pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Au fost puse în evidenţă urmele unei locuiri sporadice de la sfârşitul epocii bronzului, cultura Coslogeni 1 , o aşezare din prima epocă a fierului 2 şi trei morminte de inhumaţie aparţinând aceleaşi perioade de timp, o aşezare din a doua epocă a fierului 3 , o necropolă sarmatică 4 , o aşezare medievală timpurie 5 şi una din sec. XVI-XVIII 6 . În anul 2006 cercetările arheologice s-au desfăşurat pe o suprafaţă de cca. <strong>15</strong>0 m 2 sub formă de secţiuni şi casete orientate pe direcţia N-S, perpendiculare pe marginea terasei răului Ialomiţa. Suprafaţa cercetată se situează în imediata vecinătate a săpăturilor anilor 2000-2005 care au urmărit salvarea vestigiilor arheologice de intervenţiile manuale şi mecanice moderne pentru prelevare de pământ de către săteni. Stratigrafia se prezintă asemănător cu cea constatată pe secţiunile anilor anteriori. Întreaga zonă a fost acoperită de un strat de pământ amestecat cu resturi menajere contemporane care suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios şi granulat în care au fost descoperite în partea superioară fragmente ceramice medievale, iar spre bază, materiale ceramice aparţinând aşezării getice. Sub acest strat, într-un strat de pământ de culoare cenuşie-gălbuie, au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi de la sfârşitul epocii bronzului. Cel de-al doilea strat suprapune pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. Grosimea straturilor, cuprinsă între 0,20-0,50 m, se subţiază cu cât ne apropiem de marginea terasei, unde stratul de resturi menajere suprapune direct pământul galben. Cultura Coslogeni În campania arheologică a anului 2006, materiale de tip Coslogeni au fost descoperite numai în stratul de cultură. Fragmentele ceramice, în cantitate redusă şi de mici dimensiuni, aparţin unor vase de uz comun de formă tronconică, lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie şi decorate cu brâu alveolat sau triunghiular în secţiune. Un fragment provenit de la un vas de mari dimensiuni, cu grosimea peretelui de cca.10 cm, este lucrat din pastă cu pleavă şi este decorat spre marginea subţiată, pe ambele suprafeţe, cu şiruri orizontale de alveole dispuse oblic. Vasele lucrate dintr-o pastă de calitate mai bună, lustruite la suprafaţă, erau decorate cu unul sau două brâuri simple, triunghiulare în secţiune. A fost descoperit un singur bordei (B12) a cărui cercetare urmează a fi finalizată în cursul acestui an. Suprafaţa bordeiului, depăşindu-i limitele, era suprapusă de o lentilă de cenuşă groasă de 0,25-0,30 m, răzuită pe alocuri de intervenţia mecanică a unui sătean. Forma bordeiului este rectangulară iar latura are aprox. 4 m, înscriindu-se printre cele mai mari bordeie descoperite în această aşezare. Din inventarul descoperit în pământul de umplutură, afânat şi amestecat cu cenuşă, chirpic şi mici cărbuni, au făcut parte fragmente ceramice specifice primei epoci a fierului. Spre limita sudică a aşezării, la mică distanţă de marginea terasei, a fost descoperit un mormânt de inhumaţie (M3) suprapus parţial de cuptorul unui bordei getic. Groapa, tronconică în secţiune, avea gura şi fundul de formă ovală cu diametrele de 1,45 x 1,65 m, respectiv, 2,40 x 2,60 m, ad. de cca.1,35 m şi orientarea NV-SE. Partea superioară a acestui complex arheologic era formată de o lentilă de pământ de culoare cenuşie-gălbuie, bine bătătorit, groasă de cca. 0,25 m. Sub această lentilă, pământul de umplutură din groapă era amestecat cu multă cenuşă, cărbune, chirpic, multe fragmente prezentând impresiuni de nuiele, fragmente de vetre, cantitate mare de fragmente ceramice hallstattiene şi oase de animale. Scheletul, acoperit parţial şi el de un strat de pământ bătut, asemănător cu cel prezentat mai sus, era aşezat în poziţie chircită pe partea stângă pe un strat de pământ afânat şi pigmentat cu negru, gros de cca. 10 cm. Craniul era orientat spre SE iar braţele, îndoite, aveau palmele aduse în faţă. Nu a avut inventar arheologic. Cele mai apropiate analogii pentru această descoperire cu caracter funerar se găsesc în aria culturii Babadag 7 . Inventarul arheologic descoperit în complexe şi stratul de cultură este compus în marea lui majoritate din material ceramic fragmentar. Fragmentele ceramice aparţinând vaselor de uz comun, de formă tronconică sau cu un profil arcuit, sunt lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie, arse oxidant incomplet, de regulă cu suprafeţele cu asperităţi şi sunt decorate cu brâuri alveolate şi mici apucători imediat sub margine. Pe un număr redus de fragmente, brâul alveolat aplicat, se asociază cu şiruri de mici alveole pe buză sau puţin exterior ei. Un vas de uz comun, de dimensiuni mijlocii, cu o formă relativ tronconică, a fost întregit din fragmentele ceramice descoperite în complexul funerar (M3). Vasul, cu fundul drept, marginea uşor orientată spre interior şi buza tăiată oblic, este decorat cu brâu alveolat întrerupt de patru mici apucători cu o alveolă pe mijloc, din care s-au păstrat doar două. Dintr-o pastă de o calitate bună, cu cioburi mărunţite în compoziţie şi un aspect mult mai îngrijit decât categoria ceramică precedentă, sunt lucrate vasele de formă bitronconică, străchinile cu marginea arcuită spre interior şi cănile cu o toartă supraînălţată. Cele mai multe dintre vasele bitronconice au suprafaţa exterioară de culoare neagră şi lustruită iar suprafaţa interioară de culoare gălbuie sau gălbuie-cenuşie şi lustruită. Un fragment aparţinând acestui tip de vas prezintă, la baza gâtului, un mic prag pe care este amplasată o proeminenţă triunghiulară cu vârful orientat în sus. Fragmentele de străchini cu marginea arcuită spre interior sunt de culoare gălbuie, gălbuie-cenuşie, cenuşie-negricioasă sau neagră şi au suprafeţele lustruite. Majoritatea sunt decorate cu caneluri oblice pe margine, două fragmente au caneluri verticale pe margine iar pe un singur fragment, canelurile oblice de pe margine sunt întrerupte de mici proeminenţe verticale. Din aceeaşi categorie ceramică au fost descoperite şi fragmente de căni de formă bitronconică şi cu toartă supraînălţată. Au o culoare cenuşie-negricioasă, neagră, rar gălbuie şi sunt lustruite. Două fragmente de torţi prezintă un decor canelat vertical şi, respectiv, o asociere de caneluri verticale cu câteva orizontale, suprafaţa decorată fiind amplasată spre gura vasului. Ceramica de bună calitate, cu nisip în pastă, este reprezentată de fragmente de ceşti cu torţi supraînălţate şi de câteva fragmente de vase tronconice şi străchini de mici dimensiuni. Fragmentele de ceşti cu torţi supraînălţate au corpul de formă bitronconică, gura evazată, culoarea neagră sau gălbuie şi suprafeţele lustruite. Un fragment este decorat pe diametrul maxim cu caneluri oblice, întrerupte de mici proeminenţe 86
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 triunghiulare orientate în sus, altul are la baza gâtului două caneluri circulare iar pe corp, caneluri verticale distanţate. Din inventarul arheologic descoperit în aşezarea hallstattiană de la Bucu-Pochină au mai făcut parte două fragmente de cute din piatră, un nasture şi o piesă conică din bronz, precum şi un fragment dintr-o piesă din lut ars, asemănătoare cu un mâner gol în interior, cu un capăt subţiat şi secţiunea relativ circulară. Aşezarea getică (sec. IV-III a.Chr.) În aşezarea getică din sec. IV-III a.Chr. de la Bucu-Pochină au fost descoperite câteva gropi menajere, în general sărace în inventar arheologic. Fragmentele de vase de tipul borcan sunt lucrate cu mâna din pastă cu cioburi pisate, arse oxidant şi decorate cu brâu alveolat. Tot din pastă de calitate slabă, cu cioburi în amestec, este lucrat şi un fragment de capac cu o formă discoidală şi un decor compus dintr-un şir de mici alveole aşezate marginal. Atât forma cât şi decorul sunt frecvente în această aşezare. Ceramica lucrată la roată este reprezentată de câteva fragmente de vase având o pastă fină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie şi lustruite. Un mic fragment de la buza arcuită spre interior a unei străchini este decorat cu o nervură circulară. Ceramica de import grecesc este reprezentată de fragmente de amfore şi de câteva fragmente de vase de mici dimensiuni cu suprafeţele acoperite cu firnis negru. Câteva mici fragmente au reconstituit un kantharos cu corpul acoperit cu firnis de culoare neagră, gâtul, de culoare cenuşie-metalică iar suprafaţa interioară, de culoare brun-roşcată. Aşezări medievale. Materialele arheologice aparţinând aşezării medievale timpurii, cultura Dridu, au fost descoperite, în totalitate, în stratul de cultură. Cele mai multe fragmente ceramice aparţin vaselor de uz comun lucrate la roată, din pastă cu nisip, arse oxidant şi decorate la partea superioară cu