pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Au fost puse în evidenţă urmele unei locuiri sporadice de la
sfârşitul epocii bronzului, cultura Coslogeni 1 , o aşezare din
prima epocă a fierului 2 şi trei morminte de inhumaţie
aparţinând aceleaşi perioade de timp, o aşezare din a doua
epocă a fierului 3 , o necropolă sarmatică 4 , o aşezare medievală
timpurie 5 şi una din sec. XVI-XVIII 6 .
În anul 2006 cercetările arheologice s-au desfăşurat pe o
suprafaţă de cca. 150 m 2 sub formă de secţiuni şi casete
orientate pe direcţia N-S, perpendiculare pe marginea terasei
răului Ialomiţa. Suprafaţa cercetată se situează în imediata
vecinătate a săpăturilor anilor 2000-2005 care au urmărit
salvarea vestigiilor arheologice de intervenţiile manuale şi
mecanice moderne pentru prelevare de pământ de către
săteni.
Stratigrafia se prezintă asemănător cu cea constatată pe
secţiunile anilor anteriori. Întreaga zonă a fost acoperită de un
strat de pământ amestecat cu resturi menajere contemporane
care suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios şi
granulat în care au fost descoperite în partea superioară
fragmente ceramice medievale, iar spre bază, materiale
ceramice aparţinând aşezării getice. Sub acest strat, într-un
strat de pământ de culoare cenuşie-gălbuie, au fost
descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi
de la sfârşitul epocii bronzului. Cel de-al doilea strat suprapune
pământul galben, steril din punct de vedere arheologic.
Grosimea straturilor, cuprinsă între 0,20-0,50 m, se subţiază cu
cât ne apropiem de marginea terasei, unde stratul de resturi
menajere suprapune direct pământul galben.
Cultura Coslogeni
În campania arheologică a anului 2006, materiale de tip
Coslogeni au fost descoperite numai în stratul de cultură.
Fragmentele ceramice, în cantitate redusă şi de mici
dimensiuni, aparţin unor vase de uz comun de formă
tronconică, lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie şi
decorate cu brâu alveolat sau triunghiular în secţiune.
Un fragment provenit de la un vas de mari dimensiuni, cu
grosimea peretelui de cca.10 cm, este lucrat din pastă cu
pleavă şi este decorat spre marginea subţiată, pe ambele
suprafeţe, cu şiruri orizontale de alveole dispuse oblic.
Vasele lucrate dintr-o pastă de calitate mai bună, lustruite
la suprafaţă, erau decorate cu unul sau două brâuri simple,
triunghiulare în secţiune.
A fost descoperit un singur bordei (B12) a cărui cercetare
urmează a fi finalizată în cursul acestui an. Suprafaţa
bordeiului, depăşindu-i limitele, era suprapusă de o lentilă de
cenuşă groasă de 0,25-0,30 m, răzuită pe alocuri de
intervenţia mecanică a unui sătean. Forma bordeiului este
rectangulară iar latura are aprox. 4 m, înscriindu-se printre cele
mai mari bordeie descoperite în această aşezare. Din
inventarul descoperit în pământul de umplutură, afânat şi
amestecat cu cenuşă, chirpic şi mici cărbuni, au făcut parte
fragmente ceramice specifice primei epoci a fierului.
Spre limita sudică a aşezării, la mică distanţă de marginea
terasei, a fost descoperit un mormânt de inhumaţie (M3)
suprapus parţial de cuptorul unui bordei getic.
Groapa, tronconică în secţiune, avea gura şi fundul de
formă ovală cu diametrele de 1,45 x 1,65 m, respectiv, 2,40 x
2,60 m, ad. de cca.1,35 m şi orientarea NV-SE.
