007</strong><br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
121<br />
91 83<br />
69<br />
38<br />
44 44<br />
22 26<br />
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 <strong>2007</strong><br />
nr. ferme<br />
Din reprezentarile grafice alaturate se constata ca efectivele matca de porcine cuprinse in<br />
controlul oficial al productiei au inregistrat o scadere accentuata in <strong>pe</strong>rioada 1995-2001, urmand o<br />
usoara crestere in <strong>anul</strong> 2005, in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> efectivele scazand in ambele categorii de ferme.<br />
De asemenea si numarul fermelor cuprinse in C.O.P. au inregistrat scaderi in <strong>pe</strong>rioada 1995-<br />
2001, numarul lor crescand in <strong>pe</strong>rioada 2003-2005, in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> ramanand la nivelul celor din 2006.<br />
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă<br />
instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie<br />
a celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.<br />
In acest sens au fost autorizate , in <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> un numar de 51 Centre <strong>pe</strong>ntru recoltare,<br />
conservare si difuzare a materialului seminal de vier si un numar de 1320 vieri <strong>pe</strong>ntru insamintari<br />
artificiale, cu 27 % vieri mai multi fata de aceiasi <strong>pe</strong>rioada a <strong>anul</strong>ui trecut.<br />
Anul Centre Vieri<br />
2006 46 966<br />
<strong>2007</strong> 51 1320<br />
Diferenta +5 + 354<br />
• De asemenea au fost realizate importuri cu porcine de reproductie de la companii din<br />
strainatate care au traditie in domeniu. Scopul este ca fermele de elita care au o izolare reproductiva<br />
relativa, adica evolueaza atat prin surse proprii cat si folosind ce este mai valoros genetic <strong>pe</strong> plan<br />
mondial, sa imbunatateasca materialul genetic la aceasta s<strong>pe</strong>cie.<br />
Extinderea I.A. cu reproducatori autorizati <strong>pe</strong> baza valorii de ameliorare precum si importurile<br />
de reproducatori cu valoare de ameliorare ridicata au influentat pozitiv parametrii de productie si<br />
reproductie la aceasta s<strong>pe</strong>cie.<br />
17
In vederea estimarii valorii de ameliorare, animalele se supun testarii dupa <strong>pe</strong>rformante proprii<br />
de la nastere pana la realizarea greutatii de 100 kg, cu limite intre 80 si 105 kg si o varsta maxima de<br />
181 zile.<br />
Valoarea genetica a animalelor testate in ferma este definita ca valoare de ameliorare sau prin<br />
comparatie cu contemporanii <strong>pe</strong>ntru fiecare caracter.<br />
In ceea ce priveste numarul de vierusi si scrofite testate in <strong>anul</strong> de control 2006 (1 octombrie<br />
2005 – 30 septembrie 2006) au fost efectuate prelucrarile statistice <strong>pe</strong>ntru un numar de 37507 scrofite<br />
si vierusi rasa pura, mai putin cu 27.4% ca<strong>pe</strong>te fata de <strong>anul</strong> de control 2005, ceea ce denota ca a<br />
scazut numarul porcinelor testate in rasa pura <strong>pe</strong>ntru cresterea in rasa pura.<br />
Aul Produsi testati<br />
2006 37507<br />
2005 51663<br />
diferenta -14156<br />
Din prelucrarile efectuate se poate deduce faptul ca <strong>pe</strong>rformantele inregistrate atat in ceea ce<br />
priveste sporul mediu zilnic (<strong>pe</strong> viata) cat si stratul de slanina corectat au inregistrat evolutii dupa cum<br />
se observa in centralizatorul si graficele alaturate.<br />
Rasa<br />
Nr. Varsta la 100 Kg S.M.Z. viata Strat de slanina corectat<br />
Produsi Media Deviatia<br />
Standard<br />
Media Deviatia<br />
Standard<br />
Media Deviatia<br />
Standard<br />
Grupa I - Rase materne<br />
Rasa – MARELE ALB<br />
Total si medii rasa-vierusi 2188 188.1 9.6 528 0.02 13.4 1.9<br />
Total si medii rasa-scrofite 9135 189.7 8.9 522 0.06 12.9 1.7<br />
Rasa- LANDRACE<br />
Total si medii rasa-vierusi 1594 183.9 8.1 541 0.04 11.7 1.9<br />
Total si medii rasa-scrofite 20258 184.5 9.9 541 0.03 11.6 1.9<br />
Grupa II - Rase paterne<br />
Rasa – DUROC<br />
Total si medii rasa-vierusi 561 183.5 8.87 545 0.02 13.3 1.7<br />
Total si medii rasa-scrofite 2045 185.0 9.03 541 0.02 13.1 1.9<br />
Rasa – L.S.345-PERIS<br />
Total si medii rasa-vierusi 204 174.2 5.50 582 0.02 10.4 1.0<br />
Total si medii rasa-scrofite 445 178.3 4.81 564 0.01 9.7 1.2<br />
Rasa – L.S.P. 2000 - PERIS<br />
Total si medii rasa-vierusi 238 172.9 4.49 587 0.01 10.4 0.9<br />
Total si medii rasa-scrofite 839 177.7 4.84 5.67 0.01 9.8 1.1<br />
Reprezentarea grafica a indicilor medii de productie realizati la vierusii si scrofitele testate<br />
dupa <strong>pe</strong>rformante proprii, <strong>pe</strong> rase in <strong>pe</strong>rioada 1990-2006.<br />
Evolutia sporului mediu zilnic la vierusii testati dupa P.P. in <strong>pe</strong>rioada<br />
1990-2006<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006<br />
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000<br />
18
Evolutia sporului mediu zilnic la scrofitele testate dupa P.P. in <strong>pe</strong>rioada<br />
1990-2006<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006<br />
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000<br />
Evolutia stratului mediu de grasime la vierusii testati dupa P.P. In<br />
<strong>pe</strong>rioada 1990-2006<br />
25,0<br />
20,0<br />
15,0<br />
10,0<br />
5,0<br />
0,0<br />
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006<br />
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000<br />
Evolutia stratului mediu de grasime la scrofitele testate dupa P.P. in<br />
<strong>pe</strong>rioada 1990-2006<br />
25,0<br />
20,0<br />
15,0<br />
10,0<br />
5,0<br />
0,0<br />
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006<br />
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000<br />
Din graficele de mai sus, reiese faptul ca desi efectivele cuprinse in C.O.P. au scazut in <strong>2007</strong>,<br />
parametrii de productie la aceasta s<strong>pe</strong>cie au inregistrat valori pozitive., imbunatatindu-se valoarea<br />
genetica a porcinelor de reproductie de la noi din tara.<br />
La cererea crescatorilor si a altor <strong>pe</strong>rsoane interesate am furnizat informatii privind activitatea<br />
de ameliorare la porcine (activitata de testare, registre, import, acreditare etc.)<br />
De asemenea la cererea crescatorilor de porcine, in conformitate cu actele normative in vigoare,<br />
ne-am deplasat <strong>pe</strong>ntru participarea in cadrul comisiilor, la verificarile in teren efectuate cu ocazia<br />
acreditarilor organizatiilor de rasa curata si hibrizi si la autorizarea din punct de vedere zootehnic a<br />
Centrelor <strong>pe</strong>ntru recoltare, prelucrare si conservare a materialului seminal de vier si a vierilor folositi<br />
la I.A.<br />
S-au facut prezentari de materiale privind C.O.P. la porcine, participarea la seminarii,<br />
simpozioane, expozitii, etc.<br />
19
REPRODUCŢIE<br />
♀♂<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind catagrafia<br />
efectivelor de animale, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii<br />
Din datele oficiale centralizate la A.N.A.R.Z. s-a constatat că efectivul femel total catagrafiat la<br />
s<strong>pe</strong>cia bovine în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a fost de 2.197.063 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând o creştere de 7.703 ca<strong>pe</strong>te,<br />
res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,4%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Pe ansamblul ţării efectivul femel bovin a fost de <strong>pe</strong>ste 100.000 într-un singur judeţ, între<br />
50.000 – 100.000 în 18 judeţe şi sub 50.000 în 22 judeţe.<br />
Efectivul femel total taurin catagrafiat în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a fost de 2.158.456 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând o<br />
creştere de 12.455 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,6%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Efectivul femel total bubalin catagrafiat în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a fost de 38.607 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând o<br />
scădere de 4.752 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 10,9%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Efectivul femel total la suine catagrafiat a fost de 524.902 ca<strong>pe</strong>te. S-a constatat că efectivul<br />
femel total la suine a crescut faţă de <strong>anul</strong> anterior, cu 50.704 ca<strong>pe</strong>te, ceea ce reprezintă o pondere de<br />
10,7%.<br />
În ceea ce priveşte efectivul femel total de ovine, acesta a fost de 7.334.554 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând<br />
o creştere de 423.929 ca<strong>pe</strong>te, ceea ce reprezintă o pondere de 6,1%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Referitor la efectivul femel total de caprine, acesta a fost de 791.593 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând o<br />
creştere de 86.565 ca<strong>pe</strong>te, ceea ce reprezintă o pondere de 12,3%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Efectivul femel total catagrafiat la s<strong>pe</strong>cia cabaline, a fost de 333.990 ca<strong>pe</strong>te, înregistrând o<br />
creştere de 4.330 ca<strong>pe</strong>te, ceea ce reprezintă o pondere de 1,8%, comparativ cu <strong>anul</strong> anterior.<br />
Situaţia comparativă a efectivului femel catagrafiat, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii 2006 / <strong>2007</strong><br />
8000000<br />
6.910.625<br />
7.334.554<br />
7000000<br />
6000000<br />
5000000<br />
4000000<br />
3000000<br />
2.146.001<br />
2.158.456<br />
2000000<br />
1000000<br />
43.359<br />
38.607<br />
705.028<br />
791.593<br />
474.198<br />
524.902<br />
329.660<br />
333.990<br />
0<br />
Taurine Bubaline Ovine Caprine Suine Cabaline<br />
2006 <strong>2007</strong><br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind programul de reproducţie, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii<br />
Din efectivul femel catagrafiat <strong>pe</strong> categorii de vârstă, se obţine efectivul femel apt <strong>pe</strong>ntru<br />
reproducţie în <strong>anul</strong> în curs, care evident trebuie cuprins după caz, la montă naturală sau însămânţare<br />
artificială.<br />
20
În conformitate cu programele de montă şi însămânţări artificiale transmise la ANARZ, precum<br />
şi cu efectivul femel apt <strong>pe</strong>ntru reproducţie stabilit de fiecare judeţ, s-a constatat la nivel naţional o<br />
scădere de 65.510 ca<strong>pe</strong>te bovine programate la montă naturală, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 10,4%,<br />
comparativ cu <strong>anul</strong> 2006, iar la însămânţări artificiale o creştere de 82.676 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere<br />
de 7,6%, comparativ cu acelaşi an.<br />
În ceea ce priveşte numărul descendenţilor la bovine programaţi în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o<br />
creştere de 57.239 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 4,2%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006. La descendenţii din<br />
IA programaţi la bovine în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o creştere de 75.680 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
9,8%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Situaţia comparativă a indicatorilor de reproducţie programaţi, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii 2006/<strong>2007</strong><br />
Nr.<br />
crt.<br />
S<strong>pe</strong>cia<br />
1 Bovine<br />
2 Suine<br />
3 Ovine +<br />
caprine<br />
Indicatorii de<br />
reproductie<br />
programati<br />
2006 <strong>2007</strong> Diferenţa<br />
+/-<br />
MN 627.008 561.498 - 65.510<br />
IA 1.088.246 1.170.922 + 82.676<br />
Descendenţi total 1.361.136 1.418.375 + 57.239<br />
Descendenţi din IA 775.397 851.077 + 75.680<br />
MN 455.716 452.044 - 3.672<br />
IA 308.588 336.621 + 28.033<br />
Descendenţi total 5.556.116 5.749.428 + 193.312<br />
Descendenţi din IA 2.252.859 2.555.754 + 302.895<br />
MN 6.265.425 6.789.935 + 524.510<br />
IA 13.379 14.880 + 1.501<br />
Descendenţi total 6.583.636 7.183.400 + 599.764<br />
Descendenţi din IA 8.673 6.612 - 2.061<br />
4 Cabaline MN 179.277 179.541 + 264<br />
Descendenţi 131.939 132.411 + 472<br />
La s<strong>pe</strong>cia suine s-a constatat o scădere de 3.672 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,8%,<br />
comparativ cu <strong>anul</strong> 2006, a scroafelor programate la montă naturală şi o creştere de 28.033 ca<strong>pe</strong>te,<br />
res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 9,1%, a scroafelor programate la însămânţare artificială.<br />
Referitor la numărul descendenţilor programaţi la suine în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o creştere de<br />
193.312 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 3,5%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006. La descendenţii din IA<br />
programaţi la suine în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o creştere de 302.895 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
13,4%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Pentru s<strong>pe</strong>cia ovine + caprine s-a constatat o creştere de 524.510 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
8,4%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006, a celor programate la montă naturală şi o creştere de 1.501 ca<strong>pe</strong>te a<br />
femelelor programate la însămânţare artificială, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 11,2%, comparativ cu <strong>anul</strong><br />
2006.<br />
Referitor la numărul descendenţilor programaţi în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o creştere de 599.764<br />
ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 9,1%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
La s<strong>pe</strong>cia cabaline, s-a constatat o creştere de 264 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,1%, a<br />
femelelor programate la montă naturală şi o creştere de 472 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,4 % a<br />
