pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Pe axul longitudinal al ruinelor Bisericii Sf. Anton, la 1,30 m
V de zidul pronaosului, a fost trasat S II (3,40 x 1,00 m) pentru
a se verifica dacă ciotul de zid păstrat în colţul exterior nordvestic
al pronaosului continuă, adică dacă biserica a avut sau
nu pridvor cu fundaţie de cărămidă. Din păcate s-a constatat
că suprafaţa de la vestul pronaosului a fost distrusă de o mare
groapă, umplută cu materiale de demolare depuse după
dezafectarea în anul 1967 a „Pieţei de Flori”.
Pentru interceptarea incintei răsăritene a Curţii Vechi
domneşti, pe trotuarul sudic al străzii Covaci, la răsărit de
intersecţia acesteia cu str. Şepcari s-a săpat S. IV (14,40 x
1,00 m), în care s-au descoperit patru ziduri de fundaţie şi un
pavaj din secolul XIX acoperit cu o lentilă de incendiu, precum
şi un zid de fundaţie din secolul XVIII, care a fost interceptat şi
în S. V (2,40 x 0,80 m) trasat în jumătatea nordică a
carosabilului străzii şi pe trotuarul nordic, în S. VI (2,75 x 0,70
m), în dreptul intrării casei de la nr. 23, unde a apărut dovada
că acesta a aparţinut de fapt unei clădiri din sec. XVIII.
Pentru obţinerea de date noi privind situaţia arheologică a
terenului din partea estică a Bisericii domneşti „Buna Vestire”,
pe str. Şepcari, s-a săpat S. VII (9,50 x 1,00 m) în care s-a dat
numai peste şanţuri edilitare recente şi gropi cu resturi de la
demolări iar la - 2,40 m de stratul de nisip aluvionar.
Prin dezvelirea în suprafaţă a resturilor de zidărie ale
turnului Porţii de Jos aflate sub caldarâmul din str. Franceză,
nr. 62, imediat la E de gangul de acces în incinta Hanului
Manuc s-a stabilit limita răsăriteană a Curţii Domneşti Vechi.
Orientarea turnului contribuie şi la precizarea locului de
traversare a râului Dâmboviţa în sec. XVII-XVIII.
Colţul gropii locuinţei anterioare sec. XVII, din strada
Franceză şi resturile zidurilor construcţiilor civile din strada
Covaci aduc contribuţii asupra istoriei medievale şi moderne a
târgului care a funcţionat lângă Curtea Veche domnească.
Pentru conservarea resturilor arheologice propunem ca:
înlocuirea cablurilor electrice, conductelor edilitare, etc. să se
facă pe traseul deja existent; păstrarea nivelului actual de
călcare al străzilor Franceză şi Covaci, deoarece zidurile vechi
apar imediat sub patul de ciment sau nisip al pavajului;
conservarea resturilor din zidăria turnului Porţii de Jos şi a
zidurilor de incintă prin acoperire cu pământ şi punerea lor în
valoare turistică prin marcarea planului reconstituit al fundaţiilor
turnului, la nivelul carosabilului cu pavaj de altă culoare iar în
apropiere, să se pună un panou cu planul lor şi un text
explicativ.
Pl. 17
Note:
1. Dorin Popescu, Les fouilles archéologiques dans la R. P. R
en 1962, Dacia NS 7, 1963, p. 584, nr. 108/4; Sebastian
Morintz, Les fouilles archéologiques de 1971 en Roumanie,
Dacia NS 16, 1972, p. 332, nr. 26/a.
2. Panait I.Panait, Observaţii arheologice pe şantierele de
construcţii din capitală, CAB 1, 1963, p. 145-147, Fig. 4-5.
3. Panait I. Panait, carnet de şantier 1969-1970, mss; Mircea
Babeş, Les fouilles archéologiques de 1970 en Roumanie,
Dacia NS 15, 1971, p. 366, nr. 29/a; Sebastian Morintz, în op.
cit., loc. cit.
Résumé:
Pour la réalisation d’un étude nécessaire à l’argumentation
des interventions de réhabilitation du place publique «Marche
aux Fleurs» (aujourd’hui «Marche St. Anton») et des rues
94
adiacentes, en 3 mai - 30 juin 2006 on a entrepris des
recherches archéologiques dans la rue Franceză, n o 62, le
secteur estique de la rue Covaci, et la rue epcari. Dans la rue
Franceză, entre «Marche St. Anton» et «Hanul Manuc», on a
mis entièrement au jour les vestiges en brique de la tour
faisant partie de la Porte inférieure de l’Ancienne Cour, datant
des XVII e -XVIII e siècles. Dans la rue Covaci, n o 23 ont a mis
partiellement au jour des fondation d’édifices datant des XVIII e -
XIX e siècles.
45. Bucureşti
Punct: Băneasa Lac, str. Bujorului, nr. 36, sector 1
Cod sit: 179132.59
Autorizaţia de supraveghere arheologică nr. 328/2006
Colectiv: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu – responsabil,
Ovidiu Cătălin Bojică, Dan-Cosmin Pîrvulescu, Mirela
Camelia Ciocănel (MMB), Alexandra Neagu (studentă
FIB)
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină
arheologică pentru un teren proprietate privată cu suprafaţa de
500 mp, pentru construirea unei locuinţe.
Suprafaţa cercetată se află în apropierea malului sudic al
lacului Băneasa 1 . În zonă au mai fost cercetate şi alte
proprietăţi în anul 2005 şi 2006 2 .
Au fost trasate 3 secţiuni şi 2 casete cu următoarele
dimensiuni: S.1 (2 x 6 m); S. 2 (3 x 16,50 m); S. 3 (2 x 14 m);
C.1 (2 x 2 m); C. 2 (2 x 2,50 m).
Descrierea situaţiei stratigrafice:
Trebuie menţionat că suprafaţa acestui teren a fost
puternic afectată de lucrările de construcţie efectuate în
apropiere. Astfel stratul vegetal, cu o grosime ce variază între
0, 10 - 0,15 m, a fost acoperit de o depunere de pământ
galben, moloz şi gunoaie cu grosimea de 0,20 – 0,25 m.
Imediat sub nivelul vegetal apare un pământ cenuşiu
gălbui, compact gros 0,30/0,35 m. Locuirea de epoca bronzului
a fost surprinsă în cele trei secţiuni, dar la adâncimi diferite şi
grosimi variind între 0,10 şi 0,30 m faţă de nivelul actual de
călcare. Acest fapt a fost determinat de existenţa unei pante
orientate N-S, care cobora către lac.
În următorul strat, de culoare brun-închis, compact, care
măsura 0,30 – 0,35 m, au apărut materiale arheologice de
factură Latène;
Solul steril din punct de vedere arheologic (lut galben),
începe la aprox. –1 m.
Adâncimea maximă de săpare atinsă, a fost de –1,20 m.
Rezultatele cercetării:
Au fost surprinse un complex de locuire din epoca
bronzului 3 (Cpl. 1), atribuit culturii Glina şi o locuinţa de epocă
Latène 4 (Cpl. 2).
Din strat au fost recoltate numeroase fragmente ceramice
atribuite ambelor epoci menţionate, dar şi câteva datând din
eneolitic. Acestea din urmă (8 la număr) găsite în S 2, în
acelaşi strat, sunt lucrate din pastă foarte fină cărămizie. La
unul dintre fragmente se mai păstrează slipul puternic lustruit şi
slabe urme roşietice, posibil de la pictură cu grafit. Din punct
de vedere cronologic ele aparţin unei locuiri eneolitice, foarte
probabil de tip Boian sau Gumelniţa.
Epoca bronzului