Partea superioară a acestui complex arheologic era
formată de o lentilă de pământ de culoare cenuşie-gălbuie,
bine bătătorit, groasă de cca. 0,25 m. Sub această lentilă,
pământul de umplutură din groapă era amestecat cu multă
cenuşă, cărbune, chirpic, multe fragmente prezentând
impresiuni de nuiele, fragmente de vetre, cantitate mare de
fragmente ceramice hallstattiene şi oase de animale.
Scheletul, acoperit parţial şi el de un strat de pământ bătut,
asemănător cu cel prezentat mai sus, era aşezat în poziţie
chircită pe partea stângă pe un strat de pământ afânat şi
pigmentat cu negru, gros de cca. 10 cm. Craniul era orientat
spre SE iar braţele, îndoite, aveau palmele aduse în faţă. Nu a
avut inventar arheologic. Cele mai apropiate analogii pentru
această descoperire cu caracter funerar se găsesc în aria
culturii Babadag 7 .
Inventarul arheologic descoperit în complexe şi stratul de
cultură este compus în marea lui majoritate din material
ceramic fragmentar.
Fragmentele ceramice aparţinând vaselor de uz comun, de
formă tronconică sau cu un profil arcuit, sunt lucrate din pastă
cu cioburi pisate în compoziţie, arse oxidant incomplet, de
regulă cu suprafeţele cu asperităţi şi sunt decorate cu brâuri
alveolate şi mici apucători imediat sub margine. Pe un număr
redus de fragmente, brâul alveolat aplicat, se asociază cu şiruri
de mici alveole pe buză sau puţin exterior ei.
Un vas de uz comun, de dimensiuni mijlocii, cu o formă
relativ tronconică, a fost întregit din fragmentele ceramice
descoperite în complexul funerar (M3).
Vasul, cu fundul drept, marginea uşor orientată spre
interior şi buza tăiată oblic, este decorat cu brâu alveolat
întrerupt de patru mici apucători cu o alveolă pe mijloc, din
care s-au păstrat doar două.
Dintr-o pastă de o calitate bună, cu cioburi mărunţite în
compoziţie şi un aspect mult mai îngrijit decât categoria
ceramică precedentă, sunt lucrate vasele de formă
bitronconică, străchinile cu marginea arcuită spre interior şi
cănile cu o toartă supraînălţată.
Cele mai multe dintre vasele bitronconice au suprafaţa
exterioară de culoare neagră şi lustruită iar suprafaţa interioară
de culoare gălbuie sau gălbuie-cenuşie şi lustruită. Un
fragment aparţinând acestui tip de vas prezintă, la baza
gâtului, un mic prag pe care este amplasată o proeminenţă
triunghiulară cu vârful orientat în sus.
Fragmentele de străchini cu marginea arcuită spre interior
sunt de culoare gălbuie, gălbuie-cenuşie, cenuşie-negricioasă
sau neagră şi au suprafeţele lustruite. Majoritatea sunt
decorate cu caneluri oblice pe margine, două fragmente au
caneluri verticale pe margine iar pe un singur fragment,
canelurile oblice de pe margine sunt întrerupte de mici
proeminenţe verticale.
Din aceeaşi categorie ceramică au fost descoperite şi
fragmente de căni de formă bitronconică şi cu toartă
supraînălţată. Au o culoare cenuşie-negricioasă, neagră, rar
gălbuie şi sunt lustruite. Două fragmente de torţi prezintă un
decor canelat vertical şi, respectiv, o asociere de caneluri
verticale cu câteva orizontale, suprafaţa decorată fiind
amplasată spre gura vasului.
Ceramica de bună calitate, cu nisip în pastă, este
reprezentată de fragmente de ceşti cu torţi supraînălţate şi de
câteva fragmente de vase tronconice şi străchini de mici
dimensiuni.
Fragmentele de ceşti cu torţi supraînălţate au corpul de
formă bitronconică, gura evazată, culoarea neagră sau gălbuie
şi suprafeţele lustruite. Un fragment este decorat pe diametrul
maxim cu caneluri oblice, întrerupte de mici proeminenţe
86