striuri orizontale, striuri în val, striuri orizontale asociate cu striuri în val, striuri orizontale întrerupte de mănunchiuri de striuri verticale sau striuri în val suprapuse pe striuri orizontale. Fragmentele de vase lucrate la roată din pastă de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, de culoare cenuşie şi lustruite, ocupă o mică pondere în cadrul inventarului ceramic. Între acestea un mic fragment de la partea superioară a vasului este decorat cu linii lustruite verticale. Din aşezarea datată în sec. XVI-XVIII, într-o stare de conservare precară, datorată amplasării pe marginea terasei, au fost descoperite resturile unui bordei cu un cuptor (0,95 m x 1,40 m) amplasat în partea nordică, cu vatra uşor înclinată spre locuinţă. Cele câteva fragmente ceramice care s-au aflat în interiorul bordeiului au aparţinut unor farfurii smălţuite cu verde şi maroniu şi unor căni cu o toartă. Note: 1. A. Păunescu, E. Renţa, Contribution à la connaissance des habitats de la culture Coslogeni dans la Vallée de la Ialomiţa, CCDJ 10, 1993, p.193-197; E. Renţa, R. Coman, Bucu, com. Bucu, jud. Ialomiţa. Punct:Pochină, CCA 2005, p.98. 2. Despre cercetările arheologice privind aşezarea din prima epocă a fierului vezi CCA 2000, p. 21; CCA 2002, p. 70-71; CCA 2003, p. 63-64; CCA 2004, p. 62; CCA 2005, p. 83-84; CCA 2006, p. 98-99. 3. E. Renţa, Aşezarea getică de la Bucu-Pochină (sec. IV-III a.Chr.) I, Ialomiţa 4, 2003-2004, p.137-184; E. Renţa, R. Coman, Bucu, com. Bucu, jud. Ialomiţa. Punct: Pochină, CCA 2006, p. 99. 4. E. Renţa, Necropola sarmatică de la Bucu, jud. Ialomiţa, Ialomiţa 3, 2000, p. 39-57; E. Renţa, R. Coman, Bucu, com. Bucu, jud. Ialomiţa. Punct:Pochină, CCA 2006, p. 99. 5. A. Păunescu, E. Renţa, Aşezarea medieval timpurie de la Bucu, jud. Ialomiţa, Arheologia Medievală 2, 1998, p. 51-77; idem, Aşezarea medieval timpurie de la Bucu, jud. Ialomiţa (II), Arheologia Medievală 3, 2000, p. 11-36. Vezi şi CCA 2002, p. 71; CCA 2003, p. 64; CCA 2004, p. 62; CCA 2006, p.100. 6. Pentru aşezarea medievală din sec. XVI-XVIII vezi CCA 2003, p. 64; CCA 2004, p.62; CCA 2005, p. 84; CCA 2006, p. 100. 7. G. Jugănaru, Cultura Babadag I, 2005, p. 32-41, p.102-103, fig. 8-9. Résumé: Les fouilles archéologiques systématiques du site Bucu- Pochina, la commune Bucu, le département de Ialomita, identifié en 1987, ont commencées en 1990, quand on a tracé les premières sections, orientées N-S, perpendiculaires sur le bord de la terrasse de la rivière de Ialomita, dont le cours se trouve aujourd’hui à distance de quelques cents mètres au sud. On a découvert des traces d’habitation de la fin de l’âge du bronze, la culture Coslogeni, un habitat du premier âge du fer et trois tombeaux d’inhumation de la même période, un habitat du deuxième âge du fer, une nécropole sarmatique, un habitat médieval précoce appartenant à la culture de Dridu et l`un des XVI-XVIII siècles. De l’habitat encadré dans la période précoce de la prémière époque du fer on a partiellement fouillé une hutte et un tombeau d’inhumation. L’inventaire archéologique découvert dans cet habitat est composé en majorité du matériau céramique fragmentaire. On a documenté la catégorie de vaisselle d’usage commun travaillée d’une pâte grossière mélangée avec des tessons de poterie en poudre, une catégorie qualitativement intérmediaire, composée de vaisselle d’une forme bitronconique, des jattes avec le bord courbé vers l`intérieur, des pots d’une forme bitronconique avec une anse surhaussée et une catégorie de vaisselle de petite dimension, specialement des pots avec les anses surhaussées, travaillés d’une pâte de qualité. Les matériaux archéologiques appartenant à l’habitat gétique des IV-III siècles av. J. Chr., en totalité composés de fragments céramiques, en nombre réduit, ont été découverts dans la couche de culture. Parmi eux, on a remarqué des fragments de vaisselle d’importation venant de Grèce, en majorité provenant des amphores et aussi quelques fragments de vaisselle de petite dimension avec des surfaces recouvertes de vernis noir. L’inventaire céramique découvert dans l’habitat médieval précoce, assez pauvre, provenait lui-aussi de la couche de culture. A l’habitat médieval des XVI-XVIII siècles a appartenu une seule hutte ayant un four (0,95 x 1,40 m) placé dans la partie nord de l’habitation, assez bien conservé. 87
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?