descendenţilor, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
21
Coordonarea şi controlul activităţilor privind realizarea indicatorilor<br />
de reproducţie, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii<br />
Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de interes naţional, care are ca obiect<br />
principal utilizarea raţională a materialului de reproducţie ameliorat genetic, prin aplicarea în zootehnie<br />
a biotehnologiilor moderne de reproducţie dirijată.<br />
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă<br />
instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie a<br />
celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.<br />
Datorită restructurării şi privatizării unor activităţi, începută în <strong>anul</strong> 1997, <strong>pe</strong>rsonalul bugetar din<br />
reţeaua naţională de reproducţie şi selecţie a animalelor s-a redus drastic, lucru care a dus la apariţia<br />
unor dificultăţi în desfăşurarea activităţii de ameliorare şi reproducţie în teritoriu.<br />
Prin reducerea <strong>pe</strong>rsonalului s-a renunţat la o parte din activitatea de bază (controlul oficial al<br />
<strong>pe</strong>rformanţelor zootehnice, reproducţie, testarea reproducătorilor masculi etc.). În ultimii ani această<br />
activitate a fost dezvoltată cu mari eforturi, în principal prin extinderea controlului <strong>pe</strong>rformanţelor<br />
zootehnice la taurine şi ovine în sectorul privat, precum şi prin cuprinderea la reproducţie prin<br />
însămânţări artificiale a unui număr mai mare de femele.<br />
În <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-au realizat la bovine <strong>pe</strong> total zootehnie, 1.598.832 însămânţări artificiale şi<br />
monte naturale, din care 837.087 au fost însămânţări artificiale iar 761.745 au fost monte naturale.<br />
Raportat la numărul femelelor însămânţate artificial şi natural, s-a constatat o pondere de 52,4%<br />
a numărului de femele însămânţate artificial şi 47,6% a numărului de femele montate natural. De<br />
asemenea, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial de 144.531 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv<br />
o pondere de 14,7%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Situaţia comparativă a numărului de însămânţări artificiale,<br />
realizate la s<strong>pe</strong>cia bovine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
- 144.531 - 14,7%<br />
837.087<br />
981.618<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. +/- % +/-<br />
Situaţia comparativă a realizării însămânţărilor artificiale,<br />
la s<strong>pe</strong>cia bovine <strong>pe</strong> categorii, 2006 / <strong>2007</strong><br />
1.200.000<br />
1.000.000<br />
981.618<br />
837.087<br />
800.000<br />
850.489<br />
600.000<br />
737.003<br />
400.000<br />
200.000<br />
131.129<br />
100.084<br />
- 144.531<br />
- 113.486<br />
0<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. + / -<br />
Număr femele IA total Vaci IA Viţele IA<br />
- 31.045<br />
22
Raportat la efectivul matcă, s-a constatat o pondere a însămânţărilor artificiale de 46,3%, ceea<br />
ce reprezintă o scădere de 7,9%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Referitor la ponderea însămânţărilor artificiale raportată la efectivul matcă, menţionăm faptul<br />
că, între efectivul matcă stabilit de Institutul de Statistică şi efectivul matcă stabilit de către ANARZ din<br />
efectivul femel bovin catagrafiat, există o diferenţă de 117.470 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv efectivul matcă preluat<br />
de la Institutul de Statistică este de 1.809.832 ca<strong>pe</strong>te, iar cel din catagrafie este de 1.692.362 ca<strong>pe</strong>te.<br />
În acest sens, ponderea însămânţărilor artificiale realizată la bovine, în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a fost de<br />
49,5%, raportat la efectivul matcă stabilit de către ANARZ din efectivul femel bovin catagrafiat.<br />
Situaţia comparativă a ponderii însămânţărilor artificiale,<br />
la s<strong>pe</strong>cia bovine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
- 7,9%<br />
46,3%<br />
54,2%<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. +/-<br />
Referitor la ponderea însămânţărilor artificiale la s<strong>pe</strong>cia bovine realizată în profil teritorial, în<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat o scădere a numărului de judeţe la care ponderea însămânţărilor artificiale s-a<br />
încadrat între 50 – 70% şi o creştere a celor la care ponderea însămânţărilor artificiale a fost sub 30%.<br />
Situaţia comparativă a ponderii însămânţărilor artificiale la s<strong>pe</strong>cia bovine,<br />
în profil teritorial 2006 / <strong>2007</strong><br />
20<br />
18<br />
16<br />
14<br />
12<br />
17<br />
11<br />
19<br />
18<br />
10<br />
8<br />
6<br />
4<br />
4<br />
7<br />
3<br />
2<br />
0<br />
3<br />
Peste 70% 50 - 70% 30 - 50% Sub 30%<br />
Număr judeţe 2006 Număr judeţe <strong>2007</strong><br />
23
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
86,7%<br />
78,4%<br />
Ponderea însămânţărilor artificiale realizată la s<strong>pe</strong>cia bovine,<br />
în profil teritorial în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
75,2%<br />
73,5%<br />
40<br />
30<br />
29,7%<br />
28,5%<br />
27,1%<br />
25,8%<br />
25,3%<br />
24,2%<br />
23,7%<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Vaslui<br />
Prahova<br />
Gorj<br />
% IA<br />
La analiza comparativă a realizării numărului de prime însămânţări artificiale la s<strong>pe</strong>cia bovine,<br />
<strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>rioada analizată, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial la nivel<br />
naţional de 144.531 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 14,7%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006, cu<br />
diferenţe în profil teritorial în funcţie de judeţ.<br />
În <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-au realizat la bubaline <strong>pe</strong> total zootehnie, 23.037 însămânţări artificiale şi monte<br />
naturale, din care 3.672 au fost însămânţări artificiale iar 19.365 au fost monte naturale.<br />
Raportat la numărul femelelor însămânţate artificial şi natural, s-a constatat o pondere de 16,0%<br />
a numărului de femele însămânţate artificial şi 84,0% a numărului de femele montate natural. De<br />
asemenea, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial de 462 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o<br />
pondere de 11,2%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Raportat la efectivul matcă, s-a constatat o pondere a însămânţărilor artificiale de 12,1%, ceea<br />
ce reprezintă o creştere de 0,1%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
30000<br />
Situaţia comparativă a realizării indicatorilor de reproducţie<br />
la bubaline, 2006 / <strong>2007</strong><br />
25288<br />
25000<br />
20000<br />
19365<br />
22484<br />
16755<br />
15000<br />
10000<br />
5000<br />
0<br />
4134<br />
4392<br />
3672<br />
4176<br />
Număr femele MN Număr femele IA Descendenţi MN Descendenţi IA<br />
2006 <strong>2007</strong><br />
24
Cauzele principale care au dus la scăderea semnificativă a numărului de femele însămânţate<br />
artificial la s<strong>pe</strong>cia bovine sunt:<br />
• diminuarea fondului şi bazei furajere, ca urmare a calamităţilor naturale înregistrate în <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong> (seceta prelungită, inundaţii, grindină etc.), as<strong>pe</strong>cte care au condus la sacrificări şi vânzări<br />
necontrolate şi neeconomice.<br />
• lipsa unui sistem legislativ în domeniu care să stimuleze crescătorii de bovine în alegerea<br />
sistemului de reproducţie prin însămânţare artificială.<br />
• disfuncţionalităţile în alocarea fondurilor bugetare <strong>pe</strong>ntru achiziţionarea materialului seminal<br />
congelat şi a materialului criogenic necesar menţinerii capacităţii fecundate a acestuia.<br />
• dubla subordonare a U.A.R.Z.-urilor teritoriale (tehnic la A.N.A.R.Z, administrativ la<br />
D.A.D.R), care evident au condus la întârzierea unor decizii privind implementarea politicii de<br />
ameliorare genetică la animale.<br />
Pârghii <strong>pe</strong>ntru extinderea însămânţărilor artificiale:<br />
♦ subvenţionarea materialului seminal congelat şi a materialului criogenic (azot lichid);<br />
♦ susţinere financiară (prime) <strong>pe</strong>ntru viţeii obţinuţi din însămânţări artificiale;<br />
♦ susţinere financiară <strong>pe</strong>ntru achiziţionarea de aparatură criogenică (containere de depozit,<br />
containere de P.I.A.V., containere portabile, tancuri şi stocatoare de azot lichid);<br />
♦ eradicarea montei naturale clandestine, la toate s<strong>pe</strong>ciile şi utilizarea montei naturale dirijate.<br />
Astfel, se preconizează ca la s<strong>pe</strong>cia bovine ponderea însămânţărilor artificiale să crească etapizat la<br />
75% din efectivul femel bovin apt <strong>pe</strong>ntru reproducţie, restul de 25% fiind reprezentat de monta naturală<br />
dirijată;<br />
♦ autorizarea o<strong>pe</strong>ratorilor însămânţători, după absolvirea cursurilor s<strong>pe</strong>cifice în cadrul Centrelor<br />
de <strong>pe</strong>rfecţionare a pregătirii profesionale autorizate şi agreate de către M.A.D.R. prin autoritatea<br />
com<strong>pe</strong>tentă A.N.A.R.Z.<br />
În <strong>pe</strong>rioada analizată, s-au realizat la bovine 1.457.748 descendenţi, constatându-se o scădere de<br />
4.457 descendenţi, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,3%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006. Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată s-<br />
a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a fost de 827.492 ca<strong>pe</strong>te,<br />
res<strong>pe</strong>ctiv 715.730 ca<strong>pe</strong>te provin din vaci însămânţate artificial şi 111.762 provin din viţele însămânţate<br />
artificial.<br />
De asemenea, numărul descendenţilor total obţinuţi din însămânţări artificiale a înregistrat o<br />
creştere de 79.249 descendenţi, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 10,6%, cei proveniţi din vaci însămânţate<br />
artificial au înregistrat o creştere de 67.227 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 10,4%, iar cei proveniţi din<br />
viţele însămânţate artificial au înregistrat o creştere de 12.022 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 12,1%,<br />
comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Situaţia comparativă a numărului de descendenţi,<br />
realizaţi la s<strong>pe</strong>cia bovine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
- 4.457<br />
- 0,3%<br />
1.462.205<br />
1.457.748<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. +/- % +/-<br />
25
900.000<br />
800.000<br />
Situaţia comparativă a descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale,<br />
la s<strong>pe</strong>cia bovine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
748.243<br />
827.492<br />
700.000<br />
600.000<br />
648.503<br />
715.730<br />
500.000<br />
400.000<br />
300.000<br />
200.000<br />
99.740<br />
111.762<br />
+ 79.249<br />
100.000<br />
+ 67.227<br />
0<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. +/-<br />
+ 12.022<br />
Descendenţi total din IA Din vaci Din viţele<br />
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la bovine, la nivel naţional, în <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong>, a fost de 135,7%, <strong>pe</strong>ntru femelele montate, 71,5% <strong>pe</strong>ntru femelele însămânţate artificial, 102,8%,<br />
<strong>pe</strong>ntru descendenţii totali obţinuţi şi 97,2% <strong>pe</strong>ntru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.<br />
La suine, în <strong>2007</strong>, s-au realizat <strong>pe</strong> total zootehnie, 830.029 însămânţări artificiale şi monte<br />
naturale, din care 388.710 au fost însămânţări artificiale iar 441.319 au fost monte naturale.<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată, s-a constatat o scădere a numărului de scroafe şi scrofiţe însămânţate<br />
artificial de 6.966 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 1,8%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
În <strong>pe</strong>rioada analizată, s-au realizat la suine 5.917.275 descendenţi, ceea ce reprezintă o scădere<br />
de 51.305 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 0,9%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Ponderea însămânţărilor artificiale la suine din total monte realizate a fost de 46,8%, ceea ce<br />
reprezintă o creştere de 2,0%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Situaţia comparativă a realizării însămânţărilor artificiale<br />
la s<strong>pe</strong>cia suine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
- 6.966<br />
- 1,8%<br />
388.710<br />
395.676<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. +/- % +/-<br />
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la suine, la nivel naţional <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong>, a fost de 97,6%, <strong>pe</strong>ntru femelele montate, 115,3% <strong>pe</strong>ntru femelele însămânţate artificial, 102,9%,<br />
<strong>pe</strong>ntru descendenţii totali obţinuţi şi 108,3% <strong>pe</strong>ntru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.<br />
26
La ovine şi caprine s-au realizat <strong>pe</strong> total zootehnie, 7.083.035 monte naturale şi însămânţări<br />
artificiale, din care 7.074.552 au fost monte naturale şi 8.483 au fost însămânţări artificiale.<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată, s-a constatat o creştere a numărului de femele montate natural de<br />
427.002 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 6,4% şi o creştere de 177 ca<strong>pe</strong>te a femelelor însămânţate<br />
artificial, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 2,1%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată, la ovine şi caprine s-au realizat <strong>pe</strong> total zootehnie, 7.344.878<br />
descendenţi, ceea ce reprezintă o creştere de 523.161 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 7,7%, comparativ<br />
cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Din numărul descendenţilor realizaţi s-a constatat un număr de 263.858 ca<strong>pe</strong>te iezi, înregistrând<br />
