pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
efectuat în cursul acestei campanii au relevat, în general,
existenţa a cel mult trei straturi de depunere:
- strat vegetal actual;
- strat intermediar care conţine, uneori, elemente de cultură
materială;
- strat de sol steril arheologic.
Cercetările s-au concentrat pe fâşia de luncă de pe Vâlcea,
pe versanţii sud-vestic, nordic şi nord-vestic al masivului
Frasin, în părţile de S, E şi NE ale Rodului-Dealul Băilor,
precum şi pe versantul nordic al Măgurii. Prin urmare,
cercetările s-au derulat în două zone distincte: zona de luncă,
relativ plană şi zona de pe versanţi, cu înclinaţii variabile şi
extrem de denivelaţi. Pe suprafaţa terenului sunt vizibile
urmele unor vechi exploatări miniere (guri de mină, halde de
steril, canale şi diguri pentru aducţiunea apei etc.). Terenul
este utilizat ca păşune şi fânaţ.
În campania din anul 2006, au fost cercetate 13 suprafeţe
de teren aparţinând unui număr de 16 proprietari, aflate în
punctele Vâlcea, Doştină, Liciu, Frasin, Mese, Tăul Certeje. Pe
aceste proprietăţi au fost trasate şi săpate 62 de secţiuni
arheologice dintre care două cu dimensiunile de 7 x 4 m, 1 de
15 x 1,5 m, 2 de 12 x 1,5 m, 1 de 8 x 1,5 m, 2 de 7,5 x 1,5, iar
celelalte 54 cu dimensiunile de 10 x 1,5 m. Adâncimea la care
s-a săpat este variabilă între 0,35 m şi 2,20 m. În câteva
secţiuni am descoperit halde de steril rezultat în urma
activităţilor de exploatare minieră. Întreaga suprafaţă săpată
însumează 959 m 2 .
Cea mai mare parte a secţiunilor cercetate nu au furnizat
descoperiri arheologice. În câteva unităţi de săpătură au fost
descoperite amenajări din piatră aşezată care făceau parte din
structura unor drumuri sau canale şi diguri pentru aducţiunea şi
dirijarea apei. În şase suprafeţe deschise pe proprietatea Safta
Elvira, au fost surprinse substrucţii superficiale de piatră legată
cu pământ, aparţinând unui edificiu, care datează, potrivit
puţinelor fragmente ceramice colectate, din epoca modernă.
Toate complexele enumerate sunt legate de activităţi cu
caracter economic. În câteva cazuri am consemnat
descoperirea, imediat sub solul vegetal a unor fragmente
ceramice, cuie şi bucăţi de fier aparţinând epocii moderne,
precum şi câteva fragmente ceramice rulate, aparţinând epocii
romane.
Puţinele materialele arheologice colectate din câteva
secţiuni marchează reperele cronologice ale desfăşurării
activităţilor umane în acest spaţiu. Cercetările arheologice
realizate pe parcursul a trei campanii (2004-2006), în zona
masivelor muntoase Frasin şi Rodu confirmă existenţa unor
vestigii de epocă romană (sec. II-III p.Chr.). Inventarul
arheologic aparţinând epocii romane este însă redus numeric
şi nu se deosebeşte de cel aflat în cadrul locuirilor romane din
zona Alburnus Maior. Au fost colectate doar câteva fragmente
ceramice din mai multe oale şi cuie de fier.
Majoritatea materialului arheologic descoperit atât în
campania din 2006, cât şi în cele două campanii anterioare,
constă în ceramică aparţinând perioadelor premodernă,
modernă şi contemporană (sec. XVII-XX), ceea ce indică o
activitate umană mai intensă în acest interval cronologic,
activitate care poate fi pusă în legătură cu exploatarea
zăcămintelor auro-argintifere din zonă.
În ceea ce priveşte cronologia absolută nu a fost
descoperit nici un artefact care să ofere o datare directă.
Campania din anul 2006 marchează încheierea unei etape
a cercetării arheologice prin finalizarea săpăturilor în zona de
la S şi V de masivul Frasin, respectiv depresiunea numită
Vâlcea, zona piemontană de pe versantul nordic al masivului
Măgura, înălţimea Rodu - Dealul Băilor şi versanţii sudic şi
vestic ai Frasinului. Considerăm că cercetările efectuate în
cursul celor trei campanii (2004-2006) au fost concludente,
contribuind la formarea unei imagini de ansamblu asupra
evoluţiei istorice din acest spaţiu. Prin cercetări de teren au
fost identificate zonele semnalate deja în literatură şi au fost
consemnate noi puncte de interes, în special lucrări miniere
vechi atât de subteran, dar mai ales de suprafaţă. Cea mai
mare parte a secţiunilor de sondaj efectuate n-au oferit
informaţii de natură arheologică. Prin urmare, concluzia care
se impune este aceea că activităţile umane legate fie de
habitat, fie de exploatarea resurselor naturale, au avut o
intensitate redusă de-a lungul perioadelor istorice anterioare
epocii moderne.
Cercetările de până acum nu au dus la descoperirea unor
complexe sau materiale arheologice care să indice existenţa
unor activităţi antropice în perioada preromană, dar certifică
fără putinţă de tăgadă, prezenţa romanilor în zonă. Lipsa unor
complexe şi materialele arheologice rulate, descoperite izolat
sugerează însă faptul că nu avem de-a face cu mari structuri
de habitat sau de exploatare economică, fiind vorba mai
degrabă de activităţi umane sporadice şi de scurtă durată.
Aceste concluzii coroborate cu descoperirea întâmplătoare a
unei zone funerare la intrarea Vâlcelei, pe valea Buciumului,
indică posibilitatea ca habitatul şi necropolele romane să se fi
aflat în afara perimetrului supus cercetării noastre.
Cea mai mare parte a complexelor şi materialelor
arheologice descoperite datează din perioadele premodernă,
modernă şi contemporană (sec. XVII-XX) şi ele pot fi puse în
legătură cu dezvoltarea habitatului şi mai ales cu intensificarea
exploatării miniere în această perioadă. Este vorba despre
numeroase halde, canale, diguri şi tăuri care constituie urme
ale activităţilor de exploatare şi prelucrare a minereurilor auroargintifere
din masivele Rodu şi Frasin.
Pentru campania următoare considerăm necesară
continuarea săpăturilor arheologice în zonele de V şi N ale
perimetrului supus cercetării, respectiv Valea Abruzelului,
dealul Băişoara, dealul Trăncăloaia, versanţii de V, N şi NE
(Valea Şesii) ai Frasinului.
Note:
1. Vezi CCA 2005, p. 77-81; CCA 2006, p. 93-95.
2. Rusu Abrudeanu 1933, p. 121-122.
3. Wollmann 1996, p. 142.
Bibliogafie:
CCA 2005, p. 77-81.
CCA 2006, p. 93-95.
I. Rusu Abrudeanu, Aurul românesc. Istoria lui din vechime
până azi, Bucureşti, 1933.
V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele
de piatră în Dacia romană, Cluj Napoca, 1996.
Abstract:
The Bucium archaeological investigation programme
started in 2004 and its scope consisted of the systematic
archaeological investigation developed for the investment
project for the opening of a gold mine, which is to affect the
investigated area.
82