pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
- în capătul vestic al bisericii vechi, între zidurile nordic şi sudic
ale bisericii, au fost surprinse doar aglomerări de moloz şi
pământ şi nici un fragment din zidul vestic al bisericii;
- remarcăm între piesele de arhitectură descoperite în condiţii
nestratigrafice, un fragment paralelipipedic, din calcar, având
capătul păstrat (partea superioară), decorat cu un element
vegetal asemănător unei pinia. Acest element pare a fi similar
cu acela care decora fântâna din faţa bisericii Mănăstirii
Văcăreşti (1719-1735).
Pl. 19
Studiu antropologic preliminar
Au fost supuse analizei 52 de schelete umane datate de
către arheologi ca aparţinând sec. XVII – XIX. Scheletele se
află într-o stare de conservare relativ bună, mormintele fiind
individuale. De asemenea, avem de a face şi cu reînhumări şi
morminte deranjate.
În această etapă am urmărit în principal caracteristici
legate de demografie (compoziţia pe grupe de vârstă şi pe
sexe), precum şi aspecte privitoare la statura populaţiei.
Sexul indivizilor a putut fi identificat în 50 cazuri (20 femei
şi 30 bărbaţi), în două situaţii întâlnind copii al căror sex este
mai greu de decelat. Pentru stabilirea acestui parametru am
utilizat modelele propuse de Acsádi şi Nemeskéry 3 , urmărinduse
în principal diferenţele sexuale generale existente la nivelul
craniului, pelvisului, precum şi diferenţe sexuale evidenţiate pe
baza principalelor caracteristici morfologice şi metrice ale
oaselor lungi (humerus, radius, ulnă, femur).
Şi în vederea estimării vârstei am utilizat unul din modelele
lui Acsádi şi Nemeskéry 4 şi anume cel al resorbţiei ţesutului
spongios din epifizele proximale ale humerusului şi femurului,
observată prin secţiuni sagitale. În urma acestei operaţii,
efectuată numai pe un număr de 42 de subiecţi adulţi (17 femei
şi 25 de bărbaţi), am obţinut o vârstă la deces de cca 48 de ani
în cazul femeilor şi de cca 45 ani în cazul bărbaţilor. Putem
preciza deci, că media vârstei la deces în cadrul celor două
sexe este de 46 ½ ani. Alţi doi subiecţi cu vârste cuprinse între
15 ½ -17 ani şi 15-16 ani aparţin categoriei de vârstă juvenis.
A fost urmărită şi talia pentru estimarea acestui indicator
recurgând la metodele lui F.W. Rösing 5 . Astfel, pe baza
lungimilor maxime ale humerusurilor, radiusurilor, femurelor şi
tibiilor, am obţinut o estimare a taliei pentru 34 de indivizi adulţi
(17 femei şi 17 bărbaţi). Media staturii la sexul feminin este de
152,64 cm (minim 146,89 cm, maxim 158,31 cm), iar la sexul
masculin de 164,30 cm (minim 158,27 cm, maxim 168,57 cm).
Concluzionăm că femeile se încadrează în categoria taliilor
submijlocii, iar bărbaţii în cea a taliilor mijlocii 6 sau ambele
sexe în grupa taliilor mijlocii 7 . De asemenea, din punct de
vedere populaţional, media indivizilor aparţinând celor două
sexe este de 158,47 cm. Doar subiectului juvenis (15-16 ani), i-
a putut fi estimată talia, cca. 141 cm 8 .
8. Olivier, 1960, p. 259
Bibliografie:
Acsádi Gy., Nemeskéry, J., 1970, History of human life span
and mortality, Académiai Kiadó, Budapest.
Maximilian C., 1962, Sărata Monteoru – Studiu antropologic,
Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti,
218 p.
Gh. Mănucu-Adameşteanu, Ana Maria Velter, Katiuşa Pârvan,
Aurel Vâlcu, Monede medievale şi moderne descoperite în
Bucureşti şi în împrejurimi, Muzeul Municipiului Bucureşti,
Seria Patrimoniu, 3, Bucureşti, 2006.
Necrasov O., Cristescu M., Maximilian C., Nicolăescu-Plopşor
D., Studiu antropologic al scheletelor neolitice, descoperite în
cimitirul preistoric de la Cernavodă, în Probleme de
antropologie, vol. 4, 1959, p. 21-45.
Olivier G., 1960, Pratique anthropologique, Vigot Frères,
Éditeurs, 23, Rue de l’Ecole de Médicine, 23- Paris- VI e .
Rosetti Dinu V.,Şantierul arheologic Bucureşti. III. Sondajul de
la biserica Colţea, MCA 7, 1961, p. 670-676.
Rösing F.W., Körperhöhenrekonstruktion aus skelettmaβen, în
Anthropologie, Handbuch der vergleichenden biologie des
menschen, Gustav Fischer Verlag, Stuttgart-New York, 1988,
p. 586-599.
Abstract:
During the 2006 archaeological excavations season, we
found 108 graves, dated in the 17 th – 19 th centuries, disposed
around the present-day church. From the inventory we can
remark the coins, West-European and Ottoman, ritually
deposed in graves, but also the jewelry like finger rings or ear
rings. Particular items are the metal buttons which prove that
during the 19 th century military personnel have been buried
here too. For interpreting other graves as monk graves, an
important argument is the presence of the bricks having
inscriptions, found under the skulls. Anthropological analyze
have the following results: 52 human skeletons belonging to
two children, 20 females and 30 males were analyzed. Males
have an age of death around 45 years and average stature,
and females have an age of death around 48 years and under
average stature.
47. Bumbeşti Jiu, jud. Gorj
Punct: Gară, Vârtop
Cod sit: 79317.01, 79317.02.
Autorizaţia de cercetare arheologică sisitematică nr.
54/2006
Colectiv: Vasile Marinoiu, Dumitru Hortopan (MJ Gorj)
Note:
1. Rosetti 1961, p. 760-766
2. Pentru descoperirile anterioare vezi o sinteză la Gh.
Mănucu-Adameşteanu, Ana Maria Velter, Katiuşa Părvan,
Aurel Vâlcu 2005, p. 420
3. Acsádi, Nemeskéry 1970, p. 73-100
4. Acsádi, Nemeskéry 1970, p. 100-137
5. Rösing, 1988, p. 597
6. Necrasov et alii, 1959, p. 28
7. Maximilian, 1962, p. 96
98
Castrul roman cu zid de piatră şi cel cu val de pământ de la
Bumbeşti Jiu, punctele „Gară” şi „Vârtop” se află la 2,5 km şi
respectiv 1,5 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, şi la cca. 1 km E de
malul stâng al râului Jiu. Cele două fortificaţii se află amplasate
pe câte un platou, la altitudinea de 430 m, pe cca. 20 ha
(inclusiv vicusurile militare), având următoarele coordonate:
latitudine 45 0 10' , longitudine 23 0 23' .
Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind
conduse de Grigore Tocilescu, apoi reluate în 1937 de C. S.
Nicolăescu Plopşor şi din 1956 până în 1981 (cu mici