o creştere de 91.133 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 52,8% şi 8.069 ca<strong>pe</strong>te miei obţinuţi din însămânţări<br />
artificiale, înregistrând o creştere de 1.268 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 18,6%, comparativ cu <strong>anul</strong><br />
2006.<br />
Indicele de natalitate la ovine <strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>rioada analizată a fost de 102,8%, ceea ce reprezintă o<br />
creştere de 5,8%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
8.000.000<br />
7.000.000<br />
Situaţia comparativă a realizării montei naturale, însămânţării artificiale şi a<br />
descendenţilor la ovine şi caprine, 2006 / <strong>2007</strong><br />
7.074.552<br />
7.081.020<br />
6.000.000<br />
6.647.550<br />
6.648.992<br />
5.000.000<br />
4.000.000<br />
3.000.000<br />
2.000.000<br />
1.000.000<br />
0<br />
+ 427.002<br />
8.483<br />
+ 177<br />
8.306<br />
+ 523.161<br />
263.858<br />
172.725<br />
+ 91.133<br />
8.069<br />
6.801<br />
+ 1.268<br />
+ 6,4%<br />
+ 2,1%<br />
+ 7,7%<br />
+ 52,8%<br />
+ 18,6%<br />
Număr femele MN Număr femele IA Miei Iezi Descendenţi din<br />
IA<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. + / - Dif. %<br />
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la ovine, la nivel naţional în <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong>, a fost de 104,2%, <strong>pe</strong>ntru femelele montate, 57,0% <strong>pe</strong>ntru femelele însămânţate artificial, 102,2%,<br />
<strong>pe</strong>ntru descendenţii totali obţinuţi şi 122,0% <strong>pe</strong>ntru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată, la cabaline s-au realizat 160.073 monte, ceea ce reprezintă o scădere<br />
de 8.304 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 4,9%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
De asemenea, în <strong>pe</strong>rioada analizată s-au realizat la cabaline 125.806 descendenţi, ceea ce<br />
reprezintă o scădere de 6.737 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 5,1%, comparativ cu <strong>anul</strong> 2006.<br />
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la cabaline, la nivel naţional <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a fost de 89,2%, <strong>pe</strong>ntru femelele montate şi 95,0%, <strong>pe</strong>ntru descendenţii obţinuţi.<br />
27
180.000<br />
160.000<br />
140.000<br />
120.000<br />
100.000<br />
80.000<br />
60.000<br />
40.000<br />
168.377<br />
132.543<br />
Situaţia comparativă a montei naturale şi a descendenţilor<br />
la cabaline, 2006 / <strong>2007</strong><br />
160.073<br />
125.806<br />
20.000<br />
0<br />
- 8.304<br />
- 6.737<br />
2006 <strong>2007</strong> Dif. + / -<br />
Număr femele MN Descendenţi<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aprovizionarea, consumul şi stocul de<br />
material seminal congelat<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada 1. 01. – 31. 12. <strong>2007</strong>, situaţia consumului de material seminal congelat a fost<br />
următoarea:<br />
- cantitate m.s.c. preluată = 419.804 doze;<br />
- cantitate m.s.c. consumată = 1.147.663 doze;<br />
- cantitate m.s.c. în stoc = 193.563 doze;<br />
- paiete controlate = 4.033 doze;<br />
- paiete cu deficienţe tehnologice = 14.992 doze.<br />
Situaţia materialului seminal congelat, în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
4.033 14.992<br />
193.563 419.804<br />
1.147.663<br />
Doze m.s.c. preluat Doze m.s.c. consumat Doze m.s.c. stoc<br />
Paiete controlate<br />
Paiete cu deficienţe tehnologice<br />
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată, s-a constatat la nivel naţional un consum de 1.147.663 doze material<br />
seminal congelat, res<strong>pe</strong>ctiv 1,4 doze/prime însămânţări, 1,1 doze/total însămânţări şi 1,9 doze/gestaţie.<br />
28
Situaţia consumului de material seminal congelat, <strong>2007</strong><br />
1,1<br />
604.297<br />
1,4<br />
1,9<br />
1.147.663<br />
1.076.698<br />
837.087<br />
Doze consumate Număr femele IA 1 Număr femele IA total Număr femele G<br />
Doze/IA 1 Doze/IA total Doze/G<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aparatura şi materialul criogenic, numărul<br />
punctelor de însămânţări artificiale şi al o<strong>pe</strong>ratorilor însămânţători<br />
În ceea ce priveşte materialul criogenic <strong>pe</strong>ntru conservarea şi depozitarea materialului seminal<br />
congelat, <strong>pe</strong> total zootehnie în <strong>pe</strong>rioada analizată consumul a fost de 889.755 litri azot lichid. S-a<br />
constatat o reducere a consumului de material criogenic de 84.282 litri azot lichid, comparativ cu<br />
aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006, ca urmare a dotării punctelor de însămânţări artificiale cu containere,<br />
care au autonomia dinamică <strong>pe</strong>ste 60 zile.<br />
Deşi ponderea containerelor de la punctele de însămânţări artificiale cu autonomie dinamică de<br />
<strong>pe</strong>ste 60 de zile este de 54,1%, se constată un consum mare de material criogenic, datorat ponderii de<br />
45,9% a aparaturii criogenice existente în teritoriu, care prezintă o autonomie dinamică<br />
necorespunzătoare, după cum urmează:<br />
Situaţia aparaturii criogenice, decembrie <strong>2007</strong><br />
Containere de transport şi depozit<br />
Containere de P.I.A.V.<br />
Autonomie dinamică<br />
Autonomie dinamică<br />
Total <strong>pe</strong>ste 60<br />
zile<br />
10 - 60<br />
zile<br />
sub 10<br />
zile<br />
Total <strong>pe</strong>ste 60<br />
zile<br />
20 - 60<br />
zile<br />
11 - 20<br />
zile<br />
sub 11<br />
zile<br />
865 49 359 457 54 2928 1401 635 449<br />
13<br />
% 5,7 41,5 52,8 % 54,1 25,9 11,7 8,3<br />
Situaţia containerelor de la PIAV-uri, în funcţie de autonomia dinamică<br />
decembrie <strong>2007</strong><br />
1.401<br />
(25,9%)<br />
62<br />
(11,6%)<br />
449<br />
(8,3%)<br />
5.413<br />
2.928<br />
(54,1%)<br />
Număr containere de PIAV <strong>pe</strong>ste 60 zile 20 - 60 zile 11 - 20 zile sub 11 zile<br />
29
Pentru containerele de transport şi depozit se constată o pondere mare a celor cu autonomie<br />
dinamică sub 10 zile, res<strong>pe</strong>ctiv 52,8% iar <strong>pe</strong>ntru containerele de PIAV o pondere mare a celor cu<br />
autonomie dinamică <strong>pe</strong>ste 60 zile, res<strong>pe</strong>ctiv 54,1%.<br />
La începutul <strong>anul</strong>ui 1997, la nivel naţional funcţionau 4.884 P.I.A.V.-uri, în care activau<br />
aproximativ 5.600 o<strong>pe</strong>ratori de însămânţări artificiale.<br />
Actualmente la nivel naţional sunt funcţionabile 3.688 P.I.A.V.-uri, în care activează 3.570<br />
o<strong>pe</strong>ratori de însămânţări artificiale.<br />
Începând cu <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, conform O.M. nr 641/<strong>2007</strong>, art.2, beneficiarii formei de sprijin<br />
financiar <strong>pe</strong>ntru achiziţia materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial<br />
sunt asociaţiile crescătorilor de bovine.<br />
În acest scop, asociaţiile crescătorilor de bovine (care au depus documentaţia şi au îndeplinit<br />
condiţiile stipulate în O.M. 641/<strong>2007</strong>), au fost acreditate de către Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare<br />
şi Reproducţie în Zootehnie.<br />
În conformitate cu O.M. 641/<strong>2007</strong>, asociaţiile crescătorilor de bovine trebuie să aibe o<strong>pe</strong>ratori<br />
însămânţători angajaţi sau contracte de colaborare cu o<strong>pe</strong>ratori însămânţători inde<strong>pe</strong>ndenţi, acreditaţi<br />
şi atestaţi de către Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Unitatea <strong>pe</strong>ntru<br />
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie judeţeană, care să prevadă obligaţia asociaţiei de aprovizionare<br />
a punctelor de însămânţare artificială cu material seminal congelat, şi obligaţia o<strong>pe</strong>ratorilor<br />
însămânţători de a transmite datele de reproducţie şi însămânţările artificiale realizate la Unităţile<br />
<strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie judeţene, care le centralizează şi transmite la Agenţia<br />
Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie.<br />
În <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, au fost acreditate conform O.M. 641/<strong>2007</strong>, 36 de asociaţii ale crescătorilor de<br />
bovine, în acest context cei 3.570 de o<strong>pe</strong>ratori însămânţători au următoarele forme de activitate: 3.275<br />
îşi desfăşoară activitatea la Asociaţii, cu contracte de muncă sau de colaborare, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
91,7%, 218 sunt cu liberă practică, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 6,1%, 38 la primării, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
1,1%, şi 39 alte forme de activitate, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 1,1%.<br />
Numărul punctelor de însămânţări artificiale şi al o<strong>pe</strong>ratorilor<br />
însămânţători <strong>pe</strong> forme de activitate, <strong>2007</strong><br />
218<br />
6,1%<br />
38<br />
1,1%<br />
39<br />
1,1%<br />
3.275<br />
91,7% 3.688<br />
3.570<br />
Număr PIAV-uri Număr o<strong>pe</strong>ratori AGCTR Liberă practică Primării Alte forme<br />
La analiza comparativă a realizării numărului de prime însămânţări <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>ratorul însămânţător<br />
s-a constatat următoarele as<strong>pe</strong>cte: <strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>rioada analizată în <strong>anul</strong> 2006, la nivel naţional numărul de<br />
prime însămânţări <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>rator a fost de 266, cu variaţii în profil teritorial cuprinse între 145 prime<br />
însămânţări realizate în judeţul Dolj şi 856 prime însămânţări realizate în judeţul Bistriţa Năsăud.<br />
Pentru aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, la nivel naţional numărul de prime însămânţări <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>rator<br />
a fost de 234, cu variaţii în profil teritorial cuprinse între 117 prime însămânţări realizate în judeţul<br />
Tulcea şi 786 prime însămânţări realizate în judeţul Bistriţa Năsăud.<br />
30
S-a constatat că numărul de prime însămânţări <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>rator la nivel naţional a scăzut în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
cu 32 prime însămânţări, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 12,0%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006.<br />
900<br />
800<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
856<br />
786<br />
Situaţia comparativă a numărului de prime însămânţări realizate <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>rator,<br />
2006 / <strong>2007</strong><br />
450<br />
437<br />
405<br />
372<br />
396<br />
353<br />
Bistriţa Suceava Bihor Maramureş Tulcea Prahova Mehedinţi Dolj<br />
152<br />
117<br />
147<br />
135<br />
149<br />
125<br />
145<br />
121<br />
Număr IA 1 - 2006 Număr IA 1 - <strong>2007</strong><br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aprecierea capacităţii fecundante<br />
a materialului seminal congelat provenit de la taurii în exploatare şi testare<br />
În conformitate cu normele în vigoare privind aprecierea capacităţii fecundante a<br />
materialului seminal congelat provenit de la taurii în exploatare şi testare, evaluarea s-a efectuat la<br />
taurii care îndeplineau baremul minim de 200 de însămânţări artificiale. Deoarece nu se mai practică<br />
zonarea raselor şi implicit unităţile producătoare de material seminal congelat nu mai au arondate<br />
anumite judeţe, aprecierea capacităţii fecundante s-a executat <strong>pe</strong> SEMTEST, indiferent de rasa taurului.<br />
După ierarhizarea reproducătorilor în funcţie de indicele de fecunditate realizat, <strong>pe</strong>ntru taurii<br />
în exploatare în luna decembrie <strong>2007</strong>, s-au constatat următoarele as<strong>pe</strong>cte:<br />
- SEMTEST BVN Tg. Mureş: la un număr de 42 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă<br />
medie de 74%, cu variaţii între 62 – 84%.<br />
- SEMTEST Craiova: la un număr de 43 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de<br />
77%, cu variaţii între 67 – 91%.<br />
- SEMTEST RPN Baloteşti: la un număr de 11 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie<br />
de 78%, cu variaţii între 73 – 89%.<br />
- SEMTEST Baia Mare: la un număr de 14 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de<br />
74%, cu variaţii între 69 – 80%.<br />
- SEMTEST Timişoara: la un număr de 14 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie<br />
de 76%, cu variaţii între 69 – 80%.<br />
- S.C. Austrabull: la un număr de 5 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de 77%,<br />
cu variaţii între 76 – 79%.<br />
31
Capacitatea fecundantă medie a materialului seminal congelat provenit<br />
de la tauri în exploatare, decembrie <strong>2007</strong><br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
BVN Tg.<br />
Mureş<br />
Craiova<br />
RPN<br />
Baloteşti<br />
Baia Mare Timişoara Austrabull<br />
Număr tauri 42 43 11 14 14 5<br />
Indice fecunditate (%) 74 77 78 74 76 77<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind evaluarea<br />
calităţii materialului seminal<br />
În <strong>pe</strong>rioada 1. 01. – 31. 12. <strong>2007</strong>, în cadrul Laboratorului metodologic <strong>pe</strong>ntru controlul calităţii<br />
materialului seminal, au fost analizate 96 probe de material seminal congelat, provenite din depozitul<br />
unităţilor producătoare de material seminal congelat.<br />
La evaluarea materialului seminal congelat s-au constatat următoarele: 54 probe (doze material<br />
seminal congelat), au fost corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor s<strong>pe</strong>rmatici, 39 probe au<br />
fost necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor s<strong>pe</strong>rmatici, 3 probe au prezentat deficienţă<br />
tehnologică.<br />
Raportat la numărul de doze ex<strong>pe</strong>rtizate în cadrul laboratorului în <strong>pe</strong>rioada menţionată, s-a<br />
