pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
41. Bucureşti
Punct: aleea Scroviştea, nr. 56-60, sector 1
Cod sit: 179132.10
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
201/2006
Colectiv: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu – responsabil,
Cătălin Bojică (MMB), Andrei Măgureanu (IAB)
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină
arheologică pentru un teren proprietate privată, unde va fi
construită o locuinţă personală.
Zona cercetată se află pe terasa de S-E a lacului Griviţa. În
zonă au mai fost efectuate cercetări arheologice de către
D.V.Rosetti, începând cu anii ’30 1 . Cele mai recente săpături
sunt din anul 2005, când au fost cercetate complexe
aparţinând epocii Latène 2 .
Suprafaţa cercetată în 2006 se află la 20 m V de săpătura
din 2005. Au fost efectuate cinci secţiuni şi patru casete, care
au permis cercetarea întregii proprietăţi (200 mp).
Stratul vegetal a fost înlăturat prin decapare mecanică.
Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea:
- stratul vegetal, cu o grosime ce variază între 0,25 - 0,30 m;
- stratul de pământ cenuşiu în care au apărut materiale
arheologice, gros de cca. 0,50m.
- strat de lut galben, compact, steril din punct de vedere
arheologic, ce apare la ad. de 0,75 - 0,80 m.
Adâncimea maximă de săpare atinsă are valori cuprinse
între 0,90 şi 1,50 m.
Au fost surprinse 5 complexe de locuire aparţinând celei
de-a doua epoci a fierului (sec. II - I a.Chr.) şi mileniului I
p.Chr. (sec VI-VII p. Chr.).
Epoca Bronzului
Materialul arheologic recoltat din strat, în special din S. 1,
atestă ocuparea zonei în epoca bronzului (culturile Glina şi
Tei). Nu a fost identificat nici un complex care să aparţină
acestei perioade.
Epoca Latène, sec. II – I a.Chr.
Complexele de locuire constau dintr-o locuinţă şi 3 gropi
menajere.
Locuinţa 1 - cpl. 1
În carourile 1 şi 2 ale S. 4 s-a conturat în grund locuinţa 1.
Pentru cercetare a fost deschisă şi C 1. Groapa pornea imediat
de sub nivelul vegetal, fapt ce a făcut imposibilă surprinderea
nivelului de săpare antic. De formă rectangulară, construcţia
are dimensiunile de 3,2 x 3,5 m şi orientarea E–V. Drept urme
ale unei suprastructuri din lemn au fost identificate 2 gropi de
pari, amplasate aprox. pe mijlocul laturilor de N şi E. Podeaua
a fost surprinsă la ad. de 0.70 m faţă de nivelul actual. Pe
latura de Sud, pe mijlocul laturii, locuinţa avea o groapă, fără
materiale arheologice (de provizii ) cu dimensiunile surprinse
în grund de 0,8 x 0,7 m. Groapa se adâncea cu aproape 0,6 m
sub nivelul podelei. Nu au fost identificate urme ale unei
instalaţii de foc.
Gr 1 – cpl 2.
În carourile 1 şi 2 ale S. 3 şi în C. 2 a fost cercetată o
groapă menajeră. Complexul are o formă circulară în grund şi
una aprox. rectangulară în secţiune. Dimensiunile sunt de 1,00
x 1,30 m la nivelul de surprindere şi atinge o adâncime maximă
de 1,30 m faţă de nivelul actual.
Gr 2 – cpl 4.
În caroul 2 al S. 5 a fost cercetată cea de a doua groapă
menajeră, în care au fost descoperite căteva fragmente
ceramice. Complexul nu a fost cercetat integral. Dimensiunile
surprinse sunt de 1,20 x 0,40 m. Adâncimea maximă este de
1,10 m.
Gr 3 – cpl 5.
În caroul 3 al S. 5 şi în caseta 4 a fost cercetată o a treia
groapă menajeră, în care au fost descoperite mai multe
fragmente ceramice. Complexul are o formă uşor ovală în
grund şi una aprox. trapezoidală în secţiune. Dimensiunile sunt
de 1,90 x 1,50 m la nivelul de surprindere şi atinge o adâncime
maximă de 1,80 m faţă de nivelul actual.
Inventarul complexelor este exclusiv ceramic 3 . Au fost
identificate fragmente de cupe de fructiere lucrate la roată
(pastă cenuşie) şi cu mâna (pastă cenuşie şi neagră lustruită),
fragmente de picior cilindric al unor fructiere lucrate la roată
(pastă cenuşie), pereţi de la vase lucrate cu mâna (pastă
neagră lustruită), pereţi şi funduri de vase lucrate cu mâna, cu
suprafaţa tratată cu barbotină (pastă cărămizie), de castron
nedecorat, lucrat la roată (pastă cenuşie), câteva funduri
inelare provenind de la vase lucrate la roată (pastă cenuşie),
precum şi o jumătate de fusaiolă.
Caracteristicile materialului ceramic - categorii de pastă şi
de forme ceramice -permit datarea în perioada cuprinsă între a
doua jumătate a sec. II şi prima jumătate a sec. I a.Chr.
Bune analogii pentru ceramică se găsesc în aşezările
Latène atribuite culturii geto – dacice clasice cercetate la
Bucureşti – Căţelu Nou 4 , Cârlomăneşti 5 , Vlădiceasca 6 , precum
şi în alte situri din zona Bucureştilor 7 .
Epoca Migraţiilor (sec VI-VII)
Nu a fost identificat un nivel de locuire
Locuinţa 2 – cpl 3.
În carourile 3 şi 4 ale S. 5, s-a conturat în grund locuinţa 2.
Pentru cercetare au fost deschise C. 3 şi C. 4. Groapa pornea
imediat de sub nivelul vegetal decapat, fapt ce a făcut
imposibilă surprinderea nivelului de săpare antic. De formă
aprox. rectangulară, construcţia are dimensiunile de 3,60 x
3,30 m şi orientarea E – V. Pe margini, de jur împrejur, s-a
putut observa că această construcţie avea o şănţuire cu
dimensiunile (în secţiune) de 0,20 x 0,20m.
În colţul de NE era un cuptor amenajat într-un calup de
pământ cruţat, cu dimensiunile surprinse de 1 x 1,10 m. Vatra
era de formă aprox. circulară (0,50 x 0,60 cm). Crusta avea 0,8
cm şi o difuziune a căldurii de 3-4 cm. Pereţii erau lutuiţi. Gura
cuptorului era marcată de două funduri de vase lucrate cu
mâna.
În partea dreaptă a cuptorului, între acesta şi peretele
construcţiei, se afla un calup compact de chirpic amestecat cu
fragmente ceramice şi rare resturi de ceramică topită. Pe
partea dinspre interiorul atelierului, calupul era lutuit.
Pe marginile cuptorului a fost construit un dreptunghi cu
pereţi realizaţi din vălătuci şi fragmente ceramice. Aceştia erau
clădiţi astfel : un rând de vălătuci, un rând de fragmente
ceramice, fixate cu lut între ele.
Podeaua, surprinsă la –0,80 m faţă de nivelul actual de
călcare, a fost realizată din scânduri: pe toată suprafaţa
complexului au fost identificate resturi carbonizate. De
asemenea, au fost surprinse şi resturi ale diferitelor bârne şi
scânduri ce făceau parte din suprastructură. Una dintre
acestea avea o gaură de formă trapezoidală destinată îmbinării
cu o altă bârnă.
88