Teritoriul MUNTII MACINULUI - PODISUL DOBROGEI DE ... - MADR

Teritoriul
MUNTII MACINULUI - PODISUL
DOBROGEI DE NORD

PREZENTAREA TERITORIULUI
Situat in Regiunea de Dezvoltare Sud - Est Dobrogea, in nordul
Dobrogei, in judetul Tulcea
Geografic se incadreaza in Podisul Dobrogei de Nord, cunoscut si sub
denumirea de Orogenul Nord Dobrogean care cuprinde ca diviziuni: Muntii
Macinului, Dealurile Tulcei, Colinele Niculitel, Podisul Babadag, Podisul
Casimcei si depresiuni mici.
Teritoriul cuprinde 2 orase: Macin si Babadag si 23 de comune, cu un
numar de 97.272 locuitori si o densitate medie de 32,5 locuitori pe km2
Media la nivel de zona este de 4,5 sate pe comuna, cu tendinta de
scadere accentuata a populatiei din satele mici

PREZENTAREA TERITORIULUI
Din punct de vedere al structurii, satele se afla la distante mari unul de
altul, fiind in general de tip adunat
Suprafata totala a teritoriului este de 2992 km2 , reprezentand 36% din
suprafata totala a judetului
Ocupatii preponderente:
- agricultura traditionala (cultivarea cerealelor, cresterea animalelor,
viticultura si pomicultura)
- industria de exploatare a materialelor de constructii
- industrie textila si confectii
- trend ascendent pentru agroturism si turism ecologic

PREZENTAREA TERITORIULUI
Ariile protejate aflate in teritoriu si recunoscute la nivel national prin
intermediul Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului National, Sectiunea a-III-a – Zone protejate, sunt:
Parcul National – Muntii Macinului (11.321 ha);
Padurea “Valea Fagilor” (154 ha), inclusa in Parcul National Muntii
Macinului;
Rezervatia naturala “Dealul Bujorului” (50,8 ha);
Rezervatia de liliac “Valea Oilor” (0,35 ha);
Rezervatia de liliac “Fântâna Mare” (0,3 ha);
Rezervatia botanica “Korum Tarla” (2,4 ha);
Rezervatia paleontologica “Vârful Secaru” (34,5 ha);
Locul fosilifer “Dealul Bujoarele” (8 ha);
Padurea Niculitel (11 ha).

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
1. Asezare geografica si cadrul natural
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Clima continentala moderata;
Rezerva de teren pentru amenajari
ulterioare;
Resurse naturale: retea hidrografica bogata,
minereuri neferoase (piatra de constructie);
Vegetatie forestiera , implicand de
asemenea resurse substantiale accesorii
padurii (cinegetice si ale florei);
Infiintarea mai multor rezervatii naturale, cu
efecte benefice asupra perspectivelor
dezvoltarii turismului rural in zona;
Prezenta in apropiere a unor poli de atractie
urbana: Tulcea, Constanta, Galati, Braila,
cu impact pozitiv asupra schimburilor
comunitatii locale cu exteriorul (marfuri,
educatie, locuri de munca, etc
Prezenta in apropiere a unor poli de atractie
urbana: Tulcea, Constanta, Galati, Braila,
cu impact negativ asupra demografiei zonei;
Gradul relativ redus de implicare a
cetatenilor si autoritatilor in proiecte vizand
protectia mediului ambiant in teritoriu;
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor
Existenta unor localitati fara sisteme de
alimentare cu apa
Lipsa infrastructurii de canalizare si de
tratarea apelor uzate
Lipsa unei strategii pentru dezvoltarea
durabila