constatat o pondere de 56,3% a dozelor corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor s<strong>pe</strong>rmatici,<br />
o pondere de 40,6% a dozelor necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor s<strong>pe</strong>rmatici<br />
(res<strong>pe</strong>ctiv mobilitate şi s<strong>pe</strong>rmatozoizi cu anomalii) şi o pondere de 3,1% a dozelor cu deficienţe<br />
tehnologice.<br />
Situaţia ex<strong>pe</strong>rtizei materialului seminal congelat, în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong><br />
39 (40,6%)<br />
3 (3,1%)<br />
96<br />
54 (56,3%)<br />
Total doze ex<strong>pe</strong>rtizate Doze corespunzătoare Doze necorespunzătoare Doze cu deficienţe tehnologice<br />
32
Pentru <strong>pe</strong>rioada analizată a <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong>, în cadrul laboratoarelor de seminalogie din UARZ-urile<br />
teritoriale au fost examinate un număr de 4.033 doze material seminal congelat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de<br />
1,0% din numărul dozelor de material seminal congelat preluate şi 0,4% din numărul dozelor de<br />
material seminal congelat consumate.<br />
De asemenea, <strong>pe</strong>ntru aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă la nivelul UARZ-urilor teritoriale s-a constatat un număr<br />
de 14.992 paiete de material seminal congelat cu deficienţe tehnologice, res<strong>pe</strong>ctive o pondere de 1,3%<br />
din numărul dozelor de material seminal congelat consumate.<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind tulburările de reproducţie,<br />
la s<strong>pe</strong>cia bovine<br />
Tehnologia de urmărire şi conducere a procesului de reproducţie la nivel naţional, este<br />
exprimată în principal prin stocul de femele gestante şi tulburările de reproducţie, indici tehnici a căror<br />
niveluri sunt influenţate în mare măsură de tehnica de depistare a femelelor aflate sub incidenţa estrului,<br />
surprinderea momentului optim de însămânţare şi nu în ultimă instanţă de integritatea morfofuncţională<br />
a aparatului genital, condiţia de reproducţie, calitatea materialului seminal şi nivelul de<br />
pregătire profesională a o<strong>pe</strong>ratorilor de însămânţări artificiale.<br />
Infertilitatea prezintă implicaţii majore şi profunde în valorile nivelului şi dinamicii indicilor de<br />
natalitate şi de prolificitate în zootehnie, cu variaţii în funcţie de numeroşi factori de agroecosistem,<br />
tehnico-organizatorici, dismetabolici, infecţioşi, genetici, etc.<br />
Funcţia de reproducţie poate fi considerată ca “barometru” cel mai sensibil al condiţiilor de<br />
creştere şi de zooigienă ale animalelor. Astfel, neres<strong>pe</strong>ctarea tehnologiei de creştere a tineretului femel<br />
destinat reproducţiei, neres<strong>pe</strong>ctarea tehnologiei reproducţiei în <strong>pe</strong>rioada de după apariţia maturităţii<br />
sexuale, neres<strong>pe</strong>ctarea normelor raţionale de alimentaţie şi a condiţiilor optime de zooigienă, constituie<br />
tot atâtea cauze esenţiale în declanşarea tulburărilor de reproducţie.<br />
Este bine cunoscut faptul că tulburările de reproducţie, produc pagube economice însemnate,<br />
prin pierderea produşilor, compromiterea totală sau parţială a lactaţiei, scoaterea temporară sau<br />
definitivă a unor animale din ciclul de producţie. Aceste pagube sunt cu atât mai mari cu cât au loc în<br />
ferme de elită, alcătuite din animale de mare valoare zootehnică şi productivitate ridicată.<br />
În acest context, la 31. 12. <strong>2007</strong>, la efectivul de vaci stocul de gestante a fost de 58,0%, ceea ce<br />
reprezintă o scădere de 1,4%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006, iar a celor cu tulburări de<br />
reproducţie de 13,0%, ceea ce reprezintă o creştere de 1,4%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui<br />
2006. Pentru efectivul de viţele, stocul de gestante a fost de 75,4%, ceea ce reprezintă o scădere de<br />
1,9%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006, iar a celor cu tulburări de reproducţie de 3,8%,<br />
ceea ce reprezintă o creştere de 2,3%, comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioadă a <strong>anul</strong>ui 2006.<br />
Situaţia numărului şi a ponderii tulburărilor de reproducţie<br />
la vaci, 31 decembrie <strong>2007</strong><br />
38.251<br />
20,0%<br />
17.206<br />
9,0%<br />
135.767<br />
71,0%<br />
191.224<br />
Număr femele cu TR<br />
Număr femele cu AM<br />
Număr femele cu AF<br />
Număr femele cu MR<br />
33
Situaţia numărului şi a ponderii tulburărilor de<br />
reproducţie la viţele, 31 decembrie <strong>2007</strong><br />
1.354<br />
21,9%<br />
6.178<br />
4.824<br />
78,1%<br />
Număr femele cu TR<br />
Număr femele cu MR<br />
Număr femele cu AM<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind autorizarea reproducătorilor<br />
masculi <strong>pe</strong>ntru montă naturală<br />
În urma desfăşurării acţiunii tehnice de bonitare şi autorizare a reproducătorilor masculi existenţi,<br />
în vederea utilizării acestora în activitatea de montă dirijată, au fost autorizaţi următorii reproducători:<br />
Situaţia comparativă a reproducătorilor masculi autorizaţi<br />
Nr.<br />
crt. S<strong>pe</strong>cia 2006 <strong>2007</strong><br />
1 Tauri 377 321<br />
2 Tauri de bivol 160 83<br />
3 Vieri 1031 2211<br />
4 Berbeci 32740 79765<br />
5 Ţapi 10315 7635<br />
6 Armăsari 694 1229<br />
Menţionăm că în ultimii ani reproducătorii masculi autorizaţi <strong>pe</strong>ntru montă au fost cu mult sub<br />
necesar <strong>pe</strong>ntru toate s<strong>pe</strong>ciile, ceea ce a făcut să crească numărul femelelor montate cu reproducători<br />
neautorizaţi.<br />
Până în <strong>anul</strong> 1990, sistemul de reproducţie prin montă naturală dirijată, era asigurat la toate<br />
s<strong>pe</strong>ciile cu reproducătorii autorizaţi, corespunzători cerinţelor zootehnice şi sanitare-veterinare,<br />
achiziţionaţi din fonduri bugetare, care acţionau la nivelul staţiunilor şi punctelor de montă comunale.<br />
Legislaţia în domeniu, res<strong>pe</strong>ctiv O.M. nr. 861/614/2003, <strong>pe</strong>ntru aprobarea Normelor tehnice<br />
privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, nu a dus la autorizarea<br />
unui număr mai mare de reproducători <strong>pe</strong>ntru montă naturală, deoarece reproducătorii corespunzători<br />
din punct de vedere al cerinţelor zootehnice au un preţ de cost mare iar crescătorii particulari care<br />
doresc să înfiinţeze puncte săteşti de montă nu îşi <strong>pe</strong>rmit achiziţionarea acestora.<br />
De asemenea, consiliile locale nu s-au implicat în organizarea şi înfiinţarea staţiunilor şi<br />
punctelor comunale de montă.<br />
34
În acest scop, se impune susţinerea financiară în vederea achiziţionării de reproducători, precum<br />
şi acordarea de subvenţii crescătorilor particulari care deţin reproducători masculi (corespunzători din<br />
punct de vedere zootehnic şi sanitar veterinar), <strong>pe</strong>ntru a fi utilizaţi la montă naturală dirijată.<br />
În conformitate cu art. 3 din O.M. nr. 861/614/2003 <strong>pe</strong>ntru aprobarea Normelor tehnice privind<br />
organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, la s<strong>pe</strong>cia bovine în <strong>pe</strong>rioada<br />
analizată a <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> au fost montate 761.745 femele, din acestea s-a constatat că numai 28.280 au<br />
fost montate dirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 3,7% iar 733.465 au fost montate nedirijat (clandestin),<br />
res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 96,3%.<br />
La s<strong>pe</strong>cia suine au fost montate 441.319 scroafe, din acestea s-a constatat că numai 66.330 au<br />
fost montate dirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 15,0% iar 374.989 au fost montate nedirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o<br />
pondere de 85,0%.<br />
La s<strong>pe</strong>cia ovine + caprine au fost montate 7.074.552 oii şi capre, din acestea s-a constatat că<br />
numai 3.059.000 au fost montate dirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 43,2% iar 4.015.552 au fost montate<br />
nedirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 56,8%.<br />
La s<strong>pe</strong>cia cabaline au fost montate 160.073 ie<strong>pe</strong>, din acestea s-a constatat că numai 36.870 au<br />
fost montate dirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 23,0% iar 123.203 au fost montate nedirijat, res<strong>pe</strong>ctiv o<br />
pondere de 77,0%.<br />
Situaţia staţiunilor şi punctelor de montă a fost următoarea:<br />
Situaţia comparativă a staţiunilor şi punctelor de montă<br />
Nr.<br />
crt.<br />
S<strong>pe</strong>cia Statiuni de monta Puncte de monta<br />
2006 <strong>2007</strong> 2006 <strong>2007</strong><br />
1 Tauri 19 18 446 272<br />
2 Tauri de bivol - 2 - 127<br />
3 Vieri 4 4 698 817<br />
4 Berbeci 8 2 3066 5068<br />
5 Ţapi - - - 1967<br />
6 Armasari 12 2 666 674<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind identificarea, individualizarea<br />
şi constituirea bazei de date, la cabaline<br />
În <strong>pe</strong>rioada analizată au fost achiziţionate la nivel naţional un număr de 1.000.000 fişe de<br />
identificare şi paşapoarte la s<strong>pe</strong>cia cabaline, care ulterior au fost predate în teritoriu, în funcţie de<br />
numărul de ecvidee identificate în fiecare judeţ, inclusive un plus <strong>pe</strong>ntru o <strong>pe</strong>rioadă de 2 ani.<br />
De asemenea, au fost eliberate la nivel naţional un număr de 5.521 fişe de identificare şi<br />
paşapoarte la ecvidee, 3.494 <strong>pe</strong>ntru hergheliile de stat, res<strong>pe</strong>ctiv 63,3% şi 2.027 <strong>pe</strong>ntru particulari,<br />
res<strong>pe</strong>ctiv 36,7%, cu diferenţe în profil teritorial în funcţie de judeţ.<br />
Menţionăm faptul că, acţiunea de eliberare a fişelor şi paşapoartelor la ecvidee a demarat şi s-a<br />
desfăşurat în 25 de judeţe.<br />
Conform OUG 49/2006 acţiunea de identificare şi individualizare la ecvidee este coordonată de<br />
către ANARZ şi implementată în profil teritorial de către UARZ-uri.<br />
Identificarea şi individualizarea ecvideelor a avut ca termen iniţial de finalizare sfârşitul <strong>anul</strong>ui<br />
2006, la întâlnirea de lucru din septembrie <strong>2007</strong>, cu reprezentanţii UE de la Bruxel, care a avut drept<br />
scop întocmirea profilului de ţară, s-a fixat ca termen de finalizare al acţiuni de identificare şi<br />
individualizare a ecvideelor sfârşitul <strong>anul</strong>ui 2008.<br />
35
Situaţia predării fişelor şi paşapoartelor la ecvidee<br />
60.000<br />
54.000<br />
50.000<br />
40.000<br />
30.000<br />
45.000<br />
42.000<br />
20.000<br />
10.000<br />
14.000<br />
14.000<br />
7.000<br />
0<br />
Iaşi Botoşani Suceava Hunedoara Vâlcea Ilfov<br />
Număr fişe şi paşapoarte predate<br />
Situaţia eliberării fişelor şi paşapoartelor la ecvidee<br />
2.027<br />
5.521<br />
3.494<br />
Total Herghelii Marea creştere<br />
Menţionăm faptul că, în <strong>anul</strong> 2006 au fost inventariate de UARZ-urile judeţene 860.000 ca<strong>pe</strong>te<br />
ecvidee la nivel naţional, din care 475.000 ca<strong>pe</strong>te au fost microcipate de ANSVSA, cu o repartiţie<br />
variată în funcţie de judeţ.<br />
De asemenea, în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, au fost achiziţionate calculatoarele şi softul <strong>pe</strong>ntru organizarea şi<br />
conducerea bazei de date la ecvidee, precum şi microcipurile şi cititoarele aferente.<br />
Măsuri <strong>pe</strong>ntru urgentarea finalizării la termenul stabilit a acţiunii de identificare şi<br />
individualizare la ecvidee:<br />
● Modificarea şi completarea Legii 514/2006, unde să fie menţionată clar instituţia sau<br />
instituţiile responsabile cu identificarea şi individualizarea ecvideelor;<br />
● Urgentarea finalizării protocolului cu ANSVSA, referitor la acţiunea tehnică de microcipare;<br />
● O transparenţă mai mare din partea instituţiilor implicate în această acţiune.<br />
Coordonarea şi controlul activităţilor privind instruirea<br />
şi <strong>pe</strong>rfecţionarea profesională<br />
În <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, A.N.A.R.Z.-ul a eliberat 369 adeverinţe de absolvire a cursului de instruire şi<br />
<strong>pe</strong>rfecţionare <strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>cializarea o<strong>pe</strong>rator însămânţări artificiale.<br />
Instruirea şi <strong>pe</strong>rfecţionarea <strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>cializarea o<strong>pe</strong>rator însămânţări artificiale s-a desfăşurat în<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> în următoarele locaţii:<br />
- Şcoala Naţională de la Dej, judeţul Cluj, 14 serii, s-au eliberat 278 adeverinţe.<br />
36
- UARZ Blejoi, judeţul Prahova, 4 serii, s-au eliberat 73 adeverinţe.<br />
- UARZ Braşov, judeţul Braşov, 1 serie, s-au eliberat 18 adeverinţe.<br />
Cursurile de instruire şi <strong>pe</strong>rfecţionare profesională <strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>cializarea o<strong>pe</strong>rator însămânţări<br />
artificiale s-au desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Crescătorilor de Taurine judeţene şi participarea<br />
s<strong>pe</strong>cialiştilor de la U.A.R.Z. şi A.N.A.R.Z.<br />
În <strong>pe</strong>rioada mai – iulie s-a desfăşurat în profil teritorial acţiunea de testare teoretică şi practică a<br />
o<strong>pe</strong>ratorilor însămânţători. Pe baza rezultatelor obţinute, coroborate cu cele ale activiţăţii de însămânţări<br />
artificiale desfăşurate <strong>pe</strong> <strong>anul</strong> anterior, au fost atestaţi un număr de 3.887 o<strong>pe</strong>ratori <strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>ciile<br />
bovine şi porcine.<br />
De asemenea, s-a desfăşurat acţiunea de instruire a responsabililor de la nivelul unităţilor<br />
teritoriale privind modul de implementare al programului naţional de individualizare şi înregistrare a<br />
ecvideelor şi constituirea bazei de date la acestea.<br />
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA RESURSELOR GENETICE ANIMALE<br />
Direcţia <strong>pe</strong>ntru protecţia resurselor genetice are ca principale atribuţii conservarea şi<br />
