pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
De pe podea şi din zona cuptorului a fost recoltat un
numeros material ceramic, precum şi o unealtă din bronz.
Fragmentele ceramice descoperite constau din buze, pereţi şi
funduri de vase lucrate de mână şi la roata olarului. Raportul
statistic între tehnici este net dominant în favoarea ceramicii
lucrate cu mâna. Materialul este în cea mai mare parte
nedecorat. Pe un singur fragment lucrat cu roata au apărut linii
incizate dispuse în registre paralele. A fost identificată o
singură formă ceramică, oala, cu analogii în majoritatea
siturilor din zona Bucureştiului: Străuleşti-Lunca 8 , Bucureşti –
Ciurel 9 , Bucureşti - Căţelul Nou 10 .
Unealta din bronz este o dăltiţă – gravor miniaturală.
Pe baza inventarului ceramic putem data complexul în sec.
VI-VII p.Chr.
Pl. 14
Note:
1. D.V.Rosetti 1935, p. 61-64
2. Mănucu-Adameşteanu 2006, p. 92-93
3. Materialul ceramic a fost identificat de către Despina
Măgureanu, cercetător la IAB.
4. Leahu 1965, p. 11-75
5. Babeş 1975, p. 125-139
6. Trohani 1975, p. 151-175
7. Turcu 1969, p. 163-178; Turcu 1972, p. 65-72
8. Constantiniu 1963, 90
9. Dolinescu-Ferche 1979, 179-230
10. Leahu 1963, fig.28
Bibliografie:
M. Babeş, Problémes de la chronologie de la culture gétodaces
á la lumière des fouilles de Cârlomăneşti, Dacia NS 19,
1975, p. 125-139
M. Constantiniu, P.I.Panait, Săpăturile de la Bucureştii Noi
1960. Sectorul Străuleşti-Lunca, CAB 1, 1963, p. 79-104
S. Dolinescu-Ferche, Ciurel, habitat des VIé-VIIé siécles de
notre ére, Dacia NS 23, Bucuresti, 1979, p.179-230
V. Leahu, Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în
1960 la Căţelul Nou, CAB 1, 1963, p.15-48
V. Leahu, Săpăturile arheologice de la Căţelu Nou, CAB 2,
1965, p. 11-75
Gh. Mănucu-Adameşteanu, Cristina Alexandrescu, Florina
Panait-Bârzescu, Bucureşti – Aleea Scroviştea nr. 50-54, CCA
2006, p. 100 - 102
D. V. Rosetti, La station “Dămăroaia”, Publicaţiile Muzeului
Municipal Bucureşti 2, Bucureşti, 1935, p. 61-64
G. Trohani, Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în
aşezarea geto-dacică de la Vlădiceasca, jud. Ilfov, CA 1, 1975,
Bucureşti, p. 151-175
M. Turcu, Ceramica geto-dacă din colecţiile Muzeului de istorie
a municipiului Bucureşti, Bucureşti 7, 1969, p. 163-178
M. Turcu, Vestigii getice cercetate în Bucureşti, Bucureşti 9,
1972, p. 65-72.
Abstract:
In 2005, the archaeological excavation on the south-east
coast of Griviţa Lake has made possible the research of five
interesting assemblages. Four of them are dated in Latène
Period (2 nd – 1 st centuries B.C.) and one belongs to the early
Middle Ages (6 th – 7 th centuries A.D.).
In the first assemblage we found three garbage pits and
one sunken building, rectangular, with a possible storage pit
89
and no fire place. From the 6 th – 7 th centuries there was a
workshop, and a rectangular sunken building.
In the archaeological level, we found also some ceramics
from the Bronze Age (Glina and Tei cultures).
42. Bucureşti
Punct: Militari-Câmpul Boja
Cod sit: 179132.29
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
23/2006
Colectiv: Mircea Negru - responsabil (USH), Cristian F.
Schuster, Alexandru Morintz (IAB), Alexandru Bădescu
(MNIR)
Situl arheologic se află în partea de V a municipiului
Bucureşti, în cartierul Militari, la N de strada Dâmboviţa, la S
de Lacul Dâmboviţa (Morii), de ambele părţi ale străzii Câmpul
Boja. Vestigiile arheologice se observă la suprafaţă de-a lungul
terasei înalte a Dâmboviţei, între Canalul Roşu şi cotul pe care
terasa îl face în aval către punctul Ciurel. Altitudinea maximă
este de 92,37 m, cea minimă de 89,66 m, faţă vechea albie a
râului care se afla la numai 81,23/82,35 m.
Suprafaţa sitului arheologic este de aprox. 100.000 m 2 , din
care au fost cercetate suprafeţe totale de cca. 7007 m 2 ,
inclusiv cele din campania anului 2006. În această ultimă
campanie arheologică au fost practicate un număr de 17
secţiuni, numerotate de la S125 la S141, având o suprafaţă
totală de 767 m 2 .
În luna decembrie au început săpături arheologice
preventive în sectorul B. Datorită condiţiilor climatice
nefavorabile, cercetările începute în cele două secţiuni
deschise, la care se vor adăuga altele ce vor fi trasate,
urmează a fi finalizate în anul 2007.
Stratigrafia celor secţiunilor practicate a fost următoarea: 0-
0,30 m stratul de pământ de culoare cenuşie deschisă
(vegetal); 0,30-0,58/0,60 m strat cenuşiu negricios cu vestigii
din sec. II-III şi VI p.Chr.; 0,60-0,70 strat castaniu steril
arheologic. În S. 127, în caroul 14 dispare stratul de cultură,
care indică prezenţa sitului arheologic. O situaţie similară a fost
constatată în secţiunile numerotate de la S. 126 la S. 141.
În cursul cercetărilor au fost descoperite un cuptor
metalurgic (cuptorul nr. 9) cu două gropi auxiliare (Gr. 87 şi
88), o groapă de provizii (Gr. 89), un bordei (B. 43) şi patru
morminte de înhumaţie (notate M 2 şi M 5, în continuarea celui
descoperit în anul 1997).
Bordeiul nr. 43
În S. 130, c. 12-13 a fost surprins un bordei de formă
rectangulară cu colţurile rotunjite. Acesta intra în profilele de
est şi de V ale secţiunii S. 130. Podeaua sa, fără urme de
amenajare specială, a fost surprinsă la ad. de 0,98 m.
În umplutura bordeiului au fost descoperite foarte puţine
fragmente de chirpic şi vase ceramice modelate cu mâna sau
la roată. Acesta este a doilea bordei fără cuptor menajer, din
cele 30 de bordeie din sec. V-VII descoperite în acest sit, până
în anul 2006.
Cuptorul nr. 9
A fost surprins de la ad. de 0,45 m. Diametrul gurii sale era
de 0,55/0,57 m, iar grosimea peretelui de 2-2,50 cm. Înălţimea
sa păstrată era de 0,37 m. Crusta din zona centrală a vetrei