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
1. Asezare geografica si cadrul natural
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Programe ale autoritatilor judetene si
centrale destinate mediului rural
Programe europene destinate dezvoltarii
mediului rural
Includerea unor arii importante din teritoriu
in Programul Natura 2000
Incadrarea ariei geografice a teritoriului in
aria de eligibilitate a programului de
finantare Leader;
Deschiderea institutiilor publice din zona la
relatii de parteneriat
Program judetean pentru gestionarea
deseurilor
Accesibilitate
Cresterea traficului rutier
Cresterea nivelului de poluare externa
Efectele negative ca urmare a incalzirii
globale
intârzierea dezvoltarii infrastructurii
esentiale (alimentari cu apa, canalizare,
gestionarea deseurilor)
Continuarea procesului de degradare a
solurilor
Existenta procesului de eroziune a solurilor,
fluviala si costiera
Cresterea presiunii asupra resurselor
naturale regenerabile
Cresterea presiunii asupra resursei
peisagistice

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
2. Populatia si nevoile sociale
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Concentrare de nationalitati care asigura
interferente culturale si o mare varietate de
traditii si obiceiuri (aromani, rusi, turci, tatari,
rromi, greci, italieni)
Convietuire armonioasa a minoritatilor
Grad ridicat de toleranta, nivel redus de
conflicte sociale intre cetateni;
Rata somajului redusa in comparatie cu cea de
la nivelul regiunii de dezvoltare S-E si national
Apropierea de polii urbani, Tulcea, Constanta,
Galati, Braila, cu rol important in satisfacerea
nevoilor de asistenta medicala si sociala,
educatie, culturale, dupa caz;
Numar relativ redus al inadaptatilor social
Existenta a 2 spitale orasenesti in teritoriu
Existenta unui serviciu operational de
ambulanta
Asigurarea asistentei medicale pe intreg
teritoriul
Derularea unor programe de modernizare si
reabilitare a infrastructurii scolare din teritoriu
Imbatranirea populatiei;
Depopularea (spor natural negativ si migrarea
tinerilor spre centre urbane si strainatate);
Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si
varstnice la schimbarile si provocarile lumii
actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii
reconversiei si profesionale, in special;
Nivelul relativ redus al pregatirii scolare si
respectiv profesionale a majoritatii locuitorilor
teritoriului;
Capacitatea financiara relativ scazuta a
locuitorilor zonei
Clasa sociala de mijloc, slab reprezentata;
Insuficienta resurselor financiare in asigurarea
sprijinului real impotriva marginalizarii si
excluderii sociale;
Forta de munca necalificata in spatiul rural,
ocupata cu preponderenta in agricultura
Interes scazut pentru practicarea meseriilor
traditionale

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
2. Populatia si nevoile sociale
PUNCTE SLABE
PUNCTE SLABE
Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele pietei
muncii;
Slaba dotare si dezvoltare a unitatilor medicale din mediul
rural
Acoperirea unor posturi din scolile din mediul rural de
catre personal necalificat
Existenta in mai multe localitati a invatamantului simultan,
cu impact negativ asupra actului educational
In unele localitati infrastructura scolara nu dispune de
minimulde utilitati (apa curenta, grupuri sanitare)
Slaba implicare a familiilor din mediul rural in viata scolii
Interes scazut al copiilor din mediul rural fata de scoala
Deficienta programelor de consiliere si orientare
profesionala
Cresterea numarului persoanelor care solicita sau pentru
care se impune ajutor social
Lipsa unor anumite categorii de servicii specializate, cum
ar fi cele adresate victimelor violentei in familie sau a
minorilor cu tulburari grave de comportament
Inexistenta unor servicii la domiciliu sau insuficienta celor
alternative pentru persoanele varstnice si cele cu
dizabilitati
Personal limitat si slab pregatit in serviciile alternative
situate in comunitati izolate si indepartate de municipiul
Tulcea