utilizarea durabilă a resurselor genetice animale, contribuind de asemenea la realizarea obiectivelor<br />
privind diversitatea biologică a s<strong>pe</strong>ciilor si prezervarea patrimoniului genetic naţional în banca<br />
biotehnologica <strong>pe</strong>ntru conservarea resurselor genetice animale prin:<br />
- Identificarea populaţiilor de animale în stare de risc critic, în <strong>pe</strong>ricol de dispariţie şi a celor<br />
vulnerabile;<br />
- Evaluarea şi analizarea programelor de conservare a acestor populaţii;<br />
- Realizarea băncii de date <strong>pe</strong>ntru populaţiile în <strong>pe</strong>ricol şi asigurarea conexiunii cu băncile de<br />
date ale organismelor internaţionale <strong>pe</strong>ntru biodiversitatea genetică;<br />
- Întocmirea listelor privind deţinătorii de patrimoniu genetic, din situaţiile transmise de<br />
asociaţiile crescătorilor;<br />
- Îmbunătăţirea raportului privind managementul resurselor genetice animale solicitat de FAO<br />
prin actualizarea bazei de date cu s<strong>pe</strong>ciile si rasele de animale crescute <strong>pe</strong> teritoriul<br />
Romaniei:<br />
- Punerea în funcţiune a băncii de gene, în care este si va fi conservat atât materialul seminal<br />
congelat de la rasele aflate în stare de risc, cât şi cel de la rasele cu potenţial genetic valoros,<br />
res<strong>pe</strong>ctiv de la taurii cu valoare de ameliorare ridicată;<br />
- Supravegherea, dezvoltarea şi punerea în aplicare a pl<strong>anul</strong>ui de gestiune a resurselor<br />
genetice animale;<br />
- Urmărirea în teritoriu din punct de vedere tehnic a punerii în aplicare a programelor de<br />
conservare şi utilizare întocmite de catre Asociaţiile crescătorilor, care res<strong>pe</strong>ctă criteriile de<br />
eligibilitate <strong>pe</strong>ntru resursele genetice animale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.<br />
- Urmărirea şi îmbunătăţirea activităţii unităţilor deţinătoare de material biologic din s<strong>pe</strong>ciile<br />
de bovine, ovine, porcine, animale de blană, galinacee, palmi<strong>pe</strong>de, albine, viermi de mătase<br />
şi <strong>pe</strong>şti, in scopul conservării acestor populaţii;<br />
- Su<strong>pe</strong>rvizarea evoluţiei resurselor genetice animale;<br />
- Redactarea rapoartelor <strong>pe</strong>riodice şi a bilanţurilor, identificarea priorităţilor şi a cerinţelor în<br />
materie de formare şi creare a capacităţilor de lucru <strong>pe</strong>ntru furnizarea materialelor necesare<br />
întocmirii rapoartelor naţionale care sunt supuse acordurilor internaţionale, precum şi<br />
Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Diversităţii Biologice;<br />
- Dezvoltarea unor legături strânse cu Asociaţiile crescătorilor responsabile <strong>pe</strong>ntru<br />
conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în vederea acordării de subvenţii <strong>pe</strong>ntru<br />
37
esursele genetice deţinute şi armonizarea gestionării acestor resurse cu politicile naţionale<br />
<strong>pe</strong>ntru agricultură şi ambient;<br />
- Stabilirea de relaţii de colaborare cu agenţiile şi organizaţiile implicate în dezvoltarea şi<br />
punerea în evidenţă a politicilor de creştere şi ameliorare a animalelor, precum şi cu agenţii<br />
acreditaţi <strong>pe</strong>ntru punerea în aplicare a răspunsului ţărilor la Convenţia asupra Biodiversităţii<br />
biologice. La nivel internaţional este necesar a se stabili linii de comunicare cu birourile<br />
FAO şi cu instituţiile responsabile din alte ţări, în particular cu cele care împărtăşesc aceleaşi<br />
preocupări;<br />
- O mai bună utilizare şi dezvoltare durabilă a mediilor de producţie, care să răspundă cererii<br />
de produse alimentare;<br />
- Promovarea în conştiinţa publică a susţinerii strategiilor, planurilor şi programelor de<br />
gestionare a resurselor genetice animale;<br />
- Identificarea acelor resurse genetice care reprezintă fondul comun genetic al principalelor<br />
s<strong>pe</strong>cii de animale domestice;<br />
- Identificarea şi conservarea resurselor genetice unice şi stabilirea priorităţilor <strong>pe</strong>ntru<br />
conservarea raselor considerate în stare critică sau în <strong>pe</strong>ricol de dispariţie;<br />
- Participarea la programul mondial FAO <strong>pe</strong>ntru gestionarea resurselor genetice ale<br />
animalelor de fermă.<br />
Un alt as<strong>pe</strong>ct al activităţii Direcţiei <strong>pe</strong>ntru protecţia resurselor genetice, este acela de a asigura<br />
funcţionarea comunicării <strong>pe</strong>ntru stabilirea de legături strânse între instituţiile şi <strong>pe</strong>rsoanele implicate în<br />
conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale.<br />
Pentru punerea în aplicare a inventarului resurselor genetice animale naţionale, <strong>pe</strong>ntru fiecare<br />
s<strong>pe</strong>cie a fost intocmit un proiect al Catalogului naţional, în care punctele cheie sunt: identificarea<br />
diferitelor rase; descrierea fiecărei rase; evaluarea numărului de animale din fiecare rasă şi evoluţia în<br />
timp a efectivelor; caracterizarea comparativă a principalelor caractere de producţie, reproducţie şi<br />
adaptarea la principalele condiţii de mediu; evaluarea importanţei mondiale a raselor naţionale;<br />
supravegherea viitoarelor modificări din interiorul rasei.<br />
Gestionarea resurselor genetice animale mondiale se urmăreşte să se facă în aşa fel încât<br />
materialul genetic propriu să fie utilizat, dezvoltat şi să fie capabil de a răspunde viitoarelor condiţii de<br />
mediu, precum şi preferinţelor umane schimbătoare. Importanţa deosebită a utilizării datelor din raport<br />
constă în stabilirea priorităţilor <strong>pe</strong>ntru conce<strong>pe</strong>rea şi punerea în aplicare a activităţii naţionale de<br />
gestionare a resurselor genetice animale cu scopul conservării, dezvoltării şi valorificării acestora.<br />
Direcţia <strong>pe</strong>ntru protectia resurselor genetice animale, coordoneaza activitatea de prezervare a<br />
patrimoniului genetic naţional, avand în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> în acest domeniu activităţi curente de coordonare<br />
tehnică şi metodologică a programelor de conservare a efectivelor de animale din cadrul fermelor de<br />
elită deţinătoare de patrimoniu genetic protejat prin OUG nr. 194/2005, prin Legea nr.137/2006 şi prin<br />
OM nr.555/2006 <strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>ciile:<br />
- taurine: S.C.D.C.B. Dancu şi S.C. Roua Grup S.R.L. (Sura de stepă);<br />
- bubaline: S.D.C.B. Şercaia ( Bivol românesc);<br />
- ovine: A.J.C.O. Caraş-Sevrin (Valahă cu coarne în tirbuşon), A.C.O.C. Moldoovis Botoşani<br />
(karakul), A.C.O. Dobrogea (Merinos de palas, Merinos de Suseni, Merinos de Stravropol, Merinos<br />
australian, Polwarth, Suffolk Cullard belgian, Texel Cullard belgian), A.C.O.C. Teleorman (Tigaie cu<br />
cap negru), S.C. Roua Grup S.R.L., S.C.D.C.O.C. Reghin, S.C.D.O.C. Secuieni Bacău (Tigaie ruginie),<br />
S.C.D.O.C. Secuieni Bacău (Awassi);<br />
- caprine: A.N.C.C. Caprirom (Alba de banat şi Carpatina);<br />
- porcine: S.C. Suinprod S.A. Roman şi S.C. Roua Grup S.R.L. (Mangaliţa), S.C. Roua Grup<br />
S.R.L. (Bazna);<br />
- galinacee: S.C. Avicola Bucureşti (găini rase uşoare), I.N.C.D.C.S.Z. Braşov (curci) şi<br />
F.A.C.P.C.A.M.R.P. din România (genotecă);<br />
- palmi<strong>pe</strong>de (rase de raţe şi gâşte <strong>pe</strong>ntru ouă şi <strong>pe</strong>ntru carne)-Ferma didactică a USAMV<br />
Bucureşti;<br />
- animale de blanã: S.C.D.C.A.B. Tg. Mures (dihori, vulpi argintii, vulpi polare, nurci, lupi în<br />
captivitate);<br />
- viermi de mătase: Sericarom Bucureşti (s<strong>pe</strong>cia Bombix mori)<br />
38
- albine: I.C.D.A. Bucureşti–stupine de elită (Apis mellifera carpatica);<br />
-<strong>pe</strong>şti: I.C.D.E.A.P.A. Galaţi (crap dunăre, păstrugă, morun, şalău, ştiucă, cosaş), S.C. Acvares<br />
S.A. (crap Podul Iloaiei, lin, lopătar, somn) şi CCDP Nucet (crap Frăsinet, crap ineu, crap ropsa, crap<br />
ornamental japonez (koi), caras ornamental, polyodon spathula sânger şi novac)<br />
Pentru fermele de elită menţionate anterior <strong>pe</strong> baza unor grafice stabilite s-a realizat<br />
su<strong>pe</strong>rvizarea res<strong>pe</strong>ctării lucrărilor, conform legislaţiei în vigoare, a <strong>pe</strong>rformanţelor zootehnice în cadrul<br />
fiecarei s<strong>pe</strong>cii şi centralizarea datelor.<br />
În paralel cu aceste activităţi, la solicitările conducerilor fermelor de elită se realizează atestarea<br />
<strong>pe</strong>rformanţelor productive ale noilor creaţii biologice în vederea omologării oficiale a acestora şi<br />
atestarea calităţii materialului biologic destinat comercializării ( hibrizi simpli şi dubli) .<br />
În cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong>, s-au întocmit listele cu deţinătorii şi s<strong>pe</strong>ciile de animale aflate in<br />
conservare, care fac parte din patrimoniu genetic national, acestea fiind depuse la M.A.D.R. spre<br />
aprobare şi publicare în Monitorul Oficial, împreună cu sumele alocate de la buget, repartizate <strong>pe</strong><br />
s<strong>pe</strong>cii, conform cu OUG nr.194/2005, Legea nr.137/2006 şi OM nr.555/2006, listele cuprind un numar<br />
de :<br />
S<strong>pe</strong>cii Nr. ca<strong>pe</strong>te Nr. familii<br />
Taurine 34 -<br />
Bubaline 119 -<br />
Ovine<br />
Caprine<br />
15936<br />
2470<br />
-<br />
-<br />
Suine 77 -<br />
Pasari 35394<br />
Viermi de matase - 3250<br />
Albine - 1000<br />
Animale de blana<br />
Nr. ca<strong>pe</strong>te<br />
Nurca 200<br />
Lup 9<br />
Vul<strong>pe</strong> polara 90<br />
Vul<strong>pe</strong> argintie 110<br />
Dihor 250<br />
Peşti 27780<br />
Su<strong>pe</strong>rvizarea <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii s-a desfăşurat astfel:<br />
La taurine ca prim obiectiv urmărit este creşterea numerică până la un nivel considerat optim,<br />
prin aplicarea unei scheme de îm<strong>pe</strong>rechere care să <strong>pe</strong>rmită evitarea apariţiei derivei genetice. Un alt<br />
obiectiv îl reprezintă studierea caracterelor cantitative şi calitative s<strong>pe</strong>cifice, finalizarea actiunii de<br />
conservare fiind obţinerea unei populaţii distincte cât mai apropiată sau identică cu cea originală.<br />
La bubaline s-au avut în vedere în s<strong>pe</strong>cial creşterea numerică a efectivului matcă, a natalităţii,<br />
ameliorarea caracterelor productive prin selecţia adecvată a indivizilor populaţiei, folosirea<br />
im<strong>pe</strong>recherilor nominalizate cu tauri reproducători atestaţi, în vederea evitării consangvinizării.<br />
La ovine condiţiile care trebuie îndeplinite se referă atât la creşterea numărului de animale, cât<br />
şi la extinderea numărului de deţinători, conservarea fiind legată în primul rând de sistemele extensive<br />
de exploatare tradiţionale.<br />
La porcine preocupările vizează ajungerea la un efectiv suficient de mare, prin păstrarea la<br />
reproducţie a descendenţilor cu caractere fenotipice s<strong>pe</strong>cifice, monta sau însămânţarea artificială a<br />
femelelor cu material seminal obţinut de la vieri autorizaţi, identificarea animalelor prin crotaliere<br />
<strong>pe</strong>ntru a se putea urmări ascendenţa în vederea evitării consangvinizării.<br />
La viermi de matase activitatea s-a referit în principal la verificarea condiţiilor de conservare a<br />
materialului biologic sericicol ce constituie colecţia de rase asimilată ca fermă de elită, în acest scop s-a<br />
participat la derularea testului de ecloziune <strong>pe</strong>ntru categoriile su<strong>pe</strong>relită, fond genetic si oua comerciale,<br />
care reprezintă de fapt o verificare a calităţii materialului biologic sericicol prin procentele de ecloziune<br />
39
constatate înainte de declanşarea <strong>pe</strong>rioadei de creştere, dar şi de reproducere a patrimoniului genetic<br />
<strong>pe</strong>ntru s<strong>pe</strong>cia Bombix mori. Testul de ecloziune s-a finalizat cu centralizarea datelor statistice rezultate<br />
în urma stabilirii procentelor de ecloziune. Totodată, prin acest test de ecloziune se atestă şi calitatea<br />
materialului biologic sericicol comercial. Verificarea şi controlul s-a desfăşurat, datorită introducerii în<br />
creştere a oualor de viermi mătase de dud şi a crisalidelor de viermi mătase, dar şi a lucrărilor de<br />
reproducere a colecţiei de rase, activităţi care diferă în funcţie de stadiile biologice prin care trece în<br />
dezvoltare viermele de mătase (stadiul ou, stadiul larva, stadiul cocon, stadiul de fluturi-ponta).<br />
La albine su<strong>pe</strong>rvizarea s-a realizat <strong>pe</strong>ntru stupinele de elită din Bucureşti şi judeţul Ilfov<br />
(nucleu, testare, multiplicare şi rezerve). Pentru stupinele de elită din teritoriu (Cislau – Buzau, Poieni-<br />
Iasi, Maldaresti- Valcea, Bididia-Tulcea),su<strong>pe</strong>rvizarea s-a realizat urmărindu-se stadiul lucrărilor de<br />
selecţie şi <strong>pe</strong>rformanţele realizate în cadrul familiilor de albine, verificându-se, de asemenea, modul de<br />
transmitere a progresului genetic în fermele de producţie (producerea şi livrarea de mătci selecţionate).<br />
La animale de blană su<strong>pe</strong>rvizarea lucrărilor de selecţie s-a realizat cuprinzând date referitoare<br />
la evoluţia efectivelor, <strong>pe</strong>ntru fiecare s<strong>pe</strong>cie din cadrul fermei de elită de la Staţiunea de Cercetare<br />
Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Creşterea Animalelor de Blanã Tg. Mures (considerată genotecă naţională <strong>pe</strong>ntru<br />
s<strong>pe</strong>ciile de animale de blană).<br />
La păsări programul de su<strong>pe</strong>rvizare a principalelor activităţi din cadrul programului de<br />
conservare <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii şi <strong>pe</strong> fermă de elită s-a efectuat astfel:<br />
- galinacee -S.C. Avicola Bucureşti S.A. (gaini rase uşoare), Federaţia Asociatiilor<br />
Crescătorilor de Păsări de curte şi Animale mici (găini rase genotecă) Institutul Naţional de Cercetare<br />
Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Cartof şi Sfeclă de zahăr Brasov (fermă elită curci);<br />
- palmi<strong>pe</strong>de (rase de ouă şi carne raţe şi găşte) - Ferma didactică a USAMV Bucureşti.<br />
La <strong>pe</strong>şti obiectivele urmărite constau în transformarea sau ameliorarea unor caractere <strong>pe</strong>ntru<br />
obţinerea unor <strong>pe</strong>şti cu ritm de creştere rapid, precocitate şi prolificitate mare, rezistenţă la boli şi alţi<br />
factori nefavorabili, un anumit as<strong>pe</strong>ct al învelişului de solzi şi de asemenea menţinerea diversităţii<br />
genetice, creşterea numărului de indivizi de vârstă reproducătoare evitarea fenomenului de eroziune<br />
genetică.<br />
Datele rezultate din activităţile de su<strong>pe</strong>rvizare au fost centralizate <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii, <strong>pe</strong> ferme de elită şi<br />
<strong>pe</strong> deţinători <strong>pe</strong> baza notelor de control.<br />
Lunar, concomitent cu aceste activităţi de su<strong>pe</strong>rvizare, s-au centralizat informările primare de la<br />
UARZ judeţene privind situaţia societăţilor avicole importatoare de material biologic avicol, date<br />
referitoare la societăţile exportatoare de material biologic avicol; situaţia producătorilor de pui de o zi<br />
cu staţiile de incubaţie.<br />
Tot lunar s-a verificat conţinutul documentelor necesare din dosarele de import prezentate spre<br />
aprobare conducerii ANARZ de către societăţile avicole importatoare.<br />
Pentru staţiile de incubaţie au fost acordate coduri, atât <strong>pe</strong>ntru cele din fermele de selecţie, cît şi<br />
<strong>pe</strong>ntru cele de reproducţie şi producţie, în toate cazurile în care, dosarele cerute de catre ANARZ şi<br />
criteriile de acordare au fost îndeplinite.<br />
De asemenea a fost elaborat un Raport privind managementul resurselor genetice animale din<br />
România, solicitat de FAO, în colaborare cu conducerile unităţilor deţinatoare de ferme elită păsări,<br />
animale de blană, viermi de mătase, albine.<br />
Direcţia <strong>pe</strong>ntru protecţia resurselor genetice colaborează în <strong>pe</strong>rmanenţă cu următoarele asociaţii<br />
responsabile de aplicarea programelor de conservare şi utilizare care asigură locaţiile conservării “in<br />
situ” a s<strong>pe</strong>ciilor :<br />
1. S<strong>pe</strong>cia Taurine<br />
Rasa SURA <strong>DE</strong> STEPĂ<br />
Totalul populaţiei este de 34 ca<strong>pe</strong>te crescute în rasă curată de către Asociaţia Crescătorilor de<br />
Vaci de lapte Holboca - Iaşi<br />
Producţia de lapte <strong>pe</strong> lactaţie este de 2012 kg, durata lactaţiei fiind de 296 zile procentul de<br />
grăsime din lapte fiind de 4,1 %.<br />
2. S<strong>pe</strong>cia Bubaline.<br />
Rasa BIVOL ROMÂNESC<br />
40
Totalul populaţiei este de 119 ca<strong>pe</strong>te crescută în izolare reproductivă - Asociaţia Crescătorilor de<br />
Bubaline din România.<br />
Producţia de lapte <strong>pe</strong> lactaţie este de 1706 kg., durata lactaţiei se întinde <strong>pe</strong> 256 zile, iar<br />
procentul de grăsime din lapte este de 7,8 %.<br />
3. S<strong>pe</strong>cia Ovine<br />
Rasa VALAHA CU COARNE ÎN TIRBUŞON (RAŢCA)<br />
Pe teritoriul judeţului Caraş Severin a fost identificată, omologată şi luată în evidenţă o<br />
populaţie de ovine din rasa Raţca, corespunzând criteriilor de cuprindere în programele de conservare.<br />
Rasa Raţca a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Judeţeană a<br />
Crescătorilor de Ovine Caraş-Severin.<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1727 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse şi <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget.<br />
Rasa KARAKUL<br />
A fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de ovine şi<br />
Caprine Moldoovis – Botoşani, numărul total al populaţiei fiind de 3391<br />
Rasa MERINOS <strong>DE</strong> PALAS<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 4395 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse şi <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget de către Asociaţia<br />
Crescătorilor de Ovine Dobrogea.<br />
Rasa MERINOS <strong>DE</strong> SUSENI<br />
Numărul total al populaţiei fiind de 624 ca<strong>pe</strong>te, menţinută ca stoc genetic la Asociaţia<br />
Crescătorilor de Ovine Dobrogea.<br />
Rasa MERINOS <strong>DE</strong> STAVROPOL<br />
Totalul populaţiei este de 1970 ca<strong>pe</strong>te crescută în izolare reproductivă la Asociaţia Crescătorilor<br />
de Ovine Dobrogea.<br />
Rasa MERINOS AUSTRALIAN<br />
Cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine<br />
Dobrogea, constituită dintr-un total de 113 ca<strong>pe</strong>te.<br />
Rasa POLWARTH<br />
Totalul populaţiei este de 29 ca<strong>pe</strong>te crescute în rasă curată de către Asociaţia Crescătorilor de<br />
Ovine Dobrogea.<br />
Rasa SUFFOLK CULLARD BELGIAN<br />
Rasă în număr total de 16 ca<strong>pe</strong>te, a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către<br />
Asociaţia Crescătorilor de Ovine Dobrogea.<br />
Rasa TEXEL CULLARD BELGIAN<br />
În număr total de 12 ca<strong>pe</strong>te, a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către<br />
Asociaţia Crescătorilor de Ovine Dobrogea.<br />
Rasa ŢIGAIE CU CAP NEGRU <strong>DE</strong> TELEORMAN<br />
A fost identificată şi luată în evidenţă o populaţie, în număr de 3121 ca<strong>pe</strong>te corespunzând<br />
criteriilor de cuprindere în programele de conservare.<br />
Cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi<br />
Caprine Teleorman.<br />
Rasa ŢIGAIE VARIETATE RUGINIE<br />
Numărul total al populaţiei fiind 462 ca<strong>pe</strong>te, menţinută ca stoc genetic la Asociaţia Crescătorilor<br />
de S<strong>pe</strong>cii aflate în Conservare<br />
Rasa AWASSI<br />
Menţinută ca stoc genetic la Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Mioriţa-<br />
Moldavis”, numărul total al populaţiei fiind de 11 ca<strong>pe</strong>te.<br />
4. S<strong>pe</strong>cia Caprine<br />
Rasa ALBA <strong>DE</strong> BANAT<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 520 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse şi <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de catre Asociaţia<br />
Naţională a Crescătorilor de Capre Caprirom.<br />
Rasa CARPATINĂ<br />
41
Totalul populaţiei este de 1950 ca<strong>pe</strong>te crescute în rasă curată de către Asociaţia Naţională a<br />
Crescătorilor de Capre Caprirom.<br />
5. S<strong>pe</strong>cia Suine<br />
Rasa BAZNA<br />
Rasă mixtă carne şi grăsime, numărul total al populaţiei fiind de 11 ca<strong>pe</strong>te, menţinută ca stoc<br />
genetic la Asociaţia Crescătorilor de S<strong>pe</strong>cii aflate în Conservare .<br />
Performanţele productive ale nucleului sunt: prolificitate 10,2 purcei <strong>pe</strong> scroafă, purcei înţărcaţi<br />
7,2 ca<strong>pe</strong>te <strong>pe</strong> scroafă, spor mediu 535 g. cu un consum s<strong>pe</strong>cific de 3,20 kg. <strong>pe</strong> cap.<br />
Rasa MANGALIŢA<br />
Rasă <strong>pe</strong>ntru grăsime, numărul total al populaţiei fiind 66 ca<strong>pe</strong>te, menţinută ca stoc genetic la<br />
Asociaţia Română a Producătorilor de Porci rasa Mangaliţa.<br />
Ca <strong>pe</strong>rformanţe productive nucleul prezintă: prolificitate 8,2 purcei <strong>pe</strong> scroafă, purcei înţărcaţi<br />
6,3 ca<strong>pe</strong>te <strong>pe</strong> scroafă, spor mediu 440 g. cu un consum s<strong>pe</strong>cific de 4,40 kg. <strong>pe</strong> cap.<br />
6. S<strong>pe</strong>cia Peşti<br />
Rasa CRAP <strong>DE</strong> DUNĂRE<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1220 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de<br />
Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa PĂSTRUGĂ<br />
Constituită dintr-un total de 100 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru<br />
Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa MORUN<br />
Cu un total de 20 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Ecologie<br />
acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa ŞALĂU<br />
Constituită dintr-un total de 100 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru<br />
Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa ŞTIUCĂ<br />
Cu un total de 160 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Ecologie<br />
acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa COSAŞ<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 2500 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Institutul de<br />
Cercetare Dezvoltare <strong>pe</strong>ntru Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.<br />
Rasa CRAP PODUL ILOAIEI<br />
Constituită dintr-un total de 1250 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.<br />
Rasa LIN<br />
Cu un total de 2110 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.<br />
Rasa LOPĂTAR<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 620 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA<br />
Ţigănaşi.<br />
Rasa SOMN<br />
Constituită dintr-un total de 1700 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.<br />
Rasa CRAP FRĂSINET<br />
42
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 3000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare<br />
dezvoltare <strong>pe</strong>ntru piscicultură Nucet.<br />
Rasa CRAP INEU<br />
Cu un total de 3000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare <strong>pe</strong>ntru piscicultură<br />
Nucet.<br />
Rasa CRAP ROPSA<br />
Constituită dintr-un total de 3000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare <strong>pe</strong>ntru<br />
piscicultură Nucet<br />
Rasa CRAP ORNAMENTAL JAPONEZ (KOI)<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare<br />
dezvoltare <strong>pe</strong>ntru piscicultură Nucet<br />
Rasa CARAS ORNAMENTAL<br />
Cu un total de 2000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru<br />
<strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare <strong>pe</strong>ntru piscicultură<br />
Nucet<br />
Rasa POLYODON SPATHULA<br />
Constituită dintr-un total de 2000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind<br />
propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare <strong>pe</strong>ntru<br />
piscicultură Nucet<br />
Rasa SÂNGER<br />
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 2000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program<br />
de conservare, fiind propuse <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare<br />
dezvoltare <strong>pe</strong>ntru piscicultură Nucet<br />
Rasa NOVAC<br />
Cu un total de 2000 ca<strong>pe</strong>te, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse<br />
<strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> <strong>pe</strong>ntru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare <strong>pe</strong>ntru<br />
piscicultură Nucet.<br />
PROGRAME ŞI STRATEGII PROPRII PENTRU ANUL 2008<br />
Pentru <strong>anul</strong> 2008, Direcţia <strong>pe</strong>ntru protecţia resurselor genetice aniamle are ca obiectiv <strong>pe</strong> lângă<br />
continuarea programelor în derulare, in vederea asigurării continuităţii acestora, iniţierea unor programe<br />
noi, cu scopul, în principal, de a se mări capacitatea de protecţie a resurselor genetice.<br />
Esenţa programelor proprii constă în conservarea resurselor genetice şi elaborarea de norme<br />
<strong>pe</strong>ntru aceste programe .<br />
Strategiile proprii <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> 2008 privesc creşterea capacităţii serviciului de a identifica noi<br />
resurse genetice, îmbunătăţirea mijloacelor de management al acestor resurse, <strong>pe</strong>rfecţionarea cadrului<br />
legislativ s<strong>pe</strong>cific şi acordarea acestuia cu cel al Uniunii Euro<strong>pe</strong>ne, precum şi, în mod s<strong>pe</strong>cial,<br />
identrificarea mijloacelor de <strong>pe</strong>rfectare a managementului resurselor genetice, cu scopul creşterii<br />
capacităţii de conservare, precum şi a gradului de valorificare la nivel naţional.<br />
În domeniul protecţiei resurselor genetice se va acţiona, <strong>pe</strong> lângă direcţia de continuare a<br />
programelor curente în derulare, şi <strong>pe</strong>ntru abordarea unor direcţii şi obiective noi, constituindu-se<br />
Comisia Naţională <strong>pe</strong>ntru Managementul Resurselor Genetice Animale:<br />
1. S<strong>pe</strong>cii galinacee: În <strong>anul</strong> 2008 se va finaliza acţiunea începută în <strong>anul</strong> 2003 privind<br />
fundamentarea reînfiinţării GENOTECII AVICOLE NAŢIONALE. În acest sens, se vor întreprinde<br />
următoarele acţiuni:<br />
- Se va finaliza acţiunea de identificare a materialului biologic crescut în rasă curată de către<br />
crescători particulari membrii ai asociaţiei de crescători;<br />
43
- Concomitent, se vor încheia protocoalele de colaborare cu această asociaţie, precizându-se<br />
condiţiile de includere în evidenţă a materialului biologic existent;<br />
- S-a înaintat la MADR, în vederea analizării şi aprobării lista cu crescatori de rase din s<strong>pe</strong>cia<br />
găini.<br />
2. Apicultură: În acest domeniu, <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong> 2008 se are în vedere identificarea de ferme care<br />
să corespundă criteriilor <strong>pe</strong>ntru a fi declarate ferme de elită, localizate în zonele Transilvania şi Câmpia<br />
de vest şi Banat, cu scopul de a se asigura cadrul necesar <strong>pe</strong>ntru reluarea lucrărilor de selecţie,<br />
ameliorare şi transmitere a progresului genetic în sectorul de producţie <strong>pe</strong> baza materialului biologic<br />
reprezentând ecotipurile apicole din aceste zone.<br />
3. Staţiile de incubaţie care au fost codificate în decursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> vor fi autorizate. De<br />
asemenea, va continua programul de codificare şi autorizate al staţiilor care îndeplinesc condiţiile<br />
prevăzute de ANARZ.<br />
4. Identificarea de noi resurse genetice. Pentru <strong>anul</strong> 2008 se are în vedere, în principal:<br />
- Se va acţiona în direcţia evaluării posibilităţilor de a se include în activitatea s<strong>pe</strong>cifica o<br />
serie de s<strong>pe</strong>cii de animale de interes zootehnic care nu au făcut până în prezent obiectul<br />
preocupărilor de evaluare, luare în evidenţă şi conservare;<br />
- Un as<strong>pe</strong>ct important al activităţii în acest domeniu este constituit de <strong>pe</strong>rfecţionarea<br />
metodelor de conservare, atât la nivel de populaţii „in situ”, prin mărirea gradului de<br />
siguranţă în privinţa menţinerii unui nivel cît mai mare al diversităţii genetice a acestor<br />
populaţii, cât şi prin alte mijloace de conservare a materialului biologic. În acest sens, se vor<br />
fundamenta propunerile <strong>pe</strong>ntru completarea cadrului legislativ.<br />
Pentru <strong>anul</strong> 2008 Direcţia <strong>pe</strong>ntru protectia resurselor genetice animale va evalua si va elabora<br />
catalogul national al raselor si s<strong>pe</strong>ciilor de animale crescute <strong>pe</strong> teritoriul Romaniei, atat in limba romana<br />
cat si in limba engleza, catalog care a fost redactat si inaintat Comisiei Naţionale <strong>pe</strong>ntru Managementul<br />
Resurselor Genetice Animale.<br />
INSPECŢIA <strong>DE</strong> STAT PENTRU CONTROLUL AMELIORĂRII<br />
ŞI REPRODUCŢIEI ÎN ZOOTEHNIE<br />
Procesul de ameliorare genetică a efectivelor de animale, activitate de o deosebită complexitate, este<br />
unul care trebuie condus, astfel acesta putându-se întinde la nesfârşit, cu efecte dintre cele mai nefavorabile,<br />
dacă este lăsat să se desfăşoare la voia întâmplării, fără concept, fără răspundere şi fără profesionalism.<br />
Ameliorarea şi reproducţia dirijată sunt activităţi de interes naţional, care se desfăşoară în baza<br />
programelor de ameliorare <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii, reeditate şi aprobate prin Ordinul ministrului nr. 309/2003, fiind stabilit<br />
cadrul instituţional de aplicare a acestora, în care un rol important revine instituţiilor <strong>pe</strong>ntru controlul oficial al<br />
<strong>pe</strong>rformanţelor productive la animale şi evaluări genetice şi structurii teritoriale abilitate în acest scop.<br />
Îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor determină reducerea costurilor de producţie <strong>pe</strong><br />
unitatea de produs şi creşterea ofertei de produse <strong>pe</strong> piaţă şi în consecinţă, scăderea preţului de vânzare către<br />
consumatori.<br />
Prin aceste efecte, beneficiul realizat din ameliorarea animalelor, prin activităţile de selecţie şi<br />
reproducţie dirijată nu se acumulează în totalitate la nivelul fermierilor, ci este transferat la nivelul<br />
consumatorilor. Rezultă astfel că beneficiarul final al ameliorării şi reproducţiei dirijate este societatea, ceea<br />
ce motivează finanţarea acestei activităţi de la bugetul de stat.<br />
Ins<strong>pe</strong>cţia de stat <strong>pe</strong>ntru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie şi-a canalizat întreaga<br />
activitate <strong>pe</strong>ntru îndeplinirea următoarelor obiective :<br />
• Analiza activităţii tehnico-economică desfăşurată de Unităţile <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în<br />
Zootehnie si Asociatiile sau Organizatiile de control care au castigat la licitatie activitatea de control la s<strong>pe</strong>cii,<br />
punerea în practică a programelor naţionale de ameliorare a efectivelor de animale şi res<strong>pe</strong>ctarea legislaţiei în<br />
vigoare.<br />
• Verificarea şi rezolvarea în teritoriu a sesizărilor şi reclamaţiilor sosite <strong>pe</strong> adresa ANARZ.<br />
44
• Instruirea comisiilor o<strong>pe</strong>rative de bonitare, clasare şi autorizare a reproducătorilor masculi folosiţi la<br />
montă naturală, precum şi evaluarea profesională a o<strong>pe</strong>ratorilor însămânţători şi a tehnicienilor controlori ce<br />
efectuează controlul oficial al producţiei la s<strong>pe</strong>cii.<br />
• Efectuarea lucrărilor de ex<strong>pe</strong>rtizare, verificare a certificatelor de origine şi valoare productivă,<br />
autorizarea vierilor <strong>pe</strong>ntru însămânţări artificiale şi a Centrelor de recoltare, conservare şi difuzare a<br />
materialului seminal de vier.<br />
• Ex<strong>pe</strong>rtizarea taurilor şi a m. s.c.-ului din stoc, autorizarea lor <strong>pe</strong>ntru utilizarea la însămânţări<br />
artificiale, precum şi a unităţilor s<strong>pe</strong>cializate <strong>pe</strong>ntru testarea reproducătorilor şi producerea de material seminal<br />
congelat.<br />
• Aprecierea conformaţiei corporale prin descrierea lineară a caracterelor de exterior la<br />
candidatele mame de tauri (CMT), precum şi a fiicelor taurilor introduşi în testare după descendenţi în<br />
primele 100 zile de la fătare, nominalizarea îm<strong>pe</strong>recherilor în vederea obţinerii noii generaţii de tăuraşi ce<br />
vor fi introduşi în testul <strong>pe</strong>rformanţelor proprii (TPP).<br />
• Acreditarea Asociaţiilor sau Organizaţiilor de control la taurine si a <strong>pe</strong>rsonalului care efectuează<br />
COP-ul la aceasta s<strong>pe</strong>cie<br />
• Acreditarea Organizaţiilor de creştere a porcilor in rasa pura sau hibridare,autorizarea si<br />
acreditarea Organizaţiilor private in vederea conducerii Registrelor Genealogice si zootehnice si<br />
acreditarea <strong>pe</strong>rsonalului care efectuează controlul <strong>pe</strong>rformantelor de producţie<br />
• Acreditarea Asociaţiilor sau Organizaţiilor de creştere a ovinelor in vederea conducerii<br />
Registrelor Genealogice si autorizarea controlorilor <strong>pe</strong>rformantelor de producţie<br />
• Ridicarea nivelului profesional prin participarea s<strong>pe</strong>cialiştilor din cadrul Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat <strong>pe</strong>ntru<br />
controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie la simpozioanele şi comunicările ştiinţifice organizate de<br />
institutele de cercetare din domeniul creşterii animalelor, a institutelor de învăţământ su<strong>pe</strong>rior, a<br />
diverselor manifestări cu, caracter tehnic care se desfăşoară în diferite judeţe ale ţării<br />
. • Verificarea in teritoriu la toate s<strong>pe</strong>ciile a efectivelor cuprinse in patrimoniu genetic precum si<br />
modul de utilizare a fondurilor<br />
• Organizarea şi participarea la expoziţii de animale în diferite zone ale ţării.<br />
Pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente <strong>pe</strong>rsonalul din cadrul Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat <strong>pe</strong>ntru controlul<br />
ameliorării şi reproducţiei în zootehnie a primit o tematică de control, care are ca scop analiza concretă a<br />
activităţii de reproducţie şi selecţie în teritoriu.<br />
Fiecare s<strong>pe</strong>cialist îşi desfăşoară activitatea <strong>pe</strong> raza unui număr de UARZ-uri judeţene, stabilit şi<br />
aprobat de conducerea ANARZ în baza graficului de deplasare existent <strong>pe</strong>ntru fiecare ins<strong>pe</strong>ctor. Zona de<br />
desfăşurare a activităţii a mai fost şi se va mai modifica cu aprobarea conducerii, funcţie de problemele de<br />
serviciu existente, a situaţiilor apărute imprevizibil, la un moment dat sau generate de posibilităţile financiare ale<br />
unităţii, sau prin modificările de <strong>pe</strong>rsonal survenite în cadrul Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat.<br />
Din centralizarea notelor şi rapoartelor întocmite de ins<strong>pe</strong>ctorii ANARZ au rezultat următoarele:<br />
Toate UARZ-urile judeţene au în subordine un număr de 3 - 6 centre teritoriale de ameliorare şi<br />
reproducţie, asigurând asistenţă de s<strong>pe</strong>cialitate <strong>pe</strong>ntru staţiunile de montă naturală autorizată, care sunt în<br />
subordinea consiliilor locale, precum şi <strong>pe</strong>ntru punctele de însămânţări artificiale.<br />
Urmare a controalelor efectuate, a creşterii exigenţei <strong>pe</strong>rsonalului Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat faţă de neregulile<br />
constatate, a sancţiunilor aplicate în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, comparativ cu anii anteriori au scăzut deficienţele în ceea ce<br />
priveşte evenimentele de reproducţie şi selecţie, în mod deosebit în modul de achiziţie al materialului seminal<br />
congelat de taur.<br />
S-a constatat la toate judeţele că dosarul profesional al <strong>pe</strong>rsonalului propriu este completat conform<br />
Legii statutului funcţionarilor publici nr. 188/1999, în toate judeţele fiind înfiinţate comisiile de disciplină<br />
şi paritate conform HG nr. 1083/2001 şi HG nr. 1086/2001.<br />
Din centralizarea notelor de control ale ins<strong>pe</strong>ctorilor zonali din <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, a reieşit faptul că,<br />
majoritatea judeţelor şi-au întocmit grafice de control/programe lunare de deplasare în teritoriu şi note<br />
de control în care sunt s<strong>pe</strong>cificate deficienţele constatate, termene <strong>pe</strong>ntru remedierea acestora şi<br />
măsurile ce se impun <strong>pe</strong>ntru redresarea activităţii.<br />
45
Catagrafierea efectivelor de animale a fost întocmită în toate judeţele, iar programul de montă şi<br />
fătări este desfăşurat <strong>pe</strong> localităţi, s<strong>pe</strong>cii şi categorii.<br />
O<strong>pe</strong>ratorii însămânţători au fost autorizaţi în urma instruirilor teoretice şi practice in toate judeţele,<br />
în urma examenelor susţinute au fost prelungite sau după caz eliberate autorizaţiile şi contractele<br />
încheiate între UARZ judeţene şi o<strong>pe</strong>ratorii însămânţători, contracte în care se stipulează obligaţia<br />
UARZ şi drepturile şi obligaţiile o<strong>pe</strong>ratorului.<br />
Punctele de însămânţări artificiale îşi desfăşoară activitatea la locuinţa o<strong>pe</strong>ratorului IA, în spaţii<br />
puse la dispoziţie de consiliile locale, la dis<strong>pe</strong>nsarele veterinare sau în alte locuri, fiind autorizate<br />
sanitar-veterinar numai acelea care se găsesc la sediul UARZ sau CTARZ, având dotarea necesară<br />
<strong>pe</strong>ntru verificarea calităţii materialului seminal congelat şi efectuarea însămânţării artificiale.<br />
Menţionăm faptul că <strong>pe</strong>ste 20% din localităţile existente nu au o<strong>pe</strong>ratori însămânţători. Acest<br />
lucru se datorează faptului că, deşi sunt pregătiţi profesional, atestaţi şi autorizaţi, din cauza<br />
problemelor salariale majoritatea abandonează această activitate.<br />
Efectivul redus de animale, lipsa containerelor, motivaţia materială a o<strong>pe</strong>ratorului a făcut ca în<br />
multe localităţi să nu fie înfiinţate puncte de însămânţări, iar în unele, aceste puncte se desfiinţează,<br />
deoarece o<strong>pe</strong>ratorii prin încasarea mano<strong>pe</strong>rei (care oscilează funcţie de zonă şi efective), după plătirea<br />
taxelor către stat, rămân cu mai puţin de jumătate din suma încasată şi nerealizându-şi salariul minim <strong>pe</strong><br />
economie, renunţă la această activitate.<br />
O<strong>pe</strong>ratorii IA îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor de prestări servicii cu Asociaţia<br />
Generală a Crescătorilor de Taurine din România, foarte puţini au contracte cu societăţile SEMTEST,<br />
ca angajaţi ai consiliilor locale sau autorizaţi în baza Decretului-lege nr.54/1990, de liberă practică în<br />
majoritatea cazurilor, angajaţi de medicii veterinari.<br />
Încărcătura medie de femele la prima insamantare apte <strong>pe</strong>ntru reproducţie la nivel national a fost<br />
de 218 cap <strong>pe</strong> o<strong>pe</strong>rator IA variază între 112 cap. jud. Tulcea si 689 cap in Bistrita,(200 - 650 cap. jud.<br />
Botoşani, 100 - 300 cap. jud. Suceava, 150 - 250 cap., judeţul Iaşi, 200 - 400 cap., 150 - 200 cap. jud.<br />
Mehedinţi).<br />
Contravaloarea mano<strong>pe</strong>rei încasate <strong>pe</strong> IA diferă de la o zonă la alta în funcţie de numărul de<br />
animale existente, distanţa între localităţi, res<strong>pe</strong>ctiv sate, solicitarea proprietarilor şi se situează în limite<br />
foarte largi de la 150.000 lei judeţul Botoşani, 250.000 - 300.000 lei în judeţul Iaşi ajungându-se la<br />
500.000 lei în judeţul Timiş,Prahova precum şi în alte judeţe ale ţării.<br />
Sunt judeţe unde containerele <strong>pe</strong>ntru păstrarea m.s.c prezintă un grad mare de uzură fizică şi<br />
morală şi au autonomie redusă, determinând un consum mare de azot lichid implicând costuri<br />
suplimentare <strong>pe</strong>ntru conservarea m.s.c. Exemple : Botoşani, Mehedinţi, Timiş, etc. Se resimte lipsa<br />
acută în toate judeţele a containerelor de capacitate mică, iar la unele şi a containerelor de mare<br />
capacitate cu autonomie ridicată.<br />
Numărul de reproducători autorizaţi în staţiunile sau punctele de montă naturală <strong>pe</strong>ntru <strong>anul</strong><br />
<strong>2007</strong> a fost foarte mic,astfel tauri 321 cap,bivoli 83 cap,vieri 221 cap,tapi 7635 cap,berbeci 29765<br />
cap,armasari 1229 cap, fapt ce a dus la un număr mare de femele montate cu reproducători neautorizaţi.<br />
Cu toate intervenţiile făcute de s<strong>pe</strong>cialiştii de la UARZ judeţene, consiliile locale comunale nu pot<br />
asigura reproducători de valoare <strong>pe</strong>ntru staţiunile sau punctele de montă naturală motivând lipsa<br />
resurselor financiare. Deşi există reproducători care ar îndeplini condiţiile de autorizare, asociaţiile<br />
judeţene ale crescătorilor de animale nu s-au implicat în vederea găsirii unei modalităţi de procurare a<br />
acestora, <strong>pe</strong>ntru a fi autorizaţi şi <strong>pe</strong>ntru a diminua ponderea femelelor care sunt montate cu<br />
reproducători a căror ascendenţă este necunoscută.<br />
In <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, ca urmare a apariţiei O.M. nr.641/<strong>2007</strong> achiziţionarea materialului seminal<br />
congelat s-a executat de către asociaţiile crescătorilor de bovine acreditate de către A.N.A.R.Z.<br />
Pentru taurii din exploatare şi introduşi în testare, lunar CTARZ judeţene execută testul<br />
fecundităţii <strong>pe</strong> taur, se centralizează la nivel de UARZ şi se transmite la ANARZ, date ce se înscriu în<br />