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
2. Populatia si nevoile sociale
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale
destinate formarii si reconversiei profesionale
imbunatatirea standardelor educationale ale
populatiei din mediul rural
Existenta unor spatii si cladiri in conservare,
posibil a fi utilizate de catre intreprinzatori
pentru demararea unor afaceri locale
Sprijin financiar pentru intreprinzatorii locali
Programe de atragere a tineretului in mediul
rural
Facilitati acordate specialistilor care doresc sa
lucreze in mediul rural
Cresterea disparitatilor economice inter si
intrazonale;
Cresterea ratei somajului;
Integrarea României in UE conduce la cresterea
competitiei pe piata produselor agricole, putând
defavoriza unele sectoare traditionale
Migratia masiva a tineretului catre zonele
urbane sau in afara tarii
Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de
ocupare si formare profesionala
Proceduri greoaie de accesare a fondurilor
destinate intreprinzatorilor din mediul rural
Cresterea costurilor asistentei medicale care
poate conduce la cresterea decalajului in ceea
ce priveste accesul la serviciile de sanatate,
intre populatia cu venituri decente si populatia
aflata sub pragul saraciei
Presiunea economica - accentuarea gradului de
saracie

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
2. Populatia si nevoile sociale
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Existenta finantarilor interne si externe prin
diferite programe si proiecte in domeniul social
Existenta ONG-urilor care se pot implica in
domeniu
Promovarea voluntariatului ca forma de
implicare activa in problemele comunitatii
Parteneriate publice-private in vederea crearii
de servicii sociale
Existenta unor echipe de specialisti ce acorda
consultanta in vederea obtinerii unor finantari
sau a implementarii programelor deja existente
Cresterea numarului de persoane aflate in
dificultate: copii abandonati, abuzati, neglijati
sau delicventi, a persoanelor adulte cu
probleme, a persoanelor cu dizabilitati
Schimbarile succesive de legislatie in domeniu
care perturba o desfasurare coerenta si
echilibrata a activitatilor specifice
Cresterea numarului familiilor destramate
Cresterea numarului familiilor unde predomina
viciile (alcoolul, cersetoria, vagabondajul)
Managementul defectuos al resurselor sau unul
fragmentat
Lipsa de coerenta a strategiilor celorlalte
institutii cu atributii in domeniu

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
2. Populatia si nevoile sociale
Obiective
Promovarea unei mai mari flexibilitati a fortei de munca
Dezvoltarea de masuri active pentru ocuparea somerilor prin derularea programelor de asistenta in
vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii, precum si a programelor de formare
continua
Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate (populatie
de etnie roma, persoane cu dizabilitati, tineri proveniti din centrele de plasament, someri de lunga durata)
de a dezvolta programe pentru facilitarea insertiei profesionale a acestora
Orientarea si consilierea persoanelor neincadrate in munca si a altor persoane interesate catre calificare si
recalificarea adaptata la cerintele de pe piata muncii si necesitatilor reale ale economiei
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii sanitare, in special in mediul rural, in paralel cu cresterea
calitatii si diversitatii serviciilor medicale
Dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri pentru derularea unor programe destinate categoriilor
defavorizate sau persoanelor cu dizabilitati
Stimularea cadrelor sanitare care doresc sa se stabileasca in mediul rural pentru a desfasura activitati
medicale
imbunatatirea informarii cetatenilor asupra programelor de preventie a unor boli si a altor programe de
sanatate

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.1. Industria
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Industria extractiva este reprezentata, cu
preponderenta, de extractia pietrei pentru
constructii, unele dintre cele mai bune cariere
de piatra din România fiind pe raza judetului
Tulcea
Vechi traditii in prelucrarea unor resurse locale
(industrie extractiva si exploatarea -prelucrarea
lemnului
Resurse locale suficiente
Baza antreprenoriala insuficient dezvoltata
Criza imobiliara – pret mare al terenurilor si
imobilelor, precum si al chiriilor
Prabusirea sistemului de productie lohn in
industria textila
Insuficienta informatiilor de piata
Capital insuficient pentru retehnologizare
Tehnologii depasite
Ramuri industriale cu valoare adaugata mare
prea putin reprezentate (telecomunicatii, IT)
Investitii autohtone si straine insuficiente;
Infrastructura necorespunzatoare, absenta
alimentarii cu apa, a canalizarii, stare improprie
a multor drumuri comunale si a drumurilor
judetene ce permite accesul la anumite localitati
ale judetului;
Interes scazut pentru introducerea de noi
tehnologii

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.1. Industria
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Realizarea de parcuri industriale de tip green
field
Atragerea de investitori strategici, a
companiilor mari, cu renume mondial, odata cu
intrarea in Uniunea Europeana
Dezvoltarea de parteneriate intre
intreprinzatorii locali si cei straini
Constituirea de parteneriat public-privat
Dezvoltarea sectorului IMM
Cerere redusa din partea Uniunii Europene
Presiunea produselor din UE asupra pietei
interne
Lipsa pietelor de desfacere
Falimentarea unui numar mare de firme care nu
vor face fata competitiei de dupa integrare

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.2. Agricultura
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Conditii pedoclimatice favorabile culturilor de
cereale (grâu, orz, orzoaica, porumb, floarea
soarelui) si plante tehnice
Zona recunoscute pentru podgorii: Sarica
Niculitel si Babadag
Conditii favorabile pentru dezvoltarea
zootehniei (bovine, porcine, pasari, cabaline) si
in mod special ovine
Sistem institutional bine organizat (Dir.
Agricola, APIA, Oficiul Judetean de
Consultanta Agricola etc.)
Tehnica agricola invechita (utilaje si mijloace de
depozitare a recoltei)
Nivel redus de accesare a finantarilor pentru
agricultura (intern sau extern)
Sistem de valorificare traditional – depasit – fara
contracte pe produs, lipsa unei burse agricole
Marimea exploatatiilor este de dimensiuni mici
Lipsa de pregatire profesionala a celor care
cultiva pamântul
imbatrânirea fortei de munca in domeniu
Fenomen asociativ nereprezentativ
Asociatii ale producatorilor slab reprezentate

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.2. Agricultura
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Lucrari agro – pedo - ameliorative la solurile
existente
Infuzie de capital in retehnologizarea
agriculturii: masini si utilaje agricole pentru
culturile de câmp si zootehnie si in depozitele
de produse agricole
Facilitati in obtinerea de credite de productie si
investitii
Organizarea bursei si a pietei agricole
Cererea de produse ecologice
Cresterea cererii pentru culturi tehnice
destinate in special obtinerii bio-combustibililor
Organizarea de cursuri de instruire intensiva
pentru persoanelor ocupate in agricultura
Concentrarea suprafetelor de teren agricol prin
acordarea rentei viagere si a altor modalitati
Extinderea fenomenului de depopulare a unor
teritorii agricole
Pierderea din cultura a unor plante traditionale
Pierderea unor specii de animale datorita
neadaptarii tehnologiilor la cerintele si
standardele UE
Restrictii impuse de includerea unei mari
suprafete a teritoriului in Reteaua de arii
protejate Natura 2000
Fenomen de desertizare

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.3. Turism
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Unicitatea si diversitatea cadrului natural oferit
de Muntii Macinului
Apropierea de Delta Dunarii
Patrimoniul cultural-istoric, alcatuit din
obiective variate ce au si o certa valoare
turistica:( cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia
etc., “triunghiul manastirilor ortodoxe” tulcene -
Celic-Dere, Saon si Cocos, Basilica paleocrestina
de la Niculitel, monumente istorice si
de arta, traditii si obiceiuri ale diferitelor
nationalitati (lipoveni, ucraineni, turci, tatari,
aromâni), situri etnografice, arheologice,
biserici, muzee. !!! In analiza diagnostic
enumerarea
Diversitatea floristica si faunistica terestra,
atractia pentru practicarea diferitelor forme de
turism: peisagistic, stiintific, bird watching, de
vânatoare
Gastronomie traditionala specifica
Diversitatea traditiilor culturale multietnice
Posibilitatea practicarii turismului pe parcursul
intregului an
Numar redus de centre de informare turistica
Lipsa serviciilor de ghid turistic
Numar redus de organizatii de promovare a
turismului
Conditii neatractive de creditare pentru
proiectele in turism
Infrastructura de acces precara
Grad redus de cunoastere a notiunilor de
management, legislatie si necunoasterea
limbilor de circulatie internationala de catre cei
implicati in turism
Oferta redusa de pachete turistice complexe
Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului
Lipsa unor studii de marketing specifice zonelor
turistice