buletinul de control al capacităţii fecundate. Acest test nu este ţinut <strong>pe</strong> fiecare PIAV, fapt constatat în<br />
judeţele: Mehedinţi, Dolj, Maramureş, Alba, Iaşi, Botoşani, Călăraşi, etc.<br />
Pe primele 11 luni ale <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> la s<strong>pe</strong>cia bovine s-a constatat o pondere a insamantarilor<br />
artificiale de 43,9%,ceea ce reprezintă o scădere de 7,5% comparativ cu aceeaşi <strong>pe</strong>rioada a <strong>anul</strong>ui 2006.<br />
La nivelul regiunilor numărul femelelor insamantate artificial au variat intre 58.575 la Craiova si<br />
184.874 la Cluj, cu o pondere a IA cuprinsa intre 30,7% la Bucureşti si 60,9 % la Braşov.<br />
46
Ponderea însamanţării artificiale fata de efectivul matca raportat, la nivelul judeţelor variază<br />
intre 82,3% (Mureş) 75,7,8% (Covasna) 70,3% (Galaţi) si 22,3%(Gorj), 23,5% (Dâmboviţa), 24,8%<br />
(Mehedinţi). Alte judeţe sub media naţionala : Argeş, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Vaslui.<br />
Pentru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>, s-a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a<br />
fost de 783.072 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv 677.630 ca<strong>pe</strong>te provin din vaci însămânţate artificial şi 105.442 provin<br />
din viţele însămânţate artificial, faţă de 702.838 descendenţi din IA obţinuţi în <strong>anul</strong> 2006. O creştere<br />
semnificativa se constata la regiunea Cluj (Maramureş, Bihor, Cluj, Bistriţa, Satu-Mare), iar ponderea<br />
cea mai mica o are regiunea Craiova (Mehedinţi, Gorj, Dolj).<br />
Numărul de bovine cuprinse în COP la 30.11. <strong>2007</strong> a ajuns la 145.236 ca<strong>pe</strong>te si a crescut faţă de<br />
<strong>anul</strong> 2006, cu 32.713 ca<strong>pe</strong>te, res<strong>pe</strong>ctiv o pondere de 22,5%, urmare a preluării controlului oficial de<br />
către organizaţiile de control. Se constată o îmbunătăţire a efectivelor cuprinse în COP ca urmare a<br />
creşterii procentului de IA la aceste efective, vârsta efectivelor este mai mică ceea ce denotă că<br />
efectivele îmbătrânite sunt înlocuite şi se iau în COP fiice ale taurilor introduşi în testare.<br />
Efectivul de bovine în COP în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> a fost de 8,02% faţă de 6,21% în <strong>anul</strong> 2006.<br />
Judeţul cu cel mai mare număr de bovine in COP este Mureş (8000 cap) urmat de Covasna<br />
(5584 cap.), Arad (5207 cap), Timiş (4441 cap.) iar cu cele mai mici efective sunt: Dâmboviţa (1508<br />
cap), Ilfov (1742 cap.), Tulcea (1766 cap.)<br />
Putem afirma că <strong>pe</strong> parcursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong>, s-au înregistrat creşteri la efectivele cuprinse în COP<br />
şi au scăzut la principalii indicatorii de reproducţie.<br />
Cu ocazia controalelor efectuate privind modul de efectuare a COP şi urmărirea testării s-au<br />
constatat la unele judeţe deficienţe, fapt <strong>pe</strong>ntru care cei ce s-au făcut vinovaţi au fost propuşi<br />
conducerilor DADR judeţene <strong>pe</strong>ntru a se lua măsurile în conformitate cu legislaţia în vigoare,de<br />
exemplu in judetele Alba,Prahova, la UARZ Maramures :Manzat A.,Inceu M,Harangus S,Ploscariu V si<br />
a directorului executiv adjunct al UARZ ing.Mihalca I cu 20% <strong>pe</strong> o luna <strong>pe</strong>ntru deficientele constatate<br />
in nota de control nr.2386/23.05.<strong>2007</strong> .<br />
Urmare a normelor legislative apărute în acest an privind modul de alocare al subvenţiilor se<br />
constată un interes scăzut din partea crescătorilor privind luarea în COP a efectivelor existente în<br />
gospodăriile proprii.<br />
A scăzut numărul de tauri introduşi în testele TPP şi TD. Dacă înainte de 1990 se introduceau<br />
<strong>pe</strong>ste 10-15 tauri <strong>pe</strong> judeţ, în <strong>pe</strong>rioada 1990 - 1997 sau introdus 5-8 tauri, în <strong>pe</strong>rioada 2000 - 2001 au<br />
fost introduşi în medie 1-3 tauri <strong>pe</strong> judeţ, în 2003 şi 2004 s-au introdus 3-4 tauri <strong>pe</strong> judeţ, iar în 2005 s-<br />
au introdus 2-4 tauri <strong>pe</strong> judeţ, aceeaşi situaţie existând şi în <strong>anul</strong> <strong>2007</strong>.<br />
Numărul mic de tauri introduşi în testare se datorează faptului că S.C. SEMTEST achiziţionează<br />
un număr mic de tăuraşi <strong>pe</strong>ntru introducerea în testul PP, datorită faptului că majoritatea fermelor şi<br />
nucleelor de elită sunt infestate cu IBR - IPV, fapt demonstrat prin buletinele de analiză sanitareveterinare<br />
existente la nivelul acestora. Deşi se obţin suficiente fiice în urma însămânţărilor cu m.s.c. de<br />
la taurii introduşi în testare, foarte puţine dintre ele încheie o lactaţie normală, datorită interesului scăzut<br />
al proprietarilor care nu sunt interesaţi <strong>pe</strong>ntru creşterea lor, în vederea înlocuirii efectivelor îmbătrânite.<br />
La s<strong>pe</strong>cia ovine numărul de efective cuprinse în COP este relativ mic, constatându-se totuşi o<br />
creştere la 30.11. <strong>2007</strong>, faţă de 2006 ajungând la 445.013 ca<strong>pe</strong>te. De asemenea, s-a constatat o creştere<br />
a efectivelor în sistemul de control după <strong>pe</strong>rformante proprii (397.943 cap) în detrimentul controlului<br />
după origine si productivitate (47.070 cap)<br />
Judeţe cu efectivele cele mai mari de ovine in COP sunt :Arad (112.992 cap),Timiş (93.431<br />
cap), Satu-mare (31.399 cap), dar sunt si judeţe care au efective reduse in COP la ovine (Ilfov, Dolj,<br />
Prahova, Mureş, Teleorman).<br />
Centralizarea si prelucrarea datelor privind efectivele controlate demonstrează ponderea mare a<br />
raselor cu lâna grosiera (Ţurcana) fapt ce denota interesul crescătorilor <strong>pe</strong>ntru ovinele cu aptitudini<br />
<strong>pe</strong>ntru producţia de lapte. Ponderea ovinelor exploatate <strong>pe</strong>ntru pielicele a scăzut la 2,03%, acestea se<br />
regăsesc in zone tradiţionale, nordul si centrul Moldovei.<br />
Instruirea comisiilor de bonitare, clasare şi autorizare a reproducătorilor folosiţi la MN,<br />
instruirea <strong>pe</strong>rsonalului tehnic<br />
47
Funcţie de programul întocmit de fiecare judeţ în parte ins<strong>pe</strong>ctorii ANARZ s-au deplasat în<br />
judeţele de care răspund fiecare la solicitarea acestora făcând instruirea comisiei de clasare şi autorizare<br />
a reproducătorilor.<br />
Toţi proprietarii de reproducători, indiferent de s<strong>pe</strong>cie care au îndeplinit condiţiile au primit<br />
autorizaţii de folosire la montă naturală autorizată.<br />
La s<strong>pe</strong>cia porcine in cadrul unităţilor de selecţie activitatea de ameliorare se desfăşoară in<br />
conformitate cu noile normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproducţie (O.M. 13, 14,<br />
15/2006,), precum si al programelor proprii de ameliorare, diferenţiat <strong>pe</strong> rase materne si paterne, in<br />
funcţie de s<strong>pe</strong>cificul si scopul urmărit în creşterea şi exploatarea acestora. Personalul din cadrul<br />
ins<strong>pe</strong>ctiei a participat,conform OM 13/2006,14/2006 si 15/2006 la acreditarea si autorizarea<br />
Organizatiilor de crestere a porcilor de rasa curata sau hibrizi, la acreditarea conducerii<br />
registrului genealogic sau zootehnic si deasemeni acreditarea controlorilor <strong>pe</strong>rformantelor zootehnice la<br />
nivel national.<br />
Dat fiind amploarea luată de numărul ridicat de însămânţări artificiale la această s<strong>pe</strong>cie, <strong>pe</strong><br />
primele 11 luni ale <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> s-au realizat 352.323 de IA, a numeroaselor importuri de vieri din rase<br />
s<strong>pe</strong>cializate <strong>pe</strong>ntru producţia de carne, o parte din ins<strong>pe</strong>ctorii zonali <strong>pe</strong> raza cărora sunt unităţi cu<br />
efective mari de suine au făcut parte din comisiile de acreditare şi autorizare a Centrelor de recoltare,<br />
conservare şi difuzare a materialului seminal de vier, precum şi autorizarea vierilor folosiţi la<br />
însămânţări artificiale. In <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> s-au autorizat 46 de Centre de recoltare, conservare si difuzare a<br />
materialului seminal de vier si 981 cap de vieri din diferite rase.<br />
Extinderea I.A. cu reproducători autorizaţi, cu valoare de ameliorare atestată, precum si al<br />
utilizării reproducătorilor de mare valoare genetică importaţi au influenţat pozitiv parametrii de<br />
producţie si reproducţie la aceasta s<strong>pe</strong>cie.<br />
Pentru încurajarea producerii de material de reproducţie obţinut prin diverse scheme de<br />
hibridare, a fost autorizata funcţionarea unor unităţi s<strong>pe</strong>cializate in aceasta direcţie, reprezentante ale<br />
unor companii străine (PIC, UPB Espania, Hungapig Ungaria, France Hibrid etc.) sau unităţi autohtone<br />
sub îndrumarea tehnica a acestora, scopul final fiind ameliorarea efectivelor de la noi din tara.<br />
Printre unitatile acreditate se numara : SC Europig SA Brasov, SC Ceragrim Ungheni SRL<br />
Mures, SC Suintest Fierbinti SA Ilfov, SC Romsuintest Peris, SC PicofarmSA Po<strong>pe</strong>sti-Leordeni, SC<br />
Suintest Oarja Arges, SC Danbred SRL Arges, SC Silvaur Im<strong>pe</strong>x SRL Iernut; SC Farmers Gez SRL<br />
Arad; Comtim Group SRL F. Periam Timiş, SC Consinterfin SRL Slobozia Ciorăşti Vrancea, SC<br />
Lattini Corn SRL Belceşti Iaşi,SC Suinprod SA Roman.<br />
Verificarea sesizărilor din teritoriu<br />
Toate sesizările şi reclamaţiile sosite <strong>pe</strong> adresa ANARZ au fost analizate cu profesionalism prin<br />
deplasarea ins<strong>pe</strong>ctorilor zonali la faţa locului,de exemplu reclamaţia crescătorului Kadartoth Iosif din<br />
com Arduzel, nr 193 loc.Ulmeni, jud. Maramures sau sesizarea firmei SC Bioterra SRL Dostat, jud.<br />
Alba, Danielescu Cornel Piatra Neamţ, Velicu Aurel preşedintele Asociaţiei o<strong>pe</strong>ratorilor IA<br />
Maramureş, Panduru Adriana loc. Strehaia, judeţul Mehedinţi, Moşneanu Ion com. Izverna, Judeţul<br />
Mehedinţi, Mihăiescu Gheorghe com. Voiceşti, judeţul Vâlcea.<br />
Pentru dezvoltarea asociaţiilor crescătorilor de animale şi transpunerea în practică a actelor<br />
normative apărute, Ins<strong>pe</strong>cţia de stat a început cursuri de pregătire profesională a crescătorilor de<br />
animale. Astfel, în judeţul Botoşani crescătorii de ovine din cadrul asociaţiei Moldoovis, precum şi cei<br />
ai asociaţiei de ovine Karakul au urmat cursuri de pregătire privind modul de control oficial al<br />
producţiei la s<strong>pe</strong>cia ovine, în principal la rasa Karakul, precum şi modul de apreciere a pielicelelor<br />
(bonitarea). Aceste cursuri vor continua lunar <strong>pe</strong>ntru crescătorii care doresc să obţină atestate de<br />
bonitori privind aprecierea pielicelelor, cursurile fiind organizate de UARZ şi s<strong>pe</strong>cialiştii ANARZ din<br />
cadrul Ins<strong>pe</strong>cţiei.<br />
In cursul <strong>anul</strong>ui <strong>2007</strong> s<strong>pe</strong>cialiştii din cadrul ins<strong>pe</strong>cţiei de stat <strong>pe</strong>ntru controlul ameliorării si<br />
reproducţiei in zootehnie au participat la simpozioane, expozitii si comunicării ştiinţifice organizate<br />
cum ar fi :INDAGRA, EXPO-VASLUI, expoziţia de la CLUJ, ARAD sau simpozionul internaţional<br />
organizat de CAPRIROM.<br />
48
Ins<strong>pe</strong>cţia de stat <strong>pe</strong>ntru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie are în primul rând un<br />
caracter tehnic, coordonând activitatea de ameliorare a efectivelor de animale, dar totodată veghează la<br />
res<strong>pe</strong>ctarea legislaţiei în vigoare.<br />
Pentru <strong>anul</strong> <strong>2007</strong> s-a elaborat un program de activitati s<strong>pe</strong>cifice detailat <strong>pe</strong> luni calendaristice<br />
care s-a axat in principal <strong>pe</strong> derularea unor acţiuni privind activitatea de îndrumare si control a<br />
Organizaţiilor si Asociaţiilor care au fost acreditate si autorizate sa conducă Registre Genealogice si sa<br />
execute activitatea de control oficial al producţiilor zootehnice.<br />
S<strong>pe</strong>cialiştii ins<strong>pe</strong>cţiei de stat colaborează <strong>pe</strong>rmanent cu şefii serviciilor tehnice din ANARZ în<br />
vederea prevenirii şi redresării as<strong>pe</strong>ctelor negative constatate de aceştia în activitatea s<strong>pe</strong>cifică<br />
compartimentelor res<strong>pe</strong>ctive.<br />
Propuneri <strong>pe</strong>ntru buna desfăşurare a activităţii:<br />
- Analiza trimestriala a activităţii Ins<strong>pe</strong>cţiei de stat <strong>pe</strong>ntru controlul ameliorării si reproducţiei in<br />
zootehnie;<br />
- Asigurarea fondurilor financiare necesare deplasărilor in teritoriu;<br />
- Efectuarea încrucişată a controalelor la nivelul UARZ judeţene de către ins<strong>pe</strong>ctorii zonali.<br />
- Optimizarea duratei deplasărilor în teritoriu, în funcţie de volumul de activitate şi s<strong>pe</strong>cificul<br />
judeţului.<br />
- Urmărirea efectivelor de animale importate, referitor la modul de întreţinere şi îngrijire al<br />
acestora <strong>pe</strong>ntru a-şi putea exprima potenţialul genetic şi mai ales <strong>pe</strong>ntru a preveni degradarea acestora.<br />
- Toate acţiunile, adresele sau faxurile care pleacă de la ANARZ către UARZ-uri, sa fie date<br />
spre ştiinţa si ins<strong>pe</strong>ctorilor zonali, acolo unde este cazul.<br />
Pentru îndeplinirea obiectivelor, Agenţia Naţională <strong>pe</strong>ntru Ameliorare şi Reproducţie în<br />
Zootehnie colaborează cu Direcţiile de s<strong>pe</strong>cialitate din structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării<br />
Rurale, cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele de cercetare şi producţie de profil,<br />
unităţile de învăţământ su<strong>pe</strong>rior agricol, cu Direcţiile <strong>pe</strong>ntru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene,<br />
agenţi economici, societăţi comerciale agricole, regii autonome, asociaţii profesionale ale crescătorilor<br />
de animale, <strong>pe</strong> s<strong>pe</strong>cii.<br />
DIRECTOR GENERAL,<br />
Dr.ing.Gheorghe NEAŢĂ<br />
49