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.3. Turism
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Reintroducerea Aeroportului Delta Dunarii in
circuitul curselor regulate interne si intrarea
aeroportului in circuitul international prin
atragerea unor companii aeriene low-cost
Interesul administratiei publice pentru
dezvoltarea turismului
Realizarea de parteneriate public-private in
scopul promovarii turismului durabil
Sprijinirea de Initiative locale si centrale
pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin
diverse programe
infiintarea de centre de informare turistica in
localitatile cu potential turistic
Extinderea retelei de ferme si gospodarii
autorizate pentru practicarea agro-turismului
Reabilitarea monumentelor si ansamblurilor
culturale, istorice si de arhitectura
Utilizarea programelor de finantare ale UE si a
altor programe initiate de autoritatile locale sau
nationale
Reducerea sau eliminarea unor facilitati fiscale
Managementul defectuos al patrimoniului
natural si cultural
Insuficienta folosire a oportunitatilor acordate
turismului rural
Subestimarea importantei pregatirii de
specialitate in turism
Concurenta puternica din partea turismului din
tarile vecine
Aparitia unor epidemii sau epizootii (gripa
aviara, antrax, holera etc.)

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.4. Infrastructura
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Drumul european E87, drumurile nationale DN
22, DN 22a si DN 22d, retea de transport
feroviar de marfa si calatori
Aeroportul „Delta Dunarii aflat langa localitatea
Mihail Kogalniceanu, in interiorul teritoriului
Existenta retelei de distributie a energiei
electrice in toate localitatile teritoriului
Existenta echipamentelor moderne de
telecomunicatii (digitale) in majoritatea
localitatilor teitoriului
Acoperirea cvasitotala a suprafetei teritoriului de
servicii de telefonie mobila
Starea tehnica necorespunzatoare a retelei
rutiere
Retea feroviara nemodernizata (neelectrificata
si pe un singur fir de circulatie)
Existenta unor localitati fara sistem de
alimentare cu apa
Retea de canalizare-epurare aproape
inexistenta in mediul rural
Relele de distributie a gazelor naturale doar in 2
localitati din teritoriu: Macin si Jijila
Distrugerea infrastructurii rutiere din cauza
mijloacelor de transport greu
Inexistenta unei infrastructuri moderne de
management al deseurilor

ELEMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. Economia
3.4. Infrastructura
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Constructia unui pod peste Dunare intre
Tulcea si Braila
Programe comunitare ale Uniunii
Europene pentru sprijinirea dezvoltarii
infrastructurii in mediul rural prin
fondurile structurale
Programe guvernamentale pentru
incurajarea initiativelor locale;
Programe judetene de modernizare a
infrastructurii rutiere
Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea
infrastructurii
Incapacitate organizatorica de absorbtie a
fondurilor alocate
Interes redus al investitorilor pentru demararea
de afaceri in teritoriu, datorita infrastructurii
fizice neadecvate
De preferat sa se treaca la analiza
diagnostic

CIFRE SI DATE CHEIE
Suprafata teritoriului: 2.992 km 2
Componenta: 2 orase si 23 de comune
Populatia teritoriului: 97.272 locuitori, dintre care 21.244 locuitori in zona urbana si 76.028 in zona rurala
Populatia activa: 25.867, repartizati diferentiat pe activitati:
-Agricultura, silvicultura, vanat cu 12.159 persoane (47%)
-Industrie prelucratoare cu 3866 persoane (15%),
-Comert, reparatii auto, reparatii casnice (7%),
-Administratie publica (7%),
-Invatamant (5%),
-Sanatate si asistenta sociala (4%),
-Transport, depozitare, comunicatii (3%),
-Industria extractiva (2%).
Rata somajului: 9,6 %

CIFRE SI DATE CHEIE
Structura etnica a populatiei:
romani - 91,7 %,
rusi - 3,5 %,
ucrainieni - 1,4 %,
turci si tatari - 1,3 %,
rromi - 0,5 %,
greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %.
Din punct de vedere al religiei, structura populatiei este:
romani ortodocsi - 91,1 %,
romani ortodocsi de stil vechi - 6%
musulmani - 1,3 %.
Repartizarea locuitorilor in teritoriu poate fi analizata din urmatoarea clasificare a comunelor. Astfel avem:
comune cu densitatea redusa a populatiei (sub 30 locuitori pe km2) – 13 comune ;
comune cu densitate medie inferioara a populatie (intre 30 si 50 locuitori pe km2) – 9 comune
comune cu densitate medie a populatiei (intre 50 si 70 locuitori pe km2) – 2 comune.

CIFRE SI DATE CHEIE
Din punct de vedere al numarului de locuitori, cele 23 comune din teritoriu pot fi impartite in categoriile:
a. Comunele avand populatie de sub 2000 locuitori (4 comune), in care numarul redus de locuitori si
tendinta de depopulare pune in evidenta slaba atractivitate a zonei pentru promovarea de activitati
economice.
b. Comunele cu populatie de 2000-3000 locuitori (9 comune) sunt vulnerabile la fluctuatii ale numarului
populatiei, intrucat mentinerea unui numãr redus de locuitori pune in evidentã existenta unui echilibru
foarte fragil intre comunitãtile umane si mediul natural.
c. Comunele cu populatie de 3000-5000 locuitori (9 comune) detin resurse forestiere si agricole care pemit
desfãsurarea de activitãti economice rentabile (exploatarea lemnului, activitati pastorale, culturi vegetale
etc.).
d. Comunele cu peste 5000 locuitori (2 comune), in care resursele naturale – piatra, materiale de
constructii etc si agricole au favorizat dezvoltarea unor comunitati umane puternice, cu un potential
demografic ridicat.

Sesiune Vatra Dornei
OBIECTIVE
Combaterea eroziunii solului prin impaduriri
Reducerea somajului
Cresterea competentelor profesionale ale persoanelor care lucreaza in agricultura pe situri Natura 2000
Identificarea sectoarelor economice pentru a fi dezvoltate
Imbunatatirea infrastructurii in vederea dezv socio-economice a teritoriului
Dezvoltare economiei locale prin valorificarea resurselor specifice
Promovarea turistica a teritoriului
Mentinerea populatiei in teritoriu
Imbunatatirea nivelului de trai
Incurajarea diversificarii act economice
Valorificarea patrimoniului natural si cultural
Consolidarea identitatii locale
Imbunatatirea cadrului general de atractivitate si accesibilitate a teritoiului
Valorificarea resurselor locale pentru a creste valoarea adaugata in teritoriu
Cresterea competitivitatii teritoriului
Facilitatrea accesului noilor investitori
Atragerea investitorilor
Valorificarea potentialului energetic neconventional

Sesiune Vatra Dornei
PRIORITATI:
1. In 2013 teritoriul isi va fi intarit identitatea teritoriala prin promovarea patrimoniului
natural, cultural si multietnic
2. In 2013 nivelul de trai in teritoriu va fi imbunatatit in urma cresterii competitivitatii
economice si a dezvoltarii infrastructurii
3. Pana in 2013, va avea ca prioritate mentinerea populatiei locale
4. Conservarea capitalului natural existent